FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI A UNIVERSITĂȚII „DUNĂREA DE JOS ’’ DIN GALAȚI SPECIALIZAREA: FINANȚE ȘI BĂNCI

REFERAT
La DISCIPLINA SOCIO-UMANA
TEMA:

,, ISORIA SI CONCEPTUL DE SOCIOLOGIE’’
ELABORAT: Granici Alexandra VERIFICAT: Răzvan Dinică Cahul 2011

politice. etnografice. a fiecarei tari sau a unor regiuni. Unele stinte sociale ca : istoria. teoretizari. marcosociologia: studiul colectivitatiilor mari. a armatei. artisitce. lingvistice si asa mai departe si pe lânga numeroase stiinte istorice: arheologia preitorica si clasica. S-a impus deci necesitatea de a se clasifica nu numai grupele mari de stiinte.etc. filosofice. juridica. sunt mai vechi decât ea.” Dupa cel de al doilea razboi mondial efortul clasificarii stiintelor si-au pierdut intensitatea. educatiei. teorie. educationale etc. folclorice. sociologia concreta sau empirica: studiul direct al realitatiilor sociale. în cazul nostru grupa stiintelor sociale. bazate pe relatii interpersonale directe. industriala. juridice. moderna si contemporana. Termenul de sociologie nu este vechi. comerciala. studiul acelorasi realitati. urbana. folcloristice. în ultima analiza. noologice. a realitatii sociale sub toate aspectele ei fundamentale. a limbii. mai amanuntit si mai exact. sociologia generala: preocupata de generalizari. istoria antica. etnografia. Sociologia formeaza cea mai înalta treapta . agrara. Pornind de la aceasta idee unele stiinte sociale s-au specializat în studiul unui singur sector din viata sociala ca de exemplu: stiintele economice. a razboiului. • • • • • • • În functie de criterii de întindere. medievala. „Sociologia nu este singura stiinta sociala.. care se disting destul de clar prin obiectul lor. sociologia experimentala: studiul fenomenelor sociale pe baza de experimente. artistice. politica. Este format din doua cuvinte: socius de origine latina însemnând sot. psihologia etc. axiologice. bazate pe relatii organizationale si institutionale. dedicate. religioase. În zilele noastre sânt doua procese fundamentale în miscarea stiintelor sociale: specializare tot mai amanuntita „reasamblarea” rezultatelor Societatea este studiata simultan de stiintele economice. rosturile lor primordiale. un fel de „regina a stiintelor”. politica. morale. . juridice. care este societatea omeneasca. precum si creatiile sociale ale oamenilor. tovarasi logos de origine greceasca însemnând idee. dar si fiecare grupa în parte. dreptul. sociologia aplicata: se pune în serviciul constructiilor si reconstructiilor sociale psihosociologia: cerceteaza aspectele sociale ale vietii sufletesti . financiara. politice. Oameni de stiinta sunt de acord cu ideea ca stiintele sociale s-au constituit prin diviziunea muncii stiintifice. existenta oamenilor. economia politica. rurala. a culturii. morale. dar si de esenta se împarte în: microsociologia: studiul grupurilor sau colectivelor mici. manifestarile acestora. Sociologia se împarte în ramuri de preocupari tot mai specializate: sociologia economica. stiinta formelor de viata sociala omenesti. din nevoia dea cunoaste cât mai bine. ex: Scoala monografica gustiana. cât si prin punctul de vedere pe care îl au de cercetarea. el a fost introdus de catre sociologul francez Auguste Comte în 1839.Conceptul de „sociologie” Sociologia este stiinta societatii.. stiinta În ceea ce priveste clasificarea si fixarea pe un loc propriu al sociologiei în sistemul stiintelor reprezinta o ierarhie a stiintelor. „ Sociologia s-a constituit chiar de la început ca stiinta societatii în totalitatea ei. ea nu este singura care studiaza fenomenele sau realitatile social – umane.” Clasificarea stiintelor sociale a fost mai dificil deoarece ele nu se deosebesc între ele din punct de vedere al obiectul lor. asociat. pedagogice. etica.

Hippias din Elis.Hr. inima.În zilele noastre trei stiinte se ocupa de cerecetare societatii: sociologia (inclusiv psihologia sociala).) nici relele din cetate nici. în echilibrul cetatii. .) care cauta modalitatea de a edifica cetatea ideala. Si justa este atribuirea de statute sociale în functie de competentele specificce fiecarui individ. Pentru a construi o familie unita. Concomitent se naste o gândire filozofica libera si critica la adresa societatii. Dupa Grecia urma Roma în planul istoriei occidentale. Echilibrul sufletesc îsi gaseste echivalentul. Însa daca acele reflectii produc principii noi de întelegere a realitatii sociale. întelepciune. În operele lui urmareste construirea tipului de societate perfecta ex: Republica si Legile.” În secolul V î.. 473 b. : „ Cât timp filozofii nu vor fi regi în cetate (. Nascut din lupte sociale. sofistii sunt primii care ofera o reflectie asupra organizarii oamenilor în societate. razboinici (responsabili cu apararea cetatii) clasele superioare înyestrate cu acea întelepciune care le confera capacitatea de a guverna. Coproprietatea. „ La grecii antici apare un sistem inedit de participare la viata politica: democratia.” Platon explica în Republica. Acesta a fost momentul în care „societatea” s-a desprins efectiv de „stat”. femeilor si copiilor. mai ales la grecii antici. ele adopta o pozitie normativa (pentru a spune ceea ce trebuie sa fie).. ratiune care corespund virtutiilor: cumpatare. intelectuale „ intelectuali ca Gorgias din Leontium. pozitie straina de ceea ce se va numi ulterior punctul de vedere sociologic. dar sociologia ca stiinta de sine statatoare (desprinsa de filosofie si politologie) este produsul vremurilor moderne. Sufletul fiind compus din: dorinta. fiindca societatea este a oamenilor. membrii acestor ultime doua clase (conducatori. Sofistii fiind acele persoane întelepte. din nevoia de a critica o orânduire care îsi traise traiul si intrase în descompunere (feudalismul) si nevioa complimentara de a construi în locul ei o noua orânduire sociala. mai exact din perioada luptelor pentru rasturnarea feudalismului de catre burghezia în ascensiune. cele ale rasei umane” Aceasta ideala societate în imaginatia lui Platon este reflectarea în ordine sociala a structurii sufletului uman. nu vor cunoaste zabava (.348 î... Fiind victima barbariei acesta cade în 410 în mâinile vizigotului Alaric. dar toate aceste stiinte se ocupa de studierea omenirii. Pintr-un sistem de educatie ermetic codificat. dar pentru a studia unele aspecte mai amanuntite ele se separa. În România studierea acestei stiinte a început între cele doua razboaie mondiale. istoria si culturologia. curaj. autarhia economica si stricta independenta în societate sunt principalele criterii în idea lui. „ Stiinta acesta nu a devenit posibila decât de la Renastere încoace. prin pozitia Scolii sociologice din Bucuresti. Protagos din Abdera” care predau arta persuasiunii prin cuvânt. Dupa esecul democratiei ateniene apare Platon (427. Ce însemna pentru Platon cetatea ideala? El raspunde astfel : „Este o cetate justa. în comun. cultura si istoria tot al oamenilor.).. în Grecia. condamnând sclavia si folosesc arma criticii. dar el nu a devenit perfect constient numai în ultimele decenii.Hr. modelul de societate care sa se sustraga dezordinii si uzurii timpului. m-as teme. Elementele de sociologie a existat si mai înainte. magistrati) trebuie sa traiasca fara sa munceasca si sa aiba. stabilitatea. posesiunea asupra bunurilor. datorita stabilirii celor trei clase. în care omenira acelor vremuri sa se poata dezvolta nestânjenita (capitalismul). indivizii trebuie sa fie alesi în virtutea calitatilor lor si repartizati în trei clase: mestesugari (cei ce se îngrijesc de problemele economice). dar Imperiul Roman va fi ucis de gigantismul si absolutismul sau.

În 1492 Cristofor Columb descopera America. Anglia. Despre cetatea lui Dumnezeu. aceasta scriere se împotriveste ideiilor milenariste. da nastere sociologiei. crize economice. Luther este convins ca omul se poate salva numai prin credinta si ca. Inginerul reconvertit la filozofie si. SUA • înfintarea partidelorsocial democrate • declinul relativ al liberalismului • ascensiunea statelor – natiuni si a birocratiilor „Pionieri al sovciologiei engleze . Franta. În secolul XVI . el demonstreaza ca societatea este comunitatea care nu poate dura decât daca este guvernata de o „putere suverana”. educatia si libertatea intelectuala. ciclurilor dominate de ritmic de grupuri. Aceasta carte devine important pentru Carol cel Mare în gândirea si practica politica a Evului Mediu. În urma invaziilor barbare în Imperiul Roman de Apus (sec V – X) se descompun orasele. se dovedeste a fi un analist foarte bun în Africa de nord. si se tranfosrma în societati rurale pe cale de a fi crestina. Scrierile lui Francis Bácon (1561 – 1626) sunt primele care ilustreaza noua pozitie în care se situeaza ratiunea.. Jean Bodin (1530 – 1596) jurist si economist francez. Factorii care influeteaza aparitia acestuia: • dezvoltarea economica a Germaniei. hunilor si nomazilor (sec X) fac loc regalitatii. La sfârsitul secolului al XIX si în pragul secolului XX. mai apoi se raspândeste si în Tarile de Jos (Eramus). Ibn Khaldoun (1332 – 1406) în Prolegomenele sale la istoria universala.” Jean Calvin sustine dubla convingere a lui Luther. care denunta coruptia Bisericii. potrivit careia donatiile în bani nu pot înlocui credinta si ca oameni sunt predestinati. El pune baza unor teorii a ciclurilor sociale.” Secolul XVIII este marcata de o serie de modificari pozitive. În Franta declinul imperiului lui Carol cel Mare . prin urmare. este inutil sa caute mântuirea în Biserica. Razboiul de o Suta de Ani. aceasta putere fiind statul. orice ar face. În secolul XIV – XV societatea este afectata de epidemia de ciuma în Eurpoa 1359. Aceasta notiune este coloana . Dezbaterile pe tema statului stiintelor istorice. Activitatiile industriale si comerciale scad. care ajuta la ruptura cu Evul Mediu. Noul Organon (1620) înscrie existenta stiintifica la raspântia dintre teorie (ratiune) si practica (experimentarea). Herbert Spencer (1820-1903) influenteaza puternic analiza sociala a sfârsitului de secol. el se opune mixari religioase în viata politica si sociala. înca de la Principiile de psihologie (1852-1857) – chiar înainte de publicarea Originii Speciilor a lui Darwin – în termeni de evolutie. „Reforma este initiata în 1517 de catre un calugar german Martin Luther. unei conditii post mortem. „Secolul XVII este marcat de asecnsiunea simultana a doua forme inedite de reprezentare a lumii: rationalisnul si individualismul. în lucrarea sa Six livres de la République (1576). El foloseste matematicile pentru a explica organizarea umana. Sfântul Augustin convis ca credinta ajuta la salvarea sufletului si nu operele. invazia arabilor. sporadic. sprijinita de Parintii Bisericii (sec II – IV). partide sau dinastii. În secolul XII se organizeaza comunele urbane si constuiesc primele servicii centrale al monarhiei. rolul stiintei si al monarhiei etc.în urma Renasterii se dezvolta stiintele. aceste idei condamna inegalitatiile sociale. la jurnalistica este un liberal ostil oricarei forme de interventie din partea statului. Originalitatea lui Spencer consta îndeosebi în a gândi.Sfântul Augustin redacteaza între 412 si 426. Izvorul Renasterii fiin Italia. soiologia se preda în Univestitati în principalele tari în care a aparut. dezvoltarea omului.

P. El spunea: „ Este usor de remarcat de la prima vedere ca traditiile si practicile colective ale religiei.ro/citeste-referat-Istoricul_Sociologiei-6699.03. http://www.com/doc/7273189/Sociologie-Generala 22.vertebrala a întregii opera ale carei principii fundamentale apar în The Man Versus the State (1884). Între timp mai apar lucrari importante : A. întemeiaza camine culturale etc.com/sociologie/SOCIOLOGIA-CA-STIINTA94473. Aplicarea rezultatelor cercetarilor sociologice nu se poate confunda cu sociologia însasi.2011 http://www. Schäffle – Stuctura si viata corpului social (1875-1878). dar procesul de cercetare însusi are viata lui aparte. El fiind primul profesor de la London School of Economics si director al primei reviste profesioniste (The Social Review). economiei politice nu pot fi fapte mai putin sociale decât formele exterioare ale sociabilitatii(. Aparitia Scolii lui Emil Durkheim marceaza evolutia sociologiei. V. a realitatii sociale românesti. niveleaza drumuri.” BIBLIOGRAFIE: http://www.. La noi în tara profesorul Dimitrie Gusti organiza cercetari monografice care parea ca urmareste numai cercetarea caracterelor statului românesc. Espinas – Dés société animales 1877 J.scribd. vie si activa” El trateaza cu grija granitele precise între sociologie si disciplinele apropiate. L. moralei.) Ele sunt societatea însasi. de Greef – Precis de sociologie 1909 A. dar însa ele fac o alta opera. Trebuinta originara care constituie impulsul cercetarii stiintifice poate fi o nevoie practica.referat-scoala.php . deoarece politica este aceea care vrea sa schimbe realitatea. pe când omul de stiinta traieste sub dominarea pasiunii de o idee de cunoastere. un practica. sa-i dea alta forma.scritube.” În Anglia . Izoulet – La cité moderne 1895 Treptat sociologia se va îndrepta de studiul vietii în general si al societatilor animale în special. dau consultatii medicale gratuite oamenilor. sapa santuri pentru scurgerea apei de ploaie. este de natura politica. Stiinta se ocupa de realitatea existenta.html Andrei Petre : Sociologie Generala IV. Omul politic e stapân de o credinta practica si de vointa. sociologul Leonard Hobhouse (1864-1929) a contribuit cel mai mult la institutionalizarea disciplinei. Gumplowicz (1838-1909) G. caci în statele unde lucreaza ele fac cimitire. dreptului. „Activitatea practica.. pe care o preconizeaza unii ca tinta a sociologiei. Lilienfeld – Reflectii asupra stiintei sociale în viitor (1873-1881).

Numai ca societatea este obiect de studiu nu doar al sociologiei . ca urmare putem considera ca sociologia este o stiinta despre social.Definirea sociologiei Оntr-un sens foarte general. оn primul rвnd. si apoi sub aspectul dinamic . Dictionarul „Le Petit Larousse” defineste sociologia ca fiind disciplina care „studiaza stiintific societatile omenesti si faptele sociale”. Definirea sociologiei. ci si al multor alte stiinte sociale. Оn lucrarea respectiva a definit conceptul de „sociologie” ca fiind o „stiinta a societatii”. studiind ansamblul faptelor. De-a lungul timpului sociologia a fost definita оn diferite moduri оn functie de nivelul de cunoastere si de explicare a socialului.1. al fenomenelor de comunicare umana. aratвnd fazele si tipurile sociale realizate”. George Gurtvich a considerat ca „sociologia este stiinta fenomenelor sociale totale. publicat оn anul 1838. Max Weber a apreciat sociologia drept stiinta care studiaza actiunea sociala.SOCIOLOGIA CA sTIINŢĂ I. dispune de un obiect propriu de cunoastere si anume societatea. respectiv societatea. termenul de sociologie este folosit pentru a desemna stiinta socialului. Se naste оn mod firesc оntrebarea ce anume confera specificitate sociologiei? Se considera ca ceea ce deosebeste sociologia. . Sociologia este stiinta care abordeaza societatea ca totalitate. relatiilor si proceselor sociale. Catalin Zamfirescu si Lazar Vlasceanu оn „Dictionarul de sociologie” considera ca „sociologia este o stiinta despre societate”. Оn conceptia lui Petre Andrei „sociologia studiaza оn mod obiectiv. societatea ca integralitate de raporturi”. ca stiinta. existenta sociala sub aspectul ei static-structural. Pentru Traian Herseni „sociologia este stiinta societatilor omenesti. Dimitrie Gusti a definit sociologia ca fiind „stiinta 444h76e realitatilor sociale”. de convietuire sociala”. Rezulta din definitiile date ca sociologia. fenomenelor. оn principal de toate celelalte stiinte sociale este perspectiva de abordare a obiectului de cercetare comun. Filozoful pozitivist francez – Auguste Compte a folosit pentru prima data termenul de „sociologie” оntr-un studiu intitulat: „Course de philosophie positive”. este o disciplina ce se ocupa cu studiul vietii sociale. Din succinta trecere оn revista a diferitelor definitii date sociologiei se desprind elementele fundamentale privitoare la specificitatea sa ca disciplina stiintifica. Termenul de sociologie provine din оmbinarea a doua cuvinte. Obiectul de studiu al sociologiei. Raporturile cu alte stiinte 1.functional al ei. despre societate. ca оntreg. care are drept obiect studiul global al relatiilor sociale. unul latin „socius” ce оnseamna social si altul ce provine din limba greaca „logos” cu semnificatia – stiinta.

atвt a fenomenelor respective. a organizarii si dinamicii sale. . devianta. ca factor constitutiv si de stabilitate si una dinamica. institutiilor si grupurilor sociale care le-au determinat.prin observatie. оnstrainarea si depersonalizarea. Conform acestei оntelegeri societatea este un complex de fapte sociale. criminalitatea si sinuciderea. Interpretarea data de Comte faptelor sociale a exprimat mai mult o intentie epistemologica (teoria cunoasterii stiintifice – epistemologia) оn efortul sau de a evidentia ansamblul legilor fundamentale care guverneaza оn social.Obiectul de studiu a sociologiei Sociologia este o ramura a stiintelor sociale relativ recenta. Emile Durkheim (1858-1917) a desemnat un obiect de cercetare precis al sociologiei si anume „faptele sociale”. Auguste Comte (1798-1857) a conceput studierea societatii dintr-o dubla perspectiva: una statica. Herbert Spencer (1820-1903) a interpretat societatea ca un organism. nasterile ilegitime. prostitutia. divortialitatea. Orice fapt social pentru a putea fi оnteles trebuie raportat la totul оn care se naste si privit paralel cu celelalte parti componente (fapte sociale) ale acestui tot. profesionalizare si rationalitate stiintifica si economica schimbari sociale fara precedent. Un astfel de mod de manifestare arata ca sociologia permite observarea si reflectarea asupra vietii sociale. cвt si оn intensificarea si extinderea la nivel de societate a fenomenelor sociale cunoscute. cвt si cu celelalte subsisteme ale acestuia. situatie ce a impus nevoia cunoasterii stiintifice . Nici una din aceste fapte sociale nu este оntвmplatoare si nu poate fi explicata de sine statator. Оn studiul „Regulile metodei sociologice” (1894) el a emis o formula celebra: faptele sociale trebuie sa fie tratate „ca lucruri” avвnd un interes intrisec. precum migratia aglomerarea. cвt si ca stiinta a societatii globale. revolutia industriala a produs prin industrializare. descriere.2. autonom. ca forma generala de existenta a vietii umane.teoria generala a socialului. Din aceasta perspectiva se desprind trei paliere ale sociologiei: . descoperirea disfunctionalitatilor si crizelor sociale de la nivelul individului si comunitatilor umane de posibilitatea de a gasi solutii la problemele cu care se confrunta societatea. apt оn mod sistematic de adaptare si de evolutie.teorie a societatii globale . . a sociologiei ca stiinta de sine statatoare strвns legata de schimbarile social-economice profunde petrecute оn societatea europeana. explicatie si predictie . concretizate atвt оn aparitia unor fenomene sociale total necunoscute. precum saracia. 1. La sfвrsitul secolului al XVIIIlea si оnceputul secolului al XIX-lea. fiind un reflex teoretic al acestora si o оncercare de raspuns la problemele ridicate de aceste schimbari. Astfel a оnceput sa se constituie stiinta despre societate. a carei recunoastere oficiala si institutionalizare s-a facut la cumpana secolelor XIX si XX. ca factor de progres si de schimbare.teorii ale diferitelor subsisteme ale societatii globale.Sociologia se manifesta atвt ca stiinta a socialului. a subsistemelor din care se compune societatea globala si a relatiilor lor atвt cu sistemul social-global. cвt si a structurilor. Schimbarile produse au avut consecinte profunde asupra functionalitatii societatii si a vietii indivizilor. exploatarea.

un sistem de discipline sociologice. ex. organizatia. sociologia comportamentului deviant. sociologia juridica. Оn mod concret obiectul de studiu al sociologiei оl constituie studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane din cadrul acestora.obiectul de cercetare . sociologia cunoasterii. Specificul unei stiinte.Raporturile sociologiei cu alte stiinte socio-umane. tot mai precis si nuantat al obiectului de studiu al sociologiei.a. sociologia muncii etc. institutii si fenomene sociale precum: familia. Un prim aspect are оn vedere procesul de delimitare continuu. sociologia artei. sociologia morala. stratificarea sociala. sociologia economica.: sociologia familiei. sociologia copilului. Wilhelm Wundt. sociologia politica. sociologia civilizatiilor. Domeniul sociologiei este realitatea sociala оn procesualitatea devenirii si stabilitatii ei. sociologia limbii.3. sociologia rurala. Оntrucвt obiectul sociologiei cuprinde o arie de probleme de mare diversitate si complexitate. s-a conturat prin diferentierea si aprofundarea investigatiei stiintifice. devianta. sociologia educatiei. grupurile sociale. Dimitrie Gusti s. оn general. dintre care enumeram: sociologia culturii. cultura etc. Drept urmare оn cadrul cursului se vor studia probleme referitoare la actiunea sociala. raporturile dintre componentele societatii. Karl Marx. familie. de a se adapta la conditiile sociale concrete si de a оncerca sa raspunda provocarilor agentilor sociali si cerintelor realitatii sociale. sociologia literaturii.aria tematica si aparatul conceptual . structura sociala. precum si comportamentul uman оn interiorul grupurilor si comunitatilor umane. Talcott Parsons. mecanismele de functionare a societatii au devenit obiect al unor anumite discipline stiintifice numai dupa constituirea sociologiei ca stiinta. Numarul acestor discipline sociologice se apropie de 100. Numarul impresionant al ramurilor sociologiei scoate оn relief doua aspecte importante privitoare la statutul acesteia ca stiinta. Studiul realitatilor sociale arata ca anumite procese. a se preciza cu claritate obiectul specific de studiu 2. Acesti gвnditori au mari merite оn efortul facut pentru: 1. genul social. este dat de urmatoarele elemente: . socializarea. Celalalt aspect pune оn evidenta capacitatea sociologiei de a evolua ca stiinta a socialului. rasiale si nationale. 1. sociologia familiei. grupurile de vвrsta.metodele de investigatie . elaborarea unui sistem conceptual si a unei metodologii de investigatie proprii sociologiei.Contributii importante la determinarea obiectului de studiu al sociologiei le-au avut Max Weber .perspectiva de abordare a obiectului de studiu . sociologia puterii etc. sociologia deviantei. religie. relatiile interetnice. sociologia comunitatilor. a se preciza raporturile cu alte discipline 3.

organizarii. precum si prin procese ca: оnvatare. sentimente. comportamentul politic. stiintele politice . Din aceasta perspectiva este oportuna analiza raporturilor sociologice cu celelalte stiinte socio-umane. Antropologia fizica se ocupa cu studiul temelor referitoare la originea omului. relatii si procese sociale. ca ansamblu integral si coerent de elemente componente. Dupa cum s-a aratat mai sus. interactiunilor si organizarii din societate. de contradictii. Sociologia include оn cвmpul de investigare. participarea politica etc. personalitatea sub raportul conditionarii socio-culturale. Оntre sociologie si antropologia culturala sunt mici diferente: prima studiaza societatile contemporane оn timp ce a doua studiaza societatile arhaice. repartitia. Sociologia cauta raspuns la o chestiune esentiala. a structurii.finalitatea cercetarii stiintifice Sociologia. miscari si lupte sociale. de afirmare a omului ca forta de munca оn anumite contexte sociale.. Ea urmareste cunoasterea stiintifica a societatii globale. economia este mediul de producere a unor relatii sociale. Psihologia . Antropologia – este stiinta care studiaza omul ca individ. ca totalitate a diversitatii si simultaneitatii interactiunilor care au loc оn interiorul sau. Finalitatea sociologiei sta оn explicarea si оntelegerea structurii si functionarii realitatii sociale. Psihologia sociala este strвns legata de sociologie. Sociologia este stiinta ansamblului de fapte. de unitati si grupuri sociale. are drept obiect de studiu societatea omeneasca. modul de guvernare. stiintele politice cerceteaza politicul sub toate formele sale de manifestare.se ocupa de studiul organizarii politice a societatii. fenomene. perceptie etc. Delimitarea sociologiei de celelalte stiinte socio-umane se reflecta nu numai оn modul de abordare a obiectului obiectul de studiu. Ea studiaza interactiunile comportamentelor individuale si de grup. structurile de putere.studiaza productia. a structurilor. Psihologia sociala studiaza psihicul individului оn procesele de grup iar sociologia abordeaza colectivitatile sociale din perspectiva relatiilor sociale. miscarile politice. ci si оn problematica specifica. . schimbul si consumul bunurilor si serviciilor si acorda o mica importanta interactiunii dintre oameni sau structurile sociale din sfera economica. necesitati. specific pentru sociologie este faptul ca ea abordeaza societatea ca un оntreg. Sociologia studiaza realitatea sociala dincolo de modul cum se exprima ea оn aspectele particulare. functionarii si dinamicii societatii ca оntreg. stiintele economice . grup si specie din perspectiva biologica si sociala.stiinta care se ocupa cu studiul comportamentului individual si a personalitatii prin proprietati cum sunt: atitudini. si anume relatia dintre individ si societate sub toate aspectele ei. Antropologia culturala studiaza comportamentul uman оn contextul normelor si valorilor recunoscute de societate la un moment dat. ca stiinta sociala. starile si procesele psihice colective. Pentru sociologie. alaturi de problemele specifice stiintelor politice si aspecte ce sunt studiate de toate celelalte stiinte socio-umane.

devianta. fiecare parte оndeplinind o anumita functiune. Herbert Spencer. Оn anii 1950-1960 a fost perspectiva dominanta оn sociologie. a raporturilor dintre componentele sistemului si rolul fiecarei componente. Anumite parti ale societati nu-si pot оndeplini functiile si atunci devin disfunctionale. fiind fundamentata оn special pe lucrarile lui Auguste Comte si Herbert Spencer. Evolutionismul a avut o mare raspвndire оn a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Perspectiva sociologica poate fi definita ca o analiza a societatii facuta dintr-un anumit punct de vedere.1 Perspectiva evolutionista a fost prima formulata оn sociologie. Astfel conceptele si conceptiile sociologice s-au grupat оn moduri diferite de abordare si explicare a societatii. dar poate fi . fapt care a dus la delimitari teoretice majore si a constituit premize pentru nasterea perspectivelor sau curentelor sociologice. Fiecare institutie оndeplineste o functie sociala clara. de exemplu. iar pe de alta parte. Robert Merton s. adica un acord al membrilor societatii asupra a ceea ce este bine. Functionalitatea sistemului se asigura prin controlul social.1. sunt parti fundamentale ale societatii care se prezinta sub forma unui sistem complex si relativ stabil. functionalismul.4. Functionalismul insista asupra consensului. prin crearea locurilor de munca pentru cei ce se ocupa de asistenta somerilor. insatisfactie. Procesul de socializare joaca unul dintre cele mai importante roluri оn obtinerea consensului social. pe de o parte. a performantelor individuale. Aceasta perspectiva explica originea societatilor si cresterea lor din punct de vedere evolutionist. spre mentinerea ordinii. integrarii si . 1. de a studia viata sociala si de a o explica: este o constructie mentala care ne ajuta sa vizualizam si sa explicam ceea ce este оn societate. Perspectiva functionalista are ca principali reprezentanti pe Auguate Comte. Capacitatea explicativa a acestei perspective este redusa оn ceea ce priveste analiza proceselor sociale si a schimbarilor care au loc оn societate. dupa care a intrat оntr-o lunga perioada de ignorare. оn acelasi timp.2. etc. оntrucвt. 1. Pentru mentinerea echilibrului si a stabilitatii sistemului social este necesar sa se asigure un consens social. Nu sunt acceptate miscarile sociale bruste sau revolutionare. care оsi pastreaza echilibrul si stabilitatea. drept si moral. Emile Durkheim.4. Functionalistii concep societatea ca un sistem. Este o cale de a privi societatea. a partilor sale componente si a interactiunilor dintre acestea de catre sociologi a generat o diversitate de conceptii sociologice. Оn ultimii ani se оnregistreaza o semnificativa reconsiderare a acestei perspective sociologice. viata sociala are o infinitate de aspecte si poate fi privita din unghiuri foarte deferite. Schimbarea sociala se produce numai оn cadrul sistemului. cunoasterea stiintifica este un proces continuu. este ambivalent. diferite elemente ale socialului pot fi functionale si disfunctionale. Atingerea echilibrului este dependenta de оndeplinirea functiei specifice de catre fiecare parte a sistemului. Perspectivele care s-au impus оn sociologie sunt: evolutionismul. rezultat al interactiunii intelectuale a unui numar mare de cercetatori. Dar institutiile nu se manifesta separat. Daca functiile nu sunt realizate. disfunctional prin problemele sociale pe care le creeaza: saracie. Talcott Parsons. sistemul se dezechilibreaza si poata sa moara. Perspectiva functionalista ofera o buna interpretare a organizarii sociale. Оn acelasi timp. el poate fi functional prin оncurajarea cresterii competentei profesionale. ele sunt interdependente. conflictualismul si interactionismul. Antropologul englez Bronislaw Malinowski a pus bazele functionalismul sociologic. Conform acestei perspective societatile tind spre echilibru. alcoolism. ca pe un оntreg compus din mai multe parti aflate оn interactiune. somajul.a. Lucru este absolut firesc.4.Perspective оn sociologie Studiul societatii.

Aceasta perspectiva concepe conflictul ca o sursa a schimbarii sociale si оsi concentreaza analiza asupra instabilitatii si dezechilibrelor. Adeptii acestei orientari teoretice arata ca societatea este produsul actiunii umane. prima insistвnd pe consens. Functionalismului i se reproseaza conservatorismul la care ajunge оn cele din urma. Оn conceptia lui Marx fiecare mod de productie se caracterizeaza printr-un anumit tip de conflicte intregrupale. ele se refera la acceasi realitate. dintre care cele mai importante sunt conflictele оntre clasele sociale. Georg Simmel. grupuri etnice sau religioase. оn urma conflictului. sa promoveze interesele celor ce detin puterea. оn societate exista o diversitate atвt de mare de grupuri de interese. putere si prestigiu a determinat structurarea societatii оn grupuri de interese contrare. Daca functionalistii considera conflictul ca fiind element al dezechilibrului social si care trebuie оnlaturat. La aceasta оntrebare s-au formulat doua raspunsuri. Dezavantajele uneia pot fi completate cu avantajele celeilalte.stabilitatii si nu acorda importanta necesara conflictelor. Ideea de baza a acestei perspective consta оn afirmatia ca fiecare societate este formata din forte sociale si interese diferite. demersul sau avвnd o finalitate politica declarata. putere si bunastare. potrivit formularilor marxiste. Оn aceasta lupta. oamenii trebuie sa se asocieze. Perspectivele functionaliste si conflictualiste pot fi apreciate drept complementare. Оn acest caz cooperarea este modalitatea de a face fata conflictului. Al doilea raspuns sustine ca. Marx. Principalul initiator al acestei perspective a fost Karl Marx. constrвngere. ordine. Perspectiva conflictuala deriva din ideile lui K.4. Lewis Coser. se pune problema cum poate ea sa mai existe. Randall Collins. Wright Mills. оncвt. оn functie atвt de continutul obiectiv al acestora cвt si de particularitatile lor subiective. Perspectiva interactionista оsi concentreaza analiza asupra raporturilor dintre individ si societate. Daca оn societate exista conflicte permanente. Manford Kuhn si are оn vedere capacitatea omului de a crea si folosi simboluri. George Herbert Meat. pe baza modului оn care oamenii interpreteaza semnificatia informatiilor. instabilitatii si neintegrarii. armonie. Acesti gвnditori explica evolutia si functionarea societatii prin conflict. pe care nu si le pot satisface оntr-un mediu avвnd resurse limitate. o categorie ajunge dominanta si impune prin mijloace de constrвngere acele reguli care servesc la realizarea propriilor interese. comunitatile locale si puterea centrala etc. a doua – pe instabilitate. Din perspectiva sociologului german Georg Simmel (1858 – 1918). statul fiind conceput ca o institutie menita sa domine. Primul afirma ca. pentru a putea sa оntreprinda ceva. dar el nu deduce de aici concluzii pentru actiunea politica. Adeptii contemporani ai perspectivei conflictualiste extind aria de cuprindere a analizei la conflictele dintre grupele de vвrsta. 1. adeptii conflictului оi atribuie acestuia virtuti progresiste stimulвnd schimbarea sociala.3.4. dintre profesii. sa-i exploateze pe altii. Ei sustin ca insuficienta resurselor de bogatie. conflictele sunt inerente vietii sociale. Apare astfel o competitie permanenta pentru bunuri. conflicte. Perspectiva interactionista – are la baza studiile lui Charles Norton Cooley.4. structura ce este determinata de lupta continua dintre indivizi sau grupuri. evenimentelor si regulilor sociale. unii cвstiga si ajung sa-i domine pe altii sau. 1. Conflictualismul nu este o perspectiva sociologica omogena. care si-a concentrat analiza sociologica asupra conflictului dintre clase. Societatea este оn permanenta creata prin interactiunea indivizilor fiind totusi .

prin intermediul careia sociologia cerceteaza atent si aprofundat realitatile sociale prezente pentru a identifica directiile cele mai probabile de evolutie ulterioara a societatii. aprofundata a realitatii sociale. . Indivizii se modeleaza оn cadrul societatii оn timp ce societatea se schimba si ea sub influenta actiunii acestora. o asemenea analiza comparativa se reduce la оncercarea de surprindere a nemultumirilor. 1. a fenomenelor sociale. faptele. de producere si derulare a faptelor. оn timp ce perspectiva interactionista evidentiaza aspectele subiective privind actiunea umana la nivel microsocial. sociologia poate identifica si proiecta tendintele probabile de evolutie ulterioara a societatii.5. fie starea conflictuala din societate la nivel macrosocial. Pentru a fi оndeplinita aceasta functie. Functia critica – presupune ca cercetarea sociologica sa nu se rezume la descrierea si explicarea societatii asa cum este la un moment dat si la descrierea tendintelor probabile de evolutie ulterioara.de completitudine – adica de luare оn consideratie a tuturor datelor si faptelor necesare pentru a testa valoarea de adevar a ipotezelor utilizate. Pentru a reusi acest lucru sociologia trebuie sa compare realitatea sociala asa cum se prezinta ea la un moment dat. Functia explicativa – permite sociologiei sa оnteleaga realitatea sociala. .evitarea selectarii arbitrare. poate dezvolta teorii explicative. fireasca a societatii оn ansamblul sau. profunzime si relevanta. Оn esenta. Pentru ca analiza sa fie critica ea trebuie sa respecte doua conditii: a) sa fie оntemeiata – adica sa se bazeze pe o cunoastere temeinica. strict subiective datelor si faptelor analizate. Functia predictiva. prognotica sau previzionala: . la realizarea a ceea ce оmpiedica functionarea si dezvoltarea normala. poate construi diferite paradigme. sa identifice mecanismele intime de functionare si schimbare a realitatii sociale . a vietii sociale оn general. sa desprinda determinarile multiple ce se manifesta la nivelul realitatii sociale si оndeosebi.maxima obiectivitate fata de fapte (evitarea apropierii de fapte avвnd idei preconcepute despre acestea. ci sa оncerce sa arate cum ar trebui sa fie aceasta realitate sociala. cu un model normativ al realitatii sociale. . Indivizii si societatea se presupun reciproc si nici o parte nu poate exista fara cealalta. Cele trei perspective sunt complementare si оmpreuna confera demersului sociologic cuprinderi. disfunctionalitatilor existente la nivelul realitatii investigate. De retinut ca perspectiva functionalista si cea conflictualista abordeaza aspectele obiective privind fie functionalitatea. structurare. fenomenele trebuie analizate asa cum sem prezinta ele). relatiile cauzale оntre variabilele realitatii sociale. conducere. sociologia poate elabora generalizari teoretice de diferite grade.preexistenta lor. Studiind trecutul si prezentul. sociologia trebuie sa оndeplineasca o serie de conditii: . ca stiinta teoretica avвnd deopotriva o finalitate cognitiva si una practica are o serie de functii: Functia expozitiva sau descriptiva – se concretizeaza оntr-o acumulare de date. a unor unitati sau grupuri sociale specifice (deficiente de organizare. Functiile sociologiei Sociologia. datele. Prin оndeplinirea acestei functii. deficiente predominant subiective posibil de remediat). fapte si informatii suficiente si relevante pentru respectiva realitate.

negarea sau ignorarea disfunctionalitatilor este contraproductiva. declarat anti apologetica. dereglarile.solutiile propuse sa fie realiste.solutiile propuse trebuie sa fie rezultatul unei analize atente atвt a realitatii sociale prezente cвt si a efectelor posibile ale aplicarii acestor solutii asupra realitatii sociale. dar o poate face.prin intermediul careia sociologia оti propune sa identifice modalitatile prin care se pot оnlatura disfunctionalitatile. Sociologia este o stiinta critica.operationala . sa urmareasca efectele acesteia . relativ incomoda pentru unii factori aflati оn posturi de decizi sau de conducere. set de solutii din care decidentul sa aleaga varianta optima. c) – sa fie oferite un set de solutii bine fundamentate si argumentate realist si rationat. оn acelasi timp. sociologia trebuie sa tina cont de urmatoarele: . Functia critica a sociologiei confera acestei stiinte o certa utilitate sociala.b) sa fie constructiva – analiza disfunctionalitatilor sa fie reala si corecta avвnd ca scop perfectionarea realitatii sociale. Pentru realizarea acestui deziderat.a) . purtвnd responsabilitatea modului de derulare a vietii sociale atвt la nivel macrosocial cвt si la nivel microsocial. neajunsurile constatate оn vederea modelarii realitatii sociale la un nivel cвt mai apropiat de modelul normativ stabilit. b) . Functia practic . d) sociologul sa acorde asistenta tehnica la implementarea solutiei alese.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful