Etapele procesului bugetar constau în: a) elaborarea proiectelor de buget; b) aprobarea acestora; c) executarea lor; d) raportarea modului de execuţie care

presupune: - încheierea acestora; - controlul organelor abilitate asupra acestora; - aprobarea conturilor generale privind execuţia bugetelor. 2.2 Elaborarea proiectelor de buget etapă a procesului bugetar Elaborarea proiectelor de buget este un atribut al organelor executive ale statului guvernul, ministerele, alte organe centrale ale administraţiei publice centrale de stat - din rândul cărora un rol important îl au Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi alte ministere şi instituţii centrale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc. Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezintă prima etapă a procesului bugetar la nivelul acestui buget, care constă în formularea propunerilor privind veniturile şi cheltuielile bugetare de către ordonatorii de credite bugetare, comunicarea acestora Ministerului Finanţelor Publice la nivelul căruia are loc centralizarea într-un document numit proiect al legii bugetului de stat. Acesta este documentul elaborat de către Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum şi a proiectelor bugetelor locale. Calendarul elaborării proiectului bugetului de stat, potrivit reglementărilor româneşti, este următorul: -lucrarea privind indicatorii macroeconomici şi sociali pentru exerciţiul bugetar pentru care se întocmeşte proiectul de buget şi pentru următorii trei ani va fi efectuată de organele abilitate până la data de 31 martie a anului curent;

- Ministerul Finanţelor Publice va prezenta guvernului până la data de 1 mai obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru noul an bugetar pentru care se întocmeşte proiectul bugetului de stat; - până la 1 iunie, Ministerul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor de credite (ministere şi alte organe centrale etc.) o scrisoare prin care se prezintă contextul macroeconomic pe baza căruia se va întocmi proiectul de buget, metodologia de lucru etc, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de guvern; - până la data de 15 iunie, Ministerul Finanţelor Publice comunică ordonatorilor de credite eventualele modificări ale limitelor de cheltuieli, în baza schimbării cadrului macroeconomic din martie până la această dată; - până la data 15 iulie, ordonatorii principali de credite transmit Ministerului Finanţelor Publice proiectul de buget şi anexele respective, cu încadrarea în limitele de cheltuieli estimate pentru următorii trei ani; - Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea guvernului, îşi aprobă bugetele proprii şi le înaintează guvernului pentru a fi incluse în proiectul bugetului de stat; - în aceeaşi perioadă, organele administraţiei publice locale efectuează propunerile lor către Ministerul Finanţelor Publice privind mijloacele de echilibrare din cote şi sume care urmează a se defalca din veniturile bugetului de stat, precum şi eventualele propuneri de transferuri bugetare din bugetul de stat către bugetele locale, pentru lucrările de investiţii la care pot fi atrase şi finanţări externe; - Ministerul Finanţelor Publice poartă un permanent dialog cu ordonatorii principali de creditare privind propunerile acestora, iar în caz de divergenţă hotărăşte guvernul. în acest context, proiectul de buget şi anexele acestuia se depun la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 1 august;

până la data de 30 septembrie. structurate pe capitole şi subcapitole. determinate de autorizările conţinute în legi specifice. de asemenea. pe bază de hotărâri ale Guvernului. pe care le înaintează guvernului. articole. în bugetul de stat se includ Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului. .. Totodată. după care îl depune la parlament. c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de repartizare a acestora. pe baza proiectelor ordonatorilor principali şi a variantei proprii. b) la cheltuieli. Proiectul va fi însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru exerciţiul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia pe următorii trei ani. pentru aprobare. titluri. după caz. creditele bugetare. Anexele proiectelor legii bugetare cuprind: a) sinteza bugetului. d) alte anexe specifice.guvernul îşi însuşeşte documentele cu privire la legea şi proiectele bugetelor prezentate de Ministerul Finanţelor Publice sau introduce unele modificări. întocmeşte proiectul legii bugetare şi proiectul propriu-zis al bugetului de stat şi al anexelor la acesta. . Ministerul Finanţelor Publice. Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale. Raportul va cuprinde. până la data de 15 octombrie. estimările anului. defalcate pe părţi. precum şi alineate. c) deficitul sau excedentul bugetar. subcapitole. capitole. b) bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea. în structură funcţională şi economică. politica fiscal-bugetar avută în vedere la elaborarea legii bugetare şi a proiectelor bugetare. Proiectul bugetului de stat depus la parlament pentru aprobare cuprinde: a) la venituri.

în funcţie de necesităţile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale. pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. De asemenea. Întocmirea proiectului legii bugetului de stat constituie rezultatul primei etape a procesului bugetar. în cursul exerciţiului bugetar acest fond poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se poate majora în cursul anului bugetar cu creditele bugetare anulate (aferente sarcinilor care au fost desfiinţate sau amânate) ale ordonatorilor principali de credite bugetare. Alocarea de sume pentru bugetele locale se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe. Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale. aceleaşi organe (în cadrul aceluiaşi calendar bugetar). finanţaţi din bugetul de stat. are loc elaborarea şi aprobarea bugetului Fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate ca parte integrantă în anexă. Paralel cu demersurile organelor de specialitate ale statului pentru elaborarea Legii bugetului de stat şi a proiectului bugetului de stat. pe bază de hotărâri ale Guvernului.pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. respectiv elaborarea bugetului de stat. Solidarităţii Sociale şi Familiei. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de . dintre care un rol important îl deţine Ministerul Muncii. odată cu elaborarea şi aprobarea Legii bugetului de stat cu sprijinul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. la Legea bugetului de stat. după caz.

cel târziu până la data de 1 iunie. În acelaşi cadru. orăşeneşti. La rândul său. organele publice ale administraţiei publice locale (consiliile locale. precum şi proiectele bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj. până la 1 iulie. în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale. cu acordul guvernului. consiliile judeţene şi Consiliul general al municipiului Bucureşti) prezintă proiectele bugetelor locale Direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi municipiului Bucureşti până la data de 15 mai. proiectele bugetelor locale. transmite Direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti nivelul acestora pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte (judeţene şi a municipiului Bucureşti).Muncă. organele locale ale administraţiilor publice . pe ansamblul judeţului şi al Municipiului Bucureşti. ale sectoarelor municipiului Bucureşti. municipale. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi municipiului Bucureşti sunt obligate să prezinte Ministerului Finanţelor Publice. Acestea cuprind şi propunerile pentru echilibrarea lor pe seama sumelor şi a cotelor defalcate din veniturile bugetului de stat şi din eventualele transferuri de la bugetul de stat. elaborează proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj. elaborarea proiectelor bugetelor locale se face pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administraţiilor publice locale şi ale instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea lor. În conformitate cu calendarul procesului bugetar pentru bugetul de stat. Pe baza nivelurilor mijloacelor de echilibrare şi a nivelurilor transferurilor comunicate de Direcţiile generale ale finanţelor publice. Ministerul Finanţelor Publice analizează propunerile bugetelor locale privind mijloacele de echilibrare solicitate de acestea (sume şi cote defalcate din veniturile bugetului de stat) şi eventualele transferuri şi. comunale.

• prevederile memorandumurilor de finanţare. 2. . • politicile fiscale şi bugetare. semnate şi/sau ratificate. a bugetului asigurărilor sociale de stat. după caz. • politicile şi strategiile sectoriale. • programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni de ansamblu. pe care apoi le depun la direcţiile respective care. pe ansamblu. titluri. prezentate de ordonatorii principali de credite. de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale. priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget. După ce se îndeplinesc şi aceste condiţii legale.definitivează până la data de 20 iulie proiectele bugetelor locale.3. subcapitole. documentele respective sunt analizate şi amendate de comisiile de specialitate ale parlamentului (Comisia buget-finanţe în special). şi ele la rândul lor. pe părţi. • posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar. Examinarea şi aprobarea proiectului bugetului de stat Înainte de dezbaterea în plen a bugetului de stat. pe baza propunerilor grupurilor parlamentare. programe ce sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program. bugetele se discută şi se aprobă în plen de către parlament. articole şi alineate. capitole. • propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale. Elaborarea proiectului de buget se bazează pe: • prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali din anul bugetar pentru care se întocmeşte bugetul şi ale celor pentru următorii trei ani. a bugetului fondurilor speciale (sănătate şi şomaj) şi a proiectelor legilor acestora. întocmesc proiectul bugetului local la nivelul întregului judeţ şi al municipiului Bucureşti. • propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite.

orăşeneşti şi comunale se aprobă de consiliile locale. cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior. proiectele bugetelor locale trebuie supuse aprobării consiliilor locale. al preşedintelui . ■ Bugetele instituţiilor publice autonome se aprobă de organele abilitate în acest scop. urmând ca proiectele acestora să fie publicate în presa locală şi afişate la sediul primăriilor. ■ Bugetele locale municipale. judeţene şi Consiliului general al municipiului Bucureşti. bugetul de stat. de Consiliul general al municipiului Bucureşti.pe ordonatori principali de credite. inclusiv după aprobarea acestora în forma definitivă. ca anexe la bugetele ordonatorilor de credite. În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat. ■ Bugetul Trezoreriei statului se aprobă prin hotărâre a guvernului. ■ Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetele prevăzute la acelaşi punct se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora. În vederea aprobării bugetelor locale. ■ în acest context. proiectele acestora sunt însoţite de un raport al primarului. precum şi pe credite de angajament pentru acţiunile multianuale. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetul propriu al judeţului sau al municipiului Bucureşti se aprobă de consiliile judeţene. prin acte normative speciale. bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprobă prin lege de către Parlament. respectiv. bugetele fondurilor speciale. ■ Bugetele instituţiilor publice finanţate parţial prin bugetele prevăzute la primul punct se aprobă prin lege. ■ Bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii se aprobă de organul de conducere al instituţiilor publice.

bugetul . cu anumite excepţii extrem de motivate (acţiuni noi etc). trebuie să se aibă în vedere contestaţiile depuse de locuitori cu privire la acestea. Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.Execuţia bugetului de stat După ce legile bugetare au fost adoptate de parlament şi promulgate de preşedinte. 2. Competenţa şi răspunderea execuţiei bugetare cu privire la bugetul de stat. în funcţie de temeinicia lor. moment din care devin operaţionale. Cu ocazia aprobării bugetelor locale. în sensul analizării lor şi. în limita creditelor bugetare aprobate. creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice. guvernul execută bugetul anului curent la nivelul cifrelor anului precedent.4. • reglementări specifice exerciţiului bugetar. Dacă legile bugetelor anuale nu sunt aprobate de parlament până pe data de 15 decembrie. după caz. • deficitul sau excedentul bugetar. guvernul poate solicita parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă. dacă legile bugetare nu au fost aprobate în acest context cu cel puţin patru zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar precedent pentru anul curent. • la cheltuieli. estimările anului bugetar. Legile bugetare cuprind: • la venituri. după caz. De asemenea. în care sens cheltuielile lunare nu pot depăşi 1/12 din prevederile anului precedent. Acestor legi rectificative li se aplică aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale. să se ţină cont de ele la aprobarea bugetelor. în structura funcţională şi economică a acestora. acestea se publică în Monitorul Oficial al României.consiliului judeţean sau al primarului general al municipiului Bucureşti. Acest lucru presupune măsuri şi acte decizionale referitoare la încasarea veniturilor prognozate şi efectuarea cheltuielilor (plăţi de casă).

.asigurărilor sociale de stat. iar cea referitoare la bugetele locale revine birourilor executive ale consiliilor locale. ca organ de specialitate al guvernului. corelate cu scadenţele cheltuielilor pe fiecare obiectiv public şi acţiune specifică. proces în care Ministerul Finanţelor Publice. preşedinţilor consiliilor judeţene. a repartizării pe trimestre a prevederilor bugetului de stat. Execuţia bugetară propriu-zisă este demarată prin propunerile ordonatorilor principali de credite de repartizare pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. primarului general al municipiului Bucureşti. Cum ritmicitatea efectuării cheltuielilor este mult mai constantă decât periodicitatea de încasare a veniturilor. întrucât el este acela care răspunde şi este cel mai bine informat cu privire la modul în care se derulează procesul de constituire a resurselor bugetare pe întregul sistem bugetar şi periodicitatea efectuării plăţilor de casă. Repartizarea pe trimestre a prevederilor bugetare trebuie parcursă în cadrul tuturor componentelor bugetului general consolidat. joacă un rol extrem de important. bugetelor fondurilor speciale (sănătate şi şomaj). Ministerul Finanţelor Publice aprobă şi defalcarea pe trimestre a mijloacelor de echilibrare care se acordă din bugetul de stat bugetelor locale. primarilor. care se aprobă de Ministerul Finanţelor Publice. taxelor şi contribuţiilor. Cu aceeaşi ocazie. Execuţia de casă a bugetelor presupune un complex întreg de operaţii care se referă la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor. acest specific trebuie luat în considerare cu ocazia aprobării şi repartizării pe trimestre a prevederilor bugetare. precum şi conducătorilor instituţiilor publice care sunt finanţate prin intermediul acestora. bugetului Trezoreriei statului revine guvernului şi organelor sale de specialitate (ministere şi alte instituţii publice centrale etc). ocazie cu care se au în vedere termenele de plată a impozitelor.

Astfel. atât pentru stat.1.Execuţia veniturilor bugetului de stat Execuţia veniturilor bugetului de stat este activitatea de încasare a impozitelor. se procedează la repartizarea cheltuielilor bugetare. • legea bugetară anuală aprobă. lista impozitelor. În România. contribuţiilor şi a altor venituri cuvenite acestui buget. Principiile ce stau la baza execuţiei veniturilor bugetare sunt: • nici un impozit. execuţia de casă a bugetului se realizează prin trezoreria statului. asigură executarea echilibrată a bugetului de stat şi a bugetelor instituţiilor publice centrale prevăzute distinct în bugetul de stat. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor publice. cât şi plata cheltuielilor bugetare. pentru fiecare an.4. în funcţie de termenele la care urmează să se realizeze. implicând şi operaţiuni prin sistemul bancar. taxă sau alte obligaţii de natura acestora nu pot fi înscrise în buget şi încasate. Colectarea creanţelor bugetare . 2. dacă acestea nu au fost stabilite prin lege. Aceste activităţi presupun o serie de operaţiuni ce vizează atât încasarea veniturilor bugetare. deoarece prin ea se pot surprinde eventuale dezechilibre între veniturile şi cheltuielile anumitor trimestre.Execuţia bugetului de stat înseamnă activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin acest buget. taxelor. precum şi a celorlalte venituri ale statului care urmează să se perceapă. cât şi pentru agenţii economici. vorbim de execuţia de casă a bugetului ca reprezentând ansamblul acestor operaţiuni. • este interzisă perceperea sub orice titlu şi sub orice denumire de contribuţii directe sau indirecte în afara celor stabilite prin lege. taxelor şi a cotelor acestora. Astfel. care are aceeaşi durată ca şi exerciţiul bugetar. în funcţie de proporţia realizării veniturilor bugetare în fiecare trimestru. Execuţia bugetară se încadrează strict în anul financiar.

2.calcularea si plata directă de către subiecţii impozitelor. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. în condiţiile legii. taxelor. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. plătitorii români sunt evidenţiaţi după codul numeric personal (CNP). bugetului asigurărilor pentru şomaj (contribuţia de asigurări pentru şomaj).2. 4.): 1. iar cei străini după NIF. conform competenţelor). prin organele abilitate. pentru a căror colectare este competentă potrivit legii. În cazul persoanelor fizice. Un rol însemnat îl are Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.calcularea. Încasarea veniturilor la bugetul de stat se poate realiza prin următoarele procedee (figura 2. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de s stat (contribuţia de asigurări sociale). Evidenţa creanţelor şi plăţilor efectuate se face pe plătitori.impunerea şi debitarea de către organele fiscale. contribuţiilor sociale şi a altor venituri bugetare potrivit legii. soluţionare a contestaţiilor şi de dezvoltare a unor relaţii de parteneriat cu contribuabilii.Ministerul Finanţelor Publice administrează veniturilor statului. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este autorizată să aplice. modalităţile de executare silită şi măsurile asigurătorii. control fiscal. reţinerea şi vărsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de către o terţă persoană. conform competenţelor. 3. prin intermediul procedurilor de gestiune. ceea ce presupune administrarea impozitelor. Persoanele juridice sunt identificate după codul unic de identificare (CUI). inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă. persoane juridice şi persoane fizice. colectare. aceasta având printre obiectivele principale colectarea veniturilor bugetului de stat (impozite. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale) datorate de plătitori.utilizarea timbrelor fiscale .

în bugetul de stat. în cursul exerciţiului bugetar. sunt limite maxime ce nu pot fi depăşite. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamente contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. se înscriu distinct credite de angajament şi credite bugetare. Spre deosebire de creditul bugetar. sumele aprobate. Plăţile respective sunt aferente angajamentelor legale efectuate în limita creditelor de angajament aprobate în exerciţiul bugetar curent sau în exerciţiile bugetare anterioare. la partea de cheltuieli. funcţională şi pe surse de finanţare. în bugetul de stat. termenul de credit destinat acţiunilor multianuale .4. după clasificarea economică. Totodată. Procedee tehnice de încasare a veniturilor bugetare Figura 2. prezentate în figura 2. Pentru angajamentele multianuale. în limitele aprobate prin legea bugetară anuală. pentru acţiunile multianuale. încasarea propriu-zisă. creditul de angajament este limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate. Figura 2.Operaţiile implicate la nivelul organelor fiscale în legătură cu execuţia veniturilor pot fi grupate în următoarele etape: aşezarea. emiterea titlului de percepere. Deci. În legile bugetare anuale sunt stabilite şi aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar.3 Definirea etapelor execuţiei veniturilor bugetare 2.1.3. Creditele bugetare aferente acţiunilor multianuale reprezintă limita superioară a cheltuielilor care urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul fiecărui exerciţiu bugetar. lichidarea.Execuţia cheltuielilor bugetului de stat Execuţia cheltuielilor bugetului de stat reprezintă activitatea de efectuare a cheltuielilor prevăzute şi aprobate prin acest buget. Creditul bugetar este suma aprobată prin buget.2.

precum şi între programe sunt în competenţa ordonatorilor principali de credite. • virările justificate de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare.evidenţiază sumele alocate unor programe. care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare. ele vizând finanţarea bugetară definitivă şi gratuită. subproiecte. care urmează. excepţie fac alocaţiile pentru cheltuielile de personal. • virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificaţiei bugetare sunt în competenţa ordonatorilor principali de credite. • creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. ce nu pot fi majorate. pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor subordonate. aceste alocaţii nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. în limita a 10% din prevederile . în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite. • creditele bugetare aprobate pentru un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol. • creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fără a se preciza sursele de finanţare. a se suplimenta cu cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor. însă. şi se pot efectua. de asemenea. pe capitole. începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Execuţia cheltuielilor bugetare se bazează pe următoarele principii: • creditele bugetare sunt nerambursabile şi nepurtătoare de dobândă. pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor subordonate. proiecte. în cadrul acestora. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. şi se pot efectua cu acordul Ministerului Finanţelor Publice. începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. obiective şi altele asemenea. • creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar.

virament din iniţiativa instituţiilor publice. finanţaţi din bugetul de stat. • creditele bugetare aprobate şi care nu au fost utilizate până la sfârşitul exerciţiului bugetar sunt anulate.realizarea veniturilor proprii în cuantumul prevăzut. . care urmează. cu repartizarea acestora pe fiecare instituţie publică ce are calitatea de ordonator de credite şi cu aprobările de rigoare. Creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite. majorează Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat.capitolului bugetar. când este vorba de o instituţie publică ierarhic inferioară. • nu se pot realiza virări de credite bugetare de la capitole care au fost majorate din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului. şi. Etapele execuţiei cheltuielilor bugetare Efectuarea de cheltuieli potrivit prevederilor bugetare presupune un număr însemnat de procedee şi operaţiuni. atunci când instituţia publică în cauză are dreptul prin lege să-şi acopere o parte din cheltuielile sale din aceste venituri (contrar principiului universalităţii bugetare).deschiderea de credite bugetare (autorizarea bugetară). • menţinerea unor credite bugetare este analizată lunar de către ordonatorii principali de credite care pot formula propuneri de anulare a acestora dacă se constată că nu sunt necesare. la nivelul ordonatorului principal de credite. • situaţia virărilor de credite bugetare este transmisă lunar Ministerului Finanţelor de către ordonatorii principali de credite bugetare. printre care: . respectiv. în termen de 5 zile de la sfârşitul lunii. . Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate realiza prin: numerar. 5% din prevederile programului. a se suplimenta cu cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor. însă.definitivarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. Aceeaşi prevedere este valabilă şi în .

.cazul consiliilor locale. Angajarea cheltuielilor bugetare îmbracă două forme: • angajamentul legal. . în legătură cu execuţia cheltuielilor sunt evidenţiate în figura 2. Primele trei operaţii .4. Definirea etapelor execuţiei cheltuielilor bugetare Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate. Angajamentele legale pot fi. provizorii şi individuale. Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita disponibilului de credite bugetare. Angajamentele provizorii se referă la cheltuielile curente de natură administrativă ce se efectuează în mod repetat în cursul unui exerciţiu bugetar. Alte etape necesare în vederea efectuării de plăţi din contul Trezoreriei statului (pentru cheltuielile publice prevăzute prin bugete) sunt: angajarea.5.se efectuează de către gestionarii de bani publici (casieri sau contabili publici).plata . definite în figura 2. materializate în bugete previzionale. În cazul angajamentelor legale individuale aprobate până la sfârşitul anului. la rândul lor. 1.4.angajarea. pentru care realizarea veniturilor proprii reprezintă condiţia de bază şi limita în cadrul căreia se pot efectua cheltuieli publice. A patra operaţie . Operaţiunile implicate la nivelul instituţiilor publice. Figura 2. lichidarea şi ordonanţarea sunt efectuate de către conducătorii instituţiilor publice (ordonatorii de credite bugetare) sau de către împuterniciţii acestora. ordonanţarea şi plata. • angajamentul bugetar individual şi global. pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice. ordonatorul de credite având obligaţia să verifice ca acestea să nu fie depăşite de valoarea angajamentelor legale individuale. judeţene şi al municipiului Bucureşti. lichidarea.

viza de control financiar preventiv este necesară doar pentru angajamentele legale individuale ce depăşesc valoarea angajamentelor legale provizorii. Astfel. ştampilat) angajamentul bugetar global ce devine definitiv. Figura 2. este avizat (semnat. precum şi dacă totalul angajamentelor legale individuale aferente acestora este la nivelul angajamentelor legale provizorii. respectându-se destinaţia stabilită în buget. urmând ca la sfârşitul anului să analizeze modul de realizare a cheltuielilor ce au făcut obiectul angajamentelor bugetare globale.5. lucrările executate şi serviciile prestate (factură fiscală. 2. prin care se certifică existenţa unor credite bugetare disponibile şi se pun în rezervă (se blochează) creditele aferente unei cheltuieli. acesta este semnat de către ordonatorul de credite şi transmis compartimentului contabilitate pentru înregistrare. Propunerile de angajamente însoţite de toate documentele justificative aferente se înaintează din timp persoanei împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv în vederea acordării vizei.acoperite de aceste angajamente legale provizorii. în cadrul căreia se verifică existenţa angajamentelor şi realitatea sumei datorate pe baza documentelor care atestă bunurile livrate. După vizarea angajamentului bugetar de către persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv. Formele angajării cheltuielilor bugetare Angajamentele bugetare se realizează prin emiterea unui document scris privind angajamentul bugetar individual şi global. atunci se hotărăşte includerea în viitor a cheltuielilor ce au făcut obiectul angajamentelor bugetare globale în categoria angajamentelor bugetare individuale. factură. în cazul în care se observă diferenţe semnificative. nu trebuie avizate de persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv. state de plată în . A doua etapă a execuţiei cheltuielilor bugetare este lichidarea. dacă nu se constată diferenţe semnificative între cheltuielile previzionate şi cele definitive.

unde în anumite împrejurări există disponibilităţi şi se majorează corespunzător la o altă subdiviziune. pentru soluţionarea acestui neajuns. prin unităţile de trezorerie la care au conturi deschise. Ordonanţarea plătii cheltuielilor bugetare este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziţie conducătorului compartimentului financiar (financiarcontabil) să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor. Plata cheltuielilor bugetare este efectuată de persoanele autorizate numite contabil.de regulă. Virarea de credite bugetare presupune operaţiunea prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare (programului). insuficienţe. 4. lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor delegate să exercite această calitate. în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate. În cadrul derulării execuţiei bugetare. se poate apela la viramente de credite bugetare. Instrumentele de plată folosite de către instituţiile publice sunt cecul de numerar şi ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPHT) semnate de conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) şi de către persoana cu atribuţii în efectuarea plăţii. care se efectuează prin bănci. 3. răspunderea pentru angajarea. Aceste documente sunt analizate de persoana împuternicită de ordonatorul de credite să efectueze lichidarea cheltuielilor. Această operaţiune se poate efectua numai într-o anumită perioadă a exerciţiului bugetar . pot apărea situaţii în care la anumite subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare să existe disponibilităţi de credite bugetare.cazul salariilor etc). iar la altele. respectându-se principiile şi dispoziţiile legii finanţelor publice de efectuare a operaţiunilor respective. începând cu semestrul II al anului. . Primele trei faze ale procesului execuţiei cheltuielilor bugetare se realizează în cadrul instituţiei publice. cu excepţia plăţilor în valută. la care fondurile sunt insuficiente.

2) are loc repartizarea acestora pe trimestre. dar despre toate acestea. alături de condiţia de la 3 trebuie constituite efectiv în cont şi resursele financiare corespunzătoare. operaţiune care se face lunar.Încheierea execuţiei bugetare . 4) pentru bugetele locale.În efectuarea cheltuielilor bugetare. Instituţiile publice sunt şi ele obligate ca. să detalieze execuţia de casă a bugetului în funcţie de natura plăţilor. respectiv direcţiile generale ale finanţelor publice. pe acţiuni şi domenii. în această operaţiune. la care îşi au deschise conturile instituţiile publice consumatoare de fonduri publice şi prin intermediul cărora se efectuează plaţi de casă. ocazie cu care se stabileşte şi modul de finanţare a deficitului bugetar. în cifre anuale şi promulgate de preşedinte. pentru bugetele locale. în contabilitatea proprie. În concluzie. pe baza unui sistem informaţional-contabil propriu. inclusiv a veniturilor bugetului respectiv. în cadrul acestora. 2. bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. după criteriul economic. pe baza aprobării Ministerului Finanţelor Publice. în cadrul Trezoreriei statului. rolul principal avându-1 Ministerul Finanţelor Publice. prin intermediul componentelor bugetului general consolidat. mai analitic în Partea a Ii-a a lucrării.5. pentru bugetul de stat. apoi pe fiecare instituţie publică în parte. un rol important în execuţia componentelor bugetului general consolidat îl au unităţile Trezoreriei statului. sunt evidenţiate plăţile de casă pe toate componentele bugetului general consolidat şi. şi care reprezintă condiţia de bază pentru a se putea efectua plăţi de casă. prin stabilirea unor limite. se pot efectua numai după ce: 1) parlamentul sau organul legislativ abilitat aprobă bugetul în cauză. 3) se deschid de credite bugetare. efectuarea de cheltuieli din fondurile publice.

întocmite de Ministerul Finanţelor Publice. referindu-ne la etapa execuţiei de casă a sistemului bugetar.Potrivit reglementărilor româneşti. în contul bugetului pe anul viitor. se însuşesc de guvern şi se supun adoptării parlamentului. Aşa cum s-a mai arătat. lichidată şi ordonanţată în cadrul prevederilor bugetare. execuţia bugetară se încheie la 31 decembrie. . precum şi disponibilităţile din fondurile publice destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se reportează pentru anul următor. se vor regulariza de asemenea cu bugetul statului în limita transferurilor acordate.De asemenea. . care au fost echilibrate în cursul anului prin transferuri consolidate de la bugetul de stat. În acest context. . printre care: contul general anual de execuţie a bugetului de stat. care presupune: . dacă legea specială care le reglementează nu prevede altfel. iar disponibilităţile rămase se vor reporta pentru anul următor. conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale (sănătate şi şomaj) şi contul general anual al datoriei publice. în limita subvenţiilor primite din acel buget. . creditele bugetare neutilizate pentru exerciţiul curent îşi pierd valabilitatea. după caz. disponibilităţile fondurilor externe nerambursabile. aplicându-se deci „sistemul de gestiune".orice venit încasat şi orice cheltuială angajată. se va încasa sau se va plăti. a bugetului asigurărilor sociale de stat. care întocmeşte şi documentele de închidere a exerciţiului bugetar. aceasta se înfăptuieşte prin intermediul Trezoreriei statului. Prevederile acestor conturi. dar neplătită până la 31 decembrie.eventualele excedente ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor fondurilor speciale.disponibilităţile din mijloacele extrabugetare existente în conturi la 31 decembrie se vor regulariza cu bugetul din care este finanţată acea instituţie. sosite prin anumite programe.

cu luarea în considerare a opiniei comisiilor permanente parlamentare reunite. conturile generale privind execuţia bugetelor se supun dezbaterii parlamentului. email Login Bottom of Form Home Exploreaza Upload . După adoptare. cu prilejul verificării execuţiei bugetare. Totodată. în fapt. acestea verifică dacă aceste cheltuieli s-au efectuat în condiţii corespunzătoare de eficienţă socială. proiectele lor sunt înaintate Curţii de Conturi. a oportunităţii şi a necesităţii acestor cheltuieli. Curtea de Conturi urmăreşte calitatea gestionării banilor publici din multe puncte de vedere la nivelul fiecărei instituţii publice. în special pe baza controalelor pe care le efectuează la majoritatea instituţiilor publice centrale şi locale care realizează şi folosesc fonduri publice. Verificarea efectuată de Curtea de Conturi asupra conturilor generale privind execuţia componentelor bugetului general consolidat are în vedere respectarea legalităţii. conturile generale de execuţie a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat se promulgă de preşedintele ţării şi se publică în Monitorul Oficial. Pe baza raportului Curţii de Conturi cu privire la conturile generale de execuţie a bugetelor şi pe baza sintezei guvernului cu privire la evoluţia economico-financiară a economiei.Înainte ca parlamentul să-şi exprime opinia în legătură cu aceste conturi. de buget-finanţe. pentru a fi adoptate. precum şi pe ansamblul bugetelor. care procedează la analizarea datelor evidenţiate în acestea.

Aceasta este financiare. o alta modalitate nefiind posibila (apararea. explicat pe seama varietatii de forme si a masurii diferite de bunuri si servicii publice. de g organele locale sunt subordonate conducerii centrale. ordinea publica administratia de stat. suportul financiar al functionarii. cel mai bine. politia. gospodaria comunala. Indiferent de gradul de autonomie a comunitatilor locale. posibilitatile proprii privind banesti de provenienta publica si in 242h72c special nevoile privind ch trebuie acoperite. Organizarea distincta a finantelor locale pe baza autonomiei lor financiare este ○ comunitatile locale cunosc. o principiul echivalentei in finantarea serviciilor publice. Descentralizarea financiara incepe sa functioneze dincolo de limita de la care aria utilizari serviciilor publice de interes national incepe sa se restrânga. ○ finantele locale satisfac mai bine cerintele de utilitati publice in teritoriu construirea de drumuri.Proiect finante Bugetele locale Finante Finante Bugetele locale Organizarea finantelor locale Finantele publice locale isi au originea in autonomizarea autoritatilor teritoriale in adm comunitatilor respective. raportul dintre finantele publice centrale si cele locale este diferi Gradul de centralizare financiara difera in functie de concentrarea administratiei tarii. gospodaria comun Problema care trebuie studiata si rezolvata este pâna unde se poate intinde autonomia f respectiv cât trebuie sa reprezinte centralizarea si cât descentralizarea in domeniul finante In fiecare tara. stiinta etc. care au autoritati publice diferite de cele ale statului. scolile s.).a. Problemele majore. . delimitate teritorial din punct de vede administrativ. invatamântul. deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomia financiara. ○ permite degrevarea finantelor centrale de o seama de cheltuie ○ reduce numarul si amploarea fluxurilor banesti intre cele doua niveluri ale finantelor publice. iluminatul public. ○ permite o urmarire mai buna a modului cum sunt folosite fondurile finan constituite. explicat pe baza be geografice pe care acestea le aduc cetatenilor. de interes nation apartin finantarii centrale.). sanatatea. relatiile externe. se apreciaza ca la descentralizar trebuie avute in vedere urmatoarele principii: o principiul diversitatii. iar costul comparativ al luari nivel central devine prea ridicat (este cazul anumitor utilitati cum sunt: construirea de dru iluminatul public. transporturile locale. Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane.

○ Perceptiile rurale si agentii fiscali. metodologie. o principiul asigurarii serviciilor sociale vitale. o principiul compensarii fluxurilor financiare dintre colectivitati. la orase.organele financiare teritoriale sunt institutii ale administratiei administratie si gestiune proprie de institutie. determinat de diferentele fiscale r se interfereaza cu raspândirea in spatiu a activitatilor economice. dupa nivelul or astfel: ○ Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat. buget. v control. educatie) tuturor cetatenilor tarii. pe seama prestabilite. orase. pe seama deosebirilor economice si care prejudiciaz programelor de cheltuieli pentru unele din acestea. biroul pentru evidenta si valorificarea bunurilor. la nivelul municipiilor si sectoarelor municipiul ○ Circumscriptiile financiare. Din punct de vedere juridic. urmarire persoane juridice. impunere persoane juridice. o principiul redistribuirii si stabilizarii centralizate. judet si municipiul Bucuresti. impus de realitatea confo comunitatile locale nu dispun de instrumentele macroeconomice pentru infa obiective de importanta nationala. urmarirea si incasarea taxelor si altor venituri. a carei structura organizatorica cuprinde: o Directia de trezorerie. Guvernul trebuie sa ofere minimum de servicii public (sanatate. Toate aceste organe sunt indrumate si controlate de catre Directia Generala a Finantelor Controlului Financiar de Stat. involuntare de venituri. organizarea teritoriala a finantelor publice este asezata pe impartirea tarii administrativ-teritoriale.acceptarii costului descentralizarii. determinat de si colectivitati locale a caror balanta de nevoi si capacitate fiscala este deficitar compensarea minusului de resurse prin transferuri guvernamentale. municipii. cu serviciile: constatare si impunere persoane fizice. Sfera lor de actiune difera. serv o Directia controlului financiar de stat. control financiar la institutii publice si agenti economici privat o principiul . conform caruia repartizarea intre nivelurile d publica ale finantelor publice trebuie sa asigure exercitarea conducerii in limi si competentelor ce revin fiecareia (adica. cu serviciile: contabilitatea trezoreriei. comune. la nivelul comunelor. ○ Administratiile financiare. conform caruia aceasta sarcina ca autoritatilor centrale. cu serviciile: controlul financiar la regii comerciale. In România. fiind structurata pe niveluri ierarhice in limitele fiecarei judete. resursele financiare publice trebuie deopotriva. o principiul accesului echitabil la resursele financiare publice. pentru acoperirea cheltuielilor cu functionarea sectorului pu administrarea statului si in aceea a colectivitatii locale). o Directia impozite si taxe. o principiul echilibrului financiar. siguranta sociala.

Cheltuieli: 1. . Bugetele locale sunt instrumente de planificare si conducere a activitatii financiare administrativ-teritoriale care au personalitate juridica (comuna. Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa. asistenta sociala. Structura bugetelor locale evidentiaza: ○ gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala s existente intre diferitele administratii teritoriale.). ○ fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiilor ○ modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a d Conform clasificatiilor economice si functionale ONU. structurata pe trei divizii. 5. Venituri atribuite. in numele administratiei publice locale. oras.financiar la societati comerciale de turism si prestari servicii. cultura si religie. sanatate. sector al Bucuresti. Servicii. folosite in raportarile statistice structura veniturilor si a cheltuielilor bugetelor locale este comuna cu cea a bugetului de st se prezinta astfel: I. in care intra sumele defalcate din anumite venituri cuvenite. 3. 4. Veniturile proprii ale bugetelor locale: ○ sunt reglementate prin Legea privind finantele publice si Legea privin publice locale. o impozitele si taxele locale (de la populatie sau de la persoanele 2. o Garda financiara. II. potrivit le de stat. Alte actiuni. fie direct. 2. fie garantate de catre Guvern. Autoritatile executive (Serviciile publice generale). Venituri: 1. dezvoltare publica si locuinte. agricultura. judet. municipiu. 3. taxele si varsamintele de venituri cuvenite de la agenti institutii publice de importanta locala. Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor Bugetul local reprezinta actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor l perioada de un an. ajutoare si indemnizatii (Act culturale). ○ cuprind: o impozitele. Invatamânt. municipiul Bucuresti). Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finantarea unor obiective de interes nati sunt organizate si controlate eficient de catre organele locale (cum sunt actiunile de prote unele investitii etc. 4. Transporturi. alte actiuni economice (Actiuni economice).

Conform dispozitiilor legale. conform dispozitiilor Legii administratiei publice loc . se prezinta M Finantelor in scopul corelarii acestora cu proiectele de bugete ale ministerelor si altor orga stat. Din punct de vedere procedural. 6. concentrate pe judete si municipiul Bucuresti. Impozite. bugetului de stat. 2.6. 3. sursele de formare a veniturilor bugetelor locale sunt urmatoarele 1. Sumele incasate din vânzarea bunurilor apartinând domeniului privat al unitatilor adm teritoriale sunt venituri cu destinatii speciala si servesc la finantarea investitiilo 4. 10. Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa ○ finantarea de investitii publice de interes local. Procesul bugetar la nivelul colectivitatilor locale din România Procedura elaborarii. bugetelor judetene sunt supuse aprobarii consiliilor judetene de catre presedintii ace Pentru aprobarea bugetelor locale. proiectele bugetelor anuale ale co oraselor (implicit al municipiilor) sunt supuse aprobarii consiliilor locale de catre primari. Aceste sume constituie venituri ale bugetelor locale sau ale institut sunt finantate integral de la bugetul local) si servesc la finantarea investitiilor. 8. Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competenta primarilor in cazul bugetelor orasenesti si a presedintilor consiliilor judetene in ceea ce priveste bugetele judete Proiectele bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale se elaboreaza pe baza proiectelor d administratiei proprii din subordine. Fondul pentru garantarea imprumuturilor externe. aprobate anual prin legea bugetu ansamblul fiecarui judet si municipiul Bucuresti. Fonduri de rezerva. plata dobânzilor si a comisioanelor 7. ○ refinantarea datoriei publice locale. Cheltuieli cu destinatie speciala (Finantate din fonduri speciale). 5. Plati de dobânzi si comisioane (Datoria publica si altele). In România. consiliile judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti stabilesc taxele locale. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat. aprobarea bugetelor locale este de competenta consiliilor orasenesti si judetene. taxe si alte venituri. Vânzarea sau valorificarea materialelor obtinute ca urmare a casarii activelor fixe sau d unor bunuri materiale. Consiliile locale. cât si de Legea administratiei publice locale n Metodologia elaborarii si executiei bugetelor locale este stabilita de Ministerul Finantelor. Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate. in functie de subordonarea institu dispus confiscarea. in etapele prevazute pentru bugetul de sta Proiectele bugetelor locale. precum si cotele aditionale la unele venituri ale bugetul bugetelor locale. Rambursari de imprumuturi (Rambursari de imprumuturi si pentru echilibrare bug 9. aprobarii si executarii bugetelor locale are la baza principiul autono prevazut atât de Legea finantelor publice.

Bugetele locale se adopta (aproba) prin hotarâri ale consiliilor comunale. sunt necesare urmatoarele acte procedurale: ○ publicarea proiectelor de buget anuale. Directiile generale ale finantelor publice ale ju municipiului Bucuresti intocmesc si transmit Ministerului Finantelor bugetele pe ansamb judet si pe celelalte subdiviziuni. o repartizarea efectuata de catre ordonatorii secundari ai creditelor bugetare ap . impreuna cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si che structura clasificatiei bugetare. Dupa aprobarea de catre organele locale. p contestatiile depuse impotriva datelor cuprinse in respectivele proiecte ○ deliberarea prevederilor de venituri si cheltuieli bugetare de catre memb locale si. precum si. respectiv. Executia bugetelor locale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si de e cheltuielilor prevazute si autorizate prin actele decizionale de aprobare Executia partii de venituri a bugetelor locale este urmarita de catre perceptorii si casierii di catre functionarii serviciilor de impozite. pe procedeul „creditelor bugetare" intrebuintate cu aprobarea unor or credite. taxe si alte venituri din organele financiare ale ce administrativ-teritoriale. de a le co este cazul) in termen de 15 zile de la data publicarii lor. daca este transferurile necesare pentru echilibrarea bugetelor respective. judetene cu obligatia de pronuntare asupra con depuse. orasenesti si jude votului a cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului. Ordonatorii principali de credite pentru bugetele locale sunt presedintii consiliilor judeten celorlalte unitati administrativ-teritoriale. la fel ca si executia partii de c bugetului statului. Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin trezoreriile locale sau prin unitati stabilite sa incaseze veniturile bugetare locale prevazute de normele juridice in vigoare. urmata de votarea pe articole si adoptarea bugetului lo Potrivit Legii administratiei publice locale nr. judetean si Consiliu G Municipiului Bucuresti.procedura bugetara locala. ○ supunerea proiectelor de bugete spre deliberare consiliilor competent sedinta a acestor consilii dupa expirarea termenului de 15 zile de la da insotite de raportul primarului sau al presedintelui consiliului judetean. In cadrul deliberarii in scopul aprobarii bugetelor locale se dezbat si se stabilesc impozite celelalte venituri publice locale. Procesul de repartizare se deruleaza astfel: o repartizarea efectuata de catre ordonatorii principali intre bugetul propriu si ordonatorilor subordonati. astfel incât locuitorii sa aiba po a cunoaste prevederile de venituri si cheltuieli publice locale. s cheltuielile acestor bugete in limita creditelor bugetare aprobate. 69/1991 sedintele consiliilor locale convoc aprobarii bugetelor locale. Ordonatorii secundari sau tertiari de credite bugetare sunt conducatorii institutiilor sau serv cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local. ca si sedintele in care se discuta probleme ale bugetelor locale publice. categoriile de cheltuieli. Executia partii de cheltuieli a bugetelor locale se bazeaza.

(1994) The Decentralization Mirage. B. ordonantare si cheltuielilor din bugetul statului. c. R. Cambridge. Washington. & Wallich. Robert D. Bucur 5. platile efectuate. Cambridge University Press. in limitele prevazu Ministerul Finantelor. and M In: Economic Crisis and Policy Choice: The Politics of Adjustment in the Third W . 4. la cheltuieli: a. constatare a lichiditatii. BIBLIOGRAFIE 1. M... Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza. R. & Vaillancourt. creditele definitive. la venituri: o prevederile aprobate initial. conform destinatiei si in raport de gradul de folosire a sumelor puse anterior la Efectuarea cheltuielilor din bugetele locale si ale institutiilor publice finantate din aceste supusa conditiilor specifice procedurii de angajare. E. M. la cererea ordonatoril in functie de necesitatile executiei bugetare. acestea pot pâna la incasarea veniturilor bugetare. b. World Bank. R. F. R.. Bird. Costea. Kaufman. o prevederile bugetare definitive. 2.I.. prin Directiile generale ale finantelor pu Pentru stabilirea rezultatelor finale ale executiei bugetelor locale.) (1995) Decentralization of the S State.C.unitatile subordonate si a celor cuprinse in bugetul propriu. creditele aprobate initial. (Eds.) (1998) Fiscal Decentralization in Develo Countries. Economica. Pe baza acestor date se stabileste rezultatul executiei. (Eds. (2000) Introducere în administratia publica. Competentele privind finantarea cheltuielilor revin ordonatorilor principali de credite Finantarea cheltuielilor se realizeaza prin deschideri de credite bugetare in limitele che aprobate. prin Directiile generale ale finantelor publice. A Regional and Sectorial Study. In cadrul con executiei bugetului local se inscriu: 1. Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale. M. pe seama resurselor aflate in conturile de trezorerie Trimestrial. C. 2. o incasarile realizate. Bird. D. (1990) Stabilization and Adjustment in Argentina. In situatiile in care in executia bugetelor locale apar goluri temporare de casa. o ordonatorii tertiari utilizeaza creditele ce le-au fost repartizate. Brazil. Bimber. Ed. ordonatorii principali intocmesc conturile anuale de executie a bugetelor locale pe care le transmit spre aprobar judetene. ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra exec pe care le transmit Ministerului Finantelor. 3.

J.M.( Nelson. R. tensiuni si sol Bugetarea si elaborarea politicilor. Ed. (1996) Problems of Democratic Transition and Consolid Southern Europe. A. J. 8. NJ. Junaid A. Princeton. Johns Hopkin Univ. and Post-Communist Europe. Litvack. Bucuresti. 6. Press. Linz. MD. Lucrarile SIGMA.) Princeton University Press. 7. 8. South America. J. FDSC. Baltimore.. Lacasse F. & Stepan. (1998) Rethinking . (2000) Elaborarea bugetelor si a politicilor: Probleme. J. & Bird..