ARTROLOGIA GENERALITATI

ARTROLOGIA ( SYNDESMOLOGIA) Este partea din anatomie care are ca obiect de studiu articulatiile. ARTICULATIILE Reprezinta suprafetele osoase articulare precum si totalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele (formatiuni conjunctive si muschi).

CLASIFICAREA ARTICULATIILOR Dupa: - functie (miscarea pe care o permit) - formatiunile de legatura - modul de dezvoltare TIPURI: - SINARTROZE (articulatii fibroase) – fixe - AMFIARTROZE (articulatii cartilaginoase) – - DIARTROZE (articulatii sinoviale) – mobile semimobile

I.SINARTROZELE
GENERALITATI - Oasele sunt strans legate intre ele. - Suprafetele osoase sunt unite prin tesut fibros (membrane sau ligamente). - Nu permit miscari sau permit miscari foarte reduse.

dar despartite prin tesut fibros .aceste articulatii se gasesc numai la craniu TIPURI: • • • DINTATE(fronto-parietala) SCUAMOASE(parietotemporala) PLANE(internazala) 3.in care suprafetele osoase sunt legate printr-un ligament interosos 2.GOMFOZA(dintre radacinile dintilor si alveole) .SUTURILE .oasele sunt unite intre ele.TIPURI 1.SINDESMOZA .

organizat sub forma de disc (de ex.SIMFIZELE .la care tesutul de legatura este un fibrocatilaj.AMFIARTROZELE In aceste articulatii legatura se face prin: . oasele ce compun osul coxal) 2.fibrocartilaj TIPURI 1.II.suprafetele articulare sunt unite prin cartilaj hialin (de ex.cartilaj hialin .sunt tranzitorii(se osifica) .SINCONDROZELE . discurile intervertebrale) .

.III.DIARTOZELE Sunt cele mai multe articulatii din corpul uman. La nivelul lor se produc miscari multe si variate.

ELIPTICE .PLANE .sunt portiuni de ose convexe ce corespund unor suprafete concave .SUPRAFETELE ARTICULARE: .CILINDRICE .A.permit miscari reduse .permit miscari ample si variate .SFEROIDALE .

marimea sa este proportionala cu amplitudinea miscarilor . spre cavitatea articulara .marginea sa se continua cu periostul .una aderenta la suprafata articulara a osului -una libera.grosimea sa este proportionala cu presiunea exercitata .B.CARTILAJUL ARTICULAR .acopera suprafetele articulare ale oaselor .este cartilaj hialin - prezinta doua suprafete: .

- este avascular si nu prezinta terminatii nervoase ii sunt caracteristice: -compresibilitatea -elasticitatea - - are un continut mare in apa cand cartilajul se transforma in tesut osos. are loc anchiloza - articulara .

este un fibrocartilaj de marire . pentru a creea congruenta cu suprafata sferica mai mare o . sold).este prezent in cazul diartrozelor. umar. pentru a mari suprafata articulara ( de ex.Formatiunile care asigura concordanta intre suprafetele osoase sunt: LABRUL ARTICULAR(sau cadrul articular) .

Meniscurile – adera la una din suprafetele articulare si o insotesc in miscare (de ex. pentru a asigura o mai buna concordanta a. meniscurile genunchiului care adera la tibie) .se interpun intre suprafetele articulare.FIBROCARTILAJE ARTICULARE .Discurile – ocupa toata articulatia (de ex. discurile intervertebrale) b.

extern-membrana fibroasa . in functie de amplitudinea pe capsula se insera fibre din muschii invecinati.intern-membrana sinoviala - este un manson ce se insera prin cele doua extremitati la se continua cu periostul are intindere si grosime varaibile. .CAPSULA ARTICULARA - prezinta doua straturi: . ce impiedica periferia cartilajelor articulare - miscarilor - prinderea acesteia intre suprafetele articulare.MIJLOACE DE UNIRE a.este vascularizata si inervata .C.

LIGAMENTELE ARTICULARE -sunt benzi fibroase ce se insera pe oasele ce se articuleaza -contribuie la mentinerea contactului intre suprafetele articulare -ligamentele pot fi: .extracapsulare .intracapsulare .b.

tendinoase -aparute prin transformarea unor tendoane (de ex. ligamentul patelar al genunchiului) .capsulare.Clasificarea ligamentelor in functie de structura: . ligamentul pubo-femural din articulatia soldului) .sunt diferentieri ale capsulei in raport cu oprirea miscarii (de ex.

unesc cele doua oase fara a intra in contact cu capsula articulara .obtinute prin atrofierea unor fascicule musculare( de ex.(de ex.asezate intre oase. intrarticular dar extrasinovial . ligamentele coracoacromiale) .. ligamentul stilohioidian) .interosoase .la distant .fibrozate .musculare .

lubrifierea suprafetelor articulare .MEMBRANA SINOVIALA - este stratul profund al capsulei articulare este o foita subtire.d. neteda. ce ajuta la: .adeziunea suprafetelor in articulatii - - . lucioasa secreta un lichid galbui. vascos.

discuri intraarticulare .tendoane .ligamente .se opreste la limita dintre cartilajul articular si os - acopera formatiunile intracapsulare: ..

criptele (foliculii sinoviali) . bursa suprapatelara) .externe: - fundurile de sac - se afla sub tendoanele unor muschi carora le usureaza alunecarea - sunt burse seroase ce comunica cu sinoviala ( de ex.sunt mici funduri de sac ale membranei sinoviale ce se insinueaza intre fibrele ligamentelor .Prelungirile sinoviale .

vilozitatile sinoviale ..plicile sinoviale (ciucurii sinoviali) .prelungiri filiforme .sunt formatiuni ce plutesc libere in cavitatea articulara .interne: .

vascos -lubrifiaza elementele articulare -produce o adeziune la nivelul suprafetelor articulare -miscarea constituie factorul principal al producerii lui .Lichidul sinovial -este galbui.

presiunii atmosferice .membrana sinoviala . capilar -este ocupata de lichidul sinovial -este situata intre: .suprafetele articulare sunt intim aplicate una pe cealalta datorita: .Cavitatea articulara -este un spatiu virtual.cartilajul articular .tonusului muscular .

BIOMECANICA ARTICULARA Functia articulatiilor este permiterea unor miscari ale oaselor ce intra in alcatuirea articulatiilor -miscarile din articulatii depind de forma suprafetelor articulare .

cotului) . articulatiile plane) b. articulatiile genunchiului. ca o sanie ce se deplaseaza pe zapada(de ex.TIPURI DE MISCARI (in articulatiile sinoviale) a.INVARTIREA SAU ROSTOGOLIREA – deplasarea circulara a suprafetelor articulare. ca o roata care se rostogoleste pe pamant ( de ex.ALUNECAREA-deplasarea suprafetelor articulare prin frecare. fara indepartarea lor.

rotatia este pura(de ex.ROTATIA .miscare circulara de rasucire. miscarea din articulatia cupei radiusului) . se asociaza si deplasarea (pronatia si supinatia mainii) - daca axul corespunde cu cel al articulatiei.c.de deplasare a osului mobil in jurul unui ax longitudinal - daca axul este situata inafara osului.

directia miscarii sunt date de conformatia suprafetelor osoase Conducerea osoasa .CONDUCEREA IN ARTICULATII Conducerea articulara . articulatia cotului) .in care amplitudinea miscarii este data de suprafetele osoase (de ex.in care sensul.

articulatia soldului) Conducerea musculara .Conducerea ligamentara .cand miscarea este limitata exclusiv de actiunea muschilor periarticulari .cand amplitudinea miscarii se datoreste franarii ligamentare (de ex.

articulatii cu un singur ax .ex.AXUL ARTICULAR .articulatia talo-crurala (miscari in plan sagital.este o linie teoretica in jurul careia se executa miscarile unei articulatii Dupa numarul de axe ( grade de libertate). in jurul unui ax transversal) .sunt articulatii cu conducere osoasa .la nivelul lor miscarile se executa intr-un singur plan .. articulatiile se clasifica in : .

articulatiile mainii . cu trei axe .ex.ex. cu doua axe .sunt articulatii cu conducere ligamentara si musculara .articulatiile soldului si umarului .-articulatii cu mai multe axe .

de indepartare a doua segmente ADDUCTIA .miscare opusa adductiei.miscarea prin care doua segmente ale corpului se apropie intre ele EXTENSIUNEA .opusa flexiei.miscarea prin care un segment sau un membru se apropie de planul sagital al corpului ABDUCTIA .CLASIFICAREA MISCARILOR dupa pozitia pe care o iau segmentele intre ele: FLEXIUNEA . de indepartare de planul sagital al corpului .

rezultata din executarea succesiva a celor patru miscari mentionate mai sus . ampla.CIRCUMDUCTIA . de indepartare si revenire in pozitia anatomica .miscare complexa.segmentul descrie un trunchi de con cu varful in articulatie PRONATIA -miscarea de rotatie prin care halucele sau policele se apropie de corp SUPINATIA -opusa pronatiei.

Simple .formate prin unirea mai multor oase .CLASIFICAREA ARTICULATIILOR SINOVIALE 1.formate prin unirea a doua oase b.Dupa numarul oaselor: a. Compuse .

la celalat os o cresta si doua povarnisuri .: articulatia humero-ulnara . Dupa forma suprafetelor articulare: a.ex.flexie/extensie . articulatiile intre oasele tarsului sau carpului b.2.lateralitate foarte redusa .ex.permit miscari de: . Articulatiile trohleare .cu suprafete articulare plane . Articulatii plane .la un os o trohlee ( scripete) .cu suprafete articulare: .

: articulatiile radioulnare proximala si distala .Articulatiile trohoide .au suprafete reprezentate dintr-un cilindru osos intr-un inel fibros .c.ex.permit miscari de rotatie .

.ex.cea principala intr-un singur plan .Articulatiile condiliene .permit miscari: .limitate si in alte planuri . care sunt primite in doua depresiuni de pe celalat os .d.in care un os prezinta doua suprafete articulare rotunjite (segmente de cilindru plin).articulatia genunchiului .

suprafete articulare .una de forma unui segment de elipsoid usor alungit .Articulatiile elipsoide .: articulatiile radiocarpiana.permit miscari de: .e.circumductie . metacarpofalangiana .flexie/extensie .abductie/adductie .cealalta de forma unei depresiuni putin adancite .ex.

adductia/abductia .rotatia .Articulatiile sferoidale sau cotilice (enartrozele) .un cap (segment de sfera) .ex.suprafete articulare: .circumductia .miscari permise: .flexia/extensia .o cavitate (forma de cupa) .: articulatiile umarului si soldului .f.

convexe in celalat sens .: articulatia carpometacarpiana a policelui .adductia/abductia .Articulatiile in sa .g.miscari permise: .circumductia .suprafete articulare opozite:-concave intr-un sens.flexia/extensia .ex.

rotatia( trohoidele) b.-articulatiile elipisoidale si in sa c.3. articulatiile trohleene) .ex.: articulatiile sferoidale .ex.prezinta axe ale miscarii in cele trei planuri ale spatiului .Articulatii uniaxiale -permit miscarea intr-un singur plan -miscari permise: -flexia/extensia (ex.prezinta axe ale miscarii perpendiculare unul pe celalalt .Dupa numarul axelor de miscare a.Articulatiile triaxiale .Articulatiile biaxiale .

LANTUL ARTICULAR DEFINITIE. ce impreuna formeaza lantul articular .miscarile din corpul nostru se executa de obicei prin intermediul mai multor articulatii.

evidentiaza functiile mecanostructurilor osoase .NOTIUNI GENERALE DE BIOMECANICA ARTICULARA Definitie .studiaza miscarile ce se efectueaza in articulatii .rezistenta la actiunea diferitelor noxe .elasticitatea .modalitati de adaptare in conditiile unor modificari patologice de dinamica .evidentiaza rolul musculaturii in statica si dinamica .analizeaza: -geometria articulatiilor -particularitatile mecanice ale structurilor motorii: .

Osul este o parghie actionata de muschi Componetele unei parghii osoase sunt: -punctul de sprijin .greutatea corpului sau a segmentului ce realizeaza miscarea -forta activa .la nivelul articulatiei sau pe sol -forta rezistenta .ce realizeaza miscarea (contractia musculara) .

CLASIFICAREA PARGHIILOR OSOASE 1.forta rezistenta-greutatea capului ce tinde sa cada inainte .: capul in echilibru pe coloana vertebrala: .forta activa-tonusul muschilor extensori ai capului si gatului .ex.PARGHIA DE GRADUL I-forta rezistenta si forta activa se afla de o parte si de alta a punctului de sprijin .

: pozitia stand pe varfuri: .2.forta activa este dezvoltata de tricepsul sural si se aplica pe calcaneu . intre punctual de sprijin si forta activa .ex.forta rezistenta-greutatea corporala ce tinde sa readuca piciorul pe sol .sprijinul-capetele metatarsienelor .PARGHIA DE GRADUL II-forta rezistenta se afla la mijloc.

PARGHIA DE GRADUL III .forta activa este situata intre punctul de sprijin si forta rezistenta -ex.3.: actiunea bicepsului brachial pe antebrat .

Related Interests