Ingrijirile pacientului cu luxatie tibio-tarsiana

1

Cuprins
Luxatia tibio-astragaliana Descrierea anatomica a regiunii tibio-tarsiene Biomecanica articulatiei gleznei Fiziopatologie Clinica Cauze Examene imagistice Tratament Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu luxatie de glezna Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu probleme de mobilitate Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu luxatie de glezna Participarea asistentei la examenul radiologic Supravegherea pacientului Rolul asistentei in administrarea medicamentelor Pregatirile pentru reducerea luxatiei sau pentru operatie Ingrijirile postreducere / postoperatorii Ingrijirile si supravegherea acordate in primele zile Rolul asistentei in educarea pacientului Realizarea unui protocol educativ dupa scoaterea imobilizarii Bibliografie

2

Introducere

Aparatul locomotor serveşte mişcarea, iar mişcarea este forma primordială de manifestare a vieţii. Glezna este un complex anatomofunctional menit sa suporte intreaga greutate a corpului si in acelasi timp sa asigure mersul pe orice teren. Are un rol static si rol dinamic de aproape egala importanta fiind parghia terminala a locomotiei si in acelasi timp “o opera de arta arhitecturala a naturii” (Hohmann). Traumatismele gleznei sunt cele mai frecvente dintre traumatismele membrelor, marea lor frecventa se explica prin faptul ca la acest nivel au loc miscari multiple comandate de nevoile de mobilitate ale piciorului, expus la diferiti factori traumatici ce actioneaza in conditii diferite. Luxatiile gleznei nu sunt niciodata simple nelimitandu-se doar la leziuni ligamentare ci insotindu-se cel mai frecvent de fracturi maleolare si fracturi marginale postterioare sau anterioare, dupa tipul luxatiei, traumatismul cauzal fiind de o deosebita intensitate. Datorita functiei importante in miscare, restabilirea rapoartelor (asta implicand un tratament corect) la nivelul articulatiei tibio-tarsiene este foarte importanta pentru locomotia (miscare, mers) unei persoane

3

Luxatia tibio-tarsiana

Luxatia reprezinta o deplasare a doua extremitati osoase ale unei articulatii antrenand o pierdere a contactului normal a doua suprafete articulare. O luxatie este provocata de un soc sau de o miscare fortata, mult mai rar de o malformatie. O luxatie partiala, sau subluxatie, apare cand osul deplasat a alunecat intr-o parte dar inca ramane in contact pe o anumita suprafata cu al doilea os al articulatiei. In luxatie incidentul traumatic determina o ruptura a capsulei articulatiei (capsula ce asigura stabilitatea articulatiei) si de aceea cele doua oase nu mai au legatura, unul din oase sare de la locul lui prin bresa aparuta in capsula.

Descrierea anatomica a regiunii tibio-tarsiene
Descrierea anatomica a gambei. Deosebim la gamba doua regiuni: una anterioara, alta posterioara. Regiunea anterioara a gambei cuprinde muschii extensori si peronierii. Creasta tibiei este accesibila pe toata intinderea ei si poate sa fie explorata cu degetele. Pielea este subtire si putin mobila. Tendoanele muschilor acestei regiuni se gasesc in teci, care pot fi sa fie interesate de procese inflamatoare. Muschii se gasesc in loji osteofibroase. Regiunea posterioara a gambei cuprinde toate partile moi care se gasesc inapoia tibiei si peroneului. In sus, regiunea este larga si convexa, formand moletul, iar in jos devine din ce in ce mai ingusta, catre glezna. Ea cuprinde doua
4

cuprinde doua articulatii: peroneotibiala inferioara si tibiotarsiana. impreuna cu toate partile moi pe care le inconjoara. alta profunda care contine popliteul. gambierul posterior. plantarul subtire si solearul. Intre ele este intins ligamentul inelar al tarsului sub care trec dinauntru in afara tendoanele gambierului anterior. Regiunea anterioara este limitata lateral la maleola interna si maleola externa.loji musculare: una supeficiala care contine muschii gemeni ce se insereaza pe tendonul lui Ahile. Glezna. sau gatul piciorului. Fig. flexorul comun al degetelor si flexorul propriu al degetului mare. 1 : anatomia gambei Descrierea anatomica a gleznei. extensorului propriu al degetului mare si al 5 .

doua santuri profunde prin care trec tendoanele muschilor posteriori si laterali ai gambei. Intre grupul acestor tendoane si cele doua maleole se afla doua depresiuni in care se afla direct sub piele sinoviala articulara. la mijloc tendonul lui Ahile care se insereaza pe calcai.2 : anatomia articulatiei gleznei 6 .extensorului comun. Fig. iar intre ele. Articulatia gleznei cuprinde doua articulatii: peroniero-tibiala si tibio-tarsiana impreuna cu toate partile moi care le inconjoara. Sub tendonul lui Ahile se afla o bursa seroasa retrocalcaneana. Regiunea poasterioara prezinta de o parte si de alta cele doua maleole. accesibila astfel masajului.

Scheletul piciorului propriu-zis este alcatuit din 3 segmente: tars. Suprafetele articulare sunt reprezentate. Capsula este subtire. are forma de triunghi de unde rezulta si denumirea de ligament deltoidian format din patru fascicule. foarte stransa pe lateral si mult mai laxa. 7 . metatars si falange. Ca mijloace de unire. sunt reprezentate de capsula articulara intarita pe lateral de doua ligamente puternice. Tendoanele muschilor extensori ai piciorului adera intim de capsula. dar rezistenta in partile anterioara si posterioara.Articulatia talo-crurala La formarea ei participa oasele gambei si talusul. Ligamente: ligamentul colateral lateral cu 3 fascicule distincte si ligamentul colateral medial care este puternic. de partea gambei. de o formatiune concava (formata din extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei) iar suprafata tarsiana a articulatiei este reprezentata de fata superioara a talusului data de trohlee si de doua fetisoare maeleolare laterala si mediala.

8 .

muschiul adductor si muschiul flexor scurt al halucelui). 9 . Pe fata dorsala se gasesc muschii interososi si pe fata plantara muschii se impart in 3 grupe: mediali (muschiul abductor.Fig3 : anatomia regiunii tibio-tarsiene (sectiune) Muschii piciorului se gasesc atat pe fata dorsala cat si pe cea plantara. nervul tibial inerveaza extensorul comun al degetelor. Inervatie: dintre nervii membrului inferior. externi (muschiul adductor. muschii interososi. muschii lombricali. mijlocii (muscii interososi si muschiul flexor comun al degetelor 2-5). extensorul propriu al halucelui. muschiul pedios. muschiul flexor scurt al degetului mic).

încât să poată suporta greutatea individului. Fig. darşi o alta în plus. rotaţia internă ş i externă ş i circumucţie). în totalitatea sa. adducţie. Axa biomecanică în jurul căreia se execută aceste mişcări.iriga piciorul pe fata dorsala si degetele si artera tibiala posterioara . extensie. vârful lui se duceşi în adducţie. abducţie. dacă piciorul se aşează în flexie dorsală. deşi este transversală. Piciorul are o astfel de structură.iriga fata plantara si degetele. piciorul se poate mişca în toate sensurile (flexie. 4: Inervatia si vascularizatia gleznei Biomecanica articulatiei tibio-tarsiana În articulaţia gleznei au loc mişcări de flexieşi extensie ale piciorului.Vascularizatie: artera tibiala anterioara . aşa încât. El are posibilităţi mari de mişcare. 10 . face un unghi de 80 cu linia bimaleolară.

Astragalul este in forma trapezoidala.Fig. în special articulatia subastragaliana. talus devine îngust. Este important de remarcat că această poziţie de flexie plantara este de obicei în legătură cu piciorul fiind într-o poziţie de supinatie. 5:modelul simplificat al articulatiei gleznei Luxaţii glezna fără fracturi apar atunci când forţa semnificative aplicate la rezultatele comun în pierdere de opoziţie a suprafetelor articulare. ducând la o scădere a stabilitatii. în parte. Astfel. în ciuda picior. Anumite cercetători susţin acest lucru se datorează. Stabilitatea articulatiei este data de articularea apropiata a astragalului cu tibia şi peroneul. Din cauza volumului mare de forţa necesară şi stabilitatea inerente din comun tibiotalar. fiind într-o 11 . puterea de ligamente glezna comune şi slăbiciunea relativă a oaselor care alcătuiesc glezna Fiziopatologia Glezna este conceputa pentru un echilibru de stabilitate şi flexibilitate. cu lăţimea mai mare anterioara şi îngust posterior. Cand in articulatie se efectueaza flexie plantara. Designul scobiturii îmbunătăţeşte şi mai mult stabilitatea. luxatiei gleznei este rar văzut fără o fractură asociată.

În timpul normal de mers pe jos. cu toate oasele tarsului unul deasupra celuilalt.poziţie stabilă. maleola mediala. Acest factor creşte de mai multe ori în timpul alergatului si a sariturilor. tensiunea pe ligament sindesmotic. dorsiflexia astragalului în articulatia gleznei este însoţită de poziţia in pronatie a piciorului. glezna rămâne vulnerabilă la inversare in ax şi a prejudiciului ulterioare. În schimb. glezna suporta de 3-5 ori greutatea corpului. peroneul coboară pentru a creşte stabilitatea în articulatia gleznei. 12 . medial şi structuri ale ligamentului deltoid sunt cel mai mare dezavantaj al lor. Deşi stresul inversiune este extrem de redus. Ca greutate este aplicat pe calcai.

Acest lucru are importanta majora in conduita terapeutica care va fi abordata -afectarea neurovasculara este principala preocupare.fracturi asociate sunt mai degrabă regula decât excepţia in luxatiile de glezna. Compromiterea vascularizatiei poate duce la afectarea astragalului permanenta 13 . cel mai frecvent luxatia este insotita de fractura unui sau a ambelor oase ale gambei. ca in orice luxatie.Fig 6: mecanisme de producere a luxatiei de glezna Mortalitatea/Morbiditatea .

Pilea intinsa poate fi supusa la necroză ischemică. Fig. 7 : fracturi asociate luxatiei de glezna 14 .sau leziuni ale nervilor. la necroza tesuturilor piciorului şi cangrena dacă nu prompt redusa.

Acest lucru are probabil o legatura stransa cu riscul lor global crescut de leziuni traumatice Femeile postmenopauză au un risc mai mare de fracturi asociate. Creşterea riscului de fractură. probabil. Clinica Anamneza Un istoric detaliat privind mecanismul de producere ajută frecvent in anticiparea tipului de leziune. este legată de modificările osteoporotice în acest subgrup de pacienţi. o înţelegere a mecanismului de producer 15 .Fig. 8 : luxatie deschisa de glezna Incidenta pe sexe Luxatiile gleznei sunt întâlnite mai frecvent la bărbaţi tineri decât în orice alt grup. Mai mult..

De obicei. Laterală Aceste luxaţii sunt date de inversiune forţată. Datorită stabilităţii inerente a scobiturii gleznei. in timp ce forta de producer impinge piciorul spre posterior. răsturnarea. Partea anterioara a astragalului este prinsa posterior. luxarea este cel mai frecvent. ducand la largirea fortata a articulatiei Aceasta trebuie să fie însoţită fie de o rupere în cazul sndesmozei tibioperoniere sau o fractură în cazul maleolei laterale. deoarece o forţă opusă este necesară în reducerea luxatiei.a traumatismului ajuta tratamentul. anterior. sau de rotaţie internă sau externă a gleznei. Patru tipuri de luxatii sunt intalnite in articulatia gleznei: posterior. lateral şi superior: Posterior Luxatie posterioara este cel mai comun tip de luxatie a gleznei. Astragalul se muta intr-o directie posterioara fata de tibia distal. cauzata de trauma de energie înaltă care determină flexia plantara a gleznei. tendoanelor şi ligamentelor înconjurătoare. Ele sunt asociate de cele mai multe ori cu fracturi de una sau ambele 16 . Acest lucru se întâmplă cel mai frecvent atunci când glezna este in flexie plantara . acest lucru se întâmplă cu piciorul fixat şi o forţă posterioara este aplicată tibiei sau cu dorsiflexie forţată. fie combinata inversiune asau eversiunea piciorului. Anterior Luxatia anterioara rezulta prin fortarea anterioara a piciorului la nivelul articulatiei gleznei .

În astfel de cazuri.maleole tibiale sau ale peroneului distal. care corespund la zonele de întrerupere capsulara sau ligamentoasa. Aceste luxaţii. Fig. dezvăluie sensibilitate de-a lungul liniei articulare. in functie si de alte patologii associate. cu imposibilitatea sprijinului pe membrul inferior afectat. pacientul trebuie evaluat cu atenţie în caz de vătămare a coloanei vertebrale concomitente şi fractură de calcaneu. Palparea articulatiei Inspecţia gleznei relevă edem semnificativ. cu deformare in grade variate in functie de gravitate si de alte comorbiditati asociate. de obicei. sunt rezultatul unei caderi de la o înălţime. Examenul clinic Simptomul cel mai comun sic el mai important este durerea in regiunea gleznei. 9 : aspect clinice ale luxatiei de glezna 17 . Pacientul prezinta impotent functional in articulatia tibio-tarsiana. Superior Diastaza apare atunci când o forţă conduce astragalul in sus în scobitura.

Cel mai frecvent luxatiile de glezna apar in urma unui traumatism important . Examinarea imagistica Examinări de rutină radiologica de glezna include următoarele punctele de vedere: o anteroposterior o laterală o îngropate sau oblic vizualizari: Acestea sunt luate cu o rotaţie internă de 18 . il detine inspectia tegumentelor . luxatiile in aceasta regiune putand fi deschise datorita structurilor ososse care vin in contact printr-un strat subtire de tesut cu tegumentul. Forta traumatismului. fie este aplicata gleznei care este deja in poz itie de repaus in flexie plantara. hipoplazia maleolei interne. Cauze Posibili factori de risc care pot predispune pacientul la luxatie includ următoarele: hiperlaxitate articulara. slăbiciunea musculară peroniera. şi un istoric de entorse repetate de glezna. cum ar fi in accidentele auto sau in sporturi care implica sarituri.In efectuarea examenului clinic trebuie tinut cont de faptul ca luxatia se produce cel mai frecvent insotita de fracture ale maleolelor. acest lucru datoranduse faptului ca in majoritatea cazurilor structurile ligamentoase pericapsulare sunt mai puternice decat arhitectura osoasa. De asemenea. cel mai frecvent. un aspect foarte important. fie forteaza glezna intr-o pozitie de flexie plantara .

19 .10: aspect radiologic al luxatiei de glezna Tratamentul Tratamentul in luxatiile de glezna este de prima intentie ortopedic. Tomografie computerizată (CT) poate fi indicate pentru evaluarea structurilor osoase. şi aliniere. Acest lucru plasează atât maleola mediala si laterala în acelaşi plan orizontal. insa in functie de comorbiditatile asociate se poate transforma in interventie chirurgicala sau interventia chirurgicala cu reducerea deschisa poate fi considerate prima optiune. Fig. fracturi oculte. Sunt necesare examene imagistice atat anterior cat si dupa realizarea reducerii luxatiei. care asigură o vizualizare optima a plafonului tibial şi a cupolei astragaliene.10-20 de grade.

Indicatii : -luxatia de glezna fara afectare neurovasculara. Reducerea se face cu genunchiul ipsilateral in flexie. -luxatii de glezna cu afectare neurovasculara. Acestea pot fi insotite sau nu de fracturi sau de posibile solutii de continuitate in zona gleznei.Tratamentul ortopedic Tratamentul ortopedic consta in mobilizari la nivelul articulatiei gleznei pentru a obtine raportul anatomic in articulatie. manevre care sunt urmate de imobilizari gipsate. care a fost confirmata prin examen radiologic. In aceste cazuri diagnosticul poate fi indicat de examinarea clinica. pacientul este asezat in decubit dorsal pentru a avea acces la caile respiratorii pentru ventilatie pe masca. context in care examenul radiologic se poate efectua dupa manevrele de reducere Contraindicatii : -examenul clinic sau radiologic indica o luxatie subastragaliana -incercari nereusite de reducere ortopedica in pofida conditiilor optime Din cauza sedarii (anestezierii). Pozitia corecta poate fi obtinuta astfel: 20 . fara a interveni chirurgical (deschis). blocurile anestezice locale nu sunt indicate atat in contextul anatomic local din luxatii cat si in contextul afectarii unui examen neurologic efectuat post reducere. Reducerea luxatiei de glezna se realizeaza sub anestezie generala inhalatorie sau combinata. atenuand tensiunea la nivelul tendonului lui Achile si facilitand reducerea.

creand astfel pozitia initiala a prejudiciului. Fig. -un asistent va apuca treimea distala a gambei si va aduce genunchiul si copasa in pozitie de flexie. 21 . realizand o forta constanta care sa duca la oboseala muscular la nivelul extremitatii.-pacientul este adus cu genunchii pana la marginea mesei de interventie. -se aplica tractiune la nivelul gleznei prin apucarea piciorului distal de catre un asistent.11: manevre de reducere a luxatiei de glezna Reducerea luxatiei posterioare de glezna se efectueaza prin urmatorii pasi: -piciorul se duce in pozitie de flexie planrata. Ortopedul se va pozitiona la picioarele mesei de interventie si la picioarele pacientului. lasand ca gamba sa fie in pozitie de flexie.

Aceasta manevra realizeaza reducerea in cateva momente.se aplica tractiune la nivelul gleznei prin apucarea piciorului distal de catre un asistent. . In acelasi timp. Reducerea luxatiei mediale de glezna se efectueaza prin urmatorii pasi: 22 .piciorul se duce in pozitie de flexie planrata. creand astfel pozitia initiala a prejudiciului. Aceasta presiune posterioara aplicata realizeaza reducerea in cateva momente. Aceasta manevra realizeaza reducerea in cateva momente. Reducerea luxatiei anterioare de glezna se efectueaza prin urmatorii pasi: . -in timp ce se realizeaza tractiune anterioara pe gamba distala. realizand o forta constanta care sa duca la oboseala muscular la nivelul extremitatii. Reducerea luxatiei laterale de glezna se efectueaza prin urmatorii pasi: .piciorul se duce in pozitie de flexie planrata. creand astfel pozitia initiala a prejudiciului. se plaseaza o mana la nivelul fetei posterioare a calcaiului distal de luxatie si se realizeaza presiune constanta anterioara. se prinde piciorul de un punct distal de luxatie si se aplica tractiune axiala si forta posterioara. In acelasi timp se plaseaza o mana pe fata posterioara a calcaiului si se realizeaza presiune de rezistenta medial. .-se apuca portiunea distala a gambei si se realizeaza tractiune posterioara proximal de luxatie. -se apuca distal gamba si se creaza tractiune lateral proximal de luxatie.se aplica tractiune la nivelul gleznei prin apucarea piciorului distal de catre un asistent. realizand o forta constanta care sa duca la oboseala muscular la nivelul extremitatii.

In acelasi timp se plaseaza o mana pe fata posterioara a calcaiului si se realizeaza presiune de rezistenta lateral. realizand o forta constanta care sa duca la oboseala muscular la nivelul extremitatii. Daca manevrele ortopedice au realizat reducerea luxatiei.piciorul se duce in pozitie de flexie planrata. Fig.se apuca distal gamba si se creaza tractiune mediala proximal de luxatie. Daca dupa 2-3 tentative de reducere ortopedica nu se obtine reducerea ar trebui luata in considerarea reducerea chirurgicala (deschisa) care nu trebuie amanita. . creand astfel pozitia initiala a prejudiciului.12: manevre de reducere a luxatiei de glezna Dupa fiecare manevra de reducere se repeat examinarea neurovasculara pentru a se asigura ca fluxul sangvin a fost pastrat si nu s-a produs o afectare nervoasa senzitiva sau nervoasa. insa exista semen clare de afectare neurovasculara se intervine chirurgical in urgenta. Aceasta manevra realizeaza reducerea in cateva momente. 23 .se aplica tractiune la nivelul gleznei prin apucarea piciorului distal de catre un asistent. ..

pe partea dorsal a gambei si a piciorului se aplica o atela gipsata.13: Luxatie de glezna asociata cu fracturi ale ambelor oase ale gambei Odata ce reducerea s-a realizat cu success. tinanduse cont de faptul ca local post reducere se poate creea un edem important. avand grija ca in articulatia tibio-tarsiana sa fie un unghi de 90° . Trebuie avut grija ca imobilizarea sa nu fie foarte stransa sau la crearea atelei sa se foloseasca materiale care sa devina constrictive.Fig. 24 .

Incercarile repetate de a reduce luxatia pot duce la leziuni ale tesuturilor moi sau la fracturi iatrogene. -sinostoza (unirea oaselor in articulatia tibio-tarsiana) 25 . cresterea tensiunii sau indinderea pielii local intr-o luxatie inchisa in timpul manevrelor de reducere. amputatia piciorului distal de luxatie.14 : imobilizare in orteza post reducere Complicatii: -ireductibilitatea luxatiei: fragmente osoase. -interventiile chirurgicale ar trebui luate in considerare in urmatoarele situatii: esuarea manevrelor dupa 2-3 incercari. prezenta de fracturi intraarticulare sau luxatie subastragaliana.Fig. ligamente capsulare. tendoane sau fragmente din corpuri straine se pot interpune in spatiul articular si fac ca reducerea ortopedica sa nu se poata realiza.

26 . In cazul pacientilor cu luxatii deschise sau la care a fost nevoie sa se intervina chirurgical se asociaza si terapie antibiotica cu actiune pe os pentru a preveni infectiile. pentru a creea confort pacientului si pentru reducerea edemului local.-prejudiciu al cartilajului de crestere ( la copii) -fracturi subcondrale ale domului astragalian -rigiditate articulara cu limitarea miscarilor -sindrom de compartiment (apare datorita compresiunii realizate de imobilizarea gipsata si de edemul important local) Tratmentul medicamentos in luxatii se reduce la antiinflamatoare si antialgice.

clasificarea datelor in independente si dependente. Implementarea ingrijirilor. stabilirea problemelor de ingrijire si a prioritatilor si stabilirea cauzelor sau a surselor de dificultate. identificarea resurselor pacientului. aceasta reuneste toate informatiile necesare ingrijirii unui pacient. Analiza si sinteza datelor. 2.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU LUXATIE TIBIO-TARSIANA ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PROBLEME DE MOBILIZAREA Procesul de ingrijire reprezinta un set de actiuni prin care se indeplinesc ingrijiri de nursing de care pacientul are nevoie. Planificarea ingrijirilor. Aceste etape sunt: Culegerea de date. Culegerea de date este etapa initiala a procesului de ingrijire. Analiza si sinteza datelor presupune:examinarea datelor. Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape. Se incepe de la internarea bolnavului si reprezinta primul contact cu bolnavul care este foarte important pentru obtinerea acceptului colaborarii acestuia. 27 . Acesta permite acordarea de ingrijiri individualizate adaptate fiecarui pacient. Evaluare 1. Asistentul medical prin comportamentul sau trebuie sa-i creeze bolnavului imaginea unei persoane competente si sa contribuie la ingrijirea sa. logic coordonate avand ca scop obtinerea unei stari mai bune a pacientului. Asistentul medical trebuie sa cunoasca exact cauza problemei ca prin actiunile proprii sa actioneze asupra acestei cauze.

Scopul este aducerea pacientului intr-o stare optima de independenta. mijloacelor ce se impun in ingrijire. Obiectivele urmarite: normalizarea tonusului muscular mentinerea mobilitatii articulare asigurarea starii de bine si independenta pacientului stimularea metabolismului favorizarea eliminarii de urina si fecale (pacientul poate sa urineze si sa-si evacueze scaunul mai bine in afara patului decat in prezenta altora sau in pozitia culcata pe bazinet) stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor. adica organizarea ingrijirilor conform unei strategii bine definite tinand cont in mod deosebit de ingrijirile si tratamentele prescrise de medic. Se face evaluarea dupa o anumita perioada. de satisfacerea nevoilor. mobilizarea se face progresiv crescand treptat gama de miscari. Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a prevenii complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Implementarea sau aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii interventiilor. 4.3. pneumoniilor.contracturilor. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic.escarelor. 28 . in general un obiectiv indica in ce ritm trebuie facuta evaluarea. Planificare ingrijirilor se face prin stabilirea unui plan de actiune a etapelor. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical in functie de rezultatele obtinute. 5. in functie de afectiune sau starea pacientului.

ele pot produce opcitate de imagine.Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu luxatie de glezna Participarea asistentei medicale la examenul radiologic Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemului osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examinate. Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru examinare. Daca miscarile il provoaca dureri. Supravegherea pacientului In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a observat la bolnav. atunci inainte de examinare. Pentru executarea radiografulor. iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare cu alcool caci prin substantele radioopace pe care eventual le contine. iar asistenta va trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. 29 . bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie. bolnavul va primi un medicament analgesic. in cursul zilei sau noptii.

aparitia unor manifestari patologice. somnul). Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate grafic in foaia de observatie. Observarea faciesului. reactivitatea generala. a starii psihice. a somnului bolnavului si reactivitatii generale este importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii.Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului (faciesul starea psihica. In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:      temperatura respiratia pulsul tensiunea arteriala diureza Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de medic Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului respectand anumite reguli. vitale si vegetative ale organismului. functiile bolnavului. Nu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. Va verifica eticheta 30 .

Va evita incompatibilitatea dintre medicamente. De exemplu.medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie alterat.Va avea grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si va preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare cale de administrare. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide fie reducerea si imobilizarea sau operatia. Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia bolnavului. 31 . Respectarea caii de administrare este obigatorie. somnul fiziologic al bolnavului. de moarte. deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave. Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul. de diagnostic. degradat sa nu aiba culoarea schimbata. de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa anestezie. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare. cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate precipita. Asistenta medicala va respecta doza prescrisa. a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organe intr-un anumit timp. durere. despartire de familie. Pregatirea pentru reducerea luxatiei sau pentru operatie Pregatirea prereducere / preoperatorie 1.

cardiopatii) .starea generala:    varsta greutatea slabire asociata cu deshidratare . amplitudinea. grijile si teama. ii asigura de o prezenta care-l va sustine. in timpul transportuluii in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura. 2. . ii da incredere in echipa operatorie. diabet.antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tuberculoza.aparatul respirator   se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie se caracterizeaza semnele functionale: frecventa. ii explica ce se va intampla cu el in sala de operatie. neoplasme.asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile. Pregatirea generala a) Bilantul clinic cuprinde: . hipertensiunea arteriala. ritmul respiratiei ce se trece pe foaia de temperature de catre asistenta medicala  obligatoriu se completeaza cu radiografia pulmonara.aparatul cardio-vascular 32 .

creatina. Se face prin conscultatie.H.examenele de rutina absolut obligatorii:  Determinarea de grup sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat de sodiu)  . (viteza de sedimentare a hematular) se recolteaza prin punctie venoasa fara staza venosa 1. b) Bilantul paraclinic cuprinde: . fosfataza alcalina la 1 ora 2-5 mm .T. frecventa amplitudinea.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani. palpare. puls. uree.K.A.  V.4 ml de nitrat de sodium 8  Valori normale 33 Glicemie.D.6 ml sange pe 0.examene complete  HLG (hamoleucograma) cu formula leucocitara – se recolteaza prin punctie venoasa 2 ml de sange pe E. Cantitatea cardiovascular de lichide tolerate de sistemul  E.S.   Tensiunea arteriala se masoara cu sfingomanametrul.

fie pentru o eventuala interventie chirurgicala).timp Hovell – valori normale= 60-120 secunde   Bilantul electronic Examenul sumar de urina 3. 34 .8 % . tipm in care se poate face o minima pregatire inainte de a intra in sala de operatii (fie pentru reducere. Pregatirea locala In ortopedie.la 2 ore 5-10 mm la 24 ore 20-50 mm  Probe de coagulare: se recolteaza 4.timp Quick – valori normale = 6-12 secunde . ombilcul.5 ml sange prin punctie venoasa pe 0. astfel incat pregatirea preoperatorie sau inainte de reducere este foarte scurta. Se va efectua baia. dus sau baie pe regiuni la pat. verificandu-se regiunea inghinala. unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja. Pentru a putea primi anestezie pentru tratament pacientul trebuie sa aiba un repaus alimentar de cateva ore.5 ml oxalate de sodium 3. luxatia reprezinta o urgenta. In cazul in care se intalnesc afectari ale vascularizatiei pregatirea locala practic nu exista pacientul fiind dus direct in sala de operatii.

asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortabil si invelit. dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu betadina peste care se pune un pansament antiseptic uscat. In tot acest timp pacientul are o imobilizare provizorie. se imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de observatie. In salon. cel mai frecvent pe atela Kramer. fie cea chirurgicala). Ingrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea functiilor organismului. In oricare din conduita terapeutica aplicata (fie cea ortopedica . neavand voie sa mearg / sa se sprijine pe membrul inferior respectiv. pacientul va prezenta imobilizare gipsata. analize. se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate lucrurile inutile. 35 .Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg posibil. se indeparteaza proteza dentara mobila. Ingrijirile postreducere / postoperatorii Incep imediat dupa reducerea luxatiei sau interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului. radiografii)care insotesc bolnavul la sala. Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.

2. eventul aspiratia gastrica. se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit. Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face aparitie buco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se previne prin pozitionarea capului intr-o parte. aparitia cianozei. 36 . Neavand implicarea tubului digestiv nu se recomanda un regimalimentar special. 1. perfuzia sau sa plece din pat. Supravegherea faciesului – urmarirea aparitiei palorii insotita de traspiratie rece si racirea extremitatilor. Va controla si nota diureza.Va controla frecvent starea imobilizarii gipsate si a plagii operatorii daca este cazul. Va masura si nota functiile vitale (temperatura. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Va supraveghea faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o evolutie buna. medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic. 4. tensiune arteriala). respiratie. cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de constiinta.Asistenta medicala va supraveghea cu atentie pacientul in salon. puls. Puls filiform este semn de hemoragie. Va administa medicatia prescrisa postoperator.Bolnavul operat cu anestezie generala trebuie supravegheat cu atentie pana la aparitia reflexelor de deglutitie. va ajuta sa fie transportat la pat. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate prezenta o stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul. faringian. in acest caza va fi imobilizat. Supravegherea respiratiei – trebuie sa fie ritmica si se amplitudine normala. 3.

tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori 37 . 11. c) supravegherea functiilor vitale si vegetative. a pozitiei pacientului si mascarea zonelor predispose aparitiei escarelor. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat rezultat.5. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat. eventual frectii cu alcool. 8. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate: a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile cu membrul inferior afectat in pozitie procliva fata de restul corpului. 9. 10. 7. 6. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul pulsului ritmic la 15 minute in primele doua ore. se practica sondaj vezical. apoi la 30 de minute din ora in ora pana a doua zi. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea completa. sa nu se imbibe cu sange. Ingrijirea mucoasei bucale – se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu apa. va fi anuntat imediat medicul. pulsul poate fi usor bradicardic. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia medicului. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei.

Ingrijirile si supravegherea acordate in primele zile 1. daca pacientul prezinta parestezii sau daca acuza faptul ca imobilizarea il jeneaza asu il stange.d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre extremitati notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor. Aceste lucruri trebuiesc supravegheata in prima zi la maxim un interval de o ora pentru a evita aparitia unui sindrom de compartiment. In caz de edem al degetelor se anunta medicul si in acelasi timp asistenta se pregateste pentru o posibila despicare a fesei a atelei gipsate sau de inlaturare temporara a imobilizarii gipsate. 38 . care are ca substrat afectarea vascularizatiei datorita imobilizarii.Supravegherea imobilizarii gipsate : Este cel mai imoprtant lucru in primele zile. Se urmareste daca apare edem al degetelor de la piciorul afectat. aparitia greturilor redarii cefei trebuie anuntate medicului.

38o) se masoara dimineata si seara. zeama de legume. In a treia zi supravegherea temperaturii se va face dimineata si seara. pulsul. Tot din a treia zi se incep miscarile respiratorii si gimnastica. se urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric. zeama de compot. schimbarea lenjeriei de pat si corp. 4. iar daca in primele patru zile nu apare scaunul se va anunta medical. fara a implica membrul inferior afectata.Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor – toaleta. Aceasta se face cu grija. masaj si frectii in zonele predispose escarelor. tensiunea arteriala. lapte. In cazul in care s-a intervenit chirurgical. Se va supraveghea tranzitul intestinal. 4.2. In cazurile cu risc venos mare si predispozitie spre flebotronbare se incepe tratamentul preventive cu anticoagulante. 39 .Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate sa aiba febra de rezorbtie (37. 3.In caza de meteorism se introduce tubul de gaze 7. a pozitiei. tuseste pentru eliminarea secretiilor.Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor va primi ceai indulcit. limitandu-se mai mult la masaj al membrelor neafectate si mobilizari la pat in articulatii 6.Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub.Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia escarelor si a flebitei.8o. umfla un balon. pulsul se va supraveghea tot dimineata si seara. vor trebui efectuate pansamente la locul plagii operatorii (in general plaga operatorie nu este acoperita de atela gipsata.

iar mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate. Sa se asigure de absorbtia secretiilor Sa se aseptizeze Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare. apa distilata. indemanare. 6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi vindecarea 40 . una care il face si una care il serveste. iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata solutie dachim. 3. blandete. Dupa utilizarea instrumentelor se pun intr-un vas cu cloramina. Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza o plaga pentru a inlesni cicatrizarea Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale: 1. Situatiile cand se pune de la inceput gips circular se creaza posoperator o fereastra in aparatul gipsat pentru a avea acces la plaga operatorie. ser fiziologic. 2.putand avea acces la plaga operatorie prin taierea unei portiuni di fasa si inlocuirea ei. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie sterile. 5. Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o pensa de servit. 4. apa sterile. Pansamentul sa fie facut de doua persoane.

alcool iodat Tratarea plagii operatorii 6. pansamentul se schimba mai rar. in decubit lateral Indepartarea vechiului pansament Spalarea pe maini. 9. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii 7. se curata. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool. Efectuarea pansamentului 1. se dezinfecteaza. dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi sterile. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg piciorul 8.7. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang. Spalarea cu apa curenta si sapun 41 . 4. se pregatesc materialele pentru sterilizare. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu prezinta secretii si nu exista tub de dren. 3. 5. se arunca cele de unica folosinta. 2. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata. se decontamineaza.

ci sporeste uzura. iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel curat. iar intre genunchi se aseaza o perna. atenueaza durerile spontane 42 . De aceea asistenta medicala va realiza impreuna cu pacientul un program de gimnastica. Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu ajuta. Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta miscarile articulatiilor contractate sau anchilozante. dupa care sprijinindu-se in piciorul sanatos se ridica. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins. cu o perna sub piciorul afectat. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile. de asemenea rulat. Cearceaful murdar se ruleaza.Schimbarea lenjeriei de pat Schimbarea cearceafului pe pat. iar in urma lui se aseaza cearceaf curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca de obicei. lucru obigatoriu in luxatiile de glezna.

la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa. fara inele si cu unghile taiate.sau provocate de miscare. masaj. Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele alimntatiei. Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul axelor fiziologice ale articulatiilor. isi recapata starea de excitabilitate normala. Se va avea grija ca dupa 43 . Durata masajului este de circa 10-20 de minute. vezicule. preculm si elasticitatea pierduta. nebatatorite. Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun. Daca in timpul masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii se va utilize o substanta lubrifianta ca lanolina. Daca este foarte poroasa pielea trebuie rasa. Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene. Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie. luminoase si bine incalzite. vaselina. Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati. masajul se va executa numai cu maini curate. Pentru a preveni microtraumatismele pielii bolnavului. Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea inferioara avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata in regiunile imbricate si sa nu implice activitatea asistentei medicale. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru masaj.

Evitarea sedentarismului. executate putin mai rapid. inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare 44 . caldura prea mare.terminarea masajului sa se asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate de ora. Realizarea unui protocol educativ dupa scoaterea imobilizarii gipsate 1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra cartilajului (acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie hiproglucidica pentru ca o alimentatie hipreglucidica duce la o crestere a greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant al afectarii articulatiei. Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajului. prin explicatii asupra caracterului inofensiv al tratamentului. relevand complet musculatura. pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii placute de caldura. sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie neplacuta ca dureri. Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale. 2. Rolul asistentei medicale in electroterapie – de multe ori este necesar ca bolnavii sa fie linistiti inaintea aplicarii curentului. arsuri.

4. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic antrenament progresiv incalzire inainte de efortul propriu-zis oprire periodica a efortului pentru recuperare 6. 11. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor soldului. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati .3. a durerilor musculare. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului – se previn in acest fel deviatiile coloanei vertebrale 8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente 9. Evitarea frigului. 5. Evitarea ortostatismul prelungit – se protejeaza articulatiile. oasele si muschii scheletici 45 .ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi. constituie un factor agresiv pentru coloana vertebrala 7. Tratarea infectiilor microbiene si virale 10. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor. deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de infectie latenta.

purtarea echipamentului de protectie adecvat . Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda 13. Evitarea traumatismelor . fumat.prevenirea accidentelor rutiere. 46 . activitati fizice cu regularitate.12. varstnici. 14. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei. casnice 15.montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cu tulburari de vedere. cu tulburari de echilibru . exces de proteine. dieta bogata in calciu. consum excesiv de cafea.

Semin Roentgenol. Tibial-talar dislocation without fracture: treatment principles and outcome. Pupp GR.20(1):57-60.32(7):530. Papacostidis C. Jacobsen E. Kagda FH. Agrawal AC. Field management of displaced ankle fractures: techniques for successful reduction. 7. J Foot Ankle Surg. Cannata G. Wilson M. Iundusi R. 6. JBJS. Orthopedics. Marder RA. January 1939. Ankle dislocation without fracture: an unusual case report. Grotz MR.42(3):360-2. Finkemeier C. Spring 2009. 47 . Indian J Orthop.Bibliografie 1. Engebretsen L. Jul 2009. Tan RT. Oct 2008.90(10):1382-4. J Foot Surg. 8. Jul 2008.29(2):134-51. Ankle trauma. Daffner RH. Posterior subtalar dislocation. Gasbarra E. Knee Surg Sports Traumatol Arthrosc. Wilderness Environ Med. May-Jun 1992. Bilateral ankle dislocation without malleolar fracture. Open tibiotalar dislocation without associated fracture in a 7-year-old girl. Haq R. Matovu E. Thangarajah T. 3. Ankle dislocation. Bondi L. Greenbaum MA. Tarantino U. Open medial dislocation of the ankle without fracture. Michele A. Barron D.31(3):238-40. Apr 1994. Giotakis N. D'Arienzo M. 5. J Orthop Trauma. 4. Ankle dislocations without fracture. Dean DB. J Bone Joint Surg Br. 1994.3(1):47-9. Alpantaki K. Am J Orthop (Belle Mead NJ). Gannon J. Moehring HD. 9. Martorana U. 1995.21:198-204.8(2):167-72.37(6):E116-8. Camarda L. Jun 2008. Celi M. Raza H. Giannoudis PV. 2. Lian G. Closed posterior dislocation of the ankle without fracture.

Pure posteromedial dislocation of the ankle joint.84(2):244-7. procedure de nursing. Mar-Apr 1994.26(1):45-105. Ankle dislocation without fracture. 48 . 2007 17. tratat de nursing (ingrijirea omului sanatos si bolnav). 1986. .33(2):214. 11. Mooney JF. Wroble RR. Nepola JV.10. Griffiths HJ. Marcean C. J Foot Ankle Surg. Ed Viata medicala romaneasca. Feb 1991. 12. Malvitz TA. Titirica L. Dec 1985. Foot Ankle. Trauma to the ankle and foot. Schultz RJ. Schuberth JM. Poehling GG. Ed Ex Pondo. Crit Rev Diagn Imaging. South Med J. Udma F. Clin Orthop Relat Res.9(2):64-74. 2008 16. Oct 1988. 2010 13. A case report. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale. Stanciu M. 14. Anterolateral ankle dislocation without fracture.. Ed Editura medicala. 15. Diagnosis of ankle injuries: the essentials. Krishnamurthy S. Naylor PT.(201):68-70.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful