LUCRARE DE DIPLOMA “Ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta”

Scoala sanitara postliceala “Carol Davila” r3j20jh Bucuresti

coordonator Prof. ...

PLANUL LUCRARII: I Istoric II Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului III Ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta A. Date despre boala 1. Definitie 2. Anatomie patologica 3. Etiologie 4. Patogenie 5. Diagnostic clinic 6. Diagnostic paraclinic 7. Diagnostic diferential 8. Evolutie 9. Tratament a) medical b) chirurgical 10. Masuri profilactica B. Ingrijiri generale C. Ingrijiri specifice 1. Proces de ingrijire 2. Studiu pe cazuri 3. Anexe IV Concluzii V Bibliografie selectiva I ISTORIC

In 1889 Reginald Fitz intocmeste prima clasificare a pancreatitelor acute, clasificare care isi pastreaza valabilitatea pana astazi. Fitz imparte pancreatita acuta in trei categorii a caror gravitate creste progresiv. Prima dintre acestea este pancreatita acuta edematoasa, intalnita in cca. 90% din bolnavii cu pancreatita acuta si care este de fapt un proces inflamator autolimitat cu raspuns favorabil la tratamentul conservator. A doua categorie este pancreatita acuta hemorgica, forma de gravitate crescuta, cu mortalitate ce poate ajunge la 40%. Incidenta reala nu este cunoiscuta deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie sau necropsie. Cea de-a treia forma de pancreatita, cu potentialul letal cel mai ridicat, si care apare la bolnavii ce au supravietuit fazei hemoragice este pancreatita acuta necroticohemorargica. Procesul inflamator si hemoragic evolueaza catre necroza la care se adauga suprainfectia bacteriana, procesul are tendinta sa se extinda peripancreatic in lungul spatiului retroperitoneal, putand ajunge in mediastin sau scrot. In 1963 Altemainer si Alexander publica o sinteza a literaturii de pana atunci, sinteza in care se remarca predominanta etiologiei biliare a pancreatitei acute (56% din cazuri), uramata de cea etilica (22% din cazuri). In 1979 apar o serie de lucrari scrise de Frey si Lindenauer in care se subliniaza faptul ca pancreatita acuta hemoragica este o faza premergatoare a supuratiei pancreatice. De asemenea autorii arata ca frecventa scazuta a pancreatitelor la bolnavii ce au evolutie ulterioara spre abcedare se poate explica prin gravitatea formelor de pancreatite la alcoolici, care in general nu mai ajung in faza de abces. In Romania au publicat studii privind pancreatita acuta si complicatiile ei septice: Juvara, Burlui, Turai. Juvara in 1957, in “Chirurgia pancreasului” precizeaza indicatiile interventiei chirurgicale in pancreatita acuta, asta ca prima dintre acestea este situata in care “apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroza sau supuratie pancreatica”. Cercetarile lui Burlui si colaboratorii sai, s-au concretizat in

imaginea metodei perfuzarii cu Novocaina a radacinii mezenterului pentru tratamentul pancreatitei acute. In 1985, Juvara si colaboratorii sai analizeaza o serie de cazuri de pancreatita acuta subliniind importanta identificarii tuturor expansiunilor colectiilor pentru evolutia bolnavului. II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI ANATOMIE Pancreasul este o glanda cu dubla secretie - externa si interna anexata duodenului. Prin structura si aspectul exterior prezinta asemanari cu glandele salivare, motiv pentru care a mai fost numit si “glanda salivara abdominala”. Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan. Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai voluminoasa, iar portiunea stanga mai subtiata, ascutita. Este turtit anterioposterior si este aplicat pe peretele posterior al abdomeniului. Directia transversala usor ascendenta de la dreapta spre stanga. De asemenea prezinta o curbura cu concavitatea posterioara, determinata de coloana vertebrala. Culoarea roz-cenusie devine rosie in timpul activitatii. Suprafata are un aspect lobulat. Consistenta - relativ ferma, dar elastica ceea ce face ca organele din vecinatate sa-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe usor. In sectiune are aspect carnos. Dimensiuni: · lungimea: 15 - 20 cm · inaltimea: 4 -5 cm (la nivelul capului) · grosime: 2 cm Pancreasul este ceva mai voluminos la barbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime pana la 40 ani, pentru ca dupa 50 ani sa drescreasca treptat. Greutatea este in medie de 80 grame.

Fata anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita tuyberozitatea omenala. spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca. ea se termina ascutindu-se spre coada. anterioare si inferioare. la stanga splina. El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni: supramezocolica si submezocolica. prin spatele vaselor mezenterice superioare. iar prin coada patrunde in hipocondrul stang. La dreapta lui se gaseste duodenul. deci pancreasul ocupa egipastrul. impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. el poate urca pana la a 12-a vertebra toracala (situatie inalta). Capul are forma aproximativ circulara si prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si o circumferinta. Portiunea dreapta orientata vertical e mai voluminoara si se numeste cap. Pancreasul raspunde primei vertebre lombare. Proiectia la suprafata corpului . usor oblica in sus si spre stanga se numeste corp. Portiunea orizonatala. sau poate cobora pana la a 3-a vertebra lombara (situatie joasa). Coada se continua fara o limita neta cu corpul. Fata inferioara este strabatuta de doua santuri. Fata posterioara priveste spre organele etajului submezocolic. se numeste procesul uncinat. Situatie .Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe coloana vertebrala. pentru artera si vena lineala (splenica). Ea poate avea forme diferite si poate fi lunga sau scurta.Configuratie exterioara Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta. Marginile se formeaza intalnirea fetelor si sunt: superioare. Intre cap si procesul unciant se formeaza o scobitura adanca incinzura pancreatica. Din marginea stanga a portiunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care se curbeaza si se indreapta medial si in jos.

Portiunea submezocolica raspunde cavitatii periteonale mari si vine in raport cu colonul transvers si cu ansele intestinului subtire. Portiunile pancreasului au o fixare diferita. se aseamana. Fata anterioara a capului pancreasului este acoperita de peritoneu. in buna parte. pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale. prin fascia de coalescenta retroduodenopancreatica Treitz prin vase si nervi. · la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga. cu raporturile duodenului. In cazuri exceptionale. · inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra ombilicului. care este aplicat pe ea prin fascia de coalescenta retroduodeno-pancreatica Treitz (acest raport explica de ce inflamatia ductului coledoc se poate propaga la pancreas si sa dea pancreatite). de care adera prin tracturi conjunctive solide. fapt care a determinat denumirea de “simbioza duodeno-pancreatica”. Acestora li se adauga presa abdominala. Capul este cuprins in concavitatea duodenala si este mai bine fixat decat coada legata de splina prin ligamentul splenico-lineal.· superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor opt. Raporturile pancreasului Raporturile pancreasului. Mijloace de fixare . prin peritoneu. · la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane.Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine fixate ale cavitatii abdominale. Portiunea supramezocolica este acoperita inainte de portiunea pilorica a stomacului si raspunde bursei omenale. . El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care I se deschid canalele excretoare. Fata posterioara are un raport foarte important cu ductul coledoc. in special cele ale capului. Capul pancreasului este cuprins in concavitatea duodenului.

Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. la majoritatea oamenilor prin ampula lui . asemanatori cu cei din carotida. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire. ele sunt legate prin ligamentul frenico-lineal. Din aceste ducte ajunge in canalul Wirsung si in duoden. Uneori cele doua organe vin in contact. este in raport cu fascia retroduodeno-pancreatica Treitz. · marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers. formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin . care continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate. alteori raman indepartate. · marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungeste si pe fata posterioara). unde se adauga bicarbonatul si apa. ansele jejunale si colonul transvers. slab dezvoltata. · fata posterioara. neacoperita de peritoneu.insulele Langerhans). Produsul de secretie se varsa inm ductele intercalare. Coada pancreasului se indreapta spre splina. · marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior.Corpul pancreasului stabileste urmatoarele raporturi: · fata anterioara vine in raport cu fata posterioara a stomacului (impresiunea gastrica) si este acoperita de peritoneul perietal al bursei. · fata inferioara este acoperita de peritoneu si prezinta trei impresiuni lasate de organe: flexura duodeno-jejunala. In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa principala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina. Structura Pancresul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exocrina si endocrina. care separa incomplet lobii si lobulii. Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma sferica sau ovoidala.

strabate pancreasul de la coada spre cap. celulele B.ia nastere din ductul principal in locul unde acesta se curbeaza in jos. la nivelul papilei . care se varsa intr-o portiune superioara invecinata. de aici se indreapta. canalul Santorini. Pancreasul endocrin contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic: celulele PP. strabatand capul pancreasului spre duoden. Canalele excretoare ale pancreasului sunt: cel principal (Wirsung) si cel accesor (Santorini). unde se deschide le 3 cm deasupra papilei mari. Uneori coledocul si ductul pancreatic se pot deschide separat in duoden. ductul se curbeaza in jos. prima participand la reglarea metabolismului glucidic. impreuna cu bila. respandite difuz in tesutul exocrin. Exista si un canal accesoriu. la periferie sunt inconjurate de o retea reticulo-capilara. In structura lor au: celulele A situate predominant in centrul insulei (elaboreaza si secreta glucagonul). Ajuns la nivelul capului. apoi spre dreapta. Ductul panctreatic accesor . Inainte de deschiderea ampulei ductul pancreatic are un sfincter format dintr-un manson de fibre musculare netede.Vater.canalul Santorini . Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare. mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine). Amandoua sunt confundate in parenchimul glandular si se deschid in duoden. prin inhibarea secretiei celulare A si B. Constitue 1-3% din volumul glandei si sunt mai numeroase la nivelul cozii. la egala distanta intre marginea superioara si cea inferioara (mai aproape de fata posterioara). Ductul panctreatic . asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina).canalul lui Wirsung . Aceasta proemina pe suprafata interioara a duodenului sub forma papilei mari in varful careia se afla orificiul de deschidere a ampulei in duoden. Pancreasul endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina. perforeaza impreuna tunica musculara si se deschid impreuna in ampula hepato-pancreatica a lui Vater. Pancreasul endocrin este reprezentat de Insululele lui Langerhans. se alatura ductului coledoc.

El antreneaza osmotic si apa de-a lungul ductului pancreatic. Eliberarea . retropancreatici. Vasele limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si. in special. Este un lichid limbede. uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml. Contine substante anorganice. Vascularizatie si inervatie Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hapatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ale arterei splenice).sucul pancreatic Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Sangele de la pancreas se varsa in vana porta. care introduce concomitent in celula ioni de clor. cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele). Inervatia vegetativa simpatica si parasimpatica este data de plexul celiac si plexul mezenteric superior si lineal. Componentele anorganice Bicarbonatul este secretat in ductele pancreatice printr-un proces activ (insotit de cresterea consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare (cca 70mEq/l).duodenale mici. Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrana apicala a celulelor epiteliale. Cand ductul Wirsung este obstruat canalul Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului pancreatic in duoden. FIZIOLOGIE Pancreasul exocrin . Venele se formeaza in retele parelele cu arterele avand in general aceeasi dispozitie.

se activeaza si autocatalitic. PH-ul sucului pancreatic reflecta PH-ul sangvin. Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al duodenului. Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina.clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului. Componentele organice Enzimele Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Enzime proteilitice Tripsina secretata ca tripsinogen. Enzimele amilolitice Alfa-amilaza este mai puternica decat cea salivara deoarece digera si amidonul crud pe care il transforma in maltoza. Maltaza este in cantitate mica in sucul pancreatic. maltotriozei si dextrinelor. Actioneaza asupra celor trei principii alimentare si se impart in: amilolitice (alfa-amilaza si maltaza). PH-el optim de actiune este 6.7-7. Impreuna cu izmoltaza (din sucul intestinal) realizeaza hidroliza maltozei. bicarbonatul din suc crescand in alcaloza metabolica si scazand in acidoza metabolica. mediator al stimularii vagale. Secretia acinara este izotona. cea finala este hipertona. Natriu si potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se pastreaza constanta. Actiunea ei necesita prezenta ionilor de clor. maltotrioza si dextrine. . activat in duoden de enterokinaza (enzima secretata de mucoasa duodenala). In ductul panctreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in schimbul potasiului. In activare intervin ionii de calciu. lipolitice (lipaza) si proteolitice (tripsina. carboxipeptidaza). chimotripsina. si de colecistokinina (cck).

B si D se afla in anumite zone invecinate. Actioneaza asemanator cu tripsina.insulina. tetra-peptide si unii aminoacizi. Activatorii sunt clor. Aceasta se poate totusi produce prin obstructia ductelor pancreatice. Chimiotripsina deriva din chimiotripsinogenul activat de tripsina. inhiband secretia celulelor A si B. Are actiune hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul fiziologic prin indreptarea excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de glicogen) si stimularea utilizarii ei tisulare.monogliceride si glicerol. Celulele A. glucagonul. Enzimele lipolitice Lipaza desface trigliceridele in acizi grasi.natriu si ionii de calciu. prima participand la reglarea metabolismului glucidic. Pancreasul endocrin contine si celulele D care secreta somatostatina (STS) si gastrina. dar si cel lipdic si protidic. Exista inhibatori intrapancreatici si pentru chimiotripsina. Actioneaza impreuna cu acizii biliari la interfata apalipide. STS si PP Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in special metabolismul glucidic. Actiunea tripsinei asupra tesutului pancreatic este impiedicata de inhibitori ce se afla in tesutul pancreatic. Pancreasul endocrin . PHul optim de actiune este 8. Acestia impiedica astfel autodigestia pancreasului exocrin. PH-ul optim pentru actiune este 8. Pancreasul endocrin poseda si celule care secreta polipeptidul pancreatic (celulele PP).PH-ul optim de actiune este 7-9. functionand . In metabolismul glucidic intervine si glucagonul (cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si impiedicarea utilizarii ei tisulare.Tripsina desface legaturile peptidice ale proteinelor si ale polipeptidelor rezultand di-tri. Glucagonul este secretat de celulele A. coaguland insa laptele (tripsina coaguleaza sangele). Calciu stabilizeaza enzima.

fara interventia sistemului nervos.este explicata importanta insulinei in procesele de sinteza si crestere. Insulina circula libera in sange.muscular si adipos. Insulina. Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase vitale.Coma diabetica este explicata prin efectul insulinei asupra metabolismului proteic.Tesuturile prin care intervine in reglarea metabolismului intermediar sunt:cel hepatic. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza.Insulina scade glicemia.diabetul zaharat. Secretia de insulina este stimulata si de manoza si . Reglarea secretiei de insulina Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct. Se influenteaza prin deversarea produsului de secretie in lichidul interstitial sau prin contingente morfofunctionale. Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori. care se elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de calciu) in capilarele pancreasului.deoarece faciliteaza penetrarea glucozei in hepatocit si in alte tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica. prin jonctiuni prin care citoplasmele celulelor invecinate comunica direct. Initial este preluata de circulatia porta. Acest feedback negativ contribuie la mentinerea unui nivel glicemic normal. este sintetizata sub forma unui polipeptid. Insulina are efect hipoglicemic.Hipoinsulinismul produce prin dereglari ale metabolismului intermediar.dar si in cel lipidic si protidic. principalul hormon glicoreglator.ca celule paracrine. Efectele metabolice ale insulinei Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic.asemanatoare cu al hormonului somatotrop si a celor tiroidieni.

in special de cei glicoformatori (alanina. glucagonul este stimulat si prin glucoza si aminoacizii din intestin. realizat prin mecanisme opuse celor prin care insulina are efect hipoglicemiant. Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi. prin sange a glucozei pe secretia de insulina. Reglarea secretiei de glucagon Hipoaglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la normal a glicemiei. disponibilizand o cantitate crescuta de glucoza pentru tesutul muscular prin mobilizarea ei din . Acest mecanism secretor se adauga acriunii directe. Glucagonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului endocrin. Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie glucoza. actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine rezerva de glicogen.glucoza intalnind in sange o concentratie crescuta de insulina. Secretia de glucagon creste in effort fizic si stres de orice natura prin sistemul nervos simpatic. Asemeni insulinei. Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilocolinei.Efectul vagal este inhibat de atropina. Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un feed-back negativ complementar cu cel realizat de reactia inversa a hiperglicemiei cu secretia de insulina. glicocol) care actioneaza prin sange.Are un puternic efect hiperglicemiant. serina. Stimularea secretiei de insulina prin ingestia de glucoza si aminoacizi se explica prin secretia de hormoni digestivi produsa. Simpaticul inhiba secretia de insulina. Stimuleaza glicogenoliza.fructoza(convertita intracelular in glucoza). Un asemenea efect il au si unii aminoacizi. Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii(AA). Secretia de insulina este mai mare dupa ingestia de glucoza (prin actiunea asupra mucoasei gastro-intestinale) decat dupa administrarea intravenoasa. avand caracterul unei reactii de anticipare.

prin acetilcolina. STS poate ajunge in circulatia generala actionand ca un hormon sistemic. Secretia lui este inhibata de STS. Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o mobilizare a glucozei disponibile din organism. insa fenomenele grave ale bolii sunt urmarea . prin activarea in glanda a fermentilor pancreatici. determinata de procesul patologic de autodigestie. corpii cetonici si insulina. locala si generala. DEFINITIE Pancreatita acuta este o boala acuta. normal inactivi la acest nivel. Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. Secretia STS este stimulata de factorii care cresc secretia de insulina. Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie. gravitate si durata variabila. Somatostatina (STS) si secretia de insulina si glucagon STS a fost descoperita initial ca hormon hipotalamic ce inhiba secretia de hormon somatotrop. DATE DESPRE BOALA 1. In general STS are un efect inhibitor pe functiile pe care le influenteaza. acizii grasi liberi dein plasma. III Ingrijirea pacientilor cu pancreatita acuta A. Nu afecteaza glicemia. Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de intensitate. Celulele D secreta si gastrina. Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu este precizat. Parasimpaticul. STS este secretata de celulele D din pancresul endocrin.glicogenul hepatic. unii aminoacizi. O parte din acestea sunt rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermentii trpsina si lipaza. hipoglicemie. Polipeptidul pancreatic (PP) Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv. STS inhiba secretia de insulina si glucagon actionand ca un hormon paracrin. celule situate in vecinatatea celulelor A si B. stimuleaza secretia de glucagon.

zonele necrotice se pot transforma in sfaceluri libere. 3. constituind sechestre pancreatice sau se pot infecta determinand formarea unor abcese postnecrotice. deseori si zone necrotice de marime si distributie variabila interesand parti din glanda sau pancreasul in totalitate. duodenala) si peritonita consecutiva. Procesul de digestie enzimatica in jurul glandei (exemplu: vasele splenice) determinand hemorargii intraperitoneale grave. glanda este marita de volum. ANATOMIE PATOLOGICA Exista doua forme de gravitate diferita: a) pancreatita acuta edematoasa cu tumefierea glandei prin edem si prin hiperemie b) pancreatita acuta necrotico-hemoragica cu leziuni mult mai mari (comparativ cu pancreatita acuta edematoasa). asemanatoare petelor de ceara (datorata autodigestiei grasimilor). In alte cazuri pancreatita acuta edemanoasa ramane in acest stadiu. prezinta zone hemoragice. care migreaza in general retroperitoneal catre regiunea lombara stanga sau abdomenul inferior. plamani. ETIOLOGIE . pe toate parenchimele si tesuturile ce asigura functiile vitale ale organismului: creier. 2. cord. Se pot acumula secretii pancreatice si resturi lichefiate de tesuturi intr-un spatiu delimitat de structurile vecine pancreasului formand un “pseudochist pancreatic”. vase sangvine. Seroasa peritoneala este presarata cu pete. Daca bolnavul supravietuieste perioadei initiale a unei pancreatite acute necrotico-hemorargice. provocand fistule (gastrica. etc. sau la erodarea segmentelor vecine ale tubului digestiv.actiunii toxice a fermentilor si a altor produsi toxici la distanta. Uneori pancreatita acuta edematoasa este stadiul premergator al unei pancreatite acute necrotico-hemorargice. Cavitatea peritoneala contine lichid hemoragic in cantitate mare. numite pete de citosteatonecroza.

Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in activitate digestiva) o activare locala a fermentilor (in primul rand transformarea tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic. aceste modificari vasculare pot . splenectomii).Factori favorizanti: · obezi. 4. Poate aparea si in urma unor traumatisme pancreatice. PATOGENIE Se disting doua etape: · declansarea procesului de autosugestie · urmarile acestui proces Declansarea procesului de autosugestie poate fi determinata de doua serii de facori: factori canalari care produc: · refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun biliopancreatic ca urmare a obturari ampulei lui Vater printr-un calcul mic. dintre acestea o categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii. bogata in grasimi si alcool. care apar mai frecvent in urma interventiilor in regiune (ulcer duodenal. colecistectomii. sau · refluxul de lichid duodenal in pancreas ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si pancreatito-duodenal. sau de un proces de vasconstrictie. Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa. un graunte de colesterol sau chiar un spasm. · purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza). In acelasi context de intensa activitate digestiva a glandei. mari mancatori si consumatori de alcool. sau · retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a canalului excretor. insa poate aparea si dupa orice tip de operatii. · teren vascular aterosclerotic. factori vasculari: · ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici.

5. rar exista diaree. intereseaza jumatatea superioara a abdomenului cu iradieri diverse. spre gat. Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica. Cel mai important simptom este durerea. cu tromboze intraviscerale si hemoragii. chiar si pentru lichide. stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale · defecte de coagulare a sangelui. Greturi si varsaturi frecvente. lipaza si ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza si lipoliza exercitat in glanda.deplasa autoactivarea fermentilor. Varsaturile sunt. spre spate. spre hipocondrul drept. dar si pe tesuturile si organele situate la distanta. la inceput. lor datorandu-li-se gravitatea si mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute. In general se descrie durerea “in bara” (rezistenta la calmantele uzuale) simuland ulcerul. toxica a parenchimelor nobile importante: · encefal · rinichi · cord · vascodilatatia cu hipotensiune. Meteorism abdominal. spre abdomenul inferior. Tranzitul intestinal este incetinit. alimentare. Urmare a actiunilor fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc: · leziunea chimica. cu toate ca sistemul excretor a canalelor este normal. . cat si in jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen. spre umarul stang. DIAGNOSTICUL CLINIC Debut in general dupa o masa copioasa. Intoleranta alimentara poate fi totala. Urmarile procesului de autosugestie Dupa deplasarea initiala procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice tripsina. Foarte violenta. apoi bilioase sau hemoragice.

cu sonoritate normala. DIAGNOSTICUL PARACLINIC . dar dureros la presiune. fara contractura generalizata. oprirea tranzitului pentru fecale si gaze. Abdomen normal sau meteorizat. rosu. instalandu-se socul. sub forma de agitatie. alteori este initial si mult timp conservata. Subicter sau icter in cca 20% din cazuri. delir.Stare generala . Puls normal sau tahicardic. Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate. asemanatoare cu o colicistita acuta: dureri epigastrice si in hipocondrul drept. Tulburari psihice frecvente. c) forma pseudoperforativa. foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc majoritatea simptomelor. supraombilicala alungita fuziforma. Examenul obiectiv. piele marmorata. tabloul clinic local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau peritonita. facies vultos. foarte sensibila · semne de pleurezie mai des stanga (apoximativ 1/5 din cazuri) Predominenta unora dintre simptomele si semnele clinice a permis descrierea unor forme clinice cu aspect particular: a) forma pseudocolecistica. in care exista aparare musculara si chiar contractura generalizata. anxietate. dispneee. 6. transpiratii reci.uneori grava de la inceput. varsaturile. Tensiunea arteriala . varsaturi. Febra in general sub 38 grade Celsius.initial este crescuta. Este un contrst intre intensitatea fenomenelor subiective si saracia formelor obiective abdominale. d) forme fruste. b) forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire. Poate exista: · durere la presiunea ungiului costovertebral stang · tumefactie palpabila transversala. se poate pune problema unei perforatii ulceroase sau apendiculare. febra. predomina metorismul. Ulterior tensiunea arteriala poate scadea. incoerenta verbala. O vezicula biliara destinsa si imflamata coexista deseori cu pancreatita acuta.

nu e constanta si nici patagnomonica pentru pancreatita acuta.Este foarte important avand in vedere polimorfismul clinic al pancreatitei acute. deplasarea. dar. semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic. cilindrilor granulosi (semne de iritare renale). · Poate sa apara anemia. · hiperamilazurie de peste 256-512-1000U. Incepe la 2-12 ore dupa primele simptome. · Leucocitopza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparuta la bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a organismelor). · Hiperglicemia moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si glucagon. ascentionarea . oligoanurie. · Hipocalcemia are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai prost cu cat este mai scazuta. pungii cu aer a stomacului. dureaza 3-4 zile. Explorari imagistice a) Examenul radiologic · radiografia abdominala pe col poate evidentia bule de gaz extraluminal. · Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic. · Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale. b) Urina · reducerea diurezei. · Afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citoliza si a celor de colestoza. Examene de laborator a) Sange · Amilazemia prezinta adesea valori crescute. · modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor. · VSH-ul crescut.

PUNCTIA ABDOMINALA Indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. amicrobian cu continut mare in amilaze 7. Poate sa apara lichi clar sau hemoragic. · irigigrafia · fistulografia se face la bolnavii operati cu drenajabdominal prelungit si semne clinice de abces cu substante de contrast iodate · colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea sistemului canalar pancreatic) b) Ecografia . · tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil.poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater. Poate arata trasee normale-trasee modificate prin hipocalcemie. Afectiuni medicale · indigestia simpla sau o gastrita acuta . pleurezie pulmonara la baze. prin semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite acute. c) Alte examene imagistice · tomografia · scintigrafia EKG Indispensabila. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.emidiafragmelor.

peritonita biliara · colica renoureterala · ocluzie intestinala Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdominale acute chirurgicale care reprezinta . colon . duoden.plamani de soc. in primele 2-5 zile: · ocluzie intestinala inalta .spre deosebire de pancreatita acuta urgenta chirurgicala.dilatatie acuta gastrica · perforatie de stomac.peritonita acuta · eroziune vasculara . IRA · plaman . colescitita acuta. pneumopatii acute · insuficienta hepatica · leziuni cerebrale Formele subacute evolueaza: · spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva precoce care poate fi mortala · spre complicatii precoce.hemoragie digestiva sau peritoneala · tromboza portala . cauza mortii fiind: · insuficienta cardiocirculatorie acuta · intoxicatia globala cu leziuni grave parenchimatoase in: · rinichi oligurie. EVOLUTIE Este variabila si numai partial previzibila.insuficienta hepatica acuta · spre complicatii tardive (la 1-2 luni sau ani de la pancreatita . 8. Formele grave supraacute evoleaza mortal in 1-3 zile.· ulcer gastric sau duodenalin puseu dureros · infarct miocardic Afectiuni chirurgicale · apendicita acuta cu sediu anormal · ulcer gastricsau duodenal perforat · infarctul intestinal · torsiuni viscerale diverse · colica biliara.

prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul postnecrotic · recidiva pancreatitei acute . urmarirea diurezei si a PVC.prin scleroza glandulara postinflamatorie care sufoca acinii bazeaza calea excretiei · hipoinsulinism . si volemic. nutritie parenterala totala si aspiratie nazogastrica prelunmgita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice) b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si. TRATAMENT Medical Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute.pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu spectru lung si. diminuarea hipoxiei celulare. avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Ca (la nevoie) · solutii coloide · solutii glucozate c) medicatie sedativa · contraindicatie absuluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian determinand agravarea bolii · perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. K (functie de diureza). Pentru combaterea socului se folosesc: · solutii cristaloide: NaCl.acuta) · pseudichist · pancreatita cronica . avand urmatoarele obiective si metode de realizare: a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut. cea pentru anaerobi.pancreatita acuta recidivanta 9. 1% sau infiltratii retroperitoneale d) medicatie antienzimatica · Trasylol · EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant atisoc decat antienzimatic d) antibioterapie . bilantul hidroelectrolitic. Se face intravenos in functie de starea generala. in special. ca urmare. Se mai recomanda antibiotice cu .

bolnavul avand icter sau antecedente biliare confirmate. cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare. pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii. care devine nociva) e) corticoizii . cu actiune inflamatorie. coledococolitotomie. in prezenta suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala).actiune asupra florei intestinale (Neomicina. in special in formele fara necroza intinsa. Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea simptomatologiei. Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica. progresiv. contraindicatii Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice. Daca se gaseste pancreatita.100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic. colecistostoma). se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza evolutia pancreatitei (colecistectomie. precoce sau tardiva: · hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul) . sau cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale. Chirurgical a) Indicatii. Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce perturbari ale florei. Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida. Bolnavul trebuie urmarit in spital cel putin 3 saptamani.in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice f) radioterapie locala . apoi cea solida. Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei. Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta. se face: · infiltratie cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal · drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice · controlul cailor biliare.

multipe systeme organ foulure) . edeme · functia respiratorie: hipoxie severa .S.M. .C. caracterizat prin aparitia insuficientelor organice multiple. iar la nivelul spatiului retroperitoneal apar sfaceluri si puroi.N. In prezent nu exista nici o modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu certitudine a necrozei pancreasului si in consecinta.: confuzia Etapa II: · stare generala: bolnav suferind · functia cardiovasculara: dependenta de volemie · functia renala: azotemie minima · functia hepatica: icter · S. Tesutul pancreatic este modificat.N.· perforatia discerala cu peritonita (sutura perforatiei. hiperleucocitoza.M.S. b) sindromul imunodeficientelor multiple de organ (conform O.S. drenaj peritoneal) · abces retroperitoneal (semnalat de aparitia frebei. apare lichefactie.O. Post operator poate sa apara M. se intervine pentru plasarea unui drenaj) Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate. indicatia interventiei chirurgicale se va formula pe criterii clinice.O.: stare variabila · functia respiratorie: tahipnee. reagravarea starii generale. instalate in etape: Etapa I: · stare generala: fara modificari · functia cardiovasculara: necesita cresterea bolemiei · functia renala: adaptabilitate limitata · functia hepatica: necesarul de insulina crescut · S.F. hipoxie · metabolism: catabolism sever · tablou sangvin: scad trombocitele. cresc sau scad leucocitele Etapa III: · stare generala: evident modificata · functia cardiovasculara: fenomene de soc. hipocapnie. scaderea debitului cardiac.C.

C.F. de o stare hiperdinamica a circulatiei in conditiile in care contractilitatea cardiaca scade.N. ceea ce duce la prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati. Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatica si pentru actiunea sa de inhibitie a coagularii si lizarea cheagului. aceasta facandu-se prin mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza. in final. In conditiile hipercatabolismului accentuat se instaleaza suferinta hipoxica si.N. . M. Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru modularea coagularii. La bolnavii cu P. moartea celulara.: coma Sindromul apare ca raspuns inflamator sistemic.S.A. acesti bolnavi fiind expusi la M.: bolnavul raspunde la stimuli Etapa IV: · stare generala: terminala · functia cardio-vasculara: supraincarcarea volemica · functia respiratorie: hipercapnie · functia renala: oligurie · metabolismul: acidoza severa.O. trebuie inceputa imediat.S.S.O. Pentru ameliorarea functiei pulmonare se recomanda mentienerea fractiuni de oxigen la un nivel cat mai scazut posibil in aerul inspirat deoarece nivelul crescut de oxigen este un stimul pentru producerea fibroplastelor care duc la aparitia fibrozei pulmonare si a insuficientei respiratorii acute.H.· functia renala: retentie azotata · metabolismul: acidoza metabolica.N.C. se insoteste de o stare hipermetabolica insotita.O. coagulopatie · S. excesiv la un factor declansator pe care reactia de aparare locala nu reuseste sa-l stapaneasca si sa-l delimiteze.F.F. In final apare alterarea macro si micro circulatiei. creste consumul de oxigen · tablou sangvin: apar celule imature la periferie. Importanta este si mentinerea microcirculatiei. hiperglicemie · tablou sangvin: coagulopatia · S. la randul ei. profilaxia si/sau tratamentul M.

precum si cele de origine vasculara. se gaseste o cantitate mare de grasimi neutre si fibre musculare. 10. La examenul microscopic. dar. B. Trebuie evitat abuzul de alcool si alimente. cu o suparaveghere postoperatorie competenta. microscopice si biologice. obtinute dupa o purgatie usoara. alcolici. cei cu afectiuni biliare) trebuie educate si suparevegheate in legatura cu factori favorizanti ai bolii. sindromul se accentueaza si poate intra in faza ireversibila.inca din faza initiala a bolii datorita procesului inflamator. dintre acestea o categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii care apar frecvent in urma unor interventii in sfera abdominala. Cand. 70-80 % se elimina si cantitatea de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. afectiunile biliare trebuie tratate (in mod special litiaza). ulterior se adauga si elemente septic. din cantitatea de grasime cuprinsa in regimul de proba. din evacuarile dintre cele doua indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice. In insuficienta pancreatica. Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme pancreatice. se poate preintampina aparitia pancreatitei acute. Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale. grupele de risc (obezi. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul pancreatic. MASURI PROFILACTICE Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei acute. INGRIJIRI GENERALE Explorarea functionala a pancreasului Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba SchimidtStrassburger. Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii crescande asupra cazeinei. Dozarea amializei se face .

Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului. interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Asistenta medicala trebuie sa caute sa . Pentru obtinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in fermenti. Pentru amializurie se trimit la laborator circa 50 ml urina. Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului. De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina obisnuit se dozeaza amializa. durere. de preferinta din prima emisie de dimineata. rolul asistentei medicale este deosebit de importanta.dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii asupra amidonului. Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui. ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului. al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara. Pentru amializemie se recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe).). prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului. Recoltarea sucului pancreatic se face prin tupajul duodenal. Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura). varsaturi. etc. investigatiile necesare diagnosticarii. fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului.

explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia. Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama. Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie. de aceea. Sa ajuti bolnavul sa respire Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata. dar care sunt absolut necesare. volum. odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului.linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii permanente. Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului (prin refluxul sangelui in stazm). recoltarea sangelui prin punctie venoasa). Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaustubul digestiv. explicandu-i utilitatea si importanta analizelor. importanta acesteia pentru evolutia bolii. pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice. greutate. eliminari. Pacientul. Sa ajuti bolnavul sa elimine . pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. pentru stabilirea conduitei medicale. etc. ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie. varsta.

sechestre). bila. O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi. Muzica. Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase a pacientului. pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor. mirosuri si lucruri dezagreabile. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote. Revenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore). culoare.La bolnavul cu pancreatita acuta operat. pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata. trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului. verde. hemoragic). Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta. dorsal sau sezand. culoarea (galben. Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie. Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. . indiferent de pozitie: decubit lateral. precum si suprimarea foamei. eventual mirosul si continutul (cheaguri. Se va incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. sero-hemoragic. calitate (seros. contactul cu o alta persoana pot induce somnul. notand: cantitatea (in ml).). hemoragic. La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul amializelor. lectura. Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum. etc. ventral. continut.

Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea. sa se imbrace si sa se dezbrace Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi. Deosebit de important. a unei atmosfere confortabile. partial. sa aiba tegumente curate Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare. sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii. la nevoie. . Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului.acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce nu-i face placere. ingrijit. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul. este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a pansamentului si. pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea. la pacientii operati. automutilarea sau lezarea celor din jur. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil. cat si de ajutorul necesar pentu ingrijirea corpului sau. Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul imbracamintii adecvate. Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat. tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii corpului. Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele Boala il priveaza. Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu. Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa aiba o infatisare curata.

Sa ajuti bolnavul sa invete . Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii. recuperarea lui completa. de conditiile si severitatea imbolnavirii. de teama. Sa ajuti bolnavul sa comunice Separarea de familie. grad de inteligenta. sa-si exteriorizeze sentimentele. experienta si gusturi. Sa ajuti bolnavul in munca saaau ocupatii productive Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate. Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rau Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare. scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate.Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor. varsta.). cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de religii si rase. zile de post sau zile in care este interzisa munca. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital uramarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor functiilor sale corporale. explicandu-i ca ea nu poate actiona conform dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste. nelinistile. etc. de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat. Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala.

C. INGRIJIRI SPECIFICE 1. leziuni la nivelul portiunii ampulare a duodenului sau canalului lui Wirsung (tumori. alcoolul. hipocondrul stang. Surse de dificulatate Bolile cailor biliare. Manifestari de dependenta Durere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate. · pancreatita acuta hemoragica. alimentatia copioasa bogata in special in grasimi. biliare. necroza si supuratie. determinat de leziuni anatomice si functionale la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la hemoragii. Este uneori atat de intensa atat poate duce la colaps cardiovascular. ascarizi). Proces de ingrijire Definitie . Mecanismul principal Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor leziuni anatomice. sifilisul si arteroscleroza.pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut. · pancreatita acuta gangrenoasa. obezitatea. Clasificare: · pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute. inflamatii calculi.Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive. boala ulceroasa. gastroduodenitele. · imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala · varsaturi alimentare. hemoragice .

aparatura (cantar. pancreatice. Nevoia de a respira Problema: dispnee Cauza: durere cu caracter colicativ Obiective: amelioararea. temperatura corporala. respiratie (dispnee). revenirea la o respiratie normala Interventii autonome: observarea. sa invinga teama. d) Surse de informare: Pacientul. meteorism cu suprimarea gazelor. aparat de tensiune. alimentare si . sughit. tensiunea arteriala. pulsului si tensiunii arteriale Interventii delegate: administrarea de antialgice. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din viata de zi cu zi. 2. puls (rapid-120 de batai/min). anturajul. pentru combaterea dureri. faciesanxios. Obiective generale Ameliorarea durerilor abdominale sa nu prezinte varsaturi. documentele (bilet de trimitere. a bea Problema: inapetenta Cauza: tulburari secretorii. sa fie echilibrat hidroelectrolitic. aprecierea si notara in foaia de observatie a valorilor respiratiei.· meteorism abdominal Metode de culegere a) Observarea: Starea generala alterata. Nevoia de a manca. b) Masurarea: Greutatea corporala. Plan de ingrijire 1. aparat pentru radiologie pe goli). ochi ficsi privind teama. c) Interviul: Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei. varsaturilor. varsaturi alimentare bilioase. tegumente reci cu transpiratii reci. internare). examen de laborator (analize din sange). familia. meteorism. greturi varsaturi Obiective: combaterea greturilor.

3.O. Nevoia de a evita pericolele Problema: durere socogena. Nevoia de a elimina Problema: alterarea eliminarii intestinale Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii pancreatici Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F. Studiu pe cazuri . cefalee Cauza: starea generala alterata datorata bolii Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere Interventii delegate: administrarea de antialgice 2. frica de durere Cauza: durere si socogen Obiective: pacientul sa nu prezinte durere Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui. a se odihni Problema: agitatie. Interventii delegate: administrare de laxative 4. ameteala. Nevoia de a dormi. alcatuirea unui regim alimentar adecvat Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.hidratare corespunzatoare Interventii autonome: observarea aspectului. aprecierea gradului de deshidratare. cantitatea si numarul varsaturilor. asigurarea unui mediu corespunzator pentru odihna pacientului Interventii delegate: administrarea de sedative usoare 5.

varsaturi bilioase si hemoragice. bea 1-2 beri pe zi. varsaturi la inceput alimentar apoi bilioase. La examenul general: inaltime 1. intoleranta alimentara. este de meserie lacatus si se transfera de la spitalul din Fetesti.O. mictiuni cu striactii hipocrome Ficat: hepatomegalie Glande endocrine: pancreatita acuta SNC: orientat temporo spatial. bicarbonat de sodiu). La durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea dureroasa) si la administrarea calmantelor (algocalmin. aparare musculara in etajul supra- .A. greutate 124kg. Pantelimon din Bucuresti pe data de 7 II 2003 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta. Pacientul ne afirma ca avea insomnii si anxietate.I. prezent Examen local: Subiectiv: dureri abdominale intense. Nu prezinta alergii. P. R. casatorit. puls 84 batai/min Aparat digestiv: intoleranta alimentara. locuieste impreuna cu sotia si copilul lor Fetesti. dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in etajul supraamezocolic. 130/70 mm Hg. greturi. unde a fost operat. 1) Domnul P. tranzit incetinit. la 12 ani a facut operatie de apendicita. greturi si varsaturi Obiectiv: meteorism abdominal. tranzit incetinit.PREZENTARE DE CAZ (cazul nr.98 m. este sociabil cu colegii. in varsta de 31 de ani.. Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara. balonari. Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator.I.T. durerile treceau. dureri difuze Aparat urinar: normal. greturi. la spitalul Sf. de religie ortodoxa. Tegumente si mucoase: normal colorate Sistem osteo-tendinos: integru Sistem muscular: functional Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min Aparat cardio-vascular: T. nu se enerveaza repede.

mezocolic Examene paraclinice: Ecografie abdominala: ficat usor neomoge.durere Problema: alimentatie inadecvata prin deficit Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaos absolut tubul digestiv timp de 7 zile Interventii: rol propriu: · ajut pacientul in timpul varsaturilor · invat pacientul sa respire profund · aplic tratamentul medicamentos (antiemetice. lob drept la rebord. fara caliculi.9 · hematocrit 32.5 · amilaze 1033 uw Plan de ingrijire 1.61 mg% · hemograma 15. splina de volum normal. vitamine) · incurajez pacientul · reduc sau opresc raportul de lichide si alimente rol delegat: . diafragm cu mobilitate redusa. pancreasul nu se vede Radiografie: · abdominbala simpla fara nivel hidroaeric · pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat. Nevoia de a bea si a manca Semne de dependenta: · imposibilitate alimentatiei · greata · varsaturi Sursa de dificultate: de ordin fizic .3 · sodiu 138 · potasiu 4. colecist cu dimensiuni normale. Examene de laborator: · glucoza 107 · uree 0.

Diazepan 2 fiole .2 fiole · Ser fiziologic . Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de dependenta: adormire dificila Problema: insomnia Sursa de dificultate: boala Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de 24h Interventii: · invat pacientul sa practice tehnici de relaxare.4000 ml · Ringer .2 fiole · Vitamina C 500 .H. inainte de culcare · administrez medicatia: Fenobarbital o fiola.C un gram · Calciu . exercitii respiratorii 15min. Nevoia de a elimina Semne de dependenta: retentie de fecale si gaze Problema: constipatia Sursa de dificultate: de ordin fizic-durerea Obiectiv: pacientul sa aibe tranzit intestinal in limite normale Interventii: · determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide · urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor · administrez la indicatie laxative · recomand alimente bogate in reziduri Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit.3 fiole · Papaverina .· Algocalmin .4 fiole · Cefobid .4000 ml · Glucoza 5% . 2.3000 ml Evaluare: Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi.2 grame · Metronidazol un flacon · H. 3.

2) Doamna D. D. Doamna D. Este de meserie contabila si de religie ortodoxa. manaca condimentat. bea numai la ocazii un pahar cu vin.N. locuieste cu sotul in Bucuresti intr-un apartament cu 2 camere. se intelege bine cu sotul si cu colegele de serviciu. Dupa consultul medical sa pus diagnosticul colecisto-pancreatita acuta. ca se simpte obosita. greutate 60 kg Tegumente si mucoase: normal colorate Sistem osteo-tendinos: integru Sistemul muscular: functional Aparat respirator: torace normal conformat. Durerile au caracter colicativ (au cedat la administrare de Scobutil. Doamna D. a avut in copilarie pojar si rujeola. respiratii 16 Aparat cardio-vascular: TA 110/70 MG. Pantelimon pe data de 18 III 2003 ora 14:00. iradiaza in bara si in regiunea lombara si sunt insotite de greturi si varsaturi cu caracter bilios.· identific nivelul si cauza anxietatii · intocmesc un program de somn corespunzator organismului · observ si notez calitatea si orarul somnului Evaluare: pacientul se simte odihnit.N. casatorita. puls 64 batai/min Aparat digestiv: greturi. Pacienta afirma ca are o stare de epuizare nervoasa. in ultimul timp a slabit foarte mult (25 kg) si are ochii incercanati. este adusa de salvare la spitalul Sf. dar este prelungit (7-9 zile). Nu prezinta alergii. in varsta de 48 si ani.N. Colebil).65 m. dureri cu caracter colicativ in hipocondrul drept cu iradiere in bara si lombara dreapta Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice .N. Din discutia cu pacienta aflam ca este fumatoare (un pachet pe zi). varsaturi bilioase. are dureri in hipocondrul drept in urma cu trei zile. La examenul general: inltimea 1. PREZENTARE DE CAZ (cazul nr. are ciclul menstrual regulat la 28-30 de zile.

perioada somn- . cu tonusul fizic si psihic bun in decurs de 72 ore Interventii: · identific cauza oboselii · ajut pacienta sa-si planifice activitatile cotidiene · invat pacienta cum sa execute tehnici de relaxare · observ si notez functiile vitale si vegetative.T. canalul Wirsung vizibil pe 2/3 din lungimea lui. Nevoia de a dormi si de a se odihni Semne de dependenta: ochii incercanati Problema: oboseala Sursa de dificultate: boala Obiectiv: pacienat sa fie odihnita. Colecist usor destins.G. contur relativ regulat care prezinta o lama de lichid in fata lui si in spatiul subhepatic. dimensiuni normale.O.09 mg % amialize 1374 UI T. Meterorism abdominal. aparare musculara la acest nivel Examenul paraclinic: · ecografie abdominala · ficat omogen.40 mg% leucite 11400 glicemie 1.Ficat: normal Glande endocrine: normal SNC: orientata tempero-spatial.P 12 UI Tymol 2 Plan de ingrijire 1. pereti subtiri fara caliculi · pancreas hiperecogen. Examene de laborator: · sange: hemoglobina 14. diametrul anteroposterior la nivelul capului. R.durere in epigastru si hipocondrul drept cu iradiere in bara si in lombara dreapta · durere la palpare in hipocondrul drept si epigastru. prezente Examnul local: · subiectiv .

odihna, comportamentul pacientei · administrez medicatia indicata de medic si observ efectul medicamentelor Evaluare: pacienta si-a ameliorat starea de oboseala. 2. Nevoia de a elimina Semne de dependenta: menoragii Problema: elimninare menstruala Sursa de dificultate: de ordin fizic - durerea Obiectiv: pacienta sa aibve o stare de bine psihic in 24 ore Interventii: · linistesc pacienta in legatura cu problema sa · administrez medicatia · explic scopul interventiilor Evaluare: pacienta se simte mai bine dupa administrarea medicatiei, eliminare menstruala in limitele obisnuite. 3. Nevoia de a bea si a manca Semne de dependenta: greturi si varsaturi Problema: alimentatie indecvata prin deficit Sursa de dificultate: de ordin fizic - durerea Obiectiv: pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi Interventii: · asez pacienta in pozitie semisezand, sezand (decubit dorsal), cu capul intr-o parte · ajut pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o · aplic tratamentul medicamentos: vitamine, antiemetice · invat pacienta sa inspire profund · incurajez pacienta Evaluare: pacienta nu mai prezinta greturi si varsaturi. PREZENTARE DE CAZ (cazul nr. 3) Domnul C.I. in varsta de 40 ani, casatorit, cu domiciliul in Bucuresti, locuieste cu sotia intr-o garsoniera. Este de meserie

muncitor si religie de ortodoxa. D-l C.I. se prezinta la spitalul Sf. Pantelimon pe data de 20 IV 2003 la ora 9.45’,cu diagnosticul , pancreatita acuta. Din discutia cu pacientul aflam ca este fumator (2 pachete /zi),se intelege bine cu sotia, este sociabil cu colegii, bea 2-3 pahare pe zi cu vin dupa fiecare masa. La varsta de 22 ani a avut hepatita acuta virala. Cauza internarii: durere intensa in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept, adormire dificila (greoaie), constipatie. Istoricul bolii: dureri epigastrice cu iradiere in hipocondrul drept debutate in urma cu doua zile, fara a diminua in intensitate dupa administrare de Scobutil si Papaverina .Nu a mai tolerat nici un fel de alimente sau lichide prezentind varsaturi dupa orice aliment ingerat. Nu prezinta alergii. Protocol operator: Celiotomie mediana xifo-ombilicala. In peritoneu se gasesc cca. 1500 ml lichid sero-hemoragic. Stomac, intestin, colon normale. Ficat moderat marit de volum. Rare pete de citosteatonecroza la baza mezenterului si mezocolonului transvers si pe fata anterioara a capsulei pancreatice. Pancreas global marit de volum, consistenta ferma, cu masiv edem pancreatic. Se face decolare duodeno-pancreatica cefalica pana la dreapta aortei.Capsulotomie pancreatica partiala, decolare coloparietala stanga, mergand retropancreatic, de unde se evacueaza lichid hemoragic.Se procedeaza la colecistostomie pe tub Petzer.Drenaj retroperitoneal. Pansament. La examenul general: inaltime:1,75 m, greutate: 75 kg Tegumente si mucoase: normal colorate Sistemul osteo-tendinos: integru Sistemul muscular: functional Aparatul respirator: torace normal conformat 18 respiratii/min. Aparatul cardio-vascular: TA-150/100 mm Hg

Puls - 72 batai/min. Aparatul digestiv:greata, varsaturi alimentare, dureri intense in epigastru si hipocondrul drept. Tranzit normal. Aparatul uro-genital:mictiuni fiziologice Ficat :hepatita virala 1977 dischinezie biliara 1991 Glande endocrine:normal S.N.C:orientat temporo-spatial;R.O.T prezente Examen local: · subiectiv: dureri in epigastru si hipocondrul drept, greturi, varsaturi · Obiectiv: abdomen dureros la palpare mai ales in epigastru si hipocondrul drept cu schita de aparare musculara, meteorizat; tranzit normal Examene paraclinice: · sange: hemoglobina 12,7 mg/l leucocite 10.800 glicemie 1,54 mg % bilirubina T- 1,21 mg% D- 0,20 mg% I- 1,01 mg% amilaze 3441 UI T.G.P 43 UI tymol 2 UML Se intervine de urgenta pe 21.IV.2003 Plan de ingrijire 1. Nevoia de a bea si a manca: Semne de dependenta: varsaturi, imposibilitatea alimentatiei Sursa de dificultate: boala Problema: alimentatie inadecvata prin deficit Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaus absolut tubul digestiv timp de 5 zile Interventii: rol propriu: · ajut pacientul in timpul varsaturilor · invat pacientul sa inspire profund · incurajez pacientul · aplic tratamentul prescris rol delegat:

Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de dependenta: adormire dificila Problema: insomnie Sursa de dificultate: boala Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ.durerea . · Penicilina 2 milioane · Ulcerotrat o capsula (la nevoie) · P. 2.5 gr. termen de 24 ore.administrez medicatia: Fenobarbital 1 fiola Diazepam 2 fiole . perfuzia a decurs in limite normale.· Papaverina o fiola · Scobutil o fiola · Algocalmin 2 fiole · Xilina o fiola · Gordox 3 fiole · Kanamicina 0.intomnesc un program de somn corespunzator organismului .V cu ser fiziologic 1000-3000 ml · Glucoza 1000-2000 ml Evaluare: pacientul pierde in greutate si nu mai prezinta varsaturi. Evaluare: pacientul se simte ceva mai odihnit. 3.Nevoia de a elimina: Semne de dependenta: retentie de fecale Problema: constipatia Sursa de dificultate: de ordin fizic.invat pacientul sa practice exercitii respiratorii 15 minute inainte de culcare. Interventii:.observ si notez calitatea si orarul somnului .E.

la indicatia medicului.S. halat.recomand alimente bogate in reziduuri .T. in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora · pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare · verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic · alegerea si pregatirea materialului pentru punctia venoasa · alegerea locului pentru efectuarea punctiei venoase · aplicarea garoului · dezinfectarea locului de electie .urmaresc si notez in foaia de observatie frecventa si consistenta scaunelor . mentinand insa precautii generale ca: · spalarea mainilor cu apa curata si sapun. masca. .determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit.S. Anexe Anexa nr. sort.H. etc.A. 1: Recoltarea sangelui pentru examen de laborator Generalitati: a) sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o tehnica simpla.T. Etapele prelevarii: · recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica dimineata pe nemancate. 3. laxative . · evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi · mentinerea securitatii personalului medical.administrez. dezinfectarea lor · echipament de protectie: manusi. pentru chimie tehnica · mov = Vacutainer E.Obiectiv: pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite normale Interventii:. sigura. b) in functie de codul de culoare al dopului prezentam tuburile Vacutainer: · rosu = Vacutainer pentru chimie clinica · verde = Vacutainer cu litiu pentru analize biochimice · galben = Vacutainer S.K3 pentru analize hematologice · albastru = Vacutainer pentru determinari de coagulare · negru = Seditainer pentru determinari V. ochelari.

heparina. DIATUBE-H · tuburi cu aditivi = E. interzis a palpa vena dupa dezinfectare · mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans · intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor .· efectuarea punctiei venoase · efectuarea recoltarii · aplicarea pansamentului adeziv · reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) · transmiterea tuburilor la laborator.A. pansament adeziv · tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic · ordinea prelevarii in tuburi este: · flacoane pentru hemocultura · tuburi fara aditivi · tuburi pentru determinari de coagulare . comprese sterile..T. verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea termenului de utilizare · garou elastic · solutie dezinfectanta · tampoane de vata. Punctia venoasa: · in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient · alegem locul punctiei si il dezinfectam.citrat Na. trombina b) montare holder-ac: · tinem acul cu ambele maini · efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de siguranta · indepartam carcasa protectoare de culoare alba · se insurubeaza capatul liber al acului in holder ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al acului. Pregatirea materialelor: a) materiale necesare: · holder · ac in carcasa sa protectoare.D.

pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub · daca se recolteaza din canula venoasa sau cateter montat pacientului primii mm de sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor injectate sau perfuzabile · calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0. iar cu policele impingem tubul · presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena · capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capului tubului Vacutainer.vecine · holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15 grade · detasam carcasa colorata a acului · introducem acul in vena cel putin 1 cm. iar sangele va fi aspirat in tub · cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor · holderul este mentinut stabil · in timpul recoltarii cu un nou tub. Efectuarea recoltarii in tuburi: · intoducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul.9% · acul utilizat. Complicatii posibile: . carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri · in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat · este interzis sa punem carcasa protectiare cu mana pe acul deja utilizat . iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata comprestiei trebuie marita si aplicam pansament adeziv. tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece provoaca hemolizarea probei.risc de contaminare prin intepare · dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatia de arsura).

Nota: in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila.· sunt aceleasi ca si la injectia intravenoasa · daca sangele nu este aspirat in tub controlam ca acesta sa fie corect impins in holder · daca sangele nu curge. 1. 2: Recoltarea urinei Examenul de urina: · urina poate fi recoltata dintr-o singura emisie sau din emisiile colectate timp de 24 ore · un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia pacientului pentru: toatela locala. tehnica de lucru. materialele necesare. sa urineze fara defectie. este aceiasi ca pentru injectia intravenoasa aspirand sangele prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare. volumul urinar: · poliuria poate fi: fiziologica dupa ingestii mari de lichide. pregatirea pacientului. Anexa nr. sa nu arunce din urina. sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe plosca · pentru examenul fizic urina trebuie recoltata timp de 24 ore determinandu-se volumul urinar. utilizarea corecta a vaselor colectoare. nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara a-l scoate din vena · atat timp cat acul se gaseste sub piele tubul este vidat iar sangele va fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena. densitatea · pentru examenul chimic urina colectata pe 24 ore se omogenizeaza si se trimite la laborator 100-150 ml sau se recolteaza numai urina proaspata de dimineata care este cea mai concentrata · vasele. . culoarea. sa colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector. mirosul. tubulatura de unica folosinta trebuie sa fie curata si clatita cu apa distilata pentru a nu schimba compozitia urinei recoltate.emotii. pentru femei sa evite colectarea in perioada menstruala. eprubetele.

unele alimente. dureri. densitatea urinara: · este invers proportionala cu volumul · hipostenuria (diureza apoasa) caracterizata prin elaborarea unei urini cu o concentratie mai mica decat a plasmei asa cum se intalneste in hiperhidratari. diuretice. culoarea urinei: · incolora sau aproape incolora in diabetul insipid. criza epileptica.frig.). coloranti · brun inchis in ictere · albastru dupa ingestie de albastru de matilen. “reflexa” (colica nefretica. scleroza renala.) · oliguria sau oligo-anuria se intalneste in deshidratari. cat si prin eliminarea unor produsi. faza poliurica a insuficientei renale acute · galben-inchis dupa afectiuni febrile acute. in diabetul insipid. intalnita in insuficienta renala cronica · hiperstenuria caracterizata prin elaborarea unei urini cu o . diabet zaharat. etc. 2. dupa ingestia de medicamente. methemoglobinei sau a mioglobinei. decompensare cardiaca. hipercalciurie convalescenta unor boli infectioase. insuficienta renala cronica (faza compensata) · izostenuria caracterizata printr-o urina a carei concentratie este egala cu osmolaritatea plasmei. administrari de medicamente (cofeina. etc. 4. transpiratii profuze · galben-verzui in afectiuni hepato-colecistice · rosu brun in prezenta eritrocitelor. insuficienta renala acuta (reluarea diurezei).. obstructii ale cailor urinare. hipotensiune. insuficiente renale acute (fara timpurie). insuficienta renala acuta (faza de reluare a diurezei). diabetul zaharat. 3. hemoglobinei. traumatisme puternice. criza de angor pectoris. mirosul urinei: · urina proaspata este usor aromata · mirosul se modifica dupa ingestie de cafea. diabet insipid. etc. patologica in insuficienta renala cronica (stadiul de compensare). hemoragii mari.

insuficientei renale grave · alcalina in infectii urinare. acromegalie. scleroza renala. de modul de recoltare · puternic acida in cursul diabetului. in functie de regimul alimentar (alimentatia carnata scade pH-ul. in intoxicatii cu metale grele. urobilina (practic se determina ambele substante deodata) · isi are originea in circuitul biliburinei. 7. factori patologici (renali. 5. de aceea in urina proaspata trebuie sa cautam urobilinogenul. in mielom. diabet zaharat. reactia urinii: · acest parametru variaza in limite destul de largi. sarcina. proaspat emisa contine numai urobilinogen care. afectiuni hepatice. hipercalcemii. pe cand cea vegetariana il creste). peste 1035. · creste in hipercorticism. extrarenali) c) creatinina: · scazuta in hipertiroidism. regim alimentar. principalii corpi azotati ai urinii: a) ureea: · excretia sa fiind direct legata de ratia de proteine alimentare · creste dupa regimuri hiperproteice. analiza urinei mai cuprinde determinarea urmatorilor produsi: a) urobilinogenul · urina normala. etc.concentratie foarte mare. trece in urobilina. sindrom nefrotic. infectii biliare. in perioadele de reabsortie a edemelor. de timpul in care se recolteaza urina (dimineata este mai acida). tratament cu testosteron. hiperaldosteronism. dupa administrari de substante de contrast. iar in cea care a stat cateva ore. anabolism b) acidul uric: valorile variaza in functie de varsta. icter obstructiv b) corpii cetonici: sunt expresia tulburarilor metabolismului lipidic din diabetul zaharat c) . 6. casexie. intalnita in deshidratari. sindrom Cushing d) aminoacizii urinari: cresc in insuficientele hepatice grave. in cursul bolilor insotite de hipercatabolism · scade in insuficienta renala. sindromul Fanconi. prin oxidarea la lumina. leziuni ale celulelor hepatice. intalnindu-se cresteri in hiperproductie biliara prin hemoliza exagerata. dupa varsaturi.

diaree. sub actiunea hormonilor steroizi (stress. cristalele de fosfati b) sedimentul urinar organizat: · celulele epiteliale cu interes de diagnostic limitat · leucocitele se gasesc in numar de 1-3 pe campul microscopic sau 100-200/ml/min · in numar mare constituie un indicator al infectiilor la nivelul . administrare de diuretice · scazuta in regimurile hiposaline. protease. enzimele si izoenzimele urinare: utile in diagnosticul unor boli renale si extrarenale · fosfatazele. a tesuturilor dure · redusa in insuficiente renale avansate. c) calciuria: · variatii care tin de regimul alimentar. hipercalcemie idiopatica d) oxalatii: cresc dupa alimentatii bogate in saruri oxalice si in (micro) litiaza urinara. intoxicatii cu vitamina D. 8. uratii amorfi si cristalele de oxalat · din urina alcalina se separa fosfatii amorfi. electrolitii urinari: a) natriuria: · variaza considerabil cu alimentatia · crescuta in regimurile hipersodate. oxidoreductaze 10. 9. in functie de reactia urinii si alimentatiei · din urina acida se separa acidul uric. sedimentul urinar: a) sedimentul urinar neorganizat: · se formeaza in urma separari unor substante. hipoparatiroidie · cresteri se intalnesc in hiperparatiroidism. acidoze tubulare.catecoaminele: crescute in special in feocromocitom. anumite osteopatii. administrari prelungite de diuretice. pielonefrite. activitatea paratiroidei. metastaze osoase. boala Addison · creste in hiperaldosteronism. gradulabsortiei intestinale. sub forma cristalina sau amorfa. prin pierderi extrarenale (predominant digestive). nefropatii tubulare. terapeutic) b) potasiul urinar: · influentat de alimentatie · scade in unele glomerulonefrite. uremie extrarenala. nefropatii tubulare sau interstitiale. in insuficienta suprarenala. Cushing. etc. leucinaminopeptidaza. osteoporoze.

boli infectioase) · glicozuria (diabetul zaharat. cilindrii pot fi celulari (eritrocitari. conturul dublu si absenta granulatiilor. o serie de procese degenerative ale aparatului urinar · leucocitele mari. 11. cresterea semnificativa a eritrocitelor (hematuria): afectiune predominant glomerurala. trichomonas. pigmentari) c) aprecierea elementelor celulare din sediment poate fi facuta si prin numaratoarea acestora. procese inflamatorii ale aparatului urinar. dupa natura materialului organic urinar care a coagulat si precipitat in tubii renali. oua de paraziti. cat si intr-o serie de boli generale · cilindrii sunt formatiuni proteice rezultate in urma precipitarii si mularii unor produse organice in tubii distali sau colectori. · proteinuria (nefropatii. leucocitari. in cursul unor afectiuni renale. pentru efectuarea uneia din aceste probe se preleva urina pe o durata precis delimitata. celule tumolare. epiteliali) si aceculari (hialini.rinichilor sau cailor urinare · piurie se intalneste in infectii urinare acute. iar numarul de elemente se raporteaza la ml si min. 12. mucina. cu granulatii animate de miscari browniene (celule Sternheimer) se intalnesc in majoritatea infectiilor renoureterale · eritrocitele pot fi identificate dupa marime. tumori. dar nu se poate stabili o corelatie intre numarul acestora si gradul leziunii · se mai intalnesc in (micro) litiaze. granulosi. . 13. grasosi. la nivelul urinei mai pot fi puse in evidenta alte elemente sau produse: · limfa (tumori ale aparatului urinar) · saruri. cresterea leucocitelor: proces infectios renal sau urinar. diabetul renal). tuberculoza urinara. pot fi intacte sau deformate · prezenta eritrocitelor in sumar (mai mult de 3 pe campul microscopic) este in general expresia unei afectari predominante la nivelul glomerular. bacterii. etc.

Anexa nr. inferioare) · administrarea tratamentelor antibacteriene · efectuarea dializei peritoneale (metoda de epurare extrarenala prin irigarea continua si prelungita a cavitatii peritoneale cu o solutie usor hipertonica ce antreneaza toxinele acumulate in sange . terapeutic · punctie evacuatoare pentru colectia libera de lichid abundent ascita (acumulare de lichid in cavitatea peritoneala care prin volumul sau in afara de jena. tuberculoza peritoneala. pancreatita cronica care pot fi identificate prin analiza lichidului peritoneal dar determina prin gravitatea lor prognosticul sever la pacientii afectati · paracentoza este indicata in cazurile cand ascitele nu se resorb prin tratament conventional · revarsatul sanguin din cavitatea peritoneala = hemoperitoneu - . hipotiroidoismul. disconfort poate provoca tulburari respiratorii sau circulatorii prin presiune exercitata asupra diafragmului sau edeme de compresiune ale membrelor inferioare prin presiunea exercitata asupra venei cave. 2. Indicatii: · ascita poate fi cauzata de numeroase maladii ca: ciroza indiferent de cauza. tumori peritoneale. Scop: 1.trecute prin difuziune in lichidul de irigare). 3: Tehnica punctiei abdominale Parancetoza reprezinta traversarea peretelui abdominal cu patrundere in cavitatea peritoneala prin intermediul unui ac sau trocar. sindrom nefrotic. explorator · punctie exploratorie a abdomenului cu scop de diagnosctic realizata prin traversarea peretelui abdominal · evidentierea prezentei unei colectii abdominale · recoltarea lichidului pentru examinare · identificarea naturii colectiei si etiologiei · determinarea suprainfectiei bacteriene a lichidului de ascita.in special ureea . insuficienta cardiaca congestiva.

tulburari de coagulare. la mijlocul liniei ombilicopubiene · locul punctiei se verifica prin percutie. boneta. infectiilor parietale. Contraindicatii: · nu se punctioneaza colectiile de lichid inchistate care vor fi evacuate chirurgical · sunt interzise de asemenea in cazul: ocluziilor intestinale. campuri sterile perforate · masca. materiale necesare: · solutie aseptica pentru crearea campului cutanat.linia MONROE . Pregatirea punctiei: 1. etc. bisturiu pentru incizia cutatanata. Loc de electie: · reperarea locului punctiei este efectuata de catre medic care are cunostintele anatomice si clinice necesare · de regula punctia este afectata in foza iliaca stanga in zona de plina malitate situata la jonctiunea treimii externe cu cea medie a liniei care uneste splina iliaca anterosuperioara stanga cu ombilicul . solutii antiseptice pentru maini · tampoane si comprese sterile.necesita de asemenea practicarea paracentezei · punctia evacuatorie este afectata numai cu analiza bacteriologica a lichidului. manusi chirurgicale sterile · ace de 40-60 mm sterile cu calibru redus · ac spinal steril si trocar steril in cazul montarii cateterelor peritoneale · seringi sterile de 20 ml. tuburi pentru recoltarea lichidului · cateter multiperforat de utilizare unica si racord steril pentru cateter · flacoane de hemocultura aerobe si anaerobe pentru insamantare directa cu lichid · pense chirurgicale sterile. port . sarcina. anestezic local (xilina 1%).RICHTER · punctia mai poate fi executata si in regiunea subombilicala . hidronefroza.

Efectuarea punctiei: · abilitat pentru acest gest medical este medicul insa cooperarea asistentelor medicale este pretioasa si indispensabila · este obligatorie folosirea antisepticelor pentru dezinfectarea mainilor. etc. folosirea manusilor sterile iar in cazul montarii cateetrelor vor fi respectate toate principiile de asepsie chirurgicala · pot fi efectuate doua tipuri de punctie: punctia cu acul pentru recoltarea de lichid in scop diagnostic (cantitati mici) sau evacuarea limitata pentru volum de ascita. punctia cu trocar care permite montarea cateterului peritoneal cu scop de evacuare completa. fir sintetic · substante medicamentoase analeptice si tonicardiace · musama.ac. vas de colectare a lichidului evacuat · in caz de compensare sistematica prin produse de umplere a patului vascular sunt pregatite produse din gelatina. albumina umana. imediata de lichid (cantitati mari) · oricare ar fi tipul de punctie. ac. aleza sub pacient. conduita gestului este in general aceeiasi. organizarea mediului: · punctia se executa in cabinetul de tratament sau in salon · luminozitate si temperatura adecvata · izolarea pacientului printr-un paravan · se interzic activitatile de curatenie sau prezenta vizitatorilor · intregul instrumentar pregatit pe masa de tratament este acoperit cu camp steril asezat cat mai aproape de pacient · vasul de colectare a lichidului evacuat se pregateste in fata mesei de examinare sau a patului pe care se va executa punctia · in cazul necesitatii efectuarii punctiei in pozitie semisezand fotoliul trebuie sa aibe inaltimea corespunzatoare pentru a permite accesul lejer al medicului si supravegherea permanenta a pacientului. Conduita post-punctie: . 2. ATENTIE: tuburile de evacuare nu vor fi fixate la patul pacientului.

pulsul. decolorare accentuata sau tendinta spre lipotimii. in timpul punctiei: · punctionarea intr-o zona in afara ariei de matitate · durere exacerbata la punctionarea splinei (splenomegalie) sau a colonului descendent si sigmoid · punctie alba atunci cand acul nu a fost ales in functie de corpolenta pacientului · durere crescuta la montatul si demontatul seringii sau al unui tub pe ac prin mobilizarea acestuia · lezarea unui vas parietal = hemoperitoneu cu aparitia lichidului cu tenta roz. luminozitate. Complicatii posibile: 1. colaps anuntam de urgenta medicul. rosietica · colaps sau anemie acuta in forma majora de hemoperitoneu · hematom care impune hemostaza (prin lezarea arterei epigastrice) .· pozitionam pacientul dupa bandajarea compresiva cat mai comod in pat avnd grija ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita presiunea lichidului ramas in abdomen asupra orificiului si scurgerea lichidului in continuare · cream conditii de mediu optime pentru temperatura. temperatura pacientului dupa punctie · masuram circumferinta abdominala a pacientului dupa indepartarea bandajului abdominal care este mentinut 5-6 ore · cantarim pacientul pentru evaluarea greutatii dupa punctie · schimbam pansamentul in cazul inciziei ca pentru orice interventie chirurgicala respectand masurile de asepsie · la indicatia medicului recoltam probe pentru determinarea creatininei si ionogramei sanguine dupa 48 ore de la evacuare · monitorizam atent functia renala pentru urinat cu supravegherea culorii si cantitatii emisiei de urina · pentru reechilibrare hidroelectolitica la indicatia medicului abordam cale venoasa pentru perfuzii · la orice eventuala modificare a functiilor vitale. respiratia. atmosfera de odihna si liniste · monitorizam tensiunea arteriala.

P. iar complicatiile sunt numeroase si grave. administrarea de medicamente prescrise de medic. 2.Compediu de anatomie Editura stiintifica si enciclopedia. 1988 P.Anatomia omului (vol. Papilian . Am conceput 3 planuri de ingrijiri . 50% in pancreatita acuta necrotica-hemoragica). dar in special de forma anatomo-patologica a bolii (mortalitatea este de cca.individualizate si adaptate momentului bolii. IV CONCLUZII Pancreatita acuta este o boala grava. fiind mai mare la varstnici si la cei cu organism tarat. 2. Bucuresti. odihna. Gravitatea depinde de teren. G. examene imunogastro. Ifrim. Niculescu .Splanhologia ) M.Fiziologie .· colaps prin decomprimare brutala si brusca a cavitatii abdominale (vasodilatatie excesiva) · hematemeza si melena prin decomprimare brusca. Groza . activitate. V BIBLIOGRAFIE SELECTIVA V. dupa punctie: · hemoragie interna · dezechilibru hidroelectolitic · instalarea unei insuficiente renale functionale · frecvent post punctie lichidul se scurge prin orificiul punctional atunci cand compresia locala nu a fost efectuata energic iar lichidul de ascita curge in exterior sau in peretele abdominal · peritonita prin punctionarea organului cavitar-intestin · hipoproteinemie si stari de casectizare a organismului prin punctii evacuatoare repetate. Nu am neglijat actiunile ce se refera la educatia pentru sanatate: dieta. Bolnavii ingrijiti de mine. au acceptat operarea si au inteles necesitatea actiunilor desfasurate: investigatii de laborator.

anticolinergice propulsive. Bucuresti. diskinezie biliara hipertona.Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav . Bucuresti.Curs de chirurgie . Indicatii terapeutice Tulburari circulatorii ale musculaturii netede digestive si biliare.Editura CISON. intestinale. Bucuresti.Editura universal.Bazele tenetice si prostive ale ingrijirii omului sanatos si bolnav . cailor urinare. Proprietati Antispatice. 1991 Il Chim si colaboratori . Colici biliare. colici intestinale. alcool cetilic.IMF Bucuresti M. 2001 L. migrena. Mihailescu . talc. Cod ATC: A 03 AD. retinopatii. 1991 Al. Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica. Morariu si colaboratori .Editura medicala. veziculei biliare. inhibitor al fosfodienterazei. amidon de porumb. constipatie spastica.Chirurgia pentru cadre medii Editura medicala.nursing . gastrice. . sindrom Meniere. Spasm piloric. Bucuresti Anexa nr. 4: Medicamente folosite PAPAVERINA Compozitie Un comprimat contine 100 mg clorhidrat de papaverina si excipienti: lactoza monohidrat. Priscu . anticolinergice propulsive. renale. Dismenoree. Papaverina. gelatina. are actiune relaxanta asupra muschilor netezi vasculari (inclusiv vase cerebrale) ai tubului digestiv. Grupa farmaterapeutice: Antispatice.

Tratamentul de fond al astmului bronsic (asociat cu bronhodilatatoare. Copii: 6 mg/kg corp/zi sau 200 mg/mp/zi. sedative. Reactii adverse Fenomene dispeptice. Interactiuni Papaverina poate creste efectul hipotensiv al medicamentelor antihipertensive. CEFOBID Indicatii Cefobid este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii atunci cand sunt cauzate de microorganisme susceptibile: . neplacere epigastrica. la nevoie 300-400 mg/zi. Paparina scade actiunea levodopei. tranchilizante si diminuate de fumat. Precautii Se administreaza cu prudenta la bolnavii cu glaucom si cu adenom de prostata. vasodilatatie la nivelul fetei. astfel ca nu se recomanda administrarea in timpul sarcinii si alaptarii. Atentionari speciale Sarcina si alaptare . transpiratii. cefalee. in 2-3 prize. ameteli. constipatie. analgezice. Efectele papaverinei sunt accentuate de anestezice generale. realizandu-se potentarea efectelor). divizata in 3-4 prize. Doze si mod de administrare Adulti: 100 mg/zi. hipertensiune intracraniana. Supradozaj Supradozarea provoaca somnolenta. De asemenea se recomanda prudenta in aritmii cardiace. ameteli. constipatie. sudoratie. astenie.papaverina trece in laptele matern. hipotensiune. eruptii. Nu se asociaza cu B-adrenergice (risc de aritmii).

Inainte de instituirea tratamentului cu Cefobid se va cerceta atent daca pacientul nu a prezentat anterior reactii de hipersensibilizare la cefalosporine. cardiovasculare si ortopedice) Terapia combinata . colecistite. Reactiile anafilactoide severe necesita tratament de urgenta cu adrenalina. endometrite. deblocarea cailor respiratorii. Daca apare o reactie alergica. Contraindicatii Cefobid este contraindicat la pacientii cu alergii cunoscute la antibiotice din clasa cefalosporinelor. Antibioticele trebuie administrate cu atentie oricarui pacient care a prezentat forme de alergie in special la medicamente. majoritatea infectiilor pot fi tratate adecvat numai cu acest antibiotic. inclusiv intubatia.datorita spectrului de actiuni prezentat de Cefobid. peniciline sau alte medicamente. colangite si alte infectii intraabdominale · septicemii · meningite · infectii cutanate si ale tesuturilor moi · infectii ale oaselor si articulatiilor · afectiuni pelvine inflamatorii. gonoree si alte infectii ale tractului genital · profilaxie (cefaperazona sodica este indicata in profilaxia infectiilor postoperatorii la pacientii cu interventii chirurgicale abdominale. steroizi intravenos. Cefobid va fi administrat cu atentie pacientilor care prezinta hipersensibilizare la penicilina. Cefobid este intens excretat in bila. Timpul de injumatatire . Este indicat a I se administra oxigen. Daca va fi folosit un aminoglicozid functia renala va fi monitorizata in timpul terapiei. Cefobid poate fi folosit concomitent cu alte antibiotice daca combinatiile respective sunt indicate. ginecologice.· infectii ale tractului respirator superior si inferior · infectii ale tractului urinar superior si inferior · peritonite. tratamentul trebuie intrerupt si instituita terapia corespunzatoare. Totusi.

cu sindrom de malabsortie si pacientii cu regim prelungit de alimentatie parenterala. concentratiile serice de Cefobid vor fi monitorizate si dozajul ajustat dupa caz. La pacientii ce prezinte concomitent disfunctii hepatice si insuficienta renala. poate aparea neutropenia reversibila. Reactii adverse Hipersensibilizare: Ca in cazul tuturor cefalosporinelor s-au descris cazuri de hipersensibilizare manifestata prin resh maculopapular. Chiar si in cazul disfunctiilor hepatice severe. . Categoriile cu risc in acest sens include pacientii cu dieta saraca. O reactie similara a fost observata si la alte cefalosporine pacientii vor fi preveniti asupra ingestiei de bauturi alcolice concomitent cu administrarea de Cefobid. Ca si in aczul altor antibiotice. cefalee si tahicardie. dupa o administrare prelungita. In cazuri severe de obstructie biliara. observandu-se o crestere de numai 2 pana la 4 ori a timpului de injumatatire. s-a observat la cativa pacienti deficienta vitaminei K in urma tratamentului cu Cefobid. In aceste cazuri dozajul nu va depasii 2 g/zi fara o atenta monitorizare a concentratiilor serice. La acesti pacienti trebuie monitorizat timpul de protrombina si este indicata administrare de vitamina K dupa necesitate. Aceste reactii apar mai ales la pacientii cu alergii. Mecanismul este cel mai probabil legat de supresia florei intestinale care in mod normal sintetizeaza aceasta vitamina. Ca si in cazul altor antibiotice beta-lactaminice. afectiuni hepatice severe sau disfunctii renale coexistente poate fi necesara modificarea dozelor. mai ales la peniciline. eozinofilie si febra. se obtin concentratii terapeutice de Cefobid in bila. transpiratie. In cazul ingestiei de alcool in timpul tratamentului sau pana in 5 zile de la terminarea tratamentului cu Cefobid s-a observat o reactie caracterizata prin hiperemie. Hematologice: S-au descris cazuri de scadere usoara a neutrofilelor. urticarie.plasmatic este de obicei prelungit si ecretia urinara a medicamentelor creste la pacientii cu afectiuni hepatice si/sau obstructie biliara.

administrate in doze egale administrate la 12 ore. pacientii cu insuficienta renala nu necesita ajustarea dozajului cand se administreaza doza obisnuita (2-4 g/zi). dozajul poate fi crescut la 8 g/zi in doze egale administrate la 12 ore. doza maxima de Cefobid va fi de 4 g/zi. Hepatice: Au fost observate cresteri tranzitorii ale SGOT SGPT si ale fosfatazei alcaline. In aczul infectiilor severe. dureri trecatoare pot insoti administrarea pe aceasta cale. Au mai fost observate eozinofilie tranzitorie si hipoprotrombinemie. Atunci cand cefobid este administrat prin cateter intravenos unii pacienti pot dezvota flebite la locul infuziei. La pacientii la care ratra de filtrare glomerurala este mai mica de 18 ml/min sau la care nivelul creatininei serice este mai mare de 3. Pentru uretrite gonococice necomplicate doza recomandata este de 500 mg. toate fara complicatii. In toate cazurile aceste simptome au raspuns la tratamentul simptomatic sau au incetat cand terapia a fost intrerupta. Dozaj si mod de administare Doza obisnuita la adulti este de 2 pana la 4 g/zi. Reactii locale: Cefobid este bine tolerat in urma administrarii intramusculare.5 mg/dl. Tratamentul poate fi instituit inainte de a se cunoste rezultatele testelor de susceptibilitate. Ocazional. Gastrointestinale: au fost raportate tulburari in tranzit intestinal (scaune moi si diaree). . S-au semnalat scaderi ale hemoglobinei si hematocritului. In majoritatea lor aceste manifestari au fost usoare sau moderate. aceste observatii fiind in concordanta cu literaturapublicata referitoare la alte cefalosporine. administrate in doza unica. Deoarece excretia renala nu este principala cale de eliminare pentru Cefobid. S-au raportat administrari de 12 g/zi in doze egale administrate la 8 ore si 16 g/zi in doze divizate.Cazuri izolate au dezvoltat test Coombs direct pozitiv in timpul tratamentului cu antibiotice din clasa cefalosporinelor.

La nou nascutii cu varsta mai mica de 8 zile medicamentul trebuie administrat la 12 ore. aceasta poate fi realizata prin perfuzare secventiala intermitenta.Solutiile de Cefobid si aminoglicozide fiind incompatibile fizic .8 ml/g de cefaperazona folosind oricare din solutiile de reconstituire compatibile. potrivite pentru administrarea intravenoasa. cu conditia folosirii unei cai intravenoase secundare separate si a irigarii adecvate a caii intravenoase primare cu un diluent adecvat intre doze. Administrarea intravenoasa . . Este de asemenea recomandat ca Cifobid sa fie administrat inaintea aminoglicozidului. La sugari sau la copii mai mari tratamentul se face cu 50 pana la 200 mg/kg/zi in doua administrari (la 12 ore) sau mai multe decat este necesar. nu vor fi amestecate direct. Daca se prevede terapia combinata cu Cefobid si aminoglicozide.flacoanele de Cifobid pulbere sterila pot fi initial reconstituite cu un minimum de 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful