Giulgiul din Torino

Patimile lui Cristos, patimile omenirii

Redactor: D. Sergio Dall Antonia sdb Corectori: prof. Cornelia Farcaş, Cornel Gabor sdb, Felix Andrei sdb Colaboratori: prof. D. Luigi Bonora sdb, Comunitatea Salezienilor- Bacău, Sora Maria Chelaru mpv

A. M. D. G.
EdiŃie necomercială de folosinŃă eclezială Salezienii lui Don Bosco Tazlăului 9, Bacău, România Tel. : 0234/582. 330 E- mail: sdbbacau@donbosco.ro

Giulgiul din Torino. Patimile lui Cristos, patimile omenirii - D. Sergio Dall Antonia sdb

Pagina 2 di 31

1. Prezentarea Giulgiului

„Giulgiul este o provocare a inteligenŃei. Înainte de toate, el cere fiecărui om, mai ales cercetătorului, o angajare, pentru a descoperi, cu umilinŃă, acel mesaj profund adresat raŃiunii şi vieŃii sale. FascinaŃia misterioasă a Giulgiului declanşează o serie de întrebări referitoare la relaŃia dintre LinŃoliul sfânt şi existenŃa istorică a lui Isus. Nefiind o problemă de credinŃă, Biserica nu are o competenŃă specifică pentru a se pronunŃa într-o astfel de chestiune. Ea încredinŃează oamenilor de ştiinŃă responsabilitatea de a continua cercetările în vederea soluŃionării adecvate a întrebărilor legate de acest Giulgiu care, potrivit tradiŃiei, ar fi înfăşurat trupul lui Isus, Răscumpărătorul nostru, când a fost coborât de pe cruce. Biserica îndeamnă la o analizare a Giulgiului fără idei preconcepute, care să conducă la rezultate presupuse, dar nu şi conforme cu adevărul. De aceea, îi invită pe cercetători să acŃioneze în spiritul libertăŃii interioare, cu respect, acordând atenŃie atât metodologiei ştiinŃifice, cât şi sensibilităŃii credincioşilor.” (Suveranul Pontif Ioan Paul al II-lea, în catedrala din Torino, la 24 mai 1998)

Giulgiul din Torino Giulgiul din Torino este unul dintre obiectele arheologice cele mai studiate din lume. Conform tradiŃiei, Giulgiul este linŃoliul funerar în care a fost înfăşurat Isus după ce a fost coborât de pe cruce. Această tradiŃie este foarte veche, deşi documentarea sigură despre Giulgiu este neîntreruptă, de abia începând cu anul 1353 informaŃiile sunt mai precise, aparŃinând lui Goffredo di Charny (Leyre - FranŃa).

Din 1578 e păstrat la Torino unde a fost transferat pentru a scurta obositoarea călătorie a Sf. Carol Boromeu ce voia să-l venereze, împlinind astfel jurământul făcut pentru eliberarea oraşului Milano de ciumă. Giulgiul este o Ńesătură de fibră de in pur, în spin de peşte, lung de 4,36 metri şi lat de 1,10 metri. Greutatea sa este de 225 gr./mp. łesătură confecŃionată manual, era considerată pentru acele timpuri o stofă foarte fină. łesătura este clasificată de specie” Z” , ceea ce înseamnă că originea ei este Sirio-palestiniană. De-a lungul pânzei apar urmele frontale şi dorsale ale unei figuri umane. Giulgiul din Torino este cusut deasupra unei pânze roşie, ce îl protejează şi totul este înfăşurat pe un baston; se păstrează într-o casetă dreptunghiulară preŃioasă şi sigură. În timpul expunerii din

www.donbosco.ro

Giulgiul din Torino. Patimile lui Cristos, patimile omenirii - D. Sergio Dall Antonia sdb

Pagina 3 di 31

1898, avocatul din Torino, Secondo Pia, a fost autorizat să-l fotografieze. A fost ca un şoc constatarea faptului că, negativul fotografic arăta imaginea pozitivă a unui om răstignit, cu faŃa maiestuoasă, de o blândeŃe impresionantă şi cu trupul bine proporŃionat. Pe Giulgiu se observă linii lungi întunecate, urme ale incendiului din 1532 şi ale recondiŃionării în formă triunghiulară, făcute în diferite locuri ale pânzei, de către surorile Clarise în 1534. Se observă urmele lăsate de apa folosită pentru stingerea incendiului. Ceea ce impresionează este faptul că pe acel linŃoliu este imprimată, în clar-obscur, imaginea emoŃionantă a unui condamnat la moartea pe cruce, executat prin pironire, precedată de o biciuire şi de o încoronare cu spini nemaiîntâlnită. În partea dreaptă a toracelui se observă clar o lovitură de lance aplicată pentru a avea certitudinea morŃii condamnatului. Toate aceste date, corespund în mod impresionant cu datele oferite de Evanghelii cu privire la suferinŃa şi moartea lui Isus. Această pânză în care erau înfăşuraŃi morŃii este oare acel Giulgiu, ce l-a acoperit pe Isus din Evanghelii? . . . Este enigmatică naşterea acestei imagini, a corpului imprimată pe linŃoliu ca pe o peliculă fotografică. . . Dacă ar fi cu adevărat Giulgiul lui Isus, Giulgiul din Torino ar fi cea mai particulară mărturie a pătimirii şi a învierii lui Cristos păstrată până astăzi. Al cui este acest chip? Cum s-a format ?

2. Începutul istoriei şi prezenŃei Giulgiului
La Ierusalim, în anul 30 d. C., pe 7 aprilie, Isus moare, este coborât de pe cruce şi înfăşurat în Giulgiu, după care trupul său e pus în mormânt.

Citim în Evanghelia lui Marcu: „Când s-a făcut seara, întrucât era ziua Pregătirii, care este ajunul sâmbetei, a venit Iosif din Arimateea, membru respectat in Sinedriu, care aştepta şi el ÎmpărăŃia lui Dumnezeu, şi a îndrăznit să intre la Pilat şi să ceară trupul lui Isus. Pilat s-a mirat că murise deja şi, chemându-l pe centurion, l-a întrebat dacă a murit de mult. Aflând de la centurion, i-a dăruit trupul lui Iosif. După ce a cumpărat un Giulgiu, l-a luat jos, l-a înfăşurat in Giulgiu şi l-a pus într-un mormânt care fusese săpat în stâncă. Apoi a rostogolit piatra la intrarea în mormânt. Iar Maria Magdalena si Maria, mama lui Ioses, priveau unde l-au pus.” (Mc. 15, 42- 47). Şi în Evanghelia lui Ioan: „După acestea, losif din Arimateea, care era discipol al lui Isus, dar în ascuns, de frica iudeilor, l-a rugat pe Pilat să-l lase să ia trupul lui Isus. Pilat i-a permis. Atunci, a venit şi a luat trupul lui Isus. A venit şi Nicodim, cel care fusese mai înainte la el noaptea, şi a adus un amestec de mir si aloe, cam de o sută de litre. Ei au luat trupul lui Isus, l-au înfăşurat in Giulgiuri, cu uleiurile aromatice, după cum este obiceiul de înmormântare la evrei. În locul unde fusese răstignit Isus era o gradină, iar în grădină era un mormânt nou în care nu fusese pus nimeni, niciodată. Aşadar, pentru că era ziua Pregătirii iudeilor, iar mormântul era aproape, l-au pus pe Isus acolo.” (Ioan 19, 38-42).
www.donbosco.ro

Aplecându-se. patimile omenirii . 3. C. dar celălalt discipol a alergat mai repede decât Petru şi a ajuns primul la mormânt. a văzut Giulgiurile aşezate. Drumul şi etapele documentate despre păstrarea Giulgiului Giulgiul a ajuns până la Torino făcând acest parcurs: Ierusalim 07 aprilie 30 d. dar ştergarul. Mormântul e gol.donbosco.ro . Dar cine l-a păstrat? şi unde? . 4-8) De atunci Giulgiul a devenit un semn de credinŃă care merită să fie păstrat. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 4 di 31 Dar… la Ierusalim. nu era aşezat împreună cu Giulgiurile. Edessa 544 – 944 Costantinopol 944 – 1204 Templari 1204 – 1307 Geoffroy de Charny din Lirey 1353 – 1453 www. într-un loc. care fusese pe capul lui. Atunci a intrat şi celălalt discipol care sosise primul la mormânt. Patimile lui Cristos. . Petru şi Ioan aleargă la Mormânt… „Alergau amândoi împreună. Isus a înviat. . ci împăturit aparte. A văzut şi a crezut. de pe 9 aprilie se întâmplă ceva extraordinar care schimbă totul şi Giulgiul devine un semn de credinŃă.” (Ioan 20.Giulgiul din Torino.D.

ro .donbosco. atunci şi simbolurile creştine s-au exteriorizat. în timpul celei de a patra Cruciade. Actele lui Pilat ş. Când învăŃătura lui Cristos a fost acceptată de Constantin cel Mare în 313. la Edessa (Turcia). dar cine l-a păstrat? În primele secole Giulgiul a fost bine păstrat şi protejat de către Maria şi de comunitatea creştină. primeşte Giulgiul care va fi pus în Biserica Sfânta Maria din Blancherne. Nu se ştie cum de la Ierusalim ar fi ajuns la Edessa.Giulgiul din Torino. Când Costantinopol. în urma asediului lui Cosroe. patimile omenirii . Sergio Dall Antonia sdb Pagina 5 di 31 Chambery 1453 – 1578 Torino 1578 – … Păstrarea În anul 544. p. poate în timpul lucrărilor de restaurare a zidurilor ale oraşului. peştele. în oraş Păstrarea la Constantinopol a fost foarte documentată şi se ştie că Giulgiul se arăta integral. lucru evident în miniaturile şi frescele antice începând din secolul al VI-lea până în secolul al XII-lea (idem. în Turcia. De la Edessa. regele persan. Giulgiul a www.D. sunt numai nişte legende a căror bază istorică dovedeşte. dar numai pe partea frontală (idem p. La Edessa se arată numai chipul din Giulgiu. a fost transferat la Constantinopol. Patimile lui Cristos. 11-12). a fost asediat a doua oară. Numai din Evangheliile apocrife se poate cunoaşte câte ceva despre Giulgiu: Memoriile lui Nicodim. 10). Aceasta pânză este Giulgiul. însă. pe 15 august 944. care în greacă se numea „mandylion”. ancora şi crucea.a. Dar Giulgiul apare cu adevărat prima oară la Edessa (sau Urfa). Între secole III-IV. Monograma lui Isus a apărut şi în simbolurile militare. în timpul Sfântului Ciprian. Primele imagini creştine sunt pâinea. s-a descoperit într-un intrând o pânză împodobită cu un desen sau o imagine pictată într-un mod misterios (acheropictă). TradiŃia spune că a fost chiar episcopul de Edessa cel care l-a ascuns pentru a-l păstra din cauza persecuŃiilor şi iconoclasmului. şi Giulgiul iese din clandestinitate: este citată o scrisoare a Sfântului Ioan în care Isus îi spune: „Voi mă vedeŃi cum vede cineva în imagine sau în oglindă” … Cineva crede că în aceasta frază se ascundă un indiciu despre Giulgiul care se păstrează la Torino (Di Giglio). dar desigur în ascuns: Ńesătura care a acoperit un cadavru era considerată un obiect impur şi creştinii au fost persecutaŃi în primele trei secole. în anul 544. Giulgiul. realitatea faptului.. Grigore arhidiacon la Sfântă Sofia din Costantinopol. La aceasta imagine au apelat toŃi pictorii din acel timp şi din secolele următoare.

16).13). patimile omenirii . din anul 1200. Pe ea se află scris în limba bulgară: „Portretul Răscumpărătorului întipărit pe Mandylion” (Giulgiul care de la Edessa a fost adus la Constantinopol în anul 944). în Champagne. Exemplul caracteristic este icoana sfântă din Laon (FranŃa). www. începând din 1387. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 6 di 31 dispărut şi nu se ştie unde a fost deplasat sau cum şi cine l-a ridicat. era anul 1276. Medalionul a fost găsit în apele fluviului Senne în anul 1855. Giulgiul rămâne în Lirey până când Margherita din Charny. În timpul acela. Giulgiul îşi revelează prezenŃa sa după 150 de ani. Patimile lui Cristos. Este prima reprezentare a Giulgiului din Torino. în anul 1249.donbosco. Suveranul Pontif Papa Iuliu al II-lea (1503-1513) aprobă o liturghia pentru cinstirea relicvei şi stabileşte sărbătoarea şi expunerea ei pe 4 mai. îl cedează lui Lodovic de Savoia şi soŃiei sale. Noul protector a fost un cruciat şi curtezan regal: Geoffrey de Charny din Lirey.Giulgiul din Torino. Mărturia acestei expuneri este un medalion făcut în amintirea evenimentului. Anna din Lusignano. la Lirey. Medalionul se păstrează în Paris. Era anul 1353. Dovezi ulterioare au demonstrat că Giulgiul a fost luat de către Templari şi că ei l-au păstrat în secret timp de 150 de ani (idem pp. la Muzeul NaŃional al Evului Mediu (id p.ro . PreoŃii canonici din Lirey îi recunosc pe membrii familiei Savoia drept proprietari legitimi. 11-14). soŃia lui Geoffrey. care se păstra şi se arăta în expunere orizontală. lângă Pont-au Change. FranŃa. care construise o biserică şi acolo pusese Giulgiul.1200 Acea icoană ar fi ajuns acolo. 12. un Suveran Pontif. de la Roma. a vorbit despre Giulgiu pentru prima oară. la o sută de kilometri depărtare de Paris. astfel încât chipul Giulgiului domină toată cultura picturală din Evul Mediu (pag. în anul 1453.D. Icoane asemănătoare cu Giulgiul se răspândesc în timpul Evului Mediu. Papa Adrian al V-lea. Icoana sfântă din Laon (FranŃa) . Familia Savoia construieşte la Chambery o biserică în care se va păstra Giulgiul.

transferă Giulgiul la Torino. întradevăr. El era cel mai frumos dintre fiii oamenilor. Ca mărturie a acestei munci a rămas un lung şi precis proces verbal. Maicilor Clarise din Chambery li s-a încredinŃat sarcina de a restaura Giulgiul între 15 aprilie şi 2 mai 1534 (o zi înainte de ajunul sărbătorii anuale). Patimile lui Cristos.Giulgiul din Torino. patimile omenirii . Focul a afectat serios Giulgiul. www. se produce un incendiu. vedeam rănile ca şi cum le-am fi privit printr-un geam… Priveam aceste urme dumnezeieşti dându-ne seama că. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 7 di 31 În acea capelă. însă.donbosco. aproape intactă imaginea sfântă.D.ro . cum a spus David în psalmii săi” În anul 1578. capitala ducatului lor.ar fi putut închipui niciodată…. acei Savoia. în care se scrie: „Am văzut deasupra acestui mare tablou nişte suferinŃe care nu s. Giulgiul se va păstra în biserica Sfântul Laurentius. în noaptea de 3-4 decembrie 1532. lăsând. domnitori în Piemonte şi Liguria. Ele au cusut Giulgiul deasupra unei pânze de Olanda şi au acoperit găurile produse de incendiu prin 24 de petice. când era întins pe pânza de Olanda sau pe cadru. totuşi. Uitându-ne la Giulgiu pe dedesubt. StareŃul şi arhitectul Guarino Guarini construieşte o capelă nouă pentru relicvă (1694).

preotul fericit Sebastian Valfrè execută câteva noi reparaŃii şi înlocuieşte o mare parte din pânzele de protecŃie puse de măicuŃe. un mister care ne îndreaptă privirea spre Cristos.ro . reuşesc să salveze Giulgiul din incendiu. ochii lumii s-au îndreptat din nou spre Torino. În anul 1694. în Calea Crucii pentru Vinerea sfântă. ultimul rege al Italiei . acolo era pus Giulgiul în timpul lucrărilor de restaurare.Umberto al doilea. Un risc nou … În noaptea de 11-12 aprilie 1997.D. 21). prin testament. Pompierii. pentru a contempla chipul de pe Giulgiu.aflat în exil.Isus pironit pe Cruce . curajoşi.” „Cel care este FrumuseŃea însăşi a lăsat să-l lovească pe faŃă sa. Ioan Botezătorul. În timpul expoziŃiei deschise în perioada 18 aprilie . fără ca acesta să fie afectat. „Am văzut Giulgiul sfânt. Patimile lui Cristos. În 1983. Dar în acest Chip aşa desfigurat se arată aceea autentică şi atât de extremă frumuseŃe ca să-i zici frumuseŃea iubirii: aceea care se dăruieşte până la sfârşit şi care tocmai pentru aceasta se arată mai tare decât minciună şi violenŃă”. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 8 di 31 De acum. să-l scuipe să-l încununeze cu spini. în palatul regal se iscă un incendiu care se întinde până la capela Guarini şi până la absida domului.declara Suveranul Pontif Ioan Paul al II-Iea la 20 aprilie 1980.donbosco. După ce Giulgiul a avut parte de un an de exil forŃat.Giulgiul din Torino. cardinalul Giovanni Saldarini a spus despre Giulgiu: „Nu e o relicvă a lui Cristos. înainte de a închide Giulgiul după grile de fier deasupra noului altar. se va înalŃa minunata cupolă şi noua capelă ducală.14 iunie 1998. ci o icoană ce reprezintă suferinŃa şi moartea lui Cristos.scrie: „Giulgiul din Torino ne permite să avem o idee despre cruzimea de necrezut a acestui chin. relicva cea mai splendidă a Patimii şi a Învierii. în spatele catedralei Sf. Sfântul Giulgiul din Torino ne ajută să înŃelegem acestea pe toate şi cu participarea profundă. Aşa spunea Cardinalul Iosif Ratzinger în anul 2002. la staŃia a unsprezecea . care va păstra Giulgiul până în zilele noastre (idem p. patimile omenirii .” . donează Giulgiul Bisericii Catolice. în PiaŃa Sfântul Petru.” www. În anul 2005.

un fotograf descoperea lumii faŃa omului care fusese înfăşurat în Giulgiu.) 4. pentru unul pozând 14 minute. un fotograf amator.2 iunie 1898. La 28 mai. „Figura era reală. era Domnul nostru. 8. pentru celălalt. Patimile lui Cristos. patimile omenirii . p21. În 1898. La miezul nopŃii el intră în camera obscură să developeze plăcile. ora 23:00. Permisiunea este acordată unuia dintre prietenii săi. Această descoperire. Depinde de limpezimea ochilor ai celui care se uită la el. care a produs un entuziasm imens.Giulgiul din Torino. Cercetarea ştiinŃifică Cercetarea ştiinŃifică s-a concentrat în primul rând asupra a trei teme: autenticitatea. avocatul Secondo Pia. La 25 mai 1898 o primă tentativă dădea greş. Pia obŃine două clişee. încă din 1897.donbosco. Giulgiul a fost instalat în catedrala din Torino unde a atras peste 800 de mii de pelerini.D. a marcat începutul istoriei ştiinŃifice a Giulgiului. Mare i-a fost mirarea când a descoperit nu o formă palidă şi neclară ca cea pe care o văzuse pe Giulgiu (un negativ). n. În perioada 25 mai . ci o imagine clară şi bine pusă în contrast (un pozitiv) a unei feŃe impunătoare. părintele Noguier de Malijay. Dar. septembrie 2005. ceruse aprobarea de a-l fotografia. Marinelli: BS. iar eu Îl vedeam primul după nouăsprezece secole!” (Secondo Pia). conducând la cercetări în toate disciplinele şi la controverse care de atunci n-au încetat www. 20 de minute.” (E. O descoperire care a trezit mult entuziasm. mecanismul de formare a imaginii şi păstrarea (pentru aceasta din urmă vezi paginile precedente). Sergio Dall Antonia sdb Pagina 9 di 31 „Chipul acela suferind tulbură şi încântă.ro .

(Il volto…p. Exemplu de icoană inspirată din imaginea Giulgiului.ro . Din confruntarea pozelor făcute de Secondo Pia rezultă clar că pozitivul optic este negativul fotografic şi că negativul optic este pozitivul fotografic.donbosco. El îl îndeamnă îndeosebi pe Paul Vignon să se dedice studiului său. Dar fotografiile realizate în acelaşi fel de părintele Noguier de Malijay dovedesc că acuzaŃiile sunt nefondate. biologul agnostic Yves Delage face.Giulgiul din Torino. Prin articolele şi lucrările sale.D. Vignon regăseşte mai multe caracteristici ale feŃei Giulgiului pe icoanele de la sfârşitul secolului al XIV-lea. unii îl acuză pe Secondo Pia de aceste lucruri. . din care una este publicată în anul 1900. încă din această epocă. o comunicare pentru Academia de ŞtiinŃe. * Analize şi autenticitate Autenticitatea Giulgiului sfânt nu se întemeiază decât pe studii ştiinŃifice. intitulată „Amprente produse pe un Giulgiu prin emanaŃii www. Într-adevăr. . Trebuie totuşi să adăugăm că nici un obiect arheologic nu a fost trecut prin sita atâtor discipline şi nu a fost supus analizelor de atâŃia cercetători. Giulgiul are statutul unui obiect de laborator: ceea ce se descoperă în legătură cu el se impune raŃiunii naturale la fel cum se impune ceea ce se găseşte într-un şantier de săpături arheologice sau în vechile arhive. Nu este o problemă de religie sau de credinŃă. Cristos Psychosostes din secol al XIV-lea (Ocrida Macedonia). dovedind astfel că. Patimile lui Cristos. Arthur Loth este primul care face cunoscut Giulgiul în FranŃa. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 10 di 31 niciodată. Giulgiul serveşte ca model pentru faŃa lui Cristos. Autenticitatea * Despre clişee Se naşte un dubiu: Nu se poate oare ca Secondo Pia să fi trucat sau supraexpus clişeele? . 21) La 21 aprilie 1902. patimile omenirii . consultând studiile lui Vignon.

printre care Paul Vignon. la cererea papei Pius al XI-lea pentru anul sfânt. El constată că luminând Ńesătura pe la spate se intensifică în mod considerabil vizibilitatea amprentei. La 22 noiembrie 1973. Imaginea tridimensională de G. sau bule papale. însă. Expunerea din 27 august . foarte copleşit de suferinŃele atroce pe care le-a văzut în Giulgiu. cu un aparat făcut de el. Studierea aprofundată a acestor documente a restabilit. Tamburelli si cea din negativul prin lumina razantă al lui A. Aceasta este tridimensionalitatea. Cu acest prilej. Episcop de Troyes. făcând el însuşi descoperiri foarte importante.D. doctorul Barbet şi Antoine Legrand. îi încredinŃează lui Antoine Legrand misiunea de a Ńine conferinŃele în locul său. vorbeşte despre Giulgiul că despre o pictură. adevărul. la Televiziunea Italiană are loc o expunere de 30 de minute. pasionat de Giulgiu încă de la vârsta de 9 ani. 20. chirurg la Spitalul” Saint Joseph”. devine unul dintre cei mai buni cunoscători. în ciuda acestui fapt. doctorul Pierre Barbet. cenzurează toate aluziile referitoare la Giulgiu în publicarea comunicării.ro . Apoi.donbosco. antipapa. dar. Giulgiul nu este atunci pictură. Antoine Legrand. fără ajutorul efectelor de umbra si lumina pe care le utilizează pictorii. Guerreschi.8 octombrie 1978 atrage trei milioane de pelerini. Dimpotrivă este adevărat că în anul 1390 Clemente al VII-lea. Paul Gastineau este primul care reda conturul feŃei. adversarii autenticităŃii nu renunŃă să se folosească de ele. Adevărul este că el a vorbit de multe ori despre Giulgiul şi la sfârşit a recunoscut autenticitatea lui. în favoarea autenticităŃii Giulgiului. cu infraroşii si ultraviolete. deoarece el consideră că acesta este adevărul. Marcellin Berthelot. efectuează numeroase experienŃe anatomice de o importanŃă considerabilă. Un grup de specialişti. canonicul Ulysse Chevalier publică numeroase documente vechi. În anul 1902. timp de www. arătând perfecta corespondenŃă dintre amprentă şi secvenŃele Patimii. are loc o expunere a Giulgiului în perioada 24 septembrie . Fotografii prin transparenŃă. Delage susŃine autenticitatea istorică a Giulgiului. Începând din 1932. (BS septembrie 2005 pp. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 11 di 31 provenite de la un cadavru”. Antoine Legrand poate să rămână o oră si patruzeci de minute aproape de Giulgiu. În 1974. Deşi agnostic. dintre care o scrisoare din 1389 a episcopului Pierre d’Arcis. să-l examineze în amănunt şi să-l atingă. vor fi făcute în momentul expunerii din 1978. Acesta îşi publică studiile în 1950.Giulgiul din Torino. descreşterea în funcŃie de intervalul în care Ńesătura era separată de corp. Calitatea lor remarcabilă permite descoperiri pe care observarea directă a Giulgiului le va confirma şi în favoarea autenticităŃii sale. În 1933. colaborând cu toŃi specialiştii. patimile omenirii . care are un răsunet uriaş şi provoacă o polemică violentă. Vignon remarcase deja că amprenta Giulgiului se supune legii distanŃelor: înnegrirea maximă acolo unde Ńesătura atingea corpul.15 octombrie. preluată de reŃelele europene. în două documente. este admis atunci să studieze de aproape Giulgiul. imposibilă pentru un fals.21) În expunerea din perioada 3-24 mai 1931. comemorându-se al XlX-lea centenar al patimii lui Cristos. Contrar oricărei deontologii ştiinŃifice. dar. ateu militant. Patimile lui Cristos. secretarul permanent al Academiei. fotograful Giuseppe Enrie realizează clişeele universal cunoscute ale feŃei şi ale omului de pe Giulgiu. care par să susŃină teza Giulgiului ca a unui fals din Evul Mediu.

cu ajutorul a şase tone dintr-un material foarte sofisticat adus din SUA. datată la începutul secolului al XII-lea. Să ne amintim că. în PiaŃa „Sfântul Petru”.D. PuŃin cunoscut. relicva cea mai splendidă a Patimii şi a Învierii. Ioan Paul al II-lea venerează la Torino Giulgiul sfânt. descriind rănile omului de pe Giulgiu. anunŃă în mod triumfal presei că data Ńesăturii este inclusă între anii 1260 şi 1390! Or. constituiŃi în „ Cercetătorii Proiectului de Investigare a Giulgiului din Torino” (STURP). Această miniatură se găseşte în Codexul de Pray. în cadrul căreia preotul Olivier Pourrat de la Facultatea din Poitiers a spus că Giulgiul sfânt este „mărturie a patimii. la 14 octombrie 1988. Giulgiul este examinat îndeaproape de savanŃii americani. *Autenticitate şi analiză cu datare cu carbon 14 O miniatură din secolul al XII-lea. că nu poate fi decât Giulgiul lui Isus. la 31 martie 1998. prin mii de experienŃe. era deja cunoscută.” Prin studii speciale. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 12 di 31 cinci zile. ale cărui studii asupra crucificării le-a continuat. La 13 aprilie 1980. a prezentat. concretizată în mai mult de o sută de mii de ore de studiu. dovadă a învierii şi sacrament euharistic”. s-a încercat găsirea liniamentelor adevărate ale feŃei Omului de pe Giulgiu. Trei sute şi cinzeci de episcopi şi mii de preoŃi concelebrează înaintea Giulgiului expus. de la cap până la picioare. În acest scop. va declara: „Am văzut Giulgiul sfânt. ce dovedeşte că această Ńesătură din in. corpul ştiinŃific englez. Acestea corespund relatării evanghelice. Centrul InternaŃional de Studii asupra Giulgiului din Torino (CIELT) a dorit să amintească publicului marile experienŃe ale ştiinŃei referitoare la Giulgiul sfânt. Dar cercetările continuă. la Paris. Sau remarcat.8 octombrie 1978 îl atrage şi pe viitorul papă loan Paul al II-lea. unul dintre cele mai pertinente răspunsuri date la faimoasa datare cu carbon 14 efectuată în 1988. cel mai valoros manuscris al Bibliotecii din www. la rândul său. Expunerea din 27 august .ro . Analiza.Giulgiul din Torino. a avut loc o conferinŃă. Dintr-o multitudine de informaŃii remarcabil prezentate de CIELT. referatul intitulat „Patimile văzute de chirurgi” . există un document iconografic care merită să fie menŃionat. Patimile lui Cristos. iar Isus este singurul om a cărui istorie ne prezintă o astfel de moarte. dă certitudinea că Giulgiul nu este opera unui artist. el este. elev al lui Pierre Barbet. (1) (2) În ajunul expunerii care a avut loc în perioada 18 aprilie . Giulgiul lui Cristos care se află astăzi la Torino. La 20 aprilie. patimile omenirii .donbosco. în acest sens. într-o expunere particulară. Doctorul Merat. graŃie lui Jean-Marie Desautard. o imagine pictată de o persoană necunoscută (1) şi chipul făcut de pictorul armean Aggemian (2). deoarece el conŃine sânge uman şi s-a dovedit. asistenŃii întâlnirii din 31 martie 1997 au putut. să constate cu ochii lor faptul următor: Există o miniatură.14 iunie 1998 în catedrala din Torino. în acelaşi timp. însărcinat să coordoneze operaŃiile acestui test al datării.

. Şi pe această Ńesătură se disting foarte clar patru cercuri mici aranjate în formă de L. ElveŃianul Metchthild Lemberg. Din negativul fotografic a ieşit la iveală un pozitiv optic. martie 205. Acestea sunt arsuri produse într-o epocă necunoscută.ro . declara că testul cu C. sunt. şi care. de mărimea 21x27 cm şi 4 oficiale. 14. e propusă spre venerare credincioşilor ca un obiect religios în legătură cu patima. Pe cea de-a treia miniatură cu care se ornează acest manuscris se văd femeile sfinte sosind la mormântul gol. lăsând o amprentă inversată a obiectului (negativul fotografic). Se recunoaşte foarte bine Giulgiul sfânt datorită modelului Ńesăturii sale. datorită stilului lor şi a formei literelor care le însoŃesc. aceste patru cercuri figurează de patru ori pe Giulgiu. dar cunoscute deja înaintea incendiului din 1532 de la Torino. Important este că acest Codex de Pray este datat în mod unanim între anii 1192-1195 şi că miniaturile. Acest document demonstrează că sunt eronate concluziile datării cu Carbon 14. Fotografia se făcea în două etape: mai întâi. 18). cum e spus în Bollettino salesiano. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 13 di 31 Budapesta. Ce s-a întâmplat? . Dar. Negativul şi pozitivul fotografic corespund cu negativul şi pozitivul optic. inserate în Codex pe un pergament pliat.Giulgiul din Torino. A dispărut cu totul coincidenŃa dintre pozitivul şi negativul optic şi fotografic. Inventator al fotografiei a fost Niepce Nicephore. Van Gogh Vincent 1889 . . Unica răspundere ştiinŃifică a fost că el avea fotografiat un negativ optic din natură. moartea şi învierea lui Isus din Nazaret. Aceeaşi este concluzie la care ajung recente cercetările ale lui doctor Raymond N. o autoritate în materie de istorie a textelor. este Giulgiul autentic cumpărat de Iosif din Arimateea pentru a înfăşura trupul lui Isus. Nimeni nu a putut produce vreodată o Ńesătură conŃinând cel puŃin într-o manieră asemănătoare totalitatea detaliilor tehnice ale Giulgiului sfânt. Aşa s-a întâmplat pe toate cele opt poze făcute: 4 de probă. p. Acta din anul 2005.Omul Giulgiului Mecanismul de formare a imaginii Fotografia şi Giulgiul. irevocabil datate. Patimile lui Cristos. din anul 1983. a constatat un fapt uimitor: din negativul optic a rezultat pozitivul optic. Ńinând cont de aceste identităŃi specifice. dispuse exact în aceeaşi manieră. în plus. a developat pozele Giulgiului prima dată. Rogers (vezi Thermochimica. Manolache. apoi acelaşi proces era refăcut în laboratorul fotografic deasupra hârtiei tractate cu săruri de argint şi se obŃinea developarea pozei şi tipărirea ei (pozitivul fotografic). patimile omenirii . Or. Lumea credinŃei. O piatră de poticnire. p. 21).D. Nimeni n-a putut vreodată să dea o altă explicaŃie. 14 a fost eronat. raza de lumină impresiona o lastră presărată cu săruri de argint. de asemenea. Argumentele lui Lemberg nu sunt singurele: şi polenul şi grupa sanguină a petelor de sânge prezente pe Giulgiul cer la rândul lor refacerea textelor cu C. de mărimea 50x60cm. ( vezi D. septembrie 2005. când Secondo Pia. Această relicvă nu este o invenŃie atribuită mâinii omeneşti într-o epocă din intervalul cuprins între viaŃa lui Cristos şi zilele noastre. * Concluzia este aproape unanimă: Această Ńesătură al cărei proprietar este Sfântul Scaun. ca fiind anterioare anului 1150.donbosco. împuternicit de către regele Umberto. www.

Tot ce se vede este ca reflectat într-o oglindă cu inversiunea clarobscurului.donbosco. imaginea existentă pe Giulgiu trebuie privită ca şi cum ar fi reflectată într-o oglindă: ceea ce se vede în dreapta figurii se găseşte. în stânga şi ceea se găseşte în stânga figurii este. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 14 di 31 Aceasta a fost descoperirea care a dat naştere unui foarte mare interes pentru Giulgiu. priveşti un pozitiv fotografic care este un negativ optic.D. în dreapta. dezvăluind adevăratul chip al omului de pe Giulgiu. în realitate. Patimile lui Cristos. 23-26 ) Formarea imaginii Diferitele studii ştiinŃifice efectuate încă nu au reuşit să stabilească mecanismul fizico-chimic care a produs imaginea. care înainte se contempla invers şi printr-o formă cu linii neprecise. ci ca urmare a decolorării. www. Însă când eşti în faŃa negativului fotografic. Figura nu se arată însă datorită culorii. de fapt. Prin urmare. Firele inului şi-au schimbat doar culoarea. Când stai în faŃa Giulgiului.ro . Inversiunea clarobscurului se datorează procedeului misterios al imaginii. (idem pp. priveşti pozitivul optic. modalitatea rămânând necunoscută. patimile omenirii . iar figura devine clară. Unii experŃi spun că s-a format în urma acŃiunii unor energii necunoscute.Giulgiul din Torino.

În consecinŃă.ro .D.donbosco. ca şi cum ar fi luminat din interior. AbsenŃa amprentei degetului mare. acesta trebuie privit de la distanŃa de trei metri. Nici un pictor sau artist nu ar fi putut picta ceea ce nici el nu vedea. patimile omenirii . nici din faŃă. apropiindu-te. numai fotografia sub formă de negativ fotografic a dezvăluit figura care se ascundea şi pe care marii pictori n-au reuşit să o descifreze.Giulgiul din Torino. Pentru a vedea bine imaginea Giulgiului. nici din spate. cu imaginile pictate sau sculptate: pe Giulgiu. nici de la stânga. care www. Ghio) Giulgiul nu are nici o legătură cu arta antică. ci el însuşi este izvor de lumină. Imaginea este imprimată invers decât e obişnuit ochiul omenesc: s-a făcut un schimb între lumină şi umbră. imaginea dispare. nu în palmă. nu ar fi fost cunoscută în Evul Mediu de un pictor sau de un falsificator. Lumina Chipul care se vede este ca luminat dinăuntru. Nu e luminat nici de la dreapta. deoarece este o imagine negativă. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 15 di 31 Experimente cu raze x şi cu laser (A. Probleme de clarificat Despre imaginea negativă Nu poate fi vorba despre lucrarea unei mâini omeneşti. Patimile lui Cristos. determinată de sfâşierea nervului. Încoronarea cu spini este diferită de aceea reprezentată de pictori şi sculptori. Nu este vorba de pictură: nu există nici un pigment. este evident că locul în care cuiul a străpuns mâna se află la încheietură. Amprenta mâinilor şi a picioarelor străpunse de cuie nu corespunde. de asemenea. Nu este vorba de pirogravură cum este evident din prezenŃa petelor de sânge venos şi arterial.

fapt care permite elaborarea unei imagini tridimensionale.Giulgiul din Torino. Petele si felul de sânge Imaginea s-a imprimat pe Giulgiu la contactul cu un cadavru care totuşi nu avea urme de putrezire. Sângele corespunde cu cel care se păstrează la Lanciano (Viterbo – Italia ) şi cu acela de pe marama din Oviedo ( Spania.donbosco. Sunt urme de polenuri din localităŃile prin care a trecut Giulgiul. iar urmele de sânge sunt într-adevăr de sânge uman. Urmele de sânge. grupa AB. Patimile lui Cristos. cu deosebire cele de sânge venos şi arterial care au fost cunoscute abia începând cu anul 1500. Urme de monede romane pe ochi Declarări ale numelui omului de pe Giulgiu scrise de funcŃionarii romani pentru a certifica moartea *** www.ro .Asturie). Acest fapt e de neînchipuit pentru pictura şi ştiinŃa de atunci. Elemente tridimensionale Analizele moderne cu microscopul electronic au evidenŃiat că fotografia de pe Giulgiu conŃine în sine cea de-a treia dimensiune. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 16 di 31 exista cu mult timp înainte de a fi descoperită fotografia. Urmele În sfârşit. se pot identifica urme imposibil de sesizat cu ochiul liber: polenuri.D. sunt incompatibile cu cunoştinŃele din Evul Mediu. patimile omenirii .

42. care necesită unele clarificări: . Atunci când.54. specialişti în istoria artelor. 10. microscopie.60 Mc. 4-8) Încă de atunci. Patimile lui Cristos. aşa cum s-a întâmplat cu problema fâşiilor şi bucăŃi de pânză. aceasta era un giulgiu. numismatică. trebuie să se înŃeleagă „giulgiu” . othonen şi othonia (la plural. istoria culturii. greşind. este o prezenŃă”. fără trupul şi de aceea el crede. mai mult decât o imagine. 1. patimile omenirii . 5. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 17 di 31 De aceasta problemă s-au ocupat istorici. Şi câteva Codex antic adaugă că văzuse Giulgiul othonia mona. înlocuind verbul grec intranzitiv cheimene printrun verb tranzitiv: a aşeza. fiind departe de sensul „fâşii” (Fap.donbosco. 59. (Ioan 20. Interpretarea cea mai justă este furnizată de un detaliu întâlnit în Evanghelia după Marcu (Mc 14. drept. othonia si sindon. datorită căreia reuşeşte să scape de paznici. Despre” Giulgiu” şi” fâşii” . nu „bucăŃi de pânză” . 20. în viziunea sa despre universalitatea Bisericii. în textul grec se găsesc două cuvinte care au acelaşi sens cu linŃoliu sau giulgiu: sindon. Nimeni nu a reuşit până acum să facă o sosie. 53.7). Nu trebuie să-i confundăm cu egiptenii! În plus. Nu se poate înŃelege „fâşii” acolo unde textul grec spune „bucăŃi de pânză” . se impun atenŃiei şi alte aspecte. „Trupul a dispărut şi învelitoarea sa din pânză este de acum înainte ca o crisalidă goală. la loan. 23. Marcu. ei observă câteva lucruri importante. sunt traduse cu „bucăŃi de pânză”. Lămuriri cu privire la Evanghelii Mt 27. fără energie. Amândoi constată ca pânzele sunt aşezate. înseamană „gol” (v. Aceasta dă iluzia că pânzele au fost puse sau chiar aşezate de cineva (Ioan 20. la singular şi la plural. De asemenea. şi aşa mai de parte. la Luca). 6. nu este nimic din toate acestea. Acest cuvânt poate desemna o pânză de corabie. 19. la Matei. 15. la singular. Şi ea nu lasă indiferenŃi… Pentru aceasta putem spune împreună cu Paul Claudel: „Giulgiul. Or. iconografi.51): în Ghetsemani un tânăr nu avea pe el decât o pânză (sindon). 5): care confirmă cu ideea noastră.ro . biblişti. Simon Petru vede o pânză mare (othonen) care coboară din Cer. 40. existente în legătură cu traducerea Evangheliilor. fugind complet gol. . evreii înfăşoară cadavrul cu un giulgiu. 46. Imaginea Giulgiului este unică.D. pe care textul le repetă de trei ori: aceste pânze care acopereau trupul. teologi. Acestea indică Ńesăturile lejere prin care se poate înŃelege un fel de cearşaf: nu „fâşii”.Trupul lui Isus a fost înfăşurat cu fâşii sau cu un Giulgiu ? . multe traduceri ne pun pe o pistă falsă. în Evanghelie cuvintele othon. paleontologi.Giulgiul din Torino. În realitate.9-16) Un alt aspect: când Petru şi un alt discipol vin la mormânt. … mai frapant chiar decât indiciul www. ştiinŃe de microbiologie.47 Lc. anatomişti. . „aşezate”.…Şi ce este ştergarul acela despre care vorbeşte Ioan? . Acest lucru înseamnă că discipolul vede învelitoarea din pânză a trupului (giulgiul) ca o crisalidă dezumflată.10 Pe lângă autenticitatea Giulgiului şi relatarea evanghelică. 12 In. 24. dar trebuie să se înŃeleagă „giulgiu” .

aşa cum se foloseşte şi la noi. Matei şi Luca vorbesc despre o singură pânză.donbosco. explica numai voinŃa de a sublinia singularitatea si excelenŃa a linŃoliu. 12) alternează această denumire cu o alta: othonia. nu prin aşezarea sa. ! . ceea ce nu înseamnă într-un alt loc ci în acelaşi loc: ca şi cum persoana respectivă ar fi dispărută lăsându-l (ştergarul) cum era! . şi Marcu spune că Iosif din Arimateea îi înfăşoară trupul lui Isus cu o pânză (la singular. Proba ultima de toate acestea este fraza din Evanghelia lui Ioan: „cum este folosinŃa la Iudeii. „făşiile” despre care se vorbeşte în momentul învierii lui Lazăr nu sunt fâşii care înfăşoară trupul. .44) Astfel. care şi astăzi îngroapă mortul total gol. Şi ea este într-un anumit loc. Lucru confirmat şi de faptul că se află încă în uz la Evrei. nu leagă trupul. şi pentru aceasta se foloseşte cheiriais. 52. După înviere. Atunci Ioan şi Luca nu arata fâşiile de pânză care reŃineau Giulgiul să nu alunece. in cazul despre Isus.” Evreii nu l-ar fi legat trupul. ea nu este îndoită. ca în cazul lui Lazăr (Ioan 11. În ritualurile funebre. văl. Pânza în care este înfăşurat Isus e numită othonia. othonia in loc de othonen. este un ştergar legat în jurul feŃei. ToŃi spun ca trupul lui Isus a fost înfăşurat intr-o pânză. Dumnezeu e în mod deosebit numit ELOIM (zei). Despre ştergar – soudarion-ul Acest cuvânt greco-latin. ci înfăşurat cu giulgiul. soudarion. Traducerea: „îl leagă cu pânze” nu este exact.Giulgiul din Torino. Atunci trupul lui Isus a fost numai înfăşurat cu Giulgiul şi nu exista fâşii care îl reŃineau. pluralul de la othonen. ci ceva care înfăşoară în jurul corpul lui Isus. ci cuvântul othon care arată ceva care înfăşoară. (Ioan 11. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 18 di 31 mormântului gol este acela al Giulgiului gol! ! !” Există în traduceri şi alte alunecări de sens care afectează. Rezumat ToŃi cei patru evanghelişti confirmă că Isus a avut o înmormântare privată graŃie intervenŃiei lui Iosif din Arimatea (localitate nu departe de Ierusalim) pe lângă Pilat. . înfăşurându-l într-un cearşaf în poziŃie longitudinală. care a fost pusă în jurul capului lui Isus.D. Cert este că văzând toate acestea. Ioan şi Luca (23. de această dată. Ce anume din ceea ce a văzut l-a determinat să creadă în Înviere şi nu în furtul cadavrului. marama. Ioan vorbeşte însă şi de o altă haină funerară: soudariul. Marcu. Othonia e sinonimul folosit de Luca si Ioan pentru giulgiu. un fel de cearşaf de înmormântare numit Giulgiu. . indică o batistă mare care poate fi utilizată pentru a şterge sudoarea. Să înŃelegem foarte bine: în acest caz este vorba de fâşii care leagă trupul. Ioan descrie cu acurateŃe aceste haine pe care le vede când vizitează mormântul gol. ci „fâşii” care leagă mâinile si picioarele.44). numărul plural la loc de singular. această Ńesătură este separată. presupus de Magdalena? Hainele nu erau câtuşi de puŃin deranjate şi lăsau să se întrevadă lipsa cadavrului.9). . haină de in. Giulgiul era ca dezumflat şi soudariul se afla in acelaşi loc şi in aceeaşi formă. ci înfăşurat! Şi nu l-ar fi legat ca Egipteni cu fâşiile. este greu să nu crezi ! ! ! Pânzele funerare www. nu se foloseşte acest cuvânt. Felul în care găseşte hainele îl face să creadă: „văzu şi crezu” (Ioan 20. Folosirea pluralului este o caracteristică a limbii ebraice. acesta este giulgiul). pentru a Ńine închisă gura.ro . Patimile lui Cristos. Vocabularul Evangheliilor distinge Ńesătura care înfăşoară de aceea care leagă. 24. care înseamnă pânză. tunică subŃire. cum este caracteristica a limbii ebraice. ci rulată (Ioan foloseşte întotdeauna termeni precişi). De pildă. verbele şi în consecinŃă sensul naraŃiunii. 2. în timp ce Ioan spune că îl înfăşoară cu pânze (la plural: acesta este giulgiul exprimat cu un cuvânt apropiat de excelenŃa după folosinŃa a limbii ebraice). evident sinonimă cu precedenta. ci prin înfăŃişare: spre deosebire de alte Ńesături. patimile omenirii . cuvânt grec potrivit pentru că să se spună pânze care leagă.

patimile omenirii . Pe ceafă ies la iveală numeroase urme de hemoragie cu aceeaşi fizionomie ca cea de pe frunte. Giulgiul povesteşte… Cu inima umilă şi deschisă să mergem acum să privim Giulgiul care ne va şopti cuvintele Evangheliei prin rănile Omului înfăşurat în Giulgiu pe care ni le va arăta. Această lovitură este mai vizibilă pe negativul fotografic. mai bine evidenŃiată de imaginea tridimensională. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 19 di 31 6.D. La marginea de sus a frunŃii două râuri de sânge curg de la o rană superficială din partea dreaptă.Giulgiul din Torino. ca urmare a lezării unei vene. 1. Şiruri de spini înfigându-se profund au lezat www.20-22) Pe amprenta feŃei se poate observa cum nasul a fost dezaxat de o lovitură de baston. este clară şi direcŃia loviturii de baston.venos. Fruntea şi ceafa (Matei 27. în formă de trei întors. Sângele are într-adevăr caracter artero .donbosco. FaŃa (Ioan 18. La mijlocul frunŃii există o mică scurgere de sânge venos.27-30) Se pot observa apoi multe coagulări de sânge pe frunte şi de-a lungul părului. Patimile lui Cristos.ro . 2.

Patimile lui Cristos. Aceşti spini au următoarea proprietate: dacă sunt apăsaŃi uşor. 27. de înălŃime diferită iar cel biciuit stătea aplecat. aşadar. Loviturile biciuirii (Ioan 19. (Mt. Un tip de biciuire. 3. altul cu cârlige. în schimb. se îndoaie. Biciuitorii au fost doi. Mc.14-15) Omul Giulgiului este plin de răni şi lovituri. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 20 di 31 probabil vreo ramură a arterelor occipitale şi câteva vene profunde. cu spatele dezvelit.15) Acesta din figură este un tip de bici ale cărui bile (taxilli) se pot pune deasupra urmelor lăsate pe trup.Giulgiul din Torino. penetrează ca nişte ace.D. Leziunile venelor şi arterelor sunt cauzate de aşa-numita „încoronare cu spini” .26.ro . patimile omenirii . 4. dar nu penetrează. Au lovit mai mult în zona umerilor şi a coapselor. 5. Se pare că doar faŃa nu a fost atinsă de lovituri (sau poate nu se vede din cauza sângelui mult). Lovitura biciului. Pentru biciuirea omul de pe Giulgiu probabil au fost folosite două feluri de bice: unul cu bile la capătul curelelor. pe lângă vânătaie provoca şi o sfâşiere. Drumul condamnatului www. poate în jur de 100 sau 120. Spinii Spinii care formează casca-coroană pusă pe capul Omului din giulgiu erau probabil aceia pe care botanicii le cunosc sub numele de zizyphus spina Christi. ExperŃii au numărat mai multe de 100.donbosco. 6. dacă sunt presaŃi cu violenŃă. 15.

ro .D. centrul frunŃii. ambii genunchi şi ceva mai puŃin zigoma stângă poartă semnele evidente ale unor lovituri provocate de căzătură. îl prinseră pe un oarecare Simon din Cirene.26-27). Răstignirea www. bârna transversală a crucii. cel puŃin trei. 23. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 21 di 31 Imaginea Giulgiului a înregistrat cum a fost drumul Omului Giulgiului către locul osândei finale.donbosco. Patimile lui Cristos. sprâncenele. Zigoma dreaptă. Evanghelia confirmă în mod indirect: Simon din Cirene este constrâns de centurionul roman să ducă crucea lui Isus: „Şi cum îl duceau. şi-i puseră în spate crucea. care se întorcea de la câmp. 7. Umerii au fost frecaŃi de „patibulum”. patimile omenirii .Giulgiul din Torino. să o ducă în urma lui Isus” . Căzături Giulgiul revelă lovituri din cauza căzăturii lui Isus. (Lc. Trebuie să fi fost lungă de un metru şi şaizeci de centimetri şi să fi cântărit aproximativ 40-50 de kilograme. legată de braŃele condamnatului.

Patimile lui Cristos. C. cum spune Evanghelia. patimile omenirii . de către solul roman în Siria Quintilio Varo. mulŃi oameni din oraş au fost răstigniŃi: „500 pe zi sau mai mulŃi.. Mâinile şi braŃele www. cam 6000 de sclavi au fost răstigniŃi pe strada Appia din ordinul lui M. Liciniu Crasso. în schimb din piciorul stâng se vede doar urma călcâiului şi aceea a adânciturii. Pentru a-i face să moară mai repede. în timpul asedierii Ierusalimului. ). stângul fiind deasupra celui drept care se sprijinea pe bârna crucii. îl răstigniră acolo” (Luca 23.: în timpul revoltei lui Spartacus.C. 8. Amprentele picioarelor Piciorul drept (în pozitiv este stângul) a lăsat o amprentă completă. Herodot constată că aceasta practică exista în Asia Mică la greci şi în Africa la Cartagine. chiar şi două zile.ro . deoarece picioarele sunt suprapuse şi fixate cu un singur cui. în anul 70 d.Giulgiul din Torino. preluată de la persani.33). Răstignirea a fost abolită de Constantin şi niciodată n-a mai fost practicată legal.33) Cele două picioare au fost prinse în cuie încrucişate.C. 2000 de răzvrătiŃi iudei au fost daŃi să fie răstigniŃi în anul 4 î. Picioarele Răstignitului nu sunt zdrobite.donbosco. 9.” RăstigniŃii puteau să reziste mult. 10. Istoria aminteşte de mii de răstigniŃi în primăvara anului 71 î.D. Răstignirea era folosită des în antichitate. Picioarele (In 19. „o mulŃime de bandiŃi” au fost răstigniŃi în Palestina de către procuratorul roman Felice ( 52-60 d. le zdrobeau picioarele. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 22 di 31 „Când au ajuns la locul numit Craniul. C.

Este sângele fără ser ieşit. atunci când e lovit.D. între a cincia şi a şasea coastă. declanşează o durere atroce.ro . Lovitură suliŃei ar fi făcut să curgă mai întâi partea roşie. pentru a lua un pic de aer ca să nu moară imediat asfixiat. din rana produsă de suliŃă. ambele oblice. Se află la dreapta. pe partea anterioară a toracelui.Giulgiul din Torino. 33-34) Rana produsă de suliŃă iese în evidenŃă. apoi cea seroasă. AntebraŃul drept este străbătut de pete de sânge care se întrerup şi se intersectează. în parte distrusă de incendiu. la fel ca şi rănile cuielor de la mâini şi de la picioare. Are formă ovală şi măsoară 4. după moarte. în schimb.donbosco. Petele de sânge nu sunt prezente în mod continuu de-a lungul nici unuia dintre cele două braŃe. 11. A fost studiat şi experimentat locul cuiului şi aşa-numitul „spaŃiu al lui Destot”. Rana este în carp. dimensiunile sale sunt de 6 cm x 15 cm. Acest lucru înseamnă că poziŃia condamnatului varia din când în când în funcŃie de mişcarea. Rana coastei (Ioan. sângele care mai înainte s-a adunat în adâncitura pleurei în urma uneia dintre multele traume suferite de Isus în timpul patimii. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 23 di 31 Pe giulgiu braŃele sunt încrucişate şi mâna stângă acoperă o parte din cea dreaptă. patimile omenirii . stângul. aşa cum www. Patimile lui Cristos. unde cuiul poate să treacă destul de uşor. care. În jurul rănii se vede o pată extinsă.5 cm lungime şi 1. urmând direcŃia braŃului. PoziŃia pe cruce Sângele care a curs permite reconstituirea poziŃiei pe cruce: braŃele formau unghiuri diferite cu patibulul. de aplecarea şi de înălŃarea necesare pentru a putea vorbi. 12. prezintă două parcurgeri separate. aşa cum e în reprezentările artistice. rănind însă nervul senzitiv-motoriu.5 cm lăŃime. 19. adică între osişoarele pulsului şi nu în palmă.

patimile omenirii . cât şi devoŃiunile bogate în elemente sensibile. Au format un fel de curea de sânge care se poate observa transversal lângă şolduri. Sângele de lângă rinichi Două scurgeri de sânge sunt evidente în zona rinichilor. Cererile Giulgiului Câteva întrebării. op. S-a adunat acolo când trupul Omului din Giulgiu a fost depus în mormânt. ContemplaŃie şi Rugăciune În spiritualitatea care s-a dezvoltat în Biserică. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 24 di 31 notează Ioan: „Ieşi sânge şi apă” (Ioan 19. Este sângele unui om mort. Baima Bollone. precum şi însăşi metoda propusă de sfântul IgnaŃiu de Loyola în exerciŃiile www.Giulgiul din Torino. (Ioan 19.34). Patimile lui Cristos. Reconstruirea rănii. 40) 13.10-40) Reconstituirea şi evidenŃierea loviturii de suliŃă cauzate Omului giulgiului. (vezi prof. 7. atât venerarea icoanelor. p. precum şi stabilirea tipului de sânge care a curs din această rană demonstrează că acesta era cu siguranŃă deja mort când a fost înfăşurat în pânză.donbosco. 14.D. c.ro . Sângele care a pătat pânza în acel loc este în fază de descompunere: este sângele unui cadavru. MeditaŃie.

ca şi Euharistia.Giulgiul din Torino. îl recunoaşte şi îl cinsteşte. să-i www. de aceea. moartea şi învierea lui Isus. Se poate vedea într-însa intervenŃia specială a lui Dumnezeu? * În privinŃa Giulgiului. Câteva întrebări (pentru reflecŃia personală) * Ce te-a impresionat mai mult din acest document-relicvă original şi unic? * Giulgiul ne este prezentat astăzi într-o epocă dominată de cultura imaginii. dar le presupune şi le aminteşte. unde Fiul Său a murit. Dumnezeu Tatăl a vrut să-şi manifeste iubirea infinită faŃă de om. moartea lui Cristos nu este doar un mister de durere. ci la ceea ce a suferit el. Ce-Ńi sugerează aceasta? * Giulgiul a fost definit o imagine nefăcută de mâna omului….ro . care devine extrem de folositoare pentru că deschide inima spre rugăciune şi absolut. n-am voit să ştiu nimic altceva decât pe Isus Cristos. patimile omenirii .” Giulgiul. care prin semnele sale revelează o PrezenŃă sfântă. Nu te uita. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 25 di 31 spirituale. 2. „În ea Cristos ne prezintă din nou acel sacrificiu realizat o dată pentru totdeauna pe Golgota. El a voit să ne mântuiască. aceasta este o metodologie care corespunde chiar logicii Întrupării: Dumnezeu a dorit să ia.donbosco. considerându-l de mare ajutor pentru favorizarea concentrării sufletului asupra misterului. trăsături omeneşti. 16 octombrie 2004). Sfântul Bernard spunea adresându-se unui creştin: „Aici trebuie să privească omul ca să-şi dea seama cât de mult se îngrijeşte Dumnezeu de el. Giulgiul. În consecinŃă. De ce Cristos a fost răstignit? Pentru că acolo. răstignit şi înviat. pentru că prin acest mister al morŃii Fiului Său. Giulgiul este PrezenŃa Omului Pătimirii. Vizionarea Giulgiului intră în aceasta spiritualitate a devoŃiunii şi poate favoriza concentrarea sufletului asupra misterului mântuirii prin meditaŃia asupra Omului-Dumnezeu. Sfântul Pavel. produce efecte sufleteşti în acela care îl vede şi îl înŃelege. 2). se adresa Corinteilor exclamând: „Întradevăr. „El m-a iubit şi s-a dat pe sine pentru mine” afirmă Sfântul Pavel (Gal 2. Din ceea ce a făcut pentru tine.viaŃa noastră. Cuvântul revelat ne face cunoscut într-un mod foarte evident că iubirea este cauza morŃii lui Cristos. În rugăciune. 1. După toate aceasta e bine să ne punem câteva întrebări şi să ne rugăm. considerându-l linŃoliul funerar al lui Isus. plin de entuziasm. Patimile lui Cristos. ne dezvăluie şi semnele învierii sale. se poate medita asupra raportului giulgiu – Evanghelii . în Isus. ca şi Euharistia. prin credinŃa şi harul lui Dumnezeu. de aici poate omul să afle ce gândeşte sau ce simte Dumnezeu pentru el. Prin realitatea sa trupească noi suntem invitaŃi să intrăm în contact cu misterul său divin (Papa Ioan Paul al II-lea. care ni-l arată pe Omul Pătimirii prin amprentele sale. De aceea.MeditaŃie . altfel decât Euharistia. care ne întristează. În acest sens. ci este mijlocul prin excelenŃă prin care iubirea se face cunoscută. până când El se va întoarce. ştiinŃa şi credinŃa par să fie de acord (excepŃie făcând faimoasa datare cu carbon 14) cu autenticitatea acestui document. Iubirea Doar Iubirea divină ne poate descoperi sensul morŃii lui Cristos. pe Cruce. mărturisind. Pe de altă parte. Euharistia de fapt este PrezenŃa care nu exclude celelalte prezenŃe ale lui Cristos. devine Memorial ce vesteşte Moartea lui Isus. la ce suferi tu. Giulgiul. rămâne în legătură profundă cu Sfântă Taină euharistică. recunoaşte valoarea pe care o ai în faŃa lui pentru ca. Ce gândeşti tu despre acest lucru? 2. este amintire a misterului mântuirii noastre şi. şi pe acesta răstignit” (1Cor. în iubirea lui pentru oameni. are o legătură evidentă cu Euharistia. Confruntarea dintre Evanghelii şi giulgiu ne convinge că giulgiul este într-adevăr un document original al Pătimirii.Giulgiul şi Euharistia Giulgiul. au recurs la elementul vizual şi imaginativ (acel compositio loci).D. este un semn care. Euharistia este PrezenŃa reală şi „în sensul profund şi primar de jertfă” . care nu are egal. care ne arată Pătimirea şi Moartea lui Isus. omule. Giulgiul.20). MorŃii şi Învierii lui Cristos.

8).Căci prin Sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea Contuziile umărului stâng şi rana de pe umărul drept. Mai întâi pentru că el este botezat întru moartea lui Cristos (cf. au întâlnit un om din Cirene numit Simon şi l-au constrâns să ducă crucea lui Isus” (Mt 27. cu cât s-a făcut mai umil. cel ce poartă crucea pentru mine.” (Ioan 15. pentru binele semenilor.13). . . 1 pag.5). . Încerc să mi-l imaginez pe acest om deosebit în faŃa ochilor mei. .2-3) 2.Giulgiul din Torino. .391). cu atât îmi este mai drag. . acest eveniment sângeros al Crucii se celebrează într-un mod nesângeros. Sfântul Pavel ne aminteşte că de fiecare dată când vom mânca din Sfânta Pâine şi vom bea din Potirul Mântuirii. Încerc să trezesc în mine dorul de a fi cu El.am dat celor care mă biciuiau” (Is 50. Cristoase. De fapt. îl scuipau” (Mc15.au aşezat-o pe cap şi îl loveau” (In 19. iar apoi pentru că la fiecare celebrare euharistică. „EI. Într-o rugăciune spontană. pentru noi! . i. „Şi soldaŃii.ro . până când va veni” (1Cor 11. pentru ca împreună cu el să vieŃuim” (1Tes 5. ContemplaŃie şi rugăciune Răni ale biciuirii pe tot corpul 1. care este iubirea lui Dumnezeu. Rănile de la genunchi provocate de căderi 1. . suferinŃa şi moartea. Creştinii sunt chemaŃi de Isus să participe conştient la opera mântuirii în misterul pascal. 390. „Cristos a murit pentru noi când eram încă păcătoşi” (Rom 5. şi cer puterea de a putea duce crucea de fiecare zi împreună cu El.1) 2.D. Această iubire. să poarte crucea. împreună cu Maria. . „Cristos a murit pentru noi. . purtând crucea. pentru răscumpărarea lumii.26). . .” (Liturghia orelor v. . se îndrepta spre loculCăpăŃânii. şi te binecuvântăm .donbosco.6). „Spatele l. îi mulŃumesc lui Isus pentru jertfa asumată pentru mine. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 26 di 31 descoperi bunătatea. . www. vesteşte. de asemenea. „… în timp ce ieşeau. şi cauza acestei morŃi. . . cu cât s-a făcut mai mic din iubire faŃă de oameni. „Şi lovindu-l peste cap cu o trestie.3). „Moartea Domnului o vestim. . patimile omenirii . Spune Apostolul: „S-a arătat bunătatea şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu. şi te binecuvântăm . pentru întreaga omenire.10) Comuniunea cu misterul morŃii lui Cristos este esenŃială pentru fiecare creştin. Patimile lui Cristos. cu atât mai mare s-a descoperit în bunătate şi. Rom 6.6) Meditând cu ajutorul Giulgiului din Torino acest mister de durere si de iubire. numit în ebraică Golgota” (In 19. Să fiu cu Isus.Ne închinăm Ńie. 19) 3. „Atunci Pilat a trimis să fie prins Isus şi l-a dat să fie biciuit” (In 19. conştientizez că sunt în prezenŃa lui Isus Cristos cel Înviat.Ne închinăm Ńie. mari şi evidente sunt bunătatea şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu! Şi ce mare dovadă de iubire ne-a dat cel care a avut grijă să unească natura umană cu cea divină şi s-a dăruit pe sine în locul nostru. „revărsată în inimile noastre de către Spiritul Sfânt care ni s-a dat” (Rom 5. împletind o cunună din spini. Desigur. Un om gata să fie umilit. mântuitorul nostru” (Tit 3. „Nimeni nu are o iubire mai mare decât cel care îşi dă viaŃa pentru prietenii săi.Căci prin Sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea Rănile de la cap şi contuziile feŃei 1. „El s-a dat pe sine pentru toŃi” (1Tm 2. acceptând împreună cu El crucea de fiecare zi. Se poate spune că cel care vesteşte moartea lui Cristos atunci când se împărtăşeşte.17) 2. Cristoase. ne cheamă să o imităm. să-şi dea viaŃa din toată inima. 32) Cea mai importantă şi deosebită taină a vieŃii şi a credinŃei noastre creştine este misterul pascal.4).

toŃi suntem părtaşi la misterul crucii.Ne închinăm Ńie.Ne închinăm Ńie. şi te binecuvântăm .donbosco.ro . toate suferinŃele devin o forŃă purificatoare pentru o unire mai profundă cu Dumnezeu. patimile omenirii .D.Căci prin Sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea Semnele rănilor de la mâini şi de la picioare 1. Bonora. pp. suntem conştienŃi de faptul că. Cristoase. Cristoase. şi te binecuvântăm . prin Duhul Sfânt care umple viaŃa mea.33-34) Dacă în mod liber îmi asum crucea mea personală. Giulgiul prin imaginea imprimată pune în lumină aspectul mântuitor al morŃii lui Cristos.” (Ioan 19. „Venind la Isus şi văzând că era deja mort. pentru o participare mai eficientă la opera mântuirii. „Când au ajuns la locul numit al CăpăŃânii. . toate durerile. . Sergio Dall Antonia sdb Pagina 27 di 31 . şi te binecuvântăm .33) Noi.17). . toate suferinŃele noastre au un sens. „Isus. (Ioan 19. . ştiind că totul era împlinit”. căci spune apostolul: „Dacă Cristos n-a înviat. pentru ca împreună cu el să vieŃuim” (1Tes 5. dar şi Isus este prezent în fiecare durere. www. l-au răstignit pe El şi pe cei doi răufăcători. .Căci prin Sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea Cristos din Giulgiu (Mattei Luigi 1999 .au mai zdrobit fluierele picioarelor.Ne închinăm Ńie. 42. care trebuie totuşi precizat: nu poate fi niciodată separat de misterul învierii.Bologna) Imaginea imprimată pe Giulgiu poartă semnele învierii.10). unul la dreapta şi altul la stânga” (Lc 23.43. (L. Sindone e scienza. din momentul în care Isus a luat lemnul crucii şi şi-a dat viaŃa pentru noi. Patimile lui Cristos. zadarnică este credinŃa voastră” (1Cor 15.28-30) 2.Giulgiul din Torino.) „Cristos a murit pentru noi. nu i. creştinii. Cristoase.Căci prin Sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea Moartea şi rana din coastă 1.

donbosco. şi se confirmă adevărul cuvintelor lui Isus: „Cineşi pierde viaŃa pentru mine. Astfel. patimile omenirii . şi a intrat în mormânt. Fiind depus sfântul Giulgiu in mijlocul unui popor numeros. moartea lui Cristos cheamă la moartea de sine din iubire. şi „Cine se încrede în mine va primi viaŃa veşnică” (Matei 19. care se jertfeşte din iubire. din inima mea a ieşit această rugăciune: O. de inexprimabilă amărăciune şi apăsare interioară: aceleaşi lupte pe care trebuie să le luăm de la capăt in fiecare zi. În primul caz tot ce se vede este ca reflectat într-o oglindă. şi ştergarul. a văzut Giulgiurile aşezate. Era o zi foarte călduroasă. dar celălalt discipol a alergat mai repede decât Petru şi a ajuns primul la mormânt.1). moare pentru sine şi devine o jertfă vie. Astfel Giulgiul şi pânzele devin semn al învierii. creştinul nu mai trăieşte pentru sine. Când vouă sunt dureri. Dacă iubirea l-a împins pe Cristos să se ofere ca jertfă pe altarul Crucii. E un strigăt care spune: pentru tine mam jertfit! Mai mult: „În locul tău m-am dăruit! . care fusese pe capul lui. care îl urma. în comuniune cu Cel căruia i se cuvine toată cinstea şi mărirea în veci. Mântuitorul meu. tu mişti din instinct unul din braŃe ca să ştii căruia îi corespunde într-adevăr cel pe care îl vezi. dar nu a intrat. Sunt în viaŃa fiecăruia dintre noi momente inevitabile de suferinŃă. ci pentru Cristos. chiar dacă ea nu este sângeroasă. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 28 di 31 Şi găsim în Evanghelie: „A ieşit atunci Petru şi celălalt discipol şi au venit la mormânt. El a văzut Giulgiurile care zăceau goale. La 4 mai 1613 sfântul Francisc de Sales avea fericirea să tina în mâinile sale. Giulgiul din Torino este mărturia patimilor lui Cristos şi a patimilor omenirii. Deci. Sau că tu eşti în El… De fapt. sentimentele mele în sângele tău sfânt!” . Deci. E tot ce ne dorim noi privind spre Cristos cel răstignit. Aplecându-se. ai înaintea ochilor pozitivul optic şi vezi bine figura acestui Om al Giulgiului. care se dăruieşte lui Dumnezeu şi aproapelui. Atunci a venit şi Simon Petru. Alergau amândoi împreună. Dar când eşti în faŃa negativului fotografic al Giulgiului. E misterul Omului Giulgiului. care nu era aşezat conform cu Giulgiurile. mai multe picături care se prelingeau de pe faŃa mea au căzut chiar pe sfântul Giulgiu. (In 20. ci pentru Cristos. misterul răscumpărării. sfântul Giulgiu. ea îl va inspira şi pe creştin la aceeaşi jertfă. ci cu deosebire rulat. poŃi vedea un pozitiv fotografic care este. zicea don Bosco (MB XI. Patimile lui Cristos. Dar pentru ca jertfa sa să fie plăcută Domnului.29). puneŃi-le cu spini ale coroanei lui Isus. Concluzie Când stai în faŃa Giulgiului. . însă. A văzut şi a crezut” . Acum intră tu în mine. în comuniune cu Cel căruia i se cuvine toată cinstea şi mărirea în veci. Mai târziu îi scria sfintei Ioana de Chantal: „Acum un an pe vremea aceasta eram la Torino. viata mea.3-8). 39). cea a lui Cristos. o va afla” (Matei 10. ea trebuie să fie făcută în comuniune cu singura jertfă perfectă. astfel încât îŃi dă impresia că tu eşti cel care se oglindeşte. creştinul care trăieşte în Cristos. care sosise primul la mormânt. sfântă şi bineplăcută lui Dumnezeu (cf. creştinul nu mai trăieşte pentru sine. de zbucium sufletesc.ro . Astfel. Rom 12. (1) Atunci a intrat şi celălalt discipol. şi aceasta datorită comuniunii sale cu Cristos cel răstignit care îl va conduce la învierea cea de apoi. Se pare că Omul Giulgiului ar vrea să-Ńi spună că tu eşti cel răstignit. Astfel. .” Din acest motiv. de abandonare. să amestec nevrednicele mele sudori cu ale tale! Sămi vărs sângele meu.363). la Torino.Giulgiul din Torino. în acelaşi loc.D. aceeaşi neputinŃă de a smulge răul www. moartea lui Cristos cheamă la moartea de sine din iubire. un negativ optic şi de aceea anevoie percepi figura Omului din Giulgiu.

chiar şi de puŃin interes. Storia Sacra. Torino. Cristos de astăzi. 1908. trebuie ca simŃim că suferinŃa noastră se pierde în a sa. don Bosco dorea ca în fiecare vineri tinerii săi să mediteze patima lui Isus prin intermediul Caii Sfintei Cruci (M. alt discipol secret. Când suferinŃa nouă smulge din inima cuvintele pe care le-a rostit Isus pe cruce.E.. VIII. don Bosco îi arată crucifixul spunându-i: „Mamă.". În acele momente Cristos este alături de noi cu sfânta sa agonie Pentru aceasta putem să spunem din nou.VE 8. care erau dificili.. l-a pus într-un mormânt nou săpat în stâncă. parte a Bisericii Metropolitane din acest oraş" (Cfr. patimile omenirii . Patimile lui Cristos. III. Patimile omenirii. l-a îmbălsămat şi l-a învelit într-un cerşaf. Dar asta nu este de ajuns! Don Bosco nu doar cunoştea Sfântul Giulgiu şi www. (Magnolato Cesco 2000) San Donà di Piave . Putem să ne întrebăm: el ştia de giulgiul ce era la el în oraş? Ce a făcut? L-a ignorat? A propagat în rândul tinerilor săi devoŃiunea faŃă de acest obiect sfânt? El unul dintre cei care au incercat sa îi facă pe tineri să fugă de păcat şi să le umple inima de iubirea lui Isus. L. Şi dorea să continue această practică şi pe viitor cum apare chiar în scrisoarea lui din 1865 (M. Ştim bine că don Bosco a fost un mare educator ce a trăit la Torino. unde nimeni nu mai fusese înmormântat acolo. 320).. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 29 di 31 din jurul nostru. ba chiar s-a folosit de el pentru a-i ajuta pe tineri să facă din viaŃa lor un răspuns generos petru marea iubire a lui Isus. la Valdocco se simŃi obosită şi incapabilă de a purta greutatea atât de mare a atâtor de mulŃi tineri. p 107 nota 1). 86).!" Mama Margherita înclină capul şi spuse: „Ai dreptate!" si zicând acestea rămase dându-si toate forŃele pentru tineri până la moarte! La începutul Postului Mare din 1848.S. Când în anii 40 scrise petru tineri „Istoria Sacră" în paragraful „Isus în mormânt" scrie: „Iosif (nn din Arimateea) ajutat de Nicodim.D..Giulgiul din Torino. atâtea iluzii care se destramă! Trebuie ca amărăciunile noastre să nu se transforme în venin.donbosco. priveşte. ca la început: Giulgiul din Torino. Patimile lui Cristos. Sunt fapte şi documente care certifică aceasta! Când mama sa. a dat jos de pe cruce corpul lui Isus.B..ro . ca o lacrimă într-un ocean.. Şi pune o notă în subsol. Bosco.. În acestă notă scria aşa: „Acest cerşaf după multe evenimente minunate a fost dus la Torino unde se găseşte şi acum în Capela Real a sfântului Giulgiu.B. poate în ei a încercat să introduca iubirea lui Cristos răstignit? să îi facă să înŃeleagă iubirea acelui Dumnezeu care ni l-a dat pe fiul lui şi a acceptat ca el sa moară pe cruce pentru a ne salva sufletele? Nu este nici un dubiu! Tatăl şi maestrul tinerilor nu a ignorat ci a îmbogaŃit iubirea tinerilor faŃă de Isus chiar urmând patima lui neignorând pentru nimic giulgiul. Giulgiul şi don Bosco Când vorbim de giulgiu putem sa ne gândim dacă acest interes pentru „cerşaful" sfânt se poate extinde in domeniul tinerilor sau poate chiar ceva în plus. D.

cât şi de grija şi spiritualitatea formatoare a lui don Bosco sunt un puternic stimul de a nu da uitării acest mare dar al Domnului. 117. E clar aşadar că don Bosco nu doar ştia şi venera Giulgiul. Putem noi salezienii să neglijăm această sensiblitate pedagogică şi formativă? DevoŃiunea lui Nogier D.D. M. 137).. (M. El se va îndurera de durerile lui Isus şi a Mamei sale făcând tinerii să urască păcatul şi să aibă o iubire arzătoare faŃă de Isus Răscumpărătorul. Sunt două momente certe. II.. ci îl considera ca un preŃios dar a lui Dumnezeu pentru a-i educa pe tineri. 117). Prima oară se spune în mod expres: „Don Bosco a mers cu toŃi tinerii de la oratoriu. www. cu ocazia expoziŃiei din 21 aprilie 1842 şi a expoziŃiei din 22 aprilie 1868 când el merge cu tinerii de la oratoriu să venereze giulgiul. dar îl venera personal şi a dus şi din tinerii săi să îl venereze de mai multe ori! (M. care atestă devoŃiunea lui. salezianul care s-a interesat primul să fotografieze Giulgiul.B. cerşaful sfânt numit Giulgiu.B. pentru a-i ajuta să îl iubescă pe Isus.cel care în toată viaŃa sa nu pierdea ocazia cà sà vorbeascà de Patima Domnului şi de durerile mamei sale. care în cursul timpului au promovat diverse informaŃii şi devoŃiuni ale Giulgiului.donbosco.. şi dintre toŃi ceilalŃi fii ai lui don Bosco. Putem noi salezienii să uităm acest lucru?. Patimile lui Cristos.II. Sergio Dall Antonia sdb Pagina 30 di 31 istoria lui. patimile omenirii .B.ro . IX.Giulgiul din Torino. ca să îi fie recunoscători la cât demult a făcut pentru noi şi pentru a-i convinge mereu în plus să nu îl mai ofenseze pe Isus prin păcat.

..........A................ info www...................................................... 105-113 .... 19 7.. Almanahul Presa Bună 1999........................Giulgiul din Torino.........Pagina Internet: http: //www..............L........ 4 4... Jaca Book-Edizioni Paoline......................... Lumea CredinŃei................ Italia ............... BONORA..................... Giulgiul lui Iisus.............. Storia del Volto di Crist.MARIA TIMARU M............................................. TV.. 1 1.................. 20-21 ..D....... pag............. pp...................... Mogliano Veneto.................. 9 5.......ro ........ENCICLOPEDIA.... Giulgiul sfânt.................. Leonardo Da Vinci...................... Sergio Dall Antonia sdb Pagina 31 di 31 CUPRINS Giulgiul din Torino ............... 16-9 ............. pag........................ Ma lasciamolo in pace! ............ 17 6....BONORA LUIGI............................. settembre 2005......................................................EMANUELA MARINELLI...donbosco............................ Prezentarea Giulgiului ..................................... Cercetarea ştiinŃifică ........... Bucureşti ................. Sindone e Scienza..................................... Începutul istoriei şi prezenŃei Giulgiului ......................................... La Chiesa e la sua storia.... DI GIGLIO.... Italia........... Il Volto dei Volti.. Exallievi don Bosco Astori... patimile omenirii ....... sindone....... Storia mistero ricerca............. Drumul şi etapele documentate despre păstrarea Giulgiului............................ Bollettino Salesiano....... Giulgiul povesteşte….............. 28 Bibliografie: ..................... GHERGU... Nasce l’uomo moderno dal 1300 al 1500...... martie 2005.............. TV...... Lămuriri cu privire la Evanghelii. O piatră de poticnire............... 1998 ....... pag................. Cererile Giulgiului ....................... Pauline................... 2 2...... 24 Concluzie ............. 63 .............................DUMITRU MANOLACHE............................. gruppo Biblico Astori-Mogliano Veneto...................... 3 3...... 15.............. Bacău.. Giulgiul din Torino..................................................................... Patimile lui Cristos.......................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful