GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL TECUCI

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE NIVEL 3
Calificarea: Tehnician în turism

Tema: ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN MUNŢII APUSENI

Îndrumător proiect: Profesor Nazare Ofelia

Elevă: Marian Mariana

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni

2011 Cuprins:
Argument Introducere.......................................................................................................................pag. 1 CAPITOLUL I 1.PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI................................................................pag.3 1.1. Aşezarea geografică……………………………………………….………….…….pag.3 1.2. Căi de acces....……………………………………………………………….………pag.4 CAPITOLUL II 2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI………………..…pag.5 2.1. Resurse naturale .........................................................................................................pag.5 2.1.1. Relieful…………….............................………………………............................pag.5 2.1.2. Elementele hidrografice ale MunţilorApuseni..................….….…………..…pag.5 2.1.3. Clima…………………………..............................................………..………….pag.5 2.1.4. Vegetatia …………………………………………………………………………..pag. 2.1.5. Fauna…………………………..................................………..…………pag.5 2.1.6. Rezervaţii naturale........................................................................................pag.6 2.2. Resurse antropice.........................................................................................................pag.7 2.2.1. Edificii religioase..........................………….……………………………..…..…pag.7 2.2.2. Edificii culturale............................................................................................pag.7 2.2.3. Artă populară.....…………..……….................................................….…….…pag.8 CAPITOLUL III 3. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI……………….…....pag.9 3.1. Unităţi de cazare.......................................................................................................................................................pag.9 3.2. Unităţi de alimentaţie……………………………………….…………….…...................………….……pag.10 3.3. Baze de tratament.......………………………………………….………………………...………………pag.10 CAPITOLUL IV 4. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI..........................pag.12 4.1. Analiza SWOT ……………………………………………………………………..………....pag.13 CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIA ANEXE

2

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni

Argument
Proiectul meu se numeşte Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni şi vă pune la dispoziţie un conţinut din 25 pagini unde vă voi prezenta elementele naturale, antropice, zone turistice şi principalele trasee turistice .Toate acestea vă pot ajuta să vizitaţi cea mai frumoasă zonă din Carpaţii României ce vă pune la dispoziţie cele mai interesante forme carstice şi alte forme de relief din munţii Apuseni. Elementele naturale prezentate sunt relieful, clima, hidrografia, vegetaţia şi fauna acestor munţi care ocupă un loc aparte în inima Carpaţilor româneşti. Elementele antropice de interes turistic din munţii Apuseni sunt vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă, muzeele şi casele memoriale, satele turistice, resursele turistice legate de activitatea economică, elemente de arhitectură populară, portul popular, manifestări folclorice, monumentele de arhitectură religioasă, precum şi locuitorii acestei zone cunoscuţi sub numele de moţi şi crişeni fiind renumiţi pentru ospitalitatea de care dau dovadă pentru ca vizitatorii să se simtă bine la ei acasă. Alte informatii care sunt prezentate în acest proiect sunt caracteristici despre anumite areale din Apuseni şi despre principale trasee turistice care vă pot ajuta să circulaţi şi să vizitaţi cît mai usor aceşti munţi. În finalul proiectului sunt prezentate forme de turism practicate în munţii Apuseni şi sunt date informaţii despre viitorul turismului în munţii Apuseni, mai ales acum când am intrat în Uniunea Europeană şi există fonduri băneşti pentru creşterea turismului în Apuseni. Am ales să prezint această zonă geografică importantă din România, deoarece am vizitat-o acum trei ani şi mi-a lasat o impresie bună despre frumuseţile naturii, creaţiile omului, evenimentele folclorice şi organizarea turismului în această parte a României şi unde m-am simţit „ca acasă”. Arealul munţilor Apuseni este o zonă declarată în mare masură ca fiind defavorizată atît din punct de vedere economic cît şi social, lucru datorat în special trecerii

3

Ocupaţiile de bază ale acestora sunt ca şi până acum.în care este concentrată cea mai mare parte a populaţiei. Brad. Se cunosc anumite areale geografice precum cel de la Zlatna sau cele din zonele miniere. cum ar fi proiectul de la Roşia Montana. mineritul şi prelucrarea lemnului şi olăritul. Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai al locuitorilor să scadă alarmant în anii ce au trecut. ci contribuie efectiv într-un procent semnificativ la concretizarea lui. Cadrul natural al Munţilor Apuseni asigură nu numai suportul material şi “atmosfera” de derulare a actului receptiv. Nucet şi Huedin-oraşe cu peste 15-20 000 de locuitori . Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni de la o economie centralizată la cea de piaţă. Toate acestea fac ca Munţii Apuseni să aibă un potenţial turistic de o mare complexitate şi de o valoare turistică deosebită. Zlatna . pentru a putea face faţă necesităţilor şi problemelor întâmpinate.Câmpeni. Vascău. dar care acum sunt nevoite să facă reduceri de personal masive. areale care au concentrat o mare putere de muncă în comunism. 4 . Dar acestea sunt şi cele care care au posibilitatea de a atrage investiţii.

Teiuş. Munţii Apuseni constituie o mare atracţie turistică a ţării.Iulia. Sunt mărginiţi la nord şi sud de paralela 46* si 47* şi prin centrul lor trece meridianul de 23*. Bicaz. Simeria. Blaj. drept pentru care au fost clasificaţi ca făcând parte din grupa munţilor de o foarte mare complexitate turistică. Bacău.Târnăveni. grupa munţilor Apuseni este străbătută de o reţea bine dezvoltată de căi de acces atât pe şosele. Arad. munţi din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Alesd.2. Sebeş. Piatra Neamţ. Pauliş. Lipova. iar la vest 1. Căi de acces Pentru a ajunge în Munţii Apuseni respectiv localitatea Abrud vom parcurge 519 km în 7 ore plecând din Tecuci şi lăsând în urmă localităţile Mărăşeşti. Cluj-Napoca. cât şi pe căi ferate. Deva.1. Zlatna. Perimetrul zonei este marcat de către drumurile şi căile ferate ce trec prin Oradea. Turda. Aşezarea geografică Munţii Apuseni sunt localizaţi în partea central vestică a României. la nord cu de vest. Alba . PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI 1. Huedin. fiind învecinaţi la est cu podişul Transilvaniei. Gheorgheni. Sovata. Datorită poziţiei sale în cadrul ţării. Abrud. Praid. 5 . cu Mureşul. Joseni. Adjud. Ineu şi Tinca. la sud podişul Someşan şi Dealurile Campia şi Dealurile de vest .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL I 1. alături de mult mai mediatizaţii săi fraţi.

Brad. Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmându-se traseul DN 74 prin localităţile Zlatna.mai în amonte existând numai drumuri forestiere .cu posibilitatea de a se ajunge până în Abrud şi chiar mai departe .Vârfurile. 6 . cu puncte de intersecţie în Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin la Beliş.O altă variantă ar fi calea ferată până la Cetăţile.Halmagiu şi Brad. Câmpeni.iar de aici se poate urma acelaşi traseu rutier.în paralelul căruia se poate călători şi pe calea ferată între localităţile Beiuş şi Nucet.Abrud şi Câmpeni.iar de aici fie pe DN 75 la Câmpeni.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni În cadrul munţilor se desfăşoară o „ perdea”de rute următoarele localităţi :Lunca.numai până în Abrud.fie pe calea ferată .urmându-se drumurile E 60 sau E 81.până în Turda. Se poate ajunge în munţii Apuseni din Cluj-Napoca. urmând acelaşi traseu.Beiuş. Vestul Apusenilor este accesibil datorită infrastructurii reprezentate de către drumul 79 A de la Ineu la Bârsa spre Halmagiu şi Brad sau de către drumul E 79 care trece prin Oradea .

fauna şi flora . conţinutul şi valoarea lor. Relieful Relieful munţilor Apuseni se înscrie drept cel mai variat potenţial turistic. Teritoriul acestor munţi dispune de un fond bogat şi foarte variat de resurse naturale. recreative şi educative superioare.absenţa temperaturilor excesive). componente ale peisajului său geografic cu importante atribute definite de număr şi densitate relativă mare şi de valenţe estetice. cât şi prin posibilităţile sale de acces. 7 . Munţii Apuseni oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief. lacuri. resursele turistice naturale reprezintă.) 2. natură ocrotită.condiţiile climatice favorabile (frecvenţa redusă a fenomenelor negative . râuri. faună. ştiinţifice. climă. prezentând interes prin valoarea sa peisagistică. amplificată de particularităţile celorlalţi factori geografici cum ar fi turistice. Principalul element atractiv îl constituie vegetaţia şi fauna. pretabile pentru vizitare. de desfăşurare a activităţilor turistice şi de amenajare pentru turism.1. ape subterane. pe de o parte.valoarea terapeutică şi abundenţa unor factori naturali .1. vegetaţie. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI Potenţialul natural reprezintă prin peisaje spectaculoase configuraţia variată a reliefului .etc.(ape minerale şi termominerale.valoarea sa turistică fiind clima.nămoluri curative. iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca 2. Aceste valenţe au făcut ca zestrea naturală a teritoriului să reprezinte principalele elemente de atragere a sa şi de reţinere a turiştilor.1. hidrografia. Prin specificul.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL II 2. Resurse naturale Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formă sau alta neatinse de activităţile umane. atracţii “materie primă”.topoclimat şi microclimat . relieful.

Sohodolului. Cascade şi praguri pitoreşti pe valea Gărdişoara şi Arieşul mic (cascada Vârciog) Ponoare. Sagagelei. Ea întruneşte cele mai reprezentative formaţiuni carstice de suprafaţă: doline. Relieful carstic reprezintă aspecte pitoreşti în perimetrul Muntele Mare. interesantă şi originală zonă carstică din ţara noastră.coliba Ghiobului. Sub acest aspect cea mai interesantă este zona carstică a munţilor Bihor care reprezintă cea mai spectaculoasă. remarcabil pentru frumuseţea peisajelor sale. cel mai interesant sector al acestor munţi. Coiba mare.în împrejurimile cătunelor Gheţari şi Ocoale .văi carstice izbucuri. Peştera lui Ionele. Cerbului. renumitele izbucuri Feredeu şi Bujori de pe valea Posaga. Peştera cu Apa de la Fata Bălăcenii Sura. Tăuzului. Albacului sau de la Zugăi pe valea Stearpă.lapiezuri apar în depresiunea închisa . unde pot fi admirate defileul de pe cursul inferior al Arieşului. etc. Gărdişoara).şi pe platoul carstic Scărişoara. Izbucuri pe valea Garda Seacă :izbucul Tăuzului. Ocolişelului. valea Arieşului mare (cheile Mândruţului). similară sau superioară unor zone carstice din Europa .Vârtop. obiectivele turistice majore ale munţilor Apuseni evidenţiindu-se: Chei pitoreşti şi impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seacă (cheile Garda Seacă .doline.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Munţii Apuseni îşi impun frumuseţea cadrului natural luat în ansamblu. Coliba Ghiţului. Runcului. de la Coiba mică.şi de adancime (peşteri. Pociovaliştei. izbucul Sura Apei. Peşteri de mărimi diferite cu formaţiuni spectaculoase sau de ordin ştiinţific printre care peşterile Gheţarul Scărişoara.avene) unele dintre ele comparabile cu alte formaţiuni similare din alte părţi ale lumii reprezentând de altfel. de pe valea Garda Seacă. ocoale. cheile Posagii. Munţii Trascău sunt prezenţi în teritoriu cu formaţiunile calcaroase din versantul sudic 8 .Gura Apei . Peştera Urşilor. valea Ordâncuşa. cascadele sipote şi izbucul de pe valea Arieşului şi masivul calcaros Scărişoara-Băiloaia. ponoare.

cum ar fi Margaia de langa Lupşa.peşterile Huda lui Papara şi Zmeilor. cât şi afluenţii săi prezintă văi pitoreşti marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase întrerupte de bazine sau lunci. Băiţa-Gherla. forma piramidală a Măgurei. Pitorescul cadrului al zonei este sporit şi de peisajele create de celelalte formaţiuni geologice aflate în alcătuirea munţilor ce străjuiesc valea Arieşului. acestea găsindu-se în marea majoritate a zonelor de văi sau de culmi montane:munţii Bihor în zona Vârtop. 2. mici creste. Negrileasa. pădurile de molid şi de brad de la Dragu. Cojocna. O ştiinţifice complexe agrement ce le prezintă sau prin şi nautic. impunându-se prin elementele estetice pe care le introduce în peisaj prin aspectele de Fluviul Arieş Astfel. culmea Mogoşului din munţii Trascău. Elementele hidrografice ale Munţilor Apuseni Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importanţă turistică ridicată. atracţie deosebită o constituie fenomenele Pentru balneoturism funcţionează ca bazine complexele lacustre de la Turda. Detunatele.2. în toate direcţiile.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni al masivului Bedeleu. Ponorului. culmea Bihorului învecinat(1848m) fermecătoarea vale a Crişului Alb cu satele ei. cheile Morilor. comuna Arieşeni. În lungul acestor văi este o importanţă reţea de drumuri feroviare şi poteci care asigură accesul în munţi. vârful Strâmba şi Detunata cu coloanele ei de bazalt fiind declarat monument al naturii. vârfuri ascuţite. Bulzului şi cascadele de pe valea Poienii. În morfologia de detaliu chiar şi unele roci sedimentare din alcătuirea acestor munţi au generat forme ce se impun în peisaj :stânci abrupte. posibilităţile oferite pentru practicarea de activităţi de recreere 9 . Muntele Mare.Vălcioiu şi Gemenele.1. extremităţile vestice ale munţilor Apuseni. reţinând atenţia în mod deosebit “clăile” vulcanice ce domină formele în general montane ale ramurii estice(munţii Auriferi) a munţilor Metaliferi printre care Poienuţa. Frumuseţile peisagistice constituie o mare bogăţie în Apuseni. atât Arieşul. munţii Trascău. alcătuind principala reţea de trasee turistice. De la platoul muntelui Găina se zăresc în depărtare şesurile Aradului. Ocna-Dejului.

Clima Munţilor Apuseni Clima este un alt element de atracţie turistică ce reprezintă particularităţile climatului deoarece favorizează desfăşurarea de activităţi turistice pe parcursul întregului an. Numărul lor scade odată cu altitudinea. în zona înalta a munţilor Bihor.4 ha dintre care cel mai mare este Lacul Mare de 2. în timp ce zilele cu cer senin se remarcă mai ales spre estul teritoriului. Datorită influenţei circulaţiei vestice umezeala aerului are valori medii de 7585%. Zile cu îngheţ se produc în intervalul septembrie-aprilie pe văile râurilor.1. Zona munţilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularităţi determinate de poziţia sa. 2. Tăutul şi Gura Apei).Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni hidrologice din zonele carstice. În acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor . în întervalul noiembrie – martie (35 zile) şi octombrie-aprilie (70 zile). în depresiuni. de origine polară şi arctică. izvoare carstice sau izbucuri puternice (Coteţul Dobreştilor. Apar şi influenţe climatice nordice şi nord-estice purtătoare a unor mase de aer rece.5 ha. uneori şi în august-iulie. În peisajul teritoriului există o serie de lacuri antropice unele amenajate la începutul secolului al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploataţiei miniere. În funcţie de regimul termic se constată: Zile de iarnă -temperatura maximă sub 0*C. apele străbat distanţe mari în interiorul calcarelor şi ies la suprafaţă prin guri de peşteră.are temperatura medie anuală de 6* C . Dirijate în subteran prin sorburi şi ponoare (Scărişoara. În zona înaltă zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase. până la o zi sau deloc (peste 1599m).Nebulozitatea cea mai accentuată (7 zecimi) se înregistrează în munţii Bihor şi muntele Mare corespunzator umezelii de 85%. Este vorba de cele 9 lacuri amenajate în perimetrul comunei Roşia Montana cu o suprafaţă de 6. 10 . Gheţari şi Ocoliş). Zile de vară cu temperatura maximă de 25* C apar numai în bazinele inferioare ale râurilor în perioada martie-septembrie(80 zile). fiind sub directa influenţă a maselor de aer umed şi răcoros dinspre vest peste care se suprapun influenţe sudice şi sud-vestice care aduc în tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicală. la mare altitudine.3 .

firuţa şi mai multe dicotiledonate.direcţiile dominante sunt cele de sud-vest.la Câmpeni . Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă sunt înăltimile de peste 900 metri .Ninsorile cad timp de 50-60 zile în munţi şi de 20-30 zile în depresiuni şi văi. la Arieşeni -800 mm şi Avram Iancu-650 mm şi mai puţin de 800 mm spre vest.se disting bioclimat:excitant-solicitant practicării turismului(zapada câmpie.1.Tufărişurile sunt formate din jneapăn.Pădurile de molid îmbracă versanţii 11 .Vântul este adaptat liniilor mari ale reliefului.dar de de deal şi constituie în acelaşi timp şi un important factor natural de cură (climatoterapie). Maximul pluviometric se înregistrează în lunile mai .vest şi nord-est .iar cele mai mari cantităti de precipitaţii cad în februarie şi martie.interesând activitatea 2. arin de munte. pe culmile înalte ale Bihorului şi muntele Mare până la circa 1100 mm. ienupăr pitic. limita ei inferioară coborând până la 1560 m. variind de la 1400mm.cât şi în eztrasezon. potenţial turistic.sedativ –indiferent sporturilor podiş.astfel în zona Montana predomină circulaţia vestică. smardar.limita inferioara fiind cuprinsă între 1550 m şi 1230 m.În zona de munte stratul de zăpadă este stabil din luna decembrie până în martie. Vegetaţia subalpină se întâlneşte insular în Curcubata mare şi muntele Mare.Stratul de zăpadă duează 150 zile pe an în zona Montana înaltă şi 30-50 zile în vale. în vest. Con de brad din munţii Apuseni Etajul molidului este întâlnit în munţii Bihorului şi muntele Mare .4. Gramineele alcătuiesc în special pajiştile: părusca.Unele din aceste trei tipuri se constituie în factori indispensabili pentru practicarea iarnă) reprezentând în acelaşi timp şi un important turistică atât în sezon .iunie şi iulie. Particularităţile trei tipuri de climatului creează ambianţa de pentru activitatea de turism . Asociaţiile de tufărisuri apar în alternanţa cu pajiştile alpine.tonic-stimulent de munte. iarba vântului.stratul de zăpadă atinge 30-40 cm. Vegetaţia În munţii Apuseni apar toate etajele şi subetajele de vegetaţie.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Precipitaţiile sunt abundente în zona munţilor Apuseni.

stânjenel de balta şi se întâlnesc bazinele 2.5.dar şi în pădurile de deal şi câmpie :căpriorul. Vegetaţia luncilor este deosebită faţă de cea a etajelor de vegetaţie străbătute de râuri .etc.salcia.roua cerului.carpenul.1.Speciile lemnoase caracteristice luncilor mic.garniţa.tisa.Abrud.Iara.la care se adaugă frasinul.Arieşul sunt:plopul.la care se adaugă bradul.teiul şi alunul.Trascau şi în depresiuni ocupă azi locul fostelor păduri de fag defrişate şi aparţin formaţiei de paiuscă cu diverse specii.mistreţ.Fauna de mare interes vânătoresc se concentrează în unităţile montane :urs. .fag.frasin.Subetajul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare .Pădurile de răşinoase şi de fag apar între 1200 şi 900 m.paltinul de munte. Subetajul molidului se află în etajul pădurilor de foioase cu mai multe etaje.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni abrupţi ai acestor munţi coborând uneori spre văi.fagul şi arinul alb.cerb.Trascău şi în regiunile deluroase limita superioara fiind la 700 .Elementul principal este molidul ..fanerogame.aninul negru.carpen. Pădurile de fag ocupă cea mai mare parte de pădure din bazinul Arieşului.merişor.Speciile întâlnite în aceste păduri sunt stejar . Pajiştile secundare foarte răspândite în munţii Metaliferi .molidul.dar şi apropierea apelor râurilor Arieş.răchita .Posaga.factorul hotărîtor putând fi inundaţiile periodice freatice.cocoş de munte.iar din cele ierboase :rogoz.Ocoliş . 12 . Vegetaţia de mlaştină cunoscută sub numele de “molhas” provenită din graiul moţilor este prezentă în Vârful Căpăţănii din Muntele Mare şi este formată din muşchi. Potenţialul natural generat de vegetaţie complectează gama atracţiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice . Fauna Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanţă mai mult prin valoarea sa cinegetică.Speciile caracteristice sunt fagul şi bradul .900 m.

pinul de pe stânca din albia Arieşului a 13 .muntele Mare şi munţii Trascău. (urcă până la 1400 -1500 m şi coborând până la 600 m) zona lipanului şi moioagei se găseşte pe cursul superior al Arieşului.Bistra. Ocrotite şi declarate monumente ale naturii sunt plante ca :floarea de colţ întâlnite pe stâncile calcaroase din munţii Bihor.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAII BOURUL În pădurile de foioase păsările au reprezentanţi tipici: ierunca.1.ghionoaia sură.Lupşa. • • zona scobarului ocupă o bună parte din cursul inferior şi mijlociu al zona cleanului suprapusă cursului inferior al Arieşului şi este dominată Arieşului. buha. jderul.strugurele ursului de la Scăriţele-Bălioara. mierla.muntele Găina . viezurele.graurul.chiar în condiţiile puternicelor influenţe pe care le exercită omul. Căprioara este mai des întâlnită în pădurile de stejar decât în făget. Rezervaţii naturale Pentru a se păstra nealterate frumuseţea lor . ursul brun.iar păsările sunt numeroase aici: sturzul de vâsc.o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege spre putea fitransmise în cât mai buna stare generaţiilor care vor urma.iar speciile dominante sunt scobarul şi cleanul de specia cleanului 2.cu o zonalitate bine evidentiaţă: zona păstrăvului ocupă o buna parte din bazinul Arieşului şi principalii săi afluenţi Arieţul mic . mistreţul.6.predominante sunt specii ca lipanul şi mreana de munte sau moioaga.potârnichea. piţigoiul. lupul. cerbul. Atracţie deosebită în bazinul Arieşului o constituie fauna piscicolă care cuprinde mai multe specii de peşti. În făgete trăiesc: şoarecele gulerat.ciocârlia de pădure. iepurele şi veveriţa.

corbii.păsările insectivore.frasinul de la Aiton având vârsta de cca 300 ani si circumferinţa de 7 m.numite de moţi “molhasuri”. ”fagul împaratului” de la Baia de Arieş. Complexul m.Forma dominantă o reprezintă melcul Acteonella cu speciile Gigantea şi Lamavka cenura .Situată la 1600 m . Rezervaţia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.cca 100 000 mii de exemplare acumulate într-un spaţiu restrâns în cretacicul superior. a)Rezervaţii geologice Dealul cu melci se află în vestul comunei Vidra . Detunata goală şi detunata flocoasă(24 ha) constă în prezenţa faimoaselor coloane de bazalt.În această subasociatie regională se remarcă argintica . Rezervaţia Căpătâna-se află pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare.reprezentând un celebru recif senovian prin întinderea apreciabilă.aceste vârfuri deja modeste ca altitudine reprezintă puncte de puternica atracţie pentru iubitorii naturii. b) Rezervaţii botanice : Rezervaţia naturală de la Scărişoara-Bălişoara-zona ocrotită este situată în partea superioară în masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi ţepoase .în varietăti de forme noi.precum şi strugurii ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele. Aflate în munţii Metaliferi .accesul în această peşteră se face printr-un aven care dă într-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime şi o denivelare de 220 14 . În cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele . c)Rezervaţiile forestierecarstic Scărişoara(200 ha) .unde se gasesc cele mai înalte tinoave din ţară .însoţite de plante saxofile. variaţia speciilor de animale şi marea diversitate a organismelor.dar cu mare atractivitate pentru turişti.de formă prismatic hexagonală. În munţii Apuseni se individualizează o serie de rezervaţii naturale de mare interes cu regim special de vizitare .alge.rezervaţia este formată din muşchii Sphagnum şi Holitrichum cu mai multe specii de Vaccinum şi pâlcuri de pinus mugho.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni de la Sălciua.

de arhitectură şi de artă .În zona Apusenilor există un imens tezaur de vestigii arheologice .cele mai reprezentative sunt: 15 . Resurse antropice Reprezentând creaţia umană .cât şi elementele spirituale şi tradiţionale ale oamenilor de pe văile ce străbat munţii Apuseni manifestate de-a lungul timpului într-o îmbinare armonioasa cu natura. d)Rezervaţii mixte: Cheile Turzii(125 ha) reprezintă o uriaşă spintecatură în bara de calcare jurasice .dezvoltarea culturii şi artei poporului român.Laricele apare în locurile luminate .resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice .2. Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile .culturale şi economice . Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali care pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin: • • • • • ape minerale si termominerale.la jumatatea culmii Petreştilor.în pâlcuri sau arborete destrămate şi se întâlneşte în cadrul etajului fagului.cum ar fi o plantă specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan. Între componentele resurselor antropice turistice ale zonei munţilor Apuseni . lacuri si namoluri terapeutice. de cura 2. plante medicinale.nu numai pentru Romania ..Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Pădurea de larice de la Vildom este situată la poalele munţilor Trascău la sud de Arieş.monumente istorice .cat are la intrarea in cheiepana la 420 . factori climatici(aeroterapie si cura de teren) curele de aeroionizare.la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.precum un impresionant patrimoniu de care atestă evoluţia si continuitatea în muncă şi de viaţa în aceşti munţi.ci si pentru Europa.Râul Hasdate coboara de la 460 m .

Castelul de la Zlatna. istorice: • • • Cetatea Alba Iulia.2.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Vestigiile arheologice legate de geneza poporului român şi paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetăţile dacice.artizanat.arhitectura si tematica poulara traditionala . Ruinele cetăţii Alburnus Maior 2. Catedrala Romano-Catolică 2. Edificii culturale Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti: • • • Muzeul Avram Iancu. Satele turistice care prin specificul lor .originalitatea si valoarea turistica .monumentele istorice din principalele oraşe-vechi capitală sau oraşe medievale: • • • Mănăstirea Izbuc.1. Edificii religioase Monumente istorice.2. Muzeul Casa lui Horea. Mănăstirea Lupşa . prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.s.culturalistorica.port popular.2.muzical si etnografic.ceramica.de arhitectură şi de arta cu valoare de unicat:bisericile şi mănăstirile cu fresce interioare.a.folclor literar.ruine ale unor cetăţi milenare.bisericile si cetăţile ţărăneşti fortificate. 16 . Casa memorială "Blaga“ Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si folclor.creatia artistica :mestesuguri.

Elemente caracterizate .hidrocentralele si alte obiective economice.sumane.donite.pieptare ornate cu piele.tesaturi.3. saptamanale.este vorba in special de:obiectele unelte cu lemn(tulnice. Poiana Negrileasa si Salciua de Jos.deosebit de pitoresc . 2.muntele Mare. Satul în Munţii Apuseni Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe.sobrietate si de arta populara simplitate functionalitate executate din prin specifice Tarii Motilor.2.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie. mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie).zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii Metaliferi. anuale. Portul popular .ciubere). decoratii ornamentale. Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor. Lupsa si Campeni. Artă populară Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice Tarii Motilor. sau cu diferite alte ocazii. foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva împilării sub 17 .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic.fluiere.purtat in mod frecvent .unelte din metal cu ornamentatii.in special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor. Poiana Calineasa (14 iulie).

Un element antropic deosebit de complex. de eroica lupta a lui Avram Iancu împotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga. 18 .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni conducerea lui Horea. Closca si Crisan. Monumente de arhitectura religioasa. de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic. se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire. In aceeasi cheie se mai afla „Pestera Calastur”. valoarea si autenticitatea exponatelor. supranumita si „Doamna Muntilor”. remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor. prezente în majoritatea localitatilor din teritoriu. situata la cea mai mare cota. „Pestera Morarilor” (660 m) si „Pestera Binder” (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia. Astfel în pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica). prin numeroasele marturii arheologice. specific zonei studiate.

in acmere cu 2. la nivelul potentialului turistic. 4.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL III 3. . Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele. 3 si 4 paturi si 20 de locuri in casute. desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort. . reteaua unitatilor de alimentatie publica si baza tehnico-materiala de agrement. . exemple de marca fiind cele prezentate mai jos: .Cabana Baisoara (Munti Gilaului).Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri. Cluj. in camere cu 3-10 paturi si un dormitor cu priciuri. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI Intre principalele aspecte. 3.Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri. 3. Din punct de vedere administrativ.1. sunt: reteaua unitatilor de cazare. 6. Unitatile de cazare Baza de cazare a Muntilor Apuseni. 12 paturi cumuleaza un numar de 71 locuri. cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri. pe care le contin structurile de primire. Bihor. Hunedoara si Salaj. unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete: Alba. in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori.Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2. Arad. 19 .

numarul turistilor romani este de 8532. . 20 .motelurile. . are proportii aproximativ egale de locuri de o stea (59.Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 3-15 paturi. In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici.Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi.in cazul vilelor desi ocupa locul al doilea ca pondere (16.desi este o zona montana. Tot aici. 23890 de innoptari au fost ale romanilor. situatia se prezinta astfel: 24110 numarul total de innoptari. Stana de Vale. dintre care 16917 in taberele scolare. dintre care 4577 in taberele scolare. si . In anul 2009 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea: Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425. 0%). Raportat la numarul innoptarilor din zona Muntilor Apuseni. ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele. Moneasa. un paradox il 2% din totalul bazei de cazare. dupa hoteluri. in privinta cabanelor. Si aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori. explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite. restul de 220 ramanand ale strainilor. structura pe categorii de confort este destul de diversificata. Din situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind echiparea cu structuri de primire a zonei turistice a Apusenilor: . lasand ca turistii straini sa fie in numar de doar 51.in cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea (76. precum Geoagiu Bai. dar si pentru avansati. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi. din care 288 in tabere scolare. desi. iar luat in functie de provenienta turistilor. 5%). acesta este de 8537. predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53. . desi reprezinta doar 10. 0%) si de doua stele constituie faptul ca circa 55% din totalul locurilor de cazare il reprezinta cele de 2-3 stele. .Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in camere cu 2-10 paturi si priciuri.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni . 64%).

etc. (41. judetul Arad . de asemenea.3. este necesara o mai buna repartitie in teritoriu a unitatilor. turism de litoral. localitatile din Muntii Apuseni dispun in prezent de 21 . urmata de cele de doua stele (32. Pe localitati. ceea ce reprezenta un raport de 4 locuri de cazare pe locuri la mese in alimentatie. 3%) si alte tipuri de unitati de alimentatie publica. Unitatile de alimentatie In 1996 unitatile de alimentatie publica insumau 9315 locuri. 3%) cele de o stea. cat si de punere in valoare a patrimoniului turistic este in stransa corelatie cu nivelul dotarilor si mijloacelor pentru agrement. 3.6156 locuri. judetul Bihor . Gradul de atractie al unui produs turistic. predomina (62.1194 locuri si judetul Hunedoara . Moneasa.2. pe tipuri de unitati. si in special a cabanelor. 5%). capabile sa preia o clientela formata din turisti straini cu anumite pretentii. unele dintre cabane ar putea intra usor in randul hotelurilor). urmate de baruri (28. se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este necesar sa fie suplimentata. traditional pastoresc precum si a unor unitati de elita (de lux). De remarcat lipsa unor unitati cu specific vanatoresc. 2%).Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux. in acest caz. repartitia numarului de locuri la mese in unitatile de alimentatie publica se prezenta astfel: judetul Alba . 5%). Pe ansamblu.858 locuri. 0%). braserii (7. (insa.). Baza tehnico-materiala de agrement In conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice in general si in mod special in oferte turistice a caror specialitate este insasi forma de agrement (turism montan. In structura. judetul Cluj . Fata de necesitatile de agrementare. cea mai mare concentrare a unitatilor si a locurilor la mese in 1996 se inregistra in statiunile Geoagiu Bai. si Stana de Vale. predominau restaurantele (60. Pe judete. 3. sau grupuri organizate pentru excursii tematice. pescaresc.756 locuri.351 locuri.

la Arieseni 360. Domeniul schiabil este viabil. Pentru urmarirea unui asemenea fenomen. 8%. mai putin de dotari necesare agrementului.drumetie de vara: toate traseele marcate sunt accesibile drumetilor cu pregatire medie. de 900./ora).Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni dotari edilitar gospodaresti specifice localitatilor urbane. domeniul schiabil si structurile de primire. ponderea domeniului schiabil din Muntii Apuseni este de 3.dotarile si amenajarile aferente domeniului schiabil sunt necorespunzatoare sau lipsesc cu desavarsire. ca structura si capacitate. Stana de vale si Baisoara. iar la Stana de Vale 270. care reprezinta expresia numerica a raporturilor dintre: domeniul schiabil si teleferice. agrementul se compune in zona Muntilor Apuseni doar din domeniul schiabil. util si eficient din punct de vedere economic in conditiile in acre este asigurat cu mijloace de transport pe cablu adecvate. la Baisoara aceasta era in 1995. iar cu structurile de primire se afla in raporturi bune. in amenajarea turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala. . unde nu sunt amenajate poteci si 22 . mijloace de transport pe cablu si trasee montane. La scara nationala. Traseele turistice montane In zona Muntilor Apuseni sunt inregistrate si marcate 69 trasee turistice destinate urmatoarelor tipuri de excursii sau forme de turism.unitatile si dotarile conexe sunt ca si inexistente. In ceea ce priveste capacitatea optima a domeniului schiabil (pers. cu un numar de 5 partii de schi. In privinta elementelor specifice de asigurare functionala a domeniului schiabil sunt de retinut urmatoarele: . Din analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare (gen telecebina. In zonele abrupturilor si pe cursurile apelor cu chei si defilee. Element esential in turismul montan. teleferice si structurile de primire.lipsesc telefericele de acces la domeniul schiabil. sau telescaun). precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa totala a dotarilor in majoritatea masivelor. la Fantanele 270. Mijloacele de transport pe cablu (teleferice). Domeniul schiabil cunoscut in zona este concentrat in special la Arieseni. . telegondola. .

au fost create conditii pentru efectuarea mai multor tipuri de proceduri asociate: electroterapie. bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa. hidrofizioterapie. . . mai ales in pesteri.Ape sulfatate si sulfuroase. Toate acestea pot fi vizitate numai cu ghid. .drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine amenajate turistic. . Vadu Crisului. aerosoli. magnezice.speoturism: se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt numeroase si multe dintre ele foarte interesante. . Stana de Vale. acestea devenind impracticabile in timpul ploilor abundente. Vata si Moneasa.Namoluri de tip vegeto-mineral. Cele mai cunoscute statiuni din zona Apusenilor care beneficiaza de baze de tratament sunt Geoagiu Bai. traseele greu accesibile fiind recomandate numai drumetilor foarte bine pregatiti. inhalatii.Izvoare cu ape bicarbonanate.Ape concentrate. permit practicarea alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile. etc. 23 . saunoterapie. sodice. se asigura bai termale in cazi sau bazine. ionizare crescuta. .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni punti de trecere accesul este mai dificil. 3. kinetoterapie. impachetari sau aplicatii cu namol. cure interne cu ape minerale.4. Meziad. Zestrea de factori terapeutici naturali din zona Muntilor Apuseni. calcice.aplinism: peretii calcarosi. radiatie solara intensa. este constituita din: .Climatul. De asemenea. de tip cloruro-sulfatic si salifero-sulfuric. una dintre cele mai bogate si diversificate din tara. Cheile Aiudului. . hipotone.Ape carbogazoase. caracterizat prin presiune atmosferica scazuta.Ape geotermale. . termoterapie. Partial amenajate sunt si pesterile: Cetatile Ponorului si Cetatea Radesei. . Greu accesibile sunt si traseele in lungul firului apei. deseori verticali din Cheile Turzii. Scarisoara. alaturi de procedurile de baza. Cele deschise pentru turisti sunt: Pestera Ursilor. Baze de tratament In statiuni.

de congrese etc.1. Alaturi de clasificarea respectiva sunt intalnite si latele care recurg la criterii limitative. turism sportiv si de agrement. Forme de turism practicate in Muntii Apuseni In literatura de specialitate s-au adoptat diferite clasificari ale formelor de turism practicate sau practicabile in functie de anumite categorii. clasificarile realizate in functie de: 24 . stiintific. turism cultural. urmarindu-se o grupare cat mai corespunzatoare a specificului resurselor turistice. vanatoare si pescuit sportiv. structuri turistilor. Dintre acestea redam in continuare. contribuind la o valorificare optima a potentialului. De asemenea.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL IV 4. iar pe de alta parte. pe de alta parte faptul ca multitudinea formelor de turism este data de complexitatea potentialului turistic. ca in teritoriu aceste forme se completeaza reciproc. balnear. motivatiilor deplasarii si caracterului activ al turismului etc. ea are in vedere alte doua importante aspecte. de afaceri. Principalele categorii de resurse turistice ale zonei genereaza si formele de baza ale turismului: turism montan. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI 4. cat si resursele generatoare de turism. Consideram ca aceasta clasificare este cea mai completa intrucat ofera posibilitatea sa se regaseasca concomitent atat preferintele turistilor si motivatia deplasarii turistice. oferind astfel structuri bine conturate dar cu un grad ridicat de rigiditate.

prin amenajari corespunzatoare se pot practica: odihna. 25 .Arealul Padis . stiintific. sunt conditii pentru turism stiintific. partii de schii ne amenajate etc.mijloacele de transport utilizate .Stana de Vale ofera conditii pentru turismul balnear. sporturi de iarna. speoturism.varsta si ocupatia turistilor Tinand seama de aceste posibile clasificari.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni . drumetie montana.provenienta fluxurilor turistice . . este necesara amenajarea integrala a pesterii pentru vizitare.Arealul Valea Iada . fiind favorizat de prezenta statiunii climatice Stana de Vale. speoturism. odihna.In cadrul Arealului de la Valea Crisului si Defileul Crisului Repede sunt posibile si se desfasoara ca forme de turism: turism de cunoastere. dar si pentru odihna. precum si a numeroase atractii turistice naturale. drumetie montana. precum vanatoarea si pescuitul sportiv. drumetie montana. cu conditia amenajarii unor refugii montane sau a construirii unor cabane turistice pentru a asigura un sejur mai indelungat.gradul de mobilitate al turismului .Cetatile Ponorului are ca forma de turism dominanta speoturismul.Arealul Meziadului ofera conditii pentru speoturism.Arealul vaii Aleului necesita.momentul si modul de angajare al prestatiilor turistice . . turism stiintific si drumetie montana. prioritar. pescuitul si vanatoarea. alpinism.perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica . vanatoare si pescuit sportiv. sporturi nautice etc. odihna si recreere la sfarsit de saptamana. amenajari turistice in vederea desfasurarii unei game mai largi de forme de turism. . . elemente specifice concrete alcatuind formele de turism posibil a fi utilizate in arealele turistice ale Muntilor Apuseni sunt urmatoarele: .

4.Arealul Valea Ampoiului are resurse care genereaza turismul cultural. drumetii montane.Fantanele a devenit o adevarata statiune climatica si pentru sporturi d iarna. odihna. fiind in acelasi timp. destinatie pentru turism stiintific. sporturi de iarna si de vara.Arealul Gilau .Arealul Muntele Baisoara se contureaza ca o destinatie pentru turismul de week-end. Lupsa. turismul stiintific. Arieseni. Se contureaza ca destinatie pentru sporturi de iarna. turismul de week-end. Propuneri pentru viitor 26 . .Arealul Muntii Codru Moma ofera conditii pentru turismul de tratament balnear si de odihna. .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni .Halmagiu se constituie in destinatie pentru turismul rural si agroturism.Izbucul Calugari se impune prin speoturism. Galda de Sus. turismul stiintific si sporturi nautice.Arealul turistic Vascau . turismul de vanatoare si pescuit sportiv. turism de cunoastere. turism cultural si turism rural. .2. turismul de vanatoare si pescuit sportiv.Arealul Valea Ighiului asigura conditii pentru turismul de sfarsit de saptamana. forme de turism dominante fiind turismul de odihna si tratament. speoturism. . . turismul de week-end. de cunoastere. speoturismul.Arealul Vaii Geoagiului este dominat de prezenta bogatiei de factori naturali de cura. . turismul cultural etc.Arealul depresionar Gurahont . . vanatoare si pescuit sportiv. valorificati partial in statiunea Geoagiu-Bai. drumetie montana. turism pentru tineret. .Arealul Belis .Tarnita ofera conditii optime pentru turismul de week-end pentru locuitorii municipiilor Cluj-Napoca si Turda. speoturism. . la Campeni. stiintific. speoturism. Albac.Arealul Valea Ariesului este cel mai intins ca suprafata si cuprinde o serie de obiective turistice si culturale de mare interes.

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Muntii Apuseni se integreaza in sfera turismului recreativ (drumetii montane. sporturi de iarna. speoturism. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor. iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din intreg lantul Carpatic.arta populara. Principalele trasee turistice Luate în functie de gruparea pe masive muntoase. plan aflat momentan doar in stadiul de proiect.valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni in viitorul apropiat. Agroturismul are mari perspective de afirmare. folclor. In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor. Capitolul III. Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai.Sancraiu). dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative: 27 . intr-un procent tot mai mare.Rachitele . etnografie. primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis . Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale . traditii . dar care este o actiune ambitioasa mai ales in directia protejarii si ocrotirii naturii. cerere venita atat din tara cat si de peste hotare. accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat in cazul altor grupe. cum ar fi infiintarea Parcului National Muntii Apuseni. lucru care se spera ca va duce in timp la finantarea unor proiecte de anvergura.Calatele . inclusiv prin interferenta reciproca. vanatoare si pescuit). observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement. Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca inaltimile muntilor sunt reduse. traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase. alpinism.

d) Muntii Metaliferi: • Geoagiu Bai .Cheile Cibului . Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Circuitul pune în evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi. 28 .Moneasa.Cheile Bacaiei . Timp de mers: 12-13 ore. Tmp de mers: 6 ore. e) Muntele Gaina: • Bulzestii de Sus . Distanta: 23 km.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni a) Muntii Bihor: • Stana de Vale Peştera Meziad. Timp de mers: 5 ore. Este accesibil atat vara. Traseul este accesibil pe tot parcursul anului.Geoagiu Bai.Muntele Gaina si retur. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat între varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.Pastravaria Bulzestii de Sus .Pestera Vantului. Marcajul este un triunghi albastru.Cheile Mazii .Bozes .Glod . Traseu nemarcat. Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. c) Muntii Padurea Craiului: • Cabana Vadu Crisului .Ghetarul Scarisoara .Arieseni. cat si iarna.Cheile Ardeu . f) Muntii Vladeasa: • Cabana Scarisoara . dus-întors. b) Muntii Codru-Moma: • Dumbravita de Codru . fiind marcat printr-un triunghi albastru. Timp 8-10 ore.

Cetatea Lita .Izvorul Iacobini . Turda. k) Muntii Gilau (Muntele Mare): • Cabana Muntele Filii . Traseul face legatura între cabane la o altitudine joasa. 29 .Cheile Rametilor .Varful Rasca Mare .Cabana Somesul Rece.Gurahont.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni.Comuna Tusa.Iacobini . j) Muntii Zarand: • Obarsia (Rosia Noua) . Punct de acces recomandat. Marcaj: banda rosie.Intregalde .Iacobini. Iacobini .Saua Rosia . Timpul de mers: 2. Campia Turzii. h) Muntele Plopis (Muntele Ses): • Hanul Piatra Craiului . 3 km. Marcajul este o cruce rsie. de culme si vale practicabil în sezonul cald.Gurahont. Traseul este ne recomandabil iarna. Traseul este nerecomandabil iarna. gara ClujNapoca. în apropierea varfului principal. Marcaj: banda rosie. 5-6. Obarsia .cabana Sloboda. timp de mers 3-3. i) Muntii Meses: • Zalau .Varful Huzii .Intregalde 3. 5 ore. marcajul îl constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord. Magura Mare . 5 ore. Marcaj: triunghi galben.Sloboda 2 ore. Cheile Rametilor . 5-3 ore. Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel . care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului. Traseul este variat. Timpul de mers este de aproximativ 2-2. 5 ore. 5 ore. Distanta este de aproximativ 11.5 ore. Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca.Varful Ierii .Sub Vf. l) Cheile Turzii: • Cabana Cheile Turzii .Prin Cheile Turzii . iar traseul este practicabil tot timpul anului.Ruinele cetatii Porolissum .Moigrad. g) Muntii Trascau: • Lacul Ighel . Traseu nerecomandabil iarna. Timp de mers: 6-7 ore.Culmea Meses . Intregalde .Plopi .La moara si înapoi. nemarcat. Timp de mers: 5.Cheile Rametilor 3.

lucru care se spera ca va duce în timp la finantarea unor proiecte de anvergura.arta populara. cerere venita atat din tara cat si de peste hotare. 30 . alpinism. speoturism. folclor.Calatele . cum ar fi înfiintarea Parcului National Muntii Apuseni. observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement.valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni în viitorul apropiat. accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat în cazul altor grupe. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor. într-un procent tot mai mare. primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile în zona bordurii nordice (Belis . Propuneri pentru viitorul turismului în Munţii Apuseni Muntii Apuseni se integreaza în sfera turismului recreativ (drumetii montane. Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai. Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca înaltimile muntilor sunt reduse. plan aflat momentan doar în stadiul de proiect. iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din întreg lantul Carpatic. etnografie. inclusiv prin interferenta reciproca. Agroturismul are mari perspective de afirmare. vanatoare si pescuit).Sancraiu). In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor. traditii . dar care este o actiune ambitioasa mai ales în directia protejarii si ocrotirii naturii.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Capitolul IV.Rachitele . sporturi de iarna. Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale .

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni ANEXE-FOTOGRAFII REPREZENTATIVE DIN MUNŢII APUSENI Crişul Repede Mănăstirea Rimet Rezervaţia Moneasa Rezervaţia Meziad Peretele Dolinelor Pajişte Aşezare de moţi Lan de cereale BIBLIOGRAFIE 31 .

Ghid turistic.Bucureşti 32 . Ghid turistic .Bordea.Editura Turism.Bleahu.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CĂRŢI SAU REVISTE • Munţii Apuseni Bihor Vladeasa –M.Bordea .1980.Bucureşti • Ţara moţilor -S.Bucureşti • Munţii Apuseni -Ilie Mircea .1974.Bucureşti • Munţii Apuseni -muzeu istoric şi etnografic al poporului romîn.1978.S.Editura pentru turism .Editura pentru turism .1982.Editura SportTurism.Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport • Munţii Codru-Moma -Bleahu Marcian .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful