COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA

1

Cuprins Introducere ................................................................................................................................... 2 Fiscalitatea ................................................................................................................................... 2 Politica fiscală ............................................................................................................................... 2 Impozitele ...................................................................................................................................... 3 Taxele ............................................................................................................................................ 3 Contribuţii sociale ......................................................................................................................... 3 Impozitul pe profit .................................................................................................................................. 3 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice ........................................................................... 6

Tva ........................................................................................................................................................... 7

Impozitarea succesiunilor şi a donaţiilor ............................................................................................... 9

Impozitele pentru deţinerea sau transmiterea de imobile ...................................................................... 9 Accizele ........................................................................................................................................ 9 Concluzii ..................................................................................................................................... 10 Bibliografie .................................................................................................................................. 12

1

se alimentează. Fiscalitatea are.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 2 Bugetul tuturor ţărilor. ea reprezintă arta determinării şi implementării caracteristicilor generale ale impozitului. redistribuie bine veniturile si bogăţia. În politica fiscală. dezvoltate sau în curs de dezvoltare. veniturile bugetare se constituie pe cale fiscală. Prelevările acestea obligatorii pot fi: fiscale (impozite în înţelesul exact al cuvântului) sau parafiscale (cotizatii. deoarece instrumentele fiscale sunt mai puţin riscante din punct de vedere politic şi mult mai rentabile financiar. Una dintre acestea din urmă este şi România. există ţări care fac parte din aşa zisul “paradis fiscal” şi ţări care trăiesc un adevărat “coşmar fiscal”. Fiscalitatea modernă. Politica fiscală este opera puterii statale ori suprastatale. de către contribuabili. în sensul că ea trebuie să impună utilizarea conştientă a întregului ansamblu de instrumente şi procedee cu caracter fiscal pentru stabilirea nivelului. întotdeauna la rezultatele scontate. o imagine negativă. al numărului şi mărimii impozitelor. dură sau mai puţin dură. Sub acest aspect. reducerea sau anularea unora dintre ele. prin impozite obligatorii. cu unele dintre cele mai împovărătoare şi mai descurajante pentru afaceri. pentru că nu de puţine ori efectele lor se neutralizează. înmulţirea sau împuţinarea impozitelor. Peste tot. cu cerinţele mediului de afaceri si construcţia bugetară viitoare in domeniul politicii de natură fiscală este necesară perfecţionarea continuă a cadrului legislativ. de foarte multă vreme. asigură finanţarea activităţilor statului. structurii şi regimului facilităţilor fiscale în 2 . schimbarea poziţiei în structura veniturilor bugetare nu duc. Aceasta . nu pare să se oprească aici. politica fiscală se stabileşte în raport direct cu opţiunile statului în materie de impozite şi taxe. Ea este considerată. în principal din prelevări obligatorii. care scoate din buzunarele cetăţenilor anumite sume de bani câştigate cu greu şi deci bine meritate de aceştia. contribuie la reglarea cererii şi ofertei globale. Formele de realizare a fiscalităţii poartă denumiri variate. Concret. aşa cum stau lucrurile peste tot. drept o formă de constrângere exercitată de statul spoliator. cum la fel de variate sunt şi relaţiile pe care ele le desemnează. Pentru a se asigura o corelare cu situaţia indicatorilor macro – economici. Se poate observa faptul că gama instrumentelor fiscale este foarte largă şi. mai mari sau mai mici . organizată de către componente ale puterii specializate în gestionarea serviciilor publice pentru a căror bună funcţionare este necesară colectarea unor resurse financiare. Fiscalitatea este un instrument eficient în serviciul unei politici care se traduce printr-o anumită viziune asupra vieţii în comun. caracteristici care trebuie să fie în măsură a conferi prelevărilor obligatorii vigoarea şi supleţea necesare asigurării unei colectări corespunzătoare a veniturilor publice destinate acoperirii nevoilor generale şi comune la nivel local sau pe o arie mai largă. Politica fiscală se află la graniţa dintre politica bugetară şi tehnica fiscală.contributii). deci.

Impozitele pot fi în natură sau în bani. fiscale sau parafiscale. Clasificarea economică grupează impozitele în: impozit pe venit. directe sau indirecte. sistemul de impozitare a profitului se află într-un proces continuu de perfecţionare. Taxele pot fi judiciare sau extrajudiciare. impozit pe consum şi impozit pe avere. o parte a resurselor se asigură pe seama împrumuturilor interne şi/sau externe. Impozitele reprezintă forma de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor sale. financiare sau de ordine. 1. Pentru anumite categorii de acte şi servicii prestate – la cererea contribuabililor – de către organe de stat. Contribuţiile sociale sunt datorate pentru constituirea fondurilor publice necesare acoperirii nevoilor din domeniul securităţii sociale. pe avere. Cum în perioada modernă ritmul creşterii cheltuielilor publice depăşeşte posibilităţile de obţinere a resurselor băneşti necesare exclusiv prin intermediul fiscalităţii. centrale sau locale. fapt care determină evidenţierea unui traseu pe care l-a urmat reglementarea legală din 3 . Conform unei clasificări tehnice. economice şi sociale. pe venit sau pe cheltuieli. Această prelevare se face în mod obligatoriu cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului . impozite specifice şi impozite ad valorem. Impozitul pe profit În ţara noastră. redistribuirea unor venituri primare sau derivate ce se realizează prin preluarea unor resurse băneşti în vederea repartizării lor în scopul satisfacerii unor trebuinţe ale altor persoane decât deţinătorii iniţiali ai respectivelor resurse. − − reglarea unor fenomene economice sau sociale: prin intermediul impozitelor şi taxelor pot fi influenţate preţurile mărfurilor şi tarifele lucrărilor ori serviciilor prestate.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 3 procesul repartiţiei produsului social. există impozite de repartiţie şi impozite de cotitate. reale şi personale. prin politica fiscală trebuie să se identifice sursele de venituri prin a căror colectare să se pună la dispoziţia statului sumele necesare acoperirii cheltuielilor publice. astfel încât să se asigure realizarea obiectivelor politice. instituţii publice sau alte entităţi asimilate acestora se încasează taxe. centrale sau locale. În vederea realizării în practică a politicii fiscale a statului. impozitele şi taxele trebuie să indeplinească următoarele funcţii: − contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii. În principiu. ceea ce conduce la rentabilitate şi eficienţă economică sau la protecţia economiei naţionale.

pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase.persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. dintr-un an fiscal. persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.persoanele juridice străine. pentru furnizarea. de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: trezoreria statului. atât în România. Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile obţinute din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor. pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult. venituri obţinute din chirii.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 4 domeniu. adică suma căreia urmează a se aplica cota legală în vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabili o reprezintă profitul anual impozabil. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adugă cheltuielile nedeductibile. cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate. care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România. Baza de impunere. potrivit Legii nr. acreditate în condiţiile legii. de servicii sociale. . instituţiile publice. inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. Sunt scutiţi.persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăţi imobiliare situate în România ori din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. venituri din despăgubiri în formă bănească. pentru veniturile realizate atât în România cât şi din străinatate din asocieri care nu dau naştere unei noi persoane juridice. pentru învăţământ. pentru partea din profitul impozabil al asocierii atribuibilă fiecărei persoane. potrivit legii. potrivit legii. subiectele de drept debitoare al impozitului pe priofit – “contribuabili” – sunt grupate în cinci categorii şi anume: . în nume propriu şi/sau în parteneriat. dacă legea nu prevede altfel. fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat.persoanele juridice române. obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate. 500/2002 privind finanţele publice. . pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult. în anul curent şi/sau în anii următori. cu modificările ulterioare privind finanţele publice locale. În conformitate cu reglementarea actuală. cât şi în străinătate. .persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi în România. pentru fondurile publice. . pentru lucrări de construcţie. în România. pentru profitul impozabil aferent acelui sediu. cultele religioase. pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă. în baza unei asocieri. de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice. alte venituri obţinute din activităţi economice. 489/2006 privind libertatea religioasă şi 4 .

fiecare încasând 50% din impozitul pe profit perceput la nivelul întregii ţări. care reprezintă regula. Banca Naţională a României. format din totalitatea veniturilor care sunt înscrise în contul de profit şi pierderi. şi de la care sunt limitativ reglementate unele excepţii.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 5 regimul general al cultelor. 84/1995. d) capitalul lor social este deţinut de persoane. pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. Tariful de impunere este alcătuit în prezent dintr-o cotă procentuală proporţională de 16%. constituit potrivit legii. asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari. Cota de impunere este de 3% şi se aplică asupra tuturor veniturilor realizate la nivelul fiecărui trimestru. republicată. Fondul de garantare a pensiilor private. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior. Fondul de compensare a investitorilor. Din punct de vedere al subiecţilor impozabili. Regimul impozitului pe profit în Germania a suferit în ultimii ani modificări de profunzime. adică suma veniturilor asupra cărora urmează a se aplica cota legală în vederea stabilirii impozitului determinat de contribuabili este venitul brut anual. altele decât statul. pentru veniturile utilizate. potrivit Legii învăţământului nr.următoarele condiţii: a) au ca obiect de activitate producţia de bunuri materiale. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. precum şi cele autorizate. în anul curent sau în anii următori. dar impozitul se stabileşte şi se plăteşte trimestrial. b) au de la 3 până la 9 salariaţi inclusiv. pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii. Baza de impunere. prestarea de servicii şi / sau comerţul. înfiinţat potrivit legii.000 € inclusiv. astfel Germania a devenit una dintre ţările Uniunii Europene în care cota de impunere este foarte redusă (25% în comparaţie cu cifra anterioară de 42. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. republicată. Perioada impozabilă este de un an şi coincide cu anul calendaristic. instituţiile de învăţământ particular acreditate. Beneficiari ai impozitului pe profit sunt în egală măsură statul şi landurile. potrivit Legii locuinţei nr. c) au realizat venituri care nu au depăsit într-un an fiscal echivalentul în lei a 100. înfiinţat potrivit legii. cu modificările ulterioare. anumite societăţi datorează impozit pe profit pentru toate 5 . 114/1996. autorităţile locale sau instituţiile publice.2%). Microîntreprinderile sunt acele persoane juridice române care îndeplinesc cumulative – la sfârsitul anului fiscal precedent .

profitul este întodeauna definit şi calculat în concordanţă cu prevederile legii privind impozitul pe veniturile persoanelor. determinate pe fiecare sursă. Canalul de televiziune german ZDF datorează un impozit de 4% pentru remuneraţiile primite ca urmare a difuzării publicităţii comerciale. alte persoane juridice de drept privat. asociaţii fără personalitate juridică. Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: venituri din activităţi independente. de pildă pentru distribuirea mascată a unor beneficii. societăţile de asigurări mutuale. a venitului din dividende primit de acţionari) este evitată pentru ca acţionarii care datorează impozit pe venit datorează acest impozit doar pentru jumătate din beneficiile distribuite sub forma de dividende. 6 . venituri realizate din transfer al proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. Cota de 25% este datorată si atunci când are loc o distribuire a beneficiilor. asociaţiile profesionale care nu desfaşoară o activitate cu caracter industrial sau comercial. În principiu. Ca şi în cazul altor sisteme fiscale. persoanele fizice nerezidente care obţin venituri. Baza de impunere este reprezentată de totalitatea venitului unei societăţi într-un an fiscal. asociaţiile de persoane şi masele patrimoniale care. Acţionarii nu pot recurge la o compensare între cuantumul impozitului pe profit plătit şi impozitul pe venit pe care îl datorează. fără excepţie: societăţile de capital. asociaţiile agricole si alte entităţi similare. potrivit regulilor specifice fiecărei cetegorii de venit. instituţii. casele de pensii şi celalalte case de asigurări sociale. Germania oferă şi o serie de subvenţii federale pentru întreprinderile care se stabilesc în landurile foste est-germane şi în fostul Berlin de Est. venituri din pensii. cooperativele şi anumite grupuri autorizate să construiască locuinţe. deşi există anumite dispoziţii specifice. venituri din cedarea folosinţei bunurilor. au scopuri confesionale. sau alte fonduri private speciale. cooperativele agricole.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 6 beneficiile pe care le obţin. societăţile. serviciile publice industriale şi comerciale ale persoanelor juridice de drept public care au conducere administrativă sau sediul in Germania (colectivităţile germane). şi în Germania putem observa că există anumite entităţi care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. venituri din investiţii. de utilitate publică sau de binefacere. în raport de un statut. în egală măsură. 2. act de înfiinţare. regulament interior sau în raport de activitatea efectiv desfaşurată. Cota de impozitare este de 25%. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice Au calitatea de contribuabili conform Codului fiscal şi datorează impozit pe venit: persoanele fizice rezidente. fundaţii. persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România. cooperativele. persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România. Aceeasi regulă se aplica câştigurilor obţinute din vânzarea acţiunilor. Totuşi dubla impozitare a beneficiilor distribuite (impozitarea profitului şi. Printre acestea se numără: Deutsche Bundesbank. venituri din salarii.

venitul realizat din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se impozitează cu o cotă de 2% aplicabilă la valoarea tranzacţiei. Plata impozitului se face prin reţinere la sursă sau pe baza unor plăţi anticipate. Astfel veniturile obţinute din transfer al dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare se impozitează cu o cotă de 1%. Calitatea de rezident a unui contribuabil este determinată pe baza criteriului domiciliului sau a reşedinţei obişnuite în Germania. mai puţin în situaţia în care de la aceaste regule se derogă printr-o convenţie de evitare a dublei impuneri semnată de Germania cu un alt stat. În vederea determinării acestuia sunt luate în calcul acele cheltuieli care sunt legate de viaţa privată a contribuabilului şi care au un caracter indispensabil.152 €. venituri funciare si asimilate. Veniturile obţinute din orice surse de către persoanele fizice sunt supuse cotei de impozitare de 16% . Prin urmare. 3. rezidenţii datorează impozit pentru beneficiile mondiale. Germania se numără printre puţinele state europene care alocă venituri semnificative nivelului regional de guvernământ. Statul german acordă o atenţie deosebită familiei. Cotele de impunere oscilează între 0% pentru venituri mai mici de 7. În Germania. prin reţinerea la sursă.664 € şi 42% pentru venituri mai mari de 52. beneficii industriale şi comerciale.5%). alte venituri. determinate în raport de baza de impunere din anul precedent. TVA Valoarea adăugată reprezintă diferenţa între valoarea unui bun obţinută în urma vânzării 7 .COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 7 venituri din activităţi agricole. venituri din alte surse. Există şi excepţii de la cota unică. beneficiile necomerciale.648 € anual. Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor. venituri din premii si din jocuri de noroc.000 lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10. Pentru nerezidenţi.cota unică aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse de venit. Baza de impunere este constituită din şapte categorii de venituri: beneficii agricole şi forestiere. categoriile de venituri care sunt impozabile în Germania sunt enumerate expres şi limitativ de legea fiscală germană. Sub acest aspect. landuri (42.5%) si municipalităţi (15%). veniturile din jocuri de noroc se impun. veniturile de natura salarială (inclusiv toate categoriile de pensii).000 lei inclusiv. impozitul pe venit colectat este repartizat între statul federal (42. Baza de impunere asupra căreia se aplică baremul de impunere este reprezentat de “ venitul disponibil” al contribuabilului. cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10. prin stabilirea unor alocaţii semnificative:un credit fiscal de 154 € pentru fiecare copil şi o alocaţie pentru întreţinerea fiecărui copil mai mic de 16 ani în valoare de 3. veniturile din capital de natură mobiliara.

Sunt supuse TVA-ului şi importurile. cu excepţia celor supuse cotei reduse. Cota redusă de 7% se aplică. care reprezintă fie soldul de vărsat la fisc. Taxa normală de TVA nu trebuie să fie mai mică de 15%.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 8 lui şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate şi utilizate pentru a se putea realiza acel bun. agenţiile de turism. Întreprinderile mici. târguri. case memoriale. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii. cu excepţia protezelor dentare. taxa urmând a fi percepută asupra livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în statul în care se consumă. Statele membre pot aplica următoarele tipuri de cote de TVA: o taxă normală şi una sau două taxe reduse. Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: serviciile constând în permiterea accesului la castele. opere de artă. Principiul de taxare al TVA-ului este cel al consumului (destinaţiei bunurilor). aur. care îngreunau schimburile comerciale între state. inclusiv a terenului pe care sunt construite. importul de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare. ziare şi reviste. la organul fiscal o declaţie în care să indice taxa datorată. cinematografe. iar taxele reduse să nu fie mai mici de 5%. antichităţi. agricultori. cărţi. legislaţie care a fost modificată ulterior. limitativ. care au realizat în cursul anului 8 . livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea.Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării au anumite operaţiuni de interes general. perioada viitoare de impozitare va fi lunară. Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în anul 1970 în Comunitatea Economică Europeană şi a înlocuit o serie de taxe existente atunci asupra producţiei şi consumului. expoziţii şi evenimente culturale. pentru livrări intracomunitare. Dacă totalul taxei achitate în anul anterior depăşeşte 6. Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale. livrarea de produse ortopedice. se pun bazele armonizării taxei pe valoarea adăugată în statele membre. exportul sau alte operaţiuni similare. livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. În Germania cota generală a TVA de 16% se aplică tuturor operaţiunilor taxabile.136 €. fie creditul TVA. În legislaţia europeană sunt prevăzute şi o serie de regimuri speciale în ceea ce priveşte TVA pentru: societăţile mici. Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. livrarea de manuale şcolare. monumente de arhitectură şi arheologice. până la data de 10 a lunii următoare. Contribuabilul trebuie să depună. prin Directiva a şasea. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. monumente istorice. cum ar fi spitalizarea. doar acelor bunuri şi servicii care sunt enumerate într-o listă anexă legii. grădini zoologice şi botanice. inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. bunuri second-hand. În anul 1977. muzee.

alcoolul şi produselor din alcool. Orice transfer al unei proprietăţi imobiliare conduce la aplicarea unui impozit de 3. Acest regim al accizelor armonizate a intrat în vigoare după 1 ianuarie 1993 şi se înscrie în strategia globală de armonizare a impozitelor indirecte. fără a avea însă dreptul să-şi deducă taxa deja vărsată în stadiile de producţie anterioare.620 € .98-2.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 9 precedent o cifră de afaceri inferioară plafonului de 16. iar o asemenea operaţiune este scutită de aplicarea TVA. Impozitele pentru deţinerea sau transmiterea de imobile Cota de bază pentru impozitarea terenurilor şi clădirilor deţinute în proprietate este de 0.300-41. impozitul funciar atinge efectiv valori cuprinse între 0. 5. Circulaţia produselor supuse accizării se face în regim suspensiv prin intermediul unor antrepozite fiscale şi trebuie să fie însoţită de documente fiscale. Impozitarea succesiunilor şi a donaţiilor Germania impozitează întreaga avere a defunctului. Acelaşi barem se aplică în principiu şi donaţiilor.iar cifra de afaceri prevăzută pentru anul în curs nu depăşeşte 50. putând fi multiplicată. religioase sau de utilitate publică. în anumite limite. 4. cu scopul de a deduce impozitul astfel plătit. de comunităţile locale.35%. între 12-40% pentru colaterali şi soţul/soţia divorţată. Acciza minimă a fost stabilită în anul 1992 pentru alcool şi băuturi 9 . Legislaţia privind accizele.1%.000 € . Astfel. dintre bunurile succesorale. tutunul şi produsele din tutun.5%. între 17-50% pentru alţi avânzi-drept. 6. Produsele supuse accizelor sunt impozitate în statul în care acestea sunt consumate. bunurile mobile de o anumită valoare (10. Sunt scutite de impozitare. În schimb.sunt exonerate de la plata TVA. legatele în favoarea organismelor caritabile. circulaţiei şi controlului produselor supuse accizelor. Cotele de impunere sunt cuprinse între 7-30% pentru soţul supravieţuitor şi moştenitorii de gradul I. obiectele de artă sau de colecţie. cumpărătorul poate opta pentru aplicarea TVA (16%). În caz contrar sunt impozitate doar bunurile situate în Germania şi participaţiile la societăţile germane. pentru imobilele noi. Accizele Reglementările fiscale la nivelul accizelor au impus un regim definitiv şi general asupra deţinerii.000 €). prevede şi existenţa unei accize minime asupra fiecărei categorii de produse. dacă de cuius a fost rezident sau cel puţin un moştenitor este rezident. Produsele supuse acizelor printr-un regim comun (accize armonizate) sunt: uleiurile minerale.

telefoanele mobile.59 € / hl. la fel. În Germania plata impozitului pe energie afectează în principal resursele naturale de energie precum uleiuri minerale. putem observa că fiscalitatea din România este una medie faţă de ţările Uniunea Europeană. Rata de impozitare variază de la 61. articolele din cristal. rulate). 10 .). Fiecare stat membru al Uniunii Europene va stabili cadrul legislativ în materie de producere. De exemplu.2 la sută.303 € / hl. veniturile fiscale şi bugetare sunt dependente de veniturile din taxele şi impozitele indirecte (TVA. pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depăşeşte frecvent 50 sau chiar 60 de procente. În România. în timp ce. în Uniunea Europeană. produse din tutun.50 € / m3 pentru benzină. În acest context. pentru celelalte produse supuse accizelor urmând să intre în vigoare mai târziu. confecţiile din blănuri naturale. transformare sau deţinere de produse supuse accizelor armonizate. benzina fără plumb şi motorina). bijuteriile din aur şi/sau platină.78 € / kg. În prezent. pe bere de la 8. Taxa de cafea ajunge de la 2. aparatele video de înregistrat sau de reprodus. dar cu respectarea dispoziţiilor comunitare.35 € / m3 pentru motorină roşu la 654. camerele video. Concluzii Specificul României faţă de ţările UE27 constă în structura veniturilor încasate la bugetul de stat. apele de colonie şi apele de toaletă. indirecte şi contribuţiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate. ţigarete şi tutun. situându-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau Slovacia (unde se aplică o cotă unică de 19% atât pentru venituri. Impozitul pe băuturi alcoolice este percepută asupra unor produse alcoolice care nu sunt supuse accizelor specifice şi care au un procent mai mare de 1. vinurile şi produsele pe bază de vin. cărbune şi gaze naturale. taxe vamale etc. regular şi normală. Taxa de tutun este perceput prin timbre fiscale. impozitul pe vin spumos de la 51 € / hl la 153 € / hl. în care predomină. Rata de impozitare poate ajunge până la 1. aparatele pentru condiţionat aerul. produsele petroliere (benzina premium. cu o rată minimă de 10% şi una maximă de 14%) şi ţările dezvoltate din UE. cuptoarele cu microunde. România se află între Serbia (cu venituri impozitate progresiv. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul. contribuţiile celor trei mari categorii de impozite şi taxe (impozite directe. cât şi pentru TVA). accize. apele minerale şi apele gazoase cu conţinut de zahăr sau de alte produse de îndulcit şi substanţe aromatizante. berea. România are una dintre cele mai reduse cote din UE27 la impozitul pe venitul persoanelor fizice. parfumurile. autoturismele şi autoturismele de teren (inclusiv din import.19 € / kg la 4. Cu o rată de impozitare de 16%. În România se practică accize pe produse cum sunt: băuturile alcoolice.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 10 alcolice. cafeaua.66 € / hl la 12.

România are printre cele mai scăzute cote dintre ţările din UE27.3%). de exemplu. Rata utilizată în România este mai mare decât cea practicată de alte state. taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici în comparaţie cu Uniunea Europeană. observăm că ţările dezvoltate din UE au un regim de impozitare mult mai restrictiv decât al României.4%. nou introdusă în Codul Fiscal şi atât de contestată. imputându-i lipsa de echitate.9%). trebuie menţionat că. opiniile pro cota unică vorbesc despre creşteri de venituri la buget. Germania (52. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt în Danemarca (38%-59%). Altfel. generate de expansiunea consumului datorată transferurilor băneşti de la românii plecaţi în străinătate şi măririi cererii celor cu venituri mari.5%). Astfel. Franţa (55. Părerile contra recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocraţiei fiscale (simplitatea ei administrativă). În România. Luxemburg şi Cipru (15%) sau Marea Britanie (17%). Cea mai mare rată a TVA este înregistrată în Suedia. impunerea de constrângeri tari răuplatnicilor. în Irlanda acesta este de 26%. consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile în România este necesar deoarece concurenţa fiscală între ţările UE este din ce în ce mai puternică. Olanda (34. Ungaria 16% iar Estonia 22% (trebuie menţionat că Bulgaria şi Estonia nu impozitează veniturile din dividende). mai mic decât în Polonia (34. Bulgaria impune o cotă de impozitare pe profitul companiilor de 10%. flexibilizarea Codului Muncii etc.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 11 sistemul progresiv. care au câştigat mai mult ca urmare a aplicării cotei unice. Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE. este întâlnită în Slovacia (unde se practică principiul cotei unice extins şi la TVA). rata de impozitare a dividendelor este de 16%. În ceea ce priveşte impozitul pe profitul companiilor. legat şi de taxa de primă înmatriculare. în cazul persoanelor juridice. Dacă avem în vedere rata de impozitare combinată (impozit pe profit + impozit pe dividende). cota TVA aplicată în România se situează la un nivel relativ mediu.4%). Pentru persoanele fizice.44%. În mod cert. Reforma sistemului fiscal naşte în continuare multe controverse în România. Norvegia şi Danemarca (25%). Cehia (35.4%) şi aproximativ egal cu cel din Grecia (29%).2%-52%) şi Norvegia (28%-51. Germania. cum ar fi. Finlanda (29%-53. Cehia etc. mediul economic în care este implementată şi măsurile acompaniatoare – reducerea cheltuielilor publice. crearea de locuri de muncă. dacă impozitul final combinat este de 19% în Slovacia. Suedia (30%-55%). „magnet” pentru investiţiile străine. Succesul sau eşecul ei depinde de momentul în care este aplicată. Se argumentează că veniturile la buget s-au mărit prin creşterea încasărilor din TVA. 11 . 19%. în România. astfel că profiturile unei societăţi comerciale sunt impozitate cu 29. în cazul acţionarilor persoane fizice şi cu 24.4%). Aceeaşi rată.

Editura Rosetti.com mfinante.ro 12 . Cosmin Flavius Costaş: Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III. Editura C.ro worlwide-tax. Bucureşti 2009 Codul Fiscal Pagini internet: codfiscal.money. Ediţia 3. Bucureşti 2006 Dan Drosu Şaguna: Drept financiar public.COMPARAŢIA SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC CU SISTEMUL FISCAL DIN GERMANIA 12 BIBLIOGRAFIE Mircea Ştefan Minea.Beck.H.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful