Carmen Chelaru

Cui i-e frică de istoria m uzicii ?!
P artea întâi

Coperta I: „M usi from Bi Pi c g nk”,pi ctură de Bob D yl 1 an

1

Bob D yl ( an născut Robert Alen Zi m erm an î 24 mai 1941 l D ul l m n a uth, M i nnesota) este un cântăreţ, com pozi m uzi an şipoet am eri al căruicontri iî m uzi am eri tor, ci can e buţi n ca cană sunt com parabie,î f m ă şi l n ai i l nf uenţă,cu cel al l Stephen Foster,I ng Berln,W oody G uthri şiH ank W ilam s. e e ui rvi i e li http://theband.hiof.no/albums/music_from_big_pink.html

Cuprins
CUI I-E FRI D E I RI M UZICII ? ................................................................ 5 CĂ STO A LIMBAJUL MUZICAL ...................................................................................... 11 DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI AI LIMBAJULUI MUZICAL ................ 13 PERIODIZAREA ISTORIEI MUZICII .................................................................. 17 PREISTORIA................................................................................................... 21 CO N D I I APARI EIARTEI ................................................................... 21 ŢILE ŢI TRĂSĂTU RIALE ARTEIPREISTORICE ........................................................ 21 ANTICHITATEA .............................................................................................. 23 CO N SI DERAŢI G EN ERALE........................................................................ 23 I Regi l cu cea m aiveche ci lzaţi ...................................................... 23 unie vii e Pri pal e ci lzaţi anti cunoscute.................................................... 23 nci el vii i ce O posi l peri zare a i biă odi stori vechior greci ........................................ 24 ei l : Rom a anti – 753 îH.– 395 d.H............................................................. 24 că . Î nceputulcreşti sm ul : ni ui......................................................................... 24 MUZICA Î VECH I L EG I N U PT...................................................................... 25 CULTURA GRECIEI ANTICE O APARI E EN I M ATI TEATRU L AN TI GREC . 28 ŢI G CĂ: C Î CEPU TU RI N ............................................................................................ 28 TEATRUL VECHILOR GRECI ...................................................................... 30 Dithyramb-ul .......................................................................................... 31 Epoca de aur a teatrului antic grec, sec. VI-IIîH..................................... 31 I . Concursurile teatrale ateniene ................................................................ 33 Amfiteatrele ........................................................................................... 34 Ce cupri ndeau m ani festărie teatral ?.................................................... 36 l e Muzica ................................................................................................... 39 Scurtă cronol e a i ogi stori teatrul anti grec,sec.VI îH ................... 44 ei ui c -V . CULTURA PRE-RO M ÂN Ă ............................................................................... 45 CULTURA GETO-D ACĂ............................................................................. 45 CULTURA DACO-RO M AN Ă ...................................................................... 46 RĂSPÂN D I REA CREŞTI I N SMULUI PE TERITORIUL CARPATO-DANUBIANOPONTIC................................................................................................... 48 RO M ÂN I ŞIAM PREN TA CULTURII LATINE ............................................... 52 I EPOCA EVULUI MEDIU SECOLELE IV – XIII ..................................................... 59 CU LTU RA APU SEAN Ă ( CCI EN TALĂ) O D ........................................................... 61 PERIOADA PRE-G REG O RI Ă.................................................................. 61 AN Liturghia ................................................................................................. 62 Plurimelodia ........................................................................................... 66 Concluzii ................................................................................................. 67 PERI AD A G REG O RI Ă – SEC. VIII–X..................................................... 68 O AN Date biografice ....................................................................................... 68 Reform a gregori ................................................................................ 69 ană

Cântulgregori ..................................................................................... 69 an Concluzii ................................................................................................. 75 ARS ANTIQUA, SEC. XII–XIII ..................................................................... 75 Apari polifoniei ................................................................................... 76 ţia G enurişireprezentanţi........................................................................... 79 M U ZI LAI M EDI CA CĂ EVALĂ ..................................................................... 83 Reprezentanţi ......................................................................................... 83 Limbaj muzical – ..................................................................................... 83 TEATRUL MEDIEVAL................................................................................ 84 CU LTU RA CREŞTI Ă RĂSĂRI N TEAN Ă ( RI TALĂ) O EN .......................................... 86 IZVOARELE MUZICII BIZANTINE ............................................................... 88 CREŞTI I U L Î TRE SECOLELE IV-XVI.................................................... 94 N SM N REN AŞTEREA SECO LELE XIV – XVI.................................................................. 99 EVENIMENTE ISTORICE GENERALE ........................................................ 100 EVENIMENTE CULTURALE ..................................................................... 102 REN AŞTEREA Î M U ZI ............................................................................. 103 N CĂ PERI AD E ŞIREPREZEN TAN ŢI............................................................... 103 O LIMBAJUL MUZICAL RENASCENTIST ...................................................... 103 Genurim uzi e renascenti î di cal ste n verse cl fcări............................... 107 asii Esteti Renaşteri ................................................................................ 116 ca i Şcoal com poni că veneţi – î a sti ană nceputurie stereofoni .................... 118 l ei GIOVANNI PIERLUIGI DA PALESTRINA (1525-1594) ................................ 122 ORLANDO DI LASSO (1532-1594) .......................................................... 124 CLAUDIO MONTEVERDI (1567-1643) ..................................................... 126 EVENIMENTE MUZICALE D I PERI AD A REN AŞTERII ............................. 128 N O ANEXE ......................................................................................................... 131 TERMENI MUZICALI UTILI...................................................................... 132 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................... 140 Internet ................................................................................................ 141

CUI I-E FR ICĂ D E ISTO R IA M UZICII ?
Nu î ntâm pl ător am al acest ti u generi Am es tl c. urm ări î cel ce urm ează m aim ul obi ve. tn e te ecti Î nte de a aşterne cuvi cu i pe hârti am nai nte dei e, î ncercat să ne i agi m năm portretul ideal şiapoipe cel real al cel cărui i se adresează dem ersul ui a nostru. Ne-am fol t î această pri nţă de osi n vi experienţa acum ul ată î peste un deceni şi n u j ătate de acti tate pedagogi uni um vi că versi tară, de practi carea „acti tăţi” de pări de-a lungul vi i nte unui sfert de veac şi de di versel şi com pl e e exel relaţi de-o vi i aţă cu ti nerel generaţi. N e-am e i î ni î această pri nţă cu date m ul pl ntâl t n vi ti e, complicate şi î perm anentă schi bare î spaţi n m n u, dar m aial î ti p. es n m Au fost necesare î ti p m aim ul com pri ărişi n m te m si nteze,î parte datori reconsi n tă derări repetate a i spaţi uişii portanţeiacordate istoriei muzicii î ul m n pl anul de î nvăţăm ânt, î parte datori ni ul n tă vel ui eterogen de pregăti pre-uni re versi tară şi i nteresul m ani ui festat de „benefci i cursului. i ari” Am urm ări aşadar câteva obi ve pri pal t ecti nci e: 1. Crearea unui si stem gândi asupra fenomere nul m uzi general m ai m ul decât transui cal , t miterea de i orm aţi; ne-a preocupat chiar nf i elaborarea unor algoritm2 î î egerea şi n nţel m aial î evaluarea actului artistic. es n Adaptarea l noie surse de i a l nform are, î n principal la internet.

Arta = „lm baj pri care i ul n om ulî com uni i l şi că deie, concepţil despre si ie ne, despre sem eni săişidespre i uni versulsău. ”
(W. Fleming – Arte şii ,vol I Ed. dei . , Meridiane, Buc. 1983, p. 11.)

Am î ncercat să ţi nem seam a de: - ceea ce ar trebui să şti e, - ceea ce ar dori să şti e, dar şide - ceea ce ar putea să şti e destinatarul acestor rânduri . O bi ve urm ări ecti te:  sistem de gândi re

2.

 surse de informare

2

Si stem de regul,si bol şioperaţi pentru ef i m uri i ectuarea de cal e.Î DEX online. cul n

3. 6

6 Introducerea unor accesorii vizuale cât m ai sugestive – reproduceri, tabele, scheme grafice ş. –,şti find că m em ori vi ă este a. ut i a zual m ai dezvol tată decât cea abstractă, audi vă, ti tactiă origustati Acol unde a fost posi l l vă. o bi, am apel l „î bl rea” ri i ştinţii at a m ânzi gori i fce pri um or,cari n catură,evi tarea sau explcarea i noţi l ermetice sau academice. unior I ntegrarea experi enţei cul tural şi arti ce a e sti tinerior î conţi ca şi î form ă. Provocal n nut n rea şicul varea creati tăţi şifanteziei speciti vi i fi ce vârstei Descoperi . rea şi î ăturarea nl prejudecăţior î eval l n uarea operei de artă; dar şidezvăl rea şianalzarea pseudo-artei. ui i D epl asarea ponderi conţi i nutul di ui nspre epocile pre-i stori şi i ce stori către fenom ece, nul cultural-arti c al ul m el două veacuri sti ti or şim aicu seam ă alul m el deceni.Consideti or i rarea şi re-considerarea i portanţei unor m form e de artă – î speci noi– şitrecerea lor n al din zona ne-profesi stă î cea sem i tă şi oni n -cul chi cul cum este, de pidă, cinematograar tă, l fia, jazz-ul sau muzica rock. Am i stat asupra creări şi dezvol i capansi i tări cităţi de corel a cunoşti or din diverse i are nţel domenii muzicale – practi şi teoreti – cu ce ce care i ntră ti iî contact de-a lungul studiineri n lor; de asemenea dezvoltarea vitezei de asimil şia capaci ide si are tăţi nteză a informaţi ilor.

 accesibilitate

4.

 creativitate

5.

 modernitate

6.

 analză,si i nteză,corel are

Î m od si n gur,nu am reuşi aplicarea tuturor acest tor pri pi şi obi ve. El răm ân î nci i ecti e nsă repere constante, iar prezentul demers devine astfel deschi şi perfecti l Î consi s bi. l derăm aşadar ne-î nchei şiî recom andăm ca atare. at l

7 U rm ând cri iprecum cronol a i teri ogi stori uni că, ta7 î di tea n versi tate şi l ca evol ei am creat urogi uţi , m ătoarele etape: I ntroducere, ce i ude o prezentare si ncl nteti a că „i nstrum entel de l or ucru” ce urm ează a f m ereu i folosite pe parcurs: limbajul muzical cu componentel sal şiperiodizarea istoriei muzicii. e e Partea I – „Străm oşi”, cu referiri la epocile: preisi tori anti pre-rom ână şi rom ână m edi ă, că, că, eval medi ă europeană, cul eval tura creşti Renaştenă, rea. Partea II – „Povestea O perei prezentarea î for”, n m ă „teatral a i ă” stori cel m aiî ei ui ndrăgi gen m ut zical. Partea III – „Secol XVII – Secolul model – ul I ” Barocul şiCl ci ul vi asi sm enez, cu limbajul muzical, personaltăţi şi capodopere em bl ati pentru i em ce î ntreaga istorie a muzicii. Partea IV – „Secol rom anti – Veacul al XIX-lea ul c” cu di versi tatea şiî acel ti p unitatea sa stilisn aşi m ti că. Partea V – „Secol XX – Secol probl ă” – noul ul em utăţi dileme, controverse, valori contemporane. , Partea VI şi ul m a – „Fenom enulm uzi m i ti cal ori ti – O succi i c” ntă stori a m uzi i rom âneşti cu e ci , valorie einaţi e şieuropene. l onal La acestea am adăugat o Parte a VII-a cu referiri bibliografice multipl di e, verse şi com bi nate, di n i ensa bi i m blotecă vi rtual a i ă nternetul precum ui şi din vol e ti um părite. Pentru consultarea bibliografiei este necesară cunoaşterea lm bior: rom âi l nă, engl şi f eză ranceză. Pentru cei fam ii zaţi şi lari

Structura l ucrări: i IStrăm oşi i II Povestea operei III Secolul model (XVIII) IV Secolul romantic (XIX) V Secol probl ă ( ul em XX) VI Fenomenul muzical mioritic VII Anexe

8 cu al lm bi de ci aţi exi te i rcul e stă, desi gur, zone 8 bibliografice la fel de vaste. Am creat de asem enea m i di onare cu term eni ci cţi al căror î es î consi nţel l derăm oblgatori a f i u i cunoscut.La acestea am al ăturat un di onar gecţi neral ce va î , nsoţi anexel De altfel, acolo unde e. am consi derat necesar, am i us defi ţi, explncl ni i i caţi şicom entari î subsol pagi l indiferent i in ul nior, dacă acestea se regăsesc î di onarel ataşate. n cţi e Î fne,î anexe am căutat,î lm i posi ltăţior, n i n n i ta bii l să i udem exem pl m uzi e edii ncl e cal fcatoare pentru di tel epoci peri feri e , oade şilm baj m uzi e. i e cal Muzica: „… succesi de stăride une tensi onare şirel axare,ca o succesi decide stări une calitative, uneori chiar ca o energi ci că ce se e neti m ani festă pri sunete şipri n n raport l care pozi ie a ţil succesive (sunetele) sunt num aistaţi pri care uni n ci ă un «ce» destulde rcul m i os, steri ” (PascalBentoi „I agi şisens”, u, m ne Ed. muz. Buc. 1975, pp. 16-17)

Introducere

LIMBAJUL MUZICAL
= totalitatea elementelor de exprimare muzical-arti că sti Term eni cu sem nul* sunt defni î conti i i ţi n nuare.

modal

tonal
sisteme de organizare sonoră*

melodica* tema* m uzi ă cal

atonal: serial, matematizat ş. a.

de si nteză

agogica*
Componente elementare

ritmica* metrica* dinamica*

timbrul*

12 12

heterofonia*

polifonia*

omofonia*

plurimelodia* (sintaxa m u zi l ca ă)

monodia aco m p an i * ată

armonia*

simfonismul*

Componente complexe

arhitecturile sonore / formele / structurile* muzicale

textura*

genurile muzicale*

cluster*, etc.

estetica m u zi l * ca ă

DEFINIREA PRINCIPALI LOR TERMENI AI LIMBAJULUI MUZICAL
AGOGICA ARMONIA Viteza i nterpretări m uzi e.Tempo-ul. Ex: andante, allegro etc. i cal Ansam bl de regul şi pri pi de organi u i nci i zare şi î ănţui a nl re acordurior. Este dependentă, ca şi melodia, de acel l eaşi sisteme de organi zare sonoră.Armonia este, prin urmare, tonal m odal ă, ă, atonal de si ă, nteză. (engl. ciorchine) Complex de sunete simultane, compus din secunde mari, mici, chiar microintervale, care nu pot fi distinse separat de auzul uman, ci sub forma unei agl erări sonore, cu om aspect de acord. Intensitatea sonoră.Ansam bl nuanţel Ex. piano, forte etc. ul or. Ştinţa care studi i ază frumosul muzical – mai general, sensul/sem nii a m uzi işiefectul acesteia asupra auditorului. fcaţi ci „Cl de f asă enom ene m uzi e reuni pri consensul datel l cal te n or or 3 de structură şifnaltate esteti ” i i că. Cl fi : asi cări I. după mijlocele utilizate şi  tipul de i nterpreţi vocal; coral; instrumental; simfo: nic; vocal-instrumental; vocal-simfonic  num ărul de i nterpreţi de cam eră – duo, trio, : cvartet etc., simfonic II. după scopul com uni i cări  religios; laic III. după f naltatea esteti – i i că  comic; tragic; dramatic; liric; funebru etc. IV. după structura m uzi ă sau tipul de limbaj muzical – cal  monopartite – motetul, madrigalul, liedul, uvertura, passacaglia etc.  pluripartite – suita, simfonia, concertul etc. şicl fi l pot conti asi cărie nua,î funcţi de cri ie al n e teril ese.

CLUSTER

DINAMICA ESTETICA M U ZI CALĂ GENUL MUZICAL

3

D i onar de term enim uzi i Ed.şt.şienci op. Buc.1984,p.204. cţi cal, cl ,

14 14 HETEROFONIE „Form ă speci ă de pl vocaltate *sau plurimelodie+ care constă al uri i 4 î producerea si ul n m tană a uneim el işia vari odi antel ei” or . sau „di buţi si ul stri a m tană a acel aşi m ateri tem ati l m ai m ul ui al c a te voci paral e şi pendul el area acestor vociî ntre starea de uni şi son 5 cea de multivocalitate [sau plurimelodie+” . MELODIA Şi de sunete şi i r nterval organi e, zate după anum i regul, cu un te i sens expresiv. sau „di buţi ori stri e zontal de evenimente sonore el entare” ă em METRICA
6 7

Si stem de pri pi şi regul pentru m ăsurarea ritmului muzical. nci i i Este  di zi vi onară = având ca uni tate durata m axi ă,di zată binar m vi  cum ul vă = având ca uni ati tate durata m i m ă,cum ul ni ată Suprapunerea unei melodii (vocale sau instrumentale) pe un acom pani ent acordi (î acorduri. Apare l sfârşi sec. al am c n ) a tul 8 XVI-lea. Si ul m tanei tatea obi ectel sonore şi schi barea si ul or m m tană a acestora – şi de acorduri de ex. r Ti puride organi zare sonoră si ul m tană – „verti ă”.I cal dentii fcată î n diverse tratate cu si ntaxa sonoră/m uzi ă. cal „Suprapunerea a două sau m ai m ul m el i afl te odi ate î ntr-o dependenţă rel vă. 9 ati ”

MONODIA ACO M PAN I ATĂ

OMOFONIE

PLURIMELODIA

POLIFONIE

4 5

Clemansa Liliana Firca – H eterofoni î creaţi l Enescu, Studii de muzicologie vol. IV, p. 307 a n a ui Şt.N i escu – Enescu şilm baj m uzi alsec.XX, Studii de muzicologie vol. IV, p. 92. cul i ul cal 6 eveniment sonor = tot ceea ce provoacă o senzaţi audi vă – sunet (grup de sunete indivizibile auditiv) sau e ti zgomot. 7 Şt. N i escu – Analiza fenomenologică a ti l fundam ental de fenom ene sonore şi raportul l cu cul purior e or heterofonia, Studii de muzicologie, vol. VIII, Ed. muz. Buc. 1972, pp. 133-134. 8 D i onar de term enim uzi i Ed.şt.şienci op. Buc.1984,p.310. cţi cal, cl , 9 D i onar de term enim uzi i Ed. şt.şienci op. Buc.1984,p.381. cţi cal, cl ,

15 RITMICA

15 (din grecescul rhein = a curge) Ordinea duratelor muzicale – sunete şipauze. Sau „ordi care regl entează durata”10 nea em sau „acea propri etate a unui şi de eveni ente î ti p care produce r m n m asupra observatorul i presi unei proporţi î ui m a i ntre duratel e diferitelor evenimente sau grupuri de evenimente din care este 11 com pus şi ” rul sau „U n şi de num ere î r ntregiî care descoperi o l si pl ”12 n m ege m ă. M odaltate de organi i zare sonoră si ul m tană şi succesi a două vă sau m ai m ul pl te anuri sonore, care creează i presi de spaţi m a u popul cu „personaj sonore com pl at e” exe. Sau „Concepţi l e egată de i deea transform ări genurior m uzi e i l cal î ntr-un „l de acţi oc une” şi nu num ai î ntr-un domeniu de pură expresie sau virtuozitate. Simfoni ul propune o di sm nam i că structural specii bazată pe dezvol ă fcă, tarea şi conf runtarea unor fi onom i tem ati bi conturate, contrastante, î cadrul zi i ce ne n formelor ample de tipul sonatei sau simfoniei. Pri esenţa l de n ui «acţi m uzi ă ori une cal entată»,si foni uldevi un echi ent al m sm ne val dram aturgi î câm pulm uzi ii ei n ci nstrum ental ”13 e.

SIMFONISMUL

SINTAXA M U ZI CALĂ

syn = î preună,taxi = ordine (gr.) Sintaxa = „Ram ură a lngvi ci m s i sti i care se ocupă cu studi î bi i cuvi or î procesul ul m nări ntel n 14 vorbirii.” Pri extensi ram ură a lm baj ui m uzi care se n e, i ul cal ocupă cu studi î bi isi ul ul m nări m tane şisuccesi a com ponentel ve or el entare al m uzi i î cadrul com pozi ei m uzi e. „Rel ie em e ci, n ţi cal aţil ce se stabiesc î l ntre obiectele sonore15. 16 ”

10 11

Z. Vancea – Studi şieseurim uzi e, Ed. muz., Buc. 1974, p. 7. i cal Matila C. Ghyka – Esteti şiteori artei Ed.şt.şienci op. Buc.1981,p.108. că a , cl , 12 Idem, p. 110. 13 D i onar de esteti general Ed. Politică,Buc.1972,p.324b cţi că ă, 14 DEX online. 15 obiect sonor = sunet,grup de sunete sau al fenom ene acusti care i te ce ntră î com ponenţa evenimentelor n sonore. Î D i onar de term enim uzi i op. cit. p. 341. n cţi cal, 16 D i onar de term enim uzi i op. cit. p. 446b. cţi cal,

16 16 SISTEM DE ORGANIZARE SO N O RĂ STRUCTURILE MUZICALE Ansam bl de sunete şi i u nterval afl e, ate î i n nterdependenţă şi i nteracţi une, care funcţi onează ca un î ntreg organi zat, după pri pi şiregul propri. nci i i i „Pl anuri aplcate construcţi /concepţi sonore. Î funcţi de ” i ei ei n e am pl oarea, durata el entul m uzi „construi exi macroem ui cal t”, stă structurişimicro-structuri. Sonata, Suita, Rondo-ul, Fuga, etc. – sunt exemple de macrostructuri muzicale. Ti de m el e cu structură determ i p odi nată,di ensi restrânse,cu m uni potenţi de prel al ucrare şisens expresi – muzical propriu-zi sau/şi v s extra-muzical (leit-motiv). „Fenom en si ntacti ce necesi o percepere gl ă,pl c tă obal asat find î i n zona de audi ltate a agl erări obi bii om i ectel sonore. D istribuirea or pe ori zontal şi pe verti ă a obi ă cal ectel î or ntr-un spaţi u-timp dens i pune î conştinţa audi vă i agi m n i ti m nea sonoră a unui tot î care n 17 detalulî pi i şi erde sem nii ie”. fcaţil Efect al spectrului sonor = ansam bl frecvenţel 18 compleul or m entare, subordonate unei frecvenţe pri pal Spectrul sonor nci e. corespunde î sfera senzori -psi ogi timbrului. Atât spectrul n al hol că cât şi ti brul consti e tem e de cercetare î m tui ncă neepui zate. S-a constatat de pidă, că spectrul sonor al unui sunet natural î l şi m odi că structura arm oni or î m om entul pătrunderi undei î fi cel n i n organulaudi v (ureche),dând naştere astfelaşa-num i or „tonuri ti tel de com bi e”19. Organul auditiv este, prin urmare, nu numai un naţi si pl receptor,ciun „m odul m u ator” de eveni ente sonore. m

TEMA

TEXTURA

TIMBRU SONOR

17 18

D i onar de term enim uzi i op. cit. pp. 481-482. cţi cal, M ări e caracteri că fenom enel peri ce, f i num eri egal cu num ărul de osciaţi com pl ( m sti or odi ind c ă l i ete sau ci uri produse î uni cl ) n tatea de ti p ( m consi derată de obi de o secundă) Frecvenţa generează î m uzi cei . n că î ţi ea sunetului. năl m 19 ton de com bi e = sunet secundar care î naţi nsoţeşte sunetel dubl avî o f e e, nd recvenţă m ai j oasă. El apare num aiî organulauzul ,este creat de acesta.U rechea şicrei n ui erulnu sî num aini analizatoare;el sî şi nt şte e nt „i nstrum ente m uzi e”.G l A nf l Fi ca şiM uzi Ed. tiner., p. 95-96. cal eb iov, zi ca,

17 17

PERIODIZAREA ISTORIEI MUZICII
Pri pal repere î nci e n periodizarea artei sunetelor sunt reprezentate de I stori cunoscută a um ani i a tăţi, î m od speci cea a n al ci lzaţi ,cul işiartei di vii ei turi , n toate ti purie şide pe toate m l continentele: I. Prei a,apari a l hom o stori ţi ui sapiens (250.000 ani – cca. 6000 îH. . ) II. Antichitatea, 6000 îH.– s.III d.H. . III. Evul Mediu, s. III – XIV I Epoca m odernă ti puri V. m e, s. XV – XVIII V.Epoca m odernă,s.XVII I-XX (Peri zarea a fost făcută după odi
Wikipedia, the free Encycl opedi şiO . a D rî ba,„I m stori cul işici lzaţi ”, a turi vii ei vol. I-I,Ed.şt.şienc.1984-1987) I

I. Epoca prei stori de l apari a conştinţei – că: a ţi i până l apari a organi istatal Zonele cele a ţi zări e. mai avansate – Asi O cci a dental O ri ă, entul Apropiat, Africa de Nord (Egiptul). II. Antichitatea: de la apari a statul – până l î părţi I ţi ui a m rea m periului roman (395 d.H.)  4000 îH . – statul sumerian, regatul e. giptean, India  2000 îH.– China .  1500 îH.– Creta, Iudeea .  s.XI îH .– s. I d.H. – Grecia I.  s.VIIîH.– s. IV d.H. – Roma I . III. Evul Mediu:de l î părţi I peri uirom an a m rea m ul (sec. IV d.H.) – până: 1. Europa de Vest / Imperiul Roman de Apus – sec. IV–XIII a. Perioada pre-gregori ană – sec. IVVIII b. Peri oada gregori ană – sec. VIII-XII (şim aideparte) c. Ars Antiqua – apari a polfoni – ţi i ei sec. XII-XIII Europa de Est / I peri Rom an de Răsăm ul rit (Bizatin) – sec. IV–XVIII a. Peri oada bi zanti – sec. IV-XV nă b. Perioada post-bi zanti – sec. XVnă XVIII

2.

IV. Renaşterea – sec. XIV-XVI a. Renaşterea ti puri / Ars N ova – m e sec. XIV b. Şcoal franco-fam andă – sec. XV a l

18 c. Renaşterea târzi – sec. XVI e 18 V. Barocul – 1600-1750 a. Barocul timpuriu – 1600-1650 b. Consolidarea stilului baroc – 16501700 c. Barocul târzi / Precl ci ul – u asi sm 1700-1750 VI. Clasicismul vienez – 1750-1800 VII. Secolul al XIX-lea a. Romantismul timpuriu – 1800-1850 b. Apogeul Romantismului – 18501900 c. Neoclasicismul – 1850-1900 d. Şcoll naţi e – 1850-1900 ie onal VIII. Secolul XX20 a. 1900-1920 b. Peri oada i nterbelcă – 1920-1950 i c. Perioada post-belcă - 1950-1990 i d. D upă 1990 O ri peri zare i ce odi stori că creează un cadru tem poralcu limite relative. De asemenea, epocile al ăturate se î ntrepătrund. Vom di nge de pidă, sti l elemente ale Barocului ti puri î peri m u n oada Renaşteri târzi, etc. i i Cu cât epocie sunt m ai l î ndepărtate,cu atât acestea sunt m aivaste,i delm i l ar i tărie lor mai relative. Şii nvers,cu cât ne apropi em de timpul prezent, perioadele sunt m aiscurte şim aipreci s definite.

20

A se vedea şiperi zarea general di anexe. odi ă n I nform aţil au fost prel ie uate di Wikipedia, the free Encyclopedia, n http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_time_periods şi http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=List_of_archaeological_periods&printable=yes

P artea întâi – „S trăm oşii”

Limbajul muzical

Preistoria

Antichitatea

Evul Mediu

Renaşterea

PREISTORIA
Epoca prei stori de l apari a conştinţei– până că: a ţi i l apari a organi i statale. Zonele cele mai aa ţi zări vansate ca ci lzaţi şicul vii e tură – Asi O cci a dental ă, Orientul Apropiat (popoarele est-mediteraneene şibal ce), Africa de Nord (Egiptul) cani

C O N D IŢIILE A PA R IŢIEI ARTEI

 O bservarea naturi î i nconj urătoare  Vi î grup aţa n  Conştinţa – reacţi m ental-afective la problei i
mel puse de exi e stenţă

 D ependenţa om ul de natură – vânătoarea, ui
princi a ocupaţi este refl pal e ectată î form el n e de artă

 Pri el m ani m e festări arti ce cunoscute dasti
tează di pal i cul superi – 42.000 – n eolti or 31.000 ani

TR Ă SĂ TU R I A LE A R TEI PREISTORICE

 Caracter magic, utilitar  I i realitatea m tă  N oţi l „i zi l (ex. fecunditatea) dau unie nvi bie”
naştere caracterului abstract
Imagini cu dansatori preistorici ( după http://www.chinastyle.cn/music/da nce/beginning.htm)

 Î bi m narea i i ei cu abstracti m taţi zarea duce l a
crearea simbolurilor

 Si bol l capătă un tot m ai m are grad de m urie
generalizare şide simplificare

 Apari a necesi ide ordonare, simetrie, deţi tăţi
corativism

22  Caracter dinamic – datorat vi inom ade eţi 22  Caracter uman – refl vi i vi uişia ectă aţa ndi dul col vi i ecti tăţi

 Caracter oral – lipsa scrierii  Sincretism = „contopi î rea ntr-un tot indivizibil
a unor elemente provenite din domenii artis21 tice di te. feri ”

Desigur, istoria artei sunetelor coi de până l un punct cu nci a i stori general a um ani i a ă tăţi şim aiî ndeaproape cu cea a culturii umane. Ea î urm ează şitrai nsă ectori i propri,specii evol ei i fce uţi limbajului muzical. Cu cât di stanţa î ti p f de n m aţă momentul prezent este mai m are,cu atât datel e, i orm aţil şidelm i l nf ie i tărie istorice sunt mai vagi, mai relative – şiinvers. D e asem enea,î pri nţa n vi epocior prei l stori anti şi că, că chi m edi ă ti puri ar eval m e, consi deraţil se referă m ai ie ales la fenomenul culturalarti c î ansam bl şim ai sti n u puţi l celm uzi propri n a cal uzi Pri pal cauză – puţi e s. nci a nel i orm aţi despre muzica nf i acel ti puri păstrate până or m , astăzi .

 Trăsăturim uzicale – modalism, ci aţi orarcul e
lă, monodie

21

D i onar de term enim uzi i Ed.şt.şienc. Buc.1984,p.445. cţi cal, ,

ANTICHITATEA
de la apari a statul – până l î părţi I peţi ui a m rea m 22 riului roman (395 d.H.)  3000 îH. – statul sumerian, regatul egiptean, . India  2000 îH.– China .  1500 îH.– Creta, Iudeea .

Epoca anti are delm i că i tări di te,î funcţi de spaţi feri n e ul cultural-geografic de referi nţă. De ex, antichitatea este delm i i tată: - î bazi m edi n nul teranean – s. VI îH .– IV d.H. I. - î Europa de nord – s. I – XI n (d.H.) - î Asi – 3000 îH .până n a . aproape de epoca m odernă europeană - pe conti nentel am eri e cane şi Africa de Sud – 2200 îH.până . aprox.î sec.XVI n De altfel, istoria celorlalte continente a cunoscut schi bărinotabie î speci m l n al după apari a şii ţi ntensi carea fi contactel cu căl or ători, i cuceri i col şti europeni tori, oni i .

C O N SID ER A ŢII G EN ER A LE
REGIUNILE CU CEA MAI VECHE CIV ILIZA ŢIE  Văie fl ior Ti şiEuf ( l uvil gru rat care se varsă î n Golful Persic – astăziI rak,Si a,I ri ranulde Est, Kuweit)  Val N iul ( pt,M area Roşi M edi ea l ui Egi e, terana, Sudan, Etiopia)  Val ea I ndusul (zvorăşte di H i al a, ui i n m ai străbate I a, Paki ndi stan, se varsă î M area n Arabiei)  Val ea G angel (zvorăşte di H i al a, ui i n m ai străbate I a,Bangl ndi adesh, se varsă î G ol n ful Bengal)  Val Fl ul G al ea uvi ui ben / H uang H e (i zvorăşte din Ti bet, străbate Chi de Est, se varsă î na n M area G al benă) PRINCIPALELE CIVILIZ A ŢII A N TICE CUNOSCUTE  Mesopotamia23 - Irakul de azi – 4000 îH . .

22

VezişiO vi u D rî ba – I di m stori cul işici lzaţi , vol. I, Ed.şt.şienc. Buc.1984,pp.18-19. a turi vii ei , Wikipedia, the free Encyclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_time_periods 23 m eso = î ntre,l m il potamo = apă curgătoare, l. gr. a joc;

24  24     Egiptul – 4000 îH . . Creta – ci lzaţi m i că24 – 1600-1100 îH . vii a noi . India – 2000 îH . . China – 2000 îH . . Iudeea – I srael (pe râul I ordan, î ntre M area M oartă şiEstulM edi teranei – 1250 îH . ) . 25  Persia – astăzi I rak, I ran, Afgani stan, Paki stan (î ntre Ti şiI gru ndus, M area Caspi că, Golful Persic, Oceanul Indian) – sec.VIîH . .  G reci anti – 1100 – 323 îH . ( a că . greci sunt i cuceri de Al ţi exandru celM are) O PO SIB ILĂ PER IO D IZA RE A ISTORIEI VECHILOR GRECI:  perioada cretano-m i ană (până î sec. XI ceni n I îH . . );  peri oada hom eri (sec.XI-VIIîH. că I I . );  peri oada arhai ( sec.VII îH . că I-V . );  peri oada atti (sec.V-I îH . că V . );  peri oada el sti (sec.I îH.– I d.H.).26 eni că V . R O M A A N TICĂ – 753 Î.H .27 – 395 D.H. 28  Ascensiunea – sec. VIII-IîH. .  Apogeul – sec.IîH.– II d.H. .  D ecăderea – sec. II-IV d. H. ÎN CEPU TU L CR EŞTIN ISM U LU I:  Apari a î I ţi n udeea şiSi a – sec. I d.H. ri  Răspândi î bazi m edi rea n nul teranean – sec. II-IV Pentru istoria culturii europene,epoca de referi nţă răm âne antichitatea greacă, 1.pentru că ea consti e tui baza de i raţi a cul l nspi e turior europene ul oare şi teri 2.pentru că vechi greciau i l ăsato i nesti abiă şibogată m l m oşteni cul re tural – ă m ateri ă şispi tual –, al ri ă păstrată şistudi până ată astăzi . Finalul istoriei antice europene coincide cu î nceputulcreşti sm ul – ni ui deveni î conti tn nuare unuldi n criteriile principale de studiere a istoriei, implicit a muzicii europene.

24 25 26

D e l regel m i ogi M i a e tol c nos,f ull Zeus şialEuropei i ui . Persia s-ar traduce Ţara cel di regi or n unea Fars I oana Ştef ănescu – O istorie a muzicii universale, vol. I, Ed. Fund. Cult. Rom., Buc. 1995, p. 42, nota 15. 27 D ata l egendară a fondări Rom ei V eziW .Fl i – Arte şii , vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983, p. 149. i . em ng dei 28 Î părţi I peri uiî zona de Apus şicea de Răsări m rea m ul n t.

 25 

25 29 313 – Î păratul Constanti cel M are dă m n Edictul de la Milano, privind libertatea credi nţeicreşti ne 381 – Î păratul Theodosi I (346-395 d.H.) m us decl creşti sm ulrelgi de stat î I peri ară ni i e n m ul Roman 395 – Acel î părat Theodosi I î parte aşi m us m Imperi î cel două zone – de Apus şi de ul n e Răsări pentru a putea fim aiuşor control î t at n i nteri şi apărat de atacurile tot mai or am eni nţătoare al barbarilor.30 e

M U ZICA ÎN V EC H IU L EG IPT
Textele hieroglifice arată că cel m ai i portante e m eveni ente di vi vechior egi m n aţa l pteni – religioase sau laice31 – erau î nsoţi de m uzi Aceasta te că. era atât vocal cât şii ă, nstrum ental Cântarea voă. 32 33 cal avea form ă responsori ă , antioni , de ă al f că asemenea strofi Atât cântarea vocal cât şi că. ă, dansul erau acompaniate de instrumente. Cel m aivechii e nstrum ente m enţi onate î textel n e egiptene sunt:     Kinnor – asem ănător lreişichi i tarei Ugab – flaut vertical / fluier Hasosra – similar trompetei Shofar – instrument de suflat, confecţi onat di corn de ani al(capră sau berbec) n m  Î tem pl erau fol te şi cimbale – instrun e osi mente de percuţi e
Cântăreţişii nstrum ente vechi egiptene

29

Constanti cel M are conduce I peri bi n m ul zanti î n ntre ani 306-337. Î 324-330 stabieşte capi a l Bi i n l tal a zanţ, oraş ce-ipoartă num el – Constantinopol. e 30 http://www.newadvent.org/cathen/14577d.htm, http://campus.northpark.edu/history/WebChron/Mediterranean/Theodosius.CP.html 31 Laic = lumesc, ne-religios 32 Cântare resposori ă = di og î al al ntre un solst şiun grup de cântăreţi i . 33 Cântare anti că = di og î foni al ntre două grupuride cântăreţi .

26 Egiptul a dezvoltat toate cele trei grupe de instru26 mente muzicale:  de percuţi – diferite tobe, castagnete, clopoe te, sistrum  de suflat – din lemn sau din metal  de coarde – lre, harpe, l i ăute; cu coarde ci upite,m aicurând decât cu arcuş. M uzi ocupa, se pare, un l i portant î vi ca oc m n aţa egiptenilor. Exista un repertoriu adecvat diverselor momente al vi i soci e: î tem pl î pal e eţi al n u, n atel faraonul şial nobiior,î atelerel m eştee ui e ll n i e şugarior,ferm el agri torior,î ti pulrăzboal e cul l n m iel şicu ocazi funebre. or i M uzi era de asem enea parte i ca ntegrantă a cul tul relgi având di ni ocrotitoare: zei Hatui i os, vi tăţi ţa hor şizeul Bes. M uzi vocal era i ca ă nterpretată atât de bărbaţicât şi de fem ei Exi . stau şi m uzi eni profesi şti pe ci oni , anum i trepte soci e. Cea m ai î tă pozi e o te al nal ţi reprezenta cea de cântăreţ al templului,deţi nută frecvent de femei. Î pal n ate, cântăreţi aveau de i asem enea o pozi e favori ţi zată.Pe o pozi e soci ă ţi al m aim odestă se afau ceicare cântau l petreceri l a . Vechi egi i pteninu fol oseau notaţi m uzi ă.M ua cal zi se î ca nvăţa şi ci a aşadar pe cale oral De rcul ă. aceea, î ncercărie de reconsti re se bazează î l tui n î ntregi e pe i m nscri i i agi , presupuneri şi pţi, m ni specul i34 aţi. Acesta este şi pri pal m oti pentru care nu nci ul v i stăm asupra acestor vechicul m uzi e. nsi turi cal

Rol m uzi iî Egi ul ci n ptulanti c

34

http://www.aldokkan.com/mp3/mp3.htm

27 27 Cronologie – perioada 4000 îH .– 38 îH . . . 35

4000 3500 3000 2500 2000

Î Egi se cânta l fl şiharpă n pt a aut Î Egi se cânta l lră şifaut dubl n pt a i l u U n m uzi cant de l curtea i peri ă chi a m al neză construi eşte pri ul i m nstrum ent de suflat din bambus. Î m uzi chi n ca neză se i pune si m stem ulm odalpentatoni c. Pe teri ulD anem arceise afă î uz i tori l n nstrum ente asem ănătoare trom petei . Î ansam bl l i n urie nstrum ental egi e ptene sunt i use i ncl nstrum ente de percuţi e.

1500

H i ţi fol ti i osesc chi tara,lra,trom peta,tam buri i na. H arpa apare î m uzi de dans egi n ca pteană.

1000 800

Î cerem onil relgi n ie i oase al I e srael uise fol ul osesc m uzi canţiprofesi şti oni . Î Babion se cântă î si n l n stem e m odal pentatoni şiheptatoni (7 sunete). e ce ce Cel mai vechi document muzical – un i n i m nscri onat pe o tăblţă sum eri pţi i ană,î scri cunei n ere form ă. Î G reci m uzi face parte di vi coti ană; se dezvol genurie vocalşi n a, ca n aţa di tă l teatral. Apar rapsozii – cântăreţiam bul . anţi

700

Fl autulşilra devi tot m airăspândi Apare lra cu 7 coarde. i n te. i Terpandru este autorul cântecel pentru voce cu acompaniament or instrumental.

600 520 500

Pi tagora i ntroduce noţi unea de octavă î m uzi n că. Se naşte poetulşicântăreţulgrec Pi ndar,autor de ode. (+447) Grecii folosesc aulos, chitara, lira. Pi tagora î concepe pri pil teoreti m uzi e. şi nci ie ce cal

340 50

Aristotel pune bazele teoriei muzicii. Cea m aiveche form ă de oboi apare la Roma.

35

http://www.classicalworks.com/his.pages/early.his.htm

CULTURA GRECIEI ANTI CE O A PA R IŢIE EN IG M A TICĂ : TEA TR U L ANTIC GREC ÎN C EPU TU RI
Cu 2500 de ani î urm ă se năştea î G reci l n n a, a Atena, teatrul european. Î ntre ani 600-200 îH . i . , vechi ateni au creat o tradi e dram aturgi a i eni ţi că căreif e de m ani orm festare,tehni şim il ci joace de exprimare s-au m enţi nut ti p de două m ieni, m l i dând om eni icapodopere val l şiastăzi Creari abie . ţi acelor vremi se pot compara doar cu operele ile shakespeari şicu arta secol ui20. ene ul M uzi î cul ca n tura G reci ei antice.

Lum ea grecească î secol e VI÷IIîH . n el I I .

„Î toate m om entel de exi n e stenţă al G reci – e ei scria Elie Faure – de l expedi a î potriva Troiei a ţi m şi până l aventura l Al a ui exandru cel M are, trecând pri l n uptel di e ntre Sparta şi veci e ei şi nel războai e di Pel el n oponez şidi Si la,se regăseşn cii te uşor, î toate cetăţie sale risipite, acel spirit n l război c şi de şi ni cană care dă i stori sal î ei e, nveşm ântată î atâta spl n endoare de către fi unea cţi plasti şi poeti un caracter î coşător de fecă că, nfri roce… Vol uptatea m ăcel ui – şi a m ăcel uil ul ul aş… – caracteri zează toate expedi ie pi ţil ratul di ui n Egeea,care pusti eşte coastel Asi … ,care i e ei ncendiază,dărâm ă până î tem elisau j eşte acolon i efui niie răspândi di I a până î M area G reci şi l te n oni n e de l Ci l H el a pru a espont, î num el cetăţi sal n e i e.

29 Popul i î aţi ntregi sunt date pe m âna uci l O gaşior. duplci i tate atroce conduce rel ie di aţil ntre oraşel e rivale, pentru care trafi este si cul ngura resursă, i trădarea şi m ăcel – cel mai bun mijloc de ar ul luptă. M ăreţi care câteodată se i pune î ziel a m n l e de primejdie, este batjocorită sau i gnorată când prim ej a a trecut… Tragedi Troi şi a Atri l 36 di a ei zior nu este poate decât un rezum at si bolc al patim i mil neî rânate care-i caracteri or nf zează obi ceiuril ”37 e. Am fost obi ţi să vedem î cul şnui n tura anti î că, n speci î cea greacă, un fel de „vârstă de aur” a al n om eni i o expresi a perf uni spi tul ,î ri, e ecţi i ri ui ntr-o asem enea m ăsură,î ncât se poate i î sca ntrebarea: nu cum va tot ce a urm at, până astăzi î cul ,n tura europeană celpuţi reprezi o decădere contin, ntă nuă a acel perfecţi cl ce? N i decum ! O ri ei uni asi ci ce absol zăripot devenij uti udecăţifal şichi peri se ar cul oase. Consi derăm i l l Ele Faure mai adeie ui i propiate de posibila realitate a acelor timpuri. Zeii grecilor – conti nuă autorulfrancez – „nu sunt ca zei hi i nduşi fataltăţi el entare, enti , i em tăţi de instinct irezistibile, ca naşterea sau moartea, mareel anoti purie, m i e, m l şcarea astrel Sunt or. enti tăţi psi ogi m onştri perfect conşti , hol ce, enţi făcuţi după chi şi pe m ăsura om ul . Zeus şi pul ui Ares,Atena şiAfrodi H erm es şiH era,câteodată ta, adm i l pri curajşiautori rabii n tate,de cum e vorba să-şi potol ească pasi unea sunt ni desf şte rânaţi autenti , rând pe rând vi eni şi cruzi m i noşi ci cl , nci , răzbunători m i , sadi – adesea şi neghi pe , şei ci obi

Concepţil relgi ie i oase al e vechilor greci

36

D e l num el regel m yceni A treus. Legendel l a e ui an e egate de num el său, al f ii şi urm aşior săi sunt e am lei l plne de vi enţă,om orurişii i ol ncest. D e aceea,zei au bl i estem at î ntregulneam alAtri l zior. 37 „D racon, M iti l ade, Tem i stocl Al bi e, ci ade… sunt rând pe rând exiaţi H esi este asasi l … od nat.Exiulî l l l oveşte atât pe Al ceu,cât şipe Teogni atât pe Xenofon,cât şipe H erodot.Î s, nsuşi Fi as este proscri ca şiTuci de di s, di şi poate Eschi. Socrate e nevoi să bea cucută. A naxagora, Pl l t aton, Li as f di Atena, pentru a nu f si ug n i surghi ţi de ea. Ari uni stotel de asemenea, pentru a nu f osândi l m oarte. Euri de, se zi este sf at de i ta pi ce, âşi ni f eif oase. Ele Faure – I şte em uri ” i stori artei Arta anti Ed. Meridiane, Buc. 1970., p. 180-182. a , că,

30 deasupra. N u văd ni un neaj ci uns î asta, de n vreme ce sunt oameni. Dar atunci cum de au putut trece drept zeiatâta vrem e?”38 Explcaţi ar f destul Să o l i i i e. uăm doar pe aceea că greci aveau, probabi, î centrul uni i l n versul l ui or spiritual omul – dar nu fi i ă,veşni superiinţa deal c oară, perfectă, i ntangi l – ci un spirit imperfect biă î ntr-un î i perfect ! Pentru că trebui să adminvelş e tem că vechi greciau l i ăsat l i expresi m aterium i i al al perfecţi i atât î ce pri e e uni, n veşte î ntruchi păril um ane, cât şi cel al creaţi ce-lî e el te i nconj oară. Contrar a ceea ce s-a afi at uneori „um ani ul rm , sm ” grecesc nu e de natură com uni – nu-şipropune stă să „fabri cu de-a sia „om ulnou” ! ce” l

„U m ani ul anti grecesc sm ” c

TEATRUL VECHILOR GRECI
U na di m ateri i l perfecţi io consti e l n alzărie uni tui a vechii greci teatrul, cu tot ceea ce presupunea el: timp şispaţi vi u zualşisonor. D acă vechi egi i pteni au construi m onum ente al m orţi şial tăceri – t e i e i piramidele, iar romanii – arene î nate doar nchi forţei fi ce şi dom i i cel puterni asupra zi nări ui c celui slab, grecii antici au creat un i ens l m ăcaş pentru spi t,cu toate î ri ntruchi l l ,f oase părie ui rum şi urâte deopotri – amfiteatrul, spaţi arhi vă u tectoni acusti şivi c, c rtualce ui eşte şiastăzi m . Teatrul antic grecesc a evoluat din vechi ritualuri relgi i oase datând di secol al XII-l îH. Î n ul I ea . n nordulG reci actual î Traci s-a născut cul ei e, n a, tul l Di ui onysos, zeul fertii ivi ltăţi etăţior şi a păm ânl tului. Ritualurile dionisiace erau practicate de preotesele zeului – menade (maenades) – şi i uncl deau consum area substanţel euforice (halucior nogene), orgi, sacri ci um ane şi de ani al i fi i m e.

Apari a teatrul şi ţi ui amfiteatrului antic

Tracia, Cultul lui Dionysos, zeul fertii işialvi ui ltăţi nul , sec. al XIII-l îH. ea .

38

Elie Faure, op. cit. p. 182

31 Practicile cele mai controversate ale cultului cuprindeau dansurieroti şim ani ce festăriemoţi onale care mergeau până l i e şipi a steri erderea cunoştinţei Aceste stări euforice erau denumite ecstasis. . Extazul reprezenta un important concept al vechior greci care vedeau î teatru o cal către l , n e crearea celor mai profunde stări em oţi onale. Dionysiac, hysteria, catharsis sunt de asemenea term eninăscuţidi cul zeului trac. n tul D eşia î ntâm pi m ul î potri ri î urm ătoarele nat te m vi , n şase secol cul l D i e, tul ui onysos a m i grat către sudul peni ei greceşti fi nsul , ind adoptat de tri burile autohtone. Totodată, practi l ri e î nate cie tual nchi zeului au devenit mai controlate, mai ponderate, î j n urul anul 600 îH . find adoptat î î ui . , i n ntreaga G reci ca un cul de pri ăvară. e t m DITHYRAMB-UL U n el ent esenţi alri ul l Di em al tual ui ui onysos î rel prezi dithyramb-ul – odă î nată zeul ,i ntă nchi ui nterpretată de obi de un grup de 50 de bărbaţitracei vesti î sati , ce consti au corul. Ei cântau di ţi n ri tui n tobe, lre şi faute, dansând î j i l n urul unei reprezentări a zeul . U neori purtau pe cap sau î j ui n urul mijlocului falusuri39 ca si bolalf ltăţi. m ertii i La î nceput, di thyram b-ul făcea parte di ceremon ni relgi a i oasă a zeul Di ui onysos, asemenea unui i n î cadrul m i . Cu ti pul î m n ssei m nsă, s-a transform at î scurte povesti reprezentate dramatic. n ri EPOCA DE AUR A TEATR ULUI ANTIC GREC, SEC. VI-III Î.H . Î j n urul anul 600 îH . greci erau organi ui . , i zaţi î n

ZeulD i onysos,î preună cu o m panteră şiun sati r

39

falus = organ sexualm asculn.D e l Phalos,zeulf i a l ecundi im asculne,l vechi greci tăţi i a i .

32 oraşe-state, reprezentând pri pal e tri nci el buri autohtone. Celm aiputerni oraş-stat era Atena, cu c aprox. 150. 000 de l tori Atunci şi acol s-a ocui . o născut din cultul lui Di onysos, ceea ce astăzi denumim teatru. „Teatrul grecesc era o di l a vi i î form ă stiare eţi n poeti reprezentată (sau i i că, m tată, ca să fol m osi term enul anti pe scenă. Î cadrul acestor specc) n tacol plne de vi e i aţă,publcul pri reprezentanţi i , n i săi di cor, parti pa i rect l î n ci ndi a ntâm pl di ări n vi unui grup de oam eni î aţa , ntr-o al epocă şi tă î ntr-un al l ”40 t oc.
Actorişicântăreţiî teatrulanti n c grecesc

Harta vechii Grecii & Tracia

41

D upă num el ţi e nutul î centrulcărui se afa ceui n a l tatea Atenei – Attica – această form ă dram ati că este cunoscută uneorişisub denum i de teatru rea attic.

40 41

William Fleming – Arte şii ,vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983, p. 52. dei http://www.princeton.edu/~markwoon/Myth/myth-maps.html; http://www.webwinds.com/thalassa/ancgreecemap.htm ; http://plato-dialogues.org/tools/gk_wrld.htm

33 CONCURSURILE TEATRAL E ATENIENE Î anul534 îH . conducătorulAtenei, Pisistratus a n . , transform at î ntrecerie di l onysi ace î concursuri n de teatru. Thespis a fost pri ulcâşti m gător alconcursul di acel an. Î urm ătoarele cinci decenii, ui n n acest ti de com peti i a deveni di ce î ce m ai p ţi t n n popular. Conducerea cetăţi num ea un archon, cai re sel ecta concurenţi şi al i egea choregos – cetăţeni bogaţi care fi nanţau producţi teatrale ile (sponsori de astăzi!). Pentru î i ncuraj area artelor, cei ce susţi neau cu bani aceste concursuri erau scuti de taxe î acelan.Acest ti de „sponsorizaţi n p re” era denumit leitourgia sau liturghie. Existau trei moduri de leitourgia î vechea Grecie: finann ţarea unei trilogii, construcţi şi echi a parea unui vas de război sau fnanţarea unei „am basade”. i Dacă nu se oferea ni meni pentru leitourgia unui concurs teatral, archon-ul avea dreptul să-i numească pe choregos. Singurul mod de a se eschiva era dovada că al neva este m aibogat.U neori, tci î lstel câşti n i e gătorior l aceste î l a ntrecerierau trecute şinumele choregos. Preţul unuibiet l Teal a trul lui Dionysos reprezenta câştigul unei zile de m uncă. Î m ul pri nţe,exi n te vi stenţa vechior greciera m arl cată de spi tulde com peti e – nu pentru bani, ci ri ţi pentru glorie – un concept care vine din timpurile homeri şicare era prezent î î ce n ntrecerie atl ce, l eti precum jocurile olimpice sau istmice. Î concursun rile dionysiace se î ntreceau rhapsodes (recitatori de cântări hom eri şi coruri de bărbaţi sau de ce) băi care cântau dithyrambi. Se acordau premii eţi pentru celm aibun actor,cea m aibună pi esă,cel mai bun autor – î form e com parabile cu ceren moniile Oscar de astăzi!

Thespis, primul laureat al concursurilor teatrale de la Atena – 534 îH . . Termeni specifici: - archon – realza presel a i ecţi concurenţior l - choregos – sponsori - leitourghia – sponsorizarea - rhapsodes – recitatori

34 O di ferenţă esenţi ă î al ntre concursurie anti şi l ce cele contemporane o reprezi el ntă ementul religios: la Atena, festivalul de teatru era legat de ritual î uri nchinate zeior, dar şi de ciclul agricol. l Î ntrecerie hom erice aveau loc vara, cele de col m edi î i e n anuari i cel de tragedi l sfârşi e, ar e e a tul l i m arti Pentru a evi corupţi j uni e. ta a, uriul care hotăra câşti gători concursului cuprindea reprei 42 zentanţiaicel zece tri or buri ale Atticii . Votul era secret, fi i ind ntrodus î urne păstrate î Tezaurul n n publc de pe Acropol până î m om entul i e, n delberări. Publcul ateni î m ani i i i an şi festa entuziasm ul şi aprobarea faţă de spectacol şi i e nterpreţi pri stri n găte şi bătăi di picioare (aplauzele n au fost „i nventate” de rom ani ). AMFITEATRELE U na di ntre extraordi narel m oşteni l e ri ăsate de geniul vechilor greci – î ncărcată î de eni e – ncă gm o constituie amfiteatrele. Atât arhi tectura cât şi desti a acestor monumentale construcţi (cunaţi i prinzând î ntre 17. 000-20.000 locuri, impresionant chi şi pentru ti purie m oderne!) reprezintă şi ar m l astăzi unul di cel m ai fasci n e nante subi ecte de com entat. Apri nderea unui chi t pe scenă sau bri paşi om ul se aud până l ul m el rânduri de i ui a ti e sus. Pentru reflectarea sunetel spre publc şi or i pentru amplificarea lor se utilizau diferite mijloace: fundal î spatel scenei vase m ari rezonauri n e , toare, de bronz sau teracotă, m ontate cu gura spre scenă,î ni practi n şe cate î gradene43, etc.44 n

Am fi teatrel anti greceşti e ce num ărau î ntre 17. şi 000 20.000 de locuri. Pri com paraţi î n e, n stadi oanel de astăziî e ncap î ntre 100. 000-250.000 de spectatori Trebui l . e uate î nsă î consi n deraţi di e ferenţel e pri nd vi vi teza de depl asare şi densi tatea popul eiactual aţi e.

42 43

http://plato-dialogues.org/tools/attica.htm triburile Atticii. grado = treaptă, i Fi t. ecare di ntre treptel cu scaune sau bănci di e , ntr-un amfiteatru, stadion etc. Vasile Breban – D i onar generalallm bi rom âne,Ed.şt.şienc. Buc.1987,p.423. cţi i i , 44 D em .U rm ă – Acusti şim uzi Ed.şt.şienc. Buc.1982,p.84. că că, ,

35

Multe din vechile amfiteatre s-au păstrat aproape i ntacte.Î n ziel noastre se organi l e zează spectacol şif val î e esti uri n incinta lor.

Ex: Teatrulanti „H erodes c Atti cus” de l Atena a găzdui eşte di i e până î n uni n septembrie, un festival impresionant, cu spectacole de operă şibal concerte et, simfonice, multimedia, rock ş. a. (http://www.helsun.gr/hf02.asp )

Festivalul de teatru antic de la Epidaurus a cuprins mai multe piese antice de Euripide, Sofocle, Aristofan, Menandru ş. a. (http://www.helsun.gr/hf01.asp )

Teatru antic grecesc

Teatrel anti greceşticupri e ce ndeau treipărţipri ncipale: orchestra, skene şi theatron. Î ncepând cu sec. al VI-l îH. au fost construite marile amfiea . teatre45 precum cel de l D el , Teatrul Atti şi a phi c Teatrull Di ui onysos de l Atena.Acesta di urm ă, a n construit la picioarele Acropolei, pe pantele din partea de sud, a fost conceput pentru 17.000 de spectatori Î perioadele de m axi ă î ori con.n m nfl re, cursurile de teatru antic aveau aproape 30.000 de spectatori46.

45

Cuvintele teatru şi amfiteatru deri di grecescul theatron, care desem na stâl i de l n ce m arcau vă n pi em pantel di j e n urulzoneiî care aveau l m ani estărie. n oc f l 46 „D upă o eval uare a l Pl ui aton,î Banchetul.” Guy Rachet – Tragedia greacă, Ed. Univers, Buc. 1980, p. 184. n

36

Acropol î ti pull Peri e e n m ui cl

47

M ai târzi î epoca el sti vor f construi şi u, n eni că i te alte am fi teatre î di n verse zone al G reci , aşa e ei cum este Epidaurus. D upă ce grecii au fost cuceri de rom ani aceşti au conti ţi , a nuat să construiască pe teri ulgrecesc noiteatre şisă l î tori e ntreţi nă pe cele vechi. CE CUPRINDEAU MANIFE STĂ R ILE TEATRALE ? O m ani festare teatral se desf ă ăşura de-a lungul unei zile. Concursurile dramatice de la Atena aveau l o dată pe an şi durau trei uneori m ai oc , multe zile. Scenariul lipsea sau era foarte simplu. Corul. La î nceput, greutatea expresi cădea ei mai ales asupra corului, condus de corifeu. Acesta reprezenta baza i ţi ă a form ei dram ati di ni al ce, n care au evoluat toate celelalte elemente ale teatrul . Era „vocea poetul sau gl ui ui asul conşti inţei publcul ”48. Aproape î i ui ntreaga acţi une avea l î oc n orchestra. Membrii corului – choreuts – erau de

Tragedi greacă – termeni a specifici: - corul - choreut – membru al corului - skene - scena

47 48

http://plato-dialogues.org/tools/acropol.htm Ovidiu D rî ba – Etapel tragedi greceşti studiu introductiv la volumul Eschil, Sofocle, Euripide – Perşi, m e ei , i Antigona, Troienele, Ed. tineretului, Buc. 1968, p. 8.

37 obicei ti neri care tocm ai î î şi nchei aseră perioada de pregăti pentru a deveni sol . Concepţi re daţi a ateni despre educaţi prevedea î ană e nvăţarea cântul şi a dansul de l vârste foarte fragede. ui ui a Efortul depus de cori pe parcursul unui specşti tacol complet – o triogi şi o pi sati că – era l e esă ri comparabil cu cel al sportivilor de la jocurile olm pi Î analza sa asupra dram ei greceşti i ce. n i , Ni etzsche com enta: „… scena,î preună cu acţi m unea era fundam entalşii ţi concepută doar ca o ni al viziune, singura realitate este tocmai corul, cel care dă naştere vi uni şi vorbeşte despre ea cu zi i î ntregul si bolsm al dansul , sonul şi verbum i ui ui 49 l . ui” M ai târzi odată cu depl u, asarea i portanţei di m nspre cor spre diferitele personaje individuale, acţi unea se va muta pe skene. Actorii. Î peri n oada de m axi ă î l re (sec. V m nfori îH . tragedi greacă avea trei actori La î . ), a . nceput, exista doar unul, numit hypokritus (cel care dă replici), deoarece acesta dialoga cu corul. Apoi a fost numit protagonistus ( di ), denum i cel ntâi re atribui l Thespi a urmat cu timpul deutetă ui s; ragonistus (cel de-al doiea) şi tritagonistus (cel l de-al treilea). Actori nu se m achi purtau î schi b m ăşti cai au; n m , re î nfăţi reprezentări exagerate al di tel şau e feri or caractere, expresi sau em oţi. Ei purtau de asei i menea cothornos – î ţări di pi e î te până ncăl n el nal la genunchi. De obicei, un actor î ntruchi m aim ul personapa te j Se şti astăzi că publcul putea recunoaşte un e. e i actor,î pofda m ăştior purtate de acesta, deoan i l rece î anul 449 îH. a fost i n . ntrodus un premiu pentru cel mai bun actor. Foarte rar, un rol putea Actorii

49

William Fleming – Arte şii ,vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983, p. 63 dei

38 fiî părţi de doisau chi m aim ul actori ca î m t ar ţi , n Oedipus la Colona de Sofocle. Î peri n oada el sti actori erau organi î eni că i zaţi ntr-o asoci e profesi ă num i Arti il Di aţi onal tă şti ui onysos. „Pe scenă nu avea l ni o acţi di oc ci une rectă.Toate actele violente se petreceau altundeva, fiind comunicate de un mesager sau de un alt personaj Pi e se desfăşurau pri naraţi . esel n une, com entari specul e, di og şi di u, aţi al scuţi Toate aceste e. elemente – cunoaşterea subi ectului dinainte, cadrul vizual permanent, fol rea m ăştior, acţi osi l uni î afara scenei – sl eau, î pri pal unui dubl n uj n nci u scop: să accentueze poezi pi a esei şi să dea frâu 50 cât m ailber i agi eipublcul . i m naţi i ui” D ram a era o trăi i re ntensă, audi vă şi vi ă, ti zual i plcând dans şim uzi vocal ( m i că ă coral sau solsă i tică) i , nstrum ental di og şiacţi ă, al une dram ati că. Predominant era, se pare, caracterul liric exprimat prin intermediul cuvântul cântat; epi şi ui cul dram ati se afl pe pl cul au anulaldoiea. Chi şiî l ar n tragediile cu amplu caracter dramatic ale lui Euripide,i ntensi tatea af vă a di tel scene atinecti feri or gea f recvent un ni atât de ri cat,î vel di ncât m uzi ca trebui să i a ntervi acol unde cuvintele nu mai nă o erau de ajuns – l f ca î cazulunuiom care,coa el n pleşi de em oţi nu se m ai poate expri a î cut e, m n 51 vi şirecurge l sunete nearti ate şigesturi . nte a cul Structura tragediei. Tragedi cl că di ti pull a asi n m ui Eschil (aprox.475 îH . cupri . ) ndea:  prologul, î care era descri pe scurt n să acţi unea şise aşeza scena;  parados,i ntrarea corul cântând o odă; ui  cinci scene dramatice, urmate fiecare de un komos – l entaţi al am i ternati î ve ntre Expresivitatea tragediei antice

Structura tragediei

50

„D ar deşi teatrul grec este un com pl de cântece coral dansuri î grup, acţi ex e, n une m i ată şi di og, m al al cătui un î nd ntreg coordonat, poezi răm âne î a ntotdeauna f actorul dram ati central” W ilam Fl i – c . li em ng Arte şii ,vol. I, op. cit. p. 55 dei 51 după William Fleming, op. cit., p. 63

39 cor şiprotagoni st;  exodus, punctul cul i m nant şi deznodăm ântul. Î l n ucrarea sa Poeticele, Aristotel puncta câteva di trăsăturie tragedi cl ce astf : n l ei asi el  provocarea fri işia em oţil puterni ci ior ce; purificarea (catharsis);  regul cel treiuni :de ti p,de l şi a or tăţi m oc de caracter;  pathos-ul (gr., suferi nţa),care dădea m ăsura caltăţi operei şi trezea si pati i i m a, compasiunea. Tragedil erau prezentate î trilogii – grupe de ie n câte trei dram e – î ntrerupte de pi sati ce ce ese ri ridiculizau caracterele personajelor deja prezentate. Î aceste farse, personaj e tragice purtau n el costum e şim ăştide tragedi dar cori ise î e, şti nfăţi şau travesti î sati . Sati i dansau sikinnis – un ţi n ri ri dans ri ce i i sări l cal uinărăvaş. tual m ta turie ul MUZICA De-a l ungulsecol or,m uzi a î el ca nsoţi perm anent t viaţa vechior greci Sunt puţi momentele din l . ne viaţa ci l m ii viă, ltară,relgi i oasă sau i ectual cantel ă re să nu fi l e egate î ntr-un f sau al de m uzi el tul că. Educaţi m uzi ă pe care o pri eau cetăţeni de a cal m i l cea m ai fragedă vârstă l crea posi ltatea să a e bii parti pe acti l m aniestărie arti ce al cetăţi. ci v a f l sti e i Arta sunetel percepută ca o datori nu repreor, e, zenta doar un scop instructiv, ci era parte a educaţi m oral Î pl se pare că lm ba vechior ei e. n us, i l greci – bazându-se pe siabe l l ungi şi scurte – era mereu tentată de m el a î odi nsăşi . Î aceste condi i ar putea ficonsi n ţi, derat celpuţi n ci udat faptul că nu s-au păstrat l ucrări m uzi e cal Muzica vechilor greci se afla î strânsă l n egătură cu foneti ca lm bi,bazată pe rel a di i i aţi ntre siabel l l e ungişiscurte ( feri di tă de foneti m odernă,cu ca siabe accentuate şi l neaccentuate).

40 al vechior greci cu atât m aim ul cu cât fol e l , t oseau (se pare) şio notaţi adecvată52.Explcaţi constă, e i a credem ,î l n egătura i nsecă, vi ă chiar, dintre ntri tal poezi şim uzi î ul m ă i e că, n ti nstanţă,di ntre cuvânt şisunet. Aceasta făcea probabi,ca atuncicând se l afl î faţa unuitext poeti să deci autom at şi au n c, dă cadrul sonor al muzicii care-lî nsoţea.Toate consideraţil de astăziasupra f ul î care suna m uie el ui n zica vechior greci se bazează aşadar pe textel l e teoretice – e drept, deosebit de detaliate – ale timpul şi al urm aşior l ni precum şi pe pi ui e l ati , cturi descoperite de arheologi. Cum suna efectiv m uzi tragedil şicom edil ca ior ior – ce am bi cât de ornam entată era m el ca şi tus, odi ce ti puride ornam ente cupri ndea,ce ri i untm că, de i nterveneau i nstrum entel şi care di e ntre el ? e Toate aceste î ntrebări vor răm âne, se pare, fără răspuns. Este, de pidă, i posi l să excl l m bi udem apari a unor m om ente de heterofonie î derulaţi n rea m uzi ă a spectacol or;nise pare l c ca acal el ogi colo unde existau grupuri de cântăreţi vocal şi i grupuri de i nstrum enti să apară şiabateri temşti porare de l i a ncantaţi m onodi – fie ele voite a că sau involuntare – apoi reveniri la monodia principal ă. Lăsând fantezi să m eargă m ai departe, este i a m posi l ca profunzi ea fiozofcă şi rafinamentul bi m l i poeti al textul să nu fi fost î c ui nsoţi de un di te scurs sonor pe m ăsură. Porni de l acest raţi nd a onam ent, l care am putea adăuga teori vechior a a l greci despre ethos, textele referitoare la muzica tragedil nise par palde şii ior i ncom pl ete. Trăsăturial m uzi i e ci (supozi i ţi): - m onodi m odal e ă - ri lber (psal odi dar şi tm i m at), dansant - posibile momente heterofonice -i nterpretare col vă ecti (coral responsori ă, ă), al antioni f că - genuri – vocal, instrumental (de dans), vocal-instrumental - genuri – lirice, epice, dramatice etc.

52

„D atel despre m uzi vechior grecitrebui cul di di eri surse – referiri literare ocazionale, poezie, e ca l e ese n f te teatru, reprezentări al i e nstrum entel m uzi e şi al i or cal e nterpretări m uzi i î opere de pi i ci n ctură şi scul ptură, tratate de teori şicâteva m ostre foarte f e ragm entare de m uzi ce ne-au parveni ” W ilam Fl i – A rte şi că t. li em ng idei, op. cit. p. 62

41 Tragedi şi com edi anti greacă reprezi pri a a că ntă mele forme complexe de artă si ncreti cunoscucă te î i n stori cul i I a turi. deea com bi i m ai m ul nări tor arte va revenil sf tulRenaşteri (sec.XVI a ârşi i -XVII) şiva purta num el de operă. e M uzi era com ponenta pri pal a spectacol ui ca nci ă ul . I ntrarea corul era î ui nsoţi de o m uzi de faut. tă că l Acel acom pani ent este m enţi aşi am onat î perion ada cl că anti şi î m om entul reci i tetraasi că n tări metrilor troheici, ca î di ogul di n al ntre Regi şi nă cor,î Perşi de Eschil.Este posi lca î num eroan i bi n sele dialoguri, î care sporea tensi n unea dram ati că şi se ci ocneau pasi l să se f î ţat un cântec unie, i năl de fl aut, care m arca m ai bi această agi e ne taţi i nteri oară. Com ponenta m uzi ă a tragedi cuprindea, prin cal ei urm are, deopotri cântul vocal – solsti şi î vă i c n grup (la unison, desigur) – şi cel i nstrumental. I nstrum entel m enţi e onate de scri erile antice erau:aul ,fl osul autulsi pl şidubl lra cu şapte m u u, i coarde, ţi tera, crotal e. Sunt cunoscute de el asemenea componentele rafinate ale limbajului muzi cal al vechior greci m odurie (cu scări l : l , genuri, formule melodice specifice etc.), ritmurile, genurie cântul vocal şi al dansul , cel epi l ui e ui e ce şicel lri – toate cu ethosul lor bine precizat. e i ce „O m are parte di frum useţea şi forţa pi or n esel rezul di trăi i ta n rea ntensă a decl aţi poeti am ei ce, ca şi di lm ba greacă î n i nsăşi N efind o lm bă . i i bazată pe accent (s.n.), greaca veche permitea o gam ă l argă de schem e m etri ce puteau expri a ce m orice nuanţă de acţi une şi de atm osferă. Receptând o pi grecească î traducere, aşadar, ci esă n ti torulm odern trebui să-şil i agi a să adue ase m naţi că m el a, cul odi oarea şi ri urie curgătoare al tm l e M uzi î cadrultragedi ca n ei

M ască î teatrulanti n c

42 limbi de ori ne, ca şi ceial factoril i gi l ţi egaţi de reprezentarea uneipi ”53 ese. Timp de aproape 130 de ani, de la prima victorie a lui Thespis î î n ntrecerie di l thyram bi până l ce, a moartea lui Sofocle,teatrulanti grec a trăi epoc t ca sa de aur.Ateni i a căror ci lzaţi şicul eni, vii e tură a făcut posi l naşterea acestei com pl form e biă exe de artă,vor f cuceri î anul404 îH .de spartani i ţi n . , apoi de al oraşe-state greceşti sfârşi cu arte , nd matele lui Alexandru Macedon. Teatrul va continua să exi dar nu va m aiavea aceeaşipondere ste, şival oare î vi spi tual ateni n aţa ri ă ană.U n nou m om ent de vârf î i n stori genul î va consti teaa ui l tui trul elisabethan, din Anglia secolelor XVI-XVII54. Nu se cunosc studiile acustice care au dus la conceperea m arior am fteatre greceşti Este î de l i . nsă netăgădui l t egătura di ntre acestea şistructura genul de spectacol ce avea l î acest cadru. Nu ui oc n putem, desi gur,face decât presupuneri specul i , aţi chi cu atât m ai m ul cu cât despre m uzică nu ar; t şti ni i practi ci doar teoreti Am ţi î m m c c, c. nut nsă să prezentăm destulde am ănunţi condi ie apat ţil ri ei şi dezvol i precum şi conţi ţi tări nutul teatrului grec pentru a avea argum ente î spri n jinul existenţei uneiconcepţi spaţi e pri nd acest gen artisi al vi 55 tic complex.

M ască î teatrulanti n c

53 54

William Fleming, op. cit. p. 55 î teatrulelsabethan î m uzi nu va m aiavea aceeaşipondere şii portanţă ca î celanti grec. n i nsă ca m n c 55 I orm aţil au f prel nf ie ost uate di G uy Rachet – Tragedi greacă, Ed. Univers, Buc. 1980; ELAC Guide to n: a Greek Theatre, form ă el ectroni 1996-1997; Didaskalia, studiu electronic, 2002; The Festival and the că, Theatre of Dionysus, studiu electronic; William Fleming – Arte şii ,vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983; Ioana dei Ştef ănescu – O istorie a muzicii universale, vol I Ed. Fund. Cul Rom . Buc. 1995; O vi u D rî ba – Etapele ., t. , di m tragedi greceşti studiu introductiv la volumul Eschil, Sofocle, Euripide – Perşi, A nti ei , i gona, Troi enele, Ed. tineretului, Buc. 1968.

43

Sofocle Amfiteatrul Epidaurus
56

M ai î , spaţi acusti amfiteatrul era astfel ntâi ul c: construi î t ncât ori sunet – cântat sau decl at ce am – să poată fiauzi di ori punct alsău.Avea pri t n ce n urm are,val enţe predominant acusti şiabi î al ce a n doil rând vizuale. Din contra, circul roman era ea conceput cu scop preponderent vizual. Mai mult, grecii au creat condi i nu doar pentru cuvântul ţi rostit, ci pentru cel cântat şi declamat. Aşa cum observam m ai sus, prezenţa corul şi a i ui nstrumentelor muzical consti e condi ie aproape e tui ţil certe al prezenţei heterofoniei – cea mai veche e form ă de plurimelodie. Conşti ent sau nu, greci i anti au l î cal această form ă de m ani ci uat n cul festare m uzi ă; al nu ar f fost posi l adaptacal tfel i biă rea diverselor genuri sincretice moderne la vechile amfiteatre. Î cel n ebrul am fi teatru Epidaurus au astăzi l oc spectacole de teatru – anti şim odern – de balet, c operă, m uzi si foni şi chi cam eral Chi că m că ar ă. ar dacă avem î vedere sofsti n i catel m il e joace m oderne de adaptare acusti această m are di că, versi tate de genurisonore nu ar f fost posi l î i biă ntr-un spaţi atât de l u arg, fără o concepţi adecvată a cone strucţi i ţi e. ei ni al

Euripide

Eskil

56

Epi daurus ( dauros) era un m i oraş (polis) î G reci anti î G ol Saroni ( tuat î S-E Greciei Epi c n a că, n ful c si n conti nental .Î Wikipedia, http://www.cultureguide.gr/events/index.jsp , e) n

44 SCU R TĂ CR O N O LO G IE A ISTORIEI TEATRULUI ANTIC GREC, SEC. VI -V Î.H

D upă O vi u D rî ba – Etapel tragedi greceşti studiu introductiv la volumul Eschil, Sofocle, Euripide – di m e ei , Perşi,Anti i gona,Troi e, Ed. tineretului, Buc. 1968, pp. 235-238. enel 534 Pisistrate, tiranul Atenei, instituie concursurile de tragedie. Câşti gătorulpri ului concurs este m poetul tragic Thespis. Se naşte l El s,Eschi a eusi l D ari devi î păratulperşior us ne m l Se naşte poetullri Pi i c ndar Este adoptat sistemul ca la concursurie dram ati să concureze l ce treipoeţi f ecare prezentând o ,i triogi tragi urm ată de o pi l e că, esă sati că ( sati ) ri cu ri Se naşte Sof e ocl Se naşte Peri e cl Lupta de la Marathon. Armatele ateni î î râng pe perşi conduşi ene i nf i de Darius I. Pri a căl m ători a l Eschi î Si la e ui l n cii Se naşte Euri de. pi Victoria de la Salamina. Flota regelui persan Xerxes este di strusă de greci . La l upte parti pă şiEschi. ci l 472 470 470-465 468 467 460 458 456 456-447 455 450 447-436 444 Este prezentată tragedi Perşi de a i Eschil. Se naşte fl iozof Socrate. ul Primele opere ale sculptorului Fidias. Prima victorie a lui Sofocle la concursurile dramatice de la Atena. Este prezentată tragedi Ceişapte a contra Tebei de Eschil. Comedia este adm i of ci î cadrul să i al n concursurilor dramatice. Este prezentată tragedi Orestia de a Eschil. Moare Eschil. Fi as scul di ptează Zeus din Olimpia. Sunt prezentate primele tragedii ale lui Euripide. Se naşte Ari stophan. Arhi tectulI nos construi cti eşte Parthenon-ul Crati dă com edi f a sa nos ei orm 404 405 428 cl că. asi 442 Sofocle câşti î gă ntrecerie dram ati l ce cu Antigona, cea de-a 32-a tragedie a sa. Sofocle com andă o f otiă de 30 de l l corăbi,sub conducerea l Peri e,î i ui cl n expediţi i eiSam os. a nsul Prima victorie a lui Euripide î n î ntrecerie dram ati de l Atena. l ce a 438 437-434 431 430 429 Este prezentată tragedi Alcesta de a Euripide. M nesi es construi cl eşte Propileele pe Acropole. Război pel ul oponezi î ac, ntre Atena şi Sparta. Este prezentată tragedi Medeea de a Euripide. Moare Pericle. Este prezentată tragedi Oedip Rege a de Sofocle. Se naşte Pl aton. Este prezentată tragedi Hipolit de a Euripide. Este prezentată com edi Norii de a Aristofan. Este prezentată tragedi Electra de a Euripide. Este prezentată tragedi Filoctet de a Sofocle. Euripide părăseşte Atena,pl ecând l a curtea regelui Macedoniei. Moare Sofocle. Moare Euripide. Este prezentată tragedi postum ă a I gena î Aulda de Sofocle. fi n i Este prezentată com edi Broaştel a e de Aristofan. Este prezentată tragedi postum ă a Oedip la Colonos de Sofocle. Sf tulrăzboi uipel ârşi ul oponezi La ac. Atena se i tui „ti a cel 30”. nsti e rani or

525 521 518 502

440

497 495 490

486 480

423 413 409 408 406

CULTURA PRE-R O M Â N Ă CULTURA GETO-D A C Ă
Cultura geto-dacă57, edi cată pe un fond traci fi c, prei şi si a nteti zează form e cul tural arhai şi e ce prei stori di acest spaţi de i ce n u nterf erenţă ( tucul ra Cucuteni G um el ţa, H am angi – de la care , ni a ne-au răm as m ărturi precum G ândi i torul la care ), se adaugă fi resc i uenţe constante sau i nfl ntermitente venind din mediul grecesc, scitic, celtic, germani şirom an. D espre această cul c tură avem referi bogate al i nţe e stori l anti (H erodot,Stracior ci bon, Dio Cassius, Jordanes etc.), care descriu modulde vi aţă,m i ogi relgi şiconcepţi despre tol a, i a a lume a dacilor. El entul di em ferenţi ator, consem nat de toate i zvoarele istorice, este acel că l ea geto-daci a um că şi cul tura pe care a dezvol tat-o aveau preponderent un caracter rural, spre deosebire de cultura greacă,născută î m edi urban,î n ul ntre zi l podurie lisul ,l ui oculde geneză alraţi i ul şialgânonalsm ui dirii critice. Cele maim ul analze şi i te i nterpretări moderne asupra acestei culturii privesc natura credi or şi a i l relgi nţel deior i oase al geto-dacilor. e 58 Î această pri nţă, B. H asdeu , Vasie Pârvan59 n vi P. l şi M i rcea Elade60 au formulat ipoteze explicative i de am pl rezonanţă î gândi rom ânească. Vaă n rea sie Pârvan a el l aborat, î l n ucrarea sa fundamental Getica (1926), o teori controversată cu pri ă e vi l excel re a enţa spi tual a geto-dacior, cărora ri ă l

D ecebal fgură de pe ,i Columna lui Traian.

57

Textel di acest capi se bazează pe l e n tol ucrarea l G ri ui gore G eorgi - I u stori cul i rom âne m oderne, a turi Bucureşti 2000,pp.36-42,studi î form ă el , u n ectroni Imaginile au fost preluate de pe site-ul că. http://www.geocities.com/cogaionon/pictures.htm#SARMIZEGETUSA%20REGIA%20%20the%20sacred%20area 58 B. P. Hasdeu, I stori cri că a rom ânior,Bucureşti Edi a ti l , tura M i nerva,1984 59 Vaie Pârvan,Getica, O protoistorie a Daciei,Bucureşti Edi l , tura M eri ane,1982 di 60 Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Bucureşti Edi , tura Ştinţi i şiEnci opedi 1980 i f că cl că,

46 l atri a o î tă concepţi m oral şii i o e bui nal e ă dealstă, vi une relgi zi i oasă „henotei stă” (credi nţa î ntr-un singur zeu suprem ),depăşi concepţi poltei nd a i stă a grecior şia popoarel di j vi une care ar f l or n ur, zi i pregăti terenul pentru acceptarea creşti sm ul t ni ui 61 monoteist . I nterveni î probl a „traci ul ”,i nd n em sm ui ntens dezbătută î peri n oada i nterbelcă,Luci Bl va dei an aga monstra că daci aveau o relgi poltei ca toi i e i stă, ate popoarele indo-europene di acest spaţi an u, flate pe un stadiu de dezvoltare similar.
Sarmizegetusa Regia, vedere general ă

Imperiul roman cu statele vecine.

62

CULTURA DACO-R O M A N Ă
Cultura daco-rom ană, di peri n oada rom ană şi post-rom ană, este si nteza care a prezi form adat rea poporului rom ân ca enti tate etni şicul că tural lingvi că di nctă. sti sti Col zarea m asi a D aci ( oni vă ei consi derată atunci un fel de „El D orado”, pri bogăţil sal cu el n ie e) emente rom ane sau l nofone, convi rea strâati eţui

61 62

Vaie Pârvan,Getica, O protoistorie a Daciei,Bucureşti Edi l , tura M eri ane,1982,pp 81-100. di http://wps.ablongman.com/wps/media/objects/262/268312/art/figures/KISH106.jpg

47 nsă î ntre dacişirom anisub aspect econom i relc, i gios, com erci şi coti an, i punerea noior foral di m l me admini strati şij di prezenţa conti ve uri ce, nuă a armatei rom ane şi a funcţi onarior i peri i î l m al n posturi chei î păm ânteni veteranior, orgae, m rea l nizarea vi iurbane şia şcoll răspândi creeţi ior, rea dinţel a obi urior şi a si bol l rom ane, or, cei l m urior toate acestea au avut ca rezultat transformarea radi ă a m odul de vi al dacior, adoptarea cal ui aţă l î decursul câtorva generaţi a ti n i parel cul or tural e şi de ci lzaţi al cuceri l rom ani ti vii e e torior , pare ce exerci şi o atracţi asupra el entul autohtau e em ui ton. Pe l ângă aspectel economice care au determinat e „romani zarea” D aci (i ei ntroducerea unor noitehni de producţi î agri tură şi î expl ci e n cul n oatarea resurselor naturale, adoptarea sistemului roman de construcţi şi a m onedei i peri e, schi bae m al m rea veşm i or şi cerem onilor sociale etc.), a antel i vut l o „rom ani oc zare esenţi ă”, anum e adoptaal rea lm bi,a cul i credi or şi obi urior roi i turi, nţel cei l mane. Este „rom ani zarea lngvi că şi spi tual i sti ri ă, cea care este durabiă şipri care speci culvechi l n fi i 63 Daciei s-a modificat definitiv” . Concl a este că î urm a unui proces î ungat uzi n ndel de si bi m oză geto-daco-rom ană, î ncepută î nte nai de cucerirea efecti a D aci de către Trai se vă ei an, form ează î spaţi carpato-dunărean o î nsă n ul nti popul e rom ani aţi zată, care va rezi î secol e sta n el urm ătoare el entel m i em or gratoare, î nte de nai toate goţior,hunior,avarior şiapoisl l „Dal l l avior. că î restul Rom ani orientale, romanitatea a n ei fost î cel di urm ă sorti di n e n tă spari ei î fosta ţi , n Daci trai a ană, rom ani şi daci rom ani i i zaţi s-au

I l nfuenţe rom ane î Daci n a: - rel ieconom i aţi ce - rel isoci e aţi al - lm ba l nă vul i ati gară - cul tura l nă ati

63

Ioan-Aurel Pop, Rom âni şiRom âni Bucureşti Edi i a, , tura Fundaţi Cul ei tural Rom âne,1998,p 32. e

48 m enţi nut, reuşi să se cri i nd stalzeze î ntr-o nouă realtate:poporulrom ân”64. i Î peri n oada de etnogeneză a rom ânior, după rel tragerea adm i straţi rom ane di nordulD unări, ni ei n i peri oadă despre care avem puţi i ne nform aţi i i stori l ce, egăturie di l ntre rom ani tatea răsări teană şi cea apuseană au fost m enţi nute, i m ărturil ar ie vii ale acestei sinteze daco-romane s-au păstrat î n veacurie urm ătoare î lm bă, obi uri organi l n i cei , zare polti şi j di m i ogi construcţi i că uri că, tol e, ile epocii romane etc.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Forumul roman

D aci î cadrulI peri uirom an,anul106 d. . a n m ul H

65

R Ă SPÂ N D IR EA C R EŞTIN ISM U LU I PE TERITORIUL CARPATODANUBIANO-PONTIC
Î di pri el secol al m ieni uiî ncă n m e e e l ul ntâiare l oc răspândi creşti sm ul î spaţi daco-roman, rea ni ui n ul elem ent fundam ental care va i ntra, al ături de m oşteni rea rom ană, î confguraţi spi tual a n i a ri ă poporului român. Afi aţi că poporul rom ân rm a 66 „s-a născut creşti n” are î vedere faptul că n

64 65

Adolf Armbruster, Rom ani tatea rom ânior.I l stori uneii ,Bucureşti Edi a dei , tura Enci opedi 1993,p.17. cl că, http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/europe/images/roumanie-dacie-map.jpg 66 Acest lucru a fost apreciat de Papa Ioan Paul al II-lea î vi ta pe care a ef n zi ectuat-o î Rom âni î m ai1999, n a, n când a af rm at că este bucuros să păşească pe păm ântulrom ânesc,î i ntrucât “naţi unea rom ână s-a născut î n acel ti p cu evanghelzarea sa”; pri vi ta sa,a m aispus suveranul ponti , a dori “să aducă un om agi aşi m i n zi f t u poporul rom ân şi rădăci l sal creşti care coboară, după tradi e, l opera de evanghelzare a ui nior e ne ţi a i

49 perioada de formare a poporului nostru coincide cu epoca de exti ndere a creşti sm ul î zona ni ui n carpato-dunăreană şiî i peri rom an. n m ul „Spre deosebi de al popoare veci î i re te ne, n stori a cărora este consem nată o dată preci a creştinăsă ri l ofci e, noi am pri i Creşti sm ul pe pari or i al m t ni cursul unei peri oade de ti p, î m nsum ând pri el m e secol al ereicreşti proces ce a avut l atât e e ne, oc pri converti i vi e,cât şipri l n ri ndi dual n ucrare m i sionară, săvârşi ndu-se paralel cu procesul entogenezeipoporul rom ân”67. ui Creşti narea ti puri a com uni l daco-romam e tăţior ne este confrm ată de cercetărie i i l stori m ai ce, vechişim ainoi care au rel , evat faptulcă Apostoli i Andrei, Fii şi Pavel au î lp ntrepri căl ns ători m i i sionare î acest spaţi i Apostol Andrei f n u, ar ul , ratel e l Petru,a răspândi creşti sm ulî D aci Ponti ui t ni n a că. Este un fapt cert că î pri el ci secol e al n m e nci el e erei creşti noua relgi avea î spaţi dobrone, i e n ul gean, dar şi pe am bel m al al D unări de j e uri e i os, insti iconsoldate,i epi tuţi i ar scopi de ai au partii ci cipat la vestitele Sinoade ecumenice (precum cel di 325) şil m arie conf n a l runtăriteol ce di “peogi n rioada de aur” a patri ci. sti i Creşti sm ul a deveni relgi recunoscută ofi al ni t i e ci de i peri rom an î anul313,sub Constanti cel m ul n n M are, l ci 40 de ani după retragerea arm atei a rca şi a adm i straţi rom ane di D aci Constanti ni ei n a. n recucereşte o parte i portantă di teri ulde l m n tori a nord de D unăre,reconstrui unel cetăţidi zond e n Î sec.I-I ( H. î Daci n I V d. ), n a rom ană pătrunde creşti sm ul ni . Î ntre sec.I V-XIII, au loc invaziile nomade: goţi,huni,gepi i avari, i i zi, i slavii, pecenegii, cumanii, tătari i

Apostolul Andrei este primul m i onar creşti cunoscut î si n n D aci Ponti (Dobrogea) a că .

Sf. Apostol Andrei

Apostolului Andrei, fratele lui Simon Petru”. Faptul că poporul rom ân a pri i î m t nvăţătura creşti chi di nă ar n m om entul naşteri sal ca popor este conf rm at de o seri de docum ente arheol ce şi scri I i e i e ogi se. zvoarel e antice (Eusebiu de Cezareea, Istoria bis, II 1) dar şitradi a nescri consem nează f I, , ţi să aptulcă “î M acedoni n a, î Thraci şi î ţi n a n nuturie de l D unăre”, “î Scythi î M oesi superi l a n a”, n a oară, î D obrogea de azi î n , nvăţătura creşti a f răspândi de A postol A ndrei f nă ost tă ul , ratel A postol ui Petru, cel care a î e ul ntem ei Bi ca di at seri n Rom a,alcăruiurm aş spi tualeste chi actual Papă I ri ar ul oana PaulalI-lea. I 67 Nestor Vornicescu, Pri el scri patri ce î lteratura noastră, sec. I -XVI, Craiova, Editura Mitropoliei m e eri sti n i V Olteniei, 1984, p. 27.

50 nă.Valul lui Traian ( cunoscut şisub denum i de rea Brazda lui Novac), ce străbate O l a şiM unteni teni a – ri cat cu scopulde a apăra limes-ul nordic, podi sesiunie rom ane di stânga D unări – este consil n i derat de unii istorici ca aparţi nând acestei epoci . Schimburie econom i şicul l ce tural î e ntre nordulşi sudulD unări conti i nuă i ntens şiî secol e urm ăn el toare,fapt atestat de docum entel i e stori şim ai ce al de ci aţi lteraturi creşti î zonă,lteraes rcul a i i ne n i tură scri î lm ba l nă. să n i ati Cea di ntâi scri patri că de pe teri ul ţări ere sti tori i noastre, scriere care s-a păstrat, este Păti i m rea Sfântul Sava „G otul datată î j ui ”, n urulanior 373l 374.Ea este cunoscută sub denum i de Scriesoare rea Bi ci di G oţi către Bi ca di Capadoseri i n a seri n chia,find adresată Sfântul Vasie celM are,arhi i ui l episcop al Cezareei din Capadochia, unul dintre cei mai mari teologi ai timpului. Textul are o semnifi e i caţi stori deosebi Î această l că tă. n ucrare este rel atat sfârşi tragi al m i onarul Sava, tul c si ul marti zat pri suplci şi î ri n i i necare î râul Buzău, î n n anul 372, î vrem ea persecuţi regel got n ei ui Athanari î potri creşti l Evenimentul s-a c m va nior. petrecut î peri n oada când goţi (vi goţi), stabii i zi i lţi tem porar l nordul D unări (î a i ntre 332 şi 376), adoptă creşti sm ul ,sub i uenţa popul eil ni ui nfl aţi ocal şia unor m i onari D ar fenom enulî e si . ntâm pi nă rezistenţe,i celcare a tradus Bi i î lm ba goar bla n i tică,W ul l (sau U l l consi fia fias), derat “apostol sau ” epi scop al goţior, având sedi l i î zona l ul ocalzat n Buzău,este persecutat şielde regel Athanari şi e c se refugi î i peri rom an.Sub presi ază n m ul unea hunil l 376, goţi se retrag l sudulD unări şi î or, a i a i ngroapă î satulPi n etroasel tezaurulcunoscut sub e numele de Cl oşca cu pui de aur, tezaur care va fi i descoperi abi î secol alXI ea,î anul1837. t a n ul X-l n I ată, aşadar, că spaţi daco-roman este integrat ul î noua m i n şcare spi tual astfel că î ri ă, nceputurie l

Creşti sm ulde ti l n,sec. ni p ati IV-VI

Pri el docum ente creşti m e ne cunoscute pe teritoriul Rom âni ei

51 gândi i creşti î afă ai o ancoră soldă, fapt ri ne şi l ci i atestat de exi stenţa şi acti tatea unor scritori şi vi i 68 gândi creşti de pri rang , care au elaborat tori ni m lucrărifundam ental de dogm ati şiau contri e că bui î chi defni u l organi tn p i tori a zarea bi ci creştiseri i ne î veacurie respecti n l ve. Astfel, Tom i , Hi a şi al l i di zona sul stri te ocaltăţi n D unări de j erau centre i portante alcreşti i os m nismul î pri el veacuri I ui n m e . stori lteraturi patri a i i stice m enţi onează m ai m ul epi ţi scopi tom i , tani printre care Teotim I (episcop al Tomisului la 392, cunoscător şi apărător al l O ri ui gen şi I oan G ură de Aur), care au i nterveni î di t n sputel teol ce e ogi al vrem i, respi e i ngând erezil Î acest spaţi ie. n u sunt m enţi onaţi şi Laurenţi de N ovae şi N i u ceta de Rem esi ana (născut î j n urul anul 340 d.H.), ui scriitori i portanţi de lm bă l nă. Al m i ati ături de ei , “şcoal de Tom i cupri a s” nde şitreim aripersonalităţicare au avut o contri e esenţi ă î m edi buţi al n ul spiritual al epocii: Ioan Cassian, Dionisie Exiguul, Leontius Byzantinus. Ioan Cassian, născut î D obrogea (pe l 360 d. .), n a H este cel care, pe l ângă o bogată acti tate m i ovi si nară şii ectual cu l ntel ă, ucrăride doctri creşti nă nă şide respi ngere a erezil di epocă,a î ior n ntem ei at viaţa m onahal pe aceste l ă ocuri dar şi î sudul , n G alei î zona M arsii , pe l anul 420. S-a stins i ,n lei a di vi apr.l 435. n aţă a U n al num e ce a i t ntrat î i n stori l i creşti a um i ne este Di si Exi oni e guul ( eri ”, num i şi “cel “Sm tul t M i născut şi el î D obrogea şi m ort l Rom a c”), n a 69 (aprox. 555) . O pera „dobrogeanul ” Di si ui oni e

Vesti icreşti l Tom i gi ne a s (Dobrogea)

Ioan Cassian, Tomis, cca. 360

68 69

I orm aţil despre aceştiscritorisunt prel nf ie i uate di N estor Vorni n cescu,op. cit., pp 33-98. U ni cercetători î i i l denti i pe D i si Exi f că oni e guul cu f m osul scritor şi teol creşti D i si Areopagi ai i og n oni e tul ( num i şi Pseudo D i si Areopagi ), cel care a avut o i l t oni e tul nf uenţă prof undă asupra gândi i creşti ri ne, î ndeosebiasupra l M axi M ărturi torul(+ 662),Tom a d’ ui m si Aqui (+ 1274),D ante (+ 1321) V ezidezbaterea no . acestei ipoteze la Mihai Diaconescu, Istoria literaturii dacoromane, Bucureşti Edi , tura Al Edi pex, 1999; cor m

52 Exi guul este apreci ată de speci i drept una alşti esenţi ă pentru i punerea vi uni creşti asual m zi i ne pra l i.Eleste celcare a tradus di greacă î l um i n n atină num eroase scri al Sfnţior Pări şi cel eri e i l nţi care a si stem ati cronol a creşti î zat ogi nă, ntocmind, î 525,pri ulcal n m endar creşti pe când se afl l n, a a Rom a, unde a fost apreci î chi deosebit penat n p tru erudi a sa. ţi Alt nume important este Leontius Byzantinus (+ aprox. 544), creator al metodei scolastice, preluată de m edil creşti occi ie ne dental e. Este important de observat că I oan Cassi şiD i an onisie Exiguul ca şial gândi şiscritoricreştini , ţi tori i di spaţi tom i şidunărean,au fost agenţide n ul tan l egătură î ntre creşti sm ul răsări ni tean şi apusean. Exi stenţa structurior de vi creşti şici aţi l aţă nă rcul a i ntensă a lteraturi patri ce î spaţi dunăi i sti n ul reano-ponti furni c zează argum ente i stori solde ce i pentru a susţi i ne deea vechi i creşti m i nism ul î ui n m edi de form are a poporul rom ân, precum şi ul ui teza pri nd perm anenţa şi conti tatea vi nui popul eidaco-rom ane î acest spaţi aţi n u.

Dionisie Exiguul, sec. VI

R O M Â N II ŞI AMPRENTA CULTURII LATINE
D upă teza l N i ae I ui col orga,zona răsări teană a Europei a fost rom ani zată î î nte de cuceri ncă nai rea eim ii ltară,pri penetraţi l n a entă spre răsări a elet mentului popular (ţărani păstori negustorietc. 70, , , ) l î a nceput î sudulD unări,apoiî nordulD unări, n i n i î ncă di secol e II I îH . Cuceri n el I-I . rea m ii ltară a D aci de către Trai este un eveni ent polti ei an m ic

vezi şi G heorghe D răguln, Contri i fundam enatl l realzarea profiul spi i buţi e a i l ui ritual-creşti al poporul n ui rom ân,arti î “Coti anul 26 februari 2000,p.9. col n di ”, e 70 Nicolae Iorga, I stori Rom ânior, vol. I, Partea a II-a, Sigiliul Romei, Bucureşti Edi a l , tura ştinţi i şi i f că enci opedi 1988,pp 16-22. cl că,

53 precedat de un î ung proces de rom ani ndel zare,î n care factori econom i şi cul i ci tural-lingvistici au i acţi onat tem ei c, subteran şi nespectaculos, ni netezi acţi nd unea m ii ltară a Rom ei pri care , n aceste teri iau fost i use î hotarel i peri tori ncl n e m ului. Acest fenomen de adânci e s-a petrecut fără m a f „pom eni î i i t n zvoare care se ocupau num aide evenimente politice”71 şielexplcă caracterulatât i de uni al lm bi rom âne. S-a constituit astfel tar i i (al ături de „Rom ani apuseană, „din care s-au a” desfăcut naţil f ie ranceză, i i talană, spani ă şi ol portugheză”),o „Rom ani ori e ental ce reprezină”, tă si nteza di ntre factorul autohton şi cel rom an, “Rom ani di care se vor despri e” n nde popoarel e balcani dar num airom âni vor păstra î form e ce, i n consi stente de vi m oşteni acestei„romaniaţă rea tăţiori ental adi sigiliul Romei, care a fost ime”, că pus acestor spaţi şipopoare. Când vor răm âne î i n afara limes-ul i peri , aceste form aţi vor ui m al uni conti să-şipăstreze lm ba şiel ente de ci nua i em vilizaţi consoldate de câteva secol precum şicone i e, ştinţa apartenenţei l l ti i or a parul rom an, i usi ncl v î m edi i peri ui bi n ul m ul zanti de m ai târzi De n u. aceea, pentru a l uri geneza poporul rom ân, ăm ui care reprezi rom ani ntă tatea ori ental este neceă, sară o l uri asupra „vi işiacti tăţi î ăm re eţi vi i ntregul el ent rom an î Răsări european”. ui em n tul Cuvintele torna, torna, fratre, pronunţate de un soldat di arm ata bi n zanti î anul 587, au fost nă n apreciate de unii istorici (printre care Constantin C. G i urescu) drept o pri ă consem nare a lm bi m i i rom âne.Croni carulbi zanti Theofan rel n atează urm ătorul eveni ent excepţi : î anul 587, î m onal n n cursul unei lupte cu avarii, un soldat din armata generalului Commentiolus – arm ată care m ărşălui pe un drum de m unte î urm ări i a n rea nam i ui– cul

Fondul latin al culturii rom âne:

Li ba rom ână m

71

Idem, p. 18.

54 a stri gat, „î lm ba sa pări n i ntească”, către un camarad al său să se î ntoarcă pentru a-şi ri ca dedi saga căzută de pe cal Expresi torna, torna, fratre . a a fost auzi şide al sol tă ţi daţişia f i ost nterpretată drept un ordi de retragere. Î conseci n n nţă, î ntregul regiment s-a retras,provocând confuzi astfel e, că bătăla a fost pi i erdută.I stori iau dedus di reci n latarea eveni entul că sol i arm atei bi m ui daţi zantine au î es sensulexpresi de m aisus,ceea ce nţel ei î nseam nă că ceim aim ul di ţi ntre eivorbeau o lm i bă rom ani D ar num aipoporulrom ân a păstrat că. şia dezvol î acest spaţi o lm bă rom ani tat n u i că. Poporulrom ân s-a definit pe sine mereu prin termenulde „rom ân”,am i nd de ori nea sa romanti gi nică. Pri el el ente al creşti sm ul au păm e em e ni ui truns pe fii l nă, cum am arătat, dovadă şi leră ati term i ogi relgi nol a i oasă de ori ne l nă (altar, gi ati botez, bi că, creşti cruce, dum nezeu, dom n, seri n, î nger, dum i că, credi ni nţă, cuget, cuvânt, paşti , sfânt, păcat, cer, scri ptură ş. Rugăci a. unea creşti este fxată î expresi l ne:„Tatălnostru cană i n i ati re eşti î ceruri Tot astfel trebui să reţi n ”). e nem faptul că rom âni sunt m enţi i onaţi ca enti tate etni m ai î că ntâi î i n zvoarele bizantine, sub numele de „romani”,„urm aşiaicol ştior rom ani aduşi oni l ” de Trai î D aci O asem enea m enţi an n a. une apare î ntr-un text al î păratul Constanti al VI-lea m ui n I Profirogenetul (912-959),text î care se spune că n „ei se num esc rom ani şi acest num e l păstrat -au până astăzi Acest fapt „confi ă adevărulcă ro”. rm m âni nu s-au num i pe ei î şi al decât după i t nşi tfel num el cetăţi-m am ă (Rom a) 72. e i ” Î i n zvoarel m edi e străi e eval ne, poporul rom ân apare m enţi onat sub num el de „vl ”, term en e ahi î ni pri a dată l 980 î ntâl t m a ntr-un text alî păratum

Creşti sm ulrom ânesc ni timpuriu

72

Nicolae Iorga, I stori Rom ânior,vol. I, Partea a II-a, Sigiliul Romei, op. cit, p. 26. a l

55 lui bizantin Vasile al II-l i după anul 1000 ea, ar m enţi unile referitoare la romanitatea poporului rom ân devi foarte f n recvente î docum entel n e epocii73. O ri nea term enul „vl vi di germ ană, di gi ui ah” ne n n „w al pri care germ ani, î contact cu l ea h”, n i n um rom ani că, î aplcau rom anior şi grupurior i i l l romanizate ale galilor. Apoi, termenul a fost prel de l ea sl uat um avă,î ncepând cu secol alI ul X-lea, fiind aplicat popoarel nesl or ave de lm bă rom ai ni „Vlah î că: nseam nă,aşadar,un străi un nesl n, av de lm bă rom ani i că”, term en care cunoaşte apoi diferi vari te ante, „vlah l bi a zanti .. l sl ni.şi a avii meridionali, voloh l sl i de răsări valachus î a avi t, n lumea latino-catolcă apuseană, blach la unguri, i unde se transform ă repede î olah, Bloch l saşi n a i transivăneni etc. 74 Î ori vari l ” n ce antă, term enul denum eşte un popor de ori ne rom ani fapt gi că, care atestă caracterul rom ani al rom ânior î c l n conştinţa popoarel veci i or ne. Sigiliul Romei, cum spunea I orga, va răm âne imprim at î confi n guraţi spi tualtăţi şi a cul i a ri i i turi rom âneşti î lm bă, î term i ogi relgi ,n i n nol a i oasă şi j di precum şiî m odulde organi uri că, n zare polti i că a pri el form aţi i statale medievale, bazate m or uni pe „Rom anil popul ie are”,pe gruparea obştior săl teşti î „Ţări (Ţara Lovi , a Făgăraşul , a n ” ştei ui Lăpuşul ,a H aţegul etc. O l ui ui ). ungă peri oadă statel feudal rom âneşti ca şial state de aceeaşi e e , te factură,s-au condus după norm e j di nescri uri ce se, cri i stalzate î obi uri şi practi tradi onal n cei ci ţi e, cunoscute sub denum i de consti i cutum i rea tuţi are. Î lm ba rom ână vorbi s-a păstrat sensul n i tă politi al cuvântul l nesc terra, fapt ce explcă c ui ati i

Term enul„vl ah”

„Ţări / Ţi ” nuturirom âneşti

73 74

Adolf Armbuster, Op. cit., p. 18. Ibidem, pp 19-

56 utilizarea termenilor de Ţară (pentru statele feudal rom âneşti Legea Ţări (pentru regulile de e ), i organizare), ţăran (om al locului, locuitor al satel î sens generi i or, n c, ndiferent de starea material sau, ul or, acel de boi ă) teri a eri de ţară. Terminologi j di ori nară,de sorgi l nă, a uri că gi nte ati a supravi t form el i puse de lm ba sl eţui or m i avonă î EvulM edi n u. D upă cum se şti Şcoal Ardel e, a eană a supralci i tat rol el entul l n î lm ba şi î etnogeneza ul em ui ati n i n rom ânior.D ar com ponenta daci este şiea vi l că zi biă, i uni exegeţi ai fenom enul rom ânesc au l ar i ui î ncercat să o reconsti e.H asdeu a fost celcare a tui relansat la noi problema substratului dacic, tot ca răspuns l teoril care negau caracterulautohton a ie al rom ânior şi conti tatea l î vatra daci l nui or n că. Aceste teorii, cunoscute sub numele de teorii „i i m graţi ste”, rel oni uate de Robert Roesl (î er n lucrarea Romanische Studien,di 1871),susţi că n n daci au fost exterm i , că î i naţi ntreaga popul e aţi di nordul D unări ar fi părăsi D aci odată cu n i t a retragerea adm i straţi şi a arm atei rom ane, ni ei astfel că teza despre rom ani zarea l despre or, originea l nă a rom ânior şidespre conti tatea ati l nui l i or stori pe acest teri u nu s-ar putea susţi că tori ne. U nguri,l sosi l î spaţi panoni ar figăsi i a rea or n ul c, t l răsări o „terra deserta”, pe care au ocupat-o, a t i rom âni ar fi i i ar i m grat î spaţi Transivani î n ul l ei n secolele XII-XIII. H aşdeu face o dem onstraţi prodi oasă pentru a e gi arăta că substratul daci ca el ent etni şi c, em c culturalautohton,a supravi t codi cat î lm bă, eţui fi n i 75 obi uri m i ogi tradi i m oduride vi etc. cei , tol e, ţi, aţă

Lati tatea rom ânior - pro şi ni l contra H aşdeu

75

I deea va f rel i uată de N i ae D ensuşeanu - care scri o l col e ucrare m onum ental î 1913, D aci prei ă n a stori că ( vezi edi a publcată de Editura Meridiane, 1986) - pentru a dem onstra că spaţi nord-dunărean al D aci ţi i ul ei era un ţi m i c şif nut ti abul de unde au m i os, grat spre sud tri l care vor î burie ntem ei ci lzaţi El a vii a adei( oni i i eni,

57 Vasie Pârvan,î l l n ucrarea sa fundam ental Getica, ă di 1926, va reconsti cu i n tui nstrum entel ştinţi e i fice ale vremii sale istoria Daciei preromane, ajungând l i l pe care l a deie e-am expus. Lucian Bl aga, î 1921, publcă un scurt studi n i u intitulat Revolta fondului nostru nelatin, î care n arată că fzi i onom i spi tual a poporul rom ân, a ri ă ui evi dent de structură f undam entalrom ani este că, m ai bogată, î ntrucât cupri nde şi fl ioane daci ce, autohtone, răsări tene, nel ne adi ati că. Această sinteză spi tual nu poate f redusă doar l ri ă i a m oşteni l nă şil com ponenta raţi rea ati a onalismul apusean. Teza sa este că rom âni trăi pe un ui i esc “păm ânt de cum pănă” şi au produs o cul tură î n care se î nesc şifuzi ntâl onează el ente occi em dental şirăsări e tene. Aceste fundamente etno-cul tural şi condi ie e ţil istori î care a evol poporul rom ân, suporce n uat tând o seri de i uenţe exerci e nfl tate de m edi ul bizanti şi sl au furnizat argumente pentru n av, i deea că î spi tualtatea rom ânească putem n ri i descoperi o si nteză O ci dent/O ri ent, pozi e care ţi va f rel i uată de M i rcea Elade. Acest punct de vei dere afrm ă că putem vorbi de o deschi i dere a culturi rom âneşti spre am bel ori i e zonturi că , vocaţi poporul rom ân este una de si a ui nteză şide com uni care î ntre m arie bl l ocuri de ci lzaţi noi vii e, find o ţară şicul i tură de fronti eră,aşa cum ne-am format ca popor situat pe limesul răsări tean al 76 Imperiului Roman .

Vasie Pârvan l

Lucian Blaga

Mircea Eliade

ahei, dori i , ducând cu ei el ente m i ogi ( tani”) şi eroi ci lzatori de ti O rf A pol num i şi i eni) em tol ce “ti i i vii p eu, o, t hiperboreanul. 76 Î prel n ungi acesteii ,uni analştipolti susţi că Rom âni este şiî condi ie contem porane o “ţară rea dei i i i ci n a n ţil de fronti eră” î ntre O cci dent şiRăsări î t, ntre spaţi N A TO şiRusi G eopolti eni o num esc “zona gri”,zonă ul a. i ci i î care se î nesc num eroase m odel cul n ntâl e tural şispi tual creşti şinecreşti (ortodoxi catolci ul e ri e, ne ne a, i sm , protestanti ul şi i am ul pragm ati ul occi sm sl , sm dental şi f i ul asi c etc. dar şi i l atalsm ati ), nf uenţe geopolitice di verse. D upă teori poltol a i ogul am eri Sam uelH unti ui can ngton,Rom âni ar f o “ţară sfâşi a i ată” sub aspectul

58

I peril O ri m ie ental î j e n urulanul 600 îH . ui .

77

Voi evodulD ragoş, descăl ecătorulM ol dovei

tendi or ei cul nţel tural I cum unel tem el ce pri e. ată e e vesc etnogeneza rom ânior sunt traduse azi î ecuaţi l n i geopolitice. 77 http://www.lib.utexas.edu/maps/historical/shepherd/oriental_empire.jpg

EPOCA EVULUI MEDIU SECOLELE IV – XIII

Papa G ri gore celM are,ref orm atorulcul uicreşti apusean tul n

Cul tura apuseană (a Europei occidentale) Perioada pre-gregori ană Peri oada gregori ană Ars Antiqua

Cul tura răsări teană (a Europeiori ental e)

CULTURA A PU SEA N Ă (O CCID EN TA LĂ ) PERIOADA PRE-G R EG O R IA N Ă
 Apari a şitol ţi erarea creşti sm ul ,sec.I ni ui –IV  Adoptarea şi răspândi creşti sm ul î rea ni ui n Asi m i şi î bazinul mediteranean, sec. a că n IV–VIII  Conturarea pri pal or form e de exi nci el stenţă a cul uicreşti liturghia, basilica tul n: Apari a,tol ţi erarea,adoptarea şiî fi supreman ne, ţi creşti sm ul î Europa au avut conseci a ni ui n nţe decisive asupra cul i vechi ui conti turi ul nent. Î ncepând di sec.I (d. . cul creşti se va coagul n V H ), tul n a pe m ăsură ce va câşti tot m aim ul adepţi Arta ga ţi . veacului al VI-lea, de la Ravenna, Constantinopol sau Roma face trecerea de la lumea clasi că greco-rom ană l cea m edi ă. D eşi se păstrase a eval o parte di vechea m ăreţi accentulpus pe si n e, m bolism a deschis drumul stilurilor medievale ce aveau să vi Fi culera î ocui pri psi c,cal nă. zi nl t n hi ea raţi ă spre cunoaştere – pri revel a i ti onal n aţi ntui vă. Multe din formele mai vechi de artă erau prel uate şirei nterpretate î ntr-o l i nouă. um nă „Bai rom ană a deveni bapti a t steri 78 creşti unul n, de sufetulse curăţa de păcatulori nar, iar basilil gi 79 ca publcă era reproi i ectată pentru tai e bi nel sericii M ozai fol t pentru pavi ente el sti şirocul osi m eni ce mane a devenit mijloc de reprezentări m i ce sti mural M uzi a deveni o refl e… ca t ectare a uni i tăţi Creşti sm ul– principalul ni reper î cunoaşterea cul i n turi europene din primele veacuri ale mileniului I.

Creşti sm ulşi creat ni -a structura – limba de cult, ritualurile, ideologia, cadrul arhi tectoni de cul şi c t accesoriile – din: - cul tura şirelgi veche i a ebrai că - cul tura greacă - cul tura l nă ati - cul tura popul ior aţil creşti nate

78 79

bapti steri = capel pentru botezuri u ă Basilica - gr. basileus = rege. Cl re ce servea ca l de j ădi oc udecată şi de adunare a negustorior î forum ul l n rom an.Creşti sm uls-a folosit de aceste cl rica l ni ădi ăcaşuride rugăci une sau a cl t al e î acest sti. ădi tel n l Petit Larousse, Librairie Larousse, Paris 1966, p. 106b; R. Ciobanu – M i di onar de cul c cţi tură relgi i oasă, Ed. H elcon,Ti i i m şoara 1994,p.34.

62 di ne di vi ntre D um nezeu şi om , i lra cl că, ar i asi datori coardel eiî nse pe un cadru de l n, tă or nti em a fost rei nterpretată de Sfântul Augustin ca simbolzând trupulrăsti t all H ri i gni ui stos. Orfeu reuşi se pri m uzi sa să coboare î I n ca n nfern şisă î ngă nvi moartea. De aceea Hri stos este f recvent arătat cântând l lră,i l Sant’ a i ar a Apoli lnare N uovo elstă pe un tron cu speteaza î form ă de lră. 80 n i ”

Basii rom ană,secţi lca une:1.claire voie ; 2. triforium; 3. arcadă;4.absi dă

LITURGHIA M area creaţi şi m il e jocul atotcupri nzător realzat i î această epocă pentru a reda transcendentul a n fost liturghia81 . Conţi nutul de i , acţi dei unea şi succesiunea riturilor la Constantinopol, Ravenna, Roma şiî al centre au determ i î bună m ăn te nat n sură pl anurie arhi l tectonice, simbolismul mozaicurior, ca şi form el scul l e ptural şi m uzi e. Î e cal n peri oada aceasta, roadel unor generaţi de vi e i eţi contem pl ve şi acti s-au transform at î strucati ve n Li turghi creşti – gen a nă muzical-dramatic cu desti e relgi naţi i oasă. Î f ăî n orm nchegată este atri tă sfi l Vasie cel bui nţior l M are şiI G ură de Aur,l oan a Bi zanţ,î sec.I şidevi n V ne pri pal sl bă creşti î nci a uj nă n Bi ca Răsări seri teană.

80 81

W. Fleming – A rte şii ,vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983, p. 181 dei gr. leitos = obştesc, ergon = l ucrare. „Cel m ai i portant servi u di n al bi ci creşti consti tă pe m ci vi seri i ne, tui f ondul tradi ior l e di I ţil ocal n erusalm , A nti a, Al i ohi exandri Rom a, Cartagi Lyon, Ravenna şi l a, na, uând form a def ni vă l Bi i ti a zanţ, pri reform el l Vasie cel M are şi I n e ui l oan G ură de A ur, î sec. I ” D i onar de term eni n V. cţi muzicali,Ed.şt.şienc. Buc.1984,p.270. ,

63 turi mature.Conţi nutula secol de gândi teoree re tică s-a î bi cu strădani practi a nenum ăram nat a că te generaţi de scritori constructori decoratorişi i i , , muzi canţi dând naştere lturghi bi , i ei zanti î Răne n sări şisi t ntezeil G ri ui gore celM are î Apus.Li n turghia a devenit cu timpul nu doar un serviciu religi cio form ă de artă ce dezvăl e i os, ui ntense aspi raţi al spi tul um an. i e ri ui „Stiulpal l eocreşti rom an şicelbi n zanti constitun i răspunsuril nevoia de noi forme verbale, viau a zual şiaudi ve de expresi Î am bel cazuriî e ti e. n e nregi străm o trecere de l m il a joace m eni să rete dea l ea real l al e,alcăror rolera să evoce um ă a tel viziuni transcendente. Prin poezia limbajului, prin coregrafia mişcări şi gesti i pri m el ie soi ci, n odil lemne al cântul lturgi fasci e ui i c, nanta dram ă a umani i î tăţi, ntruchi pată î lturghi se j pe scen i e, uca ne m ăreţe, prevăzute cu o vastă gam ă de decoruri costum e şiaccesori create de m âi l di , i nie bace ale celor mai buni arti şim eşteşugari aivrem i. şti i Liturghia este un spectacol continuu, care nu durează doar câteva ore,cise desfăşoară cu vari i aţi regul odată cu succesi ate unea sărbătorior soleml ne ori pline de veselie, de-a l ungul săptăm ânior, l lunior şi anotimpurilor calendaristice, de-a lungul l decenil secol or şim ienil ”82 ior, el l ior. Pe m ăsură ce creşti sm uls-a răspândi spre nord, ni t pe de-o parte, i popul ie nordi vor pătrunar aţil ce de î bazi m edi n nul teranean,pe de al parte, dută pă căderea I peri ui rom an de Apus, form el m ul e clasice din sud s-au î ni şis-au contopit cu cele ntâl t al popul ior de l m i e aţil a azănoapte. Această fuziune î ntre ci lzaţi rom ană,m aiveche şim aistavii a bil (fundam entată pe cea greacă),cu i urie ei ă deal l de raţi une,reţi nere şirepaus,şispi tulnordi reri c, Sf.I G ură de Aur oan (Chrisostomul), 347-407 d.H. – epi scop şipredi cator creşti n, care a trăi î Si a şil t n ri a Constanti nopol(Bi zanţ).A f ost num i „G ură de Aur” pentru t el ocvenţa,erudi a şiputerea ţi de a convi şii presi nge m ona credi oşi.A f sancti cat nci i ost fi şii us î grupulcel Trei ncl n or I erarhiortodocşi al , ăturide Vasie celM are şide G ri l gore Teologul. (î W i pedi the free Encycl n ki a, opedi a,
http://en.wikipedia.org/wiki/St_John _Chrysostom)

Sf I . oan G ură de Aur

82

W. Fleming – A rte şii ,vol. I, op. cit. p. 183. dei

64 cent trezit la viaţă,cu energi l i a ui nepui l şicu zabiă i agi a f m naţi ecundă, a dat naştere stiul romal ui nic 83 , sti ce şi ati m aturi l -a ns tatea î ntre ani i 1000-1150. Centrel spi tual şi cul e ri e tural al acestei epoci e e sunt reprezentate de m ănăsti . Lăcaş relgi î ri i os, n care pelerinii se puteau aduna pentru a venera relcve sacre, m ănăsti i rea era totodată centrul m eşteşugăresc şiagri alţi col nutul ,focar de cul ui tură,sursă de ci lzaţi unde se găseau si vii e, ngurel e bibloteci şcol şi spi e al vrem i. U na di pri i , i tal e i n mel m arim ănăsti rom ani m enţi e ri ce onate î i n stori este abaţi de l Cl e a a uny, si tuată î sud-estul n Franţei l , ângă oraşulM âcon,î ntre D ion şiLyon. j

Cei Trei Ierarhi

Sf. Vasile cel Mare, cca. 330379, episcop de Caesarea Sf. Grigore Teologul, 329-391

Abaţi Cl a uny

D acă bazii l pal lcie eocreşti rom ane erau, de rene gul structurate ori ă, zontal cel rom anice, sub in, e fluenţa nordi au î că, nceput să m ărească î ţi ea năl m navei.

83

„Termenul romanic, propus î 1824 de arheol n ogul f rancez Arci de Caum ont pentru a i ca arta sse ndi secol or XI şi XI, sugera anal a cu procesul de form are a lm bior rom ani aplcat dom eni ui artei el I ogi i l ce, i ul , ţi nând să sublni i eze rei nserarea arhi tecturi acestor secol î tradi a rom ană. Era î i e n ţi ntr-adevăr un om agi u adus tradi ior cl ce ( ţil asi recuperate î ti pul epoci carolngi n m i i ene), dar depăşi spaţi I peri ui rom an – nd ul m ul î ntrucât realzărie stiul rom ani se exti di Scandi a până î D al aţi şi di A ngl până î i l l ui c nd n navi n m a, n ia n Transivani Spani şiI i ” O .D rî ba – I l a, a tala. m stori cul işici lzaţi ,vol II Ed. şt. Buc.1990,p.353,nota a turi vii ei . I, , 42.

65 La proiectarea corului unei bi ci abaţi e se seri al făcea totulpentru a crea am bi anţa acusti î cacă n re urm a să se cânte neî ntrerupt.Bol l curbe al ţie e plafonul şim area vari ui etate de unghi form ate uri 85 de pereţi am pl or transepturi ,ca şiadânci ea i el m navei dădeau cântul un ti bru specific. Sonoriui m tatea unuicor m onahalde câteva sute de vocidevenea astfel impresionantă.
84

1054 – Are loc Marea Schi ă,pri excom uni sm m carea reci procă di ntre cardi ul nal H ubert şiM i lCerul us, hai ari Patriarhul de Constantinopol. Se creează astf două centre el organi zatori şii ogi ce deol ce al relgi creşti î Europa: e i ei ne n Bi ca Răsări seri teană (Ortodoxă),condusă de Patriarhul de Constantinopol şiBi ca Apuseană seri (Romano-Catolcă),condusă i de Papa de la Roma.

Catedral goti a că

86

I punătoarea catedral goti poate fi î easă m ă că nţel drept cea m ai î tă realzare a om ul m edi nal i ui eval num aiî contextuldieri or acti tăţi pe care le n f tel vi adăpostea. Cea m ai i portantă di m ntre el este, e desi gur, lturghi Pe m ăsură ce creştea spaţi i a. ul

84 85

Corul = zona din jurul altarului principal. Transept = gal e transversal a unei bi ci care separă corul de nava pri pal şi care form ează î eri ă seri , nci ă n pl anul de ansam bl al bi ci, braţul cruci. La m arie catedral exi u seri i i l e stau două transepturi i , negal ca e dimensiuni. 86 http://www.helicon.co.uk/online/datasets/samples/education/images.htm

66 i nteri catedral se transform a î or, a ntr-o vastă sal ă ce răsuna de voci uni î rugăci , de predi te n uni ci sau de cântări . PLURIMELODIA Spaţi vast alcatedralei medievale a creat condiul ţil apari eiplurimelodiei – î pri a eiform ă de ie ţi n m existenţă, polf a lni ioni i ară. G ândi rea polfoni i că conţi î germ enel eipri pi spaţi ,apari a ne n e nci ul al ţi uneinoiform e de spaţi m uzi . Tot î acest ti u cal n p de spaţi arhitectural s-a născut, î secol e u n el XV-XVI, polfoni i i vă. i a m tati Toate acestea,î preună cu o deosebi de bogată m t î nveşm ântare scul ptural şial podoabe străluciă te toare au stârni cri ci di partea unor prel ai t ti n aţi vrem i, precum Sfântul Bernard, care scri „văi a: zând aceste costi toare, deşi m i si nunate deşertăci ,oam eni sunt m aicurând î uni i ndem naţisă ofere daruri decât să se roage… Care crezică este m e, nirea tuturor acestora ? Căi peni nţa tenţior, ori l adm i a cel ce l pri raţi or e vesc ?”87 Sfântă m âni căci î m il e, n jocul acestui l uxuri ant spaţi vi ,răsuna o m uzi concepută cu m axiu zual că mum de economie de mijloace: coralul gregorian - izoritmic88, monodic, diatonic, vocal!

Plurimelodia – am optat pentru acest termen pentru a include principalele tipuri de discurs muzical simultan: polifonia, omofonia, m onodi acom pani a ată, heterof a,si f sm ul ş. oni m oni a. Plurimelodia – prin tipul numit heterofonie – are origini vechi şinecunoscute. Din studierea cul l pri i ve de astăzi turior m ti , s-au identificat momente pl m el ce î uri odi ntâm pl ătoare, î cadruli n nterpretări i colective. Ca modalitate de organizare m uzi ă conşti cal entă şi i ntenţi onată î nsă, plurimelodia – sub forma polifoniei – a apărut î n Europa apuseană,î j n urulsec. al XII-lea.

87 88

W. Fleming, op. cit. p. 195. „I tm i = î m uzi polf că,adoptarea de către toate vocie a unuim odelri i repetat. G. Denizeau zori e n ca i oni l tm c ” – Să î egem şisă i nţel denti căm genurie m uzi e, Ed. Meridiane, Buc. 2000, p. 248. fi l cal

67 CONCLUZII Apare Missa ( nci a sl bă creşti a ziei î pri pal uj nă l ,n bi ca apuseană) – s. IV. Missio sau dimissio seri (l ) = tri i at. m tere,î nchei ere.Când sl ba se î uj nchei a, preotul pronunţa si ntagm a Ite missa est (Pl ecaţi , slujba s-a î nchei at!) cel de al credi or tă nţă, 89 cerându-le astfelsă părăsească bi ca. seri Pe teritoriul Imperiului Roman apar mai multe ri creşti după zone cul turi ne, tural -geografice:        roman (Roma), ambrozian (Milano, Italia), beneventin (Benevent, Italia), gallican (Franţa actual ă), gelasian (Germania actual ă), mozarab (Spani actual a ă), bizantin, oriental. Missa – se i denti că până l un punct fi a cu liturghia creşti nă. term enuldesem nează î nsă pri pal sl bă creşti di nci a uj nă n Bi ca Apuseană. seri El entuldi ncti î em sti v l consti e î speci lm ba tui n al i l nă de cul spre deosebi ati t, re de lturghi care este ofi ată i e, ci î lm ba greacă.Excepţi o n i e face prima parte a missei – Kyrie eleison (Doamne m iui l eşte),care păstrează până astăzitextulgrecesc. Pări e m i catolce este ntel ssei i considerat Papa Grigore cel Mare (sf. sec. VI - î ncep.sec. VI),care păstrează schem a I liturghiei.

Li bie de cul greacă,l nă m l t: ati Cântare m onodi vocal m odal că, ă, ă Crearea uneinotaţi m uzi e – i preci necl i cal m să, ară, nr. redus de semne

89

D i onar de term enim uzi i Ed.şt.şienc. Buc.1984,p.294. cţi cal, ,

PER IO A D A G R EG O R IA N Ă – SEC. VIII–X
    Cine a fost papa Grigore cel Mare ? Reform a gregori ană Cântulgregori an Conseci e reform ei gregori nţel ene î n m uzi de cul a O cci ca t dentul creşti ui n

DATE BIOGRAFICE Aparţi unei f ii ari ne am li stocrati romane. A stuce diat artel lberal şi dreptul aj e i e , ungând î j n urul vârstei de 30 de ani praetor sau praefectus urbi la Roma, demnitate din care demisionează ul or. teri Î anul 573 î transform ă som ptuosul pal di n şi at n Rom a î m ănăsti fondând şial şase m ănăsti n re, te ri pe domeniile sale din Sicilia. Este trimis ca legat papal 90 ti p de şapte ani m (578-585) l Constanti a nopol l curtea î păratul ,a m ui Tiberiu (succesorul lui Iustinian), unde a cunoscut cultura m uzi ă şilturghi bi cal i a zanti nă. Î 590 a fost al papă,caltate î care reuşeşte să n es i n sal veze Rom a de două ori de am eni nţarea devastări l i ongobarzior. l Totodată, m i onari tri i de el au converti l si i m şi t a creşti sm popul ie angl ni aţil o-saxone, pe cele din G ala şidi Peni a I că. i n nsul beri Biseri catolcă l sanctificat. ca i -a

Grigore I cel Mare, cca. 535-604

90

Apocrisiar = (gr. apokrisis = răspuns)î I peri bi n m ul zanti of ţer î n, i nsărci să ducă răspunsurie î păratului. nat l m Sau nunţi papal= am basador alpapei A.G astoué – Arta gregori u . ană,Ed. muz. 1967, p. 22.

69 R EFO R M A G REG O R IA N Ă U nii lturghia pornind de la ritul roman şio i fcă i m pune tuturor bisericilor din Occident, creând astfel m i catolcă. Lucrarea sa Sacramentarul stă ssa i l baza ri uiaşa-numit gregorian. a tul Î l n ucrarea Antiphonarium cento, stabieşte penl tru fi ecare m om ent lturgi şi pentru fi i c ecare sărbătoare a cal endarul ecl asti o anum i cânui ezi c tă tare, dându-i î caltatea sa de papă, putere de ,n i lege. Î i nfinţează şcol pentru î i nvăţarea noul ri ( ui t gregorian), numite Schola cantorum 91 . Asemenea şcol pentru cântăreţi şi cori au l finţă î i şti uat i n toate centrel bi ceşti i portante di apusul e seri m n Europei. CÂ N TU L G R EG O RIA N Cântulgregori este monodic şicupri an ndea l ori a gini psalm odi cântarea responsori ă şi anti a, al foni m i a; şcarea duratel este i tm i şi depenor zori că dentă de text; caracterul fundam ental este sol n şiuni em form di punct de vedere di n nam i c. „Ar f o eroare să se creadă că acest cantus planus i este sec, abstract, incapabi de a em oţi şide a l ona zugrăvi cu toate că este lpsi de com plcaţil ; i t i ie ri ul , el nu i tm ui gnoră i agi l i i şi al m nie dei e senzaţi ; adeseori el şti – şi î ei e ncă î ntr-un mod Reforme muzicale

Reforme liturgice

91

„Cuvântul scola î lm baj j di l n î n i ul uri c ati nseam nă o asoci e de persoane având acel aţi eaşi i nterese prof onal Exi o scola a notarilor şi una a m ii l esi e. stă ltarior… Toţi cl ci studenţi f ează Scola lectorum eri i orm (lector = l ector, grad bi cesc şi student) I portanţa crescândă a cântul lturgi l f seri . m ui i c -a ăcut pe I ni usti an * m păratul Bi î zanţul , n. + să creeze un nou organi , cu câţi ani î nte ca sf ui n. sm va nai ântul G ri gore să aj ungă l a Constanti nopol Puţi după aceea, Scola cantorum apare î i … n n stori ca o vădi i i e a corul M ari e tă m taţi ui i Biserici [Sf. Sofia, n.n.] de la Constantinopol. Crearea Scolei şipublcarea repertori uirom an ise atri e î i ul bui n unani i m tate,pri tradi e,sf n ţi ântul G ri ui gore celM are. A. G astoué – Arta gregori ” ană, Ed. muz. Buc. 1967, p. 29.

70 remarcabil – să se adapteze sensul unui text ui lterar; el expri ă bucuri dolul suplcaţi î i m a, i , i a; n m odurie care î sunt propri, el are m odul i ce l i i aţi corespund m i şcărior gândi i D ar această parte l ri. expresi – care n-ar putea f supri ată decât vă i m supri ând pur şi si pl ori m uzi – este m m u ce că subordonată,fără un relef care să atragă atenţi i a; este dom i nată de un caracter m ai general şi m ai 92 i portant. (Jul Com bari m ” es eu) „Cântulgregori – notează O vi u D rî ba – nu an di m cunoaşte ceea ce num i noiazi«expresi tate» – m vi cu al cuvi te nte: tonuri pateti vari i ri i ce, aţi tm ce, surpri e i agi ei m omentele spontane ale zel m naţi , sensi ltăţi;ni i di ceea ce fusese propri m ubii i m c n u zi ianti greceşti Este o succesi uni ci ce . une form ă ca durată de sunete. N u are i cate ni m ăsura,ni un tem po anum i ndi ci ci t, ni nuanţel de i ci e ntensi tate – piano, forte, mezzoforte. Toate acestea pot crea o impresie de monotoni î realtate,lm baj cântul gregori este e; n i i ul ui an cal , sugerând m ai degrabă o i presi de senim m e nătate, delicateţe şi suavi tate, de sol ni em tate şi m ăreţi Frum useţea expresi acestor m el isee. ei odi nine se revel ează pe depln când sunt cântate de i un cor l uni ” a son.
93

I agi al Sfântul G ri m ni e ui gore cel Mare

92 93

O .D rî ba – I m stori cul işici lzaţi ,vol II Ed.ştinţi i Buc. 1990, p. 571. a turi vii ei . I, i f că, I stori cul işici lzaţi ,vol. III, op. cit., p.571. a turi vii ei

71

Fragment dintr-un manuscris gregorian autentic

94

Fragment din prima parte a Missei de tip gregorian – Kyrie

95

94 95

http://www.chantgregorien.com/images/Cantate.jpg A. G astoué – Arta gregori ană, Ed. muz. Buc. 1967 p. 28

72

I ntroi di pri a dum i că a Adventul tus n m ni ui

96

96

A.G astoué – op.ci pp. t. 90÷91.Introitus = „cânt procesi onalcu caracter anti oni extras de obi di f c, cei ntr-un psal şicântat de cor l î m a nceputulm i or. D i onar de term enim uzi i Ed.şt.şienc. Buc.1984,p.244. ssel ” cţi cal, , Advent = cerem oni creşti care are l î ul m el patru săptăm ânidi ntea Crăci e nă oc n ti e nai unul .Î A Glossary of ui n Popular Music Terms, http://www.austinsymphony.org/music/index.asp?LT=A

73 Scurtă anal ză a textul m uzi i ui cal

Pri ulrând m el c.Fi a m odi nal fa, dominanta sol. Aldoiea rând m el c. l odi Conturul liniei melodice cupri o bruscă cul i e nde m naţi pe cuvintele „Deus meus”. Concluzia primei perioade

O nouă frază m uzi ă cu cal finala fa,î care conturul n fl uctuează şiî nregi strează o „cădere” pe cuvi e „inimici ntel mei”. Rând m el c cu sens odi ascendent şidescendent, finala sol. Sunetele importante sunt sol şila.

Concluzia. Finala sol. Pi de m aisus reprezi un esa ntă „arc”:pri el fraze au sens m e ascendent;am bi tusulcreşte; are l o cul i e,apoiun oc m naţi reci v am pl î fi pi tati u; n nal esa este reluată da capo.Î pofi n da aparenţel sunt prezente or, si ţulsi etri şialspaţi ui m m ei ul .

74 Limbajul muzical gregorian  Melodica – si pl dependentă de text,am m ă, bitus restrâns,i nterval m i ,cvasi abi e ci -sil că G ui d’ do Arezzo,cca.9911033, născut î orăşel n ul Arezzo, provincia Toscana, din centrul Italiei.

– –

m odal – di ă atoni (tonuri şi sem i că tonuri diatonice) sec. XI – G ui d’ do Arezzo i nventează solm i a (denum i actual a notezaţi rea ă lor muzicale) pe textul unui imn î nchi 97 nat Sf. Ioan :

Ut queant laxis, Resonare fibris Mira gestorum Famuli tuorum Solve polluti Labii reatum Sancte Ioannes. Imnul Sf. Ioan
98

Şiastfel robi tăi , i , Cu glasuri smerite Pream ăresc minunea Faptelor tale, Curăţă vi na Buzelor noastre păcătoase, Sfinte Ioane.

 Ritmica – si pl durate aprox. egal m ă, e; dependentă de text  Dinamica – constantă, uni form ă, urm ări nd sem ni caţi textul fi a ui  Timbrul – vocal; moduri de interpretare: responsorial, antifonic, coral  Interpretare m onodi că  Forme – strofice, libere (dependente de text); fraze muzicale – rânduri m el ce; odi stricte (notate precis de compozitor), improvizatori (nterpretul i provi ce i m zează pe o structură de bază creată de com pozi . tor)  Genuri – missa, imnuri, psalmi, tropi, secven-

97 98

W. Fleming – A rte şii ,vol. I, Ed. Merdiane, Buc. 1983, p. 205. dei http://www.catholicculture.org/lit/activities/view.cfm?id=1113

75 ţe,dram a lturgi ş. i că a.  Structura missei gregoriene: Introitus, Kyrie, G l a, G radual Alel a, Scvenţa, Credo, ori , l ui Ofertorium, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei.99  Esteti – minimum de mijloace / maximum că de sensuri CONCLUZII  Cri i stalzarea reform ei i ţi ni ate de Papa Grigore cel Mare – s. VII – IX  Grigore cel Mare (590-604) – impune limba l nă, stabieşte cântărie creşti oblgatori ati l l ne i i (Antifonarul)  U l or si plfi m el a, reduce num ărul teri m i că odi de moduri, sunt eliminate instrumentele muzicale din serviciul religios.  M odaltăţide cântare – i  psalmodiere (solo),  cântare î grup, n  cântare anti că (di og î foni al ntre 2 grupuri ),  cântare responsori ă (di og sol al al o-grup)  Modurile – sunt preferate cele diatonice; sunt eliminate treptat cele cromatice 100 şi enarmonice101.  Apare orga. (s. VIII)  Apar pri el m ani m e festăride polfoni ( il s. i e m j. IX) - organum  I nventarea sol i ei şi a notaţi pe m zaţi ei portati ( ui d’ v G do Arezzo,s. ) XI

I punerea cântări gregori m i ene are l î s.VI – XI m aiî oc n I , ntâi î RegatulFranc (n ti pul n î m domniei lui Carol cel Mare, sf. s. VIII- î ncep.s.I apoiî X), n Anglia.

O rgă m obiă di sec.XV . Î f se l n n aţă af ă cl atura,i î spate două m i l avi ar n ci burdufuri pentru pom pat aerulî n tuburi (http://www.concertartist.info/organhist ory/history/hist002.htm#images ).

99

http://en.wikipedia.org/wiki/Gregorian_Modes M oduricrom ati = m oduricare au î com ponenţa l şisecunde m ări ce n or te. 101 M oduri enarm oni = m oduri care au î com ponenţa l şi m i ce n or cro-i nterval ( nterval m ai m i decât e i e ci semitonul).
100

76

ARS ANTIQUA, SEC. XII–XIII
A PA R IŢIA PO LIFO N IEI Ars Antiqua = arta veche. Denum i dată de re muzicianul francez Philippe de Vitry, episcop de Meaux (1291?-1361), pentru a deosebi epoca polifoni ti puri de cea î care a trăi elî ei m i n t nsuşi pe , care a numit-o Ars Nova (sec. XIV). Convenţi , onal 102 Ars Antiqua este cupri î nsă ntre 1160-1325. Condi i ţi  D acă m uzi gregori ca ană reprezi o confluntă enţă de i zvoare şide i l nfuenţe;  dacă ea consti e o esenţă a f osul , tui rum ui pentru î nceput i pusă, dar confrm ată apoi m i ca valoare incontestabiă ti p de peste zece l m secole;  dacă ea s-a născut î ntr-un spaţi şipentru un u spaţi adecvat ei– u atunci:  D e ce după aproape treisute de anide „suverani tate” absol ută, cântarea gregori ană a făcut loc plurimelodiei, cu care s-a combinat o vreme – sub form ă de cantus firmus –, apoi a co-exi cu aceasta,până î ziel noastre ? stat n l e  D e ce î ri bi n tul zanti / creşti ortodox se n n menţi şi astăzi m onodi (secondată doar ne a parţi î ti p şi spaţi de cântarea coral al n m u ă arm oni că) şi tot aşa î cel ebrai ori n c musulman ?

I nstrum enti m edi i şti eval
(http://www.musicque-dejoye.com/accueil.gif)

102

D i onar de term eni m uzi i v. Bi i cţi cal, blograf a, p. 41. Şi î http://www.answers.com/topic/ars-antiqua , i n http://www.classicalscore.com/gothicera.htm#Franconian , http://www.geocities.com/papandrew/outlines/grout03.html

77

O pri ă constatare: coral gregori a consti t m ul an tui o i ă iustrare a econom i de m il deal l ei joace. Mijloace minime – sem nii e m axi ă. fcaţi m Diatonizarea103 cântări a generat o m ai bună soi nori tate î spaţi di ce î ce m ail al bisericii. n ul n n arg Di atoni zarea cântări a generat sesi i zarea practi că, 104 tot m aipregnantă,a rezonanţeinaturale î am n bianţa acusti a bi ci apusene. că seri i Cântarea m onodi î grup a evi că n denţi şi m ai at mult sunetul ca un sistem natural de armonici, cu atât m aim ul cu cât prezenţa vocior î te şigrat l nal ve creau î m od i n nerent paral i e de octavă. elsm „Arta gregori conţi polfoni N u,î sensul ană nea i e? n de com pozi e m uzi ă. Î ţi cal ntr-adevăr, tot ce este notat î această artă nu conţi decât m el i n ne odi. Dar aceste melodii sunt ele totdeauna monodii, adică m el ide si stătătoare? Erau oare m eni odi ne te să pri ească un acom pani ent oarecare ? Î m am n practi erau cântate l uni că a son ?.. U n pri fapt . m este sigur. Antichi tatea a practi şim uzi vocacat ca l şicea i ă nstrum ental fără să se cunoască polfoă; i ni aşa cum o î egem noi astăzi exi un fel a, nţel , sta de contrapunct pri i v, ca cel practi î m ti cat ncă de unel popoare,fi că două sau treivocise suprae e pun l uni sau l octavă,fi că unulsau m ul a son a e te instrum ente susţi note l , î ti p ce al e, n ungi n m tel sau vocea, execută broderii vocale mai scurte… ”105

Condi ie apari eicântări ţil ţi i simultane – a polifoniei: - simplitatea melodico-ri i tm că a cântări gregori i ene - diatonizarea modurilor - cântarea col vă ecti - adoptarea orgi î m uzi de in ca cult

103

diatonizare = elm i i narea secundel m ări şia m i or te cro-intervalelor. Impunerea sistemului modal bazat pe tonuri şisemitonuri. 104 Pri ulcare a i t seri arm oni or natural a fost m atem ati anul m uzi anulşif l m ntui a cel e ci , ci iozofulgrec Pi tagora (cca. 580-500 îH . , „ef . ) ectuând pri el cercetări asupra vi m e braţi l asupra sunetel m uzi e, asupra ei or, or cal l l care l guvernează. D em U rm ă – Acusti şim uzi Ed.şt.şienc. Buc.1982,p.129. egior e ” că că, , V.şicap.i ntroducti despre Limbajul muzical. v 105 A.G astoué, Ed. muz. 1967, pp. 102-103.

78

Izoritmia , am bi tusul redus şi i nterval e el m el ce m i (specii i odi ci fce ntonări vocal î grup), i e, n di atoni ul ti bruluni sm , m form ,cântarea m onodi că, uniformitatea dinam i – i tot atâtea atri că ată bute care au dus treptat, dar inevitabi l conşti la entizarea şi î scurt ti p chi l vol n m ar a uptatea cântări i plurim el ce si ul odi m tane.N u î ntâm pl ător s-a optat m ai î ntâi pentru consonanţel perf e ecte – octave, cvinte şi cvarte simultane – pri el di şi arm e n rul monicelor naturale, cu care urechea era deja obi tă î am bi şnui n anţa plnă de rezonanţă a catei dralei medievale. U n i bol î pl l constituit adoptarea orgii107 m d n us -a î bi cie deveni catedral Este uşor de i an seri l te e. m ginat că orga nu acom pani propri a u-zis armonic monodia gregoriană,dar rezonanţa natural a suă netel em i de i or se nstrum ent,î acusti speci că n ca fi a spaţi uicatedral ,crea o m are vari ul ei etate de vi braţi sonore, ducând l naşterea treptată a gâni a di im uzi e „verti e”.„Î cântatull orgă,aşa ri cal cal n a cum era fol t î secol I un text al sfântul osi n ul V, ui Augusti reactualzat de G evaert, arată că se n, i foloseau celpuţi două voci”108 n . Cl atura orgi este o i avi i novaţi goti di veaculal e că n XIII-lea, iar numeroase ilustraţi de m anuscri di i s n acea vrem e i că fol rea pe scară l ndi osi argă a orgilor.109

106

106 107

izoritmie: i = acel (gr.) – ri i cu durate si iare.http://www.dolmetsch.com/defsi.htm so aşi tm că m l Pri el m enţi m e uni docum entare despre o orgă m are, i nstal ată î catedral W estm i n a nster di Londra, n datează di pri a j ătate a sec. al X-l I n m um ea. nstrum entul avea 400 de tuburi şi 40 de cl ape. Sursa de aer provenea de l 26 m i burduf . D ar m enţi despre ci aţi acestuii a ci uri uni rcul a nstrum ent î Europa apar î di n ncă n sec. VIII. Î V .Bărbuceanu – D i onar de instrumente muzicale, Ed. muz., Buc. 1992, p. 186. n cţi 108 A.G astoué - – A rta gregori ană,op. cit. p. 102. 109 Af rm aţi î aparţi l W ilam Fl i î l i a i ne ui li em ng, n ucrarea A rte şii , vol. I, op. cit. p. 270. dei

79 D acă m eşteri m edi i au avut cunoşti i eval nţe preci despre acusti vastel construcţi pe se ca or i care l ri cau nu se şti M ai curând credem că e di e. se fol oseau de i ţi de experi ntui e, enţe acumulate de generaţi, de secrete păzi cu străşni e şi i te ci transm i doar l cei m ai î se a nzestraţi di ntre ei D i . n această cauză, aceste secrete s-au pi erdut î cel n e di urm ă110. n G EN U R I ŞI REPREZEN TA N ŢI Ars Antiqua reprezi m uzi Europei apusene ntă ca di peri n oada Evul M edi târzi cupri aprox. ui u u, nsă î ntre m il .sec.XI şiî jocul I ncep.sec.XI (cca.1170V 1310), peri oadă î care centrul m uzi cel m ai n cal cunoscut, care a adoptat, experi entat şi m dezvol pri el form e de polfoni a fost Şcoal tat m e i e a de l N otre D am e di Pari Î m od convenţi , a n s. n onal Ars Anti se referă num ail m uzi relgi qua a ca i oasă. Reprezentanţi Majoritatea muzicienilor din . această peri oadă au răm as anoni i Si m . nguri cui noscuţi sunt căl ugări Leonin (latinizat Leoninus, i sf. sec. XI) şi Péroti (latinizat Perotinus, cca. I n 1180-1220) din Şcoal de l N otre D am e din Paris. a a Se preci zează notaţi m uzi ă a cal Exi preocupăripentru conturarea şidi stă versi fica-

Şcoal de l N otre Dam e – a a grup de căl ugărim uzi enice ci au acti pe l vat ângă Catedral a N otre D am e di Pari î n s, n perioada 1170-1250 (sf. sec. XII – prima jum. a sec. XIII). Sunt cunoscuţidi acest grup n căl ugări Leoninus şi i Perotinus (numele sunt latinizate, conform obiceiului vremii). Genuri: organum, motet

110

„D i ntre l ucrători pe şanti e m arior catedral ceim airespectaţişim aibi rem uneraţierau ci i i i erel l e, ne opltori de pi atră f nă,urm aţide zi ,care aşezau pi i dari atra.U neoriam bel operaţi erau efectuate de acel m eşter – e i aşi de aici termenii: freestone mason, simplificat freemason ( engl) deveni î f ., t n ranceză franc-m açon. De la î nceputulsec.XI aceşti erau organi după regul f V, a zaţi i oarte preci şistri bazate pe cri iprof onal se cte, teri esi e. Erau el aborate statute cu am enzipentru abaterişipentru l ucrărie def l ectuos executate. Statutele interziceau di garea secretul procedeel de l vul ui or ucru,prevedeau durata uceni eişim ul al regul eti prof onal ci te te i ce esi e. Stri cteţea păstrări secretel prof onal explcă necunoaşterea astăzi a m ul i or esi e i tora di ntre tehni l de cie construcţi practi e cate î acel vrem i care au dus l crearea m i n e , a nunior arhi l tectoni al stiul goti ce e l ui c. Expresia franc-m açon, ni odată f osi î Evul M edi a apărut î sec. XVII f ci ol tă n u, n I; rancm asoneri specul vă, a ati i ntrodusă pri 1725 di A ngla î Franţa, a adoptat-o f i n n i n indcă evoca esoteri ul şi secretul cunoşti or şi sm nţel soldari i tatea asoci ior (loji) de zi aţil dari de pe şanti e m edi e. O . D rî ba – I cul , vol II Ed. şt. şi erel eval ” m st. t… . I, enc. 1990, p. 462, nota 226.

80 rea ri i a cântărior gregori tm că l ene, creându-se m oduri ri i cu rol de si tm ce, stem e de m ăsurare a duratelor. Ex111: Principalele genuri m uzi e relgi cal i oase cu scritură i preponderent polifonică: organum, conductus, motet. Organum – gen polifonic, vocal, modal diatonic, compus din 2 linii melodice: un cantus firmus (cântare gregori ană) şirepetarea acestuil 4ta sau a ta 5 perfectă superi oară. Î asem enea cazuri î n , nceputulşifi ulse făceau pe uni nal son.Se nota num ai vocea i eri nf oară (vox principalis), iar cea superioară era i provi m zată ( „după ureche”) de cântăreţi (vox organalis). Cu timpul, au fost notate ambele voci, acestea constituind primele partituri polifonice. Era,se pare,acceptată şidubl area uneivoci cu instrumente. Conductus112 – gen polifonic, vocal, modal diatoni com pus di 2 sau 3 lni m el ce.Se cânta î c, n i i odi n speci atunci când era adusă cartea de texte lal i turgi di l ce n oculunde era păstrată,î celde desn făşurare a servi ul relgi (conducea cartea lci ui i os i turgi . Î practi m uzi ă a Şcoli de l Notre că) n ca cal i a Dame, genul folosea drept vox principalis nu num ai cântări lturgi ci şi l ce. Tem el obi te i ce, ai e şnui ale conductus-ul erau vi l sfi l N aşterea, ui eţie nţior, alte evenimente religioase, texte moralizatoare. M ai târzi au apărut şi texte cri ce l abuzurie u, ti a l clerului. Motetul – apare î sec. XII î Şcoal de l Notre n I, n a a Dame. Gen polifonic religios, compus dintr-un cantus firmus (l î a nceput cântare gregori ană,apoi
troheu

Formule sau moduri ritmice fol te î Ars Anti osi n qua:

iamb

dactil

anapest

spondeu

piric

111

http://www.answers.com/main/ntquery;jsessionid=wuk26lad6hwa?tname=rhythmicmode&curtab=2222_1&hl=ars&hl=antiqua&sbid=lc02a 112 din latinescul conducere = a î nsoţi

81 diverse al cântări relgi te i oase sau l ce) num i ai t tenor, creat pe baza unor formule (moduri) ritmice. O a 2-a voce num i motet. I ţi , textulm otă ni al tetului cuprindea 1-2 cuvi î lm ba l nă,care nte n i ati erau „ţi nute” de voci ( ai şi denum i genude ci rea lui: de la francezul mot = cuvânt) Tenor-ul putea . fi intonat de instrumente. Vocea a 3-a – triplum – avea text diferit. De multe ori motetul avea text l n î nat Feci ati nchi oarei i tri um – text francez, , ar pl laic, de dragoste. Ars Antiqua coincide cu construirea marilor catedrale gotice

I nteri orulD om ul di Köl ui n n

Manuscris polifonic de la Toledo (Spania)

113

113

http://www.spanisharts.com/musica/i_polifonia.html

82

Caracterul izoritmic este evident.

O rganum .Form ă pri ară de polf e (f m ioni ragm ent)

114

.

D eşii ndependenţa m el că a odi vocior creşte,i tm i se l zori a m enţi ne.

O rganum î l t (f nfori ragm ent .

115

114 115

A.G astoué, op. cit. p. 105. idem

M U ZICA LA IC Ă M ED IEV A LĂ
M uzi l că (ne-relgi ca ai i oasă) a Evul M edi s-a ui u afi at î sec. XI-XII î Franţa, Spani Italia, rm n I I, n a, Portugalia, Anglia, Ungaria, de asemenea î n 116 principatele germanice etc. . R EPREZEN TA N ŢI 1. N obii rătăci , cântăreţi şi com pozi l tori tori totodată TRUBADUR: trobar = a găsi (lm ba proveni sal ă): TRUVER: trover = a găsi (l angue d’ l noroi, dul Franţei ):
Guillaume de Poitiers, Bernart de Ventadorn, Raimbaut de Vaqueiras Chréti de Troyes,Ri en chard „I m ă de ni Leu”,Coln M uset,Thi i baut Roide Navarre, Adam de la Halle Walther von der Vogelweide, Wolfram von Eschenbach, Tannhäuser,U l ch von Li ri chtenstei n

M I N ESÄN G ER: minne = i re i ă, N ubi deal sänger = cântăreţ (i ba germ alm nă): 2. O răşeni î nstări sau săraci sal m banci cânţi , ti , tăreţiam bul anţi MEISTERSINGER: meister = m eşter, m aestru, singer = cântăreţ MENESTREL: minister = servi (i ba l nă) tor lm ati JONGLEUR: jougleur = instrumentist-cântăreţ (f ranceza veche) LIMBAJ MUZICAL  melodica – m odal si pl uşor de m em orat, ă, m ă, cu text sau caracter dansant  ritmica – si pl si etri (dans) ori depenm ă, m că

H ans Sachs,ci ar,poet şicântăreţ zm german, 1494-1576, personajî dram a M aeştri cântăreţi n i di N ürnberg de Wagner (1868) n

116

D i onar de termeni muzicali,Ed.şt.şienc. Buc.1984,p.502 cţi ,

84 dentă de text ( cântece,bal ade etc)  dinamica – si pl constantă, urm ări m ă, nd sem ni caţi textul fi a ui  timbre – vocal-instrumentale, solist cu acompaniament, toate grupele de i nstrum ente ( coarde,sufl percuţi at, e)  monodie sau/şi m onodi acom pani e ată (form e si pl poate şiheterofoni m e); e  forme – strofice, rondo, libere (balada, epopeea)  genuri – l c; lri ( ai i c cântece de dragoste),epi c (bal ade, cântece eroi ce/chanson de geste), dramatic (pastorala)  esteti – că  creatorii muzicii de curte  realzează ci aţi repertori ui i rcul a ul î ntr-un teritoriu vast  realzează schi bul de i uenţe – i m nfl î ntre zone cul tural î e, ntre generaţi, i î ntre surse (popul ară–cul tă– relgi i oasă)  i pun m genuri şi m ani ere i nterpretati ve datori tă fol ri osi i (parţi , num ai de către cei i al nstrui ţi – nobii)a notaţi m uzi e. li ei cal

Adam de la Halle, 1237-1288, truver,poet şicântăreţ francez din perioada Ars Antiqua. Autor al piesei de teatru cu m uzi „Jeu de Robi et că n M ari on”.

TEATRUL MEDIEVAL
Teatrul m edi eval (n sensul de si î nteză a aproape tuturor artelor) nu este o continuare a teatrului anti tăţi l ne. Î schi b, cu teatrul grec chi i ati n m prezi m aim ul anal i esenţi e: ntă te ogi, al  şi una şi ceal tă di aceste form e de artă al n si ncreti î au ori nea î cerem oni de cul că şi gi n i t, find prezentate cu priej unor sărbători i l ul religioase;  spectacolul era precedat de un cortegiu care î anunţa; l

85  actori aparţi i neau am bi anţei tem pl ui / ul bisericii;  j oculse desfăşura î j n urulal tarul ; ui  ambele aveau caracter liric;  arta dom i nantă era m uzi ca;  aveau structuri şiform e si iare: cu sau fără m l prol scene î og, ntre actor şi grupul de cori , şti 117 form e de sti com une (ndeosebialteraţi ). l î i i Î tot ti pul Evul M edi î bi ci aveau l n m ui u, n seri oc i arna (de obi î l decem bri m ani cei n una e) festăride 118 carnaval asem ănătoare saturnalior , il ori serbărior dyoni ace,î care cl ci î perm i l si n eri i şi teau tot f ul de lbertăţi dansând, m ascându-se, el i , costum ându-se şi neşovăi să aj nd ungă până l a scandal şi orgi. De ai s-a născut teatrul com i i ci c italian. Î Evul M edi exi n u stau atât m aniestări teatral f e relgi i oase, cât şi l ce – am bel form e născute î ai e n am bi anţa şisub auspi ie Bi ci creşti Pri cil seri i ne. nci pal e ti el puriteatral m edi e î care m uzi se e eval n ca afl pe un l i portant sunt: ă oc m Liturghia î nsăşi gen dram ati cu caracter si bolc , c m i şicerem oni ; al D ram a lturgi – adaptare teatral a textel i că ă or sacre; Misterele – dram e cu caracter relgi având ca i os, subi î ect ntâm pl m i ări racul oase cu sfi creşti nţi ni sau cu Fecioara Maria.

Adam şiEva al ungaţidi Rai scenă n . dintr-un Mister medieval

117

alteraţi = repetarea uneiconsoane sau a unuigrup de consoane î cuvi care se succed,producând un i e n nte efect de armonie a textului. Le Petit Larousse 2003,ed.el ectroni că. 118 (lat. Saturnalia) Sărbători rom ane f oarte lberti i ne, dedi cate zeul Saturn, care aveau l odată cu ui oc sol ţi de i sti ul arnă.Le Petit Larousse 2003,ed.el ectroni că.

CU LTU R A CR EŞTIN Ă R Ă SĂ R ITEA N Ă (O R IEN TA LĂ )
Creşti sm ul european ori ni ental – mult mai apropi de teri ulşide cul at tori turile de origine ale acestei religii – Asi M i Asi şi Egi a că, a ptul – decât creşti sm ul european occi ni dental şi propus să , -a păstreze de-a lungul veacurior conţi l nutul şi formele de manifestare ale credinţei pri milor creşti . ni Izvoarele recunoscute al m uzi icreşti sunt: e ci ne  muzica si nagogal (veche ebrai ă că),  m uzi elnă (a G reci di peri ca i ei n oada răspândi icreşti sm ul ,sec.I d.H.), ri ni ui -IV  m uzi popoarel creşti ca or nate.
Catedrala Sf. Sophia, astăziH agi Sophi de la Istanbul a a ( Constanti nopol,construi î ) tă n ti pulî păratul bi m m ui zanti n Iustinian I, sec. VI

I peri Bi m ul zanti î 1265119 n n

Cul creşti ortodox „ţi l tul n ne egătura strânsă, trai ni şineî că ntreruptă cu trecutul evol , uând stri pe ct lini tradi ei sănătoase. Î totaltatea form el a ţi n i or sal de astăzi el nu se deosebeşte prea m ul de e , t

119

http://www.lib.utexas.edu/maps/historical/shepherd/byzantine_empire_1265.jpg

87 cultul Bi ci creşti di pri el trei veacuri şi seri i ne n m e din secol e urm ătoare. 120 el ” Realtatea i i stori a î că nregi strat totuşio evol e – uţi e drept, m ail entă decât î Apus – dar i tabiă n nevi l şifi rească.I m arie peri ată l oade al acesteievolue ţi: i 1. 2. Peri oada com ună Bi zanţul şi Romei, altfel ui spus,a î ntregi creşti i nătăţi– sec. I-VI Peri oada bi zanti – sec.VI până l căderea nă , a Constantinopolul , î 1453. Apogeul cul i ui n turi bi zanti ne are l oc î ti pul î păratul n m m ui Iustinian (527-565) Perioada post-bi zanti – 1453-1814 nă Peri oada m odernă sau hri santi – de la că 121 1814 (Reforma lui Hrisant)până astăzi .
Catedrala Sf. Sophia, interior

3. 4.

Î ntrucât m uzi bi ca zanti a avut şiare î o foarnă ncă te i nteresantă şipreci notaţi – notaţi neumasă e a 122 tică – ce a evol şi ea de-a lungul veacurilor, uat prof.G h. Ci obanu prezi o peri zare di nctă ntă odi sti pentru sem i ca / notaţi m uzi ă bi oti a cal zanti nă: 1. 2. 3. 4. perioada notaţi ekfonetice – până î sec.I ei n X perioada paleo-bi zanti – sec. IX-XII nă perioada medio-bi zanti – sec. XII-XV nă perioada neo-bi zanti – sec. XV-î nă ncep. sec.

120

E.Brani – Li şte turgi teoreti Ed.I t. bi i şide m i une ortodoxă,Bucureşti 1978,p. 24.A m redat ca că, nsti blc si , acest scurt ci m ai degrabă pentru a iustra principiul ortodoxi creşti şi m ai puţi pentru a susţi tat l ei ne n ne traducerea l î f ui n apt. D ori de păstrare a form el de cul de l î nţa or t a nceputurie creşti sm ul este cea care l ni ui deosebeşte ortodoxi de cel al cul şi confesi creşti ( a el te te uni ne catolc, protestant şi neo-protestant) şi m ai i puţi realtatea practi a servi ul relgi Şi aceasta di două m oti pri pal 1) nu putem decât n i că ci ui i os. n ve nci e: presupune cum se rugau pri i creşti ;şi2) ni eninu se poate opune evol eiistorice. m i ni m uţi 121 Reform a i ţi de arhi andri H ri ni ată m tul sant a vi si plf carea cântări, a si zat m i i i stem ul teoreti şi a notaţi ui c ei neum ati precum şio m aievi ce, dentă pătrundere a i l nf uenţel m uzi iapusene.V ezişiG h. Ciobanu – Studii or ci de etnom uzi ogi şibi col e zanti ogi vol I Ed.m uz.1974,p.393,nota 69.Am prel această vi une asupra nol e, . , uat zi evol eim uzi icreşti ori uţi ci ne ental di prel e n egerie profesorul G heorghe Ci l ui obanu,susţi nute l Pi a atra N eam ţ, î i i 1979, î cadrul cursurior de vară l Vacanţel m uzi e. Prof n ule n l a e cal esorul Ci obanu af rm a: „Peri zarea i odi trebui f e ăcută nu după notaţi ( cum apare î l e aşa n ucrări de specialitate, n.n.) – deşiexi o l le stă egătură î ntre evol a notaţi şicea a m uzi ipropri uţi ei ci u-zise – cidupă m uzi î ca nsăşi” . 122 Semnele se numesc neume şii că i ndi nterval m uzi ,nu sunetul ca î notaţi apuseană m odernă. ul cal , n a

88 5. XIX peri oada hri santi – 1814 - prezent123 că

IZVOARELE MUZICII BI ZANTINE
 m uzi si ca nagogal a vechior evrei– m edi î ă l u n care s-a născut creşti sm ul ni  m uzi greacă – mediu care a dus la ca răspândi creşti sm ul î Europa. Cul rea ni ui n tura greacă a fost,de al el baza cul ibi tf , turi zanti ne.  m uzi l că sau de cul (păgân) a popoarel ca ai t or care au adoptat relgi creşti i a nă, afate pe l teri ul sau sub i uenţa I peri ui tori nfl m ul Bizantin. D i o de di ncol ferenţel care au m arcat aceste e epoci m uzi bi , ca zanti şi de tradi e bi nă ţi zanti 124 nă şi păstrat caracteri cie, unel ori nare, al e -a sti l e gi tel dobândi de-a lungul istoriei: te  organizare m odal pe baza unui si ă, stem de 8 m oduri ( num i te şi ehuri sau glasuri), teoreti zate de I oan D am aski (sec. VII î nul I) n l ucrarea teoreti Octoih că  desfăşurare m onodică, dependentă şi subordonată textului  interpretare vocal î 3 stiuri ( ă, n l denum i te tacturi): irmologic125, stihiraric126, papadic127  notaţi – cu sistem de semne numite neume e ce reprezi ntă intervalul sonor. Semnele ri i sunt foarte puţi deoarece ri ul tm ce ne tm este, m ai m ul decât m el a, subordonat t odi textului.

Iustinian I, 527-565

123 124

Gh. Ciobanu – Studii de etnom uzi ogi şibi col e zanti ogi vol. I, Ed. muz., Buc. 1974, p. 428. nol e, Si ntagm a se referă l peri a oada i stori de după di că spari a I peri uibi ţi m ul zanti (după 1453) n . 125 Tactul irmologic = preponderent siabi adi corespondenţă sunet–siabă. l c, că l 126 Tactul stihiraric = m elsm ati î i c ntr-o m i m ăsură,adi 2-4 sunete–siabă. că că l 127 Tactul papadic = sti apărut î peri l n oada post-bi zanti ca i l nă, nf uenţă turco-perso-arabă. Cântare i ntens ornam entată,având î desf n ăşurarea m el că şisferturide ton. odi

89

Lăcaşurie creşti al Europei O ri l ne e entale au de asemenea origini arhitectonice comune cu cele occidental U n reper î acest sens î consti e e. n l tui Catedrala Sf ânta Sofi de la Constantinopol. a

I peri Bi m ul zanti î sec.XI n n I

„Pri pal di nci a ferenţă di ntre m uzi relgi ca i oasă răsări teană şi cea apuseană este dierenţa di f ntre o atitudi m edi vă şiuna acti Aspectulmedine tati vă. tati al lturghi răsări v i ei tene este iustrat de o obl servaţi a Sfântul I e ui oan H ri sostom (G ură de Aur), care spune că «se poate cânta şi fără voce, cugetul răsunând l ăuntri căci nu cântăm c, oamenilor, ci Domnului, care ne poate asculta i m ie şi poate pătrunde î tăcerea cugetului ni l n nostru». Această ati ne contrastează puterni tudi c cu cea a Sfântul Am brozi care afi ă î ui e, rm n l egătură cu parti parea credi oşior l cânt: ci nci l a «D acă î auzi pe D om nul şi nu cânţi nu dai gl l , as unui i n.. U n i n aşadar, cuprinde aceste trei m . m l ucruri cântecul l : , auda şipe D um nezeu». 128 ” N u este l ocul ai să dezbatem cauzel acestei ci e di ferenţe fundam ental de ati ne,nu num aiî e tudi n faţa di ni i ciî î vi tăţi, n ntreaga exi stenţă a om ul oui

Trăsăturial m uzi icreşti e ci ne de tip bizantin: - m onodi că - m odal utii ă, lzând i nterval e diatonice, cromatice (2de m ări m i nterval te), croi e (enarmonice) - vocal – col vă, ă ecti responsori ă,m airar al antioni f că - caracter parţi al improvizatoric – cântărie se l bazează pe form ul m el coe odi ritmice pe baza cărora se dezvol di tă scursulm uzi ,î cal n strânsă l egătură cu f a şi orm conţi nutultextul . ui

128

W. Fleming – A rte şii ,vol. I, op. cit. p. 176. dei

90 riental şi occi dental – atitudine pe care am putea-o caracteri drept spi tualtate „centri za ri i fugă” î cazulocci n dental uişi„centri ul petă” î celal n oriental ui Ceea ce î ul . nsă putem constata este simplitatea – sau celpuţi dori de simplitate – n nţa î m uzi creşti ori n ca nă ental m ani ă, festată pri păn strarea cântări m onodi şivocal i ce e. „M uzi bi ca zanti n-are nimic comun cu muzica nă grecior anti .Raporturim aistrânse a avut cu cea l ci ebrai – datori l că tă egăturior i m e di l nti ntre ebrai şi creşti sm ul pri i v – şi deri sm ni m ti vând î n lni di i e rectă di Anti a.«Pri ulî prum ut făcut n ohi m m de creşti sm di relgil anterioare a fost foni n i ie l rea cântul î cul di n» (Jul Com bari . osi ui n tul vi es eu) U ni creşti di pri el ti puriau fost î potri i ni n m e m m va cântul – care î ui nsă s-a i ntrodus î bi că n seri datori vi l ( .) pe care l i ră credinciotă rtuţior .. e nspi şior:m uzi l aduce o î tă bucuri sufl l ca e nal e etească, î aj să reţi m ai uşor şi să si tă m i profund i ută nă m textel sacre, l i ră un senti ent de i re a e e nspi m ubi aproapel etc. 129 ui ” La î nceputurie sal m uzi bi l e, ca zanti de cul prenă t zenta o m are si pltate,expri ată pri di m i m n atoni , sm cântare siabi num ăr redus de cântări etc. l că, D upă secol X: ul

 s-a ornam entat tot m aim ul trecând treptat t,
de l cântarea siabi l cea m elsm ati a l că a i că,

 au apărut genurie cromatic 130 şi enarmol
nic131,  a apărut notaţi neum ati ce a făcut posibia că, l m ări consi ă rea derabiă a num ărul şiti l ui puril de cântări ş. m . . or a. d.

I stori creşti sm ul a ni ui răsări tean: IÎ . nceputuri– estul imperiului rom an,î regi l de cul n unie tură greacă. II. Epoca romano-bi zanti – nă sec. IV-XI. Au loc 7 Concilii ecum eni î sec.I ce, n V-VIII. III. Constituirea Bisericii creşti răsări ne tene – sec. XI, odată cu M area Schi ă – sm sec.XV,căderea Constantinopolului (1453) I Creşti V. narea popul ior aţil sl şia sud-estului ave european.Î sec.I m i onari n X, si i Ki lşiM etodi fraţicăl ri u, ugări de origine slavă,sunt tri i m şi de î păratulbi m zanti M i l n hai II î teri ie M oravi . I, n toril ei U rm ează ruşi,bel i oruşi, i ucrai i Ki lşiM etodi neni. ri u traduc Bi i î sl bla n avonă. V. Epoca post-bi zanti nă. Apari a bi cior ortodoxe ţi seri l autocefal (cu adm i straţi e ni e autonom ă):greacă,rusă, arm eană,coptă etc.

129 130

O .D rî ba – I m stori cul işici lzaţi ,vol I,Ed.şt.şienc. Buc.1987,p.214. a turi vii ei . I , de gen crom ati = ( n cântarea bi c î zanti m onodi cu 2 m ări nă) e te 131 gen enarm oni = ( n cântarea bi c î zanti m onodi cu m i nă) e cro-intervale / sferturi de ton.

91 Această ornam entare nu va atrage î schi bări nsă m fundamentale de-a l ungul secol or. „Explcaţi el i a poate fi găsi î concepţi l Pseudo-Dionisie, tă n a ui pentru care arm oni este un ecou al f useţi a rum i di ne, revel vi ată – prin intermedi sfnţior – ul i l compozitorilor de imnuri liturgice. Ca atare, acestora nu l este î e ngădui am bi a ori naltăţi tă ţi gi i i şia i novaţil ci– asemenea pictorilor de icoane ior, – ei trebui să l e ucreze pe acel eaşi arheti , pe puri modele revelate, transmise pri tradi e. 132 n ţi ”

Figuri importante ale Bisericii ortodoxe,î dom eni m uzi n ul cal teoretic: Ion Damaschinul, 676-749, născut l D am asc şim ort a l ângă Ierusalim. Este autorul unor scrieri privind dogmele bi ceşti precum şial seri , l ucrări i tul „O ktoi – i nti ate h” teoria celor 8 moduri (ehuri) principale ale muzicii bizantine de cult. Ioan Cucuzel, cca. 1280-1360 – născut pe m al Adri ci ul ati i (Al a de astăzi di m am ă bani ), n bul găroai Are m eri î că. te n dom eni notaţi m uzi e ul ei cal neum ati precum şiî ce, n preocuparea pentru melodica expresi vă. Mitropolitul Hrisant din M adi Hurm uz Hartofiax şi t, l Grigore Protopsaltul – autorii Reform eisi stem ul de notaţi ui e neum ati de l î că, a nceputul sec. al XIX-lea.

Exem pl de notaţi neum ati bi u e că zanti şitranscri nă erea eiî n
notaţi occi e dental Vecernier, ă. 133 Psalm, Glas 1, tact irmologic, Stihul 1

 M il joacel şiprocedeel de expri are sonoră e e m al acestei cul e turi se regăsesc î ntr-o m ăsură surpri nzător de m are, î cel m ai el n e aborate forme ale muzicii apusene.  De aici – certitudinea asupra filonului generator comun.

132 133

O .D rî ba, op. cit. p. 215. m Nicolae Lungu – Vecerni … , op.cit. pp. 17-18 erul

92  D ar şi exi stenţa uneigândi m uzi e arhetiri cal pal care trece de grani e ti pul şispaţi e, ţel m ui ului.  De asemenea, complexitatea structurii melodico-ri i care va creşte cu ti pul va tm ce m , cunoaşte o peri oadă de di versi tate şibogăţi e extrem ă – sec. al XVIII-l ea, cu i l nfuenţe m ul pl di ti e nspre cul tura popul ară şi cea turco-perso-arabă – făcând astfel necesară reforma Mitropolitului Hrisant, de la 134 î nceputulsec.alXI X-lea .  Această com pl tate „ori exi zontal explcă î ă” i n parte şi persi stenţa cântări m onodi î i ce n cul creşti răsări tul n tean. Avem aşadar,pe de-o parte,l î a nceputurie creştil nism ul ori ui ental o m axi ă economie de mijloa, m ce de exprimare î m uzi de cul i pe de al n ca t, ar tă parte, m onum entaltate, fast şi bogăţi de ornai e mente î arhi n tectura l ăcaşul de cul – Catedrala ui t Sfânta Sofia. Incompatibilitate,contradi e? Nicicţi decum. Pare-se chi că cu cât muzica este mai ar simpl – m onodi vocal di ă că, ă, atoni – cu atât că spaţi acusti poate f m ail Efectulsonor este ul c i arg. cu atât m ai i presi m onant, arm oni e fecărui cel i sunet se pot auziî voi fără a i n e, ntra î confi cu n lct armonice diferite simultane. Senzaţi de i ateri , a m al i ni şi di n este astfel cu atât m ai puterni nfi t vi că. Constatăm astf că, ti p de câteva sute de ani el m , drum ul creşti sm ul ori ni ui ental a fost cel puţi si n m iar cu celalcreşti sm ul apusean.Când şim ai l ni ui ales de ce s-au despărţi ele ? t

134

Hrisant (Chrysanthos) din Madyt (cca. 1770-1846), Grigore Protopsaltul şi H urm uz H artof l sunt iax consi deraţiref atori notaţi di m uzi creşti ortodoxă. Î esenţă, ref a a constat î si plf carea orm i ei n ca nă n orm n m ii neum el bi or zanti care l î ne, a nceputul veacul al XI ea deveni ui X-l seră atât de num eroase şi î ptate, î ncri ncât num ai cântăreţi foarte i ţi puteau să l î eagă sem ni i a corectă. Cei trei i i ni aţi e nţel f caţi erarhi au redus şi si plf cat aceste sem ne,punând bazel aşa-num i notaţi neo-bi m ii e tei i zanti af ate î practi şiî prezent. ne, l n că n Dimitri Conomos – Orthodox Byzantine Music, 1990-1996, www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article7069.asp.

93 O explcaţi ar fi i i e stori î a nsăşi a Europei – urcuşurie şi coborâşurie m arior puteri sferel l l l , e de i uenţă al di nfl e versel cul – dar şispi tuaor turi ri litatea apuseană m aidi nam i – „centri că fugă” – î n contrast cu cea răsări teană,m aii nteri zată,m ai ori stati – „centri că petă”, trăsături valabile mereu, până î ziel noastre. N u se poate preti n l e nde că două zone precum O cci dentul şi O ri entul european – separate de di ferenţe i ncontestabie de l clm ă, m edi geografi stare econom i cul i u c, că, tural supuse unor i uenţe di ncte – să gândeasă, nfl sti că şi m ai al să si tă l fel chi dacă adoptă es m a , ar acel „trunchi relgi Creşterea consi aşi ” i os. derabiă, l după secol ul al XI V-lea, a amprentei turco-perso-arabe asupra vi i sociale, spirituale eţi l ce şi relgi ai i oase di I peri bi n m ul zanti afat î n l n decln, odată cu ascensi i unea I peri ui otom an m ul este evi dentă, făcându-se si ţi sub cel m ai m tă e variate forme.

Sf ântulI oan D am aschi nul

I peri otom an î peri m ul n oada 1451-1481

135

135

http://www.lib.utexas.edu/maps/historical/shepherd/ottoman_emp_1451_81.jpg

94

C R EŞTIN ISM U L ÎN TR E SECOLELE IV-XVI
Cronologie
136

Secolul / Anul Sec. IV 306-337 313 320-344

Evenimente istorice

Evenimente culturale / muzicale Apari a lturghi creşti ţi i ei ne

Î păratulConstanti celM are m n Edi de l M iano opreşte ctul a l persecuţil asupra creşti l ie nior Î ncepe construcţi vechi basii Sf. Petru pe colina a i lci Vaticanului din Roma. Î păratulConstanti celM are f m n ace di Bi n zanţ capi a I peri ui tal m ul rom an de Răsări t Î păratulTheodosi I( m us 346-395 d. . decl creşti sm ulrelgi de H) ară ni i e stat î Imperiul Roman n Acel î părat Theodosi I aşi m us î parte I peri î cel două zone m m ul n e – de A pus şide Răsări t. Ravenna,sub î păratulH onori m us, devine capitala Imperiului roman de Apus Căderea I peri uirom an de Apus m ul sub germ ani conduşide Odoacru i Regatulf ranc se converteşte l a creşti nism D om ni î păratul I ni epoa m ui usti an, ca de aur a Imperiului bizantin Construcţi catedral Sf. Sofia la Constantinopol a ei Spani se converteşte l creşti a a nism Belzari general î păratului i e, ul m Iustini cucereşte I i an, tala Grigore I cel Mare,reform atorulcul uicreşti tul n apusean.D evi papă î anul590. ne n s. VI-IX – notaţi ekphonetica î m uzi creşti a n ca nă răsări teană

324-330

381

395

402

476 496 527-565 532-562 587 534-540 535-604

136

Datele au fost preluate din Larousse,cronol a uni ogi versal Ed.Li ă, der,Buc.f a. O .D rî ba – Istoria culturii . ; m şici lzaţi vol II Ed.ştinţi i Buc.1990;W .Fl vii ei . I, i f că, eming – A rte şii ,vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983. dei

95
Secolul / Anul 578-585 „tri i ipapeiG ri m şi gore, sub conducerea căl ugărul -episcop ui Augustin, au debarcat î com i n tatul Kent (Anglia); organizând o i pl m orare sol nă,au l î stăem uat n pâni teri ulî re tori ncredi nţat apostol uil atul or… engl is-au ezi converti foarte uşor l creşti sm . t a ni Augusti a î n ntem ei sediul at 137 episcopal din Canterbury. ” Moare Ioan Damaschinul,autorull ucrări teoreti i ce despre modurile muzicii bizantine Octoih. Apari a orgi î bi ca apuseană ţi i n seri
138

Evenimente istorice

Evenimente culturale / muzicale Grigore cel Mare este nunţi apostolc l curtea u i a î păratul Ti u de l Constanti m ui beri a nopol

cca. 597

749 Sec. VIII

I punerea lturghi l ne şia coral uigregori î m i ei ati ul an n I peri carolngi î ti pul domniei regelui Pepin m ul i an, n m celScurt,tatăll CarolcelM are ui 768-814 800 850 cca. 910 Domnia lui Carol cel Mare, ascensiunea Imperiului franc CarolcelM are este î ncoronat de Papa Leon III s. IX-XII – perioada paleo-bi zanti î notaţi nă n a m uzi ă răsări cal teană Apari a notaţi m uzi e neum ati î A pus ţi ei cal ce n Se î ntem ei abaţi di Cl ază a n uny,centru de răspândi re a reformei benedictine O do,stareţulabaţi Cl este preocupat de ei uny ref area m uzi icreşti di vrem ea sa.Î orm ci ne n ntre realzărie l O do se af ă organi i l ui l zarea tonurilor gam eiî ntr-o succesiune ordonată,pe baza unei notaţi lteral m ăsurarea i ii e; nterval or;î el ncuraj area cântul coral oblgati tatea î ui ; i vi nvăţări notaţi m uzi i ei cal precum şia î e, nsuşi i repertoriului liturgic pe de ri 139 rost de către căl ugări . Pri el m enţi docum entare despre o orgă m are, m e uni i nstal î catedral W estm i ată n a nster di Londra. n I nstrum entulavea 400 de tuburişi40 de cl ape. 140 Sursa de aer provenea de la 26 mici burdufuri . Apari a şirăspândi stiul arhi ţi rea l ui tectoni rom an c

927-942

930

cca. 960

137 138

A.G astoué – Arta gregori ană, Ed. muz. 1967, p. 34. Apari a orgi î Europa de apus este sem nal după anul 757. Î păratul Bi ţi i n ată m zanţul , Constanti V î ui n i trimite cadou regel f ui rancior Pepi celScurt un asem enea i l n nstrum ent. D upă V .Bărbuceanu – D i onar de cţi instrumente muzicale, Ed. muz., Buc. 1992, p. 186 139 W. Fleming – A rte şii ,vol. I, Ed. Meridiane, 1983, p. 204. dei 140 V.Bărbuceanu – Dicţi onar de i nstrum ente m uzi e,op. cit. p. 186 cal

96
Secolul / Anul Evenimente istorice Consti rea Sf tui ântul I peri ui m u rom an de naţi une germ ană,sub O tto I( destrăm at î anul1806) n Apari a dram eilturgi ţi i ce Vikingii ating coastele Americii de Nord G ui d’ do Arezzo creează sol i a şinotaţi m zaţi a î ţi i sonore năl m i M area Schi ă a Bi ci creşti sm seri i ne Î ti pulPapeiLeon I şial n m X Patriarhului Cerularius, Biserica creşti se di de î cea Catolcă şi nă vi n i cea O rtodoxă.Papa şiPatri arhulde Constanti nopolse excom uni că reciproc ! I naugurarea abaţi W estm i ei ster ( Angla) i D upă bătăla de la Hastings, i William Cuceritorul devine rege al Angliei. La Veneţi î a ncepe construcţi Catedral San M arco, a ei conti nuată l sf tulsec.XI a ârşi V Basilica Saint Sernin din Toulouse, cel mai mare edificiu roman din Franţa M ănăsti M ontecassi rea no M ănăsti San I rea acobo ( Santi ago) diCom postela l Abaţi Cl II a uny I Pri a cruci m adă s. XII-XV – perioada medio-bi zanti î notaţi nă n a m uzi ă răsări cal teană Bi ca M ănăsti iSai D eni apari a stiul goti seri ri nt s, ţi l ui c î arhi n tectură Cruciada II La N otre D am e di Pari acti n s vează Léoni creator de n, conductus şim otete.Ars A nti qua,î nceputurie l polifoniei. Construcţi Catedral N otre D am e di Pari a ei n s Catedrala goti di Canterbury ( că n Angla) i La N otre D am e di Pari acti n s vează Péroti creator de conductus şim otete. n, Cruciada III Evenimente culturale / muzicale

962 cca. 970 cca. 1000 1025

1054

1056 1066 1063-1094 ( ncep.973, î dar arsă) 1070 1075 1078 1088 1096 1137-1144 1146 cca. 1150 1163-1250 1175 cca. 1183 1189-90

97
Secolul / Anul 1194-1220-12 30-1513 1202-04 1202 1211-1270 1217-1219 1220-1270 1225-1272 1225?-1274 1228-29 1230 1231 1241-1248 1248-1322 1248-50 1277 1299 Î nceputulascensi iI peri ui uni m ul otoman Giotto pi ctează f rescel di capel Scrovegni e n a ( Padova),se m archează ruptura de arta bi zanti şi nă de stiulgoti î I i l c n tala. D ante publcă D i na com edi i vi a Petrarca acti vează l curtea papal de l Avi a ă a gnon Boccacio scrie Decameronul Guillaume de Machaut creează m i polf că ssa i oni Catedral goti di Anvers (Franţa) a că n Î ncepe construcţi D om ul di M iano a ui n l perioada neo-bi zanti î notaţi m uzi ă nă n a cal răsări teană Se af rm ă Renaşterea î pi i n ctura şiscul ptura i i talană: Brunel eschi D onatelo,G hi , l bertiş. a. G uttenberg i nventează ti parul Ki s Colege ChapelCam bri ( ngla) – stil gotic ng’ l dge A i Muzicianul flamand Johannes Ockeghem, stabilit la Cruciada VII Catedrala din Strassbourg O rgani zarea I zi ei nchi ţi Sainte Chapelle din Paris D om uldi Köl n n Cruciada VI Catedrala San Francesco di Assisi (Italia) Cruci V ( m p.Egi ui ada î ptul ) Catedral e goti di A m i (Franţa) Salsbury el ce n ens , i (Anglia), Burgos (Spania) Catedral di Beauvai (Franţa) a n s Fiozofulşiteol l ogulscol c Tom a d’ asti Aqui no Cruciada IV Matematicianul Leonardo Fibonacci publcă Li i ber abbaci( Cartea abacei ,î care enunţă şi ari eti ) n rul tm c ce-ipoartă num el e. Catedral goti di Rei s (Franţa) a că n m Evenimente istorice Evenimente culturale / muzicale Catedral goti di Chartres (Franţa) a că n

1303-1305 1306 1327 1348-1353 1349 1352 1386 s. XV-î ncep.S. XIX 1415-1420 1440 1446 1452

98
Secolul / Anul Evenimente istorice Evenimente culturale / muzicale curtea Franţei f xează canoanel com puneri m i ,i e i ssei polifonice 1453 1480?-1562 1482 1490?-1576 1500-1530 I zi a spani ă este condusă de nchi ţi ol Tomas de Torquemada Tizian (Tiziano Vecelli) ApogeulRenaşteri î artel pl ce i i in e asti talene: Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael, B. Cellini Î ncepe construcţi Basii iSan Pi a lci etro di Rom a,î n n f a sa actual Arhitect Bramante. Din 1546, orm ă. acesta este î ocui cu M i angel nl t chel o. Andrea Gabrieli Cipriano da Rore Gioseffo Zarlino Î nceputurie Reform eiprotestante l Jacopo Tintoretto Se af rm ă coral protestant i ul Paolo Veronese Adrien Willaert este dirijorul corului la San Marco di V eneţi n a. Bi ca anglcană sub dom ni seri i a regelui Henry VIII (Tudor) Concii di Trento decl lul n anşează Contrareforma. Giovanni Gabrieli Palestrina compune Missa Papae Marcelli. Renaşterea târzi î m uzi e n că. Claudio Monteverdi Î nceputurie com edi del’ l ei larte i i talene Giovanni Gabrieli este dirijorul corului la San Marco di V eneţi n a. Claudio Monteverdi este dirijorul corului la San M arco di V eneţi n a. Căderea Constanti nopol ui ul Adrien Willaert

1506 1510-1586 1516-1565 1517-1590 1517 1518-1594 1520 1521-1588 1527-1562 1534 1545-1563 1557-1612 1567 1567-1643 1568 1585-1612 1613-1643

R EN A ŞTER EA SECOLELE XIV – XVI

Adam de Michelangelo. Detaliu de pe plafonul Capelei Sixtine.

I i î peri tala n oada Renaşteri i

141

141

http://portal.chaminade-stl.com/Portals/87/renaissance%20italy.jpg

101

EVENIMENTE ISTORICE GENERALE
Europa apuseană cupri nde:  Monarhii absolute – Franţa,Spani Angla a, i  Congl erate de pri pate sau oraşe-stat – om nci Germania, Italia Evenimente istorice importante  D escoperi Am eri l (sfârşi sec.XV), rea cior tul Asiei  Ascensiunea puterilor coloniale – Spania, Angla,Franţa,Portugala,O l i i anda  Ascensiunea Imperiului Otoman. 1453 – Cucerirea Constantinopolului.  Di spari a I peri uiBi ţi m ul zanti Î n. ncepe epoca post-bi zanti nă. Evenimente religioase  Răspândi Protestanti ul : rea sm ui 1517 – Reforma lui Martin Luther (14831531) 1534 – Henry al VIII-l fondează Bi ca ea seri Anglcană i 1536 – scrierile teologice ale lui Jean Calvin (1509-1564)  D upă 1540 – Bi ca Catolcă decl seri i anşează Contrareform a. Este creat O rdi i ţior. nul ezui l Apare I zi a. nchi ţi Evenimente sociale, economice, culturale:
Se dezvol oraşel tă e o nouă categori soci ă,tot m ai e al num eroasă,m aiî nstări m ai tă, puterni breslele, negustorii, că: căm ătari / bancheri – ei impun i i treptat o nouă cul tură:l că şi ai relgi i oasă (i uenţe popul de nfl are, curte, religioase; Reforma are ca efect simplificarea serviciului relgi şia cântări) i os i D ezvol tarea ştinţel – Leonardo i or da Vinci (1452-1519), Nikolaus Copernic (1473-1543), Giordano Bruno (1548-1600), Galileo Galilei (1564-1642) Inventarea tiparului – germanul Johann Gutenberg (1398-1468) Sec. XV – Fondarea statelor feudal M ol e dova şiŢara Rom ânească.

EVENIMENTE CULTURALE
Centrul culturii europene occidentale î reprezi l ntă oraşel e-state italiene: Roma – construirea Capelei Sixtine; Fl orenţa – familia de Medici, ocrotitori ai artelor; Veneţi – a construirea Catedralei San Marco. Napoli, Milano, Genova, Modena, Ferrara, Palermo. Literatura – Dante Alighieri (1265-1321), Francesco Petrarca (1304-1374), Giovanni Boccaccio (1313-1375), Niccolo Machiavelli (1469-1527) Pictura, Sculptura, Arhitectura – Leonardo da Vinci (1452-1519), Michelangelo Buonarroti (1475-1564), Rafael Sanzio (1483-1520) Esteti Renaşteri: ca i  Cul tura anti tăţi greceşti devine preocupachi i rea şim odel renascenti l ul ştior  Conti nuă şi se i ntensi că schi bul de fi m i uenţe religios – popular – arta cul (Ex: nfl tă dramele liturgice)  Conti nuă şi se i ntensi că schi fi mbul de influenţe î ntre cul di te: turi feri Occident–Orient,  negustori europenicreşti – noua putere î i ni n ascensiune a Imperiului Otoman musulman,  Nordul – Sudul Europei etc.  D e ex. Republca Veneţi care adună i ui ană nfl enţe al cel m aidi te cul europene şi e or feri turi extraeuropene.

Cul vă enciclopedismul, simetria, ti simplitatea, echilibrul

Este readus î atenţi umanismul de n e ori ne anti greacă,adaptat l gi că a i ogi creşti O m ulpăcătos, deol a nă. stri t de m ăreţi di ni i(aşa cum vi a vi tăţi apare î cul n tura m edi ă)este eval î ocui treptat,m aiî nl t ntâiî cul n tura l că apoişiî cea relgi ai n i oasă (vezi Ordinul franciscanilor), cu Omul ca i agi a D i ni i( m ne vi tăţi creat după chi şi pul -asem ănarea l D -zeu !) ui

De aici - cul varea di ti versi i / a tăţi bogăţi m il ei joacel de expri are ca or m şia sensurior şistărior expri ate l l m

Spiritul renascentist este dinamic, provocând schi barea,căutând noul; m î contrast cu spi tul m edi , care n ri eval este stati păstrător altradi ei c, ţi

Arta Renaşteri î î i şi ndreaptă atenţi a di nou (l fel cu vechi greci către n a i ) aspectul exteri al om ul , către or ui f useţea şi perfecţi rum unea f zi i că, i nterpretând-o ca pe o reflectare a spiritului.

R EN A ŞTER EA ÎN M U ZICĂ 142
PER IO A D E ŞI R EPR EZEN TA N ŢI
 Ars Nova – sec. XIV  Philippe de Vitry (1291-1361)  Guillaume de Machaut (1300-1377)  Francesco Landini (1325?-1397)  Şcoal franco-fam andă – sec. XV a l  John Dunstable (1370-1453)  Guillaume Dufay (1400-1474)  Jean Okeghem (1430-1495)  Jakob Obrecht (1450-1505)  Renaşterea târzi – sec. XVI e  Giovanni Pierluigi da Palestrina (15251594)  Orlando di Lasso (1532-1594)  Carlo Gesualdo, principe di Venosa (1560-1613)  Claudio Monteverdi (1567-1643)
reprezi apogeulpolifoniei modale ntă liniare. aduce o m aipronunţată laicizare, simplitatea şicantabii ltatea m el odiei, anunţând astfelsuprem aţi m onodiei a acompaniate a Barocului Caz si ngul de creaţi i ar e ntens crom atizată,de fol re a di osi sonanţel m eor lodice şiarm oni Consi ce. derat precursor al dodecafonismului sec. 20. este unul din creatorii noului gen de teatru cu m uzi – opera. că

LIMBAJUL MUZICAL RENASCENTIST
Melodica m odal di ă, atoni cu text sau cu caracter dansant că,

142

A se consul şiWikipedia, the free Encyclopedia, ta http://en.wikipedia.org/wiki/Renaissance_music#Genres

104 Si stem ul m odal di atoni renascenti cunoaşte o c st evol e: uţi  7 moduri (ionian, dorian, frigian, lidian, mixolidian, eolian, locrian) – sec. XIV–mijlocul sec. XV  5 m oduri(fără lidian, locrian) – a doua jum. a sec. XV – mijlocul sec. XVI  2 moduri (ionian, eolian = major, minor) sfârşi sec.XVI tul Apare cantus firmus-ul = m el e dată,(b.l nă) odi l ati . M el e care î are ori nea î cântarea odi şi gi n gregori ană. Deasupra ei şi sub ea se adaugă al te melodii, componente ale polifoniei liniare, conform unor reguli stricte – m el ce şi odi armonice. Ambitus restrâns, m ers treptat (nterval m i ) – i e ci caracter vocal Ritmica si pl si etri (dans) ori dependentă de text m ă, m că (î m uzi vocal nstrum ental sau vocal n ca -i ă ă).  apar primele semne ale sistemului metric divizionar,di necesi n tatea corel ivocior pe ări l verti ă. cal  i uenţe al ri i i popul (n speci î nfl e tm ci are î al n genurile de dans) Dinamica si pl constantă,urm ări sem ni caţi textul m ă, nd fi a ui Timbre vocal-instrumentale, solist cu acompaniament, toate grupele de instrumente (coarde, suflat, „Renaşterea m archează trecerea de la Evul Mediu la epoca m odernă;o convenţi e soldă i pune anul1453,data i m prăbuşi iI peri uiBi ri m ul zanti n sub loviturile lui Mahomed al II-l ea… Dar secolul al XVI-lea este, de asemenea, marcat de evenimentul considerabil al Reformei, care, sub impulsul lui Martin Luther (1483-1546) zdrunci î nă ntr-o mare parte a Europei(ţărie germ ani l ce, Franţa,El a,Angla î veţi i n speci )m entaltăţie şi al i l sensi ltăţie. bii l ” (G .D eni zeau,Să î egem şisă nţel
i denti căm genurie m uzi e,Ed. fi l cal Meridiane, Buc. 2000, pp. 52-53)

105 percuţi . Pe parcursul Renaşteri, pref nţel e) i eri e com pozi l se î torior ndreaptă mai ales către m uzi ca vocal ă. D atori tă stadi ui de evol e a ul uţi construcţi ei şi tehni i de i ci nterpretare i nstrum ental acestea (instrumentele) aveau ă, posi ltăţi de expri are inferioare vocilor. bii m Si tuaţi se va schi ba treptat către sfârşi sec. a m tul XVI odată cu apari a m arior l erii i . , ţi l uti taleni143  Orga 144 este adm i defi ti î servi ul să ni v n ci lturgi apusean, î bi cie deveni catei c n seri l te drale. Este uşor de i agi că l î m nat a nceput, orga nu acompania propriu-zis armonic monodia gregoriană, dar rezonanţa natural a ă sunetel em i de i or se nstrum ent, î acusti n ca specii a spaţi ui catedral , crea o m are fcă ul ei varietate de vi braţi sonore, ducând l i a naşterea treptată a gândi i m uzi e „verti ri cal cal „Î cântatull orgă,aşa cum era fol t e”. n a osi î secol I un text alsfântul Augusti ren ul V, ui n, actualzat de G evaert,arată că se fol i oseau cel puţi două voci”145 Claviatura orgii este o n . inovaţi goti di veacul al XII e că n I-lea, iar numeroase ilustraţi de m anuscris din acea vrei m e i că fol rea pe scară l ndi osi argă a orgior. l 146  Tehni de i ca nterpretare vocal – vocile albe ă (ne-vibrate); cori spezatti (2-3 grupuri corale aşezate stereofoni – Şcoal veneţi c a ană de l a Catedrala San Marco)  Tipul predominant de plurimelodie –

Genuri muzicale din Renaştere: - religioase – missa, motetul, madrigale spirituale, laude - laice vocale sau vocalinstrumentale – madrigalul, frottola, chanson (cu tipuri diverse: rondeau, virelai, bergerette, ballade), caccia, canzonetta, villanella, cântecel pentru l e ăută - instrumentale – toccata, preludiul, ricercar, canzona, pavane, gagliarda, allemande, courante

143

Ceim aivesti l ericrem onezi f ii Amati a acti î ţi uti : am la vat ntre ani 1550-1740; familia Guarneri – sec. XVIIi XVIII; Antonio Stradivari (1644-1737). 144 Pri el m enţi m e uni docum entare despre o orgă m are, i nstal ată î catedral W estm i n a nster di Londra, n datează di pri a j ătate a sec. al X-l I n m um ea. nstrum entul avea 400 de tuburi şi 40 de cl ape. Sursa de aer provenea de l 26 m i burduf . D ar m enţi despre ci aţi acestuii a ci uri uni rcul a nstrum ent î Europa apar î n ncă din sec. VII Î V. Bărbuceanu – D i onar de i I. n cţi nstrum ente m uzi e, Ed. m uz. Buc. 1992, p. 186. V ezi şi anexa cal , Creşti sm ulî ni ntre secol e I el V-XVI. 145 A.G astoué - – A rta gregori ană,op. cit. p. 102. 146 Af rm aţi î aparţi l W ilam Fleming,î l i a i ne ui li n ucrarea A rte şii , vol. I, op. cit. p. 270. dei

106 Polifonia.  Ansam bl de regul, pri pi şi procedee ul i nci i aplcate î speci î genurile polifonice i n al n religioase poartă denumirea de contrapunct. Maestrul contrapunctului renascentist răm âne G i ovanniPi ui da Pal erl gi estri na.

Josquin Des Prez 1450?-1521

I nteri orulCatedral San M arco di Veneţi ei n a

147

 Polf a lni – fiecare voce are o indepenioni i ară denţă rel vă,un profi m el c propri sens ati l odi u, şi esteti propri. Fi că i ecare voce „sună bi ne” l uată separat,dar şiî rel e cu cel al voci n aţi el te . Î conceperea vocior, pri ordi este cri n l m al teriul melodic, iar cel armonic este secundar. De ai atri ci butul„liniar”.  Polf a i i vă – î ioni m tati ncepe să se contureze tem a m uzi ă, l î cal a nceput sub aspectul unor form ul m el ce de î e odi nceput, care sunt preluate pe rând de fiecare voce – de aici imitarea vocior.Pri a form ă de i i e a fost cal m m taţi nonul.

147

http://academic.wsc.edu/finearts/bonds_c/stmarksint.jpg

Giovanni Gabrieli 1554?-1612

107  Spre sfârşi sec. XVI – revi î atenţi şi tul ne n e monodi acom pani a ată Armonia Rel ie acordice sunt rezultatul suprapunerii aţil lnil m el ce î cadrul polfoni liniare. i ior odi n i ei Arm oni este aşadar subordonată polifoniei / a melodicii.  Are caracter modal diatonic.  Cuprinde reguli stricte de folosire a ţa ta consonanţel i perfecte (3 , 6 ) şim aial or m es a di sonanţel – i use î teori contraor ncl n a punctului palestrinian. Aceste regul se aplcă i i atât î organi n zarea m el că (ori odi zontal cât ă), şiî cea arm oni ( n că verti ă) cal Forme – strofice, rondo, libere GENURI MUZICALE RENASCENTISTE ÎN DIVERSE CLA SIFICĂ R I  religioase – motet, missa, coralul protestant, psalmul hughenot  laice – madrigal (vocal instrumental, vocal), caccia, ballata, rondeau, lais, rondel, frottola, villanella ş. a.  vocale (a cappella) – motet, missa, madrigal  vocal-instrumentale - caccia, ballata, rondeau, lais, rondel, frottola  i nstrum ental (de dans sau pentru orgă) – e ri cercar,toccata (sfârşi sec.XVI tul ) Motetul = gen polifonic religios, vocal sau vocalinstrumental. Apare î Franţa sec. al XIII-l î Şcoal de l n ea, n a a
Violina - instrumentul care va cunoaşte o ascensi une spectacul oasă î sec.XVI n -XVII

Pagina de titlu a operei Euridice de Giulio Caccini

108 Notre Dame (Ars Antiqua). De-a lungul timpului motetul a cunoscut mai m ul etape de evol e. te uţi 1. Î pri a etapă, apărută î Evul M edi genul n m n u, era compus din:  cantus firmus (a î l nceput cântare gregori ană, apoi di verse al cântări relgi te i oase sau l ce) ai numit tenor, creat pe baza unor formule (moduri) ritmice. Tenor-ul putea fi intonat şi de instrumente.  vocea a doua num i motet. I ţi , textul tă ni al motetului cuprindea 1-2 cuvi î lm ba l nte n i atină,care erau „ţi nute” de voci( ai şidenude ci mirea genului: de la francezul mot = cu148 vânt) .  vocea a treia – triplum – avea text diferit.  vocea a patra - superius ş. m . a. d. Î ordi de sus î j vocie erau,aşadar: n ne, n os, l I. superius II. triplum III. motet IV. tenor (cantus firmus) Cu timpul, superius a căpătat un pl de i porus m tanţă.D e asem enea,vocie superi l oare au primit o scrii tură m aicom pl exă. Textulfecăreivociera dieri chi şidi punctul i f t, ar n de vedere al limbii – cantus firmus î l nă, n ati cel al î l nă, franceză sau alte limbi ori el te n ati dialecte. D i ferenţe apăreau şi î sem nii a ori n fcaţi caracterul textul . Puteau apărea, de pidă, î ui l n acel m otet, si ul aşi m tan, un text relgi î l nă, i os n ati unulm oralzator,un cântec de dragoste şiunul de i Instrumente muzicale renascentiste

Lăută

Recorder sau Bl l ockföte sau Flaut drept

148

O al i tă poteză susţi ori nea term enul motet din verbul latin m overe = a m i ne gi ui şca.

109 petrecere. Motetul avea form ă strofi că . 2. Etapa a doua, motetul renascentist Structura şichi sem ni caţi se schi bă si ţi ar fi a m m tor faţă de m otetul m edi . Î com paraţi cu scrieval n e itura i tm i di pri a etapă (î care vocie zori că n m n l evol î acel ti p,pe baza acel uau n aşi m oraşiformule ritmice), motetul renascentist era polifonic imita150 tiv,vocal cu text relgi (nu neapărat liturgic ). , i os N um ărulvocior vari de l 2 l 16, dar celm ai l ază a a adesea sunt preferate 4 sau 5 voci. Î esenţă,motetul renascentist prezi num eroan ntă se asem ănări cu madrigalul – poate fi de aceea considerat un m adri cu text şicaracter relgi gal i os. Motetul renascentist are form ă de l de fraze – anţ î ănţui de secţi cu text şi conţi m uzi nl re uni nut cal diferit. Î sec. XVI n -XVII, motetul devine tot mai adesea gen vocal-instrumental. Totodată,a generat apari a unor genurim uzi e ţi cal noi, precum ricercar, oratoriu etc. Au urm at şi al etape î evol a genul de te n uţi ui motet – motetul baroc (marele motet), motetul cl c şicelneoclasic.151 asi I udem î anexă un m otet de Al ncl n exander Agricola, compozitor flamand din sec. al XV-lea – Gaudeamus omnes in Domino. Discursul este simplu, l doar două voci un tenor cu aspectul unui a : Autori de motete (î ordi al n ne fabeti că):
               Alexander Agricola (flamand) Gilles Binchois (flamand) William Byrd (englez) Josquin Des Prez (olandez) John Dunstable (englez) Antoi de Févi ( ne n francez) Heinrich Isaac (german) Orlando di Lasso (flamand) Cri stóbalde M oral es (spaniol) Jacob Obrecht (olandez) Johannes Ockeghem (flamand) Giovanni Pierluigi da Palestrina (italian) Thomas Tallis (englez) John Taverner (englez) Tom ás Lui de Vi s ctori a (spaniol)
149

149 150

form a strofi = secţi că une m uzi ă care se repetă,căpătând m ereu text nou (o nouă strof . cal ă) liturgic = l egat de sl ba relgi uj i oasă a ziei l . 151 A se consulta Wikipedia, the free Encyclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Motet#Renaissance_motets

110 cantus firmus şio lni m el că superi i e odi oară. Exem pl ul urm ător reprezi ntă un fragm ent dintr-un motet de compozitorul spaniol Tom ás Luis de Victoria (1548?-1611) – O magnum mysterium – adaptat la modul de interpretare actual de CarlD ei î s, ntre al e,pri adăugarea acom pani tel n amentul pi sti Este î ui ani c. nsă evi dentă scritura i polifonică i i vă. m tati Instrumente muzicale renascentiste:

Clavecin

Harpa

Tomas Luis de Victoria – motetul O magnum mysterium (fragment)

Madrigalul = gen polifonic, vocal à cappela, cu text şi l caracter laic.

111

Termenul provine din genul cantus materialis – afl î practi m uzi ă di Italia sec. al XIV-lea at n ca cal n (Ars Nova sau Renaşterea ti puri –, devenit m e) treptat matrialis, matriale, madriale, madrigal. Madrigalul provine, se pare, din rondelul francez 152 şi di frotolla italiană . Î pri a etapă de exi n n m stenţă,genulera interpretat de voci sau de voci şi instrumente, acestea di urm ă dubl n ând părţie l vocale. Î madrigal se î pl n m etesc i uenţe proveni di nfl te n muzi relgi ca i oasă ca şidi cea popul n ară. Form a este strofcă sau l de fraze. i anţ De-a l ungul Renaşteri, genul evol i uează către ti puritot m aiam pl şim aicom pl e exe,cul i m nând cu madrigalul dramatic – considerat una din sursele apariţi operei. ei Prin caracterul laic, desprins de rigorile impuse de cultulrelgi conţi i os, nutulşiform a,textulşim uzi ca madri ul au căpătat o m are m al ltate. Î gal ui eabii n madrigal se î nesc nu num airelgi ntâl i osulcu l cul ai , cişim uzi popul cu cea cul (el ca ară tă aborată),precum şi pri pal e zone cul nci el tural al vremii (din e e sec. XV-XVI) – i i talană,f ranceză,fl andă,germaam nă şichi engl ar eză.Apar de asem enea am bel di e recţi i i nterpretati vi ve: rtuozi tatea,ca şiexpressivitatea. I ţi polfoni asem ănător motetului, genul de ni al i c, madrigal evol uează de-a lungul sec. al XVI-lea spre monodi acom pani e ată – de la prima prattica 153 , la seconda prattica 154 . Î peri n oada

Fig. 1 Cântăreţirenascenti şti

152 153

G. Denizeau – Să î egem şisă i nţel denti căm genurie m uzi e, Ed. Meridiane, Buc. 2000, pp. 58-59. fi l cal prima prattica = stiulpolf c sever,tradi onal de ti pal l i oni ţi , p estri an ni

112 Renaşteri târzi, care a coi s cu î i i nci nceputurie l Barocului, madrigalul a căpătat dimensiuni mai am pl reuni î discursul său muzical structuri e, nd n diverse, de la recitativ, la monodie, duo, trio, cor, 155 precum şiel ente al stiul concertant. em e l ui

M aeştriaigenul de ui madrigal renascentist: Luzzasco Luzzaschi (1540?1607) Luca Marenzio (1553?-1599) Carlo Gesualdo, Principe di Venosa (1560?-1614) Claudio Monteverdi (15671643)

Andrea Gabrieli – madrigal (fragment)

156

Missa missa 157 = princi a sl bă creşti a ziei î pal uj nă l n

154

seconda prattica = scritură polf că m ailberă,cu tratarea vocior extrem e ca lni pri pal – procedeu i i oni i l i i nci e care va f trecerea către m onodi acom pani speci i operei. ace a ată f că 155 G. Denizeau, op. cit., p. 59. Stil concertant = sau concertato, deri vând di concertare = a rivaliza, a-şi n disputa ceva. Ti de di p scurs m uzi speci i Barocul . Se î neşte m ai al î m uzi i cal fc ui ntâl es n ca nstrum ental şi ă constă î dialogul di n ntre două grupe de i nterpreţi având di ce î ce m ai f , n n recvent ca suport arm oni basso c continuo (sau pe scurt continuo). 156 http://www.sheetmusicplus.com/store/smp_inside.html?cart=71309044736&item=3163662&page=02

113 bi ca apuseană,î seri ncepând di s.I n V. Missio sau dimissio (l ) = tri i at. m tere, î nchei ere. Când sl ba se î uj nchei preotulpronunţa si a, ntagm a Ite missa est – Pl ecaţi sl ba s-a î , uj nchei at! Î pri nţa missei (ca şi a liturghiei, de altfel) n vi trebui făcută di ncţi î e sti a ntre serviciul liturgic propriu-zis şilucrarea muzical-dram ati Comencă. tari nostru se ref î speci l celde-al doilea ul eră n al a sens al genului. Messa (missa) are drept corespondentă î creşti n nism ul răsări tean liturghia. Am bel reprezi de e ntă fapt genuri muzical-dramatice pline de simboluri, care au ca tem ă pri pal cea di nci ă ntâi î părtăşam ni epi e, sodulî care,l Ci cea de tai Iisus len a na nă, a oferi apostoll pâi t ior nea şivi – trupulşi sânnul gel său. El i prevenit astfel pe ei cei di , e -a , , ntâi asupra m i uni sal păm ântene. Missa este celesi i e brată publc de un ofi ant care î nă l D um i ci nchi ui nezeu pâi nea şi vi , chem ând apoi credi oşi nul nci i să l consum e l rândul l î ti pul î păre a or, n m m tăşani . „Scenari ” cupri ei ul nde ci părţi pri nci nci pale:  Kyrie – Kyri el son = D oam ne m iui e ei l eşte  Gloria – G l a i excel s D eo = Sl l ori n si avă ui Instrumente renascentiste:

Viola da gamba

Serpent,i nstrum entde al ă am

157

Term enulcom portă câteva preci .Î lm ba rom ână exi două form e acceptate (DEX online): a) m i = zări n i stă să „Com pozi e m uzi ă polf că pentru cor şi solşti scri pe textul lturghi , care se cântă î ti pul ţi cal i oni i , să i ei n m serviciului religios catolic. – Din lat. m i ” ssa. b) m esă = „( catolcişil La i uterani Li ) turghi – Din it. messa, fr. messe, germ. Messe.” e. Î lm ba engl n i eză ( care ne-a servi drept pri pal m il de i orm are) apar de asem enea două f e t nci joc nf , orm (W ebster’ O nlne D i onary): a) mass = „The celebration of the Eucharist (in the Roman Catholic Church and s i cti some Protestant Churches).” Si iar cu mesa (Celebrarea î părtăşani î bi ca rom ano-catolcă şi î m l m ei n seri i n unele culte protestante). b) missa = „The service or sacrifice of the Mass.” ( Săvârşi rea,servi ulmesei). ci Sensurie sunt foarte apropi l ate, dar î lteratura m uzi ă apar am bel vari n i cal e ante. D e pidă, cataloage l i nternaţi onal num esc l e ucrărie de M ozart KV 427 î do m i – Mass şi KV 317 î do m aj – Coronation l n nor n or Mass,î ti p ce pi KV 220 î do m aj este denum i Missa brevis. n m esa n or tă Vom consi dera aşadar atât sensurie di lm ba rom ână, cât şi cel di lm ba engl rel v si l n i e n i eză ati noni e şi l m e vom utiliza ca atare.

114 D um nezeu di î tulcerurior n nal l  Credo – Credo i unum D eum = Cred î unul n n Dumnezeu  Sanctus – Sanctus, sanctus, sanctus, Dominus D eus Sabaoth = Sf ânt,sfânt,sf ânt,Dom nul Savaot  Agnus Dei – Agnus Dei qui tollis peccata m undi= M i ulDom nul ,care i el ui zbăveşti păcatel l i e um i Ca şi motetul, missa a cunoscut mai multe etape de evol e i uţi stori şide lm bajm uzi : că i cal I. Etapa de cristalizare – pre-gregori ană şi gregoriană, sec. I V-X, cu trăsături m onodi vocal : că, ă, m odal Creatorul missei catolice este considerat ă. papa Grigore cel Mare. Perioada de cristalizare a durat î m aim ul sute de ani di sec.I până nsă te , n V, î sec. X.Î această pri ă etapă,partea m uzi ă n n m cal a missei era m onodi m odal şi vocal cu text că, ă ă, î lm ba l nă (exceptând,desi pri a parte,î n i ati gur m n lm ba greacă). Până l apari a polfoni , î sec. i a ţi i ei n XI-XII, missa va adopta î î n ntregi e stiul grem l gorian. II.Etapa polfoni renascenti – sec. XII (XIII) – i că stă XVI – polfoni m odal atoni vocal apoi i că, -di că, ă, vocal-i nstrum ental (nsoţi î speci de orgă). ă î tă n al Cea m aiveche m i polfoni cunoscută are aussă i că tor anoni şidatează di sec.alXI-lea. Ars Nova m n I (sec. XI este dom i V) nată de Messa de la Notre Dame a l G uil ui laum e de M achaut,urm ată î sec. n XV de creaţil l G uil ie ui laum e D ufay şi Johannes Ockeghem.158 Secolul al XVI-lea este remarcabil reprezentat de m i pal ssa estri ană. ni III.Etapa tonal – sec. XVII-XIX – limbaj complex, ă

Instrumente renascentiste:

Crumhorn de diverse dimensiuni

Tobă

158

G. Denizeau, op. cit., pp. 40-41.

115 î bi m nând polfoni i a, om ofoni a, m onodi a acom pani ată, apoi simfonismul. Î această etapă, n mi ssa este cu precădere vocal nstrum ental -i ă. G enul pri eşte totodată, to m ai m ul desti i m t, naţi precise – de cult, de concert. Î celdi urm ă caz, n n lbertatea de conţi i nut şi form ă devi tot m ai ne mare, fantezia compozitorului – tot mai neî ngrădi M ărturi stau m i e de H aydn şi tă. e ssel Mozart, Missa Solemnis de Beethoven, Messa da requiem de Verdi ş. a. IV.Etapa m odernă – sec. XX şi m ai departe – mare di versi tate de lm bajşiexpresi i e.

Instrumente renascentiste:

Trianglu

Diverse tipuri de instrumente cu coarde şiarcuş

116

Machaut – pagi di M i de l N otre D am e nă n ssa a

159

159

http://www.sheetmusicplus.com/store/smp_inside.html?cart=71309044736&item=1055785&page=01

117 ESTETICA R EN A ŞTER II „Renaşterea a fost pentru arti una di m arie şti n l epoci al tehni i pe care o î e ci, nvăţau î atelerel n i e m aeştrior l care î făceau uceni a: arti l a şi ci stul i at,care să l zol ucreze î si n ngurătate num aipentru el nu exi , sta… î pri ul rând era un arti n m zan î n serviciul unei cli entel care î form ul cu e, şi a exacti tate exi genţel e. Î atelerel unora di n i e ntre m aeştrise form au şiun fel de cenacl , î care subi uri n ectel di e scutate erau î l n egătură cu arta sau cu probl el atelerul em e i ui 161 respecti ” v. „Vom descoperi o gândi cu totul nouă, o re gândi î re ndreptată spre uni versul sufl etesc al omului, spre drepturile lui la fericirea păm ântească… Şi denum i de Renaştere dată rea revi m entul cunoscut de ştinţă,relgi artă,î ri ui i i e, n această peri oadă, se datorează unui fi al u Fl orenţei – lui Lorenzo Ghiberti, arhitectul dom ul di i m a ci ui n ni tadel toscane… ”162 ei „I l nfuenţel l ce străbat di ce î ce m ai m ul şi e ai n n t 163 î m uzi relgi n ca i oasă… ”  Cântarea gregoriană a fost concepută pentru un spaţi acusti vast.Totodată,ea evocă un u c extrem de si pl dar i ni spaţi i agi m u, nfi t u m nar (spi tual Şi ca tot ce este esenţă şi ri ). , chi ntesenţă, l un anum i m om ent dat a t cântarea gregori ană nu a m ai fost de aj uns, deşia conti nuat şiconti să exi şiastăzi nuă ste .
Bass trombon
160

Instrumente renascentiste:

Chitară

160 161

vezi sus – generaltăţi i Ovidiu Drimba – I stori cul işici lzaţi ,vol 4,Ed.ştinţi i Buc.1994,p.483. a turi vii ei . i f că, 162 Idem, p. 75 163 Ibidem, p. 77

118  Sfera vastă a uni versul m i c creşti dar şi ui sti n, cea l f de vastă a spaţi ui acusti al a el ul c catedral au făcut posi l naşterea î m od ei bie n firesc a conceptelor de simultaneitate şi verticalitate î m uzi n că.  Aproape imediat s-a născut şi reprezentarea grafcă a acestora (susţi i nerea şiconcreti zarea 164 lor vi ă): musica mensurabilis şi notaţi zual a 165 di astem ati că .  Spaţi acusti al catedral şi gândi ul c ei rea „verti ă” cal au î ncuraj at m uzi eni, ci i î ndreptându-i către experi ente noi Î m . ntre cel m ai sem ni cati pentru argum entaţia e fi ve noastră:cori spezzati166.  D eşi exi stenţa om ul m edi ui eval gravi î ta n j urull ăcaşul de î năci ui nchi une – pe care, după necesi ,î transform a î l de î nire tăţi l n oc ntâl pentru dezbaterea treburilor cotidiene, ori pentru divertisment – pătrunderea germenului laic a dus pe de-o parte l creşterea accea sibii i servi ul lturgi M i cul şi real , ltăţi ci ui i c. sti ul starea de reculegere şi spectacol s-au ul î pl t di ce î ce m ai m ul î form e m eti n n t, n i ngeni oase şiatracti ve. Pe de al parte, părţi di spectacol lturgi – tă n ul i c drama – au coborât di catedral m aiî î f n ă, ntâi n aţa acestei apoiî pi publcă.Ai s-au î ni cu a, n aţa i ci ntâl t
Flaut dublu O rgă di 1614 n

Instrumente renascentiste:

164

Musica mensurabilis = „m uzi m ăsurată” (lat.). Duratele cantus planus-ul ( că ui cântări gregori i ene) erau l a î nceput nepreci zate, f i l ind ungi sau scurtate î f te n uncţi de ri ul şi accentel textul . A pari a cântări pe e tm e ui ţi i m ai m ul voci a necesi un si te tat stem de notaţi care să expri e durata rel vă şi î ţi ea f ecărei note, e m ati năl m i si ncroni zând astf vocie.(D i onar de term enim uzi i op. cit. p. 314). el l cţi cal, 165 N otaţi di a astem ati = (gr. diastematikos = i că nterm i tent, pri i n nterval Î această notaţi conf guraţi e). n e, i a m el ei cu succesi odi , unea ei de sunete m ai j oase şi m ai î te, durate etc. este cl ochi ui di nal ară ul ntr-odată, graţi pozi eirel ve a unor sem ne num i î di eri subsisteme, neume (gr. pneuma = vânt,suf u) figuri e ţi ati te, n f te l , sau note. Cel m ai vechi notaţi di e i astem ati sunt cea neum ati a cântul gregori şi cea bi ce că ui an zanti nă. (D i onar de term enim uzi i op. cit. p. 328). cţi cal, 166 Cori spezzati = coruri„despărţi D i te”. spunere î spaţi ( n u stereof c)a grupurior de voci oni l .

119 spectacol popul cu vechi răm ăşi al cul ul ar, ţe e turilor pre-creşti generând di te form e de artă ne, feri l că si ai ncreti că. ŞCO A LA CO M PO N ISTICĂ V EN EŢIA N Ă – ÎN CEPU TU R ILE STER EO FONIEI Cântarea antioni nu consti e o i f că tui nvenţi e renascenti stă. Tehni di ogul di ca al ui ntre două grupe de cântăreţi aşezate spaţi , este , al m enţi onată î ncă di scri l anti greceşti n erie ce . Şcoal veneţi a ană a secol ui al XVI ul -lea a cultivat î nsă cu prediecţi scritura anti că, m ergând l e i foni până l rafnam ente com poni ce, ce puneau î a i sti n val oare spaţi acusti uni of t de cel două ul c c, eri e tri bune, cu două orgi al Catdral San Marco: , e ei contraste di nam i şi ef ce ecte de ecou, ri i tm ce, m el ce şiti bral Toate l un l au consti t odi m e. a oc tui î nceputulpreocupări conşti i ente a com pozi l torior pentru i uderea spaţi ui acusti î ncl ul c ntre el entel de lm baj m uzi . Aşa s-au născut em e i cal primele forme de i nterpretare stereofoni a că m uzi i num i de veneţi i secol ui al XVI ci, te eni ul -lea cori spezzati. Şi tot astf au apărut com bi ie el naţil di ntre voci şi i nstrum ente; î fi genurie pur n ne, l i nstrum ental şi făcut l î e -au oc ntre m ani festărie l m uzi e găzdui de Catedrala San Marco. cal te Şcoal veneţi a ană î î nde acti tatea pe şi nti vi parcursul a cel puţi un secol de l veni n , a rea fl andul Adri W il am ui en laert, î 1527, până l n a m il joculveacul urm ător,î peri ui n oada acti tăţi l vi i a San Marco a m aestrul de capel Cl o ui ă audi 167 Monteverdi .

Instrumente renascentiste:

Racket din sec. XVI. Instrument de sufatdi l n cu anci dubl l n em e ă, străm oş alf agotul ui

Bass D ul an.A l străm oş al ci t fagotului.

167

D i onar de term enim uzi i op.ci p.514.Cel m aii portante f gurial şcolim uzi e veneţi sunt: cţi cal, t. e m i e i cal ene Adrian Willaert (1490-1562), Gioseffo Zarlino (1517-1590), Andrea Gabrieli (1510-1585), Claudio Merulo (1533-1604), Giuseppe Guami (1535-1611), Giovanni Gabrieli (1555-1612), Giovanni Croce (1557-1609). Compozitorul Claudio Monteverdi a activat la San Marco î caltate de m aestru de capel î n i ă ntre ani 1613i 1643.

120 Reprezentanţi şcoli renascenti i i ste veneţi ene dezvol i tă deea pl i i vocior î scritura uralzări l n i pentru cor dubl şi spaţi i î tri u alzat n bune di te. feri Efectul sonor al stereofoniei corului dublu spaţi i alzat, pri al n ternări şi răspunsuri l , -au obţi pri nut ntre pri i Adri W il m i en laert şi di pol sci ul său, Andrea G abri i N epotul l Andrea, el. ui Giovanni Gabrieli, a creat efecte stereofonice si iare î dom eni i m l n ul nstrum ental pri sonate , n piano ed forte şi pri canzone, interpretate de n mici grupuri de instrumente de coarde şi de 168 suflat . Pl anul î cruce greacă, cu cupol al Bazii i San n ă, lci Marco,cu bal coanel corul am pl e ui asate î braţen l transeptul , pare să fi sugerat com pozi l e ui torior unel posi ltăţiacusti neobi te. e bii ce şnui D acă ansam bl corul se concentrează î ul ui ntr-un spaţi m aicom pact,l capătuluneinave l ,ca u a ungi î bi ca tradi onal cu pl î cruce l nă, n seri ţi ă an n ati efectul este m ai uni D acă e î părţi î două tar. m t n sau m aim ul grupuri l di te , a stanţe m ari ca l San , a Marco, i nterferenţa sunetel ducea l experi or a mente ce au avut ca rod aşa-numitul stil policoral169. Î fond s-a renunţat l corurie uni n a l tare de ti neerl p andez,i ţindu-se o evol e nouă î arta ni i uţi n coral Aceste cori spezzati – coruri despărţi – ă. te aduc î m uzi veneţi un el ent de contrast n ca ană em spaţi , creând totodată efecte noi de cul al oare. Pri ntre aceste efecte găsi nuanţa de ecou, atât m de i portantă î î m n ntreaga tradi e a Barocul . ţi ui Discursul muzical prezenta al ternanţa a câte două elemente sonore contrastante:  cor contra cor (stil antifonic),
D ul an,străm oş alfagotul ci ui
168 169

Instrumente renascentiste:

Box trumpet

Corn

O. Varga – TraculO rfeu şidesti muzicii, Ed. muz. 1980, p. 159. nul stil policoral = tehni com poni că de l sf tul sec. al XVI ea, care utii că sti a ârşi -l lzează două sau m ai m ul te grupuricoral î e, ntre care apar contraste di nam i ti bral etc. ce, m e

121       linie coral separată,opusă corul î ă ui ntreg, sol vocalcontra cor î o ntreg (sti responsori ), l al instrumente opuse vocilor, contraste î ntre i nstrum ente, al ternanţe de vociî te şij nal oase, al ternanţe de ni uri di vel nam i sl ce abe şi tari (efect de ecou),  al ternanţe de el ente conti em nue şi fragmentare,  acorduri compacte, pe de-o parte, cu î ntreţeserea contrapuncti a num eroasel că or linii melodice, pe de alta,  acorduri sacadate, î contrast cu fl n uenţa contrapuncti că. Acest pri pi de dualtate a avut şial rezul nci u i te tate cu „bătai l e ungă”: stilul concertant şi cel contrapunctic imitativ. Acesta din urm ă va dom i chi na ar lm baj m uzi polfoni di pri a j ătate a i ul cal i c n m um secolului al XVIII-l „asortându-se” perfect cu ea, si stem ulde organi zare tonal Term enulapare î ă. n ti ul unor l tl ucrări publcate de G i i ovanni G abri i el, î preună cu unchi său Andrea,î 1587170. m ul n Planul Catedralei San Marco di Veneţi Î sec.XVI ai sn a. n , ci a născut cântarea „polcoral i ă” – î punctel 5 şi 10, de-o n e parte şi de al a al ta tarul ui pri pal se afl cel două nci , ă e orgi ale catedralei. Tot astfel erau di spuse şi grupurie l corale – două sau chi m ai ar multe – purtând denumirea de cori spezzati. La baza cântări i policorale a stat interpretarea ani oni tf că – di og î al ntre grupuride cântăreţi .
170

Concerti... per voci e stromenti... W. Fleming – Arte şii ,vol. II, op. cit. p. 22. dei

GIOVANNI PIERLUIGI DA PALESTRINA (1525-1594)
Date biografice

1526

Giovanni Pierluigi s-a născut î l i n ocaltatea Pal estri (anti Prenestre, na cul pom eni î versurie l de Horaţi şi Vergii si t n l or u lu, tuat î apropi de n ere Rom a).Pări isăierau oam enide vază,propri nţi etaride vi,pădurişicase. i Î m oare m am a. i Este organist la Palestrina. Se căsătoreşte cu Lucrezi G ori Cardinaa . l Gi ul ovanni del M onte rem arcă neobi şnuitul tal al tânărul organi şi duent ui st , pă num i rea sa ca papă, î cheam ă pe l Giovanni Pierluigi la Catedrala San Pietro di Rom a. M ai târzi cardi ul Pi n u, nal etro Caraffa, deveni papă, i concediat pe t -a toţim uzi eni l cişicăsători de l Vaci i ai ţi a tican,î ntre care şipe Pal estri Î acesna. n te condi i m uzi anul se angaj ţi, ci ează ca organist la diverse catedrale din Roma. Curând, i finţă sem i a i narul pentru cântăreţi bi ceşti de l Rom a, al cărui seri a prim-capelmaistru este G. Pierluigi. Director de concerte la Vil d’ la Este. Revine la conducerea capelei papale sub pontificatul papei Pius al V-lea.

1536 1544 1547

Giovanni Pierluigi da Palestrina

1564-1568

1580

Răm âne văduv, i ntenţi onează să devi preot, dar î anul urm ător se nă n căsătoreşte cu o văduvă bogată. Î fi n ecare an di cei ce vor urm a publcă câte o cul n i egere de l ucrări l a Rom a sau l Veneţi Î ul m i ani ai vi i se bucură de recunoaştere a a. n ti i eţi unani ă, fi consi m ind derat cel m ai val oros m uzi an al ti pul său – ci m ui Princeps Musicae.

1594, februarie

M oare l Rom a,î cul ea forţeicreatoare.Este î orm ântat î Basii a n m nm n lca San Pietro din Roma. Din nefericire, capela care-iadăpostea m orm ântul a fost dem ol cu ocazi renovări Catedral San Pietro. ată a i ei

123 Creaţi a Creaţi cu precădere relgi a: i oasă. A l ăsat posterităţi 108 m i i sse, cca. 600 motete, 42 psalmi, 200 madri e sacre şiprofane,9 ricercari pentru orgă gal ş. a. Stilul palestrinian desem nează m uzi relgi ca i oasă polfoni m odal i că, ă, concepută după regul m el ce şiarm oni foari odi ce te stricte; Limbajul său reprezi o si ntă nteză a polfoni rei ei nascenti î speci a tradi ei f ste, n al ţi ranco-flamande a sec. XV-XVI; tehnici folosite m enţi cantus firmus-ul; ne lnil m el ce se consti e î i ie odi tui n arcuri sonore; polf a este m odal ioni ă, i i vă; m tati sistemul modal este diatonic; contrapunctul palestrinian respi crom ati el şi nge sm e urm ează î ndeaproape regull ie i puse de Zarlno î l m i n ucrarea sa teoreti Le i că nstitutioni harm oni che;î ntre acestea: di sonanţel trebui pregăti e e te, aduse pe ti pineaccentuaţişi m rezol vate pe ti piaccentuaţi m .

Manuscris palestrinian

171

171

http://www.ibiblio.org/expo/vatican.exhibit/exhibit/e-music/images/music15.jpg

ORLANDO DI LASSO (1532-1594)
Date biografice 1532 S-a născut l M ons, î provi a H ai a n nci naut, aproape de Anvers, pe ţărm ul M ări N ordul , com pozi i ui torul al cărui num e apare î m ai m ul vari n te ante: O rl andus Lassus, Roland de Lassus, Orlando di Lassus, Roland Delattre, Orlando di Lasso etc. I stori î descri ca pe un copi-minune, membru al a l e l corul Catedral di M ons, care a atras adm i a ui ei n raţi pri gl n asulde o m are puri tate şif useţe. rum
Orlando di Lasso, 1532-1594

15451549 1549 1552 1553 1554 1555 1556 1570 1590 1594

Face parte din anturajul lui Ferdinand Gonzague, viceregele Sardiniei, supus al Î păratul Carol Q ui , l nd î această caltate o peri m ui ntul ocui n i oadă l a Palermo, apoi la Milano. I ntră î servi ull Constanti Castri n ci ui n otto,Caval alO rdi uide M al er nul ta. Se stabieşte l Rom a. l a Capelmaistru la St. Jean de Latran din Roma. Revi î Ţărie de Jos,î urm a m orţi pări l săişil eşte l Anvers.La ne n l n i nţior ocui a Veneţi sunt publcate î a i ntr-o pri ă edi e l m ţi ucrăridi creaţi sa. n a Ise ti păreşte l Veneţi prima culegere de madrigale pe 5 voci. a a Se stabieşte l M ünchen,l capel curţi D ucel Al l a a a i ui bert alV-lea de Bavaria. Pri eşte ti u nobii I se publcă cea m ai m are parte di creaţi î di m tl lar. i n e ncă n timpulvi i sem n alrecunoaşteri val ide com pozi eţi, i ori tor. Suferă un atac de i m ă,urm at de o prăbuşi m oral şifi că. ni re ă zi Cu două săptăm âni î ntea m orţi, com pune ul m a sa l nai i ti ucrare, La grime di San Pietro. M oare l M ünchen. a Creaţi sa este vastă,cupri a nzând peste 100 de cul egeri .

125 Creaţi a M uzi sa relgi ca i oasă este î cea m ai m are parte n 172 catolcă,fără a fidogm ati i că .Î această pri nţă, n vi Lasso realzează o si i nteză î ntre tradi a cântul ţi ui gregorian, cea a madri ul (l c) şi o expresi gal ui ai vi tate propri a di e scursul m uzi .U neori chi î ui cal , ar n misse, com pozi torul apel ează l surse de i raa nspi ţi l ce,precum chanson-ele franceze. A compus e ai numeroase misse scurte – missae breves – silabice, omofonice, simple, accesi l Î unel m i bie. n e sse apar i l nfuenţe al Şcoliveneţi e i ene, î speci pri n al n 173 utilizarea tehnicii policorale . Lasso este de asemenea reprezentant al stilului numit musica reservata174 – limbaj muzical bazat, î pri pal pe o profundă expresi tate, crom an nci , vi tisme frecvente, un grad mai mare de rafinament şide subtii ltate,ce se adresează m aim ul audi t torior i ţi .Î acest sens,un exem pl iustrati î l ni aţi n u l v l consti e creaţi pri tui a ncipelui Gesualdo da Venosa. Î creaţi l Lasso apar şipatru oratori de Paşti n a ui i , de tip Passion – după cel patru Evangheli Lucrăe i. rile sunt concepute pentru cor a cappella175. Î genulde motet, Lasso a creat l n ucrări– destinate vi i de curte, unor ceremonii oficiale ori alte eţi evenimente – de m are di versi tate expresi de l vă, a sublm , l i e şi um or, asoci î m od uni şi i a roni ate n c curaj conţi os nutul relgi ui i os. peste 2000 de l ucrări î ,n lm bie l nă,i i i l ati talană, franceză şigerm ană. Genurile: motet, madrigal, villanella, chanson, lied. Nu s-au păstrat ( sunt nu cunoscute)creaţi i i nstrumentale. M uzi l că a l O rl ca ai ui ando di Lasso – si ngura com pusă î n cel patru lm bide ci aţi e i rcul e al vrem i,l nă,franceză, e i ati i i şigerm ană – este tot talană atât de di versă,i rată,ca şi nspi cea relgi i oasă.Î pl poartă n us, amprenta specificului zonei culturale reprezentate de textul ales – chanson-uri franceze, madrigale italiene ori lieduri germane. Î creaţi sa,Lasso a f n a ăcut dovada unei nesecate i raţi m el ce. nspi i odi

172

dogm ati = care ţi de dogm e;propri dogm el Care respectă f di c ne u or. ără scernăm ânt dogm el cu ati ne e; tudi lpsi de di i tă scernăm ânt f de dogm e.Î DEX online. aţă n 173 Tehnica polcoral adoptată de com pozi i renascenti de l Veneţi î f i ă, tori şti a a, n runte cu A ndrea G abri i şi el nepotul său G i ovanni precum şi de Cl , audi M onteverdi constă î prezenţa a 2 sau m ai m ul grupuri de o , n tor interpreţi( ,i voci nstrum ente sau com bi nate) aşezate î l , n ocuridi eri al catedral ,de obi î .Catedral f te e ei cei n a San Marco di V eneţi pri arhi n a, n tectura şiconf guraţi sa i i a nteri oară,of erea condi ii e,î speci acusti ţi deal n al ce, pentru acest tip de interpretare. Ai exi ci stau de asem enea două orgi di spuse de o parte şi de ceal tă a al altarului principal. Tehnica de interpretare polcoral ( i ă cunoscută şisub num el de cori spezzati) reprezi o e ntă pri ă form ă de stereofonie. m 174 Term enulnu prezi sem ni i iunani acceptate de m uzi ogi cercetătorişii ntă f caţi m col , stori . ci 175 f acom pani ent i ără am nstrum ental .

CLAUDIO MONTEVERDI (1567-1643)
Date biografice
de şefalm uzi ide curte. ci 1605 1607 N aşterea ful său i ui Massimiliano Prezentarea piesei Orfeo î n carnaval. Este ales membru la Accademia degli Animosi. M oare soţi sa Cl a. a audi Premiera operei Arianna Căl ătoreşte l Rom a. a Missa in Illo Tempore, Veneţi a Pri eşte funcţi de di j l m a rior a Catedrala San Marco, Veneţi a. Alşasel vol de ea um madrigale,Veneţi a Alşaptel vol de ea um madrigale,Veneţi a M assi ii obţi di om a m lano ne pl de medic. I zi a î arestează pe nchi ţi l Massimiliano. Massimiliano este eliberat. O raşulM antua este j ui ef t. Bântui ci a l Veneţi e um a a. Scherzi Musicali. Monteverdi devine preot. Madrigali Guerrieri e Amorosi. (Volumul 8) Opera I ri l torno d’ lsse i Ui n patria. Opera L’ncoronazi di I one Poppea. Monteverdi moare.

1608 1610
Claudio Monteverdi

1613 1567 1582 1587 1589 1590 1590 sau N aşterea l Cl o ui audi Monteverdi la Cremona Pri a operă ti tă:Sacrae m pări Cantiunculae,Veneţi a Primul volum de madrigale, Veneţi a Al doilea volum de madrigale, Veneţi a Pri eşte sl ba de vi i l m uj olst a curtea lui Vincenzo de Gonzaga, duce de Mantua Al treilea volum de madrigale,Veneţi a Se căsătoreşte cu Cl a audi Cattaneo.Căl ătoreşte î n Ungaria Se naşte fulsău Francesco i 17 Pri eşte drept de cetăţeni m e la Mantua. Al patrulea volum de madrigale,Veneţi Pe pagi a. na de titlu, apare pentru prima dată cu i caţi Maestro ndi a della musica, ceea ce î nseam nă că obţi nuse funcţi a 1614 1619 1626 1627, septembrie 1628, ianuarie 1630-1631 1632 1638 1641 1642 1643, 29 noiembrie

1592 1595

1600 1602, aprilie 1603

Creaţi a: Monteverdi este considerat unul dintre creatorii genului de operă. Î 1607 a com pus opera Orfeo, n cu prilejul carnavalului de la Mantua. Introduce grupul instrumental continuo, de susţi nere arm oni î num eroase m adri e di acest că, n gal n volum – o al parti ari tă cul tate a vitorului limbaj i muzical al Barocului. Tot aici apar primele semne ale sistemului tonal î tratarea arm oni n că. m aim ul de 18 opere,î t ntre care: Orfeo, L'incoronazione di Poppea, Il ritorno d'Ulisse in patria ; m uzi relgi că i oasă şil că.Ex: ai Combatimento di Tancredi e Clorinda Lauda Jerusalem Dominium Gira il nemico insidioso Amore La finta pazza Licori Vespro della Beata Vergine

Î pref l Q ui Li – n aţa a nto bro Volumul 5 de madrigale (1605) – compozitorul face referiri la: prima pratica – stilul polifonic sever, tradi onal de ti ţi , p palestrinian – şil a
Orfeo de Monteverdi, una din primele opere din istoria muzicii.

Volumul 8 de madrigale intitulat Madrigali dei guerrieri ed amorosi (M adri el război cior şi gal e ni l î ndrăgosti l 1638) cupri ţior, nde pagi l consi nie derate cele mai valoroase ale genului. Madrigalul monteverdian face trecerea de la polifonia modal renascenti l m onodi acom pani a Baroă stă a a ată cului.

seconda pratica – scritură i polf că m ailberă,cu ioni i tratarea vocilor extreme ca linii principale – procedeu care va face trecerea către m onodi acom pani a ată speci că operei fi .

128

EVENIMENTE MUZICALE DIN PER IO A D A R EN A ŞTER II
Cronologie
1309 1322 1325 M archettus de Padua susţi i ne ntroducerea contrapunctul î com pozi e. ui n ţi Papa interzice utilizarea contrapunctului î m uzi relgi n ca i oasă. Se naşte Francesco Landino, compozitor şiorgani I i (+1397) st talan. “TournaiM essa, pri a missa polifo” m ni că. 1430 Se naşte Johannes O kegham (+1494) 1436 Se naşte Johannes de Ti nctori (+1511) s 1450 1450 Se naşte Josqui des Près, compozitor n olandez (+1521) Se naşte H ei ch I nri saak,compozitor german (+1516)

1325 I ntră î uz orga cu pedalier. n 1325

1465 Pri a parti m tură m uzi ă ti tă. cal pări 1471 Jakob Obrecht – M atthäus Passi on 1484 1485 Johannes de Tinctoris – De inventione et usu musicase,l ucrare teoreti că Se naşte Cl ent Janequi compozitor em n, francez (+1560?)

Phillipe de Vitry introduce pentru prima 1329 dată denum i de Ars nova referitor la rea noul limbaj contrapunctic elaborat. 1332 I finţă l Toul a i a ouse breasl a meistersinger-ilor.

Se naşte G uil laum e de M achaut,cel 1340 mai important muzician al sec. al XIVlea (+1377). 1350 1350 M uzi pentru l ca ăută devi preferată î ne n Europa occi dental ă. Meistersinger-i devi cunoscuţiî G eri n n mania.

Este publcat l Veneţi tratatulde teoi a a 1492 ri m uzi ă Opera, a filozofului latin e cal Boethius. 1500 1502 1505 1512 1516 1516 Josquin des Pres devine muzician la curtea regelui Ludovic al XII-l alFranţei ea . Ottaviano de Petruccipublcă pri ul i m volum de misse de Josquin des Pres. Se naşte Thom as Tali compozitor enls, glez (+1585) Este publicat al doilea volum de misse de Josquin des Pres. Se naşte Cypri de Rore * en Cypri ano da Rore], compozitor olandez (+1565) Josquin des Pres – al treilea volum de misse.

1360 Apari a clavicordului şiclavecinului. ţi Moare compozitorul francez Phillipe de 1361 Vitry, autorul denumirilor istorice de Ars Antiqua şiArs Nova. Guillaume de Machaut – Missa la patru 1364 voci,com pusă cu priej î l ul ncoronări l ia Rheims a regelui Carol al V-lea. 1369 1399 1400 1426 Se naşte John D unstabl compozitor e, englez (+1453) Se naşte G uil laum e D uf compozitor ay, olandez (+1474) Se naşte G il Bi les nchoi compozitor s, flamand (+1460) Ol anda devi cunoscută zonă m uzi ă ne cal a Europei.

Se naşte Vi ncenzo G all (+1591), iei 1520 interpret l l a ăută şicom pozi tatăl tor, astronomului Galileo Galilei. Johann W al ther î preună cu M arti m n 1524 Luther creează cartea de imnuri protestante Geystlich Gesangk-Buchleyn. 1525 Se naşte G i ovanniPi ui da erl gi Pelestrina, compozitor italian (+1594)

Î nceputurie Şcolimuzicale olandeze l i 1430 (flamande): Gilles Binchois, Guillaume Dufay. 1430 Se naşte Jakob O brecht (+1505)

Compozitorul flamand Adrian Willaert (+1562) devine maestro di capella la 1527 catedrala San Marco di Veneţi – î n a nceputurie Şcoliveneţi l i ene , 1530 Se naşte Andrea A m ati lutier Italian, fondatorul vestitei familii de construc-

129
toride i nstrum ente cu coarde şiarcuş (+1578) Se naşte G uil laum e Costel compoziey, 1531 tor francez de ori ne scoţi (+1606) gi ană Se naşte Orlando di Lasso, compozitor 1532 olandez (+1594) Sunt î i nfinţate pri el conservatoare m e 1537 de m uzi î I i – pentru băi l că n tala eţi a N apol,pentru fete l Veneţi i a a. 1543 Se naşte W ii Byrd,compozitor enlam glez (+1623) 1564 operă. (+1633) D i acest an datează pri a vi n m oară cunoscută construi de Andrea Am ati tă .

Palestrina – Missa Papae Marcelli, una 1565 din cele mai cunoscute creaţi al i e compozitorului. Momentul culminant al limbajului 1570 polifonic renascentist: Palestrina, Orlando di Lasso. 1571 1572 Se naşte M i chaelPraetori compozius, tor şiteoreti an germ an (+1621) ci Il Re – unul din primele violoncele construite de Andrea Amati la Cremona

Teoreti anulel an H enri ci veţi cus Gl areanus publcă cel i ebra sa l ucrare 1547 Dodekachordon – despre cele 12 moduribi ceşti seri . 1548 Se naşte Tom as Lui de Vi s ctori a, compozitor spaniol (+1608?)

Ballet comique de la Reyne de Balthazar 1581 de Beaujoyeux este prezentat la curtea regal franceză. ă 1581 Vi ncenzo G all publcă Dialogo della iei i musica antica e moderna.

Se naşte G iulio Caccini, compozitor Ita1550 lian, unul dintre creatorii genului de operă. (+1618) Giovanni Pierluigi da Palestrina devine 1551 şefulm uzi il Catedral San Pietro din ci a a Roma. 1553 1553 1554 1556 Se naşte Luca M arenzi compozitor o, Italian (+1599) Este concepută vioara î form a sa actun al ă. Primul volum de misse compus de Pal estri şidedi PapeiJulus II na cat i I O rl ando diLasso publcă pri a sa carte i m de motete.

Se naşte G i am o Frescobal , rol di 1583 compozitor şiorganist Italian, reprezentant al Barocului timpuriu (+1643) 1585 1587 1590 1592 Se naşte H ei ch Schütz, compozitor nri german (+1672) M onterverdipublcă pri ulvol de i m um madrigale. Emilio de’Cavalieri – Il Satiro,fabul ă pastoral Î ă. nceputurie operei. l M onteverdipublcă altreiea vol de i l um madrigale

1594 Dafne de Jacopo Peri – pri a operă. m Se naşte N i a A m ati cel mai cunoscol , 1596 cut şital entat m em bru alfam ii de lei lutieri de la Cremona. 1600 Giulio Caccini – opera Euridice 1600 1600 Emilio de Caveleripublcă opera La i i Rappresentazione di anima e di corpo. Harpa apare pentru pri a dată î m n ansamblurile instrumentale.

Se naşte G i ovanniG abri l, compozitor eli 1557 i i reprezentant alŞcoliveneţi talan, i ene şialscrituri policorale. (+1612) i i 1557 Se naşte Thom as M orl com pozi şi ey, tor teoretician englez (+1603)

Gi oseffo Zarlno publcă l i i ucrarea teore1558 ti Institutioni harmoniche – definirea că sistemului major-minor – a tonaltăţi. i i 1560 Orlando di Lasso devine capelmaistru la curtea din München.

1600 Thomas Morley – prima carte de arii. 1600 Jacopo Peri – opera Euridice 1600 Instrumentul recorder (flûte-à bec sau flautul drept) devi popul î Angla. ne ar n i

Se naşte Jacopo Peri compozitor ita, 1561 lian, unul dintre creatorii genului de

ANEXE

133

TERMENI MUZICALI UTI LI

ANTIFONIC ARTA

di og î al ntre două grupuride cântăreţi „lm baj pri care om ulî com uni i l concepţil despre i ul n şi că deie, ie sine, despre sem eni săişidespre uni i versulsău. (W. Fleming – Arte ” şii , vol. I, Ed. Meridiane, Buc. 1983, p. 11) dei reprezi m uzi Europeiapusene di perioada Evului Mediu ntă ca n târzi cupri aprox. î u, nsă ntre m il . sec. XI şiî jocul I ncep. sec. XI V (cca. 1170-1310), peri oadă î care centrul m uzi cel m ai n cal cunoscut, care a adoptat, experi entat şi dezvol pri el m tat m e form e de polfoni a fost Şcoal de l N otre D am e di Pari Î i e a a n s. n m od convenţi , Ars Anti onal qua se referă num ai l m uzi a ca relgi i oasă. gr. basileus = rege. Cl re ce servea ca l de j ădi oc udecată şi de adunare a negustorior î forum ul rom an. Creşti sm ul s-a l n ni fol t de aceste cl ri ca l osi ădi ăcaşuri de rugăci une sau a cl t ădi al e î acest sti. tel n l m el e dată, (l l nă) M el e care î are ori nea î odi b. ati . odi şi gi n cântarea gregori ană. Deasupra ei şi sub ea se adaugă al te melodii, componente ale polifoniei liniare, conform unor reguli stricte – mel ce şiarm oni odi ce. sau concertato, deri vând di concertare = a rivaliza, a-şi n disputa ceva. Tip de discurs muzical specific Barocului. Se î neşte m ai al î m uzi i ntâl es n ca nstrum ental şi constă î ă n dialogul di ntre două grupe de i nterpreţi având di ce î ce m ai , n n frecvent ca suport armonic basso continuo (sau pe scurt continuo). conducere = a î nsoţi(lat.) – gen polifonic, vocal, modal diatonic din Ars Antiqua, compus din 2 sau 3 linii melodice Ansam bl de regul,pri pi şiprocedee aplcate î speci î ul i nci i i n al n genurile polifonice religioase poartă denum i rea de contrapunct. coruri „despărţi te”. D i spunere î spaţi (stereofoni a n u c)

ARS ANTIQUA

BASILICA

CANTUS FIRMUS

CONCERTANT (STIL)

CONDUCTUS

CONTRAPUNCT

CORI SPEZZATI

134 grupurilor de voci.Vezi polcoral (tehnica) i ă CORUL CROMATICE (MODURI) DI ASTEM ATI CĂ ( O TAŢI N A) Zona di j n urulal tarul pri palî catedral catolcă. ui nci n a i m oduricare au î com ponenţa l şisecunde m ări n or te.

(gr. diastematikos = i nterm i tent, pri i n nterval Î această e). n notaţi confguraţi m el ei cu succesi e, i a odi , unea eide sunete m ai j oase şim aiî te,durate etc. este cl ochi uidi nal ară ul ntr-odată, graţi pozi ei rel ve a unor sem ne num i î di te e ţi ati te, n feri subsisteme, neume (gr. pneuma = vânt, sufl figuri sau note. u), Cel m ai vechi notaţi di e i astem ati sunt cea neum ati a ce că cântul gregori şicea bi ui an zanti nă. elm i i narea secundel or m ări te şi a m i cro-intervalelor. Impunerea sistemului modal bazat pe tonuri şisemitonuri. adaptare teatral a textel sacre ă or l vechi greci odă î nată zeul , i a i , nchi ui nterpretată de obi de cei un grup de 50 de bărbaţi travesti î sati , ce consti au ţi n ri tui corul. m oduricare au î com ponenţa l şim i n or cro-intervale (intervale m aim i decât sem i ci tonul. ) „î m uzi polfoni adoptarea de către toate vocie a unui n ca i că, l m odelri i repetat. tm c ” issos = egal, rythmos = ri (gr. Asem ănare / i tm ) denti tate a duratelor la toate vocile, î cadrul unei com pozi i (Di onar n ţi. cţi de termeni muzicali)

DIATONIZARE

D RAM A LI RG I TU CĂ DITHYRAMB

ENARMONICE (MODURI) IZORITMIE

JONGLEUR LAIC LITURGHIA

jougleur = instrumentist-cântăreţ (f ranceza veche) lumesc, ne-religios gr. leitos = obştesc, ergon = l ucrare. „Cel m ai i portant m servi u di n al bi ci creşti ci vi seri i ne, consti tă pe fondul tui tradi ior l e di I ţil ocal n erusalm , Anti a, Al i ohi exandri Rom a, a, Cartagi Lyon, Ravenna şi l na, uând form a defi ti l Bi ni vă a zanţ,

135 pri reform el l Vasie celM are şiI n e ui l oan G ură de Aur, î sec. n I ” V. MADRIGAL gen polifonic, vocal à cappella,cu text şicaracter l c. ai Termenul provine din genul cantus materialis – afl î at n practi m uzi ă di I i sec. al XI ca cal n tala V-lea (Ars Nova sau Renaşterea ti puri –, devenit treptat matrialis, matriale, m e) madriale, madrigal. Madrigalul provine, se pare, din rondelul francez şidi frotolla i i n talană. MEISTERSINGER MENESTREL MI N ESÄN G ER N MISSA meister = m eşter,m aestru,singer = cântăreţ minister = servi (i ba l nă) tor lm ati minne = i re i ă,sänger = cântăreţ (i ba germ ană) ubi deal lm pri pal sl bă creşti a ziei î bi ca apuseană,î nci a uj nă l , n seri ncepând din s. IV. Missio sau dimissio (at. = tri i l ) m tere,î nchei ere. Când sl ba se î uj nchei preotul pronunţa si a, ntagm a Ite missa est (Pl ecaţi sl ba s-a î , uj nchei cel de al credi at!) or tă nţă,cerându-le astfelsă părăsească bi ca. seri dram e cu caracter relgi i os, având ca subi ect î ntâm pl ări mi racul oase cu sfnţicreşti sau cu Feci i ni oara M ari a. apare î sec. XII î Şcoal de l Notre Dame (Ars Antiqua). n I, n a a Gen polifonic religios, compus dintr-un cantus firmus (la î nceput cântare gregori ană,apoidi verse al cântărirelgi te i oase sau laice) numit tenor, creat pe baza unor formule (moduri) ritmice. O a 2-a voce num i motet. I ţi , textulm otetul cupri tă ni al ui ndea 1-2 cuvi î lm ba l nă,care erau „ţi nte n i ati nute” de voci(de ai şi ci denumirea genului: de la francezul mot = cuvânt) Tenor-ul . putea fi intonat de instrumente. Vocea a 3-a – triplum – avea text diferit. MUSICA MENSURABILIS „m uzi m ăsurată” (lat.). Duratele cantus planus-ul (cântări că ui i gregoriene) erau l î a nceput nepreci zate, find l te sau i ungi scurtate î funcţi de ri ul şi accentel textul . Apari a n e tm e ui ţi

MISTERELE

MOTETUL

136 cântări pe m ai m ul voci a necesi un si i te tat stem de notaţi e care să expri e durata rel vă şi î ţi ea fi m ati năl m ecărei note, si ncroni zând astfelvocie. l MUSICA RESERVATA lm bajm uzi bazat,î pri pal pe o profundă expresi tate, i cal n nci , vi crom ati e frecvente, un grad m aim are de rafnam ent şi de sm i subtii ltate, ce se adresează m ai m ul audi l i ţi . Î t torior ni aţi n acest sens, un exem pl iustrati î consti e creaţi u l v l tui a principelui Gesualdo da Venosa. gen polifonic, vocal, modal diatonic din Ars Antiqua, compus din 2 linii melodice: un cantus firmus (cântare gregori ană) şi ta ta repetarea acestui la 4 sau 5 perf ectă superi oară. Î n asem enea cazuri î , nceputul şi fnal se făceau pe uni i ul son. Se nota num ai vocea i nferi oară (vox principalis), iar cea superi oară era i provi m zată („după ureche”) de cântăreţi (vox organalis). Cu timpul, au fost notate ambele voci, acestea consti nd pri el parti polfoni Era,se pare,acceptată tui m e turi i ce. şidubl area uneivocicu i nstrum ente. adoptată de com pozi irenascenti de l Veneţi î frunte tori şti a a, n cu Andrea G abri i şi nepotul său G i el ovanni precum şi de , Claudi M onteverdi constă î prezenţa a 2 sau m ai m ul o , n tor grupuri de i nterpreţi (voci i , nstrum ente sau com bi nate), aşezate î l n ocuridi te al catedral ,de obi î .Catedral feri e ei cei n a San Marco di Veneţi pri arhi n a, n tectura şi confi guraţi sa a i nteri oară, oferea condi i i e, î speci acusti pentru ţi deal n al ce, acest ti de i p nterpretare. Ai exi ci stau de asem enea două orgi di spuse de o parte şi de ceal tă a al al tarul pri pal Tehni ui nci . ca de interpretare polcoral ( i ă cunoscută şi sub num el de cori e spezzati)reprezi o pri ă form ă de stereofonie. ntă m stiulpolfoni sever,tradi onal de ti pal l i c ţi , p estri an ni di og î al ntre un solst şiun grup de cântăreţi i scritură polfoni m ai lberă, cu tratarea vocior extrem e ca i i că i l linii principale – procedeu care va face trecerea către monodia acom pani specii operei ată fcă „contopi î rea ntr-un tot indivizibil a unor elemente provenite

ORGANUM

PO LI RALĂ CO (TEHNICA)

PRIMA PRATTICA RESPONSORIAL SECONDA PRATTICA

SINCRETISM

137 din domenii artistice di te. feri ” Arta si ncreti poate reuni teatrul, cu muzica, cu dansul, cu că artele plastice etc. TEATRU (AMFITEATRU) Cuvintele teatru şi amfiteatru deri di grecescul theatron, vă n care desem na stâl i de l n ce m arcau pantel di j pi em e n urul zonei î care aveau l tragedil şi com edil G reci anti n oc ie ie ei ce. U l or, pantel natural au fost am enaj teri e e ate î construcţi n i fascinante, numite amfiteatre. trobar = a găsi (lm ba provensal . Cântăreţi nobii rătăci i ă) l tori din Evul Mediu trover = a găsi (angue d’ l nordul Franţei . Cântăreţi nobii l oi, ) l rătăci di EvulM edi tori n u

TRUBADUR

TRUVER

138

139

140

BIBLIOGRAFIE

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Bărbuceanu,Val u eri Brani Ene şte, Barbu-Bucur, Sebastian Bughici, Dumitru Ciobanu, Gheorghe Constantinescu, Grigore Cosm a,O ctavi Lazăr an D eni zeau,G érard D rî ba,O vi u m di D rî ba,Ovidiu m

D i onar de term enim uzi i cţi cal Larousse,cronol a uni ogi versal ă, Histoire de la musique (sous la direction de Roland-Manuel), vol. I-II Musical Timeline Wikipedia, the free Encyclopedia W i pedi enci opedi lberă ki a, cl a i Dolmetsch online,di onar de cţi termeni muzicali (engl.) D i onar de i cţi nstrum ente m uzi e cal Li turgi teoreti ca că Cul tura m uzi ă de tradi e cal ţi bi zanti pe teri ulRom âni nă tori ei D i onar de f e şigenuri cţi orm muzicale Studi de etnom uzi ogi şi i col e bizantinologie, vol. I Cî ntecull O rfeu ui H roni m uzi irom âneşti vol. I cul ci , Să î egem şisă i nţel dentii fcăm genurile muzicale I stori cul işici lzaţi , vol. I a turi vii ei I stori cul işici lzaţi , vol. II a turi vii ei

Edi tura ştinţi că şienci oi fi cl pedi Bucureşti1984 că, Editura Lider,Bucureşti , fără an Libairie Gallimard, Paris 1963 http://www.classicalworks.c om/his.pages/timeline.html http://en.wikipedia.org/wiki/ Portal:Music http://ro.wikipedia.org/wiki/ Pagina_principal%C4%83 http://www.dolmetsch.com/ index.htm Edi tura m uzi ă,Bucureşti cal 1992 Editura Inst. bi i şide blc m i une ortodoxă,Buc,1978 si Edi tura m uzi ă,Bucureşti cal 1989 Edi tura m uzi ă,Bucureşti cal 1978 Edi tura m uzi ă,Bucureşti cal 1974 Editura Eminescu, Bucureşti 1979 Edi tura m uzi ă,Bucureşti cal 1973 Editura Meridiane,Bucureşti 2000 Edi tura ştinţi că şienci oi fi cl pedi Bucureşti1984 că, Edi tura ştinţi că şiencicloi fi pedi Bucureşti1987 că,

142
D rî ba,O vi u m di D rî ba,O vi u m di Faure, Elie Fleming, William G astoué,Am édé Georgiu, Grigore G ol Antoi éa, ne Ii Vasie luţ, l Rachet, Guy Ştefănescu,I oana Urm ă,D em Buga, Ana ;Sârbu, Cristina Maria I stori cul işici lzaţi , vol. III a turi vii ei I stori cul işici lzaţi , vol. IV a turi vii ei I stori artei Arta anti a , că Arte şii , vol. I dei Arta gregori ană I stori cul irom âne m oderne a turi Muzica din noaptea timpurilor până î zorie noi vol. I-II n l , O carte a stilurilor muzicale, vol. I Tragedi greacă a O istorie a muzicii universale, vol. I Acusti şim uzi că că 4 Secole de teatru muzical Edi tura ştinţi că,Bucureşti i fi 1990 Edi tura ştinţi că,Bucureşti i fi 1994 Editura Meridiane,Bucureşti 1970 Editura Meridiane,Bucureşti 1983 Edi tura m uzi ă,Bucureşti cal 1967 Bucureşti 2000 , Edi tura m uzi ă,Bucureşti cal 1987 Edi tura Academ i de M uzi ei că Bucureşti 1996 , Editura Univers,Bucureşti 1980 Edi tura Fundaţi Cul ei tural e Rom âne,Bucureşti1995 Edi tura ştinţi că şienci oi fi cl pedi Bucureşti1982 că, Editura Style, Bucureşti1999

INTERNET Sugestii de cuvinte cheie Sugestii de term enide căutare (engl.) pe motoarele www.google.com şi www.yahoo.com ,cu şifără ghii el 176: lm e “Music History – chronology”,“Music History – timeline”,“Middle Age”,Renaissance, “Gregorian chant”,Sol fège, Polyphony

176

Pri aşezarea unei si n ntagm e î ntre ghii el m otorul va î lm e, ntoarce acel pagi î care se regăseşte e ni n si ntagm a aşa cum a fost i ntrodusă; î lpsa ghii el or, m otorul va î n i lm el ntoarce acel pagi pe care se găsesc e ni cuvi e scri nu neapărat î succesi ntel se, n une di rectă.

143 Adrese internet: recomandate Periodizare http://www.newadvent.org/cathen/14577d.htm http://campus.northpark.edu/history/WebChron/Mediterranean/Theodosius.CP.html Antichitate http://www.newadvent.org/cathen/14577d.htm http://campus.northpark.edu/history/WebChron/Mediterranean/Theodosius.CP.html http://www.aldokkan.com/mp3/mp3.htm http://www.classicalworks.com/his.pages/early.his.htm http://www.princeton.edu/~markwoon/Myth/myth-maps.html http://www.webwinds.com/thalassa/ancgreecemap.htm http://plato-dialogues.org/tools/gk_wrld.htm http://plato-dialogues.org/tools/acropol.htm http://www.cultureguide.gr/events/index.jsp http://www.cultureguide.gr/events/details.jsp?Event_id=37320&catA=1 Evul Mediu http://www.chantgregorien.com/images/Cantate.jpg http://byzantium.seashell.net.nz/articlemain.php?artid=mapbase_1092 http://www.anastos.nd.edu/text/2a_map.htm http://www.classicalworks.com/his.pages/jesusto1000.htm http://www.classicalworks.com/his.pages/1000to1300.htm http://historymedren.about.com/gi/dynamic/offsite.htm?site=http://www.thoughtlin e.com/byznet/1180.htm Renaştere http://www.twingroves.district96.k12.il.us/Renaissance/VirtualRen.html http://www.ibiblio.org/wm/paint/glo/renaissance/ http://de.wikipedia.org/wiki/Renaissance http://witcombe.sbc.edu/ARTHLinks2.html

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful