P

E

R

S

O

N

A

L

I

T

A

T

E

A

L

F

A

ȘCOLILE AU MURIT

M A N I F E S T U L

# 1

-2-

SARI ÎN BARCA DE SALVARE SAU SCUFUNDĂ-TE
ÎNAINTE SĂ SPUI ‘TRIGONOMETRIE’

3

Mă plimb printre oameni şi aud foarte des plângeri. Că nu sunt bani, că nu sunt slujbe bine plătite, că banii nu ne ajung, că după ce venim de la muncă nu mai avem timp şi energie pentru dezvoltarea noastră personală, pentru evoluţia noastră, pentru corpul, mintea şi sufletul nostru.

Unul din citatele ce îmi rezonează în minte permanent din clipa în care l-am auzit este:

Cine dă libertatea în schimbul siguranţei, nu le merită pe niciuna şi le va pierde pe ambele. (Ben Franklin)

Care este subînţelesul acestui citat? Este mult mai comod să aştepţi să ţi se spună ce să faci decât să te ridici cu responsabilitate şi să faci singur alegerile în viaţa ta. Din cauza aceasta mergem cuminţi la şcoli şi facem ce ni se spune, ne uităm obedient la televizor şi cumpărăm ce ni se recomandă, ascultăm de autoritate şi ne comportăm cum “trebuie”.

4

Apoi ajungem la vârsta adultă cu aproape nicio abilitate cu adevărat necesară dezvoltată, alergăm ca disperaţii după o “slujbă” care să ne permită să ne plătim facturile şi să ieşim o zi din weekend în oraş.

Între 14 şi 19 ani se formează personalitatea. În acei ani toţi am fost şi suntem într-o bancă a unei săli de clasă, de dimineaţa până după prânz. Ce facem cu energia din corpul nostru? Ce facem cu nevoia de bază a fiecărui om de mişcare? Dacă sărim cu picioarele pe bancă suntem elemente perturbatoare, iar autoritatea ia măsuri împotriva noastră. Ce învăţăm de fapt în aceşti ani mulţi de scoală?
ü să respectăm autoritatea şi să fim obedienţi ü să ne facem temele sub ameniţarea pedepsei ü orice greşeală este penalizată şi atrage consecinţe neplăcute ü scrie corect ü cumpără ce cumpără şi alţi colegi de la haine la telefoane ü nu pune întrebări ü nu încerca să ieşi din norme şi reguli ü nu te fă de ruşine cu nimic ü MERGI LA FACULTATE.

Ceea ce ne duce la urmatorul pas al poveştii noastre: minunata facultate. C.G. Jung (unul dintre cei mai buni psihologi din lume şi una din personalităţile marcante ale mileniului trecut) spunea că:

Puterea exemplului nu este doar o metodă de educaţie, ci este SINGURA metodă.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că dacă profesorul care mă învaţă pe mine să reuşesc în viaţă nu a făcut el însuşi cu succes lucrurile pe care mi le doresc eu în viaţă, NU VA PUTEA SĂ MĂ ÎNVEŢE PE MINE SĂ OBŢIN CE

5

VREAU! Aşa cum o persoană fără carnet de şofer nu mă poate învăţa să

pilotez un bolid de Formula 1.

Şi acum mergem la partea interesantă a poveştii. Am discutat mai sus cam ce ne învaţă la şcoli. Acum am să îţi dau o listă cu lucrurile pe care oamenii şi le doresc sau domeniile vieţii în care oamenii au probleme sau vor să atingă succesul. Domeniile mari în care oamenii au probleme majore în viaţa de zi cu zi: ✓ banii ✓ sănătatea (sport, alimentaţie, somn) ✓ sexualitatea (relaţii de cuplu, sex) ✓ socializarea ✓ vocaţia (scopul în viaţă) ✓ leadership-ul ✓ iubirea ✓ psihologia ✓ creativitatea ✓ controlul mental şi emoţional ✓ spiritualitatea. Te rog spune-mi, unde în şcoală sunt acei profesori, acele materii care te învaţă să faci aceste lucruri bine? Şi dacă şcolile şi facultăţile ne răpesc vreo 18 de ani din viaţă, de la 7 la 25, cum se face că ne oferă un rahat în schimb? Sistemul e făcut să scoată oameni mediocri, pentru slujbe mediocre care să se potrivească cu o societate mediocră. Şi dacă până acum a ţinut vrăjeala asta, odată cu criza economică nu s-a mai putut ascunde rahatul sub covor. Nu mai e loc de mediocritate. Mediocritatea moare de foame! Pensionarii şi salariaţii bugetari care şi-au pus speranţa în sistem, care şi-au vândut libertatea pentru acel sentiment de siguranţă şi-o iau în bot şi acum nu mai au nici siguranţă şi nici libertate.

6

Mai ţii minte citatul de la început? “Cine dă libertatea în schimbul siguranţei, nu le merită pe niciuna şi le va pierde pe ambele”. Parcă începe să prindă sens.

În economia modernă care deja a început, nu mai e loc de mediocritate. Din 5 firme, 4 vor da faliment şi va rămâne una, cea mai bună. Din 5 angajaţi într-o firmă vor rămâne 1 sau 2, cei mai buni, restul la gară. Viitorul nu aparţine sistemului educaţional şi facultăţilor, ci oamenilor care aleg să se autoeduce, să îşi dezvolte abilităţile şi talentele până la gradul de măiestrie şi apoi să ofere valoare lumii. Dacă lucrezi 8 ore pe zi şi banii oricum nu îţi ajung şi în acelaşi timp nu mai ai energie să te autoeduci zilnic, să îţi dezvolţi abilităţile şi talentele pentru ca să poţi oferi ceva valoros, ai o mare problemă. Pentru că slujba şi banii nu te ajută decât să supravieţuieşti de azi pe mâine şi când pierzi asta nu mai ai nimic. Aşadar, e timpul pentru schimbare.

7

Oameni ca Seth Godin sau Ken Robinson avertizează lumea despre aceste schimbări de câţiva ani deja. Ken Robinson spunea că facultăţile şi sistemul actual educaţional se vor prăbuşi sub propria lor greutate. Omenirea evoluează atât de rapid încât tot ce înveţi în anii de facultate este depăşit în clipa în care ai ieşit din ea. Dacă nu ai muncit mult pe lângă ca să te educi şi să îţi dezvolţi abilităţile ai pierdut degeaba câţiva ani din viaţă. Viitorul aparţine experţilor în domenii foarte diversificate care îmbină talentul cu autoeducaţia şi pot să ofere valoare imensă oamenilor care au nevoi şi sunt dispuşi să plătească pentru acea valoare. Profesorii din şcoli şi facultăţi vor fi înlocuiţi de experţi care vor apărea de peste tot în lume şi care cu pasiune, devotament şi perseverenţă vor oferi lumii acele lucruri de care lumea are nevoie şi nu îi vor considera pe oameni nişte oi tâmpite care trebuie duse la păscut zilnic, ci vor trata oamenii ca pe nişte fiinţe umane cu un potenţial extraordinar.

Câţiva din experţi şi site-urile cu care eu am crescut şi evoluat în ultimii 10 ani: ✓ David DeAngelo ✓ Eben Pagan ✓ Brene Brown ✓ TED Talks ✓ Brandon Burchard ✓ Amazon.co.uk (de unde imi iau majoritatea materialelor educationale) ✓ Tim Ferrris ✓ Body for Life Acestea sunt doar câteva din siturile, blogurile sau experţii care m-au educat şi mă educă pe mine în continuare. Nu există facultate în lume care să poată bate valoarea oferită de aceşti oameni şi site-uri. Şi asta e cheia evoluţiei şi dezvoltării rapide: AUTOEDUCAŢIA. Lucrurile se mișcă atât de repede încât deja poţi să vezi două poveşti de succes despre educaţia care va înlocui actualul sistem educaţional: Evolve a lui Paul Coman și Sex Systems al echipei noastre.

8

Lumea care are ochi să vadă şi urechi să audă deja se pregăteşte pentru noua eră educaţională. În acest an vei vedea multe cursuri online din partea oamenilor din cele mai diferite şi ciudate domenii.

Noul val a pornit deja. Tu ce ai de gând să faci? Să te laşi dus de val sau să fii persoana care generează noul val? Aştept feedback-ul tău despre actualul şi viitorul sistem educaţional. Vreau să fac un material pdf gratuit pe care să îl distribui cât mai multor oameni, iar în acest articol ai materialul iniţial. Vreau să ştiu părerile tale, bune şi rele şi vreau să ştiu ce alte argumente putem aduce pro sau contra.

Salut Pera! Din păcate ai dreptate, şcolile şi facultăţile chiar sunt pe moarte. După ce am citit Robert Kiyosaki − “Tată Bogat Tată Sărac”, mi-am dat seama că şcoala nu m-a ajutat cu nimic... Am un job full-time care îmi asigură bani cât să nu mor de foame, un site de anunţuri imobiliare pe care l-am deschis după ce am citit cartea de mai sus şi mă pregătesc şi de un magazin virtual. Păcat că nu am citit-o când eram mai tânăr. Şi mai sunt şi la facultatea de psihologie. (Marian)

Felicitări pentru ceea ce faceţi. Eu sunt exemplul clar la ceea ce tu descrii mai sus. Am 30 de ani, am făcut două facultăţi, un masterat şi anul ăsta sunt pe cale să îmi termin doctoratul şi degeaba. Habar nu am care sunt abilităţile mele, am două joburi şi tot nu reuşesc să mă întreţin singură. Mi-aş fi dorit să aflu aceste lucruri privind dezvoltarea abilităţilor în şcoală, dar niciodată nu e prea târziu, ca să închei într-un ton optimist. Succes! (Diana)

Felicitări pentru ceea ce faceţi. Eu sunt exemplul clar la ceea ce tu descrii mai sus. Am 30 de ani, am făcut două facultăţi, un masterat şi anul ăsta sunt pe cale să îmi termin doctoratul şi degeaba. Habar nu am care sunt abilităţile mele, am două joburi şi tot nu reuşesc să mă întreţin singură. Mi-aş fi dorit să aflu aceste lucruri privind dezvoltarea abilităţilor în şcoală, dar niciodată nu e prea târziu, ca să închei într-un ton optimist. Succes! (Diana)

9

Am un copil în clasa a VII-a, am avut nevoie de vreo 2 ani să-l conving că nu trebuie să înveţe exact cum au scris în clasă sau cum scrie în carte... mi-a luat ceva timp până am reuşit să-l învăţ să gândească logic, să vizualizeze, să lucreze cu schiţe, să înveţe ESENŢA, nu toate balivernele ce i se predau. Profesorii se pierd în detalii, de elevi nici nu vorbesc... este foarte trist că aceşti copii termină liceul sau facultatea pe banii părinţilor şi ei nu ştiu pe ce lume trăiesc... Nu au nici măcar idee ce vor să fie şi nimeni nu este interesat dacă aceşti copii au sau nu au înclinaţie spre ceva... Concluzia e foarte simplă: se doreşte o generaţie de mediocri care pot fi conduşi şi manipulaţi fără nicio problemă. Cu respect, Nelli.

Este adevărat, sistemul educaţional este în cădere liberă de ceva vreme, e nevoie cu siguranţă de o schimbare, şcoala trebuie să existe, specializările pe anumite domenii de asemenea sunt foarte importante. E nevoie de experti, de oameni care au reuşit, care să poată transmite informaţia corectă. Puterea exemplului e cea mai importantă. (Alin)

Am făcut o facultate doar pentru diplomă, care să mă ajute în meseria pe care o practic... să pot fi în regulă cu actele. Sunt pe cont propriu, iar facultatea nu m-a ajutat aproape deloc, exceptând faptul că am întâlnit un prof care ne stimula şi trăia în realitate, în prezent... anticipând şi tendinţele de viitor. Oameni ca el se găsesc mergând la cursuri de formare, de perfecţionare... plătite, dar care îţi oferă ceea ce ai nevoie. (Marian BT)

Sunt din Moldova şi visul meu din totdeauna a fost să învăţ în România, însă după acest articol cred că nu e aşa mare deosebire între sistemele de învăţământ. Am făcut liceul (3 ani), nici până azi nu înţeleg care e rolul lui în viaţa mea, apoi facultatea de asistenţă socială (alţi 3 ani), nu pentru că voiam eu, ci pentru că părinţii îmi tot ziceau "trebuie, aşa face toată lumea". Din 6 ani, 5 i-am pierdut aiurea... pentru că doar din facultate am luat ceva ce mă interesa, dar nu foarte mult. La noi în ţară asistenţa socială e percepută greşit şi nu e apreciată, deşi majoritatea au nevoie de un specialist în acest domeniu, dar niciodată nu o să recunoască asta. Am ajuns să lucrez ca psiholog pentru copiii cu nevoi speciale pe baza participării la câteva traininguri + cărţi de psihologie care le-am învăţat singură + discuţii cu specialişti psihologi. În tot sistemul ăsta de învăţământ, văd doar rostul şcolii primare, în rest... balade şi poveşti şi nimic convingător... (Lia)

10

Învâţâmântul e ca un sistem “paralel” vieţii, care pare să promoveze valori care nu îşi mai au locul sau oricum “taie aripile personale” şi pune în loc “o reţetă a copilului cuminte, respectuos, tăcut, supus, care va reuşi în viaţă”. Sunt martoră zilnic la asta şi mă simt fragmentată interior întrucât la cabinet caut alături de elevii cu care lucrez variante de a rămâne ei înşişi într-un sistem în care sunt pedepsiţi pentru asta. Şi devin confuză, mai ales când intru la clasă şi văd manfestări agresive ale elevilor sau comentarii gen “Nu vreau, pentru că nu eu am ales asta, etc”, iar majoritatea profesorilor iau personal astfel de comentarii, le sancţionează sau îi abandonează plimbându-i de la o şcoală la alta.

Schimbare? Dacă mă gândesc strict la mine, primul gând e să abandonez sistemul. Tipic, nu? Dacă mă gândesc la sistem şi continui a căuta siguranţa voi deveni un cameleon veritabil. În cabinetul psihologic “pentru libertate”, în clasă “pentru siguranţă”. Am motivaţie să fac ceva, hm, oare? (Claudia)

Parţial de acord. Ce spui tu e valabil în cazul universităţilor mediocre, din ce în ce mai multe în Romania. Totuşi, mă îndoiesc că un excelent medic, fizician, matematician, informatician se va putea forma din punct de vedere intelectual înafara unei şcoli universitare. Contează foarte mult mentorii pe care îi ai în jurul tău, începând de la colegi şi continuând cu profesorii. Ceea ce afirmi tu nu are valabilitate în cazul universităţilor de renume din exterior. E mai mult o încercare de buzz (în termeni de marketing) din partea ta şi a celor ca tine. Oricum, apreciez multe din acţiunile tale, dar în cazul de faţăa ar trebui să faci o delimitare. Şi nu cred că educaţia se poate face citind doar cărti. Aceasta este doar o completare pe care oricine ar trebui să o aibă începând din familie şi continuând cu primii ani de şcoală care sunt definitorii. (Silviu)

Referitor la şcoala din ziua de azi, sunt şi eu interesată unde se va ajunge. Sunt studentă la master în anul I şi sunt cât se poate de dezamăgită. Nu vreau să generalizez, poate mai este şcoală unde chiar se face treabă, dar aud doar păreri negative. Dacă vrei să plăteşti fără să înveţi nimic, doar pentru diplomă, eşti unde trebuie. Eu chiar vreau să învăţ câte ceva din perioada facultăţii şi nu doar să umplu rândurile cu cei care sunt respinşi de angajatori din cauza lipsei de experienţă. Noroc că mai există cursuri gratuite sau plătite, sau programe de voluntariat sau organizaţii studenţeşti, unde se mai învaţă câte ceva. Aştept cu interes o schimbare în bine în sistemul educaţional. (Nicoleta)

11

Este prima dată când citesc postările tale. Sunt mai mult decât reale, pentru mine sunt palpabile, sunt adevărul din faţă, sunt labirintul care îmi dă bătăi de cap. Am 23 de ani şi sunt proaspăt ieşită dintr-o facultate de renume din România. Vorbeam cu foştii colegi că suntem mai rătăciţi decât atunci când am intrat în facultate. Ceea ce am învăţat în anii de studiu a fost supunerea la un sistem ponosit, prăfuit, susţinut de oameni la fel de lipsiţi de vlagă, interes ca şi universitatea pe care o reprezintă. Uneori am atacuri de panică, căci nu stiu încotro mă îndrept, nu-mi gasesc locul în societate, nu mă pot defini, nu am contur, formă, culoare. Uneori mă simt a fi un “nimic” şi asta pentru că nu reuşesc să descifrez rolul meu în acestă țară numită România. (Ada)

Vorbeşti aici de excelenţa într-un domeniu, calitate total diferită de cultura generală care se oferă maselor în şcoală. Fără cultură generală, fără fundamente, nu am avea de unde să ştim ce ne place şi de la ce să plecăm pe calea autoeducării. Şcoala are rostul ei, aşa cum este acum sau cum o să fie în viitor. Ea este perfectibilă şi trebuie să facă mai bine un singur lucru: să încurajeze cretivitatea şi spiritul autodidact. Eu am făcut facultatea de fizică şi pot spune că fără ea, fără cunoştinţele învăţate acolo, nu se poate învăţa nimic care să adauge ceva la patrimoniul stiinţific şi tehnologic deja existent. Nu am mai progresa tehnologic, nu am mai avea cercetare şi progres în microelectronică, în cercetarea spaţială sau energetică nucleară, ca să dau numai câteva exemple. Şcoala are rolul ei, iar elitele ştiinţifice, şi nu numai, nu se pot forma în afara acesteia. Vânzătorii pot urma un alt curs, însă ei nu ar aduce nimic nou tehnologic societăţii în care trăim, societate dezvoltată fundamental tehnologic :-) Dacă este bine să avem o asemenea societate, tehnologică, aceasta este o altă discuţie. Părerea mea este că dacă nu se neglijează latura umană, spirituală, totul ar fi perfect, iar tu faci un lucru nemaipomenit în acest sens, însă, te rog, nu generaliza cu ideile tale :-) Cu drag, Mihai Rauta

Dragă Pera, de obicei articolele tale sunt interesante, dar te-aş ruga să mai meditezi la chestia “Asta înseamnă că dacă profesorul care mă învaţă pe mine să reuşesc în viaţă nu a facut el însuşi cu succes lucrurile pe care mi le doresc eu în viaţă, NU VA PUTEA SĂ MĂ ÎNVEŢE PE MINE SĂ OBŢIN CE VREAU!” pentru că nu ştiu dacă profesorul de sport trebuie să fie doar atlet de talie mondială ca să înveţi ceva de el sau profesoara de muzică să fie doar Mariana Nicolesco, că altfel nu are ce să te înveţe. Ca să te asculte Mariana Nicolesco cum cânţi trebuie să dai bani serioşi, nu să aştepţi gratis la învăţământul de stat, mai ales la salariile actuale. Sper că realizezi. (Marina

12

Vorbeam despre mediocritate. Dacă tu vrei să fii atlet şi poate ai talent pentru asta, s-ar putea să rămâi un descărcător/încărcător pentru că nu te-a descoperit nimeni. Da, profesorul de sport te poata învăţa să faci mişcare. Dar nu să excelezi în sport. Şi eu vorbesc de excelenţă. În toate domeniile. (Pera Novacovici)

Facebook novacovici

FriendFeed novacovici

LastFM zmeul

LinkedIn novacovici

Picasa novapera2005

Twitter novacovici

YouTube novapera

13

P

E

R

A

N

O

V

A

C

O

V

I

C

I

Îţi mulţumesc că faci parte din comunitatea Personalitate Alfa. Noi suntem vârful de lance al schimbării.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful