You are on page 1of 126

Gheorghe NICOLAESCU, Panl APRUDA, Nicolae PERSTNIOV, Alexandru TEREŞCENCO

GHID PENTRU PRODUCĂTORII DE STRUGURI PENTRU MASĂ
ediţia II-a cu completări şi modicări

Chişinău 2008 1

CZU 634.8(075) G 49 Ghidul a fost elaborat de către colaboratorii catedrei de viticultură a Universităţii Agrare de Stat din Moldova Gheorghe NICOLAESCU, doctor în agricultură, conferenţiar universitar (Prefaţă, Cap. II, III, IV, VI); Panl APRUDA, doctor în agricultură, conferenţiar universitar, şeful catedrei de viticultură (Prefaţă, Cap. I, II, III, IV, V); Nicolae PERSTNIOV, doctor habilitat în agricultură, profesor universitar (Prefaţă, Cap. III); Alexandru TEREŞCENCO, doctor habilitat în agricultură, director ştiinţic ÎM „Sauron” SRL (Cap. I, II). Redacţie generală - Gheorghe NICOLAESCU, doctor în agricultură, conferenţiar universitar. Coordonator de ediţie – Dan PLAMADEALA, Consultant Dezvoltare AgroBusiness, Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA). Fotograile soiurilor au fost oferite de către Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinicaţie şi ÎM „Sauron” SRL.

Ghid pentru producătorii de struguri pentru masă / elab. : Gheorghe Nicolaescu, Panl Apruda, Nicolae Perstniov, Alexandru Tereşcenco, red. gen.: Gheorghe Nicolaescu. Ed. a 2-a. - Ch.: “Iunie Prim” SRL, 2008. - 133 p. Bibliogr. p 132-133 (34 tit.) ISBN 978-9975-4004-1-1 500 ex. 634.8(075)

ISBN 978-9975-4004-1-1 © Gh. NICOLAESCU, P. APRUDA, N. PERSTNIOV, A. TEREŞCENCO 2

3.5. Pregătirea solului şi plantarea viţei de vie 2. ÎNGRIJIREA VIILOR TINERE 3. Organizarea teritoriului 2. Pentru agrocomplexul sistemului de cultură semiprotejat 3. de îngropare şi dezgropare a butucilor 3 6 11 25 25 25 26 27 28 29 30 30 34 34 35 35 36 44 44 48 49 50 52 53 59 59 65 71 73 .2. Agrocomplexul sistemului de cultură protejat 3.1.1. Instalarea suporturilor în viile tinere 3. Planicarea şi pregătirea solului 2.2.3. Agrocomplexul sistemului de cultură semiprotejat 3.2. Termenii şi adîncimea de plantare 2. Sarcina proiectării la comandă 2.CUPRINS PREFAŢĂ 1. Pichetarea terenului pentru plantare 2.1.3. Caracteristica şi succesiunea formării butucilor în dependenţă de agrocomplexul recomandat 3.3. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE 2.1.4.1.3. SORTIMENTUL VITICOL PENTRU SOIURI DE MASĂ 2. Aprecierea solurilor pentru îninţarea viilor 2.3. Alegerea şi amplasarea soiurilor pe teren 2.4. Schema de plantare 2. Materialul săditor şi modul de plantare a lui 3.1. Pentru agrocomplexul sistemului de cultură neprotejat 3. Mecanizarea lucrărilor de îngrijire a solului.5.3. Alegerea terenurilor pentru îninţarea plantaţiilor viticole 2.3.1.2.2. Pentru agrocomplexul sistemului de cultură proterjat 3.2.2. Aprecierea reliefului terenului (podgoriei) 2.3. Agrocomplexul sistemului de cultură neprotejat 3.3.1.2. Determinarea pericolului de cloroză funcţională pe solurile carbonatate 2.2.1. Îngrijirea plantaţiilor viticole în primul an după plantare 3. Complexul de măsuri agrototehnice de cultivare a soiurilor de masă 3.4.4.6.2.4.3.1.3.

Termenii efectuării tăiatului în uscat în plantaţiile viticole 4.3.1.1.1.1.3.8.2.4.8. Noţiuni generale 4.8. Tăieri speciale 4. Tăierea butucilor afectaţi de temperaturile joase din timpul iernii 4. Soiurile sensibile la mană şi făinare 5. PROTECŢIA VIŢEI DE VIE 5.5.3.4.2. Lungimea corzilor de rod 4. dar sensibile la mană 4 77 77 77 78 80 82 85 86 86 86 87 88 88 89 90 90 94 100 100 102 102 103 105 106 108 114 114 115 115 .1. Fertilizarea viţei de vie pe rod 4.3.4.1.1.5.1.1. Operaţii cu lăstarii verzi 4.7. Tăierea butucilor afectaţi de grindină 4. Protecţia integrată a viilor tinere 5. Operaţiile în verde în scopul corectării şi reglării încărcăturii butucilor 4.1. Tăierea butucilor afectaţi de îngheţurile târzii de primăvară 4.2.2. Metode de apreciere a necesităţii viţei de vie în substanţe nutritive şi aplicarea îngrăşămintelor în viile roditoare 4.1. 4.3.2. Repararea şi modernizarea plantaţiilor viticole 5. Tăierea viţei de vie 4.1.1.4. Regulile principale de efectuare a secţiunilor în timpul tăiatului 4.1.8.2.6.1.2.2. Utilizarea substanţelor biologic active 4.1.2. Fertilizarea.4. Abaterile în timpul tăiatului viţei de vie 4. Îngrăşăminte organice şi minerale.4. Tăierea butucilor afectaţi de secetă 4.1. Încărcătura butucilor în timpul tăiatului 4.1. Normele şi termenii de irigare a viţei de vie în Republica Moldova 4. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ÎNGRIJIREA VIILOR RODITOARE DE STRUGURI PENTRU MASĂ 4.2. Polenizarea articială suplimentară 4. Soiurile tolerante la făinare. Irigarea viţei de vie 4. Tăierea viţei de vie pentru fructicare 4. Aplicarea operaţiilor în verde 4.8.1.3.1.1.1.

1.3. Cerinţele standardului SM-153 „Struguri de masă.2. Protecţia chimică a viţei de vie contra bolilor şi dăunătorilor 5.5.2.2. Condiţii tehnice” 6.2. Soiurile tolerante la mană şi făinare 5.3. RECOLTAREA ŞI VALORIFICAREA STRUGURILOR 6.3. transportarea. Scheme de tratament contra bolilor viţei de vie 5. Recoltarea.1. ambalarea.2. Combaterea dăunătorilor şi buruienilor 6. Măsurile de prevenire şi combatere a bolilor criptogamice 5.2.1. Protecţia integrată a viilor roditoare 5. păstrarea şi comercializarea strugurilor pentru masă BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 115 116 116 117 118 121 124 124 126 132 5 .

acela consumă soare condensat”. 6 . se deosebesc prin struguri şi boabe mari cu aspect exterior atrăgător. ecacitate economică sporită etc. Milioane de oameni consumă strugurii viţei de vie în stare proaspătă indcă ei sunt universali după însuşirile gustative şi curative şi se deosebesc prin conţinutul unical al compuşilor utili. boabele viţei de vie se aă pe prim plan după acţiunea asupra organismului omului din gama vastă de fructe existente. nevrasteniei.şi microelemente. Strugurii viţei de vie prezintă un depozit de zaharuri. omul primeşte 800-1200 kilokalorii (1/3 din necesarul zilnic). Conţinutul de er (Fe) în struguri este de 2. Strugurii sunt larg folosiţi în medicină. aceste monozaharide rapid restabilesc puterile omului obosit şi sănătatea celui bolnav. tumorilor. adaptivitate înaltă la condiţiile mediului ambiant. Sunt preferate soiurile transportabile. bolilor cardio-vasculare etc. iar pulpa – crocantă. predispuse la păstrare. acutizarea bolilor pulmonare. acizi organici şi aminoacizi. reumatismului. Ampeloterapia este astăzi pe larg practicată pe bază ştiinţică în sanatorii specializate.PREFAŢĂ La sesiunea Ociului Internaţional al viei şi vinului din 1995 a fost ocializată noţiunea „struguri de masă” ca fruct al viţei de vie cu destinaţie specială de consum în stare proaspătă şi obţinut de la soiuri special create în acest scop. catului şi rinichilor. cărnoasă. îngrijire relativ simplă. Structura strugurilor de masă trebuie să e mai puţin compactă. O zicătoare românească spune: ”Cine consumă struguri.5 ori mai mare decît în fructele de măr. iar 8-10 kg asigură necesitatea anuală în vitamine şi substanţe biologic active. tusei. la fel şi săruri minerale. Boabele strugurilor proaspeţi acumulează până la 35% glucoză şi fructoză. de regulă. tratarea distroei. indcă în ele se conţin 12 vitamine. Nimerind direct în sistemul sangvinic. în sucul de struguri s-au depistat 48 macro. Consumând 1 kg de struguri. laxă. cu număr redus de seminţe sau fără seminţe (apirene). După datele medicilor. În strugurii viţei de vie sau depistat mai mult de 600 componenţi utili. Este foarte ecace chiar şi ampeloterapia de scurtă durată în timpul recoltării strugurilor. Aceste soiuri. în caz de anemie. un număr mare de aminoacizi şi cele mai necesare săruri minerale. Ampeloterapia a fost practicată din timpuri străvechi de către arabi şi medicii medievali pentru tratarea răcelii. pentru restabilirea după intervenţii chirurgicale. Spre exemplu. care se utilizează fără participarea pancreasului. vitamine. Boabele viţei de vie deseori sunt numite „boabe de vitamine”. febrei. 11acizi organici.

În Republica Moldova numai în ultimii 15 ani suprafaţa viilor cu soiuri de masă s-a micşorat cu 8 mii ha (de la 28 mii până la 20 mii). cultivării soiurilor pentru struguri de masă. înverzirea ediciilor şi obiectelor turistice. Din aceste motive cultura soiurilor de masă încă nu a căpătat o dezvoltare progresivă . colaps sau şoc. în lume anual se produc 7. Mexica.a. îmbogăţindu-l cu oxigen. în legătură cu dicultăţile apărute la comercializarea produselor vinicole şi asigurării populaţiei cu locuri de muncă. transportare. păstrare şi comercializare a strugurilor. Conform datelor multianuale. sortare. Spania. Totodată. 2 mlrd. CE. China (Goncong). Viţa de vie. Actualmente consumul strugurilor de masă pe plan mondial constituie cca. Chile. Australia ş. la fel şi prin dicultăţile dictate de specicul tehnologiei de cultivare a soiurilor de masă – lucrul manual la îngrijire.0-7. dolari SUA. care se foloseşte ca injecţie intravenoasă în caz de pierderi mari de sânge. inclusiv şi în Republica Moldova. prezintă mare interes şi ca plante decorative la amenajarea parcurilor. Viţa de vie purică aerul de praf. gaze nocive. Producătorii principali se aă în Turcia. reduce temperatura aerului şi sporeşte umiditatea relativă a aerului. America Latină. 7 . se acordă o atenţie net inferioară în comparaţie cu cultura soiurilor pentru vin. prin dezvoltarea rapidă a viticulturii în ultimul timp în SUA. Canada. Siria. SUA. Astfel.5 milioane tone de struguri pentru masă. s-a micşorat recolta la ha şi producţia totală de struguri. referitor la însuşirile utile.a. cererea de piaţă şi ecacitatea sporită. Aceasta se conrmă prin experienţa multiseculară a viticultorilor din mai multe ţări: Italia. Norvegia ş. în deosebi. Soiurile pentru masă sunt mai sensibile la factorii nefavorabili (la gerurile de iarnă) şi necesită o infrastructură tehnologică deosebită de cea a strugurilor pentru vin. Cei mai mari importatori de struguri pentru masă sunt SUA. Afganistan ş. în deosebi soiurile de masă. în poda celor expuse mai sus. Franţa.Din struguri se produce preparatul naturoza. Suprafaţa viilor şi volumele de producere a strugurilor de masă nu sunt stabile. în Moldova perfectarea în complex a măsurilor ce ţin de asigurarea populaţiei cu struguri în stare proaspătă (18-20 kg persoană / an) şi necesităţile de export este o problemă actuală. Italia. Acest fenomen se explică prin interesul economic încă neconştientizat de potenţialii producători. Această stare se observă în mai multe ţări ale lumii. Pe piaţa mondială cererea în strugurii de masă este în creştere continuă. Polonia. Germania şi. Pentru Republica Moldova restabilirea acestei ramuri are o importanţă deosebită. China. Lasă de dorit calitatea strugurilor şi structura sortimentului (50% ocupă soiul Moldova). recoltare. Viticultura pentru struguri de masă este o ramură ecace a complexului agroindustrial. Elveţia. Spania. Africa de Sud.a.

cultura soiurilor de masă pentru Republica Moldova a devenit o problemă actuală complexă. stabilitate productivă) şi utilizarea celor mai avansate tehnologii privind cultivarea.perfecţionarea continuă a sortimentului viţei de vie pentru struguri de masă şi tehnologiei de producere. de fondat plantaţii noi de soiuri tipice pentru masă. că acest ghid practic. în Republica Moldova se acordă o atenţie mai mare asupra dezvoltării viticulturii pentru struguri de masă. Direcţiile şi organizarea producerii strugurilor pentru masă. Proiectul Programei privind dezvoltarea viticulturii soiurilor de masă prevede realizarea următoarelor sarcini: . 2020. Calculele demonstrează. că Republica Moldova este în stare să producă anual 135-136 mii t.asigurarea consumatorilor locali şi din alte ţări cu struguri în stare proaspătă conform normelor Institutului Alimentar şi stabilirea suprafeţei respective a plantaţiilor viticole cu soiuri de masă. de struguri pentru consum în stare proaspătă. socială şi ecologică specice ţării noastre. în primul rând. . la etapa actuală. A fost elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului privind restabilirea şi dezvoltarea viticulturii pentru struguri de masă până în a. pregătirea specialiştilor şi lucrătorilor calicaţi. 30 mii t pentru comercializare după păstrare. Este necesar. . cu recolta medie de 8-9 t/ha.Începând cu anul 2006.extinderea la maximum a perioadei de consum a strugurilor de masă în stare proaspătă prin crearea unor conveiere varietale. Sperăm. iar la export – 25-30 mii t. Valoricarea strugurilor pe piaţă poate atinge 80-85 mii t. Pentru asigurarea producţiei de struguri în acest volum este necesar de 2022 mii ha plantaţii cu soiuri de masă. din care pe rod 15-16 mii ha. a volumelor orientative privind recolta de struguri. care doresc să iniţieze sau să continue afaceri cu struguri de masă. inclusiv 115116 mii t struguri – marfă. Soluţionarea acestei probleme în mare măsură va depinde de interesul economic şi asigurarea material-nanciară a producătorilor. înalt productive şi cu calităţi solicitate de consumatori şi de creat gospodării şi întreprinderi specializate cu infrastructura tehnologică contemporană respectivă. rezistenţă. de alegerea corectă a soiurilor pentru cultivare (calitate. păstrarea şi punerea la licitaţie a strugurilor-marfă. din care cca. destinat unui cerc larg de viticultori. Astfel. dezvoltarea infrastructurii tehnologice. asigurarea păstrării strugurilor în frigidere şi cultivărea soiurilor de masă în spaţii protejate. 8 . recoltarea. va  de folos în rezolvarea multor chestiuni de importanţă economică.

trebuie de modernizat producerea şi valoricarea strugurilor în plantaţiile soiurilor de masă existente şi anume: sporirea productivităţii şi calităţilor marfare.producerea strugurilor pentru export în baza contractelor de lungă durată.producerea strugurilor pentru păstrarea şi comercializarea lor la preţuri ridicate în perioada de toamnă târziu – iarna şi primăvara. Foarte importantă este selectarea direcţiei afacerilor cu struguri de masă. asigurarea cu cadre de specialişti şi lucrători calicaţi în acest domeniu. recoltare. îndeosebi de soiuri apirene. La etapa a doua.linii şi puncte automatizate de sortare şi ambalare a strugurilor. diversicare a pieţelor de desfacere şi punere la licitaţie a producţiei de struguri pentru masă. păstrare şi comercializare. unde viţa de vie nu se cultivă. inclusiv peste hotarele ţării.perfecţionarea tehnologiilor existente şi elaborarea procedeelor tehnologice zonale noi. Mai întâi de toate. Acestea pot  organizate în scop de asigurare cu struguri în stare proaspătă a consumatorilor locali şi din apropiere sau pentru realizare în centre industriale îndepărtate. de prevăzut crearea unei infrastructuri tehnologice şi organizatorice privind producerea şi valoricarea strugurilor de masă.crearea unor întreprinderi moderne cu conveiere varietale de producere a strugurilor de masă. . de perspectivă. care ar include: .producerea strugurilor pentru consum curent local. Realizarea direcţiilor menţionate este posibilă în două etape. . minimalizarea pierderilor în procesul de cultivare. 9 . transportare.crearea în cadrul Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin” a unei structuri manageriale specializate în producerea şi valoricarea strugurilor de masă. Există diferite modele de gospodării care practică producerea strugurilor de masă.organizarea cultivării strugurilor de masă. pentru producerea stadelor şi altor produse din struguri. .producerea stadelor.întreprinderi speciale de prestare a serviciilor de transportare şi păstrare în frigorifere contemporane a strugurilor-marfă. .. În ţara noastră viticultura bazată pe cultivarea soiurilor de masă se poate dezvolta în următoarele direcţii: . . care ar asigura productivitate şi calitate stabilă. . minimalizarea consumurilor materiale şi de muncă. în care cota-parte a acestui produs diferă de la 20-30% până la 100% şi care la rândul ei depinde de piaţa de desfacere. . condiţionare.crearea cooperativelor de prestare a serviciilor de marketing. . sporirea rentabilităţii şi cotei strugurilor -marfă a producţiei globale.

recoltarea. pe când soiuri tehnice – 2. gospodăriile specializate produc struguri de masă pentru realizare în stare proaspătă atât pe piaţa internă. iar cheltuielile de producţie sunt de 2-2.0 ha. De regulă. Însă experienţa avansată demonstrează că în gospodăriile specializate. Agrorme. păstrarea şi comercializarea recoltei de struguri pentru masă. iar în cele din apropiere – 60-70% sau în alte cazuri şi 100%. Cooperative (50-60 până la 300-400 ha) sau gospodării individuale ţărăneşti. principiile menţionate necesită să e bine gândite înainte de a decide iniţierea unei afaceri bazate pe cultivarea soiurilor de masă. În gospodăriile.0 ori mai mare. În compartimentele următoare a acestui ghid se vor dezvălui întrebările ce ţin de crearea plantaţiilor viticole.8 ha de vie cu soiuri de masă. de fermier – până la 3-10 ha vii. 10 .5 mai mari în comparaţie cu soiurile pentru vin. cât şi pentru export la distanţe destul de mari. în gospodăriile amplasate la distanţe mari de pieţele de desfacere a mări. care cultivă preponderent soiuri tehnice cota soiurilor de masă poate atinge 10-20%. tehnologiile de formare şi îngrijire a viilor tinere şi viilor pe rod. Trebuie de luat în consideraţie că în condiţiile noastre recolta medie la 1 ha de struguri de masă este de cca. sortarea. Dimensiunile gospodăriilor diferă în raport de forma organizatorică indiferent de proprietate: gospodării mari – SA. 8-9 t / ha. soiurile de masă pot ocupa 20-30% din volumul total.5-2.5 –1.5-3. Din acest motiv un lucrător calicat la starea actuală de utilizare a mijloacelor mecanizate poate asigura îngrijirea la nivelul cerinţelor a 1. ambalarea. cu infrastructura dezvoltată rentabilitatea este de 1.Astfel. Problemele organizatorice de bază.

care în mare măsură este condiţionată de mai mulţi factori: termenul de maturare a boabelor. decât suculentă şi conţinutul de seminţe redus sau chiar fără seminţe (apirene). SORTIMENTUL VITICOL PENTRU SOIURI DE MASĂ Rentabilitatea soiurilor de masă diferă în funcţie de cerinţa lor pe piaţă. Mai solicitaţi pe piaţă sunt strugurii cu aspect exterior atrăgător. colorante etc.1. ecologic neofensivi. calitatea strugurilor şi preţul de cost al producţiei. completat cu diferite nuanţe condiţionate de substanţe aromatice. chihlimbarie şi neagră cu stratul integru de pruină. de raportul dintre ele. Deosebit de solicitaţi sunt strugurii de soiuri apirene şi cei cultivaţi cu tratamente chimice reduse. 11 . cu consistenţa pulpei mai mult crocantă. Mai jos este prezentată lista soiurilor principale mai răspândite în Republica Moldova şi caracteristica lor agrobiologică şi tehnologică generală. cu bobul mare şi mediu. Gustul depinde de conţinutul de zaharuri şi acizi. de culoare frumoasă roză.

12 .

13 .

14 .

Cu proiectarea viilor sunt preocupate birouri speciale. protejat sau neprotejat. în vederea îninţării unor plantaţii comerciale. Posibilitatea.1. Isabella. Din aceste considerente productivitatea şi longevitatea plantaţiilor viticole în mare măsură depinde de teren şi agrototehnica aplicată la îngrijire.22º C. Primul pas care trebuie efectuat. 2. specializarea plantaţiei (pentru struguri de masă sau vinuri). conform sumei de temperaturi active şi durata perioadei de vegetaţie. Karaburnu şi a. Nerezistente. Lidia şi a. ce aparţin speciei V. 25 . Soiurile Alb de Suruceni. pe tulpini înalte). La întocmirea acestei sarcini se stabileşte în principiu posibilitatea şi scopul cultivării viţei de vie în localitatea dată pe terenul propus. Pentru producerea strugurilor. Moldova. la soiurile înalt rezistente (până la .2.1. sensibile la ger sunt soiurile de provenienţă din proles orientalis (sud-asiatice) – apirene (Sultanina. Schema generală de organizare a teritoriului se stabileşte ţinând cont de relief şi drumurile existente în apropierea terenului. semiprotejat sau neprotejat. vinifera sunt slab rezistente şi rezistă temporar la temperaturile până la – 18-20º C. Talisman. se ia în dependenţă de repetările temperaturilor critice în timpul iernilor în zona dată şi rezistenţa la ger a soiurilor preconizate pentru cultivare. Perioada de exploatare intensivă a viilor comerciale atinge în medie 20-25 ani şi mai mult. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE 2. Lora. Decizia privind sistemul de cultură. perspectiva cultivării viţei de vie în localitatea dată se stabileşte.1. Niagara. Nerespectarea întocmai a recomandărilor la etapa iniţială şi în primii ani după plantare au urmări negative ulterior şi diminuează ecacitatea producerii strugurilor. Sarcina proiectării la comandă Lucrul asupra proiectului se începe cu elaborarea sarcinii de proiectare.30ºC temporar) se referă: Concord. Decabrischi şi a. în principiu. Kişmiş) şi astfel de soiuri cum sunt Cardinal. destinaţi păstrării îndelungate şi stade suma temperaturilor active necesară este de cel puţin 3600 grade. Arcadia. efectuată de către beneciarul proiectului în conlucrare cu biroul de proiectare. Alegerea terenurilor pentru îninţarea plantaţiilor viticole Viţa de vie este o cultură multianuală înalt productivă. Regina viilor. Medii rezistente sunt soiurile interspecice ca: Codreanca. Astfel. iar perioada de vegetaţie nu mai scurtă de 130 zile. sunt cu rezistenţă relativ sporită şi rezistă temporar până la 25ºC. Italia. Suma minimă de temperaturi active este de 2500 grade. necesitatea irigării etc. care rezistă până la . modalitatea de cultivare (sistem protejat. labrusca. este elaborarea proiectului. Majoritatea soiurilor de masă din specia V. cu state de specialişti şi licenţă respectivă.

nord şi nord-est.5 şi mai jos. Ø slab înclinate.Altă problemă importantă este asigurarea cu apă a zonei date. poate : Ø neînsemnat.9-1.2. În Republica Moldova pantele se împart în: Ø pante line pînă la 6º. n-are rost de luat în consideraţie expoziţia.8-0. indcă el reectă şi suma temperaturilor active. În zonele cu căldură nesatisfăcătoare sunt preferate pantele calde. Astfel. În aceste cazuri se iau în consideraţie expoziţia şi gradul de înclinaţie a pantei. 2. de la 18 – la 25º. când suma precipitaţiilor anuale este mai mică de 400 mm şi ele sunt repartizate nefavorabil viţa de vie poate  cultivată rentabil numai cu irigare. În funcţie de vectorul vânturilor în unele locuri mai preferate pot  pantele de sud-vest sau sud-est. Nivelul de asigurare cu apă se determină comparând suma totală a precipitaţiilor anuale cu cantitatea depunerii lor în perioada de vegetaţie. care. Ø medii înclinate.1. Pantele mai calde se folosesc pentru cultivarea soiurilor foarte timpurii şi tardive şi în cazurile când se urmăreşte acumularea mai mare a zahărului în boabe. Ø pante mediu înclinate 10º .6 – asigurare decitară. pentru a micşora riscul de afectare a lor de îngheţuri târzii de primăvară. În caz de înclinaţii mai însemnate expoziţia pantelor are importanţă mare. Când indicele hidrotermic scade până la 0. Ø foarte înclinate > de 25º.6 avem supraasigurare cu umiditate. plan sau pe pantă. Utilizând terenurile cu înclinaţie neînsemnată. ceea ce sporeşte riscurile în obţinerea recoltei optimale. Ø pante foarte abrupte peste 25º. Când acest indice atinge cifra 1. Aprecierea reliefului terenului (podgoriei).13º. după unii autori. care dezmuguresc mai devreme. Ø pante abrupte 13º . mai mică de 8º. 8-12º. În zonele mai călduroase pot  favorabile pentru viţa de vie şi pantele mai reci: de nord-vest. Mai precis caracterizează asigurarea zonei date cu umiditate indicele hidrotermic. Mai favorabile pentru viţa de vie sunt terenurile de pantă.25º. Ø puternic înclinate. Terenul ales poate  amplasat pe loc drept. unica concluzie care poate  – viticultură irigată.2. Ø pante slab înclinate 6º -10º. 26 . iar la mărimea de 0. de la 12 până la 18º. cu expoziţie sudică. Pantele mai reci se utilizează pentru soiurile. Optimal pentru viţa de vie este indicele hidrotehnic 0. cu înclinaţii mai mici de 8º.

Parcelele se despart una de alta prin drumuri cu lăţimea de 4-6 m. pe locurile joase şi în văgăuni. în dependenţă de tehnologie. astfel cultivarea viţei de vie poate deveni nerentabilă. se modică parametrii verigilor de structură: mărimea tarlalelor. Dreptunghiul alungit este forma cea mai comodă a terenului pentru cultivarea viţei de vie.1. de regulă.0 m şi pe ele. Organizarea teritoriului Schema de organizare a teritoriului se elaborează în conformitate cu cerinţele de bază ale comandatorului privind utilizarea tehnologiei şi tehnicii agricole. dar se cere nivelarea unor terenuri cu ajutorul maşinilor speciale (buldozere. La 27 . screpere etc. Aceasta se efectuează cu ajutorul buldozerului şi unui agregat special numit terraser. pentru a micşora unele înclinaţii prea mari şi a crea condiţii mai bune pentru lucrările mecanizate în vie. că cheltuielile pentru lucrările privind formarea teraselor cresc esenţial odată cu mărirea gradului de înclinaţie.5-7. nu se folosesc pentru plantarea viilor. văgăunile nu sunt utile pentru cultivarea viţei de vie. nivelul de mecanizare a lucrărilor în vii şi crearea condiţiilor economice şi manageriale optime pentru funcţionarea întreprinderii de producere a strugurilor – marfă. de regulă. de regulă. de-a curmezişul pantei. transportarea diferitor materiale şi a recoltei de struguri. Pe pantele cu înclinaţie mai mare de 13º formarea teraselor este obligatorie. După posibilitate se proiectează plantarea pe contururi. dat ind faptul. 2. pe curbele de nivel. Pantele cu înclinaţii mai mari de 25º. Pe pantele cu înclinaţie mare se parcurge la formarea teraselor de diferit tip. Pe aceste drumuri se execută trecerea şi întoarcerea maşinilor şi mecanismelor. aeraţia este scăzută şi sporeşte pericolul dezvoltării puternice a bolilor criptogamice. Formarea teraselor se începe de partea inferioară şi se termină pe partea superioară. Pe pantele cu înclinaţie până la 8º se simte un oarecare disconfort în utilizarea maşinilor agricole ce se reectă asupra calităţii lucrărilor efectuate.Locurile joase. se plantează câte 3 rânduri de vie. direcţia rândurilor şi lungimea lor. În afară de aceasta. indcă pe ele se adună aerul rece de pe dealuri şi apare pericolul îngheţurilor timpurii de toamnă sau târzii de primăvară. El se împarte în parcele cu lungimile de 100 sau 200 m. De aceea pe aceste pante nu se utilizează tractoarele cu roţi şi se scurtează lungimea parcelelor. Terasele formate au lăţimea de 6.3. Pe pantele cu înclinaţii între 6º şi 13º se poate planta fără formarea teraselor.). se stabileşte schema de organizare a teritoriului. Luând în consideraţie înclinaţia pantelor. Mărimea tarlalelor pe astfel de pante la fel se micşorează. greidere.

rezistenţa la factorii nefavorabili ai mediului ambiant. Optimală este amplasarea rândurilor în vie de la nord spre sud. structura solului. care poate  cultivată pe un spectru larg de soluri. se purcede la investigarea minuţioasă a solului pe terenul. inclusiv şi pe slab fertile. şi anume: a) Indicii zici şi hidrozici ai solului: compoziţia mecanică. duritatea solului. În plantaţiile amplasate pe pante. luînd în considerare direcţia vînturilor dominante. Posibilitatea cultivării unor sau altor soiuri de viţă de vie se realizează în rezultatul cercetărilor agrochimice aprofundate în laboratoarele specializate ale birourilor de proiectare. pe care alte culturi sunt puţin rentabile. dispozitive pentru lucrare în vii. conţinutul 28 . aceste drumuri servesc şi pentru întoarcerea agregatelor de dimensiuni mari. După ce sarcina de proiectare este acceptată şi proiectantul în comun cu comandatorul au stabilit sarcinile priorotare. Formând un sistem radicular puternic dezvoltat. permeabilitatea solului. viţa de vie în procesul de creştere şi dezvoltare este inuenţată nu numai de orizonturile superioare ale solului. însuşirile chimice. Indicii de calitate ai solului pentru cultivarea viţei de vie pot  clasaţi în două grupe. cît şi pentru parcarea temporară a diferitor maşini şi mecanisme. Din aceste considerente în aprecierea solurilor utile pentru plantarea viţei de vie este necesar de a studia solul la adâncimi de cel puţin 2. densitatea solului. săruri concentrate şi alţi factori nefavorabili. hidrocapacitatea minimă. 2. În alegerea direcţiei rândurilor se va ţine cont de necesitatea rezolvării problemei ce ţine de iluminarea mai bună a butucilor pe tot parcursul zilei. porozitatea solului. solurile scheletice. Aprecierea solurilor pentru îninţarea viilor Viţa de vie este o cultură cu plasticitate satisfăcătoare. În afară de asigurarea transportării. dar şi de rocile amplasate la adâncime. de 8 sau 10 m. Totodată. Rădăcinile viţei de vie pot pătrunde până la 3-4 m şi mai mult în adâncime. pentru fondarea plantaţiilor înalt productive cu termen mare de exploatare efectivă sunt necesare anumite condiţii pedologice. capacitatea de aeraţie. direcţia rândurilor se stabileşte luând în consideraţie expoziţia şi înclinaţia astfel. unde va avea loc plantarea viţei de vie. zice şi umiditate.capetele tarlalelor se execută drumuri mai largi. regimurile de aeraţie.5 m. De compoziţia mecanică. care pătrunde la adâncime considerabilă. dacă nu sunt limitate de rocile tari.2. apele freatice.0-2. ca rândurile să e amplasate de-a curmezişul pantei sau pe curbele de nivel. b) Indicii chimici şi zico-chimici ai solului: conţinutul de humus. porozitatea aeraţiei. În jurul plantaţiei viticole este de dorit de a crea fâşii de protecţie din arbori cu talie înaltă. care trec prin toată tarlaua. nutriţie şi mineral depinde cantitatea şi calitatea recoltei.

cu nivel ridicat al apelor freatice. În acest caz colectarea probelor pentru determinarea calcarului activ poate  limitată la stratul de 1 m. că mai obiectiv este indicele pericolului de cloroză edacă bazat pe conţinutul maxim al carbonaţilor activi în unul din orizonturile prolului de răspândire a rădăcinilor. dar şi de tratarea diferită a metodelor de apreciere a valorilor maxime a simptomelor în condiţii concrete. Există diferite puncte de vedere privind mărimea stratului de sol. Sub noţiunea “pericol de cloroză a solului” se subînţelege prezenţa în el a unui complex de însuşiri. manganul. adâncimea colectării probelor trebuie mărită la 1. se aă la adâncimea de 70-100 cm. Cloroza funcţională poate apărea la viţa de vie. 2. Clasicările existente de rezistenţă a portaltoiurilor principali la cloroza edacă se deosebesc prin valoarea limită a conţinutului de carbonaţi mobili pentru unii şi aceiaşi portaltoi. Majoritatea cercetătorilor consideră. Este cunoscut. că erul este asimilat de plante în formă bivalentă şi în formă de helate – compuşi fero-humici. Pe cernoziomurile sudice şi solurile castanii închise orizontul de acumulare a carbonaţilor.1. Determinarea pericolului de cloroză funcţională pe solurile carbonatate. calculată din valorile maxime a conţinutului de calcar activ în ecare prol.2. În opinia noastră. de regulă. condiţiile de oxido-reducere în sol. înalt alcalinizate. componenţa cationilor absorbtivi. reacţia solului. În afară de er în condiţii de mediu alcalin trec în formă insolubilă şi zincul. nivelul apelor freatice în sol. Totodată consecutivitatea portaltoilor în şirul rezistenţei la carbonaţi se păstrează. adâncimea luării probelor pentru determinarea calcarului activ în ecare caz concret trebuie precizată. În legătură cu aceasta nivelul pericolului de cloroză urmează a  apreciat după media aritmetică. capacitatea de absorbţie. care condiţionează dezvoltarea clorozei edace (funcţionale). care nu se consumă de plante. care exprimă conţinutul carbonaţilor mobili în sol (calcar activ). În mediu alcalin (pH > 7) şi supraaeraţie erul se aă în stare insolubilă în formă de oxizi şi hidrooxizi. În solurile formate în urma erodării calcarului şi marnei. cultivată pe solurile puternic carbonatate. uneori şi mai adânc. cobaltul şi alte microelemente.5 m. Diferenţa în indicii de valoare poate  condiţionată nu numai de factorii pedo-climatici. determinarea pericolului de cloroză funcţională pe solurile carbonatate. cu orizonturile tasate puternic şi alte însuşiri negative.2-1.de elemente nutritive minerale. în care este necesar de a determina acest indice. Mai des pe solurile carbonatate cloroza este condiţionată de insucienţa ferului. Până în prezent ca criteriu de bază în aprecierea pericolului de cloroză a solului pentru portaltoii toleranţi la loxeră şi viţele altoite este utilizat indicele lui Gale. 29 . luând în consideraţie caracterul de amplasare al sistemului radicular.

1.0 20. Convolvulus arvensis etc.0 maximal 9. dar unele date deja există.5 11.5 16. Astfel este stabilit că slab rezistente sunt soiurile de altoi Riesling şi Traminer roz. Agropirus repens.0 17.0 23. trunchiuri şi rădăcini mari. necesită continuarea investigaţiilor şi activizarea forţelor direcţionate spre rezolvarea acestei probleme importante.0 8.3. Problema ce ţine de rezistenţa soiurilor de altoi la cloroză pe solurile carbonatate este studiată încă nesatisfăcător. la fel şi a rămăşiţelor plantaţiilor multianuale anterioare. La etapa nală a planicării este de dorit utilizarea unui planicator cu bază lungă sau a grederului.0 26.5 10.5 17. Pe terenurile invadate de buruiene perene (Cynodon dactilon. medii rezistente – Muscat alb şi Pinot noir.0 15. Acest lucru este foarte 30 .3. cu ajutorul buldozerelor sau a screperelor.0 La aprecierea pericolului de cloroză edacă a terenului urmează de luat în consideraţie pe lângă rezistenţa portaltoiului şi toleranţa altoiului. este necesară defrişarea lor minuţioasă îndepărtând totodată de pe teren şi diferite pietre.Tabelul 2. Pregătirea solului şi plantarea viţei de vie Ca urmare a deciziei privind utilitatea terenului selectat pentru cultivarea viţei de vie se purcede la lucrările de însuşire al lui. înalt rezistente – Rkaţiteli şi Cabernet-sauvignon. După aceasta terenul trebuie planicat.) se aplică erbicide sistemice sau distrugerea lor mecanică. În general cheltuielile ce ţin de pericolul solurilor privind cloroza edacă şi selectarea combinaţiilor altoi-portaltoi. 2. La prezenţa pe teren a arborilor sau arbuştilor spontani.0 12. terenul selectat trebuie de curăţat de orice specii de plante. 2. îndreptat. % media 6. Limita toleranţei soiurilor principale de portaltoi privind conţinutul carbonaţilor activi în sol Soiurile de portaltoi Riparia Gloire Riparia x Rupestris 101-14 Riparia x Rupestris 3309 Rupestris du Lot Berlandieri x Riparia SO4 Berlandieri x Riparia Kober 5 BB Chasselas x Berlandieri 41B Conţinutul de carbonaţi activi în stratul 0-200 cm. Planicarea şi pregătirea solului În primul rând.1.0 29.

Însă în urma arăturilor frecvente timp de mai mulţi ani la adâncimea de 25-28 cm se formează aşa numită “talpa plugului” . ulterior devine problematică. Ø în fâşii sau benzi. Pentru ca plantaţia viticolă să se dezvolte bine şi să fructice productiv pe parcursul a cel puţin 25 ani şi mai mult. De aceea. Următoarea etapă de pregătire a solului este una din cele mai importante – desfundarea solului. plantarea viţei de vie are loc pe pământurile vechi arabile. a intensicării proceselor microbiologice din sol şi a sporirii fertilităţii lui. Acest strat împiedică inltrarea apelor către orizonturile amplasate mai adânc. Ø de şanţ. executat cu ajutorul excavatorului sau a buldozerului. amplasat nemijlocit sub orizontul arat. Ø prin explozii. Desfundarea totală cu răsturnarea brazdei este cea mai răspândită şi prezintă arătura adâncă la 50 cm şi mai adânc efectuată cu pluguri speciale. Să prevedem importanţa ziologică a acestui procedeu. este necesar ca din primii ani să e create condiţii optime pentru pătrunderea adâncă a sistemului radicular şi creşterea lui în volum mare. pentru a ameliora însuşirile zico-mecanice ale solului. Afânarea adâncă a solului cu distrugerea “tălpii plugului” poartă denumirea “desfundarea solului”. ca urmare.important. 31 . El este cu greu străbătut de rădăcini şi conduce la dezvoltarea slabă a lor şi a butucului în întregime.stratul de sol puternic tasat. Problema constă în faptul că pământuri de ţelină cu structură naturală nu mai avem pentru a planta viţa de vie. Adâncimea arăturii este condiţionată de structura orizonturilor şi oportunitatea scoaterii la suprafaţa solului a orizonturilor de jos. Din aceste considerente acest strat compact trebuie distrus. executat cu scoabe speciale. la fel şi de puterea tractorului agregatat cu plugul respectiv. în caz contrar distrugerea buruienilor perene dăunătoare. Există diferite metode de executare a desfundării solului: Ø desfundarea totală cu plugul şi cu răsturnarea brazdei. executat cu substanţe explozibile. Ø desfundarea totală fără răsturnarea brazdei (cu afânători speciali). sporirea capacităţii hidrice şi a porozităţii şi. afânat.

3. conform pichetării rândurilor. 2. Din aceste considerente desfundarea se efectuează în fâşii.Fig. astfel de cazuri au loc când stratul de sol este slab dezvoltat. de regulă. se execută mai adânc. Desfundarea întreruptă. Această desfundare. Acest mod de desfundare s-a manifestat bine atât toamna. Această metodă se execută acolo unde răsturnarea brazdei este imposibilă sau nu este de dorit din diferite considerente. afânându-l fără a-l întoarce. ca cea cu plugul şi deseori este însoţită de rezultate bune. iar orizonturile inferioare au conţinut sporit de pietre şi pietriş. acţiunea desfundării adânci în dependenţă de sol se simte timp de doi – cinci ani. cât şi primăvara devreme. Afânarea se execută cu scoabe speciale de lăţime 90 cm şi la adâncimea de 80 cm. De fapt. De regulă. La viteză stabilă a agregatului tăişul scoabei ridică şi scutură tot stratul de sol. nemijlocit după tăişul scoabei. Pe solurile grele şi umede. în mijloc se instalează un afânător vertical PH – 80. În acest timp sistemul radicular nu dovedeşte să însuşească tot intervalul dintre rânduri. 32 . pe fîşii este tot mai mult utilizată şi devine tot mai populară. Arătura de desfundare totală cu întoarcerea brazdei efectuată toamna Desfundarea totală fără răsturnarea brazdei constă în afânarea adâncă a terenului în două direcţii cu ajutorul anatorului PH – 80 sau alte dispozitive analogice.1. ind o metodă foarte economică. care exclude formarea în sol a bulgărilor mari. O atenţie deosebită se acordă afânării adânci în zona rândurilor.

Fig. Desfundarea prin explozii este executată în cazuri deosebite în condiţii de munte.3. Cu ajutorul buldozerului de pe unul din rândurile însemnate se permută stratul de sol fertil.2. Acest 33 . Apoi cu excavatorul se sapă un şanţ de lăţimea 80-120 cm şi adâncimea 140-150 cm. În locul lor se folosesc diverse substanţe explozibile. După aceasta iarăşi cu buldozerul solul fertil de pe rândul megieş se mută peste şanţul săpat. Termenii de executare a desfundării solului.). Condiţiile agrotehnice obligatorii – între desfundare şi plantare trebuie să e un interval de minimum 2 luni. Desfundarea prin această metodă este mai costisitoare. Termenii concreţi depind de timpul plantării viţei de vie. 2. Restul procedeelor sunt asemănătoare desfundării prin formarea şanţurilor. când nu este posibilă utilizarea buldozerului şi excavatoarelor. Maşina pentru efectuarea arăturii de desfundare întreruptă în fîşii Desfundarea de şanţ este utilizată în condiţii de munte pe terenuri cu amplasarea rocilor trainice aproape de suprafaţă (calcar. Roca scoasă din şanţuri se aşterne uniform pe tot terenul. La desfundare prin şanţuri acest interval trebuie să atingă 7-8 luni. cât şi toamna. Desfundarea poate  executată atât primăvara. Înainte de executarea desfundării de şanţ terenul se pichetează cu însemnarea rândurilor. piatră etc. Această procedură se repetă pe ecare rând.

Alegerea şi amplasarea soiurilor pe teren La alegerea soiurilor de viţă de vie trebuie de călăuzit de sortimentul aprobat pentru zona viticolă dată.3. Dacă acest interval nu se respectă şi plantarea are loc pe desfundări proaspete. care. În aşa caz devine posibilă aplicarea agrototehnicii diferenţiate şi obţinerea unor partide mari de struguri de ecare soi şi facilitatea realizării strugurilor. ca cultivarea lor în zona dată să e înalt rentabilă. Pentru a diminua tensiunea privind necesarul de muncă în timpul recoltării soiurilor alese trebuie sa e cu diferită perioadă de maturare a boabelor ca să prezinte astfel un conveier varietal. când sub inuenţa precipitaţiilor de iarnă solul se aşează bine şi în straturile lui se acumulează mai multă umiditate. În caz de cultivare a soiurilor cu ori funcţional feminine se plantează concomitent peste 1-2 rânduri a soiului – polenizator. Nu se recomandă de cultivat o mulţime de soiuri şi de concurat în acest sens cu unităţile de cercetare mai convenabil este de cultivat 3-4 soiuri pe ecare direcţie de utilizare.timp necesar pentru ca solul să se aşeze după afânare. cu greu se supun lucrării. conducând astfel la micşorarea randamentului de prindere şi diminuarea creşterii şi dezvoltării viţelor. La amplasarea soiurilor pe teren cu diferit relief şi microclimat foarte important este de luat în consideraţie particularităţile biologice ale soiurilor în vederea asigurării la maxim a corespunderii lor condiţiilor ecologice concrete. Totodată. unde cultura protejată este mai costisitoare. 2. soiurile trebuie să corespundă cerinţelor pieţii în aşa măsură. În aşa cazuri. indcă pe solul prea umed se formează bulgări mari. trebuie de luat în consideraţie şi umiditatea solului. mai bine de executat desfundarea primăvara devreme. trebuie de luat în consideraţie şi indicii economici. dacă termenul optim a expirat şi au parvenit precipitaţii abundente. soiurile rezistente la ger mai bine de amplasat pe partea de pantă a terenului. Din aceste considerente desfundatul solului din toamnă este mai preferat. Cu alte cuvinte.2. ulterior solul se va aşeza. de rând cu indicatorii ecologogeograci. uscându-se. Schema de plantare Alegerea schemei de plantare este extrem de importantă. 2. rupând rădăcinile fragede ale viţelor plantate.3. dat ind faptul că de ea depinde direct productivitatea plantaţiilor şi posibilitatea de utilizare a 34 .3. Astfel. Alegând timpul de desfundare a solului. care este reectat în Registrul soiurilor de plante. aprobat de organul respectiv de stat.

2.3. Trecând această sârmă de pe un rând pe rând se înseamnă cu ajutorul unor beţişoare (stuf. Iniţial trebuie de stabilit care sistem de cultură (protejat sau neprotejat) se va utiliza în privinţa soiurilor alese. mai bine de plantat viţele toamna. solul încă păstrează căldură sucientă pentru regenerarea rădăcinilor şi prinderea viţelor.75 m – pentru soiurile cu creştere mijlocie şi 2. Pichetarea terenului pentru plantare Pichetarea terenului pentru plantare se efectuează în conformitate cu proiectul elaborat.5 m pentru soiurile cu creştere slabă.4.0 m pentru soiurile viguroase. în primul rând. 35 . pentru amplasarea mai liberă a organelor butucului pe spalier: 1. Pentru aceasta se foloseşte altă sîrmă. 1. Pentru ca aceste semne să e mai bine observate ele se vopsesc în alb cu var. 2.0 m.0 m şi 2. Apoi se execută pichetarea cu ajutorul sîrmei speciale. Termenii şi adîncimea de plantare Stabilind termenii optimi de plantare este necesar de ţinut cont.75 m. Înainte de pichetare se lucrează minuţios şi se planează solul. este stabilită distanţa dintre rânduri de 3. Când se stabilesc rândurile se purcede la pichetarea locurilor de plantare pe rând.3. Această distanţă convine majorităţii maşinilor şi mecanismelor utilizate în viticultură. După ce sîrma se întinde drept în faţa acestor marcaje se bat ţăruşi. pentru soiurile viguroase şi mijlocii pe soluri fertile în caz de utilizare a spalierului vertical. când aerul se răceşte. În zona viticolă de sud. în care se va dezvolta sistemul radicular. ce ţine de tarlale. În baza cercetărilor multianuale. pe care sunt xate intervalele dintre rânduri. unde este exclus pericolul îngheţării solului la adâncime.mecanismelor.25 m respectiv. Esenţa constă în faptul. În caz de cultură protejată pe soluri fertile distanţa între butuci pe rând este de 1. Prima parte. fâşii de protecţie se execută de geodezistul biroului de proiectare cu ajutorul teodolitului şi altor dispozitive rezonabile. ea poate  executată primăvara sau toamna. de doi factori: temperatura şi umiditatea stratului de sol. că la nele vegetaţiei. În caz de cultură neprotejată distanţa pe rând este ceva mai mare. coarde sau mlădiţe) ecare loc al viitorilor butuci. Dacă plantarea are loc cu viţe maturizate de 1 an. 2. pe care sunt stabilite cu ajutorul marcajelor distanţele dintre butuci pe rând. Apoi pe două laturi a tarlalei se întind sârmele de pichetare. La fel se va lua în consideraţie vigoarea creşterii soiurilor altoite pe un anumit portaltoi.5. fără bulgări. astfel ca suprafaţa să devină netedă. drumuri.

mai bine de plantat viţele primăvara. certicarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol. După aspectul exterior aceste viţe se deosebesc ca mai puternic dezvoltate. când perioada critică a pericolului îngheţurilor târzii de primăvară este depăşită în zona dată. ce corespund cerinţelor standardului în vigoare (SM-207:2000). vor suporta insucienţa de umiditate vara. se poate de început din momentul. 2.6. Adâncimea de plantare depinde de adâncimea şi intensitatea îngheţării solului în timpul iernii. Umiditatea ţesuturilor viţelor nu trebuie să e sub 44%. materialul săditor se clasică după mai multe criterii. cel mai important ind valoarea biologică şi starea tosanitară. maturate.3. care pot îngheţa în timpul iernii la adâncimi considerabile. Plantarea mai adâncă este necesară şi în regiunile secetoase în caz de cultivare a viţei de vie fără irigare.12º C. la începutul lunii mai. În locul de unire a componenţilor. pe o perioadă mai îndelungată. După acest criteriu materialul de înmulţire şi săditor viticol se clasică în următoarele categorii: a) Materialul Amelioratorului este materialul de înmulţire şi săditor vi36 . Pe soluri nisipoase. în perioada toamnă-iarnă cad precipitaţii în cantităţi suciente. Plantarea viţelor de 1 an maturate trebuie nalizată până la sfârşitul lunii mai. Îninţarea viilor cu material săditor vegetant. imediat cum condiţiile v-or permite.Totodată. Plantarea viţelor vegetante continuă până la sfârşitul lunii iunie. testarea. calusul circular trebuie să e bine format şi omogen dezvoltat. În aceste cazuri plantele vor dezvolta sistemul radicular mai adânc şi astfel. În legătură cu aceasta pe solurile nisipoase adâncimea plantării viţelor se măreşte. Materialul săditor şi modul de plantare a lui Materialul săditor cel mai răspândit pentru îninţarea viilor se consideră viţele altoite de un an. cu sistemul radicular neafectat. În caz dacă nu se preconizează irigarea . nu mai joase. dat ind faptul că rădăcinile soiurilor de portaltoi în majoritate rezistă fără afectări la temperaturi de – 11 … . Conform Regulamentului tehnic privind producerea. Se admite plantarea viilor cu viţe maturate în vârstă de 2 ani din şcoala de viţe. indcă plantele tinere au nevoie de timp sucient pentru creştere şi maturarea părţii inferioare a lăstarilor. care se acumulează în gropiţele de plantare ce asigură o dezvoltare puternică a viţelor imediat la începutul vegetaţiei primăvara. dar faţă de viţele de 1 an nu dispun de preferinţe ziologice deosebite.plantarea de primăvară trebuie terminată mai devreme. ca plantele să poată utiliza la maxim rezerva de umiditate acumulată iarna şi primăvara devreme.

Notă: Materialul săditor viticol de categoria biologică „Bază”. în care există o garanţie totală că substratul sau solul nu este infectat cu organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora.2006 (inclusiv şi cel de import). precum şi toate organismele dăunătoare de ordin restrictiv pentru viţa de vie prin testarea individuală.ticol care: a fost produs de sau sub directa responsabilitate a amelioratorului. Materialul se certică de ameliorator sau menţinător cu act de garantare a autenticităţii. libere de boli virotice şi Agrobacterium tumefaciens vitis. este destinat producerii materialului săditor pentru îninţarea plantaţiilor altoi şi portaltoi. provine din plantaţia de conservare a clonelor. poate  produs şi în condiţii de câmp cu excluderea completă de afectare secundară de boli virotice. îninţată de ameliorator. prin viţe vegetante pe substrat steril. Materialul Amelioratorului este păstrat în sere în care se exclude infectarea secundară a acestuia. în scopul preîntîmpinării infectării secundare cu Agrobacterium tumefaciens vitis. este reprezentat. este liber de organisme dăunătoare cu caracter restrictiv în producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol. precum şi toate organismele dăunătoare de ordin restrictiv pentru viţa de vie. producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Bază”. în scopul preântâmpinării infectării secundare cu Agrobacterium tumefaciens vitis. producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică “Certicat”.01. în condiţii aseptice de „in vitro”. este destinat producerii materialului de înmulţire şi săditor viticol de categorie biologică „Prebază”. Agrobacterium tumefaciens vitis. este produs. în caz contrar va  declasat în „Standard ”. îninţate numai cu material săditor vegetant din categoria biologică „Prebază” pe terenuri libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora. Îninţarea plantaţii37 . Materialul săditor viticol de categoria biologică „Bază” va  testat obligatoriu la forma latentă a Agrobacterium tumefaciens vitis începând cu 01. provine din plantaţii de preînmulţire. preponderent. de regulă. este liber de boli virotice. este constituit din clone valoroase şi este atestat ca liber de boli virotice. este constituit din clone valoroase. este destinat producerii materialului săditor pentru îninţarea plantaţiilor de preînmulţire. Agrobacterium tumefaciens vitis şi de organisme dăunătoare cu caracter restrictiv în producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol. b) Materialul Prebază este materialul de înmulţire şi săditor viticol care: a fost produs de sau sub directa responsabilitate a amelioratorului sau a menţinătorului. c) Materialul Bază este materialul de înmulţire şi săditor viticol care: a fost produs de sau sub directa responsabilitate a amelioratorului sau a menţinătorului. Agrobacterium tumefaciens vitis etc Notă: Materialul săditor viticol de categorie biologică „Prebază” este reprezentat numai prin viţe vegetante pe substrat steril . în sere.

îninţate cu material săditor din categoria biologică „Certicat”. în care s-a efectuat eliminarea de la înmulţire a impurităţilor şi a butucilor slab productivi şi bolnavi. Materialul săditor de categoria biologică „Standard” este testat la forma latenta a Agrobacterium tumefaciens vitis la solicitarea producătorului sau cumpărătorului. De calitatea viţelor utilizate în mare măsură depinde randamentul prinderii şi nivelul de dezvoltare a acestora.2008.01. Îninţarea plantaţiilor altoi şi portaltoi cu material săditor viticol de categoria biologică „Certicat” va  interzisă începând cu 01. provine din plantaţii portaltoi şi din plantaţii producătoare de struguri. îninţate cu material săditor. provine din plantaţii altoi şi portaltoi. În nal aceasta va inuenţa considerabil productivitatea plantaţiilor. libere de organisme dăunătoare cu caracter restrictiv în producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol. preconizate pentru plantare. să nu e supuse zvântării. începând cu 01. Cordiţele de 1 an se scurtează la 2-3 ochi. libere de organisme dăunătoare cu caracter restrictiv în producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol. preponderent vegetant.2006. Notă: Producerea materialului săditor viticol de categoria biologică “Obişnuit” este interzisă începând cu 1. Foarte important este ca viţele.2008. în caz contrar va  declasat în „Standard”. se în38 . Pe tulpina subterană.lor altoi şi portaltoi cu material săditor viticol de categoria biologică „Bază” va deveni obligatorie începând cu 01. porţiunea portaltoiului. este destinat producerii materialului săditor viticol pentru îninţarea plantaţiilor producătoare de struguri. este destinat producerii materialului săditor pentru îninţarea plantaţiilor producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Standard” sau pentru îninţarea plantaţiilor de producere a strugurilor.01. îngheţului. Înainte de plantare viţele maturate se supun pregătirii speciale. Reprezintă cea mai inferioară categorie biologică. este destinat pentru îninţarea plantaţiilor producătoare de struguri.01. din categoria biologică “Bază”. d) Materialul Certicat este materialul de înmulţire şi săditor viticol care: a fost produs de agenţi economici autorizaţi. afectate de boli sau dăunători. Notă: Materialul săditor viticol de categoria biologică „Certicat” va  testat obligatoriu la forma latentă a Agrobacterium tumefaciens vitis. e) Materialul Standard este materialul de înmulţire şi săditor viticol care: a fost produs de agenţi economici autorizaţi. provine din plantaţii altoi şi portaltoi. f) Materialul Obişnuit este materialul de înmulţire şi săditor viticol care: a fost produs de agenţi economici autorizaţi.2006 (inclusiv şi cel de import). Notă: Îninţarea plantaţiilor altoi şi portaltoi cu material săditor din categoria biologică „Standard” este interzisă.01.

introducându-le cu partea superioară în parană topită astfel ca stratul protector de parană să acopere altoiul. Se utilizează şi până astăzi pe suprafeţe mici. Această operaţiune va conduce la activizarea proceselor ziologice. Lucrătorul. După aceasta viţele se înmoaie complet în apă curată timp de 2 zile. manual sau cu dispozitive mecanizate. 2. locul de concreştere a componenţilor şi 5-6 cm a porţiunii de portaltoi. afânat. În timpul de faţă acest mod de plantare este cel mai răspândit. declanşează un şuvoi puternic de apă. ca vârful cordiţei să e acoperit cu sol afânat la 3-4 cm. Este un mod de plantare utilizat din timpuri vechi. unit prin furtun cu pompa cisternei. Pe soluri pietroase şi pante abrupte. la capătul inferior al cărui este instalat un hidromonitor de formă conică.5-2. Acest procedeu va asigura protecţia viţelor de uscare în perioada de regenerare a rădăcinilor în sol şi până la începutul activităţii lor. Viţe anuale adâncimea de plantare a viţelor. Adâncimea gropilor trebuie să e cu 10-15 cm mai mare ca Fig. Gropiţele de plantare se execută cu hârleţul. De la pompa.altoite maturizate după păstrare ganice şi minerale.lătură toate rădăcinile în afară de cele bazale. care se scurtează până la 10-12 cm pentru plantare în gropi sau 2-3 cm pentru plantare cu burghiul hidraulic. Burghiul hidraulic prezintă un tub cu mânere.3. După ce apa s-a inltrat. Burghiul hidraulic. Agregatul de plantare este compus din cisterna pentru apă cu pompă tractată de tractor. Apoi se toarnă apă până la margini.0 atmosfere. care se acoperă cu un strat subţire de sol fertil. În ecare groapă se toarnă câte 8-10 l apă. Plantarea în gropi. Continuând să apese şi 39 . se tasează la suprafaţă şi apoi viţele se muşuroiesc astfel. care asigură presiunea de ordinul 1. La fundul gropilor se introduc îngrăşăminte or. Plantarea cu burghiul hidraulic. ecare cu câte un burghiu hidraulic. groapa se umple cu sol.3. se aă sub presiunea apei. După umectare viţele se paranează. Viţele se introduc în gropi şi se acoperă cu sol pe jumătate. au ieşire 4 sau 8 furtuni. instalează hidromonitorul burghiului în locul de plantare şi apăsând pe el.

umplute cu substrat nutritiv din turbă şi perlit. Iniţial plantarea viţelor vegetante se executa cu burghiul hidraulic utilizând dispozitive de xare speciale. plantaţi în ghivece din diferite materiale (carton. În ne viţa plantată se muşuroieşte cu sol afânat. 2. alt lucrător amplasează viţa la adâncimea respectivă. După executarea gropilor în ele se amplasează viţele vegetante în aşa mod ca locul altoirii să e cu 2-3 cm mai sus de nivelul solului. peliculă etc. plastic. Înfiinţarea viilor cu viţe vegetante. plină cu pulpă. Acest material este prezentat de butaşi altoiţi forţaţi. 40 . formarea accelerată a butucilor şi punerea pe rod a viilor cu un an mai devreme. garantează dezvoltarea mai puternică în anul 2 de vegetaţie. Şi astfel.). Fig. calusul se formează pe toată circumferinţa unirii componenţilor. După 2 luni de creştere în sere lăstarii verzi ai viţelor ating lungimea de 15 cm şi mai mult.4. Următorul lucrător cu ajutorul unui tasator special xează prin strângere rădăcinile viţei cu sol umed de pereţii sondei. În acest caz productivitatea muncii la plantare atinge capacitatea dorită. iar în substratul din ghivece se dezvoltă puternic sistemul radicular. Aşa viţă este gata de plantat în plantaţie. care se execută cu ajutorul motoburghiurilor autonome. un muncitor pe schimb poate efectua 800-1000 gropi în dependenţă de tipul de sol. la care sistemul radicular nu este afectat. În această sondă. Această modalitate de plantare a viţei de vie s-a recomandat bine în diferite regiuni viticole pe suprafeţe mari. formează o sondă adâncă. s-a revenit la plantarea în gropi.3.executând mişcări de rotaţie cu burghiul. însă acest procedeu s-a dovedit a  foarte dicil şi nu ducea la sporirea productivităţii muncii. plină cu pulpă din apă şi sol. după arătura de desfundare. Burghiul după care gropiţa se umple cu sol până la ½ din hidraulic GB 35-28 înălţimea viţei. În cazul efectuării gropilor pe teren bine pregătit. Plantarea viţelor vegetante. Odată cu intensificarea pepinieritului viticol tot mai mare răspândire o are înfiinţarea viilor cu material săditor vegetant.

5.6. viţele se udă cu apă manual sau semimecanizat cu ajutorul unui furtun de la cisterna agregată de tractor. 2.3.a) b) Fig. Săparea gropilor pentru plantarea viţelor vegetante cu motoburghiul timp de 7-8 sec. 10-12 l apă.3. La o plantă trebuie să revină cca. 41 .a. După umplerea gropii cu sol. În apa pentru udare se dizolvă cca. 80 g s. NPK la 100 l apă. Viţe vegetante crescute în ghivece din carton (a) şi în ghivece din masă plastică (b) Fig. 2.

3. şi numai atunci de acoperit gropiţa până la sfârşit. Aceasta va evita pierderile de apă. 2. 42 . Amplasarea viţelor vegetante în gropi Fig. După plantarea viţelor este necesar de efectuat lupta cu buruienele prin cultivările în 2 direcţii şi cu bolile micotice (vezi capitolul respectiv).7. După 20 zile de la plantare are loc adaptarea totala a viţelor la condiţiile de creştere şi se poate determina nivelul prinderii viţelor. Udarea viţelor vegetante după plantare cu norma de 10-12 litri pentru o plantă După udare este necesar de aşteptat ca apa să se inltreze în sol. lăsând la suprafaţă doar lăstarul verde. Dacă este o rezervă de viţe se poate efectua lichidarea golurilor. 2.Fig.3. iar partea maturizată a viţei va  protejată de arsuri.8.

2. 2.3.9. Toamna după căderea frunzelor. până la căderea îngheţurilor este necesar de efectuat muşuroirea viţelor în aşa mod ca primii 3-4 ochi să e bine protejaţi cu sol. Vedere generală (luna mai) a plantaţiei viticole îninţate cu viţe vegetante în anul precedent (vie tânără anul 2) 43 . datorită sistemului radicular bine dezvoltat vor provoca o creştere puternică. Fig. Aceasta din urmă va asigura o iernare cu succes a viţelor. iar primăvara anului următor.3. Către sfârşitul perioadei de vegetaţie plantele sunt bine dezvoltate. Vedere generală a câmpului plantat cu viţe vegetante după acoperirea gropilor în vederea păstrării umidităţii Fig.10.În condiţii de secetă în perioada de vară este necesar ca după plantare peste ecare 20 zile de repetat udările.

Îngrijirea plantaţiilor viticole în primul an după plantare Pe parcursul primului an după plantare.). Solul trebuie menţinut în stare curată şi afânat. 3. roditoare (>4 ani). deja este necesară o îngrijire minuţioasă a plantelor tinere şi a solului. pentru combaterea buruienilor etc.5А cu dispozitivul PRVN-72000 pentru lucrarea solului între butuci în rând 44 . Maşina agricolă de bază utilizată în acest scop este PRVM-2. În dependenţă de aceasta se realizează obiectivele ce ţin de tehnologia de îngrijire a plantelor.5 A sau PRVM-3 cu dispozitivul 72000 sau 11000. Maşina PRVN-2. Fig. crearea scheletului butucului. Imediat după plantare se efectuează prima afânare adâncă (10-12 cm) concomitent cu nivelarea. Cultivarea solului se efectuează fără răsturnarea brazdelor. 3. Afânarea solului în continuare se efectuează după necesitate (după ploi.1. indcă solul în momentul plantării puternic se tasează. cu intrare pe rod ( 3-4 ani). sarcina principală privind îngrijirea. ÎNGRIJIREA VIILOR TINERE După plantarea viilor se întocmeşte un proces verbal. a formei respective şi instalarea suporturilor. lucrare a solului etc. constă în stabilirea modului de cultivare. care ocializează existenţa plantaţiei noi cu indicarea soiurilor şi suprafeţei.3.1.1. dacă e posibil în două direcţii. Utilizarea frezelor şi grapelor cu discuri sporesc uscarea solului şi distrugerea structurii lui. Pe parcursul anului se efectuează 4-5 afânări. În viile tinere până la intrarea lor pe rod. Plantaţiile viticole după fondare se împart convenţional în următoarele categorii: tinere (1-3 ani).

preventiv. aplicate cu diferite dispozitive de dispersare. se afânează şi treptat se reduc. Aceasta din urmă accelerează creşterea şi dezvoltarea lăstarilor la plantele tinere ce condiţionează ulterior posibilitatea de a forma butucii mai repede şi grăbeşte intrarea lor în rod. deacea tărăgănarea lucrărilor ce ţin de reducerea treptată a muşuroaielor poate avea consecinţe grave.2). Primăvara şi la începutul verii se verică cu atenţie starea lor. 3.1. buhe etc. Irigarea plantelor tinere se efectuează concomitent cu introducerea îngrăşămintelor minerale (120 g NPK s.. În prealabil se pregăteşte soluţia concentrată din preparate care conţin aceste elemente în concentraţie de 10 sau 20 %. O importanţă deosebită revine procedeului numit „copcit” – înlăturarea rădăcinilor superciale. Pentru combaterea buruienilor se folosesc erbicide. care se formează deseori pe partea inferioară a altoiului şi a lăstarilor de pe tulpina subterană a portaltoiului (g. Peste 2-3 săptămâni după plantare este necesar de efectuat 2 lucrări importante: vericarea prinderii viţelor şi completarea golurilor în caz de necesitate. schimbând direcţia lor peste ecare 6-12 rânduri. sau plantarea a avut loc toamna viţele se muşuroiesc cu sol afânat. evitând în aşa mod afectarea părţilor etiolate a lăstarilor de către razele solare. iar toamna cu viţe maturizate bine dezvoltate. 45 . Irigarea se efectuează cu ajutorul burghiului hidraulic (5-6 l de apă la o plantă sondată în 2 locuri la distanţa de 20-25 cm de la plantă pe rând) sau în gropiţe special pregătite în jurul plantei (10 l la tufă).a. la 100 l apă). se protejează cu un ţăruş. Deseori în muşuroaie lăstarii sunt dăunaţi de larvele insectelor de sol: sârmari. Soluţia concentrată de NPK se introduce în cisterna agregatului pentru irigare în cantitate necesară pentru norma indicată. În cazul când s-a utilizat material săditor neparanat.Fiecare pantă. Primăvara şi în prima jumătate a verii completarea golurilor se efectuează cu viţe vegetante. În anii secetoşi irigarea se repetă peste o lună). care se amplasează pe direcţia de deplasare a agregatelor.

secetă şi loxeră sau divorţarea altoiului de portaltoi. 3. Înlăturarea rădăcinilor superciale (copcitul) şi a lăstarilor din tulpina subterană a portaltoiului în viile tinere: 1 – până la copcit. Pentru executarea copcitului se descoperă partea superioară a tulpinii subterane a butucilor la adâncimea de 14-16 cm şi cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit se înlătură minuţios rădăcinile superciale. În plantaţiile. când rănile efectuate se usucă.1. Înlăturarea rădăcinilor superciale (copcitul) şi a lăstarilor din tulpina subterană a portaltoiului în viile roditoare: 1 –copcitul.3.1. 4 – după copcit fără acoperire Neefectuarea la timp a copcitului duce la dezvoltarea puternică a rădăcinilor superciale în detrimentul celor de bază şi ca consecinţe – afectarea lor de geruri. Peste 2-3 zile. 2 – tehnica efectuării copcitului. Totodată se înlătură fără urme şi lăstarii de portaltoi. 3. Fig.Fig.2. 3 – după copcit cu acoperire nemijlocită. 2 – înlăturarea lăstarilor din tulpina subterană a portaltoiului 1 2 46 . partea descoperită se acoperă din nou cu sol. dezvoltarea butucilor este neuniformă scade productivitatea şi longevitatea termenului de exploatare. apar goluri. în care nu se efectuează la timp şi calitativ copcitul.

De obicei aceasta se efectuează concomitent cu aratul de toamnă la sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie. Institutul Viti-vinicol din Crimea „Magaraci”. Plantele tinere. 2) viţe altoite. începând cu primul an după plantare se acoperă peste iarnă cu sol. Maşină pneumatisăculeţe de polietilenă în vederea evitării că pentru dezgroparea copcitului butucilor 1) viţe pe rădăcini proprii.1. Pelicula izolează tulpina subterană a viţelor de sol şi astfel pe partea protejată nu se formează rădăcinile superciale.5).5 sau PRVM-3. 47 .clonal selectat şi tosanitar certicat.în iunie şi august. micoplasme şi cancer bacterian. copcitul în anii următori devine tot mai neactual (efectuându-se după necesitate). În ultimii ani în RM pentru plantare se foloseşte material săditor de cele mai înalte categorii biologice . iar primăvara cu aceleaşi maşini agricole se execută aratul la cormană. 3.5.1. În timpul verii viile tinere se protejează de boli şi dăunători cu stropitori mecanizate sau manuale. liber de boli virotice. 3. Solul în intervalele dintre rânduri toamna se ară la adâncimea 20-25 cm în părţi.1.4. Dacă se respectă întocmai tehnica executării. 3. utilizând plugurile PRVN-2.0. ulterior cu dispozitivul PVN-000 sau manual plantele se descoperă după iernare (g. Fig. Viţe pregătite către plantare în Fig.Copcitul se efectuează de două ori în primul an . în scopul de a evita copcitul recomandă plantarea viţelor introdu-se într-un tub protector din peliculă (polietilen de grosime 120 mkm).

forma butucilor şi alte lucrări tehnologice de baza privind îngrijirea viilor tinere. Aceste soiuri diferă unul de altul prin mai multe particularităţi botanice şi agrobiologice (termeni de maturare. Trebuie de luat în considerare că în Republica Moldova există recomandări ştiinţic argumentate. dar se execută în dependenţă de starea biologică a plantelor şi se referă la formarea obişnuită sau accelerată a butucilor. neprotejată şi semiprotejată. elaborate de savanţii INVV. Complexul de măsuri agrototehnice de cultivare a soiurilor de masă Actualmente. Procedeele agrotehnice privind îngrijirea plantelor şi întreţinerea solului în următorii 2-3 ani după plantare sunt în mare măsură identice cu anul întâi. şi încă 16 soiuri de perspectivă pentru testare în condiţii de producere cu un număr impunător de clone. AŞM. reglarea încărcăturii etc. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini trebuie din timp de rezolvat următoarele chestiuni ce ţin de sistemul de cultură. publicate în literatura de specialitate. 3. productivitate etc. inclusiv 3 complexe de măsuri agrototehnice privind cultura protejată. 48 . tipul spalierului.) la fel şi prin rezistenţa la ger şi alţi factori. Ultima are importanţă decisivă privind alegerea agrocomplexului respectiv de cultivare a soiurilor în diferite regiuni viticole care se deosebesc prin diferite condiţii agroclimatice şi pedoecologice.2.Viţele în primul an se deosebesc prin creştere viguroasă a lăstarilor. În ghidul dat sunt utilizate recomandările principale ce ţin de particularităţile cultivării strugurilor de masă cu concretizările respective privind rezultatele ştiinţice şi experienţa avansată de ultima oră. legatul lăstarilor şi coardelor. Aceste recomandări propun diferite sisteme tehnologice de cultivare a soiurilor de masă. activitate ziologică ridicată şi bună maturare a coardelor. aspect marfar şi organoleptic. Tehnologiile executării acestor procedee sunt expuse mai jos în cadrul agrocomplexelor. Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova include 35 soiuri de viţă de vie pentru struguri de masă. În dependenţă de agrocomplexul ales de cultivare a soiurilor de masă este necesar de stabilit forma butucilor şi tipul de suport pentru a asigura instalarea lui la timp şi formarea scheletului butucilor în 3-4 ani şi punerea lor pe rod cât mai devreme posibil cu trecerea viilor tinere în categoria viilor roditoare. Sarcina viticultorilor constă în utilizarea acestor particularităţi pozitive pentru accelerarea formării butucilor şi asigurarea intrării lor în rod cât mai repede. senzorial. la operaţiunile totehnice. catedrei de viticultură a UASM.

Frumoasa albă.2 m. 3.8-1.1.5 m (2). Rezistent de Ialoveni.5-3. Agrocomplexul propus se bazează pe utilizarea pe larg a formei butucilor .1. Zolotistîi usticivîi. fertilitatea solului. Muscat de Bugeac. Guzun. asigurarea cu umiditate şi căldură. Irigarea prin picurare în viile tinere 49 .3.cordon orizontal bilateral cu una sau două tulpini şi suprafaţa de nutriţie conform schemelor de plantare 2. Niagara. Cordonul orizontal bilateral cu dirijarea verticală a lăstarilor şi înălţimea tulpinii de 0. Roz apiren. Fig.8-1.75 m şi înălţimea tulpinilor 0. 3.5-2. Startovîi.2-1. Alb de Suruceni. Alb apiren. Agrocomplexul sistemului de cultură neprotejat Se recomandă pentru zonele viticole Sud (Cahul) şi Centru privind cultivarea soiurilor de masă cu rezistenţă sporită la ger şi îngheţuri. Drujba.5 m x 1.0 m x 1.0 m.2.25-1. Conform datelor publicate astfel de soiuri sunt: Concord.2. termenul de maturare. Acestea depind de vigoarea de creştere a soiului. În caz de irigare suprafaţa nutritivă se măreşte până la 3-3.2. Fig.2.2 m (1) şi cu creşterea liberă a lăstarilor şi înălţimea tulpinii de 1.

În aceste cazuri formele de butuci pot  cu multe braţe. Agrocomplexul sistemului de cultură protejat Agrocomplexul dat se poate utiliza în toate regiunile viticole ale Republicii Moldova (Centrală. care se utilizează în caz de îngropare manuală peste iarnă pe terenurile unde nu este posibilă îngroparea mecanizată. dar ele sunt constructiv mai complicate (g. cordoane verticale şi înclinate şi cu tulpini de diferite înălţimi.spalier vertical cu conducerea lăstarilor erectă sau cu creştere liberă (suspendaţi). 3.a.Tipul de suport .4. Irşai Oliver şi soiurile apirene introduse pentru testare: Loose Perlette.4. Regina viilor.2. Sunt posibile spaliere bilaterale şi de alte forme „Г” sau „V”. Summer Muscat.6). Exotic. Thompson Seedless. cordonul oblic şi fără braţe (g. Agrocomplexul sistemului de cultură protejat este bazat pe formarea butucilor fără tulpină după formele: evantai cu multe braţe. Sud şi Nord) pentru soiurile speciei nobile de calitate înaltă. 30-35 cm 20-25 cm 100-120 cm Fig. Sultanina. 3. mai mari.2. 3. Sublima Seedless. 50 . 3. unilaterală de spalier. Spalierul vertical pentru dirijarea verticală a lăstarilor (1) şi creşterea liberă a lăstarilor (2). 2.4. Muscat de Hamburg. Aceste soiuri sunt Karaburnu (Alepo). 3.2. moldovenească de spalier cu două sau patru braţe.4.2. Beauty Seedless. Caracteristica şi succesiunea formării butucilor. 3.4.1. Pe terenurile. Pe loturile de lângă case şi vile se pot utiliza şi alte construcţii – spaliere de tipul „T” şi „П„.3). Cardinal. dar sensibile la ger şi îngheţuri. suportului este expusă mai jos.3. Black Rose. 3.2. pergola şi multe altele. unde îngroparea mecanizată este posibilă se utilizează formele unilaterale – evantai unilateral. Italia. Red Globe ş. 35-40 cm 35-40 cm 20-25 cm 80 cm 1.

dar executarea lui întocmai garantează obţinerea recoltelor stabile pe ani. Tipul de suport – spalier vertical mono.2. 45-50 cm 45-50 cm 1. 3.5). fertilitatea solului.8 m şi 3-4 nivele de sârmă (câte 1 sau 2 sârme în nivel) şi conducerea verticală a lăstarilor (g.5-3. Forme de butuci pentru sistemul de cultură protejat: evantai unilateral (1). Fig.0 m x 1. 30-35 cm 30-35 cm 50-55 cm 50-55 cm 35-40 cm 25-30 cm 2.2. 3. tehnica utilizată pentru acoperirea butucilor peste iarnă . moldovenească unilateral (unilaterală de spalier (2) şi evantai fără braţe (3). 51 .5. chiar şi în anii cu geruri aspre. Agrocomplexul sistemului de cultură protejat este mai costisitor. umiditate şi forma butucilor. ceea ce face posibilă încheierea contractelor reale şi de lungă durată cu diferiţi agenţi economici şi consumatori pe piaţă.2.sau biplan cu înălţimea 1.Fig. Schema de plantare şi suprafaţa nutritivă în dependenţă de soi.4. Spalierul vertical pentru sistemul de cultură protejat În regiunile de Nord (Bălţi) acest agrocomplex se utilizează şi pentru soiurile cu rezistenţă medie la ger.75 m. 3.poate  2.25-1.

miusque). iar partea protejată include 1-2 braţe sau cordoane oblice spre sol cu punţi de rod. Kişmiş moldovenesc. roze. Muscat jemciujnîi. Fig. iar în locurile mai reci. Moldova. Kişmiş lucistîi.2. Aceste soiuri sunt următoarele: grupa Chasselas (dóre. Destul de raţionale sunt formele semiprotejate cu etajul inferior simplicat şi forma semiprotejată bilaterală AZOS. Partea neprotejată include tulpina de diferită înălţime (80-100 cm) cu 1-2 cordoane sau braţe cu 4-6 punţi de rod. Codreanca. chiar şi pentru soiurile cu rezistenţă sporită. recomandată pentru viticultorii din RM. Flame Seedless. Muscat iantarnâi.a. Iubilei-70.3. Leana. sau 1-2 punţi cu verigi de rod pe coletul butucului în partea de jos a tulpinii. Agrocomplexul sistemului de cultură semiprotejat Se propune pentru regiunile Centru şi Sud la cultivarea soiurilor cu rezistenţă medie la ger şi îngheţ. Perla de Csabo. Monuca. 3. Victoria ş. Acest agrocomplex este bazat pe utilizarea formelor combinate cu două etaje – protejat (inferior) şi neprotejat (superior).3. Coarna Neagră.6.2. 52 . Forme de butuci pentru sistemul de cultură semiprotejat: semiprotejată cu etajul inferior simplicat (1-4) şi bilaterală AZOS (5).

verticală.7. destinate pentru etajul inferior protejat.25-1. Acest agrocomplex este mai complicat din punct de vedere tehnologic. 3.constă în obţinerea recoltei de struguri garantată – în iernile moi pe ambele părţi. Instalarea suporturilor în viile tinere Viţa de vie ca liana în ora spontană biologic este predispusă pentru creştere şi dezvoltare puternică numai pe suporturi. În cultură pentru obţinerea recoltei mari şi calitative şi sporirea nivelului de utilizare a mecanismelor în tehnologia de îngrijire şi exploatare a butucilor viţei de vie. 3. dar utilizarea lui pentru soiurile date pe terenuri mai reci economic este îndreptăţită şi permite asigurarea consumatorilor cu struguri calitativi chiar şi în anii nefavorabili pentru viticultură.Suprafaţa de nutriţie este conform schemelor de plantare 3. Tipul de suport – spalier unilateral vertical cu 2-3 nivele suplimentare de sârme în partea de jos. partea inferioară protejată serveşte ca rezervă de obţinere a cel puţin 1/3 din recolta potenţială şi pentru restabilirea părţii scheletului neprotejat şi afectat de ger. Spalierul vertical pentru sistemul de cultură semiprotejat Esenţa creării formei combinate semiprotejate .0 x 1. în dependenţă de condiţiile expuse mai sus. În caz de afectare de gerurile aspre. O zicătoare populară vorbeşte „Va  instalat spalierul la timp – recolte mari se vor obţine mult timp”.75 m. 30-40 см 30-40 см 20-25 см 35-40 см 35-40 см 20-25 см 35-40 см 20-25 см 35-40 см 30-35 см 20-25 см 30-35 см 1. care au loc în RM 1-2 ori în 10 ani. 2. tipul de suport şi forma butucilor trebuie alese de viticultor încă la etapa proiectării plantaţiei. indcă formarea butucilor începe 53 . Sistemul de cultură. începând cu primul an de la plantare. Fig. iar în iernile aspre – pe partea inferioară – şi parţial pe cea superioară.3.2. Conducerea lăstarilor . sunt necesare suporturile.

ei trebuie să suporte greutatea butucilor cu roadă şi forţa sârmelor întinse. Stâlpii pe rând pot  – fruntaşi (marginali) şi intermediari (mijlocaşi). de instalarea suporturilor (araci. Sârma pentru spalier are diametrul de 2. Indiferent de construcţia spalierului el trebuie instalat nu mai târziu de primăvara anului următor după plantare. în termen de cca. de care se leagă vertical lăstarii verzi în creştere.0-3.2-2. favorizează executarea mecanizată a lucrărilor principale de îngrijire a butucilor şi solului. Sârma trebuie să e rezistentă sau protejată de ruginire (zincată. operaţiunilor totehnice în verde.5 mm pentru legatul lăstarilor şi 3.5 mm pentru susţinerea părţilor scheletului – braţelor sau cordoanelor. Aceşti stâlpi se întăresc cu ancore. Suporturile instalate la timp în viile tinere permit crearea şi menţinerea formei corecte a butucilor. protejată cu diferite materiale din masă plastică sau chimic). stâlpilor fruntaşi. Din totalitatea sistemelor de suporturi. cel mai răspândit este sistemul de cultivare a viţei de vie pe spalier. îmbunătăţeşte regimurile de lumină şi aeraţie în plantaţie şi sporeşte activitatea proceselor ziologice în plante. Practic. stâlpi contraforţă. Cel mai răspândit este spalierul vertical pe stâlpi din beton armat sau din lemn. ca cei de bază – pentru ecare rând de spalier în ecare parcelă. protejează lăstarii de afectări mecanice. cu lungime de 2-2. Numărul de rânduri şi parametri instalării sârmei pe stâlpi depinde de agrocomplexul utilizat şi forma butucilor. iar aceasta este condiţionată.odată cu plantarea viţelor. în mare măsură unicate este larg utilizat în toate 3 agrocomplexe de cultivare a soiurilor de masă. Stâlpii fruntaşi (cu ancore) se instalează în primul rând. În cazul agrocomplexului sistemului de cultură neprotejat de cultivare a viţei de vie în perioada de primăvara-vara (îndată după plantare) obligatoriu se instalează suporturi individuale la ecare plantă (araci de înălţimea tulpinii cel puţin). legatul lăstarilor etc. sau alte construcţii. În Republica Moldova spalierul ca suport în vii cu elemente. ameliorează starea tosanitară în vii şi scade pericolul apariţiei şi răspândirii în masă a bolilor şi dăunătorilor. ani. exclude contactul strugurilor cu solul şi iniţierea putrefacţiilor.8 m. spalier) şi efectuarea anuală în succesiune a tăierilor de formare. 54 . pe larg este folosit spalierul unicat unilateral vertical cu diferit număr de sârme instalate la diferite înălţime pe stâlp. din diferite materiale şi în dependenţă de forma butucilor. mai rar pe stâlpi din metal sau masă plastică. Aceşti stâlpi sunt mai lungi şi mai duri ca cei intermediari. în primul rând.

Modalităţi de ancorare a stâlpilor fruntaşi: 1 – piatră.3. Е. D.1. 3 – ancoră cu disc. F. F. G. 6 – ancoră metalică de tip şurub sau elice. C. Proptele din masă plastică cilindrice cu diferite modalităţi de xare a sârmei. 2 – ancoră-şurub. D – stâlp contraforţă. 5 – ancoră-arc.1 2 1 2 3 A 3 4 B 4 5 6 C D E F G H Fig. B. 4 – ancoră de plastic. Modalităţi de xare a stâlpilor fruntaşi: C – ancoră. 3. Proptele şi ancore şi diverse moduri de xare: А. H – ancoră verticală.G – ancoră oblică. H. E – ancoră-proptea. 55 .

arici. sau în acelaşi scop sunt utilizate diferite construcţii din metal sudate în formă de elice. cu ajutorul unor pietre de 25-30 kg legate cu sârmă şi îngropate în sol la 1.. care se instalează din partea interioară rândului de spalier. primii stâlpi intermediari se instalează mai aproape de cei fruntaşi la distanţă de 1. Solul în jurul stâlpilor şi deasupra ancorelor se tasează bine. bucăţi masive din beton sau metal etc.3. În loc de ancore se pot utiliza suporturi înclinate pentru stâlpii fruntaşi (stâlpi contraforţă). Stâlpii se instalează cu partea mai groasă în direcţia rândului. burghie mecanizate sau manuale etc.Fiecare stâlp fruntaş cu grosimea de 15-20 cm se instalează în sol la adâncimea de 60-90 cm cu înclinaţie de 10-15o spre parcela vecină pentru durabilitate la întindere sârmelor de spalier sub greutatea recoltei etc. ZSV-2 sau în gropi efectuate din timp cu ajutorul dispozitivului KiAU. Stâlpii intermediari se instalează vertical la adâncime mai mică (cu 15-25 cm) ca cei fruntaşi.3 m de la temelia stâlpilor. Unghiul de înclinaţie a acestor suporturi faţă de suprafaţa solului este de 55-60o. iar ceilalţi – la 6-7 m unul de altul.D). Aceşti stâlpi deseori se ancorează. cu forme joase). Dacă rândurile sunt lungi.0 m. Fig.0 m. iar distanţa de la temelia stâlpului fruntaş – 1. Stâlpii se instalează cu ajutorul agregatelor SP-2.2.0-1. 3.3. Suporturile individuale pentru legatul tulpinilor se presează cu dispozitivele KVV-2 sau ZVT-2. Suportul de sprijin trebuie să contacteze cu stâlpul fruntaş la distanţa de 25-30 cm de la vârful stâlpului şi se leagă strâns de el cu sârmă (sârma de răsucire) (g. de regulă. care suportă greutatea sârmelor întinse şi asigură rezistenţa stâlpilor.5-3. Maşina de instalat stâlpi ZSV-2 56 . schimbându-le direcţia peste ecare 5 rânduri. 3. UZS-1A.1. În plantaţiile cu tulpină şi la 8-10 m în plantaţiile fără tulpină (protejate.

57 .3.3.2. 3.3.4. Maşina pentru xarea suporturilor individuale ZVT-2.Fig. 3. Maşina de săpat gropi KIaU-100 şi burghiu (motobloc) pentru efectuarea gropilor pentru stâlpi Fig.

3. Dacă sârmele se întind în ordine inversă sârmele de jos se vor slăbi odată cu întinderea celor de sus.În dependenţă de forma protejată a butucilor şi conducerea lăstarilor se stabileşte numărul de sârme şi distanţa dintre ele pe stâlpi. 10 – cu dispozitiv metalic rotund. se instalează pe stâlpi şi se întinde. 3 – scripete-minghinea. Calculul orientativ privind necesitatea în materiale pentru instalarea spalierului este prezentat în tabelul de mai jos. 3. care permite depănarea a 6 sârme concomitent. 4 . hamuri şi laţuri din metal sau sârmă. Pe stâlpii fruntaşi dintr-o parte a rândurilor sârmele se instalează mobil pentru a permite întinderea. 12 – sistemul “Gripple”. Utilaje pentru întinderea sârmei: 1. În calitate de dispozitive pentru întinderea sârmei se utilizează diferite scripete.5. Sârmele se întăresc pe stâlpi la înălţimile respective cu ajutorul diferitor inele (stâlpii din beton sau lemn). 2 – scripete de tipul gripple. Fig.scripete cu clichet. Întâi se întind sârmele de sus. apoi sârma se deapănă pe rânduri.scripete manual. 11 – scripete „meclin”. 58 . sau alte construcţii. sau scoabe (stâlpii din lemn). 5-9 – scripete cu mânere. Pentru depănarea sârmei se utilizează dispozitivul UNP-6. apoi cele de mai jos pe rând şi imediat după întindere sârmele se întăresc pe stâlpii intermediari la înălţimea cuvenită.

Bulumaci-ancoră BL . Sârmă de spalier 3.0 6. Sârmă de spalier 3.1.28 2. Tutori BB .10 8.0 9. Stinghii SL . Cele mai răspândite scheme de instalare a sârmelor pe spalier în dependenţă de agrocomplex. Bulumaci-ancoră BL .150 Particularităţile constructive ale spalierelor verticale monoplane pentru plantaţiile protejate şi semiprotejate se deosebesc numai prin numărul de sârme şi parametrii instalării lor în spaţiu. Sârmă de spalier 4.5 10. Pentru agrocomplexul sistemului de cultură neprotejat a soiurilor de masă se recomandă forma de cordon bilateral sau unilateral cu una sau două tulpini de 0.4 mm 11.9 mm 14.5 10.1.9 mm 2800 2400 1500 2500 1300 2400 1000 1500 500 95-95 85-85 40-40 120-150 120-150 90-100 80-100 40-50 40-50 40 60 508 26 68 65 125 340 1020 29.0 3.464 9. Bulumaci mijlocaşi BL .4 mm 15.13 6.15 4. Sârmă de spalier 4.0 19.4.310 11. Caracteristica şi succesiunea formării butucilor în dependenţă de agrocomplexul recomandat. 3.24 3. 59 . Bulumaci mijlocaşi BB . Bulumaci fruntaşi BB .510 7. 3.25 5.526 5. forma buturilor şi conducerea lăstarilor sunt prezentate în desenele de mai jos.24 7.8-1. Sârmă de spalier 2.0 11.4.5 mm 13.3.2 m înălţime. Sârmă de spalier 3.Tabelul 3.850 14. Parametrii principali şi dimensiunile materialelor pentru construirea spalierului Denumirea materialelor 1.15 9.0 mm 12. Bulumaci mijlocaşi BL . cu două sau patru braţe orizontale cu verigi de rod pe punţile de rod amplasate la intervalul de 20-25 cm una de alta. Tutori BL .

punţi de rod.1. Conducerea lăstarilor poate  verticală la butucii pe tulpini joase şi medii.8 cu 6 punţi de rod şi conducerea verticală a lăstarilor verzi. Dar pentru soiurile de masă. şi liber suspendată la butucii pe tulpini mai înalte. cu şase punţi cu verigi de rod şi dirijarea verticală a lăstarilor.0-1. Lungimea coardelor în condiţii normale diferă de la 4 la 8 ochi. iar sarcina butucilor se reglează prin numărul şi lungimea coardelor de rod. conducerea lăstarilor verzi verticală sau liber suspendată şi alte deosebiri.2 m.4. numărul verigilor de rod şi a punţilor multianuale. fertilitatea solului. butucii se formează pe tulpini de 1. Pentru soiurile viguroase pe soluri fertile şi asigurate îndeajuns cu umiditate sau în condiţii de irigare.8 m. mai răspândită pentru acest agrocomplex este forma cordon bilateral cu două tulpini de înălţimea 0. fertilitatea solului şi umiditate. Cordonul orizontal bilateral cu două tulpini cu înălţimea de 0.8 m. 3. 60 . iar soiurile cu vigoare slabă şi medie pe soluri mai puţin fertile cu umiditate mai scăzută .înălţimea tulpinii se stabileşte la 0. braţe. umiditate există diferite modicaţii ale acestui tip de formare cu diferită înălţime şi număr de tulpini. Fig. Înălţimea tulpinilor depinde de vigoarea solului.În dependenţă de vigoarea de creştere a soiului. Tăierea se execută după principiul verigii de rod.

3. Succesiunea obţinerii acestei forme de butuc prin metoda obişnuită este demonstrată în gura următoare.Fig. În cazul nivelelor duble lăstarii se trec printre sârme de care ei se agaţă cu ajutorul cârceilor. peste care ei ulterior atârnă liber. Scheletul butucului şi lăstarii se amplasează pe spalierul vertical cu 3-4 nivele de sârme. 61 .cordonul şi coardele se leagă de prima. 3. Fig.2. Braţele cordonului se leagă la primul nivel.4. Pe primul nivel se leagă braţele cordonului. printre care ei se introduc pe măsura creşterii. iar coardele de rod . În cazul spalierului cu 2 nivele de sârmă . La următoarele nivele (3 şi 4) se leagă lăstarii verzi în creştere. iar pe al doilea – coardele de rod. Cordonul orizontal bilateral cu dirijarea verticală a lăstarilor. Cordonul orizontal bilateral cu creşterea liberă a lăstarilor.4.3. Lăstarii liber atârnă în jos peste al treilea nivel dublu de sârmă. În caz de conducere a lăstarilor liber suspendaţi se foloseşte spalierul cu 3 sau 2 nivele de sârmă. iar lăstarii se introduc printre sârmele paralele din nivelul doi.la al doilea.

primăvara toamna Fig.4. Succesiunea formării cordonului orizontal bilateral cu creşterea liberă a lăstarilor 62 . 3.4.

Dacă la al 4 an butucii s-au dezvoltat slab aceste coarde de rod nu se lasă. Formarea rapidă. iar tulpinile vor  mai drepte. la plantare viţele se scurtează la 3-4 ochi.se ciupesc pentru a stopa şi omogeniza creşterea. 63 . lăsând 3 mai dezvoltaţi şi comod amplasaţi în spaţiu. Primul lăstar se va aa la 10-15 cm de la arcuirea tulpinii spre braţ. În acest timp lăstarii uşor se arcuiesc şi mai comod pot  legaţi în poziţie orizontală. Pe măsura creşterii lăstarilor plivitul se execută repetat. În afară de aceasta la lăstarii legaţi orizontal se reduce creşterea în lungime.Formarea butucilor poate  executată în 4. iar pe braţe (cordoane) se lasă 4 lăstari. de care se leagă lăstarii în creştere. în dependenţă de metoda utilizată. când lăstarii vor atinge lungimea cu 50-60 cm mai mare ca înălţimea tulpinii. în anul doi. Când lăstarii noi vor atinge lungimea de 10-15 cm se execută plivitul lăstarilor de prisos. ca în primăvara anului viitor. iar scheletul se formează din lăstarii principali şi secundari. se înlătură toţi lăstarii pe tulpini şi pe locul arcuirii braţelor. care cresc în sus.când ecare element constructiv al butucului este format din ochii de iarnă a părţii superioare a coardelor prin câteva procedee. în acelaşi timp sporeşte creşterea în grosime şi formarea ochilor de iarnă pe braţele orizontale. Primăvara următoare. Se instalează suporturile individuale la ecare plantă. În anul trei primăvara lăstarul de rezervă se înlătură sau se scurtează ca cep de rezervă încă pentru un an. care prevede utilizarea operaţiunilor în verde. Ultimul legat trebuie executat cu 5-6 cm mai jos de primul nivel de sârmă pentru arcuirea lentă a coardelor preconizate în calitate de braţe (cordoane). care depăşesc în creştere lăstarii principali . Plivitul trebuie efectuat la timp pentru a evita formarea rănilor mari şi pierderea de energie. ei lent se vor arcui în ambele părţi şi se vor lega în câteva locuri orizontal de prima sârmă a spalierului. După dezmugurire şi creşterea ăstarilor la 10-15 cm lăstarii de prisos se plivesc. iar restul se înlătură. Primăvara anului următor (patru) pe ecare braţ (cordon) se lasă câte 3 cepi a câte 3-4 ochi pentru formarea punţilor de rod. 5 sau 6 ani. două coarde amplasate mai jos se scurtează la 2-3 ochi ecare. Braţele orizontale se taie la lungimea de 60-70 cm sau până la ½ din distanţa dintre butuci pe rând. Metoda obişnuită . iar lăstarii de la extreme (temporar pentru 1 an) se taie la 6-8 ochi – coarde de rod – pentru obţinerea recoltei de struguri şi sporirea dezvoltării butucilor. şi anume. care se leagă strict vertical pe suporturile individuale şi spalier în 3 locuri pe măsura creşterii. iar ceilalţi peste 20-25 cm unul de altul. Lăstarii. când printr-un procedeu totehnic se formează tulpinile şi braţele cordoanelor din coarde maturate şi formarea accelerată. În luna iulie. Formarea cordon orizontal bilateral cu două tulpini constă în aceea că în primul an. vertical.

5.4. Succesiunea formării cordonului orizontal bilateral cu două tulpini 64 .primăvara toamna Fig. 3.

iar apoi treptat se lungesc până la 6-7 ochi.4. evantai unilateral (g. 3. 3. În aceste cazuri mai bine de format butucii fără braţe (g. În anul 5 formarea punţilor de rod se nalizează şi pe ele se formează verigile de rod.1).3. care includ cepii de înlocuire din 3-4 ochi în partea inferioară şi coarda de rod din 6-7 ochi deasupra lor.4. În vârstă mai tânără a butucilor coardele se taie mai scurt la 4-5 ochi. Ultima modalitate de protecţie se utilizează îndeosebi pe pante cu înclinaţii mai mare de 5-6o.) şi fără braţe (g. Coardele lăsate temporar pentru fructicare (lăsate în anul trecut) se înlătură.4.2. Formele protejate: evantai cu multe braţe (1) şi moldovenească de spalier cu patru braţe (2) Direcţionarea unilaterală a braţelor permite executarea îngropatului şi dezgropatului butucilor în mod mecanizat cu dispozitive şi maşini agricole speciale.4.) sau evantai cu braţe scurte pentru a efectua îngropatul parţial concomitent cu aratul de toamnă (în părţi) 65 . Fig.2. 3. aşa ca evantai cu multe braţe.2. 3. 2. unde mecanismele nu pot  folosite. pe tulpini.). partea inferioară a lor. braţelor şi punţilor de rod.4.3. Îngropatul viilor în Republica Moldova se efectuează complet cu protecţia tuturor elementelor constructive ale butucilor cu un strat de sol sau parţial prin muşuroirea completă a căpăţânii. 3. moldovenească de spalier sau moldovenească unilaterală cu două sau patru braţe (g.6. iar coardele de un an numai parţial. Pentru agrocomplexul sistemului de cultură proterjat în Republica Moldova sunt utilizate forme joase fără tulpină.2.La plivitul lăstarilor în luna mai se înlătură lăstari formaţi în partea de jos a butucilor. spaţiile dintre punţile de rod şi lăstarii gemeni de pe ele.2.4. 3.2. 1.

1.2.2. În caz de afectări mecanice sau pieirii braţului se restabilesc din lăstarii formaţi pe aceşti cepi de restabilire. În astfel de plantaţii viţele se plantează mai des. Tăierea se face după principiul verigii de rod. 3.iar dezgropatul concomitent cu aratul de primăvară (la cormană) cu descoperire denitivă manuală sau cu ajutorul dispozitivului PNV-000. Braţul superior este cel mai lung. 3. La capetele braţelor se formează punţi cu verigile de rod.).4. Restul sunt mai scurte cu 15-20 cm. se utilizează forme mai mari de spalier sau evantai bilaterale cu plantare mai rară. Rezultate bune asigură la soiurile cu creştere slabă. Lungimea braţelor depinde de densitatea butucilor pe rând. pe soluri mai puţin fertile şi umiditate decitară. PRVM-3 cu dispozitivul de dirijare a coardelor PRVN-39000 la îngropare şi PRVN-74000 la dezgroparea butucilor Pentru executarea îngropatului şi dezgropatului butucilor în mod complet mecanizat se recomandă forme unilaterale de dimensiuni mai mici.5.1. 3.) se caracterizează prin dirijarea unilaterală a braţelor de diferită lungime pentru amplasarea lor raţională pe spalier.4. La baza braţelor în direcţia înclinaţiei se lasă cepi de restabilire. pneumatic (g. Succesiunea formării este prezentată în gura 3. În ambele cazuri butucii se conduc pe spalier vertical unilateral cu 3-4 nivele de sârme (g.7. Forma butucului „Evantai unilateral sau semievantai” (g. În cazul îngropării manuale.5A. Creşterea butucilor în astfel de condiţii este relativ limitată. El trebuie să ajungă la butucul vecin.) Formele unilaterale permit efectuarea acestor lucrări complet mecanizat utilizând maşinile PRVN-2. 66 .5. Această formă este relativ slabă.

) se practică în caz de îngropare prin intermediu muşuroaielor şi dezgropare mecanizată.4. în condiţii bune privind asigurarea cu elemente nutritive şi umiditate. Forma cu căpăţână fără braţe (g. în dependenţă de particularităţile biologice ale soiurilor. Forma dată se recomandă pentru soiurile cu vigoarea de creştere mare şi medie. Sarcina butucilor se reglează prin numărul de braţe. Această formă este mai puternică. Lăstarii dezvoltaţi pe cepi se leagă oblic de prima sârmă. Coardele de rod se leagă arcuit la a doua sârmă a spalierului. Tăierea se execută după principiul verigii de rod. El atinge capul butucului vecin. Braţul superior este cel mai lung şi pe el se pot forma 2 ramicaţii. Se poate practica tăierea prealabilă de toamnăiarnă mai sus de stratul de sol. Pe ramicaţii şi la capătul braţelor se formează verigi de rod.Mihailiuc. L. iar braţele de jos.2. La baza braţelor multianuale se formează cepi de restabilire a braţelor în caz de afectări mecanice. 1975) această formă asigură la soiurile de masă cea mai bună creştere şi formare a 67 . La tăierea denitivă coardele de rod din anul trecut se înlătură. Lăstarilor dezvoltaţi din ochii coardelor de rod se leagă la a 3-4 sârmă. ca cea descrisă mai sus. şi permite reglarea încărcăturii într-un diapazon mai larg în caz de iernare slabă. la soiuri viguroase şi în condiţii de irigare distanţa dintre butuci pe rând se măreşte. a câte 16-20 ochi. Restul coardelor se scurtează la cepi. 3. Aceasta permite de a mări sarcina butucilor cu verigi de rod. care au fost îngropaţi (protejaţi). Această formă este lipsită de braţe multianuale complet. Pe căpăţâna butucului se formează 3-4 coarde de rod lungi. iar tăierea denitivă se face primăvara după descoperirea butucilor cu maşina PRVN-74000 sau alte dispozitive.3. ramicaţii şi verigi de rod. aată la 60-70 cm de la sol. care acoperă coardele. iar coarde noi de rod se formează din cele dezvoltate pe cepii. Pe soluri bogate.Parfenenico şi M.4.2. Braţele diferă după lungime şi sunt îndreptate într-o parte. cea ce simplică protejarea mecanizată a butucilor peste iarnă. Toamna sârma din nivelul inferior se eliberează şi se îngroapă împreună cu coardele. mai mici cu o ramicaţie. În acest caz se poate forma şi al treilea braţ cu 1-2 ramicaţii. care trebuie să e mobilă la 25-30 cm de sol. 3.) este caracterizată prin existenţa a 2-3 braţe cu ramicaţii pe ele. După nodurile 30-35 lăstarii din cepi se îndreaptă vertical. amplasate pe punţi scurte de doi ani şi 5-6 cepi a câte 4-5 ochi direct pe căpăţână sau la baza punţilor.2.Cuharschi. prin numărul şi lungimea coardelor de rod. crescute pe cepi. Conform unor autori (I. condiţiile de cultivare etc.Forma moldovenească de spalier unilaterală (g.

În anul următor. de a doua . pe soluri slab fertile. Când lăstarii ating lungimea de 15-20 cm se plivesc cei de prisos (slabi.7. iar pe cepii de restabilire 1-3 lăstari. La plantare viţele se scurtează la 2-3 ochi. anul patru. La baza lor se formează 1-2 cepi de restabilire a braţelor. 3 coarde se taie la lungimea necesară pentru viitoarele braţe şi se leagă de prima sârmă oblic. Succesiunea obţinerii formelor protejate. În vegetaţie după dezmugurit se execută prima plivire a lăstarilor. Pe măsura creşterii ei se leagă de prima sârmă oblic în una din direcţiile necesare conform schemei lucrărilor mecanizate pentru terenul concret. la fel se scurtează două din coardele amplasate mai jos. simplu.4.4. iar cele mai slabe se scurtează la cepi de restabilire de 2-3 ochi. Forma „evantai cu multe braţe” se caracterizează prin prezenţa a 4-6 braţe îndreptate în direcţii opuse. În următorii ani tăierile se fac după principiul verigii de rod şi se menţine forma butucilor. care se termină cu punţi şi verigi de rod.coardele de rod. pe loturile de lângă case şi vile. ameliorează aspectul lor exterior şi marfar. unde îngropatul se efectuează manual. Spalierul vertical. Pe ecare braţ se lasă 3-4 lăstari la vârf. la tăiere din coardele de la vârful braţelor se formează verigile de rod.) se utilizează. Evantai unilateral (g. Primăvara. contribuie la sporirea recoltei şi masei de struguri. Pe ecare braţ se formează câte 2 punţi cu verigi de rod – la capetele braţului şi ramicării (la 20-30 cm de baza braţului). Se recomandă pentru soiurile viguroase. pe suprafeţe mici. Cu aceasta formarea butucilor se termină. restul se înlătură. Coardele de rod se taie la 8-12 ochi. primăvara. Spalierul constructiv este analogic formei anterioare. 3. iar cepii de înlocuire – la 3-4 ochi. De prima sârmă se leagă braţele.bobiţelor în struguri. Pe butuci se lasă 3-4 lăstari bine dezvoltaţi şi amplasaţi raţional în spaţiu. Forma „moldovenească de spalier” poate avea 2 modicări după numărul de braţe: cu 2 sau 4 braţe. de regulă. Dacă pe butuc nu s-a format numărul necesar de braţe. 68 . iar de a 3 şi a 4 lăstarii în perioada de vegetaţie. Butucul primeşte forma de semievantai. Formele „evantai cu multe braţe” şi „moldovenească de spalier cu 2-4 braţe” (g. cu 4 nivele de sârme. Pe cepii de restabilire (de la baza braţelor) coarda de mai jos se scurtează la 3-4 ochi. 3. gemeni). Se recomandă pentru soiuri cu vigoare de creştere medie şi slabă.6. în al treilea an. În următorul an. pe pante cu mari înclinaţii. La baza braţelor se lasă 1-2 cepi de restabilire. pe soluri relativ fertile (4 braţe) şi mediu fertile (2 braţe). Braţele sunt de diferită lungime şi raţional se amplasează în spaţiu în formă de evantai. atunci ele se formează suplimentar din lăstarii dezvoltaţi pe cepii de restabilire.).

Fig. la plantare. În perioada de vegetaţie se selectează 3-4 lăstari bine dezvoltaţi şi se leagă oblic într-o direcţie. 2.4. În primul an.8.Forma „Moldovenească de spalier unilaterală” (g.4. 4 (a. 3.2.) – una din cele mai puternice. c. Se deosebeşte de cea premergătoare prin formarea a două braţe cu câte 2-3 verigi de rod ecare.2. conform schemei. la tăiere se formează câte 2 cepi a câte 2-3 ochi. viţele se taie la 2-3 ochi şi se creează condiţii pentru creştere bună a lăstarilor. 3. g) după tăiere 69 . 3. Succesiunea obţinerii formei evantai cu multe braţe: primăvara anilor 1. e. Câte una la vârful ecărui braţ şi restul pe ramicaţiile braţelor. Primăvara în anul 2.

3.4. la tăiere. Succesiunea obţinerii formei moldovenească de spalier: primăvara anilor 1. Coardele preconizate 70 . 2. pe viitoarele braţe se lasă câte 2 lăstari la vârful lor şi câte 1-2 la 15-20 cm de la bază pentru formarea ramicaţiilor pe braţe. Primăvara. pe vârful braţelor se formează verigile de rod din cepi de înlocuire (3-4 ochi) şi coarde de rod (8-12 ochi). 4. e. doi din cei mai buni lăstari maturizaţi se taie pentru viitoarele braţe. h) după tăiere Primăvara. În timpul vegetaţiei. g. c. în anul 4.Fig. în anul 3. de lungime diferită. iar 1-2 coarde mai slabe – la 2-3 ochi în calitate de cepi de restabilire.9. 5 (a. 3.

Formele „Evantai cu multe braţe” şi „Moldovenească de spalier”. două braţe cu câte 2 punţi cu verigi de rod şi 2 cepi la baza braţelor. Coardele de pe căpăţâna butucilor se taie la cepi de restabilire. Principiul de formare a etajului inferior este ca şi la forma fără braţe. irigare şi vigoarea creşterii soiurilor. uneori pe acelaşi teren. pe care – punţi cu verigi de rod. când temperaturile minime critice pentru grupele respective de soiuri se repetă de 2 ori în 10 ani. care este amplasată la 15-20 cm de la sol şi poate  uşor eliberată de la stâlpi. La vârful braţelor şi pe ramicări se formează verigi de rod. Utilizarea sistemului de cultură semiprotejat este binevenit în podgoriile transfrontaliere de trecere din zona de cultură neprotejată în zona de cultură protejată. care combină elementele de cultură neprotejată şi protejată. 3.). de regulă).pentru ramicaţii.4. În anul 5 formarea se nalizează. punţi şi verigi de rod. Dacă se prevede modicarea cu braţe. dar trebuie de luat în considerare numărul de braţe. Coardele de rod (prima sau a doua modicare) se leagă la sârma de jos a spalierului. Pentru agrocomplexul sistemului de cultură semiprotejat în Republica Moldova se recomandă forme de butuci pe tulpini. bilaterale. Utilizarea unei sau altei modicări depinde de fertilitatea solului. Etajul superior al butucului indiferent de modicarea celui inferior constă din tulpină (1. sortimentului şi a solului. 3. iar lăstarii verzi în creştere de pe aceste coarde se leagă la următoarea 71 . Cele mai potrivite forme combinate pentru condiţiile ţării noastre sunt cordoanele orizontale bilaterale şi unilaterale cu etajul inferior simplicat. 3. iar la baza braţelor – cepi de restabilire cu 2-3 ochi.2. aproape de suprafaţa solului pe coletul butucului din două părţi a tulpinii în direcţia rândului se formează verigi cu coarde de rod de 14-16 ochi. cu una sau două tulpini (g. în condiţiile. două punţi cu câte o verigă de rod. se scurtează la 2-3 ochi ca punţi. cultura semiprotejată utilizând forme combinate se poate îmbină cu formele neprotejate. Aceasta depinde de particularităţile microclimatice ale localităţii (relieful complicat).2 m). se obţin analogic ca şi cele unilaterale.) în dependenţă de construcţia etajului inferior: o punte cu o verigă de rod.2. se formează din lăstarii crescuţi pe colet braţe. anume.6.6. În unele şi aceleaşi gospodării. cordon bilateral sau unilateral şi punţi de rod (6. Forma combinată semiprotejată cu etajul inferior simplicat poate avea diferite modicaţii (g.0-1. iar la baza braţelor – cepi de restabilire.3.

iar lăstarii . punţile şi coardele formate pe cepii de înlocuire împreună cu sârma de jos. În anul doi primăvara. Aceste coarde în anul viitor se vor folosi pentru formarea verigilor de rod simple sau forticate. La utilizarea modicării cu formarea braţelor ele se leagă de prima sârmă. În anul plantării viţele se taie la 2-3 ochi.sârmă. Astfel această formă poate  considerată şi ca semiprotejată. instalată cu 40 cm mai sus. În localităţile.). în partea inferioară se formează braţe multianuale pentru a mări sarcina butucilor în caz de necesitate. iar coardele de rod din anul trecut – se înlătură.3. Cepi noi de înlocuire se formează din coardele crescute din căpăţâna sau din ochii de jos a cepilor din anul trecut. La tăiere se aleg 2 coarde din cele mai bune. care anual se lasă pe măsura formării părţii neprotejate a butucilor. Procesul formării în primii ani nu se deosebeşte de cele neprotejate.4.2. Începând cu anul 4 pe butuc se formează câte 3-4 coarde de rod (de 12 –16 ochi) şi 3-4 cepi (de 4-5 ochi) amplasaţi pe căpăţână. coardele de rod – la a doua. Primăvara anului 3 formarea butucului practic se nisează. Mărimea formelor semiprotejate (combinate) depinde de condiţiile pedoclimatice şi particularităţile biologice ale soiurilor. indcă o parte din corzi rămâne descoperită. Către anul 5 forma fără braţe se transformă în evantai cu braţe scurte. Etajul inferior simplicat (partea protejată) prezintă una sau două verigi de rod amplasate pe punţi scurte (de tip Guyot) Lăstarii crescuţi pe cepii de înlocuire se îndreaptă orizontal pe sârma de jos. a cordoanelor orizontale bilaterale sau unilaterale. 72 . iar lăstarii de pe coardele de rod se leagă de a doua sârmă. Toamna târziu pentru a proteja butucii de gerurile de iarnă se acoperă cu sol coletul. Forma fără braţe (g. care se scurtează la 12-15 ochi (corzi de rod). utilă pentru protejare adâncă (prin muşuroire) peste iarnă fără scoaterea de pe spalier. ca cepi de înlocuire. Restul se taie la 3-4 ochi. iar altele noi se formează din cele crescute pe cepii de înlocuire.la a treia (sau se introduc între sârmele paralele din nivelele 3 şi 4. Forma semiprotejată cu etajul inferior simplicat. podgoriile cu grad sporit a pericolului de îngheţuri de iarnă. În anii următori coardele care au rodit se înlătură. Partea neprotejată se creează analogic formei cordon orizontal bilateral pe tulpină. apoi se îndreaptă vertical şi se leagă la a doua sârmă. 3. Lăstarii verzi de pe cepi se leagă la prima sârmă până la al 14-15 nod. În acest scop se folosesc lăstarii ce cresc pe cepii de restabilire de la baza tulpinilor. Formarea părţii inferioare protejate se începe în anul 4 după plantare. Succesiunea obţinerii formelor semiprotejate. două coarde bine dezvoltate se scurtează la 2-3 ochi.

iar apoi braţele pe spalier în direcţia deplasării agregatului. agregatele mecanizate utilizate. fără tulpini. Pentru orientare mai uşoară (a mecanizatorilor. de îngropare şi dezgropare a butucilor. în primele 10 rânduri lăstarii. lucrătorilor la tăiatul şi legatul în uscat şi verde) partea superioară a stâlpilor fruntaşi se vopsesc: cu roşu – intrare interzisă şi cu verde – intrare permisă. apărute pe parcursul mai multor ani.19000 – pentru formarea brazdelor de udat şi plantare a viţelor. 12. nu mai târziu de anul doi după plantare. PRVN. În acest ghid ne vom referi la momentele principale ce ţin de utilizarea mecanismelor şi cerinţele tehnologice privind executarea procedeelor agrotehnice menţionate mai sus. Astfel. Fâşiile (numărul de rânduri îngropate la o trecere a agregatului x numărul trecerilor într-o direcţie) pot  spre exemplu de 10. afânarea adâncă a solului. Dintre maşinile agricole mai mult răspândite şi universale sunt PRVN –2. posibilitatea de întoarcere. cu atât mai lungi vor  trecerile agregatului „în gol” la întorsături. Pentru lucrări mecanizate în vii sunt utilizate tractoare de tip T-100. T-25A. braţele se vor lega într-o direcţie pe rând.5A destinată executării mai multor lucrări în viile cu distanţa dintre rânduri de 2. îngropatul şi dezgropatul butucilor. iar în următoarele 10 rânduri – în alta. conform căreia este necesar de legat lăstarii (viitoarele braţe). PMM-25 . PRVN-17000 – pentru administrarea îngrăşămintelor concomitent cu afânarea adâncă şi reînnoirea arăturii de desfundare. formarea brazdelor pentru irigare.5 m şi PRVN-3..5 m: aratul. Mecanizarea lucrărilor de îngrijire a solului. 73 .0-2. PRVN-39000 – pentru aranjarea coardelor şi acoperirea lor cu sol.a. în dependenţă de suprafaţa plantaţiei. Se pot folosi şi alte scheme. Maşinile agricole şi dispozitivele destinate executării lucrărilor mecanizate în vii sunt descrise detaliat în ediţiile de specialitate respective. iar în următoarele 20 – în cealaltă direcţie.10 – lăstarii pe 10 rânduri se leagă într-o direcţie. cultivarea. Sau altă schemă – 10:10:10. T-130 (puternice) sau DT-75. se împart în fâşii cu dirijarea direcţiei braţelor pe rând într-o parte după schema corespunzătoare.pentru lucrarea solului pe rând între butuci. 20 şi chiar 24 rânduri.3. Cu cât sunt mai late aceste fâşii. etc. etc.0-3. Îngropatul şi dezgropatul butucilor în mod mecanizat se execută cu succes în plantaţiile viticole. etc. în care butucii sunt formaţi unilateral.. KRV-3 destinate executării mai multor lucrări în viile cu distanţa dintre rânduri de 3. T-16 ş. Suplimentar la aceste maşini servesc dispozitivele speciale: PRVN-72000 sau PRVM-11000 . dacă am apreciat că în fâşie vor  10 rânduri (schema 10:20:20:10). PRVN-53000 – pentru reînnoirea arăturii de desfundare. MT3-50.pentru descoperirea butucilor şi înlăturarea stratului de sol din rând după dezgropat cu ajutorul dispozitivului pneumatic PVN-000. Plantaţiile destinate îngropatului şi dezgropatului mecanizat.5.

74 .

afectările mecanice a coardelor – mai puţin de 10%. agregate cu maşini de tip PRVN-2.0 în complet cu dispozitivele PRVM-12000 sau PRVM-13000. cerinţele principale ce ţin de îngropatul viilor peste iarnă sunt următoarele: . Lăţimea zonei de protecţie – 45-50 cm.5 sau manual.5A în complet cu dispozitivul PRVN 39000 PRVM-3. . primele îngheţuri ale solului şi a ploilor de toamnă. Îngropatul viilor trebuie de efectuat în termeni constrânşi. regim favorabil de căldură. înainte de îngropat. care se desprinde de stâlpii intermediari. Stratul de sol are forma în prol a unui triunghi echilateral. adâncimea scorburii mai mică de 20 cm. începând cu nalizarea recoltării şi terminând cu răcirea slabă a timpului. fără a sapă gropi. Astfel. În viile preconizate pentru cultura protejată foarte minuţios trebuie executate astfel de lucrări ca plantarea viţelor şi instalarea suporturilor fără mari devieri referitor la distanţa dintre rânduri şi a butucilor şi stâlpilor pe rând. Dezgropatul butucilor este un procedeu complicat şi necesită consumuri mari de muncă. coardele în stare strânsă. Stratul de sol trebuie să e mai sus de coardele îngropate cu 15 cm. . şi mai lat cu 30 cm.Îngropatul şi dezgropatul mecanizat se efectuează cu tractoare de tip DT-75 pe soluri mai uşoare şi de tip T-100 – pe soluri mai grele. iar lăţimea la bază – 1. fără bolovani. iar utilizarea mecanismelor cere instalarea precisă a organelor de lucru. Raportul dintre bulgări (mai mici de 5 cm) şi bolovani (mai mari de 5 cm) este de 6:4.0-1. se execută afânarea adâncă a solului (25 cm) între rânduri fără întoarcerea brazdei. Executarea acestui procedeu manual este foarte costisitor. Solul pentru acoperire trebuie să e afânat. iar a ochilor .coardele aranjate pe rând trebuie acoperite uniform cu sol afânat de grosime minim de 15 cm. umiditate şi aerisire. Braţele butucilor şi coardele se îngroapă cu tot cu prima sârmă. a braţelor .1 m. Înălţimea totală – 30-35 cm. Dacă este necesar.mai puţin de 5%.mai puţin de 7%. 75 . menţinerea zonei de protecţie nu mai mică de 30 cm din ambele părţi a rândului şi conducerea cu precizie a agregatului.structura solului . din orizontul superior şi din tot spaţiul dintre rânduri.stratul se formează din solul acumulat de la mică adâncime. Este ecace executarea acestor lucrări dacă în prealabil lăstarii se taie sub sârma din etajul doi a spalierului cu un dispozitiv special APL-2.cu bulgări mici şi medii. şanţuri şi fără a dezgoli rădăcinile. Aranjarea coardelor de-a lungul rândurilor pentru îngropat se execută cu dispozitive speciale mecanizat sau manual. Nu se admite îngropatul cu sol foarte umed sau îngheţat. El constă în înlăturarea stratului de acoperire şi eliberarea braţelor şi coardelor.

3. de înclinare a braţelor butucilor.5.Descoperirea butucilor se efectuează primăvara devreme. Înainte de a începe lucrările terenul se pregăteşte: se scot coardele tăiate dintre rânduri. 76 . ca şi la îngropat direcţia deplasării agregatului trebuie să corespundă direcţiei de formare. La dezgropat. Pentru descoperire mecanizată se foloseşte dispozitivul PRVN-74000. după dispariţia pericolului îngheţurilor şi micşorarea umidităţii solului la suprafaţă. care este combinat cu organe pentru dezgropatul mecanic şi pneumatic. Pentru aceasta organele dispozitivului se instalează pentru mişcarea solului spre centru. care permite scoaterea stratului de sol între rânduri prin 2 treceri. se repară spalierul şi se eliberează prima sârmă de pe suport. Capacitatea acestui agregat este de 2. Dezgropatul trebuie efectuat astfel. la treceri suplimentare (g. ca tăiatul ulterior să se nalizeze până la începutul migraţiei de primăvară a sevei. iar rămăşiţele se înlătură manual sau pneumatic cu dispozitivele MRV-1 sau PVN-000 şi a. Mai ecace pentru dezgropatul mecanizat printr-o trecere a agregatului este dispozitivul PMM-2.1.5).0 ha pe schimb (8 ore de lucru) şi înlocuieşte 20 lucrători.5-3.

4. 4. Viţa de vie în condiţii spontane naturale. fără intervenţia omului. are creştere foarte puternică şi formează organele vegetative preponderent spre vârful tulpinii.1. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ÎNGRIJIREA VIILOR RODITOARE DE STRUGURI PENTRU MASĂ În plantaţiile viticole roditoare de struguri pentru masă toate procedeele agrotehnice îndeplinite urmăresc scopul de a obţine producţie înaltă de struguri-marfă de calitate superioară. în prima perioadă de viaţă a plantelor de viţă de vie tăierea trebuie executată în aşa fel. cu atât recolta este mai mare şi de o calitate mai superioară. Lucrările agrototehnice efectuate în plantaţiile viticole pe rod pot  clasate în două grupe: lucrări ce se aplică butucului şi lucrări ce se aplică solului. Dintre lucrările aplicate nemijlocit butucului putem menţiona următoarele: tăiatul în uscat. încorporarea îngrăşămintelor.1. Noţiuni generale. lăsată liber.).1. reprezintă o plantă liană.1. operaţiunile în verde (plivitul. copcitul. Butucii bine dezvoltaţi sunt mai sănătoşi. Manifestarea polarităţii longitudinale în funcţie de poziţia corzii de rod în spaţiu 77 . de aceea este limitată prin tăieri anuale şi redarea unei forme butucului.1.4.1.1. ciupitul şi cârnitul lăstarilor. Dintre lucrările ce se aplică solului putem menţiona: lucrarea şi menţinerea solului. copilitul. irigarea. incizia inelară răritul frunzelor etc. Cu cât butucul de viţă de vie este mai dezvoltat. Ulterior forma de butuc permite de a regla uniform recolta pe ani. Această proprietate se numeşte polaritate longitudinală (g. mai rezistenţi la condiţiile nefavorabile şi la boli şi au o durată de viaţă mai mare. legatul în uscat. ca să formăm butuci viguroşi cu o rezervă mare de lemn multianual.). Fig. protecţia plantelor de boli şi dăunători. 4. degarnisindu-se la bază. utilizarea substanţelor biologic active şi fertilizarea suplimentară extraradiculară. care se deosebeşte prin aceea că formează tulpini subţiri şi lungi. prelungirea perioadei de exploatare a viilor şi sporirea ecienţei economice a producţiei de struguri. În cultură această proprietate este cu caracter negativ. răritul inorescenţelor şi boabelor. Tăierea viţei de vie 4. legatul. Deaceea. are mai multe organe lemnicate şi rezervă mai mare de lemn multianual. de a îmbunătăţi calitatea strugurilor. utilizarea erbicidelor.

în rezultatul tăiatului în uscat. menţinerea corelaţiei dintre partea subterană şi aeriană a butucului. . în perioada de declin şi au ca scop refacerea butucilor pentru o perioadă scurtă de 5-7 ani în scopul obţinerii unor recolte relativ stabile. Acest sistem are avantaje. stabile şi calitative.1.crearea condiţiilor favorabile de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Tăierea viţei de vie pentru fructicare.crearea condiţiilor optime în vederea folosirii la maxim a substanţelor nutritive pentru formarea inorescenţelor şi strugurilor – baza unei recolte înalte. şi anume: tăieri de formare. tăieri de regenerare. irigării. şi 78 . în scopul obţinerii unor recolte stabile şi calitative şi pentru limitarea polarităţii longitudinale se aplică trei sisteme de tăiere. bătrâne. 3) Repartizarea optimală a organelor butucului în spaţiu. bolile etc.). protecţia plantelor de îngheţuri şi ger. . îngheţurile târzii de primăvară. se mai obţine: . Tăierile aplicate în viticultură se clasică după scop şi perioada de vârstă a butucilor. operaţiunilor în verde etc. şi anume: Sistemul de tăiere scurt – care constă în aceea că în ecare an lăstarii pentru recoltă se taie scurt la 2-3 ochi (g. . 4. . Tăierile de fructicare sunt aplicate în perioada de creştere şi fructicare şi urmăresc scopul obţinerii unei recolte stabile şi calitative o perioadă îndelungată.2.asigurarea condiţiilor favorabile de formare a suprafeţei foliare şi a organelor generative. cum ar  gerurile din timpul iernii. Tăierile de regenerare sunt utilizate în plantaţiile viticole neeciente. De rând cu cele menţionate mai sus.2. grindina. Tăierile de formare sunt utilizate în primii 3-5 ani de la plantare şi au scopul de a reda o anumită formă butucilor (vezi capitolul 3). se aplică butucilor afectaţi de condiţiile nefavorabile de mediu. tăieri de fructicare. Aceste tăieri sunt eciente în combinaţie şi cu alte lucrări agrotehnice. În viticultură. şi anume: 1) Limitarea polarităţii longitudinale şi menţinerea formei butucilor: 2) Reglarea proceselor de creştere şi fructicare. tăieri speciale.maximizarea procedeelor mecanizate.Tăiatul şi formarea butucilor viţei de vie rezolvă trei probleme globale. în special aplicarea îngrăşămintelor.1.acomodarea butucilor la condiţiile corespunzătoare de mediu. Tăierile speciale. 4.

neutralizând neajunsurile pe care acestea le au.2. 4. ecare în parte (g. b) după tăiat. Fig. iar dacă corzile de rod vor  legate orizontal sau arcuite. 79 . 4. Acest sistem de tăiere se foloseşte în regiunile unde butucii au creştere slabă. La tăiatul în uscat se lasă corzi de rod de 6-12 ochi. punţile de rod în ecare an se lungesc cu un internod.3.anume.3.1. lăstarii pe această coardă se vor dezvolta uniform. Fig. Aceasta este o metodă mixtă de tăiere ce include elementele din sistemele descrise mai sus. Sistemul de tăiere mixt cu formarea verigii de rod. Rănile sunt mici indcă tăiatul se face prin lemn de doi ani şi putem amplasa rănile dintr-o parte a punţii de rod. Sistemul de tăiere mixt cu formarea verigii de rod (principiul Guyot): a) până la tăiat. 4.1. cu arcuirea ulterioară a coardelor.). La noi în republică se foloseşte în plantaţiile de portaltoi şi plantaţiile de altoi de tip intensiv.1. Dacă coarda va  legată vertical mai viguroşi vor  lăstarii crescuţi la vârful corzii. Sistemul de tăiere scurt (cordonul Royat) Sistemul de tăiere lung. care ulterior se arcuiesc în timpul legatului în uscat.

1. 4. Există următoarele tipuri de verigi de rod (g.1. simplă) – formată dintr-un cep de înlocuire de 2-4 ochi şi o coardă de rod de 5-15 ochi. sau dintr-o semicoardă de rod de 4-6 ochi şi o coardă de rod de 8-12 ochi (se foloseşte la forma de butuc moldovenească de spalier) Fig. iar pe coarda de rod – mai mulţi. La unele situaţii practice. 4. 80 .A).3. adică se admit unele abateri de la sistemul de tăiere mixt cu formarea verigii de rod.formată din doi cepi de înlocuire de 2-3 ochi ecare şi o coardă de rod de 6-12 ochi. Abaterile în timpul tăiatului viţei de vie.5.1. În cazul în care pe cepul de înlocuire din anul trecut nu s-au dezvoltat 2-3 lăstari normal dezvoltaţi.1. 4.Sistemul de tăiere mixt cu formarea verigii de rod ca metodă de limitare a polarităţii longitudinale este cel mai răspândit şi dă posibilitatea de a regla puterea de creştere şi fructicare a butucilor şi de a menţine forma acestora. d) moldovenească . iar primul lăstar de pe coarda de rod din anul precedent se scurtează pentru coardă de rod (6-8 ochi) (g. Lăstarii anuali maturaţi normal dezvoltaţi sunt acei care au lungimea de 0.8-2. ne vom opri în continuare (g.). Se foloseşte în regiunile unde creşterea butucilor este puternică. iar coarda de rod de anul precedent cu toţi lăstarii anuali maturaţi. c) forticată – formată dintr-un cep de înlocuire de 3-4 ochi.): a) clasică (obişnuită. b) bulgară .4. Tipurile verigilor de rod 4. tăierea viţei de vie după sistemul de tăiere mixt cu formarea verigii de rod poate  exprimată în felul următor: anual pe cepul de înlocuire de anul precedent se formează o nouă verigă de rod.4. de acest caracter. amplasaţi pe ea se înlătură. 4. o semicoardă de rod de 5-7 ochi şi o coardă de rod de 8-12 ochi. a) pe cepul de înlocuire din anul precedent s-a dezvoltat un lăstar. În general. apar unele dicultăţi la tăiat.5. În acest caz lăstarul de pe cep se scurtează pentru cep de înlocuire (2-3 ochi).1.0 m şi grosimea de 6-13 mm.formată din două corzi de rod cu lungimea de 6-12 ochi (se foloseşte la forma de butuc cupa moldovenească).

1.5. în dependenţă de locul amplasării şi nivelul de dezvoltare a lăstarilor anuali maturaţi a – până la tăiat. Abateri de la sistemul de tăiere mixt cu formarea verigii de rod.Fig. 4. b – după tăiat 81 .

iar pe lemnul multianual al punţii de rod s-au mai dezvoltat doi lăstari normali.b) pe cepul de înlocuire din anul trecut s-a dezvoltat un singur lăstar slab dezvoltat. iar din regiunea coletului din mugurii dorminzi ai lemnului multianual au crescut mai mulţi lăstari normali. Încărcătura butucilor în timpul tăiatului.5. În acest caz se poate forma veriga de rod bulgară în modul următor: lăstarul de pe cepul de înlocuire din anul trecut se scurtează pentru cep de înlocuire de 2-3 ochi. În acest caz veriga de rod se formează din viţele inferioare normal dezvoltate de pe coarda de rod din anul trecut. iar următorul lăstar normal dezvoltat de pe coarda de rod din anul trecut se scurtează pentru coardă de rod (6-8 ochi) (g. primul lăstar de pe coarda de rod din anul trecut se scurtează la fel pentru cep de 2-3 ochi.5. iar cepul de înlocuire din anul trecut se înlătură (g.1. 4.C). Menţinerea ochilor în vase cu apă până la pornirea în creştere (forţarea ochilor) 82 . d) pe cepul de înlocuire din anul trecut s-a dezvoltat un lăstar. iar pe coarda de rod din anul trecut – mai mulţi.1. crescut pe lemnul multianual al punţii de rod se scurtează pentru cep de înlocuire de 3-4 ochi. c) pe cepul de înlocuire din anul trecut nu s-a dezvoltat nici un lăstar.E) pe parcursul a 2-3 ani (dacă sunt lăstarii altoiului). iar pe coarda de rod sunt mai mulţi lăstari normal dezvoltaţi.1.1. dar mai jos şi mai sus de cepul de înlocuire din anul trecut. 4.5.6. În acest caz primul lăstar normal dezvoltat. sau butucul se defrişează sau se realtoieşte pe loc (dacă lăstarii sunt ai portaltoiului).1.1.5. pe coarda de rod din anul trecut – mai mulţi. lăstarul normal dezvoltat de pe cepul de înlocuire din anul trecut se scurtează pentru semicoardă de rod. se recurge la restabilirea formei butucului (g.B). 4. care depinde direct Fig. 4. 4.D). 4. iar primul lăstar normal dezvoltat de pe coarda de rod din anul trecut se scurtează pentru coarda de rod (g. e) Atunci când partea aeriană este afectată complet. Un rol important la tăiatul în uscat revine stabilirii încărcăturii optime a butucului.4.

în care se notează categoriile de ochi de iarnă prin diferite semne: “+” – ochi vii.1.7.). O altă metodă mai simplă prevede secţionarea ochilor de iarnă longitudinal cu o lamă (g.1.4. Sunt mai multe metode de determinare a viabilităţii ochilor. b) “±” – ochi vătămaţi.1. Tabelul 4.6. Secţiune longitudinală prin ochii de iarnă a) “+” – ochi vii. cât şi cei secundari sunt vii (au culoare verde). a) b) c) Fig. 4. pieriţi sunt consideraţi acei ochi de iarnă la care sunt pieriţi atât mugurele principal.1. cât şi cei secundari. Ştiind numărul total de ochi şi numărul ochilor dezmuguriţi se poate de determinat procentul ochilor pieriţi în timpul iernii.) şi înregistrarea datelor într-un tabel (tab. “±” – ochi vătămaţi. 4.1. iar mugurii secundari sunt vii (au culoare verde).). Determinarea stării ochilor de iarnă. c) “-“ – ochi pieriţi Ochi de iarnă vii sunt consideraţi acei la care atât mugurele principal. după iernare Numărul corzilor 1 2 3 … 24 25 Total 1 2 3 Numărul ochilor de iarnă pe coardă 4 5 … 17 18 19 20 Total 83 . 4. şi nivelul fertilităţii embrionare pe lungimea corzii (g.7. Cele mai practice sunt recoltarea probelor (25-30 bucăţi) de coarde (lăstari anuali maturaţi) din plantaţiile viticole cu lungimea de 15 – 20 ochi.1.1. “-“ – ochi pieriţi.de starea ochilor după iernare. transportarea lor în încăperi încălzite şi menţinerea în vase cu apă până la pornirea ochilor în creştere. ochi de iarnă vătămaţi sunt consideraţi acei la care mugurele principal este afectat de geruri (are culoare cafenie).

Cardinal. Dacă s-a stabilit că procentul ochilor de iarnă vătămaţi la soiurile de struguri pentru masă este până la 40%. Chasselas d’orė etc. atunci încărcătura butucului a fost mică.9 lăstari până la 5. Tabelul 4.5 lăstari. Codreanca.) s-au dezvoltat normal în mediu câte 2 lăstari la o coardă de rod din anul trecut.9 lăstari până la 4. Dacă pe butuc majoritatea lăstarilor anuali maturaţi sunt normal dezvoltaţi.9 lăstari Veriga forticată 4 lăstari şi mai mult 5 lăstari şi mai mult 6 lăstari şi mai mult 84 . Coarnă neagră. Se consideră că încărcătura butucului a fost normală dacă: la soiurile cu strugurii mici (Perla de Csaba. la soiurile cu struguri mari (Karaburnu. la soiurile cu struguri medii (Muscat iantarnîi. Leana. Dacă majoritatea lăstarilor anuali maturaţi sunt puternic dezvoltaţi.Doi ochi de iarnă vătămaţi sunt echivalaţi cu un ochi de iarnă sănătos şi unul pierit. Rannii Magaracea. în funcţie de numărul de lăstari normal dezvoltaţi pe ecare punte de rod şi formă de butuc.. Startovîi. Dacă procentul ochilor vătămaţi depăşeşte indicii de mai sus dar nu depăşeşte 80%. Dar dacă procentul ochilor vătămaţi este peste 80% se utilizează tăieri speciale în funcţie de gradul afectării butucilor. Muscat de Hamburg. Regina viilor. atunci reiese că încărcătura butucului în anul trecut a fost optimă.) s-au dezvoltat 2. Irşai Oliver şi a. atunci încărcătura butucului se lasă la nivelul anului precedent (cu condiţia că aceasta a fost optimă).1.3. Determinarea încărcăturii butucului pe ecare punte de rod Mărimea strugurelui Mic (până la 13 cm) Mediu (13-18 cm) Mare (peste 18 cm) Veriga clasică până la 3. Una dintre cele mai practice este determinarea încărcăturii în funcţie de mărimea strugurilor soiului dat şi numărul de lăstari anuali maturaţi normal dezvoltaţi pe ecare punte de rod. Sunt mai multe metode de determinare a încărcăturii butucilor. Frumoasa albă. atunci încărcătura butucilor se măreşte cu 40-50%.) s-au dezvoltat 3 lăstari. se determină încărcătura butucului conform tabelelor 4. Reieşind din cele expuse mai sus.2 şi 4. Alb de Suruceni.1.2. Ialovenski ustoicivîi etc. atunci butucul a fost supraîncărcat. Dacă majoritatea lăstarilor anuali maturaţi sunt slab dezvoltaţi.1. Moldova.

caracterul diferenţierii inorescenţelor în muguri şi nivelul viabilităţii ochilor pe lungimea corzii.1.1.până la plâns – încărcătura se determină orientativ şi se reglează prin tăieri în uscat conform tabelelor 4. cei cu inorescenţe slab dezvoltate şi o parte din lăstarii sterili). .creşterea boabelor – încărcătura butucului se determină denitiv în funcţie de condiţiile pedoclimatice concrete ale anului.3.creşterea lăstarilor şi inorescenţelor – încărcătura butucului se stabileşte în funcţie de gradul de emitere a lăstarilor şi inorescenţelor şi se reglează prin efectuarea de 2-3 ori a plivitului lăstarilor verzi de prisos (mai întîi a celor care duc la deteriorarea formei butucului. atunci trebuie de condus de diametrul corzii la bază şi anume: la un milimetru grosime a 85 . Lungimea corzilor de rod.1.3. grosimea şi gradul de maturare a lăstarilor. Forme de butuc fără tulpină Forme de butuc cu tulpină Tipul verigii de rod Verigă de rod clasică Cep de înlocuire (3-4 Cep de înlocuire 2-3 ochi ochi) şi coardă de rod şi coardă de rod 6-8 ochi (8-10 ochi) Cep de înlocuire (3-4 Cep de înlocuire (2-3 ochi). semicoardă de rod ochi). semicoardă de rod Verigă de rod forticată (8-9 ochi) şi coardă de (5-7 ochi) şi coardă de rod (9-11 ochi) rod (7-9 ochi) Încărcătura butucului poate  revizuită şi stabilită denitiv pe parcursul primei jumătăţi a anului. .Tabelul 4.5. 4. în diferite fenofaze de vegetaţie şi anume: . La majoritatea soiurilor cultivate în Republica Moldova zona fertilă pe lungimea corzii este amplasată în partea de mijloc a acesteia. Dacă starea ochilor de iarnă pe lungimea corzii este normală.2 şi 4. este necesar de a lua în considerare mai mulţi factori şi anume: particularităţile biologice ale soiurilor. Deplasarea acestei zone spre una sau altă parte se poate datora condiţiilor de cultivare. La stabilirea lungimii optime de tăiere a corzilor de rod.1. se reglează prin înlăturarea unor părţi ale strugurilor sau a strugurilor întregi. Determinarea lungimii de tăiere a elementelor verigii de rod în funcţie de forma butucilor. care se înregistrează şi în funcţie de rezultatele fecundării orilor. apoi cei slab dezvoltaţi.

cordoane.1. Tăieri speciale.corzii se lasă un ochi de iarnă. Victoria. 4. numai după ce s-a determinat starea iernării butucilor şi depunerea reală a inorescenţelor în ochii de iarnă. Moldova şi a. la fel se înlătură şi unele punţi de rod. grindina. Regulile principale de efectuare a secţiunilor în timpul tăiatului În timpul tăierii viţei de vie unele coarde se scurtează.) şi.7. apoi soiurile nobile europene (Cardinal.începutul migrării substanţelor de rezervă (migrarea sevei) pentru a evita pierderi mari de apă şi substanţe nutritive şi de a nu crea condiţii pentru răspândirea bolilor cronice (viroze. Muscat de Bugeac. Codreanca. Soiurile se taie în următoarea succesivitate: soiurile compuse interspecice (Alb de Suruceni. Ialovenski ustoicivîi. Dacă coarda de un an sau cioturile se înlătură complet. Tăiatul în uscat optimal se execută cât mai târziu. La corzile puternic dezvoltate zona fertilă este deplasată spre vârf. Frumoasa albă. cancer bacterian). 86 . pentru ecare soi amplasat pe diferite sectoare. altele se înlătură. Tăiatul se începe în plantaţiile roditoare şi doar apoi în cele tinere. Tăierile speciale sunt necesare în cazul afectării parţiale sau totale a părţii aeriene a butucului de diferiţi factori climatici nefavorabili şi pot  aplicate pe parcursul întregii perioade de vegetaţie a viţei de vie şi este foarte important ca acestea să se efectueze fără întârzieri. de aceea la tăiere trebuie de luat în consideraţie aceste momente. Dacă tăierea se execută cu scopul scurtării coardei secţiunea trebuie efectuată deasupra nodurilor care au cârcel. nu se admit răni megieşe. bolile şi dăunătorii etc. Leana. care trebuie amplasate pe organele butucului într-o anumită ordine. îngheţurile târzii de primăvară. pe organele butucului se formează răni. Coarnă neagră şi a. Karaburnu.6. Printre aceşti factori pot  enumeraţi: temperaturile joase din timpul iernii. secţiunea se face la „inel”. În cazul înlăturării părţilor multianuale se lasă un ciot de 5-6 mm. dar obligatoriu de terminat înainte de „plâns” . pe când la corzile mediu şi slab dezvoltate mai spre bază.8. În timpul formării şi tăierii nu se admite amplasarea rănilor pe părţile opuse ale organului de schelet. 4. Termenii efectuării tăiatului în uscat în plantaţiile viticole. în sfârşit. cele apirene (fără seminţe). Lungimea de tăiere a corzilor de rod se determină anual.1. 4. Rănile trebuie amplasate numai de o parte a organelor de schelet la o distanţă una de alta de cel puţin 8-10 cm. braţe. Regina viilor.1.). În urma tăierii. seceta.

4.1.8.1. Tăierea butucilor afectaţi de temperaturile joase din timpul iernii. Organele butucului de viţă de vie rezistă la următoarele temperaturi negative din timpul iernii: rădăcinile - -5…-7oC, ochii de iarnă - -16…-18oC, lăstarii anuali maturaţi - -22…-24oC, organele de schelet ale butucului - -27…-30oC. Înainte de a începe tăierea butucilor afectaţi de temperaturile negative din timpul iernii trebuie de apreciat gradul de vătămare a butucilor. În primul rând, se apreciază procentul de ochi de iarnă vătămaţi şi pieriţi – tehnica determinării a fost descrisă în capitolul 4.1.4. Conform gradului de vătămare a butucilor, plantaţiile viticole se împart în cinci grupe: 1. La butuci sunt atacaţi ochii de iarnă şi un număr mic de lăstari anuali maturaţi. În acest caz tăierea se va executa în funcţie de starea ochilor. Dacă au pierit 40-50% ochi de iarnă (60-70% muguri principali), atunci tăiatul şi operaţiunile în verde se execută cum a fost deja descris mai sus, fără a schimba forma butucului Dacă au pierit mai mult de 50 % ochi de iarnă (70-80% muguri principali), este posibilă atacarea parţială a lăstarilor anuali maturaţi, atunci la tăiere se atrage atenţia asupra zonei ochilor de iarnă afectaţi. Dacă au fost atacaţi ochii de iarnă din partea superioară a lăstarilor anuali maturaţi, atunci se execută scurtarea pentru corzi de rod cu lungimea de 4-5 ochi şi mărirea numărului acestora pe butuc, pentru a avea încărcătura optimă. Dacă ochii de iarnă afectaţi sunt repartizaţi neuniform pe lungimea lăstarului anual maturat, atunci lăstarii anuali maturaţi se scurtează pentru corzi de rod cu lungimea de 15-18 ochi la formele fără tulpină şi 10-12 ochi la formele cu tulpină. 2. Dacă au pierit 75-95 % ochi de iarnă (90-95% muguri principali) şi au fost afectaţi lăstarii anuali maturaţi, atunci până la dezmugurit se taie tot ce este morticat sau uscat şi doar după umarea mugurilor se execută tăiatul denitiv prin înlăturarea vârfului corzilor până la ochii vii. Dacă au pierit mai mult de 90% ochi de iarnă (100% din mugurii centrali), ind atacaţi lăstarii anuali maturaţi şi parţial organele de schelet multianuale, atunci tăiatul se face după dezmugurire prin înlăturarea părţilor uscate ale butucului şi scurtarea lăstarilor anuali maturaţi la ochii vii. În acest caz scopul tăierii este de a restabili organele butucilor prin stimularea dezvoltării lăstarilor din mugurii dorminzi de pe organele de schelet. În aceste cazuri se iau măsuri de dezinfectare a instrumentelor pentru a nu răspândi infecţia de cancer bacterian. 3. Dacă a fost afectată partea aeriană a butucului, iar sistemul radicular a rămas neatins, atunci în partea inferioară a tulpinii şi pe capul butucului se fac tăieturi pentru a provoca creşterea lăstarilor din ochii dorminzi. În perioada de 87

vegetaţie în rezultatul plivitului se lasă câte 5-6 lăstari, care se ciupesc la lungimea de 7-10 internoduri, cu scopul de a provoca creşterea copileţilor (pentru viitoarele braţe şi verigi de rod) şi în continuare de a restabili forma butucului. 4. Dacă au fost atacate puternic rădăcinile, iar partea aeriană mai puţin, atunci tăiatul se execută obişnuit, micşorându-se cu 1/3-1/2 încărcătura butucului, cu scopul ca rădăcina să revină la activitatea normală. Este binevenită irigarea combinată cu fertilizarea solului. 5. Dacă butucii au pierit complet, atunci ei se lasă până în luna iulie. Butucii care nu au format lăstari se înlătură şi se înlocuiesc cu alţii. La butucii pe rădăcini proprii se admite tăiatul “în ras” cu muşuroirea ulterioară a butucilor. 4.1.8.2. Tăierea butucilor afectaţi de îngheţurile târzii de primăvară. În condiţiile Republicii Moldova îngheţurile târzii de primăvară pot afecta viile până şi mai târziu de mijlocul lunii mai. La acest moment viţa de vie se aă într-o fază de vegetaţie avansată cu lăstarii în plină creştere şi cu inorescenţele bine dezvoltate pe lăstari. Tăierea butucilor în acest caz se execută diferenţiat, în funcţie de gradul şi caracterul vătămărilor. În cazul afectării lăstarilor verzi în primele faze de vegetaţie (când au lungimea de până la 5 cm) nu se întreprind nici un fel de măsuri, deoarece locul lăstarilor principali va  preluat (peste 10-20 zile) de către lăstarii dezvoltaţi din mugurii secundari ai ochilor de iarnă şi dorminzi de pe organele de schelet. Lăstarii dezvoltaţi din mugurii secundari ai ochilor de iarnă au o fertilitate de 20-50 % de la lăstarii crescuţi din mugurii principali. Dacă îngheţurile au survenit în fazele de vegetaţie mai înaintate, iar gradul de vătămare a lăstarilor verzi şi inorescenţele este diferit, atunci tăiatul se execută prin suprimarea (cu un cuţit bine ascuţit) părţilor degerate (încep să se brunice peste 5-6 zile după accident), lăsându-se pe ecare lăstar verde câte 12 internoduri bazale nevătămate, cu scopul de a provoca creşterea accelerată a copililor. Tot atunci cu secatorul se scurtează cepii de înlocuire şi corzile de rod astfel, încât pe o punte de rod să rămînă câte 4-6 puncte de creştere în scopul favorizării dezvoltării normale a lăstarilor până în toamnă. În astfel de plantaţii se efectuează la timp tratările contra bolilor, lupta cu buruienile, administrarea îngrăşămintelor. 4.1.8.3. Tăierea butucilor afectaţi de grindină. Gradul de vătămare a butucilor de grindină depinde de timpul căderii grindinii, faza de vegetaţie a butucului, de intensitatea şi durata căderii grindinii. Dacă grindina a căzut în prima parte a perioadei de vegetaţie, butucii se refac uşor, iar recolta parţial se poate recupera, deoarece viţa de vie se aă în faza 88

de creştere a lăstarilor. Atunci este necesar de efectuat tratamente de protecţie împotriva bolilor (există foarte multe răni mari, prin care agenţii patogeni pot nimeri uşor în plante). Dacă grindina a căzut în a doua parte a perioadei de vegetaţie, se intervine prin scurtarea părţilor afectate (peste 4-5 zile părţile afectate încep să se brunice), cu scopul de a provoca creşterea copileţilor şi a restabili suprafaţa foliară. Dacă intensitatea grindinii a fost mai mare şi s-au distrus peste 75 % din lăstari, acestea se scurtează (cu un cuţit bine ascuţit) pentru cepi verzi de 1-2 ochi, de asemenea pentru provocarea creşterii copileţilor. Pe ecare punte de rod se lasă numai câte 4-6 puncte de creştere. Dacă butucii sunt afectaţi în faza de creştere a bobiţelor şi o bună parte mare din suprafaţa foliară este distrusă, atunci lăstarii se scurtează aproape de lungimea corzilor de rod pentru dezvoltarea copileţilor şi maturizarea bună a lăstarilor principali care vor servi în calitate de corzi de rod în anul viitor. În acest caz recolta de struguri va pierde atât în cantitate, cât şi în calitate. Butucii afectaţi de îngheţ sau de grindină necesită o îngrijire deosebită. Mai întâi trebuie de introdus îngrăşăminte de bază sau hrană suplimentară, de prevenit şi combătut bolile şi dăunătorii pentru a păstra suprafaţa foliară şi pentru o maturizare mai bună a lăstarilor. 4.1.8.4. Tăierea butucilor afectaţi de secetă. Viţa de vie este o plantă care nu suferă de seceta verii dacă în sol s-a acumulat în cursul toamnei, iernii şi primăverii, sucientă apă din ploi şi zăpezi. Dacă unei veri secetoase i-au premers o toamnă şi o iarnă cu decit de precipitaţii, iar tehnologia aplicată a fost necorespunzătoare, viţa de vie suferă de seceta verii. În preajma secetelor mari, de lungă durată, ori după acestea, pentru a preveni slăbirea în continuare a butucilor, ori pierirea parţială sau completă a lăstarilor acestora, se aplică tăieri de reducţie. Prin aceste tăieri se atinge un echilibru minim între consumul de apă din sol şi pierderile prin organele aeriene ale butucului. Dacă seceta intervine în prima parte a perioadei de vegetaţie, atunci se execută tăieri de reducţie a elementelor de rod pe butuc (coarde şi semicoarde de rod, cepii de înlocuire) în proporţie de 25-30 %. Dacă seceta continuă şi în a doua parte a perioadei de vegetaţie, atunci se recurge chiar şi la reducerea numărului de struguri în proporţie de până la 50%. La seceta de durată şi fără predicţie de încetare, se reduc treptat elementele de producţie şi se scurtează energic cele rămase după tăiere, iar punctul de altoire se muşuroieşte. Proporţia de reducere depinde de gradul de suferinţă a plantaţiei, variind de la 25 până la 75-80% din totalul acestora. Tăierile de reducţie cu respecta89

al doilea – peste 1.2. din partea aeriană a butucilor altoiţi se înlătură şi o parte din lăstarii sterili. la tăierea în uscat.reglarea încărcăturii cu rod şi redistribuirea substanţelor nutritive în organele vegetative şi generative ale plantei. Aplicarea operaţiilor în verde Operaţiile totehnice în verde urmăresc două scopuri: de ordin ziologic .1. Un rol deosebit îl are plivitul după tăierea de regenerare. butucilor li se va atribui o încărcătură moderată. Plivitul se aplică în prima perioadă de vegetaţie şi. braţe şi punţi) ale butucului (g.) care îndesesc şi umbresc butucii şi deteriorează forma lor. de fapt. Unele din aceste operaţii „în verde” (plivitul lăstarilor şi ciorchinilor.5-2 săptămâni după primul.rea la maximum a economiilor de apă în sol preîntâmpină agravarea efectelor secetelor mari. pentru soiurile cu capacitate mare de creştere. Plivitul lăstarilor de prisos se aplică frecvent în plantaţiile viticole. crescuţi pe părţile multianuale (tulpină. în anul următor. în primul rând. Plivitul se aplică în mod diferenţiat după locul de înserare şi rolul lăstarilor pe butuc. 4. asigură stabilirea denitivă a încărcăturii optimale a butucilor cu lăstari verzi. legatul. Efectuarea incorectă a operaţiunilor în verde afectează butucii. care au suferit de secetă. se suprimă lăstarii care cresc din portaltoi (g. În procesul efectuării plivitului. 4. Operaţiile în verde în scopul corectării şi reglării încărcăturii butucilor. indiferent de sistemul de cultură şi. provocate de agenţi patogeni criptogamici. păstrarea formei butucului şi formarea corectă a butucilor tineri. copilitul şi cârnitul lăstarilor) sunt obligatorii şi completează tăiatul şi menţinerea formei butucului.1.). Când dintr-un ochi au pornit în creştere 2-3 lăstari. atunci când lăstarii au atins lungimea de 25-35 cm. mai ales. 4.2.2. reduce perioada de exploatare a plantaţiilor. utilizarea lor efectivă la formarea cantitativă şi calitativă a strugurilor. duce la micşorarea recoltei şi a calităţii strugurilor. 90 . sporirea maturizării coardelor şi depunerii inorescenţelor embrionare în mugurii ochilor de iarnă şi de ordin tosanitar – diminuarea condiţiilor de aerisire şi iluminare în interiorul butucului şi intensităţii proceselor patologice posibile. În plantaţiile de viţă de vie. se înlătură cei mai slabi şi cei sterili. De obicei primul plivit este necesar de efectuat după apariţia inorescenţelor. 4. cu scopul de a restabili potenţialul vegetativ al butucului.2. La butucii obţinuţi din viţe altoite.2.

2. 4.2. Plivitul lăstarilor slabi (a) de pe braţele bătrâne (A) şi de pe coardele de rod (B) La plivit. Ceilalţi lăstari se înlătură când ating lungimea nu mai mare de 15-20 cm (g. 91 . se acordă lăstarilor situaţi pe cepii de înlocuire.).Fig.3. Suprimarea lăstarilor (buhai) (a).2. crescuţi din portaltoi (A) şi dintr-un ochi (B) Fig. Se lăsă să crească în condiţii optime de iluminare şi aerisire 2-3 lăstari mai bine dezvoltaţi.2. din care la tăiatul în uscat se va forma o nouă verigă de rod simplă sau forticată. 4.1. o atenţie deosebită. 4.

Plivitul lăstarilor: butuc până la plivit (a) şi după plivit (b). se suprimă.3. a) b) Fig. Muscat de Hamburg etc. La soiurile Regina viilor. din (D) – coarda de rod La soiurile de masă la ecare strugure este necesar de lăsat câte 1.) cei sterili pot  pliviţi în totalitate.0 lăstari.5-2. Forma – moldovenească unilaterală 92 .2.4.2. ind slabi. Plivitul lăstarilor: lăstarii (A) şi (B). se lasă câte un lăstar steril la 2-3 lăstari fertili. 4. având creşterea bună. care au un număr mare de lăstari sterili. din lăstarul (C) se va forma cep.. Coarnă neagră. iar la soiurile cu mulţi lăstari fertili (Cardinal.Fig. Chasselas d’ore etc. se lasă pentru obţinerea recoltei de struguri şi formarea verigilor de rod. 4. (C) şi (D).

93 . Coarnă neagră etc. Prezenţa unui număr mare de inorescenţe pe butuc. Răritul sau plivitul inorescenţelor (sau ciorchinilor). de calitate înaltă. Regina viilor. slab dezvoltate. ca şi la creşterea conţinutului de zahăr.La soiurile de masă. având la dispoziţie o cantitate mai mare de substanţe nutritive. unde în urma îngheţurilor de iarnă sau de primăvară pierirea ochilor pe butuc a depăşit 40%. Irşai Oliver. că la viţa de vie orile nefecundate cad (rărirea ziologică) sau se dezvoltă insucient şi rămân mărunte. Chasselas d’ore etc. 24-26 struguri mijlocii (200-300 g). cu mai multe inorescenţe pe ecare din acestea. şi 30-32 inorescenţe la soiurile cu struguri mici (100-200 g) – Perla de Csaba. sau datorită procentului mare de lăstari fertili la unele soiuri. neuniforme după mărime şi culoare. un butuc de vigoare medie trebuie să aibă rezervaţi 2025 lăstari pe metru liniar pe care se vor dezvolta 30-32 struguri mici (100-200 g). repartizate mai sus de cele rămase. face ca strugurii formaţi să se dezvolte neuniform.. plivitul nu se face. Numărul mare de inorescenţe pe butuc conduce la obţinerea unor struguri cu calităţi gustative şi aspect necorespunzător cerinţelor consumatorului. bobiţele să rămână mai mărunte. Italia etc. Prin înlăturarea unor inorescenţe mici. Un surplus de inorescenţe pe butuc se formează atunci. Pentru a obţine o producţie cît mai mare de struguri marfă. aceasta la rândul ei duce la reducerea substanţelor de rezervă din lăstarii maturaţi. 10 % pe baza creşterii dimensiunii boabelor. care ar putea  vânduţi cu un preţ mai mare. Rărirea numărului de inorescenţe pe butuc are ca efect în primul rând mărirea greutăţii medii a unui strugure cu 30-40 %. a greutăţii lor. Este stabilit.. ceea ce poate duce la mărirea producţiei globale cu cca. sau 14-16 struguri mari (300-500 g). În acelaşi timp sporeşte şi cantitatea producţiei marfă cu 20-30 %. iar maturarea strugurilor întârzie. să se înlăture o parte (20-30%) din ele. Acest procedeu agrotehnic ţine să stabilească încărcătura denitivă a butucului cu inorescenţe sau struguri. În dependenţă de particularităţile agrobiologice ale soiurilor se recomandă a  lăsate pe butuc 14-16 inorescenţe la soiurile cu struguri mari şi foarte mari (300-500 g) – Cardinal. pe care aparatul foliar nu-l poate pe deplin asigura cu substanţele organice. 24-26 inorescenţe la soiurile cu struguri de mărime mijlocie (200-300 g) – Muscat de Hamburg. se creează condiţii favorabile de creştere şi maturare. În plantaţiile neprotejate numărul lăstarilor poate  mărit cu 15-20%. care ulterior au o rezistenţă redusă la factorii nefavorabili de mediu. când la tăiat se lasă o încărcătură mare de coarde şi ochi. este necesar ca la soiurile de struguri pentru masă la un număr mare de lăstari fertili pe butuc. În plantaţiile de viţă de vie.

5. rămăşiţe de tricotaj.2. combaterea bolilor şi dăunătorilor. sau 10-12 frunze la 1 strugure. Operaţii cu lăstarii verzi Legatul şi dirijarea lăstarilor este un procedeu în verde obligatoriu. liberul de tei.Cele mai bune rezultate se obţin atunci când normarea inorescenţelor se efectuează la începutul înoritului sau îndată după terminarea lui.5. inorescenţa “C” se suprimă 4. ridică strugurii. Normarea inorescenţelor viţei de vie imediat după legatul orilor: inorescenţele “A” şi “B” rămân pe butuc. Celelalte inorescenţe se suprimă (g.). indcă aceeaşi suprafaţă foliară va asigura nutriţia unui număr mai redus de inorescenţe sau struguri. protejându-i de putrezi. se efectuează de 3-4 ori şi are scopul de a asigura butucii cu multă lumină. clame din materiale plastice de diferite construcţii. bre de cânepă. facilitează lucrarea mecanizată a solului.2. căldură şi aer. S-a stabilit că pentru obţinerea unei recolte de 1 kg struguri este necesară o suprafaţă foliară de 1-2 m2. 4. Inorescenţele rămase au condiţii mai bune de hrană. 4. Fig. recoltarea strugurilor etc. ramurile anuale de lozie care trebuie să e sucient de trainice. care devin mai mari. Legatul în verde preîntâmpină ruperea lăstarilor care au ţesuturile mecanice slab dezvoltate. reexpune frunzele la lumină. care pe măsura creşterii acestora. Legatul corect al lăstarilor (în formă de “opt”) de sârma spalierului 94 . Fig. Pentru a obţine struguri de calitate înaltă se recomandă ca pe ecare lăstar să rămână 1-2 inorescenţe.2. Ca materiale pentru legat pot  folosite: rae.6. concomitent cu alte lucrări în verde.2.2. 4.

95 . o dezvoltare sucientă şi o coacere completă.7. prin efectuarea corectă a legatului lăstarilor se realizează repartizarea bună a frunzelor în spaţiu.).2. Această operaţie se efectuează la începutul declanşării fazei înoritului. 4. S-a stabilit că ciupitul reţine creşterea lăstarilor în lungime cu 12-15 zile. şi cei cu creşterea slabă.2.8. Nu se ciupesc lăstarii care cresc pe cepii de înlocuire. 4. printre care se numără şi inorescenţele care au nevoie de hrană suplimentară (g. Dacă ciupitul se face mai târziu efectul este slab sau chiar dăunător. după ce creşterea lor reîncepe prin creşterea copileţilor (g.9. 4.). favorizând activitatea aparatului fotosintetic cu o inuenţă favorabilă asupra calităţii producţiei de struguri. Lăstarii crescuţi pe cepi se lasă pentru a căpăta o vigoare mai mare. care vor servi în anul următor ca elemente de rod. în scopul întreruperii creşterii lăstarilor în lungime şi redistribuirii substanţelor nutritive în favoarea organelor generative situate mai jos de vârf.2. Ciupitul este o operaţie în verde prin care se scurtează vârful lăstarului în stare erbacee împreună cu 2-4 frunzuliţe tinere incomplet formate.Fig. Legatul lăstarilor semimecanizat cu diverse materiale plastice Deci.

Subordonarea creşterii lăstarilor de pe coarda de rod prin ciupitul vârfului lăstarilor cu creşterea puternică (a. în ne. o creştere a producţiei de struguri.2.9. 4. 4. sunt orientate spre inorescenţe şi utilizate la nutriţia orilor.8.2. 4. care ar  fost consumate la creşterea lăstarilor. Prin aceasta se asigură o legare mai bună şi. 4. d) 96 . Fig.).Fig. În acelaşi timp lăstarii neciupiţi cresc mai intensiv. b) celor cu creşterea slabă (c. Ciupitul vârfului lăstarilor la începutul înoritului ciorchinilor Fig. Creşterea copilului (a) din ultimul ochi al lăstarului (b) după efectuarea ciupitului Anume în aceste zile substanţele asimilate.2.2.10.10. Astfel se realizează o creştere echilibrată a lăstarilor (g.

care rămân subnutrite şi cad. Însă. Regina viilor. La cârnit. Pentru a preîntâmpina scuturarea şi căderea orilor şi inorescenţelor este necesar de efectuat la timp şi calitativ ciupitul vârfurilor lăstarilor pe rod şi de reuşit astfel redistribuirea uniformă a substanţelor nutritive pe toată lungimea lăstarilor.). se suprimă vârfurile lăstarilor (g. În viile tinere ciupitul contribuie la accelerarea formării butucilor prin utilizarea copililor.11. pe lemnul multianual apar lăstari lacomi. Aceşti lăstari se ciupesc în scopul stimulării creşterii copililor care. Regina viilor etc. în primul rând. ulterior. contribuie la restabilirea viilor roditoare afectate de geruri. 4. Acest proces ziologic este determinat de auxul insucient de substanţe nutritive asimilate de frunze către inorescenţe în perioada înoritului şi îndată după acesta. de vârfurile lăstarilor care cresc intensiv în detrimentul dezvoltării inorescenţelor. de asemenea. Cârnitul (ciuntitul) lăstarilor constă în stoparea creşterii lăstarilor în faza de început a coacerii strugurilor. La unele soiuri de struguri pentru masă cu maturizarea extratimpurie şi timpurie (Perlă de Csaba. În acest scop lăstarii sterili se ciupesc îndată după ce apare primul cârcel sau deasupra frunzei a zecea de la baza acestuia. În afară de aceasta. de pe care se poate obţine o producţie suplimentară de struguri.). în timpul cârnitului se suprimă o parte mai mare din vârful lăstarilor (6-10 internoduri de la vârf mai slab dezvoltate) decât în timpul ciupitului (2-3). Lăstarii care cresc din cepi şi urmează să e folosiţi drept coarde de rod. în a 2-3 decadă a lunii august. în consecinţă. Substanţele nutritive asimilate de aparatul foliar sunt utilizate. Prin această redistribuire a substanţelor nutritive se stimulează maturarea recoltei de struguri şi a lăstarilor. Vostorg etc. Muscat de Hamburg. un număr mare din copilii formaţi sunt cu rod.2. spre deosebire de ciupit. Este stabilit că ciupitul efectuat în scopul formării forţate a butucilor tineri accelerează fructicarea acestora cu un an. se folosesc pentru restabilirea rapidă a formei butucilor. ca şi la ciupit. Ciupitul. Codreanca.) adesea se scutură orile şi chiar inorescenţe întregi. inclusiv la inorescenţe. cârnitul se face mai târziu – îndată ce creşterea acestora scade. Este necesar de ştiut că nu se cârnesc lăstarii care vor  utilizaţi ca marcote la completarea golurilor din vii. 97 . se scurtează mai puţin.La multe soiuri de viţă de vie (Coarna neagră. Ciupitul se mai practică şi atunci când butucii sunt afectaţi de geruri şi. Partea de lăstar rămasă după cârnit trebuie să e nu mai mică de lungimea necesară a coardei de rod în anul următor.

4.2. Cârnitul are o ecienţă mai pronunţată la soiurile cu creşterea viguroasă şi maturarea tardivă a strugurilor. Această operaţie nu se efectuează la soiurile cu creşterea slabă a lăstarilor. Mai mult ca atât. în detrimentul producţiei de struguri. copilii apăruţi în masă umbresc şi înrăutăţesc activitatea de fotosinteză a frunzelor de pe lăstarul principal şi favorizează atacul de mană. Maşină pentru efectuarea cîrnitului (C). starea plantaţiei şi vigoarea butucilor. care consumă considerabil substanţe organice asimilate. condiţiile de mediu şi timpul aplicării.C D Fig. Cîrnitul mecanizat (D) Este stabilit că ecienţa cârnitului este în funcţie de soi. 98 . mai cu seamă în plantaţiile îndesite. Cârnitul efectuat cu mult înainte de încetinirea creşterii lăstarilor.11. Cîrnitul lăstarilor (A) şi (B). indiferent de soi. provoacă creşterea copililor.

creşte conţinutul de substanţe colorante şi aromatice. din subţioara frunzei lăstarului principal (g.2. Viţele după cârnit se maturizează mai bine.12. micşorează creşterea excesivă a acestora şi favorizează activitatea fotosintetică a frunzelor rămase pe lăstari. Totodată se îmbunătăţesc condiţiile de lucru a agregatelor pe intervalele dintre rânduri utilizate la îngrijirea plantaţiilor viticole şi.paţi „A”. contribuie la sporirea bobiţelor şi strugurilor. contribuie la formarea şi diferenţierea mugurilor de rod. diminuarea umbririi lăstarilor. precum şi Fig. asigură o fertilitate şi diferenţiere bună a ochilor de iarnă.În anii ploioşi şi cu temperaturi scăzute. cu temperaturi înalte – mai devreme. la efectuarea multiplelor tratamente tosanitare. 99 . la micşorarea suprafeţei de transpiraţie. la care s-a efectuat cârnitul. Copilitul este o operaţie în verde facultativă pentru soiurile roditoare de struguri la care se înlătură o parte din copili. „B”.). Aceasta constituie o rezervă colosală. de asemenea sporeşte şi conţinutul de zahăr. pentru sporirea productivităţii plantaţiilor de viţă de vie. Copilia producţiei totale. La soiurile de struguri de masă. Efectuarea la timp şi calitativ a cârnitului ameliorează aprovizionarea lăstarilor cu substanţe nutritive. crescuţi din mugurii de vară. fazele de dezvoltare a lor decurg mai rapid decât a lăstarilor principali. Aplicarea cârnitului asigură o maturizare mai precoce a bobiţelor.) şi se termină cu celelalte soiuri. 4. Copilitul efectuat corect şi la timp reduce gradul de umbrire a frunzelor şi strugurilor de pe lăstarii principali. Ochii copililor maturaţi pot  utilizaţi la completarea încărcăturii butucilor cu rod. „C” şi „D” ve ale strugurilor. iar în cei secetoşi. cârnitul lăstarilor viguroşi se efectuează mai târziu. rezistenţa lor la gerurile de iarnă sporeşte.tul lăstarilor anticitea. în special. Copilii au o activitate ziologică sporită.2. 4. Copilii de la baza lăstarilor principali se maturează normal şi iernează bine. nevaloricată deplin. îmbunătăţind astfel proprietăţile gustative şi curati. îmbunătăţirea iluminării şi aerisirii butucilor. Se începe cârnitul lăstarilor la soiurile care îşi încetează creşterea mai devreme (Perla de Csaba. masa bobiţelor şi dimensiunile strugurilor sporesc cu 9-11%. care se dezvoltă pe lăstarii principali la baza frunzelor. de aceea ochii lor sunt mai rezistenţi la temperaturile scăzute în timpul iernii.12. scade aciditatea. la mărirea cantităţii de zahăr în aces. Regina viilor etc. Copilii care cresc spre vârful lăstarilor principali se suprimă la 2-3 ochi.

la soiurile cu ori funcţional feminine. care umbresc strugurii. Ceauş. cât şi la cele tehnice. Polenizarea articială este efectuată şi la soiurile cu ori bisexuate (Chasselas d’orė. Utilizarea substanţelor biologic active Întrucât majoritatea operaţiilor în verde se efectuează manual cu un număr mare de lucrători şi într-o perioadă restrânsă de timp. 100 . cum ar  cicocelul. În scopul stopării creşterii lăstarilor în timpul înoririi şi la intrarea strugurilor în pârgă se folosesc o serie de substituenţi hormonali. care inhibă creşterea lăstarilor (retardanţi). iar în anii cu umiditatea sporită poate contribui la diminuarea intensităţii atacului de putregaiul cenuşiu. care se recomandă de efectuat atât la soiurile pentru struguri de masă. Aplicarea substanţelor chimice active (stimulatori şi retardanţi) în perioada de vegetaţie are drept scop reglarea procesului de creştere cantitativă şi calitativă a viitoarei recolte – a bobiţelor şi ciorchinilor şi accelerarea sau reţinerea maturării strugurilor. Regina viilor etc. Pe suprafeţe mari polenizarea articială suplimentară se face prin folosirea elicopterelor cu zborul la înălţimea de aproximativ 10 m de la suprafaţa solului sau prin deplasarea printre rânduri a tractoarelor cu ventilatoarele stropitoarelor acţionate. precum şi substanţele care întrerup vegetaţia (defolianţi şi desecanţi).2. Din această categorie de substanţe chimice fac parte substanţele toregulatoare. Coarna neagră. 4. de exemplu. se înlătură în scopul de a favoriza o mai bună expunere a strugurilor la soare şi prin aceasta îmbunătăţirea aspectului comercial. La desfrunzit o parte din frunzele bătrâne puţin utile şi îndesite de la baza lăstarilor. cât şi la cele tehnice pentru vin. Bican.4. 4. Polenizarea articială se recomandă de efectuat. Polenizarea articială suplimentară Această operaţie se aplică cu scopul de a obţine recolte mari de struguri calitativi chiar şi în condiţii nefavorabile de creştere şi dezvoltare a butucilor (temperaturi scăzute.3. Utilizarea substanţelor bioactive se practică cu rezultate bune în multe ţări cu viticultura bine dezvoltată atât la soiurile de struguri pentru masă. Nimrang şi altele. cu calitatea strugurilor superioară. Codreanca. la soiurile de masă cu maturitate mijlocie şi târzie. în primul rând. ceaţă sau ploi îndelungate în timpul înoririi).2. în special. în ultimii ani se studiază destul de ecient diferite modalităţi de efectuare a acestor lucrări prin utilizarea unor substanţe chimice cu acelaşi efect. substanţele care stimulează legatul orilor şi creşterea bobiţelor (biostimulatori).Desfrunzitul sau rărirea parţială a frunzelor este o operaţie în verde. Muscat de Hamburg.).

). prin stropiri cu soluţii apoase în concentraţie de 0. Tratarea se aplică la 4-6 săptămâni după înorire. care favorizează legarea orilor.2. după 4-5 zile de la terminarea înoririi. mărind concentraţia clorolei în frunze.13.5% la intrarea strugurilor în pârgă. cu soluţii în concentraţii variabile de 500-1200 ppm. pentru a favoriza legatul orilor şi. favorizează legatul orilor. Stimularea creşterii ciorchinilor şi bobiţelor se obţine prin efectuarea tratamentelor cu substituenţi hormonali de tipul acidului giberilinic în concentraţie de 50-100 ppm. iar la soiurile apirene determină creşterea boabelor de 1. care determină reducerea din creştere a lăstarilor cu 27-56% şi sporirea conţinutului în azot în frunze. Acidul α-naftil acetic inhibă puternic creşterea lăstarilor.care blochează activitatea meristemelor apicale ale lăstarilor şi provoacă creşterea copililor. Alarul administrat în preajma înoririi. înlocuind polenizarea suplimentară. stagnează creşterea lăstarilor. 4. Ecienţa stropitului strugurilor cu giberilină: (a) strugure tratat.13. cu concentraţia de 200 ppm. pentru sporirea producţiei de struguri. Prin stropirea viţelor cu cicocel lungimea lăstarilor se reduce până la 50%. însă ei devin mai groşi. Tratarea se face cu soluţie în concentraţie de 300 ppm în preajma înoririi. Fig. O altă substanţă hormonală este ethrelul. (b) – netratat 101 . Acest preparat.0 ori (g. ind administrat în preajma înoririi.5-2. ca urmare. Tratamentul înlocuieşte cârnitul lăstarilor. 4.2.

calitatea producţiei şi longevitatea plantaţiei viticole. că fertilitatea solului este limitată şi că viţa de vie. Aceasta se explică prin faptul.1. Fertilizarea. plantă multianuală. Centrul de deservire agrochimică şi a. Viţa de vie răscumpără foarte efectiv îngrăşămintele utilizate (de 4-6 ori faţă de cheltuielile de producere). Dimo”. 10-15 g clor. Pentru susţinerea necesităţii viţei de vie în substanţe nutritive şi ameliorarea însuşirilor ziochimice şi biologice ale soiului se folosesc îngrăşăminte organice.3.3. reduc inuenţa negativă a substanţelor nocive eliminate în sol de sistemul radicular. 40 g cupru.5-2. necesită cantităţi considerabile de substanţe nutritive la formarea recoltelor. 5-7 kg potasiu. care se apreciază prin diferite metode realizate de către instituţiile de cercetare agrochimică – Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „N. savanţi. 6 g zinc. în special cele organice. 1. În condiţiile Republicii Moldova conform datelor lui Ş. 102 . structura lui.Tratarea cu acidul clor-fenoxiacetic favorizează legatul orilor la soiurile predispuse la cădere. Bondarenco şi a. 4. Îngrăşăminte organice şi minerale. 8 g bor. 15 g mangan. Plivitul chimic a lăstarilor se efectuează cu substanţe desecante sau cu substanţe care inhibă intrarea mugurilor în vegetaţie. îmbunătăţesc însuşirile chimice ale solului. la 1 tonă de struguri se extrage din sol anual 5-8 kg azot.5 kg fosfor. Introducerea sistematică a îngrăşămintelor inuenţează pozitiv creşterea şi dezvoltarea plantelor. Stropirea se face la sfârşitul perioadei de înorire cu soluţii în concentraţie de 5-10 ppm. bacteriene şi amendamente. La introducerea îngrăşămintelor se va ţine cont de necesitatea viţei de vie în substanţe nutritive şi de fertilitatea solului. minerale. Îngrăşămintele. 50-70 g fer. Fertilizarea viţei de vie pe rod 4.

plantarea viţelor în plantaţiile tinere şi pe rod. carboamofos (25 % N şi 32 % P2O5).7-35.32 % B). nitroamofosca (16-18 % NPK). zeama de băligar. Îngrăşăminte bacteriene: fosfobacterinul şi azotobacterinul (azotogenul).3.6 % Mn). mraniţă.acidul boric (17 % B). despre care s-a menţionat mai sus. nitrofosul (20-25 % N şi 14-19 % P2O5). metodele şi tehnica introducerii îngrăşămintelor înainte de desfundarea solului. superfosfat saturat cu amoniac. biologia soiurilor cultivate şi fonul agrotehnic existent. borax (11. Cu azot salpetrul de sodiu (NaNO3 – 16 % N). spre exemplu. amofos (10-12 % N şi 45-50 % P2O5). siderate etc. superfosfat dublu (Ca(H2PO4)H2O – 40-50 % P2O5) Nitrofosca cu conţinut diferit de NPK – 10-12 % NPK combinate sau compuse sau 36-45 % NPK. Centrele ştiinţice. 4. microîngrăşăminte (cu microelemente) Mangan – sulfatul de mangan (24.8 % Zn). termenii. 103 . Cobalt – sulfatul de cobalt (21 % Co). Bor .3 % Mo). meta şi polifosfaţi de amoniu şi potasiu (80-96 % NPK). Metode de apreciere a necesităţii viţei de vie în substanţe nutritive şi aplicarea îngrăşămintelor în viile roditoare. compost. diamofos (20-21 % N şi 51-53 % P2O5). Zinc – sulfatul de zinc (22.5-21.0 % N). Molibden – molibdatul de amoniu (54. ureea sau carbamida (CO(NH2)2 – 46 % N). care prevăd formele. sulfat de amoniu (NH4SO4 – 20.Îngrăşămintele organice: gunoi de grajd. elaborează şi recomandă spre aplicare în cazuri concrete introducerea îngrăşămintelor în plantaţiile viticole în funcţie de particularităţile solului. nitrofosca. apa amoniacală (NH4OH) Superfosfat (Ca(H2PO4)H2O+2CaSO4 – 14-20 % P2O5).2. Unele îngrăşăminte minerale cu macroelemente conţin şi adausuri de microelemente.0 % N). Îngrăşăminte minerale produse pe cale industrială: Salpetrul amoniacal (NH4NO3 – 34. turbă. făina Cu fosfor de fosfor (Ca3(PO4)2 – 14-22 % P2O5).

0 + 300 % = 56 kg.1.5 7-18 >30 >20 >40 >20 >4.5-4.Bondarenco şi a. 25 mii bucăţi la 1 ha).). Potasiu: 7 t x 6.1.5 + 0 % = 45. medie sau înaltă) ţinându-se cont de cerinţele standardelor în vigoare.). iar cele de fosfor şi potasiu se măresc şi invers. Agroecologie şi ştiinţa solului) au elaborat un sistem tip de fertilizare a plantaţiilor viticole. 2. La 1 t struguri se extrag (după S. Gruparea solurilor după conţinutul în substanţe nutritive (mg/100 g sol uscat) K2O P2O5 Mic Mediu Înalt <10 10-20 >20 <5 5-15 >15 <10 <10 <20 <10 <1. Fosfor: 7 t x 2. grosimea 5-6 mm. Conţinutul de elemente în sol: azot – înalt. Metoda calculării normei anuale de îngrăşăminte în viile roditoare: 1. medie sau înaltă) şi calitatea roadei (joasă. Se apreciază categoria solului după gradul de fertilitate (joasă.) în medie 6.3. Tabelul 4. Utilizând datele obţinute (gradul de fertilitate al solului. recolta şi calitatea strugurilor.0 + 100 % = 84 kg. 3. Exemplu: Se dă: Recolta obişnuită la 1 ha – 7 t/ha. a) Calculăm dozele de substanţă activă fără a ţine cont de creşterea lăstarilor: Azot: 7 t x 6. Starea butucilor – creştere viguroasă a lăstarilor. medie sau înaltă). Se determină starea butucilor după lungimea lăstarilor (lungimea medie 75 cm. Se admite abaterea ± 20 %. care cuprinde fertilizarea până la plantare şi în timpul plantării în viile tinere şi pe rod.5 >18 <40 60-80 >100 104 .0 kg fosfor. care sunt necesare de introdus în plantaţia dată. 2. fosfor – mic. 4.5 <7 10-30 10-20 20-40 10-20 1. potasiu – mediu (conform tabelului 4.a. starea plantelor) cu ajutorul unor calcule simple stabilim dozele NPK. Din registrul istoriei plantaţiei viticole se determină roada obţinută în podgoria dată (mică.5 kg.3.0 kg potasiu (ş.În condiţiile Republicii Moldova Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinicaţie şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova (catedrele de viticultură.5 kg azot. calitatea joasă. La creşterea mai mare de cât medie – se reduc dozele de azot. în caz de creştere mai slabă a lăstarilor. Notă: % adăugat este stabilit în dependenţă de gradul de migrare şi utilizare a elementelor din sol de către plante în timp. şi 6.

b) Luând în considerare gradul mare de creştere a lăstarilor. În plantaţiile pe rod. sulfat de zinc. Fertilizarea suplimentară în viile roditoare se efectuează în cazul cînd îngrăşămintele de bază nu s-au aplicat sau au fost introduse în cantităţi insuciente. Eficacitatea fertilizării suplimentare de vară este mai înaltă în condiţii de irigare a viei. care por  introduse odată cu stropirea viilor contra bolilor şi dăunătorilor: acid boric – 0. iar în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie se exclude azotul. iodura de potasiu – 0. o dată la 4-5 ani se introduc îngrăşăminte organice în doză de 40-60 t/ha. iar doza îngrăşămintelor cu azot se reduce la minimală. Irigarea viţei de vie Viţa de vie s-a format în urma evoluţiei îndelungate în condiţii de secetă periodică şi formează un sistem radicular bine dezvoltat cu putere mare de absorbţie. se aplică macroelementele complete (NPK) şi. se introduc în sol primăvara devreme sau ca hrană suplimentară în două rate – primăvara şi vara.5 %) se combină cu succes cu pesticidele utilizate la protecţia viţei de vie. superfosfat – 6 %.05-1. amplasate pe soluri în pantă.5 %. la fertilizarea extraradiculară. sare de potasiu 0. necătând la faptul că viţa de vie este considerată plantă tolerantă la secetă şi poate  cultivată în regiunile cu suma anuală mică a precipitaţiilor (250-350 mm). de regulă.25 %.4. Foarte efective în condiţiile Republicii Moldova sunt microelementele. dozele de îngrăşăminte minerale pentru introducere în plantaţia dată vor  următoarele: azot: 45.0 %. sulfat de mangan.3-0. ea reacţionează foarte pozitiv la irigare şi deseori suferă de secetă în regiunile viticole cu precipitaţii mai mici de 600 mm. Reacţia soluţiei folosite trebuie să e neutră (pH=7) pentru a evita provocarea arsurilor pe frunze şi ciorchini. În prima jumătate a perioadei de vegetaţie.0050.2 %. deaceea ele se introduc toamna în rânduri sau focare la adâncimea amplasării rădăcinilor principale absorbante. solubile şi uşor asimilabile.5 kg -30 % = 30 kg fosfor: 56 kg + 30 % = 75 kg potasiu: 84 kg + 30 % = 110 kg Îngrăşămintele de azot. erodate. Îngrăşămintele fosforice şi de potasiu migrează puţin în sol. unul din microelemente. Totodată. molibdatul de amoniu – 0. 4. Microelementele menţionate şi macroelementele (azotat de amoniu sau uree -0. 105 .1-0. micşorăm cu 30 % doza de azot şi mărim dozele de fosfor şi potasiu. Astfel.

5-2. Indicele (b) se apreciază în ecare caz concret. când sunt satisfăcute cerinţele viţei de vie în apă. Norma de udare calculată se măreşte cu 10-15 % pentru recuperarea pierderilor în urma scurgerilor. când se formează complet masa vegetativă şi rodul viei. În caz de stabilire a decitului de umiditate a solului spre primăvară se efectuează udarea de rezervă (800-1000 m3/ha). Pentru ecare udare se consumă de obicei 500-700 m3/ha. Irigarea viilor se poate efectua prin brazde. În perioada de vegetaţie normele de irigare a viţei de vie variază între 5001200 m3/ha. dar cele mai răspândite sunt udarea prin brazde. m3/ha.4.0 ori recolta de struguri. Udarea prin brazde se poate efectua pe terenuri bine planicate cu înclinaţie 106 . V – greutatea volumetrică a solului.B sunt mărimi constante. 1. 100 – indicele de recalculare la 1 ha. 4. În viile tinere (1-2 ani) norma de irigare se micşorează cu 25-30 %. Norma de irigare în perioada de vegetaţie şi norma de rezervă primăvara se determină după formula elaborată de către A. sisteme de irigare subterană şi aerosol. aspersiune. % din greutatea solului uscat. Practic în Moldova sunt necesare 3 udări în perioada de vegetaţie: la creşterea intensă a lăstarilor după înorit şi a boabelor până la intrarea lor în pârgă. m. aspersiune şi prin picurare. H – stratul de sol umectat în urma udării.1.H. Aceasta se explică şi prin faptul că irigarea îmbunătăţeşte asimilarea şi utilizarea îngrăşămintelor introduse în sol. B – capacitatea de câmp a solului de menţinere a apei. unde: M – norma de udare. Indicii V. mai cu seamă în perioada de la înorit până la intrarea boabelor în pârgă. Ecacitatea irigării. inltrării şi evaporării. t/m3. b – umiditatea solului înainte de udare.Pentru dezvoltarea normală a viţei de vie sunt necesare anual 600-800 mm precipitaţii. este înaltă şi sporeşte de cca. picurare. care se determină o dată în prealabil pentru ecare varietate de sol în plantaţie.Kosteakov: M = H x V x (B-b) x 100. creşterea şi dezvoltarea normală a butucilor până la înorit. % din greutatea solului uscat. Normele şi termenii de irigare a viţei de vie în Republica Moldova În baza diferenţei dintre umiditatea de facto şi cea optimă a solului pentru faza concretă de dezvoltare a viţei de vie se stabileşte norma şi termenul de udare. care garantează dezmugurirea uniformă.

amplasate direct pe sol sau la înălţimea de 20 cm. Udarea prin aerosol (ceaţă articială) în condiţiile noastre din motive tosanitare (răspândirea bolilor criptogamice şi a cancerului bacterian) nu este răspândită. până la 0. elastice de tip RT-180. Israel. supercial accidentate. În perioada de vegetaţie udarea prin aspersiune se combină cu stropirea ulterioară a plantelor pentru combaterea bolilor criptogamice. RT-250. Poate  folosit şi irigatorul suspendat cu furtunuri PŞN-165. bolilor şi dăunătorilor. încărcătura butucilor. unde nu este posibilă nivelarea solului.mică. Sistemul de irigare prin picurare include sursa de apă. de a construi un sistem de irigare contemporan. instalate în faţa ecărei brazde.. mai cu seamă în ţările calde cu decit de apă – Italia. cu consumul de apă 12-15 l/oră. Acolo. La alegerea terenului pentru îninţarea plantaţiei viticole irigate se va ţine cont de relief şi posibilitatea de a utiliza una din metodele de udare. Canalele şi rigolele pot  înlocuite cu conducte transportabile. fertilizarea plantaţiilor. a calităţii şi a costului picurătoarelor. conducta subterană. distribuirea uniformă a apei în zona sistemului radicular şi obţinerea unor recolte mari de struguri. California (SUA). blocul de distribuire şi control. RT-200.5-0. lăţimea 30-40 cm şi la distanţă de 50 cm de la butuci în rând. Cultura viţei de vie irigată pune în faţa viticultorului noi cerinţe privind stabilirea suprafeţei de nutriţie. cu soluri lejere.0 m de la suprafaţă pentru solurile nisipoase.0150. regulatorul de presiune. Krimea (Ukraina).8 m de la butuc.5-3. a forţei de muncă. se aplică metoda de irigare prin aspersiune. desăvârşirii construcţiei ltrelor. pe terenuri slab planicate. Udarea prin picurare asigură folosirea raţională a apei şi îngrăşămintelor minerale. uşoare şi 3-4 m pentru cele argiloase. Perfecţionarea sistemelor de irigare prin picurare se efectuează permanent în scopul reducerii cheltuielilor de instalare. Udarea prin aspersiune (ploaie articială). Grecia şi a. Udarea prin picurare este larg folosită pretutindeni. Apa în brazde se distribuie prin intermediul canalelor temporare şi rigolelor de irigare cu ajutorul sifoanelor sau a ţevilor. 107 . Nivelul apelor freatice trebuie să nu depăşească 2. unde alte metode nu pot  utilizate. metodelor de lucrare a solului. care se deschid mecanizat între rânduri (2-3 brazde) cu adâncimea de 15-25 cm. Noua picurătoare „Moldova IA”. distribuitori şi 1-2 picurătoare la ecare butuc. pe terenurile amplasate pe pante. care poate funcţiona utilizând apa neltrată. Apa se distribuie la sistemul radicular în urma inltraţiei din brazdele de udare. combatere buruienilor. instalată la 0. s-a evidenţiat ca una dintre cele mai eciente.

Îngrijirea bună face posibilă formarea mai rapidă a butucilor noi. marcotajul. Se întâlnesc. care întră pe rod cu 1-2 ani mai înainte. Rezultate mai bune se pot obţine. cât şi în perioada de vegetaţie (cu lăstari verzi). În viile irigate se aplică formarea rapidă a butucilor. Viile tinere de 3-4 ani se repară cu viţe bine dezvoltate de 2 ani. se întâlnesc un şir de neajunsuri. care încă n-au intrat în rodire şi nu împiedică dezvoltarea normală a viţelor nou plantate. divorţării altoiului de portaltoi în viile altoite sau afectărilor mecanice a butucilor pe parcursul exploatării lor. suprafaţa de nutriţie se măreşte până la 3.5 ori. care necesită a  înlăturate. 108 . O atenţie deosebită se atrage efectuării operaţiunilor de îngrijire a butucilor: copcitul. formate fără tulpini şi poate  efectuat atât toamna (cu coarde maturate).75-2.. repartizarea lor raţională în spaţiu. crescute special în şcoala de viţe şi plantate în locurile goale toamna sau primăvara devreme (martie-aprilie). încărcătura butucilor se măreşte de 1. ● Marcotajul este utilizat cu succes în viile pe rod. afânarea solului etc.0 m între rânduri şi 1. Pentru restabilirea densităţii butucilor şi modernizarea viei în scopul sporirii productivităţii şi calităţii lor mai frecvent sunt utilizate următoarele procedee agrotehnice: plantarea viţelor în locurile goale.2 m. plivitul şi legatul lăstarilor. Formele de butuci trebuie să e mai voluminoase. Spalierul se instalează în primul an după plantare. cu 2-3 tulpini cu înălţimea de 1-1. de asemenea.Direcţia rândurilor viţei de vie trebuie să coincidă cu direcţia brazdelor de udare. 4. ● Plantarea viţelor în locurile goale este mai ecace în viile tinere. În condiţiile Republicii Moldova rentabilitatea plantaţiilor viticole irigate este foarte înaltă. În acest caz se are în vedere de golurile apărute din cauza neprinderii viţelor la plantare. în plantaţiile viticole. Butucii obţinuţi din marcote se dezvoltă bine şi intră în rod în timp scurt. impurităţi de soiuri sau apare necesitatea de a schimba soiul cultivat cu altul mai ecace fără defrişarea plantaţiei. foarte des. altoirea portaltoiului şi realtoirea butucilor la locul lor de creştere. plantate în termenul de la sfârşitul lunii mai până la mijlocul lunii iunie. inclusiv şi în cele tinere. stabilirea nivelului optim al încărcăturii cu struguri.0 m pe rând.5. atunci când în acest scop viile de 1-2 ani sunt reparate cu viţe vegetante. Repararea şi modernizarea plantaţiilor viticole Actualmente.

care este în dependenţă de metoda de altoire utilizată şi termenul de executare a acestea. care se vor lăsa pentru creştere la locul viitorului butuc. Îngrijirea şi formarea butucilor se efectuează conform tehnologiei şi recomandărilor agrotehnice în vigoare. Vârful marcotei cu doi ochi se scoate la suprafaţa solului şi se leagă de un suport instalat temporar pe perioada de formare. Altoirea pe loc poate  efectuată cu componenţi verzi sau maturizaţi. De pe ele se înlătură copileţii ochii de iarnă şi cârceii pe toată lungimea. secator etc. altoirea prin copulare. care cresc în direcţia golurilor. altoirea prin oculare laterală. cu lăţimea de 25-30 cm şi adâncimea de 40-50 cm. În calitate de altoi se pot folosi atât butaşi de un an cât şi lăstari verzi sau numai un singur ochi de iarnă cu scutişor de scoarţă în stare maturizată sau verde. Marcotele astfel pregătite se aranjează într-un şanţ de lungimea distanţei dintre butucl-mamă şi locul viitorului butuc (locul gol). Marcotajul cu lăstar maturizat (a) şi verde (b) Pentru marcotaj se folosesc coardele (lăstarii).1. după înrădăcinare. Marcotele în viile altoite nu se separă de plantele-mamă. se umectează cu apă şi se tasează uşor.). Şanţul se umple cu sol. 4. De obicei către acest moment portaltoiul reprezintă o plantă înrădăcinată. Pentru executarea altoirii sunt necesare instrumente speciale şi inventar respectiv (cuţite de altoire.5. În practica viticulturii moldave cele mai însuşite şi frecvent utilizate sunt: altoirea în despicătură. Avantajul altoirii şi realtoirii constă în aceea că plantele noi la o îngrijire corespunzătoare pot intra în rodire peste 1-2 ani. Pentru legat se poate folosi 109 . ● Altoirea portaltoiului şi realtoirea butucilor la locul lor de creştere. la fundul căruia se depune un strat de mraniţă. Există multiple modalităţi de altoire şi realtoire a viţei de vie pe loc. la care poate  folosită partea aeriană sau subterană. oculare.a) b) Fig. în afara de doi superiori.

cu care se acoperă altoirile şi care la rândul său depinde de condiţiile pedo-climaterice ce diferă de la un teren la altul şi de la an la an. parana ş. capătul inferior al căruia se taie în formă de pană cu lungimea corespunzătoare despicăturii pe portaltoi (3. necesitatea de a recolta toamna şi păstra un timp îndelungat butaşii de altoi. în care se introduce altoiul (1-2 ochi). Este posibilă efectuarea acestei altoiri şi în termene mai târzii.).2. se curăţă de sol şi coajă şi se taie cu ferestrăul la 3-5 cm mai sus de suprafaţa solului. uscându-se.) sau semidespicătură se execută în caz că portaltoiul este mul mai gros ca altoiul. numai că apare pericolul nematurării denitive a lăstarului altoiului. Tehnica executării.2. Înainte de altoire coardele altoi se scot de la păstrare şi se taie în butaşi de 1-2 ochi şi se înmoaie în apă timp de 12 ore.5. când are loc dezmuguritul şi creşterea intensivă a lăstarilor până la înorit. 60-70 butuci pe zi.peliculă de polietilenă sau policlorvinil.5. Altoirea în despicătură (g. bună şi xare trainică a altoiului în despicătură şi randament înalt la prindere. Un altoitor poate altoi cca. Pe portaltoi se face o despicătură (sau semidespicătură) în tulpină cu adâncimea de 2-3 cm. în caz contrar „seva” v-a forma în muşuroi o gogoaşă umectată. cânepă etc. Operaţia de transplantare a altoiului pe portaltoi se efectuează în felul următor. În 2-3 zile „plânsul” se reduce. În scopul evitării pierderilor de apă prin evaporare se poate folosi ceara. Corzile altoi se pregătesc toamna târziu şi se păstrează până la altoire la temperaturi scăzute. Cu 2-3 zile înainte de altoire tulpina subterană a plantei –portaltoi se dezgroapă la adâncimea de 15-20 cm.a. adică î a doua fază de vegetaţie a viţei de vie. care. v-a deveni o piedică vizibilă pentru prinderea altoirii. Fig. Dezavantajele – succesul depinde de regimul hidro-termic. 4. sau diverse materiale de origine naturală (aţă de bumbac. Avantajele principale – executare simplă. care se creează în interiorul muşuroiului. Altoirea în despicătură 110 .4 cm). Termenul optimal de executare în condiţiile Republicii Moldova este de la decada III a lunii aprilie până la sfârşitul lunii mai. in. 4.5 .

Această metodă poate  folosită şi pentru producerea materialului săditor viticol. combaterea buruienilor. Pe el. la nivelul solului. se execută secţiune oblică cu limb. înlăturarea lăstarilor de portaltoi şi a rădăcinilor din altoi. sau secţiune „omega” etc. toamna după căderea frunzelor. Când lăstarii ating lungimea de 15-25 cm se efectuează primul tratament împotriva bolilor micotice. in sau bumbac. Asemenea secţiuni după formă şi mărime se execută şi pe butaşii de altoi. De asemenea va trebui mai des de înlăturat lăstarii crescuţi din portaltoi. În acest caz viţele altoite. În cazul când pe secţiunea portaltoiului nu apar picături de sevă brută. Îngrijirea constă în afânarea şi înlăturarea muşuroiului peste 5-6 săptămâni. iar pentru un contact mai bun altoirea se leagă strâns cu sfoară naturală de cânepă. După unirea componenţilor aceştia se leagă cu materiale ce degradează în timp. se păstrează. care trebuie să e în stare curată şi afânată. Altoirea prin metoda copulaţiei se efectuează pe plantele de portaltoi ce au acelaşi diametru ca şi altoiul. se recoltează. dar în acest caz pericolul deshidratării şi neprinderii este mai mare. iar altoirea în întregime se acoperă cu un strat de sol uşor de 5-6 cm deasupra vârfului altoiului. Înainte de altoire portaltoiul trebui bine şters de sol. Altoirea şi realtoirea viţei de vie pe loc în scopul completării golurilor. iar cu una-două zile până la altoire se scurtează la 4-5 cm mai sus de nivelul solului. Altoiul reprezintă butaşi de 1-2 ochi păstraţi până la momentul efectuării altoirii (de la a 3 decadă a lunii aprilie până în prima decadă a lunii iunie). se presară cu rumeguş etc. Pe parcursul a doi ani butucii trebuie denitiv formaţi şi să intre în perioada de rodire. Plantele de portaltoi tinere se dezgroapă la 5-10 cm. În primul an de vegetaţie trebuie efectuate la timp şi calitativ lucrările de îngrijire a solului. Ea poate  efectuată pe lăstarii maturaţi sau pe cei verzi crescuţi din capul butucului sau tulpina aeriană. dacă apar. apare necesitatea suplimentării irigării şi paranării părţii superioare a altoiului. Altoirea în despicătură poate  efectuată şi pe tulpina aeriană la diferită înălţime. Cu cât intensitatea sevei brute pe secţiune este mai mare. iar primăvara se plantează la locul denitiv. cu atât mai mare este probabilitatea concreşterii componenţilor. peliculă. Înainte de altoire butaşii de altoi trebuie puşi la înmuiere timp de 8-12 ore. în scopul evitării contactului altoiului cu solul. sau sunt de o intensitate mică. Locul altoirii se înfăşură cu hârtie. lăstarii trebuie legaţi după ce au format 2-3 frunzuliţe.Este absolut necesar ca straturile cambiale ale altoiului şi portaltoiului să coincidă. modicării sortimentului sau înlăturării impurităţilor de soiuri se poate efectua şi prin alte modalităţi: 111 .

Fig. Altoirea „Cadillac” (1). 4.3. restabilirea butucilor. lichidarea impurităţilor. după care se leagă cu peliculă (g.„în uier” constă în scoaterea unui inel de scoarţă împreună cu ochiul de pe altoi care se amplasează în asemenea secţiune pe portaltoi. În Moldova altoirea în verde a fost studiată detaliat la catedra de viticultură a Universităţii Agrare de Stat din Moldova de către profesorul A..„Gaillard” asemenea precedentei.3.Subotovici. Altoirea în uier 1) 2) 3) Fig. . 112 . .5. 4.„în placaj”. se deosebeşte de metoda precedentă prin faptul că de pe altoi nu se înlătură inelul întreg. ci doar o porţiune de lemn de formă dreptunghiulară cu ochi care se amplasează pe secţiunea portaltoiului de aceeaşi dimensiune. care se combină cu portaltoiul.). . producerea materialului săditor viticol etc.5. La etapa actuală metode de altoire în verde se folosesc pentru înmulţirea rapidă a soiurilor decitare în timpul selecţiei. doar că pe tulpină se înlătură o porţiune de scoarţă. .5.„Mayorquine” se ia un scutişor de la altoi cu puţin lemn. Cele mai răspândite metode de altoire în verde sunt copulaţia simplă şi ocularea laterală. 4.„Cadillac” să execută o tăietură adîncă în care se amplasează un butaş de altoi de 2 ochi. „Gaillard” (2) şi „Mayorquine” (3) Altoirea în verde a obţinut răspândire largă în ţările cu clima caldă şi umedă şi perioada de vegetaţie lungă.4.

În cazul coincidenţei secţiunilor la altoi şi portaltoi şi legăturii strânse. 5 cm). În momentul când lăstarii ating 15-20 cm se execută plivitul lăstarilor slabi şi amplasaţi incomod. Altoiul astfel pregătit se amplasează într-un vas cu apă (un strat de cca. seva prin vasele conducătoare va apăFig. Pentru a obţine lăstari normal dezvoltaţi în scopul executării copulaţiei.5. Tot aşa secţiune se efectuează şi pe altoiul de un ochi. Copulaţia simplă (g. inorescenţele. 113 .) se execută de la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii iunie. şi în zilele posomorâte.Ocularea laterală este destinată pentru producerea viţelor altoite. Altoiul este binevenit de pregătit în ziua altoirii. cârceii. În acest caz secţiunile pot  diferite. Pentru aceasta se înlătură partea erbacee. Limbul frunzelor rămase se reduce până la 1/2 – 1/3 din suprafaţă. iar lăstarii crescuţi din portaltoi totalmente trebuie pliviţi. 4. în scopul evitării neprinderii şi creării condiţiilor optime de dezvoltare şi creştere a lăstarului altoiului. în vederea evitării istovirii altoiului.5. Secţiunea oblică este efectuată în momentul apariţiei sevei brute.5.5. primăvara butucii de portaltoi se taie scurt. dar nu se va menţine sub peliculă. Peste 4-5 săptămâni pelicula se desprinde uşor. Cu 4-5 zile până la altoire cu un briceag bine ascuţit se înlătură frunzele şi ochii până la poziţia viitoarei altoiri. Copulaţia se utilizează în cazul coincidenţei după diametru a altoiului cu portaltoiul. Altoirile efectuate prin intermediul copulaţiei cresc intens. 4. lăsând 1-2 cepi a câte 2 ochi. sau în dependenţă de înălţimea tulpinii. Altoirea se execută dimineaţa sau seara. în vederea compensării volumelor mari de producerea a materialului săditor. copileţii. acoperindu-se cu o cârpă umedă. în dependenţă de instrumentul utilizat. Portaltoiul este scurtat sub ultima frunză lăsată. evitând perioada erbinte a zilei. de aceea lăstarii trebuie permanent de legat de suport. după care componenţii se unesc şi se leagă cu peliculă. Copulaţia simplă rea la secţiunea superioară a altoiului. Altoirea poate  efectuată la nivelul solului.

făinarea viţei de vie. PROTECŢIA VIŢEI DE VIE Una dintre cele mai mari piedici în dezvoltarea viticulturii în Republica Moldova este răspândirea organismelor nocive (agenţilor patogeni şi a dăunătorilor). cancerul bacterian prezintă un mare pericol pentru plantele formate pe tulpină. Bolile viţei de vie. pătarea roşie. analogic ca şi în plantaţiile pe rod. când agentul patogen se dezvoltă sistemic. sub inuenţa temperaturilor scăzute. . pseudosârmarii şi diferite stadii de dezvoltare a insectelor din sol. 5. deoarece în perioada de iarnă. iar dăunătorii principali fac parte din insecte (loxera radicicolă şi galicolă. În majoritatea cazurilor aceste boli sunt provocate de agenţi criptogamici (ciuperci patogene). trei specii de molii. care se dezvoltă în dependenţă de condiţiile meteorologice în perioada de vegetaţie. bacteriană. de exemplu. care predispun ţesuturile la formarea tumorilor în jurul tulpinii. atacă mai multe organe şi ţesuturi. 2. În sol sunt răspândiţi dăunători care joacă rol de vectori. se dezvoltă în decursul multor ani pe plantă care cu timpul îşi pierde rentabilitatea şi formează goluri în plantaţie. mai ales în zona altoirii (în locurile de concreştere a altoiului cu portaltoiul).5. că în plantaţiile tinere bolile criptogamice (mana. de asemenea sârmarii. Pericolul a acestei boli se manifestă prin virulenţa ei înaltă-boala foarte uşor se răspândeşte în procesul de tăiere şi formare a viţei. odată cu aplicarea operaţiilor în verde. pe lemnul de 2-3 ani. Boli cronice. antracnoza. pot  de ordin virotic. Formând tumori (umături) de diferite dimensiuni pe tulpina aeriană. din punct de vedere al caracterului de dezvoltare. Agenţii patogeni care atacă organele viţei de vie sunt de etiologie criptogamică. ce transmit bolile virotice de la plantă la plantă (două specii de nematode). Protecţia integrată a viilor tinere În plantaţiile tinere şi pepinierele viticole deosebit de periculos este atacul de cancer bacterian. unde rolul principal îl joacă temperatura şi precipitaţiile. Boli sezoniere. se formează răni. virotică şi micoplasmică. 114 . care în dependenţă de condiţiile meteorologice şi ecienţa metodelor de protecţie aplicate în perioada de vegetaţie pot distruge de la 10% până la 100% din recoltă. Aşa boli. Trebuie de menţionat. ce duc spre pierirea galopantă a plantelor. pot  de asemenea împărţite în două categorii: 1. care atacă organele subterane în pepinieră şi plantaţiile tinere.1. putregaiul cenuşiu) se combat la avertizare. două specii din geometride) şi acarieni (cinci specii).

Tratamentele se aplică în dependenţă de creştere, condiţiile meteorologice şi gradul de rezistenţă a soiului la un interval de aproximativ 10-15 zile. 5.1.1. Soiurile sensibile la mană şi făinare Primul tratament contra manei se aplică prolactic la avertizare, când condiţiile devin favorabile pentru dezvoltarea bolilor în faza de creştere a lăstarilor (formarea a 5-9 frunze, sau lungimea lăstarilor de 15-30 cm) cu produse în bază de cupru (Zeamă bordoleză (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion (WP 3 kg/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha). Tratamente contra făinării viţei de vie nu se aplică. Tratamentul 2-3 se aplică prolactic contra manei şi făinării în faza de creştere a lăstarilor cu produse de contact sau sistemice, recomandate, la avertizare, în dependenţă de condiţiile climaterice şi termenul de acţiune a fungicidului utilizat. Tratamentul 4-5 se aplică prolactic contra manei cu produse de contact. Pentru ultimele două stropiri se recomandă aplicarea produselor în bază de cupru: (Zeamă bordoleză (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion WP (3 kg/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha). 5.1.2. Soiurile tolerante la făinare, dar sensibile la mană Primul tratament se aplică contra manei prolactic la avertizare, când condiţiile sunt favorabile pentru dezvoltarea bolii în faza de creştere a lăstarilor ca şi în cazul soiurilor sensibile la mană şi făinare. Tratamentul 2-3 se aplică prolactic contra manei şi făinării în faza de creştere a lăstarilor cu produse de contact sau sistemice recomandate, la avertizare, în dependenţă de condiţiile climaterice şi termenul de acţiune a fungicidului utilizat (contra făinării se recomandă numai 2 tratamente). Tratamentul 4-7 se aplică prolactic contra manei cu produse de contact ca şi în cazul soiurilor sensibile la mană şi făinare. 5.1.3. Soiurile tolerante la mană şi făinare Se recomandă 2-3 tratamente contra manei viţei de vie cu produse în bază de cupru, Zeamă bordoleză (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion WP (3 kg/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha). Contra făinării se recomandă 2 tratamente cu produse de contact (Sulf praf umectabil (80%) WP (10-12 kg/ha), Kumulus DF (3 kg/ha), Tiovit (4 kg/ha)). Înainte de fondarea viilor tinere, sectorul predestinat pentru plantare, se supune unui control strict cu scopul de a determina prezenţa nematozilor (vectori de viroze) şi de a aprecia răspândirea şi densitatea numerică a dăunătorilor 115

din sol: sârmarilor (Selatosomus latus, Agriotes gurgistanus, Agriotes sputator, Elateridae), pseudosârmarilor (din familia Tenebrionidae), larvelor cărăbuşului de mai – Melolontha melolontha şi a diferitelor specii de buhă (Scotia segetum) etc. Pentru a determina prezenţa nematozilor, se fac sondaje în sol, se iau probe conform metodei – la 1 m2 pe o adâncime de 40 cm. Se iau 3-5 probe la 1 ha pe diagonala parcelei. Dacă în probe la sol se depistează nematode (Xiphinema), vectori ai bolilor virotice, sectorul este socotit necorespunzător pentru fondarea şcolii de viţe şi a plantaţiilor noi de viţă de vie. Pentru a depista densitatea numerică a dăunătorilor din sol se fac sondaje. Dacă la 1 m2 în medie se depistează 5 şi mai multe larve de dăunători, terenul se consideră necorespunzător cerinţelor de plantare a viilor tinere. Pe asemenea sector, primăvara se recomandă să se aplice 2-3 cultivaţii de-a lungul şi de-a curmezişul parcelei pentru a diminua numărul de dăunători din sol şi de a activa speciile folositoare (entomofagi, paraziţi). După aceasta se repetă controlul şi dacă numărul dăunătorilor nu s-a redus sub pragul economic de daună parcela nu poate  folosită pentru fondarea viilor tinere şi pepinierei viticole. În cazul invaziei dăunătorilor: scriitorul viţei de vie (Adoxus abscurus), gândacul (Bostrichus capuciunus), Gărgăriţa (Otiorrhinchus tristis) se aplică tratamente cu insecticidele recomandate pentru aplicare la viţa de vie. 5.2. Protecţia integrată a viilor roditoare 5.2.1. Măsurile de prevenire şi combatere a bolilor criptogamice . Complexul de măsuri agrotehnice şi de tosanitarie, efectuat calitativ în perioada de repaus şi de vegetaţie pe tot parcursul exploatării plantaţiilor viticole, contribuie atât la reducerea sursei de infecţie şi la prevenirea răspândirii în masă a agenţilor patogeni, cât şi la îmbunătăţirea stării ziologice şi sporirea rezistenţei plantelor. Principalele măsuri agrotehnice, care trebuie respectate în vederea prevenirii atacului de mană (Plasmopara viticola) sunt următoarele: ü Arătura de toamnă între rânduri (la adâncimea de 10-15 cm) care, pe lângă îmbunătăţirea regimului solului, contribuie la adâncirea frunzelor atacate de mană şi reducerea considerabilă a sursei de infecţie hibernantă. Se recomandă lucrarea solului în rânduri. Pe frunzele îngropate în sol ciuperca nu se dezvoltă şi astfel se reduce cantitatea patogenului ce provoacă infectarea primăvară; ü Efectuarea la timp a operaţiilor agrotehnice – legatul în uscat şi în verde, lichidarea lăstarilor de prisos, copilitul, cârnitul, lichidarea buruienilor joacă un rol pozitiv în crearea condiţiilor nefavorabile pentru dezvoltarea manei; Pentru a reduce la minimum stadiile hibernante ale făinării (Uncinula 116

necator Burr.) şi putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea Pers), pe lângă măsurile prevăzute mai sus se recomandă: ü folosirea echilibrată a îngrăşămintelor minerale – excesul îngrăşămintelor de azot favorizează atacuri mai intense de făinare; ü dirijarea şi amplasarea corectă în spaţiu, asigurându-le expunerea cât mai optimă spre soare, ce crează condiţii, mai puţin favorabile pentru patogeni. Conducerea raţională a coardelor, astfel ca strugurii să nu e în contact sau în apropiata vecinătate cu solul, unde sursa de infecţie este mai mare (mai cu seamă de Botrytis); ü desfrunzirea parţială a tufelor la sfârşitul lunii iulie – începutul lunii august este o lucrarea foarte importantă, mai ales pentru prolaxia putregaiului, strugurii sunt aerisiţi mai bine şi se micşorează esenţial persistenţa (reţinerea) picăturilor de apă pe bobiţe – factor important în dezvoltarea bolii. Efectuarearea acestei lucrări înainte de aplicarea produselor botriticide, permite de a spori ecacitatea tratamentelor, datorită contactului mai bun al produsului cu strugurii; ü combaterea la timp a dăunătorilor (moliilor) şi a făinării viţei de vie (care produc crăpături şi leziuni pe bobiţe) este indirect ecace şi contra putregaiului strugurilor; ü recoltarea în termen redus a recoltei, mai ales în condiţii favorabile pentru dezvoltarea putregaiului cenuşiu. Aceste măsuri auxiliare sunt importante în protecţia integrată contra bolilor, dar insuciente pentru obţinerea strugurilor de calitate, mai ales în condiţii favorabile pentru dezvoltarea patogenilor. 5.2.2. Protecţia chimică a viţei de vie contra bolilor şi dăunătorilor în condiţiile actuale joacă rolul decisiv în obţinerea producţiei viti-vinicole de calitate. Folosirea raţională a pesticidelor şi aplicarea lor în termeni optimali, pe lângă obţinerea ecienţei înalte de combatere, permit recoltarea producţiei la un cost mai redus şi cu caracteristici avantajoase în condiţiile de piaţă. S-a calculat, că costul măsurilor de combatere în medie la un hectar pe an atinge cifra de 150-200 dolari SUA. Având în vedere că protecţia chimică este un procedeu foarte costisitor şi în acelaşi timp foarte necesar, în schemele de combatere, prezentate mai jos, sunt prevăzute metodele de luptă integrată prin aplicarea tratamentelor simultane contra bolilor şi dăunătorilor viţei de vie spre a minimaliza numărul de tratamente, ţinînd cont şi de alterarea pesticidelor mai ales a celor cu acţiune sistemică, care pot cauza apariţia fenomenului de rezistenţă a organismelor nocive. 117

0-1.c. – 1. că toate măsurile de combatere se vor efectua numai la avertizare.3-4 kg/ha.u.0-1.4 kg/ha.c.25-0. – 0. conform pragurilor economice de daună şi numai cu pesticide autorizate pentru utilizarea în Republica Moldova. Bouillie Bordelaise 5 kg/ha.2.0 kg.125 l/ha.3 kg/ha. Ridomil MZ – 3. Bayleton 25% p. 10-16 kg sau Kumulus DF 3 kg/ha. Saprol 20% c. se aplică tratamente numai contra făinării cu unul din produsele antioidice enumerate mai sus.5 kg/ha. Topsin M – 1.3.u. Vectra 10% s. Sanazol 25% e. Mical 75%p. Bavistin DFO – 0.3 l/ha. Folicur EW 0.1-0.2.La ecare tratament s-au luat în considerare şi corelaţiile dintre fenologia patogenilor şi a viţei de vie. Soiuri sensibile la mană şi făinare (soiuri de specia Vitis vinifera) Primul tratament.5 l/ha. Accentuăm.6-1.0 l/ha. Champion WP 3.4% . În combaterea manei şi făinării viţei de vie poate  folosit şi produsul Amistar – 0.e.3-0.4 kg/ha. după cum urmează: ü dacă temperaturile medii zilnice depăşesc 160C se aplică tratamente cu amestec de zeamă bordeleză de 1% sau Cuproxat 3-4 l/ha.u. 0. Oxiclorura de cupru 90% p.5 l/ha. Systhane – 0.c. Thiovit 80WG 3-4 kg/ha (pregătirea soluţiei de Cuproxat şi amestecul lui cu alte produse se poate face direct în rezervorul maşinii de stropit). Karathane LC – 1. Metalaxan .4 kg/ha. Se aplică în cazul în care condiţiile sunt favorabile dezvoltării manei şi făinării viţei de vie în faza de creştere a lăstarilor (formarea a 5 – 9 frunze. Topaz 0. Scheme de tratament contra bolilor viţei de vie Schema 1.u. Impact 25% s. 0. 5. 0. sau lungimea lăstarilor de 15-30 cm).0 kg/ha.1-0. respectând cu stricteţe termenele de ieşire la lucru şi termenele de aşteptare pentru ecare pesticid aparte.0 kg.3 l/ha.5 kg/ha. ü dacă condiţiile mediului nu sunt favorabile atacului de mană. Tanos .Stroby 0. în condiţiile concrete ale gospodăriei agricole.2. compatibilitatea insecto-acaricidelor şi fungicidelor utilizate în diferite combinaţii.u.u.3-0. Orius 25 EW 0.2. . Se aplică obligatoriu în faza de răsrare a inorescenţelor după cum urmează: În cazul când condiţiile sunt favorabile pentru dezvoltarea manei în combaterea manei şi făinării se vor aplica produse cu acţiune sistemică: Acrobat MZ .0. – 0. 118 .3-4 kg/ha. gradul de rezistenţă genotipică a soiurilor. . 6 kg/ha în combinare cu Sulf 80% p. Tratamentul 2.6 kg/ha cu acţiune mixtă de combatere. în amestec cu unul din produsele amintite mai sus.0 kg/ha. Avixil 70% p.1 l/ha. ü dacă temperatura este sub nivelul indicat în combaterea manei se aplică unul din produsele cuprice enumerate în combinaţie cu unul din produsele antioidice .4 l/ha.4 l/ha. Oxihom 80 p.

ü Dacă condiţiile nu sunt favorabile pentru atacul de mană .0 kg/ha. – 3.0 kg/ha. (ploi de scurtă durată) se pot  utiliza produsele de contact: Cuproxat – 3-4 l/ha.0 kg/ha. .2. Bouillie Bordelaise 5 kg/ha. Thiovit 80WG 3.3. Tratamentul 4. Sancozeb .0 kg/ha. Delan 70% g. Se aplică după necesitate în faza de creştere a boabelor. Euparen M .5 kg/ha. În aceste condiţii pot  utilizate şi produse cu acţiune mixtă în combaterea ambelor boli – Shavit F . după înoritul viţei de vie în următoarele cazuri: ü Cînd condiţiile meteorologice sunt favorabile dezvoltării manei şi făinării la toate soiurile sensibile la ambele boli se aplică produse cu acţiune sistemică.0-1. În combaterea ambelor boli se poate utiliza Shavit F 2 kg/ha. lipsă de rouă.2 kg/ha. Folpan 50% p.d.2. respectând cu stricteţe alternarea fungicidelor (având în vedere tratamentul precedent). enumerate mai sus. Oxiclorură de cupru 90% p. inclusiv pătarea roşie şi antracnoza.0 kg/ha. temperaturile de noapte sub 13oC sau sunt mediocre pentru dezvoltarea bolii. (ploi de scurtă durată) se pot utiliza produsele de contact în amestec cu unul din produsele antiodice.0 kg/ha. ü În plantaţiile unde nu au fost înregistrate atacuri intense de făinare se recomandă aplicarea produselor cuprice în amestec cu sulf 80% p. . Dacă în această fază se formează condiţii favorabile pentru dezvoltarea putregaiului cenuşiu şi se înregistrează începutul atacului de Botrytis se recomandă ca 119 . Dithane M45 – 3.0 kg/ha. timp secetos. Kumulus DF. lipsă de rouă. Este de dorit ca în al 4-lea tratament să e incluse produsele Topsin M 1.s. Se aplică obligatoriu preventiv.2. Euparen M .0 kg/ha.1. Champion WP 3. la toate maladiile criptogamice. ü Dacă condiţiile meteorologice nu sunt favorabile dezvoltării manei viţei de vie (nu au fost înregistrate precipitaţii.u. se vor utiliza numai produse cuprice în amestec cu unul din produsele sistemice amintite mai sus în combaterea făinării.0-4. timp secetos. – 2. Folpan 80% g. Tratamentul 3.0 kg/ha în amestec cu unul din produsele antioidice amintite mai sus sau pot  aplicate produse cu acţiune mixtă în combaterea ambelor boli – Shavit F – 2.3.s – 2.u. Poljram DF .nu au fost înregistrate precipitaţii atmosferice. 10-12 kg/ ha. Daconil 500 c.0 kg/ha.0 kg/ha. În condiţii favorabile dezvoltării manei şi făinării viţei de vie la soiurile sensibile se aplică tratamente cu unul din produsele sistemice sau de contact în combaterea manei în amestec cu unul din produsele antioidice enumerate mai sus.u. La soiurile sensibile.5 kg/ha. temperaturile în timpul nopţii sunt sub 130C sau sunt mediocre pentru dezvoltarea bolii.6.0 kg. care sunt eciente şi contra putregaiului cenuşiu.0 kg/ha.

struguri compacţi şi pieliţa subţire. Înainte de aplicarea tratamentului în faza de înmuiere a bobiţelor – începutul pârgului contra putregaiului cenuşiu este necesară efectuarea lucrărilor de combatere a buruienilor. efectuând de asemenea. sau Rovral o 25. descoperind strugurii pentru pătrunderea mai bună a soluţiei în interiorul coroanei tufelor. legatul în verde. conform buletinelor de înştiinţare. – 3. Tratamentele 2. Tratamentul 6.6. ü Se aplică obligatoriu la combaterea manei cu produse cuprice de contact: zeamă bordoleză .u. – 3. sensibile la Botrytis la avertizare se aplică produsele botriticide specice: Rovral 50% p. Tratamentul 5. În cazurile utilizării ei în combaterea manei (în aceeaşi fază) se indică tratamente separate contra putregaiului cenuşiu.u.0 kg/ha în cazurile dezvoltării epitotice a bolii. Schema 2.0 l/ha. Euparen M – 2. Se aplică cu 18 zile înainte de recoltare. cârnitul şi operaţia de desfrunzire parţială a butucilor (se înlătură frunzele bătrâne de la baza lăstarilor).s. – 1.u.0 kg. Accentuăm. toate măsurile agrotehnice descrise mai sus.0 kg/ha.u.0 kg/ha. Sumilex 50% p. – 1. care creează condiţii nefavorabile dezvoltării putregaiului. – 1.0 kg/h. . – 1. Sumilex 50% p. – 3. Champion WP 3.0 l/ha. Bouillie Bordelaise 5 kg/ha. – 1.0 kg/ha. – 1. că zeama bordeleză este incompatibilă cu produsele botriticide specice.u. 5.10 kg/ha sau Cuproxat . Oxiclorură de cupru 90% p. ü Se indică tratamente contra putregaiului cenuşiu cu produse botriticide specice: Rovral 50% p. 4. iar tratamentele contra făinării se recomandă numai în focare. În cazul când condiţiile sunt favorabile atacului de putregai la soiurile cu boabele îndesate. Bouillie Bordolaise 5 kg/ha. îmbunătăţind totodată şi aerisirea butucilor (crearea unui toclimat defavorabil dezvoltării putregaiului).5 kg/ha sau Rovral 25.0 kg/ha.5% c.5 kg/ha.u. Sumilex 50% p.0 l/ha.5% c.4-5 l/ha. Soiuri tolerante la făinare şi sensibile la mană La soiurile tolerante la făinare (gradul de rezistenţă 3) şi sensibile la mană (gradul de rezistenţă 5) primul tratament se aplică la avertizare contra manei cu produsele cuprice de contact Cuproxat – 3-4 l/ha. Se aplică la începutul maturării boabelor.5% c. Champion WP 3. 120 . 3. zeamă bordeleză 1%. respectând cu stricteţe termenul de aşteptare prevăzut până la recoltare.5 kg/ha sau Rovral o 25. 6 se efectuează la avertizare conform recomandărilor prevăzute pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la soiurile sensibile (schema1).s.în amestecurile pentru combaterea manei şi a făinării să se adauge unul din botriticidele specice: Rovral 50% p.u. emise de staţiunile de protecţie republicană şi raionale.s.

se recomandă un tratament cu botriticide specice: Rovral 50% p. Moldova. La soiurile din această grupă. “Răsrarea inorescenţelor”. Se aplică la avertizare la începutul pârgului boabelor în cazurile dezvoltării epitotice (în masă) a manei cu produse cuprice cu 25 zile până la recoltare: zeamă bordoleză 1%. Bouillie Bordolaise 5 kg/ha. cu cel puţin 18 zile până la recoltare sau Euparen M – 2. Ialovenski ustoicivîi. controlul tosanitar este necesar de efectuat permanent în zonele viticole în scopul evidenţierii la timp şi prognozării dezvoltării dăunătorilor periculoşi. Leana etc. Primul tratament contra manei şi făinării în faza de creştere a lăstarilor nu se aplică. utilizând obligatoriu produse ce conţin cupru. primul tratament se aplică la apariţia primelor simptome ale bolilor cu produse cuprice de contact: zeamă bordeleză 1%. afectări de grindină la soiurile de masă. cu cel puţin 30 de zile până la recoltare. destinate păstrării în frigidere). Se aplică obligatoriu la avertizare cu produse cuprice de contact contra manei viţei de vie.0 kg/ha.s. Codreanca. Tratamente contra făinării se aplică numai în focare. În cazul creării condiţiilor favorabile dezvoltării şi răspândirii putregaiului cenuşiu (precipitaţii abundente în faza de coacere. Champion WP 3.0 l/ha. Trebuie de menţionat că în combaterea bolilor criptogamice.0 kg. Tratamentul 2. Combaterea dăunătorilor şi buruienilor În ultimii ani daunele provocate de molii şi acarieni în viile Republicii Moldova s-au diminuat datorită creşterii numărului de entomofagi şi altor insecte folositoare. Bouillie Bordolaise 5 kg/ha.Schema 3. fungicidele trebuie să e aplicate în alternare. – 3. sensibile la antracnoză şi pătarea roşie în condiţii favorabile dezvoltării bolilor (precipitaţii abundente în faza de desmugurire şi creştere a lăstarilor). Tratamentul 3. Iubilei Juravelea. 5.5% c. Cuproxat – 3-4 l/ha.u. – 1.5 kg/ha sau Rovral o 25.0 kg.0 kg/ha. – 1. 121 . Tratamentul 4.4 l/ha. Soiuri tolerante la făinare şi mană Primul tratament.3. necătând la aceasta. “Înmuierea boabelor” (în cazuri excepţionale). “Îndată după înorire”. Tratamente contra făinării se aplică numai în focare. Alb de Suruceni. Se aplică obligatoriu la avertizare cu produse cuprice contra manei viţei de vie: zeamă bordeleză 1% sau Cuproxat . Dar.u. La soiurile tolerante la mană şi făinare (gradul de rezistenţă 3). Sumilex 50% p. Champion WP 3.

unde numărul de masculi prinşi a atins 20-25 buc. – 0. pe struguri (a II şi III generaţie).0 l/ha şi a.c. care se deosebesc prin efect tehnic sporit (95-98 %) şi acţiune prelungită (25-30 zile).c. În viile. – 0. – 1. 3) La un număr mai mare (30-60 ouă şi larve la 100 inorescenţe-struguri) mai bine de folosit un singur tratament contra I generaţii cu regulatori ai dezvoltării insectelor.c. fastac 10 % e.0 l/ha.c .l/ha.c. în plantaţia dată se instalează suplimentar încă 10-20 capcane similare pentru capturarea în masă a uturilor moliilor şi crearea unui vacuum de masculi în plantaţie. sumialfa % e. Reieşind din datele obţinute.5-2.35 l/ha. arrivo 25 % e. larve) pe 100 buc. că substanţa feromon este activă 3-4 săptămâni. 4) Dacă numărul dăunătorilor este foarte mare (>60 ouă şi larve la 100 de inorescenţe-struguri) contra generaţiilor I şi II se efectuează 2 tratamente cu insecticide fosforo-organice sau cu regulatorii dezvoltării insectelor menţionaţi mai sus. antio 25 % e. La început capcanele sunt controlate o dată în săptămână pentru stabilirea începutului zborului uturilor. inorescenţe sau struguri (numărul total evidenţiat se împarte la numărul de inorescenţe . – 0. după care trebuie înlocuită cu alta proaspătă.0 l/ha.6 kg/ha sau nomolt 15 % e. În afară de aceasta.15-0. măsurile de combatere a moliilor viţei de vie includ evidenţa obligatorie a numărului de insecte (ouă. De avut în vedere.. selectând randomizat 10-20 butuci din plantaţie. De micşorat numărul dăunătorilor sub nivelul pragului economic se poate şi fără utilizarea preparatelor de combatere chimică. De avut în vedere. Aceste preparate sunt destul de scumpe. – 2. se supun investigaţiilor pontele de ouă pe inorescenţe (I generaţie) şi. actelic 50 % e. se recomandă următoarea schemă de tratamente cu insecticide: 1) Dacă numărul de ouă şi larve la 100 inorescenţe-struguri este mai mic de 10 tratamentul nu se efectuează. Din momentul apariţiei pontelor de ouă capcanele se controlează în ecare zi.5-0. mai târziu.u.62. ca insegar 25 % p.0-3. 2) La un număr mai mare de 10 şi până la 20. 122 . Pentru aceasta. dar sînt rentabile numai la utilizare în viile puternic populate de molii din an în an. – 0. – 0.25-0.c. sau o dată în 2 zile.Astfel. Pentru determinarea numărului de ouă şi larve ale dăunătorilor se supun controlului toate inorescenţele şi strugurii fără a alege. viile se stropesc cu unul din următoarele insecticide: zolon 35 % e.struguri investigaţi şi se înmulţeşte cu 100). că în ecare săptămână hârtia lipicioasă cu uturi a capcanelor trebuie schimbată.25 l/ha.c. la sfârşitul lunii aprilie se instalează în zona inorescenţelor pe butuci capcane de control cu feromoni – câte 1 la 3-5 ha.75 l/ha. când numărul de uturi la 1 capcană cu feromoni de control atinge 20 masculi.

3 kg/ha).şi dicotiledonate anuale şi perene.8 l/ha).2-1. din mijloc şi de la bază). e. pe ecare din ei . Evidenţierea se efectuează cu ajutorul binocularului sau a microscopului pe partea inferioară a frunzelor.2-1. . Numărul mediu de larve.perene. la un număr mai mare (18-22) se utilizează nissorum (0. Pentru aceasta randomizat se cercetează 20 butuci.c.c.nabu 20 % e.c.glifogan 480 (4-5 l/ha) împotriva buruienilor mono. iar următoarele – pe parcursul vegetaţiei cu intervale de 2 săptămâni. . 123 . – 3-4 l/ha împotriva buruienilor anuale şi 4-6 l/ha . Pentru combaterea buruienilor în vii se utilizează următoarele substanţe ierbicide: . Primul control se efectuează pe frunzele tinere la începutul vegetaţiei.0-2.4 lăstari. Ecient sunt utilizate stropitoarele purtate de capacitate mică sau ultramică cu scule protectoare pentru viţa de vie. iar pe ei – câte 3 frunze (de la vârf.uragan.raundap 36 % e.basta 20 % e. (3-5 l/ha) împotriva buruienilor graminee anuale.5 % (4-6 l/ha) împotriva buruienilor graminee anuale în faza de 2-6 frunzuliţe. . plivitul lăstarilor de pe tulpini şi legatul lăstarilor.0 l/ha) împotriva gramineelor anuale în faza 2-4 frunze şi perene 4-5 l/ha la înălţimea de 10-15 cm.Contra acarienilor tratamentele chimice se efectuează numai în baza stabilirii numărului lor la 1 frunză în medie. sau perene – când ating înălţimea de 10-15 cm. nimfe şi adulţi (imago) ai acarienilor pe 1 frunză se determină prin împărţirea numărului total stabilit la numărul de frunze investigate.c. – împotriva buruienilor anuale (2-4 l/ha) şi perene (4-6 l/ha).5 l/ha) sau neoron (1. perene şi dicotiledonate în creştere activă. Dacă numărul dăunătorilor atinge 7-10 indivizi pe 1 frunză în medie se efectuează tratamentul cu omait (1. Înainte de tratarea cu erbicide în vii se efectuează copcitul. (1. . .fusileid-super 12.

6. RECOLTAREA ŞI VALORIFICAREA STRUGURILOR După cum s-a menţionat mai sus strugurii prin valoarea lor nutritivă se consideră cele mai solicitate produse alimentare. Ei sunt utilizaţi mai mult pentru consumul în stare proaspătă şi mai puţin pentru producerea compoturilor, strugurilor deshidrataţi şi congelaţi. Strugurii de masă trebuie să corespundă anumitor cerinţe. 6.1. Cerinţele standardului SM-153 „Struguri de masă. Condiţii tehnice” Tabelul 6.1.1. Condiţiile de calitate a strugurilor conform standardului SM – 153
Condiţii de admisibilitate pentru struguri calitatea extra calitatea I calitatea II Caracteristici

Aspectul exterior

Strugurii trebuie să e sănătoşi, proaspeţi, curaţi (fără urme de produse toxice sau alte materii străine); fără urme de atac de boli şi dăunători, fără vătămări mecanice. Boabele trebuie să e bine formate şi dezvoltate normal, maturate, elastice, fără gust şi miros străin, fără umiditate exterioară excedentară Strugurii trebuie să Strugurii trebuie să Strugurii ce nu corese întregi, fără nici e de formă, mărime pund calităţii extra şi un defect, de formă, şi coloraţie specică I, dar sunt apţi pentru mărime şi coloraţie soiului. consum în stare proasspecică soiului. Boabele trebuie să pătă. Boabele trebuie să e e bine prinse pe Se admit: uniform situate şi ciorchine şi într-o bine prinse pe cior- măsură cât mai mare chine, acoperite cu acoperite cu pruină. pruină. Se admite: - o uşoară deformaţie şi un - defecte de formă, mărime şi coloraţie a boabelor; - fragmente de struguri;

124

continuarea tabelului 6.1.1
uşor defect de colo- - urme de arsuri solare. raţie; - urme uşoare de arsuri solare. Începând cu 1 noiembrie (după păstrare) se admit ciorchini oliţi şi boabe cu pieliţa parţial brunicată. Concentraţia în masă a zaharurilor în boabe g/dm 3, minim pentru soiuri de masă cu aciditatea scăzută (Ranii Magaracea, Perla de Csaba, Chasselas musque, Cardinal, Coarnă neagră) Pentru celelalte soiuri cu aciditate ridicată Masa unui strugure, g, minim la soiurile cu boabe mari La soiurile bu boabe mijlocii sau mici Fracţiunea boabelor scuturate, %, maxim - până la 1 noiembrie - de la 1 noiembrie

120

120

120

150

150

150

200

150

-

150

100

-

-

2 3

1 3

3 7

3 8

8 15

125

continuarea tabelului 6.1.1
Fracţiunea din masă a boabelor crăpate, %, maxim Fracţiunea din masă a boabelor mărgeluite, %, maxim Fracţiunea din masă a fragmentelor de struguri, %, maxim Abateri admisibile: la calitatea s t r u g u r i l o r, maxim la masa strugurilor, maxim 1 2 1 4

-

-

2

2

5

5

-

-

-

-

20

20

5 % (masă) de calitatea I

10 % (masă) de calitatea II 10 % (masă) cu masa minimă a strugurelui: 100 g – pentru soiuri cu boabe mari, 75 g – pentru soiuri cu boabe mijlocii sau mici 15 %

15 % (masă) apţi pentru transport şi consum

10 % (masă) de calitatea I

-

Cumul de abateri admisibile, maxim (la calitate şi masă)

10 %

-

6.2. Recoltarea, ambalarea, transportarea, păstrarea şi comercializarea strugurilor pentru masă Recoltarea strugurilor de masă este etapa nală şi foarte importantă în tehnologa producerii lor. Volumul şi calitatea producţiei de struguri depinde de soi, agrotehnica aplicată, condiţiile pedoclimatice etc. şi recoltarea trebuie efectuată în termenii optimi pentru ecare soi în parte, în caz contrar pierderea din roadă va  20-30 %. Consumurile de muncă, constituie cca. 40 % din costul producţiei de struguri. 126

1. ind interzisă trecerea transportului. muncitori.08-3. care înmulţit cu numărul de butuci la 1 ha şi greutatea medie a strugurilor (după datele multianuale) obţinem roada unui hectar. ambalajele.10 25.09 15.09-6. La începutul maturării bobiţelor în plantaţiile viticole se întrerup toate lucrările. În cazul ultimei metode se numără strugurii ecărui al cincilea butuc tipic la ecare al cincilea rând.Culesul strugurilor se organizează din timp folosind tehnologii şi maşini moderne pentru mecanizarea maximă a lucrărilor auxiliare.08 15-28.09 25. se alcătuieşte planul de recoltare.10 20.08 15-23. mijloace tehnice etc. inventarul.09 15-27. pe ecare parcelă.08 20-25.09-25. La fel se nalizează reparaţia şi amenajarea punctelor de primire şi condiţionare a strugurilor.09-9. se aduc în regulă cântarele.2.09-15. Tabelul 6. tractoarelor. apoi se calculează numărul lor mediu la un butuc. lăzile. La întocmirea planului se apreciază în prealabil volumul producţiei de struguri pentru ecare soi.09-2.08-15.10 10. în vederea calculării necesităţii zilnice în ambalaj.10 .10 15. punctele de sortare şi ambalare.10 15. Pe butuc se numără strugurii.08 18-22. Greutatea medie a strugurilor şi termenii aproximativi de atingere a maturităţii tehnice şi de consum a boabelor pentru unele soiuri omologate şi de perspectivă pentru Republica Moldova Soiurile de viţă de vie Perla de Csaba Irşai Oliver Muscat iantarnâi Rannii Magaracea Cardinal Regina viilor Leana Chasselas dore Alb de Suruceni Muscat de Hamburg Coarnă neagră (Moldavski) Chişmiş moldovenesc Dekabriski Moldova Caraburnu Greutatea medie a strugurilor. Recolta se stabileşte prin metoda parcelelor de control sau prin metoda diagonalelor. apoi se calculează producţia globală. mijloacele de transport.08 24.09-16.09 1-19. g 120-155 130-153 250-300 200-240 210-340 220-320 195-215 130-155 280-300 250-320 179-223 800-1500 285-302 200-320 340-460 127 Termenul aproximativ de maturare 3-14.

Ulterior conţinutul de zahăr nu sporeşte. IGA este considerat optim dacă e cuprins de valori în limitele de 20-22 unităţi. când conţinutul de zahăr. lotul. Aceste date sunt înscrise în registre speciale.2. Aceasta deja coincide cu perioada de răscoacere a bobiţelor. Tabelul 6. aromatice în ele. Strugurii soiurilor de masă acumulează la momentul recoltării 120-180 g/dm3 zaharuri şi 5-8 g/dm3 aciditate titrabilă. Planul-grac de recoltare a strugurilor pentru masă din gospodărie Termenul recoltării Soiul. ind de culoare cafenie. În plantaţia viticolă se aleg parcele de 5-10 butuci. tipul recoltării Necesarul zilnic Total soiuri de masă Muscat iantarnâi Leana Moldova . la care se numără strugurii. La viţa de vie deosebim maturarea ziologică şi tehnologică. În această perioadă concentraţia zahărului poate spori pe baza reducerii conţinutului de apă (bobiţele se olesc). calculând apoi numărul mediu la un hectar şi pe toată suprafaţa ocupată de acest soi. iar seminţele sunt maturizate complet. Recoltarea se face în momentul când conţinutul de zahăr şi acizi în bobiţe atinge un anumit nivel. 128 . păstrate în gospodărie. de care se vor conduce în anii următori. care reprezintă raportul dintre conţinutul de zaharuri şi aciditate titrabile exprimată în acid tartric.2...Conform metodei parcelelor de control. este absolut. roada se apreciază la 3-5 % din butuci. substanţe colorante. Soiurile de masă sunt caracterizate de indicele glucoacidimetric (IGA). iar din pedunculul bobiţelor dispare amidonul. Maturarea tehnologică este condiţionată de conţinutul chimic (glucide şi acizi) al bobiţelor. Bobiţele ating maturarea ziologică atunci.

şi 1-3 după GOST 13359-84. La păstrare se pun doar strugurii de categoria extra şi I.este categoric inadmisibil ca strugurii recoltaţi să e lăsaţi sub razele solare.la toate etapele. Dacă nu se îndeplinesc cerinţele recoltării calitative a strugurilor se efectuează sortarea. Strugurii se aranjează în lădiţe în poziţie înclinată cu codiţa în sus într-un rând (g. reclădire şi contactul bobiţelor cu mâinile lucrătorilor.1). uniformă pe toată suprafaţa. . Cele mai folosite sunt lăzile N1-1. uscate şi fără mirosuri străine. ambalării şi transportării strugurii trebuie feriţi de vătămările mecanice. vânt ori peste noapte sub cerul liber. . iar aciditatea titrabilă 5 g/dm3).1. Strugurii recoltaţi. la desprindere pernuţa rămâne pe pedicel (codiţă). Ştergerea stratului de pruină de pe boabe are o inuenţă negativă asupra duratei de păstrare. . olite etc. ori după ploaie. ploaie. începând cu recoltarea strugurilor şi până la încărcarea lor în celulele frigorice.Începutul culesului se determină organoleptic sau cu ajutorul analizelor. Ambalarea strugurilor destinaţi păstrării îndelungate se efectuează în lădiţe care trebuie să e noi. categoriei. . sănătoşi şi uniformi după mărime se aşează direct în ambalajele de depozitare înlăturându-se boabele stricate. 1-2. De aceea toate lucrările trebuie efectuate ţinând strugurii numai de peduncul (codiţă). atacate de boli şi dăunători. Strugurii recoltaţi umezi. transportare. 129 . au culoarea caracteristică soiului. care au capacitatea medie de 8-9 kg şi lăzile eurostandard cu capacitatea de cca.după posibilitate trebuie excluse operaţiunile de prisos de încărcare. bătuţi de vânt ori atacaţi de grindină nu se recomandă pentru păstrarea îndelungată.recoltarea se efectuează pe vreme uscată. bobiţele devin moi. Sortarea se efectuează conform cerinţelor standardului SM-153 reectate în capitolul 6. când roua de pe bobiţe s-a uscat în afara orelor de arşiţă. Nu se recomandă recoltarea pe arşiţă sau ceaţă.în timpul recoltării. Recoltarea se efectuează manual cu ajutorul foarfecelui pentru a detaşa uşor strugurele de butuc şi păstra stratul de pruină pe boabe. Cizelarea constă în separarea de pe strugure a bobiţelor strivite. 6. Pentru recoltarea strugurilor pentru păstrare îndelungată trebuie asigurate următoarele condiţii: . 5-6 kg. cu indicarea pe etichete a soiului. localităţii etc. se cere un control riguros al calităţii lucrărilor efectuate. sortării. cizelarea şi calibrarea acestora. .1. Strugurii de masă deja maturaţi au gust plăcut (conţinutul minim de zahăr de peste 120 g/dm3. curate.recoltarea strugurilor destinaţi păstrării îndelungate se face eşalonat în 2-3 trepte pe măsură ce strugurii ating maturarea de consum. Dacă în timpul recoltării plouă se recomandă întreruperea culesului. strivite etc.

Metoda permite păstrarea strugurilor până las sfârşitul lunii decembrie. O altă metodă ar  păstrarea strugurilor pe rafturi sau lădiţe în două rânduri. menţinând temperatura de 0.. Perioada de păstrare se poate mări datorită folosirii bioxidului de carbon. Păstrarea ecientă a strugurilor se efectuează în depozite cu ventilare naturală.1.+8oC. Ambalarea strugurilor Prerăcirea strugurilor se produce pentru a frâna intensitatea respiraţiei şi transpiraţiei lor şi activitatea diferitor agenţi patogeni. pe fundul cărora şi deasupra se pune un strat de 2-3 cm de rumeguş de lemn uscat. După care se reduce până la ±1oC. când temperatura afară coboară la 8oC .2. Această metodă este folosită pentru păstrarea strugurilor în cantităţi mari pe un termen mai extins. dar diferenţa dintre temperatura strugurilor în momentul aducerii lor din câmp şi cea de la prerăcire trebuie să e de 8-10oC. Pentru început temperatura se reduce până la 5-8 oC.. care nu prezintă spaţii cu instalaţii frigorifere. 130 . reglării temperaturii şi umidităţii relative a aerului.0oC. depozite îngropate. 6.Fig. în poduri. Transportarea se face în autocamioane cu frigorifer. Păstrarea strugurilor în depozite cu ventilare naturală constă în depozitarea strugurilor în beciuri. în hrube etc. Păstrarea strugurilor în depozite cu atmosferă normală constă în depozitarea strugurilor în frigorifere. În cantităţi mici strugurii pot  păstraţi cu o porţiune de coardă de 30-40 cm. Prerăcirea se efectuează în mijloace de transport care dispun de instalaţii frigorice sau în încăperi destinate pentru acest scop.. cu atmosferă normală şi controlată.

iar umiditatea relativă a aerului 85-90 %. Temperatura de păstrare trebuie menţinută la 0-1oC. Lăzile pe palete sau containere se suprapun câte 3-5 pe înălţime. 5-6 luni: Moldova. Aceasta permite de a mări perioada de păstrare cu 2-3 luni şi de a reduce pierderile de 3-5 ori faţă de păstrarea în atmosferă normală. În momentul scoaterii strugurilor de la păstrare trebuie de evitat formarea condensatului (asudarea lor). Strugurii scoşi de la păstrare sunt foarte sensibili la vătămări. de aceea se vor manipula cu multă atenţie. 3-4 luni: Coarnă Neagră.La momentul umplerii celulei frigorice temperatura să e de 5-8 oC. lăsând spaţii libere de la pereţi de 20 cm unde se amplasează bateriile de răcire. 5% O2. ind comercializaţi în 2-3 zile. spre exemplu: 3%CO2. 4-5 luni: Caraburnu. Chasselas d’ore. Pe centrul celulei se lasă un culuar de 0. 95% N2. Celula cu capacitatea de 70-100 t trebuie umplută în 3-4 zile şi ea trebuie să e completată doar cu un soi ampelograc. Păstrarea strugurilor în depozite cu atmosferă controlată constă în umplerea celulelor de păstrare a frigiderului cu diferit amestec de gaze şi concentraţii diferite.0 m şi până la tavan un spaţiu de cel puţin de 50-60 cm. 131 . Alb de Suruceni. În aceste condiţii soiurile se pot păstra: 2-3 luni: Muscat de Hamburg.8-1. prin adaptarea treptată la temperatura mediului ambiant.

coordonator prof. Ghidul viti-vinicol al fermierului. Avram D. 16. 1992 Dejeu L. 15. 8. Cartea Moldovei. – 500 p.. 7. 2002. 3. Alexandrescu I. Georgescu M. Iaşi: Danaster. Tăierea şi formarea viţei de vie. – 61 p.. – Chişinău: ACSA.. Gianu L. – Bucureşti: Ceres. -128 p. 10.. –Chişinău: ACSA.. Apruda P. C. Piţuc P. 5. 2002 Dejeu L. 4.. Tehnologia producerii viţelor altoite. 9. Tudosie. .Bucureşti: Ceres.Chişinău: Logos. 2003 13. 1994 Alexandrescu I. dr. Chivu D. – Chişinău: Universitas. – Chişinău: ÎSFEP „Tipograa Centrală”. Îninţarea plantaţiilor viticole şi întreţinerea lor în primii ani de la plantare. Refacerea capacităţii de rodire a viilor. – Iaşi: Glasul Bucovinei. – Chişinău: AGEPI. Grape pest management. Cartea vinicatorului. Carabulea B. 2002 Corobca V. Georgescu M.. – Bucureşti: Ceres. 1992 Corobca V. coordonator prof. 14. .. Legea Viei şi Vinului. Nicolaescu Gh. Dejeu L. Adăscăliţei M. Viticultura practică sezonieră (vol. 1992 Bratco D.. 1992. – Chişinău: Uniunea scriitorilor.dr. 1993 Georgescu Magdalena. . 1998... Afaceri în viticultură. 11. Viţa de vie – rod al pământului şi al muncii.Chişinău: Ed. Piţuc P. 1993... Operaţii în verde în plantaţiile viticole. Mica enciclopedie de viticultură. Oşlobeanu M. Lucrări şi operaţiuni în verde la viţa de vie. Băbuşanu V.. 12... Jamba A. 1993. Taran Nicolae. Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole.493 p. – 400 p. I). Corobca V.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. / colectiv de autori. 2006 Managementul afacerilor mici şi mijlocii / colectiv de autori. Rusu Costache. / colectiv de autori. Nicolaescu Gh.. . Corobca V. Diverse scheme tehnologice de îninţare a plantaţiilor viticole.. 132 . 2004. 2003. 2. University of California. 6. – Chişinău: ACSA.

Дерендовская А. 1992. Apruda P. Кишинев: Картя молдовеняскэ.ru 133 . – 666 p. Chişinău: Universitas. Surugiu V. Михалаке И. 27. Viticultură. 2006 Апруда П. 22. 32. Перстнев Н.ua 34.. – Кишинев. – Chişinău. Ştirbu A. 25. 26. 2000. Производство столового винограда. Районированные сорта молдавской селекции. Mijloace biologice în protecţia integrată a plantelor.com. – 310 стр. Voineac V. nr. Коробка В. кишмиша и изюма. Виноградарство. Морошан Е.Ю. Pedoampeloecologia – baza dezvoltării durabile a viticulturii în Republica Moldova. 2001 Апруда П. 2003 Апруда П. (приложение к журналу „Omnibus”. Размножение и прививка. Виноградная лоза. Кинтя П. 2001.. (приложение к журналу „Omnibus”. 24. – 503 p. Перстнев Н.Н.vinograd7. – Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică. – Chişinău: ACSA.. Perstniov N..narod. 19. 2007 Tudosie D. Виноградная лоза. Защита от болезней и вредителей. Rapcea M.. – 500 стр..С.В..rod al pământului şi al muncii.. – Кишинев. 28. 29. – Chişinău: ACSA. 1980. 2002 Дженеев С. Viticultură generală şi specială. 20. 23. Москва: Колос. Виноградная лоза.. 2007. – Кишинев.Avram.. 18. Chişinău: FEP „Tipograa Centrală”. Д. Ciobanu V. Смирнов К.176 стр.a. Nedov P. Применение регуляторов роста в виноградарстве (рекомендации).17. Кишинев: FEP „Tipograa Centrală”. // Viticultura şi Vinicaţia în Moldova. – Кишинев. www.. 10-13. Perstniov N. 2003 31. 1986-1987 33. 2004 Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova. – 140 p... ş. Энциклопедия виноградарства (в 3-х томах).. 1. Гудумак Ф. Кухарский М. – Chişinău: ACSA. Березиков М. 30... 21. Protecţia integrată a viţei de vie. Degteari V.. http://vine. Moroşan E. p. 1985. Технология возделывания винограда. 1992. Viţa de vie.Tehnologia de cultivare a soiurilor de struguri de masă. (приложение к журналу „Omnibus”. – Chişinău. 2002 Oşlobeanu M. Nicolaescu G. Corobca V.

134 .