Proiect finanŃat de UNIUNEA EUROPEANA

CUPRINS

1. NOłIUNI INTRODUCTIVE………………………………………..… 1 2. CE ESTE DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ?…………….……..…. 4 3. CARACTERISTICILE ABORDĂRII MODERNE…………………... 6 4. ETAPELE PROCESULUI DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ.........8 5. PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII COMUNITARE.................................14 6. PARTICULARITĂłI ALE DEZVOLTĂRII COMUNITARE............ 15 7. CE ŞI DE CÂTE FELURI ESTE PARTICIPAREA?.........................21 8. ASOCIEREA CA FORMĂ DE PARTICIPARE..................................27 9. REZISTENłA LA SCHIMBARE……………………………………28 10. MOTIVAREA COMUNITĂłII ……………………………….....….33 11. PRINCIPALELE ETAPE ÎN MOTIVAREA COMUNITĂłII ÎN PROCESUL DE ADAPTARE SOCIALĂ……………………………. 34 12 DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ÎN ROMÂNIA............................. 35 13. CE PUTEM FACE NOI ?………………………………….................36

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

DEZVOLTAREA COMUNITARĂ

Motto

„Oamenilor nu le pasă de cate ştii, pâna nu află cât de mult iti pasă de ei, arata-Ńi mai intâi grija faŃă de om, apot le poŃi cere sa facă orice” Honore de Balzac(1799-1850)

Omul este un produs social, iar societatea este concepută ca un sistem de relaŃii interumane de natură economică, culturală, etnică si spirituală. Societatea nu este statica, ea este marcată de un dinamism concret, bazat pe continua transformare a relaŃiilor umane si economice, in care nevoile individului devin forŃa generatoare de progres. Societatea, ca ansamblu, este o structura bine determinată in care elementele constitutive reprezintă comunităŃi de oameni interconectaŃi printr-un sistem comun de: Valori, atitudini Limbaj TradiŃii Interese comune Mod de a se comporta
2 DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

AcŃiune Identitate comună

In acest sens, comunitatea reprezintă o formă complexă de organizare umană aflată la graniŃa dintre formal si informal, concretizată prin relaŃii sociale/interpersonale, stabilite între persoane care ocupă un spaŃiu precizat si între care s-a creat o concordanŃă de valori comune.

O caracteristică importantă a comunitaŃii este că membrii săi sunt conştienŃi de apartenenŃa lor la aceasta. Putem spune că spiritul lor comunitar se identifică cu fidelitatea lor. Spiritul comunitar se referă la ideea pe care membrii comunităŃii o au despre ei insişi şi despre comunitatea lor. In general, este vorba despre atitudini pozitive, optimiste in privinŃa viitorului si care incurajează altruismul si contribuŃia membrilor la bunăstarea comunităŃii. Aceste atitudini sunt apoi reflectate in purtarea acestor membrii si prin urmare contribuie la un viitor mai bun al comunităŃii. A spune că ei au „spirit” nu inseamnă că sunt posedaŃi de o fiinŃă supranaturală, doar că sunt activi si motivaŃi. Ei sunt animaŃi. Expresia „spirit comunitar” nu este luată ca un termen tehnic sociologic, dar serveşte mai ales pentru a prezenta o caracteristică importantă, chiar definitorie a comunităŃii. Schimbările din comunitate au loc prin perspectiva a trei tipuri de acŃiuni AcŃiunea socială se referă la segmentele dezavantajate din societate care s-au organizat şi au trecut la acŃiuni, prin care se adresează autorităŃilor cu solicitări diverse. Planificarea sociala este o abordare mai tehnică a necesităŃii de soluŃionare a problemelor din comunitate, însă prin intermediul unor echipe de experŃi care studiază societatea după care
3 DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

găsesc soluŃia finală. Acest tip de acŃiune pune accentul pe specialităŃi care decid asupra schimbărilor necesare îmbunătăŃirii vieŃii celor dezavantajati, fără a cere părerea celor direct afectaŃi de schimbare. Dezvoltarea comunitară sprijină schimbarea reală în comunitate prin modelul participării publice. Oamenii sunt implicaŃi în procesele de planificare, în luarea deciziilor si în formarea de parteneriate cu autorităŃile locale pentru soluŃionarea problemelor economice si sociale cu care se confruntă comunitatea. Acest model se bazează pe faptul că membrii comunităŃii sau reprezentanŃii acestora stiu cel mai bine ce soluŃie li se potriveşte.

Scopul dezvoltării comunitare il constituie progresul social care determină creşterea calităŃii vieŃii tuturor membrilor societăŃii.

4

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

CE ESTE DEZVOLTAREA COMUNITARĂ

Dezvoltarea comunitară reprezintă participarea oamenilor intr-o experienŃă de invăŃare reciprocă, cu implicarea acestora, a resurselor locale, a agenŃilor schimbării şi a altor resurse externe. Oamenii pot progresa şi se pot dezvolta atunci când participă în mod direct la activităŃi care le afectează viaŃa. Dimpotrivă, oamenii nu pot progresa atunci când sunt conduşi către noi situaŃii sau expuşi unor noi experienŃe fără a fi intrebaŃi (Julius Nyerere). Scopul dezvoltaăii comunitare este in primul rând acela de a crea o cultură a dezvoltării in rândul membrilor comunitătii. Asta inseamnă a transfera o anumită atitudine, cunostinŃe si abilităŃi propice dezvoltării. Există două abordări ale dezvoltării comunitare: Abordare conventională în care se decide pentru oameni un anumit mod de acŃiune şi apoi se încearcă să-i convingă că este important pentru ei acest proiect şi că trebuie să aibă grijă de el. Abordare modernă unde comunitatea iniŃiaza întregul proces, vine cu idei, decide ce să facă, cum să facă, cine să facă, etc. Astfel, în condiŃiile în care comunitatea vine cu adevăratele probleme, cu soluŃiile ei şi le implementează, oamenii vor dori cu atât mai mult să păstreze ce au caştigat. Abordare conventională OrganizaŃii guvernamentale, ONG- uri, decid pentru oameni Imaginea percepută de ei este: - oamenii nu cunosc ceea ce este important pentru ei - oamenii nu ştiu să-şi rezolve problemele. Persoane “specializate” trebuie să convingă oamenii că : - este benefic pentru ei - este ptoblema lor - trebuie sa aiba grija de proiect - trebuie sa participe Membrii comunităŃii sunt doar nişte beneficiari pasivi de servicii. Abordare modernă Oamenii sunt implicaŃi de la început: - gândesc - analizează - planifică - conduc - implementează - monitorizează - evaluează Prin implicarea lor, oamenii vor fi motivaŃi: - vor vedea beneficiul - se vor simŃi capabili - se vor simŃi responsabili - vor găsi soluŃii - vor crede că este posibil

5

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

CARACTERISTICILE ABORDĂRII MODERNE

• centrată pe crearea de mecanisme interne de functionare şi nu pe derularea de acŃiuni; • este pozitivă – valorizează membrii comunităŃii; • este participativă – pune oamenii in centrul acŃiunii; • vizează un impact pe termen lung şi foarte lung; Comunitatea trebuie să-si identifice, analizeze si ierarhizeze propriile problemele, să-şi strângă resursele necesare, să implementeze soluŃiile, să monitorizeze si evalueze rezultatele, trebuie să dezvolte propriul proiect de dezvoltare. Modelele tradiŃionale de dezvoltare lucrează in mare masură cu “nevoile resimŃite” de oameni. Dar aceste nevoi nu sunt suficiente. Crearea unor noi nevoi este de asemenea necesară pentru asigurarea dezvoltării oamenilor saraci. Exemplu: In faza primară a unui program de dezvoltare iniŃiat de o organizŃie în străinătate, oamenii săraci nu au resimŃit nevoia de a fi vaccinaŃi, ceea ce ar fi putut salva vieŃile multora dintre copii lor. Ei nu s-au gândit de asemene, nici la faptul că dacă ar dispune de nişte conducte pentru irigaŃii care să fie proprietatea lor şi-ar putea creşte veniturile, ar deveni propietari ai unor echipamente de produŃtie si ar exercita controlul asupra unuia din factorii eseŃtiali care determină producŃia agricolă – apa. Cu ajutorul primit în înŃelegerea acestor nevoi, ei au transformat aceste două componente în nevoi resimŃite.. Dezvoltarea poate fi înŃeleasă sub mai multe aspecte: SituaŃie economică dezvoltată – locuri de muncă, activităŃi economice, întrprinzători; Infrastructură dezoltatări, dotări edilitare corespunzătoare, drumuri de acces, iluminat public, dispensar modern, şcoală, grădiniŃă, curent electric, etc; Oameni activi şi relaŃiile armonioase între ei. Dintre toate acestea, considerăm ca cea mai importantă este componenta umană, pentru că aceasta condiŃionează toate celelalte aspecte ale dezvoltării. Dezvoltarea unei comunităŃi este şi trebuie să fie rezultatul acŃiunii oamenilor din acea comunitate. Dezvoltarea comunitară inseamnă in primul rand dezvoltarea capacităŃilor umane dintr-o comunitate. Scopul ultim al proiectelor de dezvoltare comunitară, indiferent de problema pe care se centrează, este crearea unor capacităŃi locale si organizarea locală astfel încât comunitatea să dobindească capacitatea de a-şi identifica, analiza si rezolva problemele fără nici o intervenŃie
6

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

din afară. In ultima instanŃă, orice dezvoltare comunitară presupune “capacitate de autodeterminare”.

ETAPELE PROCESULUI DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ 1. Organizarea de discuŃii in comunităŃile de persoane dezavantajate . Presupune consultarea membrilor comunităŃii cu privire la probleme reale economice, sociale şi culturale, văzute din perspectiva concretă a membrilor acesteia. 2. Selectia iniŃiativelor / problemelor prioritare. Se concepe un clasament al problemelor înregistrate în urma discuŃiilor şi se identifică soluŃiile din sugestiile date de către membrii comunitari. Actorii sociali au rolul de a sintetiza si elabora un plan de măsuri. ImpărŃirea rolurilor, responsabilităŃilor pentru fiecare activitate identificată. În funcŃie de resursele comunitare identificate, se stabileşte un sistem de sarcini şi responsabilităŃi pentru fiecare membru al comunităŃii, in vederea rezolvării problemelor ivite.

3.

4. Estimarea contribuŃilor în cadrul proiectului / Evaluare. Conceperea unei perspective de ansamblu asupra întregii situaŃii, cu analiza punctelor tari si slabe din proiect si eventuala transformare dinamică a conceptelor stabilite anterior.
7 DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Dezvoltarea unei comunităŃi este asigurată atunci când membrii comunităŃii:
au încredere în ei insişi şi în ceilalŃi; sunt conşienŃi de forŃa pe care o pot avea impreună; au capacitatea de gândire strategică; se simt capabili să intervină; işi asumă responsabilitatea in rezolvarea propriilor probleme; au iniŃiativă in rezolvarea problemelor; cooperează in rezolvarea problemelor locale; Există un spirit comunitar/ ataşament al cetăŃenilor faŃă de comunitate.

Toate acestea sunt elemente care permit unei comunităŃi să caute şi să provoace oportunitaŃile de dezvoltare. Toate acestea definesc o comunitate puternică, activă, unită şi perseverentă, elemente care îi pot asigura reuşita in toate problemele abordate, comunitate in care oamenii sunt conştienŃi de forŃa pe care o pot avea impreună si au capacitatea de gândire strategică.

8

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Comunitate nedezvoltată pasivitate; paternalism; apatie; individualism conflicte

Comunitate dezvoltată initiativă; asumarea responsabilităŃii; încredere şi optimism; cooperare;

Există o cultură a dezvoltării care asigură creşterea comunităŃii prin eforturile sale. O astfel de comunitate este condamnată să Este o comunitate care nu aşteaptă ci işi rămână la mila celorlalŃi pentru că nu are crează oportunităŃi, face presiuni pentru mecanisme interne de dezvoltare. O imbunătăŃirea propriei vieŃi. comunitate care aşteaptă ca problemele să fie rezolvate de alŃii. METODE DE CONSULTARE A COMUNITĂłII Chestionar • Se scrie si se distribuie un material cu întrebări astfel încăt indivizii să poată răspundă la fiecare întrebare, într-o anumită ordine. Răspunsurile se notează pe aceaşi foaie. Se decide cu privire la mărimea eşantionului (numarul de intervievaŃi), cui să i se distribuie si cum să se facă colectarea răspunsurilor.Intrebările din chestionar trebuie să fie bine concepute Nu trebuie sa existe prea multe intrebări – aproximativ 10.

• •

Interviuri structurate/ discuŃii individuale • • • • Se aleg anumite subiecte pentru care se caută opinia indivizilor. Trebuie gasită o metodă de înregistrare a raspunsurilor –fişă de lucru, agendă. Se decide cum se integrează toate raspunsurile pentru a obŃine o opinie generală. Se decide numărul celor cu care vreŃi să staŃi de vorbă astfel incât răspunsurile sa fie relevante pentru intreaga comunitate.

HărŃi • •
9

Metoda vizuală prin care participanŃii indică cum văd ei lucrurile în sat. Se poate realiza cu indivizi, folosind un chestionar pregătit dinainte.
DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

• • •

Se poate realiza cu grupurile folosind o foaie mare de hartie. ParticipanŃii pot fi rugati sa indice elemente specifice, cum ar fi surse de apă, drumuri. Se poate folosi si pentru a arata cum le-ar placea oamenilor să fie satul lor în viitor.

Diagrame • Metoda vizuală cu reprezentare prin cercuri si linii pentru a indica ce contează pentru oameni sau cum se conectează lucrurile intre ele. Pot fi realizate individual sau într-un grup.

Evenimente publice / comunitare Un eveniment public sau comunitar in care oamenii dintr-o zona să poată folosi metode participative pentru a-şi impărtăşi vederile despre viitorul lor si al regiunii sau despre problemele cu care se confruntă. Deseori trebuie să se decidă între priorităŃi şi câteodată între opŃiuni opuse.

“ Dezvoltarea comunitară poate fi definită ca un proces menit să creeze condiŃiile de progres economic şi social pentru întreaga comunitate cu participarea activă a acesteia si cu totala încredere posibilă în iniŃiativa comunităŃilor “ (O.N.U. 1955)

Dezvoltarea comunitară pune accent pe participarea activă a membrilor comunităŃii, în realizarea a ceea ce este perceput ca necesar pentru comunitatea lor. Dezvoltarea comunitară se bazează pe ideea de demnitate umană si potenŃial uman, plecându-se de la premiza că, pentru ca oamenii să fie capabili să controleze si să modeleze propriul viitor, ei trebuie să fie constienŃi de valorile resursele si calităŃile proprii.

10

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Dezvoltarea comunitară La nivel individual: indivizii au diferite scopuri, care nu tind în mod obligatoriu în aceeasi directie ( pot fi multe scopuri diferite La nivel de echipa: în echipe, oamenii sunt conduşi de scopuri pe termen mediu, care tind / se îndreaptă spre aceeasi direcŃie (scop comun si aceeaşi direcŃie)

scop

Dezvoltarea comunitară definiție: La nivel de grup: în grupuri, oamenii tind şi lucrează pentru scopuri cu direcŃii similare / asemănătoare, chiar dacă nu sunt conduşi de acelasi scop pe termen lung ( multe scopuri diferite, care se îndreaptă spre aceeasi direcŃie) scop

La nivel de organizaŃie: este un nivel superior echipei şi creează relaŃii între diferite echipe. Aduce o viziune comună organizaŃiei, pe termen lung acelaşi scop, care tinde spre o viziune comună asupra viitorului.

Viziune comună asupra societăŃii/comunităŃii

scop

In vederea dezvoltării comunitare un rol important il are actorul social. Din perspectiva sociologică, actorul social este un individ capabil de comportamente regulate, coerente, relativ

11

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

stabile, previzibile al caror principiu nu este biologic (innăscut), ci social (dobândit).

Actorul social poate fi privit ca :
individ capabil să se conformeze la un sistem de valori - norme- reguli date (formale, instituŃionale, explicite sau informale) care exercită asupra lui o constrangere exterioară sau una autorizată. subiect capabil să producă, să recepteze, să prelucreze şi să transmită semnificaŃii ale obiectelor materiale şi sociale utilizând pentru aceasta un sistem de simboluri, un subiect al cunoaşterii de simŃ comun, iar prin aceasta un subiect să-şi acomodeze continuu comportamentul la situaŃie şi să reconstruiasă rolurile

Cine ia deciziile?

Cine îi influenŃează pe cei care iau deciziile?

Cine / ce instituŃii sau organizaŃii poate / pot reprezenta un obstacol? Actorii locali

Ce persoane / instituŃii /organizaŃii oferă finanŃare?

Cine este o persoană influentă în comunitate?

Cine altcineva ar putea oferi finanŃare? Cine altcineva ar putea oferi alte resurse?

12

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Principiile dezvoltării comunitare
Democratie Grad maxim de participare din partea tuturor părŃilor interesate Includerea comunitătii largi în procesele de decizie Deschiderea si transparenta acŃiunilor care privesc comunitatea Hotărârea de a asigura egalitatea Procese de luare a deciziilor care să asigure includerea si care să ducă la crearea unor păreri comune si la obtinerea consensului

Actiune colectivă Oamenii lucrează împreună pentru a combate situaŃiile de dezavantajare si discriminare prin identificarea problemelor si nevoilor comune şi prin găsirea de soluŃii pentru acestea

Împuternicire Învătare reciprocă experientă; si schimb de

Dezvoltarea abilitătilor, cunostintelor si capacitătii individuale si în cadrul grupului; Împuternicirea indivizilor si a grupurilor astfel încât acestia să îsi poată exprima în mod încrezător opinia în cadrul sistemelor de luare a deciziilor şi a sistemelor politice. Prin promovarea principiilor de acŃiune colectivă, democraŃie si împuternicire se . va garanta „proprietatea” comunităŃii asupra activităŃilor de îmbunătăŃire a stării fizice si morale a comunităŃii.

13

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

PARTICULARITAłI COMUNITARE

ALE

DEZVOLTĂRII

Dezvoltarea comunitară presupune următoarele dimensiuni: Dimensiunea democratic participativă membrii comunităŃii participă activ şi reprezentativ in luarea deciziilor privind bunăstarea comunităŃii şi se implică în transpunerea lor in viaŃă. Dimensiunea acŃională - membrii comunităŃii nu mai aşteaptă pasiv hotărârea destinelor lor de către autorităti, ci se implică în decizii şi acŃiuni. Dimensiunea economică- ameliorarea condiŃiilor de existenŃă nu ar fi posibilă fără mobilizarea resurselor comunităŃii prin contribuŃii financiare şi prin munca fiecărui beneficiar. Dimensiunea civica- prin reunirea reŃelelor societăŃii civile, organizaŃii comunitare, ONG-uri, asociaŃii profesionale, sindicate, patronate in luarea deciziilor şi monitorizarea instituŃiilor statului Dimensiunea managerială - prin întărirea capacităŃii de conducere a membrilor, liderilor şi grupurilor comunitare. Dimensiunea formativa- angajarea membrilor comunitatii in actiuni de dezvoltare comunitara presupune invatare si exersare a colaborarii, comunicarii, deciziei si rezolvarii de probleme, sporindu-le capacitatea de actiune. Dimensiunea psihosocială – permitând intercunoaştere, interacŃiune, colaborare, integrare, încredere interpersonală, coeziune, solidaritate, întrajutorare. Dimensiunea culturală – prin includerea diferitelor interese, statusuri, etnii, culturi care interacŃionează în activităŃile comunitare, inclusiv a celor marginalizaŃi social.

Rezultatul: Sporirea tuturor formelor de capital ezvoltare comunitară comunitar

14

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

O comunitate durabilă

O comunitate în care iŃi place să trăieşti

O comunitate echitabilă

PRINCIPII FUNDAMENTALE

Dezvoltare socială

Dezvoltare economică

Dezvoltare infrastructură

Dezvoltare ecologică

CONTEXTELE SCHIMBĂRII

Încrederea în sine

AcŃiuni pozitive

Organizarea co munitară

Implicarea şi participarea

DIMENSIUNILE CREĂRII ÎNCREDERII ÎN SINE A COMUNITĂłII

15

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Exercitiul nr.1 : COPACUL VIEłII

Obiective: A ajuta participanŃii să identifice resursele personale ale membrilor comunitaŃii, resurse care pot fi accesate în procesul de dezvoltare comunitară. Mărimea unui grup este de la 10 până la 40 de participanŃi Timp de desfăşurare: 40 de minute. Materiale: hârtie şi carioca. Procedură: RugaŃi fiecare participant să deseneze „ copacul vieŃii”:

RĂDĂCINILE reprezintă familia din care provenim şi influenŃele puternice care ne-au format ca personalitate;

-

TULPINA reprezintă viaŃa noastră actuală: locul de lucru, familia, organizaŃia, mişcarea din care facem parte;

-

FRUNZELE reprezintă sursele noastre de informare: presa, radioul, televiziunea, cărŃile, prietenii;

-

FRUCTELE reprezintă succesele noastre, proiectele şi programele care le-am organizat, grupurile ce le-am format şi materialele produse;

-

MUGURII reprezintă speranŃele noastre pentru viitor, in cadrul comunităŃii.

16

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Participarea la dezvoltarea comunitară Într-o societate modernă, dezvoltarea comunitară reprezintă preocuparea a priori a tuturor membrilor societăŃii, un deziderat permanent care conduce la transformarea societăŃii şi a creşterii conştiinŃei sociale. Dezvoltarea trebuie să fie un proces echitabil din punct de vedere social, vizibil din punct de vedere economic şi nevătămător pentru mediul înconjurător. Pentru aceasta, oamenii trebuie să fie plasaŃi în centrul proceselor de planificare şi de luare a deciziilor. Modul prin care se acordă prioritate rolului activ al beneficiarilor în atingerea acestui obiectiv este abordarea participativă . Aceasta este un proces prin care beneficiarii direcŃi îşi asumă responsabilitatea pentru desfăşurarea activităŃilor şi participă activ la toate fazele acesteia. Participarea ca muncă Participarea ca şi contribuŃie la cheltuieli Participarea ca obligaŃie contractuală Participare ca luare a deciziilor în comunitate Dezvoltarea trebuie să fie un proces echitabil din punct de vedere social, vizibil din punct de vedere economic si nevătămător pentru mediul înconjurător. Pentru aceasta, oamenii trebuie să fie plasaŃi în centrul proceselor de planificare şi de luare a deciziilor, să participe in mod direct la activităŃile comunitare.

Abordarea participativă este:
17 DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Un mod de acŃiune prin care se acordă proiritate rolului activ al beneficiarului; Un proces prin care beneficiarii direcŃi îşi asumă responsabilitatea pentru desfăşurarea activităŃilor şi participă activ la toate fazele acesteia. Un mecanism de învăŃare pentru membrii comunităŃii.

Un proiect de tip participativ poate ajuta la descătuşarea energiilor latente ale oamenilor si de asemenea poate contribui la atingerea scopului de a realiza o dezvoltare durabilă. ExperienŃa a demonstrat ca oamenii îsi pot elabora propriile alternative de dezvoltare dacă sunt lăsaŃi să ia propriile decizii în direcŃiile care îi privesc pe ei. Dacă sunt sprijiniŃi ei îşi pot crea chiar şi propriile resurse. Un proiect de tip participativ poate ajuta la descătuşarea energiilor latente ale oamenilor şi de asemenea poate contribui la o dezvoltare durabilă a comunităŃii. ExperienŃa a demonstrat că oamenii işi pot elabora propriile alternative de dezvoltare dacă sunt lăsaŃi să ia propriile decizii in direcŃiile care îi privesc pe ei. Dacă sunt sprijiniŃi, ei isi pot crea chiar si propriile resurse.

Acceptiuni: 1. Participarea ca muncă ieftină comunitatea participă atunci când contribuie cu mâna de lucru (fie si necalificată) sau donează resurse de alt tip ca avantaje: costuri scăzute şi o posibilă creştere a gradului în care membrii comunităŃii se identifică cu proiectul la care au participat la execuŃie

2. Participarea ca şi contribuŃie la cheltuieli Implicare la susŃinerea costurilor de întreŃinere a lucrării
18

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

3. Participarea ca obligaŃie contractuală oferă comunitătii posibilitatea de a accepta sau respinge anumiŃi termeni ai contractului si chiar să negocieze anumite schimbări în structura formală a puterii 4. Participare ca luare a deciziilor în comunitate când participarea devine cu adevărat participare comunitară Durabilitatea trebuie să fie scopul oricărui efort de dezvoltare care are ca Ńel îmbunătăŃirea calitătii oamenilor. Multe proiecte promitătoare s-au pierdut de îndată ce s-a retras susŃinerea donatorilor sau a încetat funcŃionarea organizaŃiilor de intervenŃie. Aceste proiecte s-au prăbuşit deoarece nu s-a acordat importanŃă dezvoltării capacitătii oamenilor si organizării lor. Iar durabilitatea nu poate fi realizată fără participarea oamenilor.

19

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

CE ŞI DE CÂTE FELURI ESTE PARTICIPAREA? Participarea este procesul prin care toŃi cei interesaŃi influenŃează şi îşi împart controlul asupra acŃiunilor, deciziilor şi resurselor ce le afectează existenŃa. În descrierea conceptului de participare există două extreme: situaŃia în care intervenŃia este iniŃiată şi implementată de un actor instituŃional din afara comunitaŃii, fără implicarea cetăŃenilor. Cea de-a doua extremă este aceea în care cetăŃenii au iniŃiativa intervenŃiei şi mobilizează în faza de implementare instituŃii sau organizaŃii relevante pentru rezolvarea problemei abordate. Între aceste două situaŃii extreme există stadii intermediare care descriu diferite nivele de participare.

Niveluri de participare
Diverse abordari teoretice ale participării propun diverse “scale” de participare/implicare a cetăŃenilor în iniŃiativele locale. Un model simplificat descrie participarea în funcŃie de două dimensiuni distincte: • • gradul de implicare (participarea cetăŃenilor la acŃiune); gradul de influenŃă (participarea cetăŃenilor la decizie).

Informare: Primul nivel de participare este cel in care gradul de participare al cetăŃenilor atît la acŃiune cât şi la decizie este minim – ei fiind informaŃi de către iniŃiator asupra deciziilor luate şi a acŃiunilor care au fost, sunt şi/sau urmează a fi intreprinse. Difuzarea informaŃiilor este o formă scăzută de participare, dar poate avea un impact pozitiv asupra rezultatelor proiectului în măsura în care acestea ajută oamenii pentru înŃelegerea si realizarea mai bună a sarcinilor lor. Primul pas in abordarea participativă este identificarea si analizarea problemeloră. Problema prioritară este problema în jurul căreia urmează să fie concentrate atenŃia şi eforturile muncii în comunitate. Multe iniŃiative comunitare eşuează complet datorită faptului că problema pe care caută să o rezolve: Nu este bine definită sau înŃeleasă; Nu este percepută ca fiind o problemă de un număr suficient de mare de persoane; Poate avea la origine cauze complexe de care nu s-a Ńinut seama în elaborarea planurilor de rezolvare. Pentru a evita producerea de astfel de erori e bine să se înceapă prin a se pune o serie de întrebări: Cine spune ca aceasta este o problemă? Unde şi când se manifestă problema ? Pe cine afectează această problemă?
20 DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Cine nutreşte sentimente profunde? Care ar fi soluŃia dorită de cei confruntaŃi cu această problemă? Etape: ω ω ω Ierarhizarea problemelor Întelegerea problemelor Analiza problemelor

Criterii pentru alegerea unei probleme : 1. Rezolvarea ei să conducă la o imbunatăŃire reală a vieŃii oamenilor 2. Să fie uşor de înteles 3. Să dea oamenilor sentimentul puterii lor 4. Urmările ei să fie grave si să afecteze o parte importantă a comunităŃii 5. Să ducă la crearea unor organizaŃii şi alianŃe durabile 6. Să ducă la apariŃia de noi lideri 7. Planul de acŃiune să aibă un obiectiv clar şi un calendar precis 8. Să existe resurse necesare pentru rezolvarea ei 9. Planul de acŃiune să aibă sorŃi de izbândă.

CRITERIU: Această problemă …

Problema 1 Problema 2 Problema 3 locuri muncă canalizare iluminat Punctaj 4 3 = 15

1. Va conduce la o imbunătăŃire reală a vieŃii 8 oamenilor? 2. Este destul de importantă? 3. Este uşor de înteles – cauza clară? 10 5

3 5 2 8 3 5

2 5 3 3 2 5

= 15 = 15 = 15 = 15 = 15 = 15

4. Va da oamenilor sentimentul puterii lor? 10 5. Va fi resimŃită de mulŃi? 6. Va fi resimŃită profund? 7. Va duce la crearea unor organizaŃii şi alianŃe durabile? 8. Va duce la apariŃia de noi lideri? 4 10 5

7

4

4

= 15

21

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

9. Va avea un obiectiv clar şi un calendar precis?

1

7

7

= 15

10. Există resursele necesare rezolvării sale? 1 11. Va oferi posibilitatea strângerii de fonduri? 12. Va avea sorŃi de izbandă? TOTAL Locul (rang) 1

4 7

10 7

= 15 = 15

1 63

5 57

9 60

= 15

Consultare: în care iniŃiatorul (actorul social) consultă cetaŃenii (culege informaŃii, opinii, propuneri, soluŃii asupra problemei şi acŃiunilor ce urmează a fi implementate) dar decizia aparŃine tot iniŃiatorului. Aici există o ocazie pentru oameni, in special pentru cei dezavantajaŃi, să interacŃioneze şi să ofere raspuns iniŃiatorului, răspuns pe care acesta îl poate lua în considerare sau nu pentru reproiectarea si implementarea proiectului. Implicarea

directă a beneficiarului duce cu sine la creşterea responsabilizării membrilor comunitari, la creearea simŃului civic si la o transformare atitudinală. Luarea deciziilor: descrie situaŃia în care decizia asupra unei intervenŃii locale aparŃine cetăŃenilor, iniŃiatorul (organizaŃie sau instituŃie) implementand decizia adoptată de cetaŃeni . Un nivel si mai înalt al participării are loc atunci când oamenii, în special cei dezavantajaŃi au rol de luare a deciziilor în materie de politică, proiectare şi implementare a proiectului. Luarea deciziilor se face printr-un proces democratic, în care participarea membrilor comunităŃii se manifestă într-un plan concret, direct si care pune in evidenŃă resursele organizatorice ale membrilor comunităŃii.

IniŃiativă si acŃiune: este acel nivel de participare în care cetăŃenii nu numai că decid ce trebuie făcut dar şi acŃionează in vederea implementării deciziei, iniŃiatorul având doar rol de facilitator. IniŃiativa implică o capacitate proactivă şi încrederea în realizare pe cont propriu. Se face apel la responsabilitate, la sentimentul de control social şi se motivează schimbarea atitudinală a membrilor comunităŃii. IniŃiativa şi acŃiunea la nivel comunitar dă posibilitatea creearii unui dinamism social cu rol adaptativ la realitatea economică şi socială , aflată în continua transformare.

22

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

G r a f i c

Nivelele de participare 1 si 2 sunt proprii abordărilor convenŃionale în care proiectele de dezvoltare comunitară sunt gândite şi aplicate de către actori străini, comunitatea reprezentând doar beneficiarii pasivi ai intervenŃiilor. În aceste cazuri schimbarea este indusă din afară, efectul fiind înstrăinarea faŃă de aceasta, apatie, pasivitate .Nivelele de participare 3 si 4 reprezintă dimensiunea definitorie a unui proiect de dezvoltare durabilă. In acest caz, cei care realizează proiectul sunt insăşi membrii comunităŃii, comunitatea fiind aceea care defineşte modalităŃile de acŃiune şi planifică derularea proiectului de dezvoltare comunitară.

Abordarea participativă trebuie să includă doar ultimele două nivele de participare, scopul său fiind acela de a face trecerea de la “atragerea in luarea deciziilor” la “iniŃierea de acŃiuni”. Aceasta este diferenta intre o comunitate reactivă - care derulează acŃiuni numai ca urmare a unui impuls- si o comunitate proactiva - care cauta informaŃie şi iniŃiaza acŃiuni de dezvoltare comunitară.

23

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

ExerciŃiul nr.2: VIITOAREA MEA CASĂ

Obiective: A stimula comunicarea iniŃială în grup, a identifica resursele comunitare formale si informale Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanŃi. Timp de desfăşurare: 50 de minute. Materiale: mese şi scaune, hârtie în pătrăŃele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele, radiere, ascuŃitori, echere şi rigle. Procedură: Fiecare participant desenează conturul palmei sale stângi sau drepte, atribuind fiecărui deget o întrebare. Apoi, completează interiorul cu răspunsul la aceasta. Exemple de întrebări: motivul aflării tale aici; realizările ce ai vrea să le faci într-o perioadă de timp împreună cu tot grupul; aspecte ale personalităŃii ce le apreciezi cel mai mult; problema de care eşti acum cel mai preocupat, contribuŃiile pe care eşti gata să le faci in comunitate care sunt resursele informale din interiorul comunitatii, pe ce nevoi s-ar greva.

Animatorul poate schimba întrebările, în funcŃie de dinamica grupului. Odată foile completate, se realizează o interogare comună. Pentru final, se realizează un „perete al mâinilor”. Evaluare: Ce impresii Ńi-a lăsat activitatea? Ce dificultăŃi ai întâlnit? Ce ai reuşit? Ce concluzii ai făcut?

24

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

ASOCIEREA CA FORMA DE PARTICIPARE De ce se asociază oamenii ? Răspunsul la această întrebare atât de des pusă se află în binecunoscuta maximă : «Puterea stă în unitate». Uitându-ne şi la scala/ nivelurile participării devine evident că pe măsură ce gradul de participare creşte, indivizii, cetăŃenii unei comunităŃi vor ajunge să resimtă nevoia de participare organizată, structurată Această nevoie de asociere apare atunci când membrii unei comunităŃi: • vor să chestioneze in mod critic circumstanŃele politice, sociale, economice ale vieŃii lor . • vor să aibă un cuvânt de spus pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităŃii căreia îi aparŃin • vor să îşi sporească capacitatea de a atrage resurse din interiorul şi din afara comunităŃii pentru rezolvarea problemelor lor. • vor să fie în stare de a pune în practică soluŃii la problemele care îi afectează; iar cu cât o problemă este mai complexă, cu atât nevoia de organizare (roluri si reponsabilităŃi clar atribuite intre indivizi) în procesul de rezolvare a ei este mai mare. • vor să creeze relaŃii cu alŃi oameni şi alte organizaŃii similare sub formă de parteneriate, alianŃe si coaliŃii in vederea influenŃării politicilor şi practicilor publice ce le afectează viaŃa. Astfel se formează germenii primelor organizaŃii comunitare, ca de exemplu grupurile comunitare de initiativă, comitetele consultative etc. Încetul cu încetul acestea pot ajunge să se formalizeze şi să se transforme în ceea ce numim organizaŃii neguvernamentale comunitare.

25

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

REZISTENłA LA SCHIMBARE

Schimbarea este mult mai usor acceptată atunci când vine din interior decât atunci când este controlată din afară. Orice proiect de dezvoltare comunitară presupune realizarea unor schimbări la nivel local. Orice schimbare crează o stare de incertitudine la nivelul membrilor comunităŃii şi implicit o reacŃie de rezistenŃă la schimbare care face ca oamenii să nu participe. De unde vine această rezistenŃă la schimbare? ω Lipsa de informŃtii - oamenii nu au informaŃii despre coordonatele schimbării. Oamenii acceptă mult mai usor un fapt pe care îl cunosc. Informarea cea mai bună apare atunci când comunitatea este cea care generează informaŃia. Cel mai bine cunoŃti ceea ce faci tu insuŃi. ϖ Remediu: comunitatea este cea care generează informaŃiile. Dacă procesul este gestionat in totalitatea de către comunitate, atunci această problemă este anulată. ω Oamenii nu pot controla sensul schimbării, nu au posibilitatea să-şi spună parerea cu privire la sensul şi natura schimbării. Oamenii acceptă mai greu o schimbare pe care nu o pot controla. Schimbarea într-o comunitate este cu mult mai greu acceptată şi valorizată dacă vine din afară decât dacă este generată din interior. ϖ Remediu: comunitatea este cea care ia decizii şi stabileşte cursul schimbării. ω Ignorarea tradiŃiilor şi realităŃilor existente. Oamenii acceptă greu sau resping acŃiunile care contravin tradiŃiilor si obiceiurilor existente. ϖ Remediu: cei care cunosc cel mai bine realitatea existentă sunt membrii comunităŃii. Numai ei pot gândi un plan de acŃiune care să se muleze pe elementele esenŃiale, definitorii ale comunitaŃii, care să tină cont de tradiŃiile existente astfel încât să se asigure o dezvoltare organică a comunităŃii.

26

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

ω PercepŃia schimbării ca fiind generată de interese personale şi nu de cerinăe obiective generale. ϖ Remediu: implicarea intregii comunităŃi evită posibilitatea de control din partea unor indivizi singulari. ω Natura problemei în jurul căreia se derulează întreg procesul de dezvoltare comunitară. Oamenii nu sunt interesaŃi de probleme pe care ei nu le resimt ca fiind stringente. ϖ Remediu: cei care pot spune care este problema, necesitatea cea mai stringentă sunt doar membrii comunităŃii.

ExerciŃiul nr.3 : IERAHIZEAZĂ-łI VALORILE Scop: Să îi ajute pe participanŃi să devină conştienŃi de propriile valori pe care să le folosească in procesul adaptativ la transformările externe, cele sociale. Timp 30-40 minute Materiale Formularul intitulat „Ierarhizează-Ńi valorile” pentru fiecare participant, o hârtie pentru notarea rezultatelor, creioane. (Vezi anexa 1). Procedeu 1. DistribuiŃi câte un formular fiecărui participant. 2. Explicati grupului că o metodă de descoperire a valorilor constă şi în a fi forŃat să alegi dintr-un şir de lucruri bine precizate pe acelea care Ńi se ar importante.

27

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

3. RugaŃi participanŃii să îşi completeze formularele ierarhizând valorile enumerate, astfel: de la 1 pentru cea mai importantă, până la 14 pentru cea mai puŃin importantă. AtrageŃi-le atenŃia să lucreze încet şi să reflecteze bine asupra fiecărei valori. 4. După ce toŃi vor termina de completat, strângeŃi hârtiile şi rugaŃi o persoană să înscrie rezultatele într-un tabel pe o foaie separată. În timpul acesta începeŃi discuŃiile cu grupul, urmărind punctele de mai jos. 5. La sfârşitul discuŃiilor prezentaŃi rezultatele înscrise în tabel şi solicitaŃi-le comentarii pe marginea acestora. Prelucrare Puncte de discuŃie • Ce a fost cel mai uşor să aleagă: valoarea „cea mai importantă” sau „cel mai puŃin importantă”? De ce? Au existat pe listă valori la care nu s-au gândit niciodata? Au fost surprinşi de părerile proprii asupra unei valori anume? Despre ce valoare a fost vorba? Au dorit să îşi comunice lista valorilor personale unui prieten apropiat? Unei fete sau unui băiat? Unui părinte? Care au fost motivele pentru care au vrut sau nu acest lucru? Cum pot fi folosite aceste valori în procesul de adaptare la nou, în cadrul comunitatii?

• •

28

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Exercitiul nr. 4 : FIECARE ESTE UNIC

Scop. EvidenŃierea faptului ca fiecare membru al comunităii este unic si ca integritatea stă în unicitate Materiale Desene cu copii de vârste diferite pentru a arăta că există o mulŃime de diferenŃe şi care să sublinieze că fiecare este unic şi deosebit. Procedeu 1. ÎmpărŃiŃi participanŃii în grupuri mici. 2. RugaŃi-i să enumere schimbările prin care trec copiii în diferitele etape ale vieŃii (0-5 ani; 610 ani; 15-20 ani). Vor trebui să includă schimbări fizice, emoŃionale, psihice. 3. ÎnmânaŃi formularele „Fiecare este unic”. 4. În aceleaşi grupuri rugaŃi-i să răspundă la întrebările scrise în partea de jos a formularului. Prelucrare 1. RugaŃi fiecare grup mic să raporteze grupului mare schimbările pe care le-au enumerat/şi sau ceea ce au văzut în desen. 2. AsiguraŃi-vă că vor comenta schimbările emoŃionale, psihice şi fizice. 3. Când discutaŃi aspectele emoŃionale, întrebaŃi-i pe participanŃi ce cred ei că ar putea să-i ajute pe alŃii să depăşească situaŃiile dificile. Dacă au fost enumerate senzaŃii pozitive, întrebaŃi-i cum ar putea ajuta ceilalŃi participanŃi la întărirea acestor sentimente. 4. SubliniaŃi că desenul reprezintă un moment „îngheŃat” şi că oamenii continuă să se schimbe. ÎntrebaŃi-i cum se văd schimbându-se pe parcursul acestei etape din viaŃa lor.

29

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

AlegeŃi o persoană din desen DescrieŃi persoana. Ce simte persoana? Ce va face persoana în viitor?

30

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

MOTIVAREA COMUNITĂłII

Pentru ca toate aceste rezultate să fie posibile este necesară o abordare holistică a comunităŃii şi crearea unor condiŃii optime in vederea motivşăii membrilor acesteia. Transformarea la nivel individual, organizaŃional şi naŃional are implicaŃii deosebit de importante în competitivitatea socială. MotivaŃia studiazã ‫״‬de ce‫-״‬urile comportamentului uman. Comunitatea poate face faŃã schimbărilor cerute de competitivitate şi progres numai prin orientarea eforturilor actorilor sociali catre motivaŃie şi satisfacŃia beneficiarilor. Elaborarea unei imagini sintetice asupra motivaŃiei în comunitate nu este posibilã fãrã depãşirea viziunii pur psihologice asupra structurilor motivaŃionale. Sistemul de motivaŃii utilizat influenŃeazã nivelul şi eficienŃa realizãrii sarcinilor fiecãrui post. Motivarea diferitelor posturi dintr-o organizaŃie condiŃioneazã calitatea titularilor. MotivaŃiile folosite într-o organizaŃie pot fi grupate în : corective sau de constrângere, disciplinare, stimulative.

31

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

MotivaŃiile de constrângere nu se recomandã a fi folosite. În schimb, motivaŃiile disciplinare (sancŃiunea financiarã sau penalã) sunt mijloace necesare oricãrei conduceri. Dacã omul ştie cã poate fi sancŃionat, apare un efect motivaŃional mai mare decât sancŃiunea însãşi. Folosirea unor sancŃiuni foarte aspre în cadrul unei organizaŃii are în general un efect slab motivaŃional. În cadrul politicii motivaŃionale, comunitatea trebuie sã-şi intensifice toate posibilitãŃile de satisfacŃie pe care le poate oferi (motivaŃiile stimulative) încât sã poatã influenŃa acŃiunile oamenilor în sensul dorit, Ńinând cont şi de faptul cã diferitele tipuri umane au sensibilitãŃi diferite faŃã de anumite satisfacŃii. Cu cât membrii comunitatii sunt mai motivati la un nivel mai ridicat, cu atât creşte autocontrolul muncii efectuate. Calitatea motivãrii reprezintã fundamentul antrenãrii în realizarea obiectivelor. Promovarea are consecinŃe deosebite asupra motivaŃiei beneficiarilor şi presupune un ansamblu de decizii prin care se atribuie unora dintre aceştia, posturi cu nivel de salarizare superior precum şi trepte profesionale sau grad.

32

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

PRINCIPALELE ETAPE ÎN MOTIVAREA COMUNITĂłII ÎN PROCESUL DE ADAPTARE SOCIALĂ 1.Primul pas in mobilizare este identificarea nevoilor, nu a problemelor. Dacă nu există nici o nevoie atunci nu este nici o problemă. Problema este obstacolul in calea satisfacerii nevoilor. Pentru intelegerea unei nevoi, este mai bine să fie folosită o abordare interdisciplinară: o nevoie nu trebuie privită dintr-un singur unghi deoarece acesta ar putea restrange soluŃiile. 2. Planificarea asigură faptul că tehnicile de comunicare şi de educatie sunt adecvate comunitătii. Scopul este de a amplifica puterea comunicării pentru mobilizare. Responsabilitătile grupului şi indivizilor trebuie mereu distribuite şi definite adecvat. 3. Resursele interne ale comunităŃii reprezintă un important atu, iar identificarea acestora este urmatoarea etapă, în timp ce resursele externe sunt un punct de sprijin. Ele trebuie identificate şi exploatate. Trebuie avuŃi în vedere liderii in devenire, cum pot ajuta ei la ducerea la bun-sfârşit al proiectului. 4. Toate activitătile de mobilizare trebuie investigate, evaluate şi monitorizate; acestea nu sunt activităti separate, ele reprezintă componente importante ale unui proces in desfăşurare. Rezultatele investigatiilor, evaluărilor şi monitorizării trebuie să fie obiectul reflectiei şi conversatiei in comunitate. 5. Dialogul intern in comunitate. Negocierile şi realizarea consensului pot fi atinse eficient prin dezvoltarea de retele şi aliante. Tinta este un proces democratic de mobilizare care ia in considerare diferenŃele individuale şi de grup, care garantează independenŃa, favorizează creativitatea, exprimarea de sine şi iniŃiativa. Comunitatea poate adapta toate posibilităŃile de comunicare şi de educaŃie, mergând către o viziune de apropiere intre media “alternativă” sau “tradiŃională” ca povestirile, dansul, drama, altele şi media mai sofisticată, ca televiziunea, radioul şi internetul. 6. Istoria comunităŃii este un alt element definitoriu care dă specificitate în dinamica motivării comunităŃii. Membrii comunităŃii pot învăŃa din experienŃa trecută şi pe măsură ce îşi rezolvă cu succes problemele, propriile lor abilităŃi şi stima de sine se dezvoltă. Se iau în considerare diferenŃele individuale şi de grup, care garantează independenŃa, favorizează creativitatea, exprimarea de sine şi iniŃiativa. 7. Lipsa de prejudecăŃi, stimulează creativitatea într-o comunitate. Componentele mobilizării comunităŃii ca educaŃia şi comunicarea încearcă să releve şi să dezvolte aceste calităŃi ale participanŃilor lor. 8. Sporirea cunoştintelor - pe măsură ce participanŃii se intâlnesc cu întrebările colective, ei vor deveni implicaŃi şi vor crede că realitatea lor poate fi schimbată.

33

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

9. Factorul psihologic. Victoriile comunităŃii, fie ele modeste sau decisive, trebuie sărbătorite, aceasta mărind coeziunea grupului.

34

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ÎN ROMÂNIA

Ținând cont de particularitățile existențiale ale persoanelor dezavantajate, precum şi de poziŃia marginală pe care acestea le ocupă în societatea românească, dezvoltarea comunitară pare a fi singura soluție care poate conduce către reabilitarea socioeconomică. Integrarea/dezvoltarea eficace a persoanelor dezavantajate în sistemul social este împiedicată de factori structurali asupra cărora se poate acționa mai degrabă colectiv decât individual. În acest sens, producerea bunăstării la un nivel satisfăcător nu poate fi realizată decât prin programe de reabilitare a condițiilor economice colective, iar pe de altă parte prin mobilizarea unor resurse comunitare colective. Astfel, termenul de dezvoltare comunitară se referă în principal la crearea/refacerea/reabilitarea conditiilor comunitare care să facă posibilă reintegrarea comunitătii în circuitul global al unei bunăstări colective dezirabile. În secundar, dezvoltarea comunitară se referă la constituirea unor mecanisme de mobilizare a resurselor comunitare care să conducă implicit la rezolvarea problemelor pe care comunitatea le poate avea la un moment dat. Programele de dezvoltare comunitară au ca obiectiv nu numai realizarea unor bunuri de interes comunitar, dar si crearea capacitătilor de actiune comunitară. Conceptul de capital social este extrem de utilizat. El se referă la capacitătile de actiune socială comunitară care reprezintă cu totul altceva decât capacităŃile cerute de acŃiunea economică în contextul economiei de piată.

35

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Ce putem face noi ?

1. Să stabilim obiective concrete, tangibile;

ExerciŃiul nr. 5 : STUDIU DE CAZ. Obiectivul : Identificarea măsurilor care trebuie luate într-o situaŃie de criză, în ordinea priorităŃilor. O familie cu cinci copii din comuna X traversează o perioadă dificilă. PărinŃii lucrează ocazional în agricultură şi, câteodată, câştigă destul de bine; alteori, reuşesc cu greu să le asigure copiilor hrană, căldură şi haine. Cum iarna se apropia şi părinŃii nu cumpăraseră încă lemne, vecinii au sesizat autoritatile locale despre situaŃia familiei. În scena următoare, asistentul social vizitează familia şi discută cu părinŃii şi cu fetiŃa cea mai mare, în vârstă de 12 ani, încercând să afle care sunt dificultăŃile cu care se confruntă şi să evalueze necesitatea întocmirii unui plan de actiune in care sunt implicati si ceilalti membrii ai comunitatii. Metoda Brainstorming: Se cere particpantilor să identifice nevoile familiei si resursele comunitare existente, care pot fi accesate în situaŃii de criză.

2. Sa programăm acŃiuni simple chiar de la prima întâlnire comunitară ; obiective cât mai diverse si mai concrete. Încrederea în sine se construieşte treptat, din succes în succes.
36 DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Exercitiul nr. 6 : „DESCHID COLABORAREA” Scop: ParticipanŃii să obŃină feedback privind atitudinea faŃă de sine, faŃă de parteneri, faŃă de situaŃia de comunicare, încrederea în ei înşişi pe plan social (vizibilă prin semne verbale şi non-verbale). Procedură: • Joc de rol (Participantul începe colaborarea cu o persoană/un grup, îşi construieşte şi prezintă un discurs, pe o teama aleasă de el) Persoana/persoanele cu care participantul a deschis discuŃia îşi împărtăşesc impresiile: ce fel de om este, ce trăiri are, ce posibilităŃi de a comunica a manifestat, ce şi-ar fi dorit în plus etc. DiscuŃia este ascultată eventual de „martorii invizibili” Dacă am optat pentru prezenŃa acestor „martori”, ei vor „bârfi” (cu faŃa acoperită) pe aceleaşi teme ca participanŃii. Conducătorul activităŃii poate sugera direcŃii ale „bârfei”.

• •

DiscuŃii: Ce au trăit, ce au învăŃat, ce-şi propun să schimbe pentru o mai bună comunicare în interiorul comunităŃii şi integrarea tuturor membrilor acesteia.

3. Să sărbătorim orice victorie;
Exercitiul nr. 7 „CUBUL TĂU CA ŞI CUM AR FI AL MEU”

Scop: Exersarea conduitei empatice, prin participarea directă la toate reuşitele din cadrul comunităŃii. Materiale :Hârtie colorată, carioci, cartoane şi lipici Procedură: Un voluntar confecŃionează un cub, care sa raspund unei nevoi comune. Exemplu: Un cub care să-i înstinŃeze pe oameni ca s-a nascut un copil, în comunitatea lor.Voluntarul trebuie să descrie „cubul său” si utilitatea. • Un altul îl ascultă încercând să vadă şi să simtă locul, să trăiască ceea ce locuitorul său trăieşte (întrebări deschise, oglindă, parafrază, acceptare a sentimentelor, cuvinte cheie, elucidare etc.) Altcineva poate interveni, dublându-l pe ascultător.
DEZVOLTARE COMUNITARĂ


37

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

DiscuŃie: Ce a trăit vorbitorul, ce l-a ajutat şi cum (se referă la conduita ascultătorilor), ce şiar fi dorit, ce observaŃii au cei din auditoriu (experienŃe reamintite, feedback pentru ascultător/i, lucruri pe care şi le propun etc.). Cum s-a simŃit încurajat în acŃiunile sale şi cât de important a fost pentru el atitudinea celorlalŃi si cât de importantă pentru comunitate a fost contribuŃia sa

4. Să rememorăm experienŃele pozitive anterioare; astfel se crează stima de sine şi încrederea în forŃele proprii.
.

Exercitiul nr. 8 “DESCHID COLABORAREA” Scop: ParticipanŃii să-şi identifice calităŃile personale, să obŃină feedback privind atitudinea faŃă de sine, faŃă de parteneri, faŃă de situaŃia de comunicare, încrederea în ei înşişi pe plan social (vizibilă prin semne verbale şi non-verbale). Procedură: • Joc de rol : Participantul începe colaborarea cu o persoană/un grup, îşi construieşte şi prezintă un discurs despre contribuŃia sa personală la dezvoltarea comunităŃii din care face parte. Apeleaza la lucrurile pe care le-a aflat , anterior, despre sine, care sunt calităŃile sale si cum pot fi ele transformate in resurse comunitare. Pentru ca scena să fie şi mai veridică, participantul işi poate imagina că are si o profesie şi să identifice beneficiile acestei profesii asupra comunităŃii. Persoana/persoanele cu care participantul a deschis discuŃia îşi împărtăşesc impresiile: ce fel de om este, ce trăiri are, ce posibilităŃi de a comunica a manifestat, ce şi-ar fi dorit în plus etc.

DiscuŃii: Ce au trăit, ce au învăŃat, ce-şi propun să schimbe.

5. Sa conştientizăm faptul că o problemă la nivel comunitar este problema tuturor şi că stă în puterea noastră de a o rezolva.

38

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

ExerciŃiul nr.9 NAUFRAGIATII Scop: ParticipanŃii să descopere soluŃii de rezolvare în comun a problemelor, apeland la resursele lor si ale comunităŃii din care fac parte (avem astfel în vedere realizarea unei bune gestiuni a interacŃiunii, unei deschideri către celălalt, unui climat de egalitate, unui climat de susŃinere reciprocă).

Procedură: • ParticipanŃii vor scrie pe o foaie de hârtie una dintre calităŃile personale pe care le-au identificat in jocurile anterioare. Îşi vor imagina că sunt naufragiaŃi pe o insulă părăsită şi că vor avea nevoie de toate aceste calităŃi, transpuse în mod concret, în realitate, pentru a putea pleca de pe insulă.

Exemplu: Un participant care este indemânatic, poate ajuta la construirea unui plute, altul care se considera creativ poate să improvizeze unelte cu care construiesc pluta, etc. Se pot identifica noi lideri in grupul participanŃilor, iar sarcina instructorului este de ai ajuta pe toŃi participanŃii să se integreze in comunitate. • Prezentarea şi discutarea materialelor. ÎmbunătăŃirea lor.

6.Comunitatea participă mai bine in acŃiuni pe care le-au decis ei insişi decat la acŃiuni decise doar de un grup mic.
ExerciŃiul nr.10 : „ŞTIU TOT? POT TOT?” Scop: Crearea unui climat de susŃinere reciprocă. Participantul să accepte că nu posedă „răspunsuri la toate întrebările”. Procedură: • • Participantul alege un subiect despre ceea ce are o părere fermă şi clară. Folosind tehnica scaunului fierbinte, intră în rolul oponentului, susŃinând punctul de vedere opus. Mişcându-se de pe un scaun pe altul, aduce argumente şi contraargumente. Dacă se blochează, un coleg îl ajută dublându-l.

• •

39

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

DiscuŃie: Ce a trăit, ce experienŃe îşi reaminteşte, ce îşi propune pentru viitor (temele de reflecŃie se adresează şi celorlalŃi participanŃi). Cât de importante sunt opiniile celorlalŃi în luarea de decizii la nivel comunitar.

Comunitatea tinde să-i urmeze pe lideri, dacă vede că aceştia au succes

40

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

ANEXA 1

LISTA DE VALORI

Responsabilitate Provocare Cultura Familie Armonie interioara Bani

Aventura Comunitate Educatie Libertate Autocunoastere Bucurie

Frumusete Competenta Faima Adevar Dezvoltare profesionala Bunastare Calm Dezvoltare personala Independenta Intimitate Loialitate Onoare Prietenie Recunoastere

Calitatea lucrurilor pe care le fac Calitatea relatiilor Competente Dragoste, afectiune Influenta Leadership Masculinitate Ordine Puritate Relatii personale Sensul vietii Sinceritate Statut Cunostinte Hobby-uri Intelepciune Liniste sufleteasca Natura Pace Putere

Respect de sine (Self-esteem) Sanatate Siguranta Spiritualitate Statut intelectual Siguranta locului de munca Stabilitate

41

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

BIBLIOGRAFIE 1. Andrei , Petre, ”Sociologie Generală”, Ed. Polirom, Iaşi 1999 2. Marica, Mircea, Metode si tehnici de dezvoltare comunitara, curs universitar 3. Bocancea, Cristian, “Elemente de asistenŃă socială”, Ed. Polirom , Iaşi 1999 4. Neculau, Adrian, “ Manual de psihologie socială ”Ed. Polirom, Iaşi 2004 5. Neculau, Adrian, „Analiza şi intervenŃia în grupuri şi organizaŃii” Ed. Polirom, Iaşi 2000 6. De Visscher, Pierre, “Dinamica grupurilor. Teste de bază” Ed. Polirom, Iaşi 2005

42

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul: Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând minorităților și grupurilor dezavantajate Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, AsistenŃă - FORDA Buzău Iulie 2010 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE contactați: cfcu.phare@mfinante.ro

43

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful