UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” Facultatea de Management, Braşov Titular curs: Prof. univ. dr.

Stelian PÂNZARU

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI SOCIOLOGIE MANAGERIALĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI:
Anul I: câte 2 ore curs săptămânal şi 2 ore seminar la două săptămâni

II. OBIECTIVE PRINCIPALE:
• • • familiarizarea studenŃilor cu elementele de bază ale acestei discipline aflate la graniŃa dintre sociologie şi management; aprofundarea unor cunoştiinŃe de sociologie şi de management, strict necesare viitorilor specialişti în domeniul managementului financiar-contabil; cunoaşterea şi interpretarea principalelor corelaŃii ale sociologiei şi managementului contemporan, româneşti şi străine.

III. CONłINUTUL CURSULUI: temele cursului sunt astfel grupate şi elaborate pentru realizarea obiectivelor stabilite, atât prin prelegerile teoretice, cât şi prin activităŃile de seminar, corespunzătoare prelegerilor teoretice.
Temele prelegerilor sunt:
l. Introducere în sociologia managerială 1.1. Conceptele de bază în sociologia managerială 1.2. Societatea, conducerea şi sociologia managerială 1.3. Societatea şi managementul în faŃa noului mileniu 2. Societatea civilă ca organizaŃie manageriată 2.1. Conceptul de societate civilă 2.2. Dialogul social şi dezvoltarea comunitară 2.3. Realitatea conştiinŃei globale 3. Metode şi tehnici ale sociologiei manageriale 3.1. Diagnosticarea, delegarea şi tabloul de bord

1

3.2. ObservaŃia, tehnicile sociometrice şi studiul de caz 3.3. Utilitatea metodelor şi tehnicilor sociologiei manageriale 4. Comunicarea interumană 4.1. Comunicarea inter-umană - concept şi forme de manifestare 4.2. Teorii ale comunicării 4.3. Comunicarea ca liant al acŃiunilor umane 5. Oamenii – resursă inepuizabilă în procesul cunoaşterii 5.1. Managementul resurselor umane 5.2. PiaŃa europeană a resurselor umane 5.3. Strategia de la Lisabona revizuită 6. Evaluarea resurselor umane 6.1. Necesitatea unui sistem naŃional de evaluare 6.2. Concepte pentru evaluare 6.3. Specificul poporului român 7. Societatea la începutul secolului al XXI-lea 7.1. Conflict şi societate 7.2. Analiza şi soluŃionarea situaŃiilor conflictuale 7.3. Propuneri pentru dezvoltarea durabilă a României

IV. BIBLIOGRAFIA CURSULUI:
Lucrări de referinŃă - Andrei, Petre, Sociologie generală, Iaşi, Polirom, 1997 - Bondrea, Aurelian Gh., Patrimoniul naŃional şi integritatea etnospirituală a unei naŃiuni, în Protejarea patrimoniului cultural naŃional, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 1996, p. 13 şi urm. - Boudon, Raymond, Tratat de sociologie, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997 - Buzărnescu, Ştefan, Introducere în sociologia organizaŃională şi a conducerii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995 - Cioran, Emil, Schimbarea la faŃă a României, Bucureşti, Editura Vremea, 1939 - Deep, S. şi Sussman, L., Secretul oricărui succes: să acŃionăm inteligent, Editura Polimark, Bucureşti, 1996 - Dobrescu, Emilian M., coordonator, DicŃionar de sociologie economică, Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2006 - Dobrescu, Emilian M., Meseria de intelectual, cartea I, Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2006 - Botezat, E. A., Dobrescu, E. M. şi Tomescu M., DicŃionar de comunicare, negociere şi mediere, Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2007 - Drăghicescu, Dumitru, Din psihologia poporului român, studiu introductiv de Virgil Constantinescu-Galiceni, Bucureşti, Editura Albatros, 1996 - Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale, Bucureşti, Editura Economică, 1996 2

-

-

Johns, Gary, Comportament organizaŃional, Bucureşti, Editura Economică, 1998 Jude, Ioan, Sociologie şi societate, Braşov, Editura Omnia, 2000 Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, Bucureşti, Editura R.A.I., 1998 Mihăilescu, Ion, Sociologie generală, Iaşi, Polirom, 2003 Petelean, Adrian, Pledoarie pentru un management al conflictelor, în vol. Viitorul ne preocupă, coord. S. Grecu, F. Ciotea şi A. Tripon, Editura EfiRom, Tg. Mureş, 2002 Petrescu, Ion, Gândirea şi aptitudinile managerului, Braşov, Editura Lux Libris, 1996 Petrescu, Ion, Psihosociologie managerială, Braşov, Editura Lux Libris, 1998 Petrescu, Ion, EsenŃial în managementul personalului, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâîine, 2003 Petrescu, Ion, Management social, Bucureşti, Editura Expert, 2004 Rădulescu-Motru, Constantin, Românismul - catehismul unei noi spiritualităŃi, ediŃie îngrijită şi note de Gh.Al. Cazan, Bucureşti, Editura ştiinŃifică, 1992 Stănescu, Vasile, Societatea civilă, Bucureşti, Editura Expert, 2001, p. 126 Visscher, Pierre de şi Neculau, Adrian, Dinamica grupurilor – texte de bază, Iaşi, Polirom, 2001 Vlăsceanu, M., Psihologia organizaŃiilor şi a conducerii, Editura Paideia, Bucureşti, 1993 Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenŃei, Bucureşti, Editura FundaŃiei Culturale Române, 1991

LegislaŃie - Legea nr. 109 din 2 iulie 1997 privind organizarea şi funcŃionarea Consiliului Economic şi Social, publicată în Monitorul Oficial nr. 141 din 7 iulie 1997 - Legea nr. 356 din 2001 publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001 - Hotărârea de Guvern nr. 503 din 1991 privind organizaŃiile patronale ale regiilor autonome şi societăŃilor comerciale cu capital integral de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 175 din 26 august 1991 - Hotărârea de Guvern nr. 314 din 15 martie 2001 privind înfiinŃarea, organizarea şi fucnŃionarea comisiilor de dialog social în cadrul unor ministere şi al prefecturilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 142 din 22 martie 2001 Studii şi articole - Catană, Doina şi Alexandru, Matricea culturală a românilor din perspectiva managementului modern, în Tribuna economică, nr. 42-43/17 şi 24 octombrie 1996 - Chelcea, Septimiu, Reprezentarea socială a identităŃii naŃionale a românilor, în volumul “Personalitate şi societate în tranziŃie – studii de psihologie socială”, Bucureşti, Societatea ŞtiinŃă şi Tehnică SA, 1994, p. 241-258 - Dobrescu, Emilian M., Salariile liderilor, în Economistul, 25 iulie 2006, p. 12

3

-

Dobrescu, Emilian M., Indicele fericirii umane, în Economistul, 27 iulie 2006, p. 12 Dobrescu, Emilian M., Necesitatea unui sistem de evaluare, în Academica, nr. 52-53, iulie-august, 2006, p. 23-25 Dobrescu, Emilian M., ImigraŃia în cifre şi fapte, în Tribuna economică, nr. 31, august 2006, p. 94-95 Moldoveanu, Maria, Respectarea drepturilor sociale, în Probleme economice, Bucureşti, Centrul de Informare şi Documentare Economică, nr. 25-25, 2001

4

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA MANAGERIALĂ 1.1. Conceptele de bază în sociologia managerială; 1.2. Societatea, conducerea şi sociologia managerială; 1.3. Societatea şi managementul în faŃa noului mileniu 1.1.Conceptele de bază în sociologia managerială
Pentru ca o disciplină să existe, trebuie îndeplinite, simultan, trei condiŃii: 1) să aibă obiect de studiu – în cazul nostru, obiectul de studiu al Sociologiei manageriale îl constituie conducerea activităŃilor sociale, modul în care managementul influenŃeză societatea şi reciproc; 2) să posede o metodologie proprie, adică un corpus de metode şi tehnici, cu ajutorul cărora să măsoare şi să cuantifice obiectul de studiu – în cazul nostru, sociologia managerială, care este o ramură a sociologiei, împrumută de la sociologie şi management aceste metode şi tehnici; 3) să existe mai multe cuvinte cheie, noŃiuni esenŃiale, concepte de lucru, cu care să opereze în cunoaşterea obiectului său de studiu. Sociologia managerială împrumută concepte cheie din sociologie şi management, precum şi din alte discipline socio-umane. Obiectivele de bază ale disciplinei sunt: familiarizarea studenŃilor cu elementele de bază ale acestei discipline aflate la graniŃa dintre sociologie şi management; aprofundarea unor cunoştiinŃe de sociologie şi de management, strict necesare viitorilor specialişti în domeniul managementului financiar-contabil; cunoaşterea şi interpretarea principalelor corelaŃii ale sociologiei şi managementului contemporan, româneşti şi străine. Cele mai semnificative concepte cheie de care se serveşte sociologia managerială sunt împrumutate din ştiinŃele socioumane, precum sociologia, pasihologia, economia şi managementul. Explicăm în continuare câteva concepte, preluate de sociologia managerială din aceste ştiinŃe socio-umane la intersecŃia cărora se află domeniul de studiu al acesteia. Nevoile umane reprezintă cerinŃele indivizilor de a avea şi de a folosi bunuri materiale şi servicii în conformitate cu necesităŃile fiziologice, psihologice, sociale şi spirituale ale fiinŃei umane. Există o piramidă a trebuinŃelor realizată de psihologul Abraham Maslow, care ierarhizează aceste nevoi umane. A. Maslow pune la baza piramidei trebuinŃele fiziologice, urmate de cele de confort social, de securitate materială şi spirituală. Pe cea mai înaltă treaptă aşează satisfacerea spiritului uman. Toate aceste trebuinŃe au o latură subiectivă, proprie fiecărui individ, dar şi o latură obiectivă care Ńine de specificul tipului de societate în care trăieşte individul. Caracteristicile nevoilor umane sunt: limitarea lor ca volum şi nelimitarea ca număr; sunt complementare, concurente şi substituibile (adică unele se dezvoltă în detrimentul altora). În orice societate umană există nevoi individuale, de grup şi generale. În funcŃie de timp, nevoile pot fi: curente, de perspectivă, permanente, periodice şi întâmplătoare. Nevoile umane cunosc o evoluŃie spaŃio-temporală specifică şi satisfacerea lor în cel mai înalt grad reprezintă scopul activităŃii economice. Resursele umane reprezintă totalitatea potenŃialităŃilor fizice, profesionale şi spirituale de care dispune o persoană sau un grup de persoane. Angelica Băcescu şi Marius Băcescu1 vorbesc de resurse umane naŃionale, pe care le definesc ca totalitatea persoanelor fizice, de aceeaşi
1

Angelica şi Marius Băcescu - DicŃionar de macroeconomie, Bucureşti, Editura All, 1993, p. 106

5

cetăŃenie, care locuiesc în interiorul sau în afara graniŃelor Ńării la un moment dat. Sociologia este ştiinŃa care studiază relaŃiile dintre oameni în societate, iar sociologia managerială o disciplină tematică - aidoma altor ramuri ale sociologiei, precum sociologia familiei, a grupurilor mici, urbană, rurală, organizaŃională – care studiază modul cum influenŃează actul de conducere viaŃa oamenilor în societate şi, reciproc, modul în care viaŃa oamenilor îşi pune amprenta asupra conducerii societăŃii.

1.2. Societatea, conducerea şi sociologia managerială
CoexistenŃa integrării economice la nivel european cu diferite tipuri de asociere a Ńărilor ce vizează libertatea comerŃului din Asia şi America, ne conduc la premisa că ele constituie un preludiu al procesului de globalizare. ExplicaŃia constă în creşterea interdependenŃelor dintre statele lumii şi internaŃionalizarea activităŃilor economice ca urmare a potenŃialului crescând al marilor companii. ForŃa lor economico-financiară ridică pe o nouă treaptă procesul de internaŃionalizare şi de adaptare la incertitudinile pieŃei mondiale. După cum aprecia J. K. Galbraith, “corporaŃia multinaŃională trece peste piaŃă atât pe plan internaŃional, cât şi naŃional. Realizează peste capul unei lumi alcătuite din numeroase suveranităŃi naŃionale ceea ce realizează în cadrul unei singure suveranităŃi”2. Depăşind frontierele naŃionale, compania multinaŃională are în vedere nu atât comerŃul tradiŃional cu produse, ci, substituirea pieŃei naŃionale prin crearea de unităŃi proprii, care să realizeze schimburile pe pieŃele pe care acŃionează ca agenŃi economici supunând concurenŃei agenŃii autohtoni. Prin investiŃii, atrag în sfera lor de acŃiune nu numai pieŃe de desfacere, dar şi ramuri şi subramuri economice, achiziŃionând sau creând firme în diferite zone ale lumii, cu mare potenŃial în resurse naturale şi forŃă de muncă ieftină. Expansiunea companiilor transnaŃionale este efectul dezvoltării generate pe de o parte, dar şi al concentrării puternice a capitalului şi a potenŃialului ştiinŃific pe de altă parte, a capacităŃii de dominare în domeniul producŃiei de vârf şi în plan financiar. Avantajele sunt, în consecinŃă, în favoarea celor dezvoltaŃi, care au posibilitatea de a beneficia de un spaŃiu mondial şi de condiŃii care să le asigure costuri mai reduse de producŃie şi segmente de piaŃă cu capacitate mai mare de absorbŃie. Avantajele procesului de mondializare în favoarea celor dezvoltaŃi explică adeziunea acestora la globalizare. Faptul că lumea, chiar şi după decolonizare, continuă să se împartă în bogaŃi şi săraci nu este surprinzător, iar fenomenul globalizării este înŃeles de către oamenii politici şi economişti ca un fenomen ce ar adânci decalajele dintre Ńări. Dacă în 1870 venitul pe cap de locuitor al naŃiunilor cele mai bogate era de 11 ori mai ridicat decât al naŃiunilor cele mai sărace, astăzi, cei bogaŃi sunt de mai mult de 50 de ori mai bogaŃi decât cei mai săraci. La o asemenea evoluŃie, Daniel Cohen concluzionează: “Fenomenul inegalitar între naŃiuni este deci recent, el este produsul ultimelor două secole”3. Paralel cu creşterea bogăŃiei unor naŃiuni, la polul celor săraci se acumulează datorii care, în anul 2000 însumau 3.350 miliarde dolari SUA, adică de 6 ori mai mult faŃă de 1980. Precaritatea acestor Ńări în economia mondială rezultă din rămânerea în urmă pe plan tehnic, tehnologic, al informaŃiilor şi comunicaŃiilor. Globalizarea economică – susŃinea Romano Prodi, ex-preşedinte al Comisiei Europene – face ca Ńările să devină din ce în ce mai interdependente, iar frontierele naŃionale să fie din ce în ce mai mult lipsite de relevanŃă. În acelaşi timp, revoluŃia în domeniul tehnologiilor informaŃiei face ca lumea să se transforme într-un singur sat planetar digital, iar comerŃul mondial să crească în mod exponenŃial aproape dublându-se ca volum la fiecare deceniu. O asemenea dinamică a
2 3

John Kenneth Galbraith – ŞtiinŃa economică şi intersul public, Editura politică, 1982, Bucureşti, p. 218 Daniel Cohen – BogăŃia lumii, sărăcia naŃiunilor, Editura Eurosong and Book, 1998, p. 31

6

trebuie soluŃionate cu prioritate prin intermediul ştiinŃei. la sfatul FMI. nr. inclusiv faŃă de Ńările candidate. Evaluarea comparativă a indicatorilor economici ai României cu cei ai Ńărilor membre UE evidenŃiază un puternic decalaj. de inspiraŃie FMI. dacă PIB-ul pe locuitor al României reprezintă doar 25 la sută din PIB-ul pe locuitor al Ńărilor membre UE. al Ungariei de 37 la sută. economia şi societatea românească au intrat începând cu anul 2000 . poate asigura existenŃa şi progresul poporului nostru. TranziŃia a condus doar la aspecte negative: a) scăderea ritmului de creştere economică. România posedă cea mai înaltă rată a mortalităŃii din Europa şi pentru prima dată în istoria ei modernă. afirmarea lui deplină în lume” (acad. d) consumăm mai mult decât producem. la rândul ei.). Principalul lor efect până în prezent este doar inflaŃia galopantă. Deşi în agricultura UE se acordă subvenŃii care ajung până la 60 la sută din valoarea producŃiei. politice şi culturale care să-i permită să atingă performanŃele caracteristice UE la nivel regional. Nicolae N. al Republicii Cehe de 35 la sută. iar al grâului şi al orzului de cca 500 ori. Constantinescu4). Dobânzile foarte mari la creditele 4 Nicolae N..pe un curs pozitiv. iar distribuirea roadelor la scară planetară este îngreunată atât de factori interni ce aparŃin Ńărilor în curs de dezvoltare. sociale. fenomen care evoluează concomitent cu cele de integrare şi regionalizare. România are. 1997. c) balanŃa comercială a Ńării este permanent deficitară. Indicatorii economici de macrostabilizare nu pot fi ŃinuŃi sub control fără sporuri competitive de producŃie industrială şi agricolă. sociale. Constantinescu – Necesitatea unei economii mixte de piaŃă. lipsa de fermitate. al combinelor de 1200 ori. După 11 ani de reformă şi tranziŃie de la economia planificată la cea de piaŃă. 1000. în timp ce stocurile şi importurile rămân la un nivel extrem de ridicat. Procesul globalizării nu poate fi controlat şi dirijat fără aportul ineluctabil al ştiinŃei. Dezvoltarea fără precedent şi internaŃionalizarea activităŃilor economice. care s-au accentuat în perioada tranziŃiei prin criză pe care a străbătut-o. lipsa unei concepŃii româneşti clare asupra reformei au prăbuşit în repetate rânduri palidele redresări economice anunŃate.comerŃului poate avea loc. al combustibilului de 3000 ori. sunt doar un paleativ de scurtă durată şi au arătat în repetate rânduri acest fapt. în schimb cel al Poloniei este de 31 la sută. Realitatea ne demonstrează că de transformările în domenile enumerate mai sus beneficiază un grup restrâns de state. Bâjbâielile reformei. poluarea.4-6 7 . aproape le-au eliminat din agricultura Ńării noastre. b) creşterea sărăciei şi înrăutăŃirea stării de sănătate a populaŃiei. de recuperat rămânerile în urmă în domeniile de vârf. ReticenŃele faŃă de globalizare decurg din faptul că balanŃele comerciale ale Ńărilor în curs de dezvoltare înregistrează constant un deficit considerabil faŃă de Ńările dezvoltate. rata mortalităŃii este mai mare decât cea a natalităŃii. schimbările climatice – induse de folosirea nesăbuită a resurselor. Marile probleme ale globalizării – degradarea mediului. preŃul tractoarelor a crescut de 1000 ori. importăm mai mult decât exportăm. cât şi de inapetitul Ńărilor dezvoltate de a transfera o parte din avantaje spre zone slab dezvoltate. Astfel. Politica preŃurilor liberalizate la producătorii industriali şi dirijate de stat la producătorii agricoli a condus la situaŃii paradoxale de genul: în timp ce preŃul laptelui a crescut de 200 de ori. ExperŃii apreciază că toate aceste procese influenŃează deja şi Ńara noastră. în condiŃii de pace. precum şi existenŃa reŃelelor care difuzează cunoştinŃe şi informaŃie sunt principalele caracteristici ale fenomenului globalizării. dar problema este dacă toate statele de pe planetă vor beneficia în urma acestui salt. în Economistul. łara noastră trebuie să aplice cu rigurozitate acea strategie de dezvoltare care să pună bazele materiale. cronicizarea prăbuşirii economiei. al energiei electrice de 3500 ori. participative şi umaniste.. Am înŃeles foarte greu un principiu simplu al existenŃei – “numai prosperitatea economică (. Politicile monetariste. p. guvernele României din ultimii patru ani ai deceniului trecut şi Ministerul Agriculturii.

Integrarea deplină a României în UE depinde de realizarea unui nivel de dezvoltare economică. de privatizare şi de modernizare în vederea asigurării unei macrostabilizări durabile şi eliminării actualelor dezechilibre fundamentale din economie. formarea şi întărirea capitalului productiv naŃional.acordate de bănci au condus la decapitalizarea producătorilor. inclusiv de sectorul minier. care a limitat dezvoltarea economică. instituind o asociere între România pe de o parte. comparabil cu cel al statelor UE. capabile să impulsioneze o economie care funcŃionează greoi se impune urgent. De o deosebită importanŃă este cunoaşterea de către agenŃii economici şi opinia publică a implicaŃiilor integrării României în UE: accesul la o piaŃă de mari dimensiuni şi la tehnologie avansată. „cooperarea trebuie să se concentreze. la creşterea competitivităŃii produselor. civilizaŃie în rândul marii majorităŃi a locuitorilor Ńării. prin instrumente financiare şi monetare macroeconomice. Conform precizărilor din Acordul European. acces la dezvoltare şi reducerea diferenŃelor între România şi statele dezvoltate ale continentului. ordine. disciplină. în primul rând cu Ńările membre UE. la stimularea investiŃiilor. accelerarea procesului de reformă. nu precizează orizontul de timp mediu în care vom depăşi actualele dificultăŃi. energie. apreciază că perspectiva actuală a integrării în UE se va clarifica pozitiv „pe termen mediu”. Atingerea acestui nivel se poate realiza prin efortul conştient al poporului român şi al clasei politice conducătoare din România. socială şi morală. ca principale forme de organizare a unei economii naŃionale moderne. Procesul de armonizare legislativă între România şi UE trebuie continuat mai intens. Majoritatea referinŃelor Comisiei Europene privind România. precum şi la dogmele monetariste ale economiei „pure şi perfecte”. normală. elaborat în deplină confidenŃialitate. Prevederile Tratatelor de Asociere la UE şi CEFTA lansau România într-o cursă contra cronometru şi fără posibilităŃi de redresare rapidă. Alături de stimularea investiŃiilor externe este necesară crearea cadrului economic de mobilizare a resurselor interne. Un set de politici monetare realiste. investiŃii. Una din condiŃiile de bază în vederea desăvârşirii integrării 8 . inclusiv celor umane. agricultură. protecŃiei consumatorilor şi sănătăŃii publice trebuie să corespundă celor din UE. transport. LegislaŃiile asupra protecŃiei mediului. în spirit european. nu într-o economie ca a noastră. Cooperarea multiplă cu Ńările UE trebuie să aibă ca principiu dezvoltarea durabilă şi avantajul reciproc. pentru a a face faŃă concurenŃei fără bariere vamale. Trebuie să se renunŃe la sistemul de conducere indirect. România trebuie să aplice acele căi şi mijloace care să ducă la relansarea puternică a producŃiei. Acest orizont de timp va rezulta din suma algebrică a eforturilor depuse de fiecare dintre noi. dar şi printr-o cooperare pe multiple planuri cu terŃe tări. dezvoltare regională şi turism”. sistem eficace doar într-o economie aşezată. Trebuie acordată mai multă atenŃie valorificării superioare a resurselor. Trebuie adoptate toate reglementările importante pentru acŃiunea agenŃilor economici într-o economie de piaŃă concurenŃială. de restructurare. faŃă de curăŃenie. avem nevoie de o creativitate dinamică în zona economicului. în special asupra politicilor şi măsurilor legate de industrie. creşterii productivităŃii muncii. Ratele înalte ale dobânzilor practicate de bănci au menŃinut artificial un mediu inflaŃionist. la adâncirea şi prelungirea crizei economice. adevărata creştere economică trebuie însoŃită de restructurarea economiei în favoarea activităŃilor care asigură creşterea eficienŃei economice. Este necesar ca Banca NaŃională a României să renunŃe la credinŃa că o „mână invizibilă” reglează economia. pe de altă parte. ComunităŃile Europene şi statele membre ale acestora. Apreciem că în România. evaluării şi folosirii mai eficiente a potenŃialului competitiv şi creativ al firmelor autohtone. Prima şi poate cea mai dificilă sarcină în elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii coerente de dezvoltare este începerea formării unei mentaliŃăti pro-muncă. Documentul „Agenda 2000” cuprinzând „opinia” Comisiei Europene.

în care sunt studiate problemele adolescenŃilor şi ale tinerilor. aşa cum o cunoaştem azi: rasa albă a fost cea care a condus aceste schimbări şi a cules principalele lor beneficii. În acest prim deceniu şi prim secol al noului mileniu. ne aflăm în cea mai paradoxală situaŃie a existenŃei noastre universale. înŃelegere şi cunoaştere a omului. adică generalizarea simbiozei om-tehnică (tehnologie). egipteană. SusŃinerea necesităŃii de a investi. 20 la sută . iar complicaŃiile din timpul sarcinii şi al naşterii duc la mortalitate infantilă. asiro-babiloniană. de fapt revenirea la prevalenŃa civilizaŃiei galbene. în special. Această cifră figurează în ultimul raport al Fondului NaŃiunilor Unite pentru PopulaŃie. două milenii pentru a parcurge elementele esenŃiale ale civilizaŃiei. cu politicile de stimulare economicofinanciară a agenŃilor economici. Nu putem intui acum direcŃia predilectă a unor asemenea transformări majore. cu tot cortegiul de fapte conexe. Societatea şi managementul în faŃa noului mileniu Omenirea este cunoscută de mai multe mii de ani dar i-au trebuit. spirala genetică.2 miliarde de persoane. la modificarea comportamentelor de explorare şi exploatare a resurselor. apreciem că este teoria spiralei. a cărei esenŃă explică evoluŃia la nivel macro sau micro. Omul mileniului al treilea este încă un novice. Anual. galbenă şi neagră. Problemele de mediu nu cunosc graniŃe. trebuie să concorde cu interesul economic. În ciuda uriaşelor sale cuceriri ştiinŃifice. care se referă. De când există Pământul. reprezentată azi de China şi statele sud-est asiatice. indiană. Mileniul al treilea de la naşterea lui Hristos. Perioada nouă a istoriei Terrei. Jumătate din aceste persoane sunt tineri până la 25 de ani.în UE o reprezintă politica de protecŃie a mediului. 85 la sută sunt tineri din Ńările în cus de dezvoltare. în care am intrat în anul 2000 este suficient de amplă pentru a permite realizarea efectivă a acestor trei tendinŃe manifestate încă din ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Toate aceste măsuri. panspermia cosmică pământeană. spirala este modelul explicativ milenar pentru evoluŃia omului. ca act fundamental de redresare economică.adolescenŃi între 10 şi 19 ani. pe plan economic. cel mai profund prin implicarea ştiinŃei.3. evoluŃia şi dezvoltarea înainte de naşterea lui Christos. precum şi cu măsurile sociale şi ecologice sunt premisele unei creşteri economice reale. cu peste 1. pentru necesităŃile cărora sunt alocate puŃine resurse. la scară planetară. omenirea cunoaşte trei mari civilizaŃii: albă. În acelaşi timp. militar şi politic. antrenate de 9 . ele însele evoluând de trei milenii în spirală. educaŃia sexuală fiind un subiect tabu în multe Ńări. în însăşi fiinŃa umană. kiborgizarea omului. în domeniile economic. exacerbarea unor principii morale vetuste ne limitează plenar evoluŃia în spirală. a civilizaŃiilor chineză. la scara istorică. 14 milioane de femei tinere nasc. Cea mai profundă teorie ştiinŃifică. naŃionali şi străini. guvernele şi statele lumii se confruntă cu costuri noi. Fiecare al patrulea tânăr trăieşte în sărăcie. tehnologiei şi cunoaşterii. dar şi la nivelul genetic. de fapt. La fiecare 14 sec. care depăşesc puterea de creaŃie. Lipsa resurselor. are loc o infectare cu HIV/SIDA în rândul tinerilor. a celor o mie de ani ai erei Vărsătorului. 1. Omenirea se află într-o situaŃie sui generis. aduce cu el mari schimbări planetare: impunerea. social şi moral. colonizarea altor planete. nemaicunoscută în ultmii trei mii de ani: cea mai numeroasă generaŃie de tineri din întreaga istorie a planetei este cea de astăzi. care i-au marcat evoluŃia. Nu omitem. accesul limitat la cunoaştere. economică şi morală. social şi naŃional al Ńării noastre. coroborat cu accelerarea privatizării pe baze transparente şi eficiente. România fiind implicată în realizarea mai multor programe de acest fel cu sprijinul UE.

Reducerea volumului pachetelor de alimente este unul din cele şapte angajamente ale primei Carte a alimentelor şi sănătăŃii. care cuprinde giganŃi precum Coca-Cola. trebuie să facem mai mult”.nesiguranŃa zilei de mâine. În Ńările economic avansate. ritmul de creştere al economiei mondiale în aceşti ani. în ciuda majorării preŃului petrolului la cel mai înalt nivel atins vreodată. 2005 şi 2006.5 miliarde dolari SUA. are o regiune suburbană numită Electronics City. miturile societăŃii de consum. este cel mai mare înregistrat în ultimii 30 de ani. publicate de FederaŃia Britanică a Industriei Alimentare (FDF). educaŃie şi infrastructură pentru a putea atinge obiectivele milenare (în special reducerea la jumătate a sărăciei până în 2015). Bangalore. alcătuit din 84 state foste colonii britanice). ale cărei efecte nimeni nu le poate măsura concret – stresul cotidian. Conform ultimelor rapoarte al Fondului Monetar InternaŃional (FMI). Marea Britanie este prin intermediul Commonwealth-ului (Imperiul britanic pe naŃiuni. unul din cele mai mari oraşe ale Indiei. intensitatea înaltă a muncii. pentru ca Ńările care au datorii să fie scutite de acestea”. În Ńările în curs de dezvoltare şi subdezvoltate cauzele stresului sunt determinate de precaritatea nivelului de trai şi de factorii legaŃi de el . În Marea Britanie. pentru anii 2004. mai puternică decât SIDA sau SARS. catastrofele ecologice. pe atunci ministrul finanŃelor. al societăŃii industriale şi post-industriale sunt spulberate. dar consecinŃele sunt aceleaşi. De exemplu. precum Hewlet-Packard şi Motorola. au birouri. ritmul accelerat de viaŃă. În noile condiŃii geopolitice şi geostrategice. venituri anuale care se cifrează pe total la 12. cel mai puternic stat al planetei. un sfert dintre copii – 22 la sută dintre băieŃi şi 28 la sută dintre fete – sunt obezi sau supraponderali. “La momentul în care numeroase state sunt obligate să aleagă între a-şi rambursa datoria şi a investi în străinătate. Gordon Brown. iar în prezent primul ministru al Marii Britanii. cauzată de hrana ieftină şi bogată în factori artificiali. privaŃiuni cotidiene etc. a subliniat Gordon Brown. Oamenii sunt măcinaŃi sistematic de o maladie a civilizaŃiei actuale. dificultăŃi de a găsi un loc de muncă. Vestea bună este că FMI are un plan concret pentru reducerea datoriilor Ńărilor sărace… Istoria individuală şi cea colectivă sunt accelerate şi dirijate. cuprins între 4 şi 5 la sută anual. outsourcing-ul sau delocalizarea (producerea de bunuri în afara surselor tradiŃionale – definiŃie personală a conceptului încă neintrat în dicŃionare) reprezintă o nouă tendinŃă înregistrată la începutul mileniului al treilea. Cele mai dezvoltate Ńări ale planetei sunt marcate. CalamităŃile naturale. Cauzele stresului sunt diferite. de neimaginat (unul din criteriile de convergenŃă la Uniunea Economică şi Monetară Europeană este existenŃa unui deficit bugetar public mai mic de 60 la sută din produsul intern brut). Solicit şi altor Ńări să urmeze acest exemplu. datorate reducerii stratului de ozon şi creşterii procentului de bioxid de carbon din atmosferă. 10 . de neimaginat în urmă cu 20 de ani ! În materie de noi căi de producŃie. la reuniunea anuală din 2006 a FMI şi a Băncii Mondiale.îmbătrânirea populaŃiei. La Congresul anual din 2005 al Partidului Labursit din Marea Britanie. inclusiv problemele climatice grave ale ultimilor ani. a anunŃat că “vom achita partea noastră din datoria multilaterală a Ńărilor sărace. dăunători sănătăŃii umane. Kellogg’s sau Nestle. ele au generat deficite bugetare publice excesive. unde numeroşi giganŃi ai domeniului. O tendinŃă economică de amploare este cea legată de îmbunătăŃirile aduse mediului investiŃional în China şi în India. Reamintim un fapt mai puŃin cunoscut şi mediatizat. la baza stresului se află tehnologiile ultramoderne. cum n-au fost niciodată până acum de o “epidemie de obezitate”. FDF s-a angajat deja să renunŃe la majoritatea distribuitoarelor automate instalate în şcolile primare sau să eticheteze de o manieră mai clară produsele alimentare pe care le vând companiile membre. această zonă a oraşului produce 32 la sută din veniturile Indiei din outsourcing. o problemă importantă în special în Europa. în curs de reformă. care au determinat cea mai substanŃială reducere a gradului de sărăcie pe care lumea a experimentat-o vreodată.

accidentele. Stresul ne marchează puternic spirala genetică. cerinŃele realizării unui progres general necesar. după unii specialişti. în structura internă a omului se produc modificări substanŃiale şi ireversibile. a cărei accelerare şi intensitate a crescut cu cât ne apropiem de zilele noastre. instituŃionalizat. indiferent de zona geopolitică şi geostrategică planetară. prin modul de funcŃionare a Cunoaşterii. Omenirea a parcurs. Adevărul faptelor umane este construit în timp. Avem convingerea că ritmul schimbărilor şi nivelul performanŃei realizărilor umane în noul mileniu. fiind. transmiterea şi aplicarea noilor achiziŃii ale Cunoaşterii devin instanŃe concrete. DistanŃarea Adevărului de Fals este un sistem de excludere modificabil. pas cu pas. problemele de sănătate ale membrilor familiei sunt un grav factor stresant. De-a lungul istoriei sale. VoinŃa de Adevăr se schimbă de la o perioadă la alta. care asigură formarea fiecăruia dintre noi pe spirala Adevărului. indiferent de nivelul de trai al celor afectaŃi. nu numai că vor cunoaşte o creştere semnificativă. Omenirea începutului de mileniu este foarte stresată. uneori chiar punitiv. dar vor cuprinde tot mai mult şi mai profund întreg ansamblul vieŃii şi activităŃii umane. experienŃa istorică cea mai interesantă. prin felul în care aceasta este valorizată şi atribuită unor timpuri anume. Producerea. Cunoaşterii şi Devenirii Umane! 11 .

Conceptul de “societate civilă” nu poate fi însă definit cu uşurinŃă. Etimologic. Conceptul de societate civilă. prin intermediul reŃelei de fundaŃii care-i poartă numele. 1998. p. prin recunoaşterea “România 2020”. Bucureşti. termenul provine din limba latina – civilis societas. atât faŃă de guvernanŃi. şi nu este de mirare că. prin societate civilă se desemna nu numai statul sau indivizii. care au posibilitatea de a aprecia problemele politice şi acŃiunile puterilor publice sub diferite aspecte. interviu acordat AncuŃei Todică în Revista 3.. autonomia mijloacelor de informare şi de comunicare. nu şi-a pierdut relevanŃa. care se conturează în diferite moduri în cadrul raporturilor dintre stat şi societate. 285-286 6 Mihaela Miroiu .2. Cei care aduc aminte politicienilor că există cetăŃeni. suficient de dezvoltate pentru a cuprinde oraşe cu legi proprii. este un concept paradoxal. de secol XX.2. deschise în 25 de Ńări..Năucitoarea instaurare a democraŃiei şi arhipelagul de societate civilă. Conceptul de societate civilă Sensul comun al termenului de societate civilă ne conduce la ideea că aceasta reprezintă o societate a cetăŃenilor. o reŃea în continuă extindere de asociaŃii voluntare în diverse domenii ale vieŃii sociale.1. p. Apreciem ca deosebit de relevante trăsaturile caracteristice ale unei “societăŃi civile” nominalizate de acad. de asemenea. anul II. cât şi faŃă de grupurile de interese particulare. de a monopoliza iniŃiativele şi talentele care se manifestă în societate. nr. dar şi un instrument de presiune împotriva puterilor publice5. împiedicarea acestuia de a reglementa ansamblul activităŃii sociale. Societatea civilă există pentru că oriunde în lume politicienii tind să uite de alegători. Dialogul social şi dezvoltarea comunitară 2. descentralizează deciziile economice şi crează largi posibilităŃi de acŃiune şi de informare în cadrul societăŃii civile..M. În accepŃiunea acestuia.. contribuabili. sub egida Academiei Române şi a Programului NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare. Realitatea conştiinŃei globale 2. ci şi condiŃiile de viaŃă ale unei comunităŃi politice civilizate. Există foarte multe insule de societate civilă. o interpretare negativă în sensul că “societatea civilă” implică o limitare a puterilor statului. relaŃii sociale. sub aspectul ce interesează aici. Există două interpretări diferite ale conceptului şi anume. Financiarul şi gânditorul George Soros... 1998.. încă din antichitate. pentru unii. SOCIETATEA CIVILĂ CA ORGANIZAłIE MANAGERIATĂ 2. Paul Mircea Cosmovici sublinia că societatea civilă este un element constitutiv al sistemului democratic. centrele cu competenŃe independente faŃă de stat. numai că trebuie regândit. primul aplicant al conceptului. Editura Conspress.. avantajele şi libertăŃile unei vieŃi civile. După Mihaela Miroiu. subliniază că acest “concept universal “. Principalele sale semnificaŃii le datorăm. reformulat. 8 5 12 . Cosmovici : economia de piaŃă care. sunt organizaŃiile neguvernamentale. Ńinând seama că într-un regim democratic este necesară independenŃa efectivă a acestora. 2.1. Acad. societatea civilă este un termen nou.3. 3(9). dar nu există nici un fel de arhipelag de societate civilă6. marelui orator roman Cicero.. care permit ca membrii acestor asociaŃii să-şi gestioneze propriile afaceri. pentru ceva foarte vechi în democraŃie: libertatea de asociere. P. Într-o interpretare pozitivă se pune accentul pe instituirea în cadrul societăŃii a unor centre care pot constitui un releu al opiniei publice.

118 11 Sergiu Tămaş . persoana şi bunurile fiecărei societăŃi. De aici şi incongruenŃa dintre acest concept şi funcŃionarea societăŃilor din spaŃiul extraoccidental. luând oamenii aşa cum sunt şi legile aşa cum pot să fie9. Bucureşti. s-a încumetat să spună acesta este al meu şi care a găsit oameni destul de proşti ca să-l creadă. În paralel cu conceptul de societate civilă au fost utilizate şi o serie de concepte conexe. Editura Academiei Romăne. Rousseau . p. coexistentă statului dar autonomă şi aflată.Societatea civilă. ordine civilă sau cultură civică. sesizabilă prin atitudinile şi comportamentele lor în procesul abordării şi rezolvării problemelor cotidiene ale colectivităŃii sau societăŃii din care fac parte. Rousseau .. şi în prezent.cultură civică.Du contrat social. Unul dintre ele ar fi dubla şi succesiva întrebuinŃare a termenului de “societate civilă” pentru a denumi realităŃi distincte. în Curentul. realităŃi şi forme de organizare specifice dezvoltării societăŃilor în cauză. iar apoi s-a travestit în mijloc ideologic7. “societatea civilă” desemna o societate organizată ca stat.Discurs asupra inegalităŃii dintre oameni. relaŃiile dintre guvern şi guvernanŃi. notează Soros într-un studiu de mare profunzime a ideilor . În “Contractul social”. 16 9 J. Primul om care.instituŃiile democraŃiei şi cultura civică. ce apără şi protejează. susŃinător al unei infrastructuri credibile şi respectate a societăŃii civile sublinia că aceasta este un subiect care ar trebui dezbătut cât mai larg la noi în această perioadă. mecanismele de luare a deciziilor. pe care o defineşte astfel: Cultură socială proprie cetăŃenilor. Rousseau (1712-1778) sublinia că pactul social se află la originea societăŃii: Vreau să caut dacă în ordinea civilă (subl. încărcate de imprecizie şi contradicŃii. Garnier-Flammarion.“societatea deschisă”poate fi ameninŃată şi din partea opusă. 44.) poate să existe o regulă de administrare legitimă şi sigură.faptului că interesul comun trebuie să aibă prioritate faŃă de interesele individuale. Editura ştiinŃifică. percepŃii şi mentalităŃi despre drepturile şi îndatoririle cetăŃenilor.. IniŃial. Expresia “societate civilă” poartă amprenta unei moşteniri istorice particulare.. prin care centrele de putere din afara controlului de stat sunt progresiv întârite8 . 1958. ea să denumească o sferă a vieŃii sociale. voinŃa generală. Bucureşti. După părerea mea. Ea se exteriorizează printr-un ansamblu de cunoştinŃe. publicat în ianuarie 1997. dr. Aceasta face posibil ca puterea în societate să fie scoasă de sub monopolul statului şi translatată către structuri neguvernamentale. p. Termenul de societate civilă a apărut şi a căpătat semnificaŃie proprie în spaŃiul culturii filosofice şi al civilizaŃiei moderne occidentale. Prof.DicŃionar politic . în bună măsură George Soros .. Sergiu Tămaş propune un concept înrudit cu cel de societate civilă. p. cum sunt pact social. şianume . Este vorba de un proces mult mai larg.AmeninŃarea capitalismului. din cauza premisei că ar exista cunoaştere perfectă .. supliment al revistei 22. normele de comportare socială.adică o asociere politică. J. 39 10 J. J. nr. de exagerat de multă competiŃie sau de prea puŃină cooperare. în “Die Zeit” şi reluat apoi în “The Atlantic Monthly”.ceea ce la început s-a afirmat deschis. Cultura civică reprezintă un factor de stabilitate politică şi o condiŃie a bunei funcŃionări a instituŃiilor democraŃiei11.. am putea spune. ConŃinutul noŃiunii de societate civilă este. 65 8 7 13 . univ. ExistenŃa societăŃii civile este o dovadă a maturizării democratice. 1966. 17 februarie 1998. Paris. prin intermediul forŃei comune. pe lângă puterea statului trebuie să existe o societate civilă activă şi suficient de consolidată. 4 martie 1997. J. Omul politic Gheorghe Tinca. într-un echilibru cu acesta. Teoria economică riscă să devină o ideologie ostilă “societăŃii deschise”. a fost adevăratul întemeietor al societăŃii civile10. 1993. p. Aceasta din mai multe motive. J. de aceea. împrejmuind un teren. adică statul. în consecinŃă. Pentru ca ulterior. de individualismul excesiv. Astfel.“AmeninŃarea capitalismului”. Pentru a descoperi originea societăŃii trebuie să demonstrăm o primă convenŃie .pactul social . în 22 plus. El a desemnat. ns.. p.2 Gheorghe Tinca ..

Op. până la cele civice şi politice. cutume).Societatea civilă şi drepturile omului. de credinŃele tradiŃionale pe care se fondează autoritatea acestuia şi formarea loialităŃii cetăŃeneşti ca trăsătură identitară comună tuturor membrilor unei societăŃi care se constituie ca stat şi se supune aceloraşi legi generale15. pp. Editura Institutului de Teorie Socială. cauza şi originea celui de-al doilea13. cât şi contemporanul său. aspiraŃiilor private şi de grup. propensiunea spre libertate economică şi a persoanei umane. Bergson a conceput şi explicat.n. Pentru el “societatea civilă cuprinde toate relaŃiile materiale ale indivizilor în cadrul unui anumit stadiu de dezvoltare a forŃelor de producŃie”. juristul german Samuel Pufendorf (1632-1694) foloseau termenul de societate civilă (societats civilis în latină sau civil society în engleză) ca sinonim cu cel de stat. 58 14 K. Deci. secolul al XX-lea a folosit în paralel cu conceptul de societate civilă. în care se manifestă spontan iniŃiativa voluntară a indivizilor şi grupurilor umane în vedera satisfacerii intereselor.) admite şi el coexistenŃa celor două domenii distincte de existenŃă socială .legat de procesul modernizării sociale şi politice12. Marx şi F. educative. “organizarea socială care se dezvoltă direct din producŃie şi din schimb şi care formează în toate timpurile baza statului şi a oricărei suprastructuri idealiste”14. Dar. Societatea civilă este în acelaşi timp: 1) o sferă (un domeniu) al vieŃii sociale reglementate de o anumită ordine legală (un set de reguli. pluralistă reprezintă cadrul (aproape) ideal pentru evoluŃia constructivă a societăŃii civile. în Opere. 60 şi 68 12 14 . Atât el. nu în afara ei.. s-a pus în discuŃie. pe cel de societate deschisă. la aspectele nonpolitice ale ordinii sociale. Sau. Termenul de societate deschisă. Meritul de a fi explicat diferenŃa dintre stat şi societate civilă. unul din teoreticienii statului de drept. Bucureşti. 55-56 13 Idem. emanciparea de cadrul particular comunitar. de asemenea. profesionale. 1997. reprezentantul cel mai de seamă al filosofiei clasice germane. Editura politică. n. filosoful englez John Locke (1632-1704) sublinia că societatea civilă se opune autorităŃii militare sau religioase. p. pe bazele dreptului modern. Lorena Păvălan şi Rozmari Pogoceanu . Frederich Augustus von Hayek (1899-1972). În perioada modernă şi contemporană a Istoriei. . pe care-l socotim apropiat ca sens de cel de societate civilă. p. informaŃionale.Ideologia germană. termenul de societate închisă pentru a desemna acel tip de transformări petrecute în interiorul unei societăŃi fără legătură cu exteriorul. a căror importanŃă a crescut din ce în ce mai mult. Engels . Spre deosebire de societatea închisă. p. H. Starea şi forŃa de manifestare ale societăŃii civile depind de progresul cristalizării unor factori culturali şi psiho-sociali între care autonomia individului şi deci individualizarea raporturilor dintre oameni. mai ales. 37 15 Aristide Cioabă şi colab. în lucrarea “Principiile filosofiei dreptului” (1821). referitoare. cit. a fost propus de filosoful francez Henri Bergson (1859-1941) în lucrarea sa “Cele două surse ale moralităŃii şi religiei” (1932).societatea civilă şi statul . culturale. Astfel. fiind un factor de progres. generator de ordine socială bazată pe lege. 2. Dintr-o perspectivă teoretică opusă celei hegeliene. cu alte cuvinte. Karl Marx (18181883. termenul s-a îmbogăŃit în semnificaŃii. i-a revenit lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831). susŃinea că libertatea individuală trebuie concepută şi realizată numai în cadrul societăŃii civile. precum şi 2) diversitatea formelor de organizare (de asociere) prin care se exprimă public şi se încearcă promovarea acestor interese. de la cele economice. raportul între cetăŃeni şi stat. dar nu şi suficientă.. este însăşi această Aristide Cioabă. dar autonomă în raport cu statul. În perioada modernă de dezvoltare a societăŃii omeneşti. Modernizarea economică şi politică este o condiŃie necesară pentru afirmarea societăŃii civile. vol. societatea deschisă.dar face din prima. 1958. Bucureşti..

Bulgaria. apoi în 1987 . Prima încercare a lui George Soros de a susŃine edificarea societăŃii deschise.este că dezagregarea unui regim represiv nu duce automat la constituirea unei “societăŃi deschise”. lipsa de violenŃă. o tranziŃie rapidă are nevoie de asistenŃă externă. necesitatea ca oportunitatea de a obŃine sprijin să fie echitabilă şi deschisă tuturor şi nu restrânsă sau parŃial restrânsă la un grup de presiune. Este o structură complicată. în 1984 infiinŃând fundaŃia din Ungaria. Având în vedere că “societatea deschisă”este mai sofisticată decât sistemul pe care-l înlocuieşte şi cere instituŃii complexe pentru a supravieŃui. Belarus. Moldova. După insuccesul din Africa de Sud. sofisticată. Popper în studiul citat. societatea civilă cuprinde aspectele nonpolitice ale ordinii sociale contemporane. care fac parte din “Open Society Fund”. George Soros respinge liberalismul de tip “laissez-faire”. Popper înŃelegea prin societate civilă. în 1979. în 1991 s-a constituit fundaŃia din Iugoslavia. într-o societate închisă. cu sediul la New York.Polonia. Referindu-se la K. lucrarea citată. Popper a numit această formă de organizare socială “societatea deschisă”. ei ar fi putut stabili baze ferme pentru o nouă ordine mondială. Popper a opus ideologiilor totalitare o altă viziune asupra societăŃii. Bosnia şi HerŃegovina. Însă combinaŃia ideii laissez-faire cu darwinismul social şi realismul geopolitic. care poate fi instaurată şi menŃinută doar printr-un efort deliberat. 1992 . Macedonia. aceea în care se recunoaşte că nimeni nu deŃine monopolul adevărului. Fiindcă “societatea deschisă” nu e doar lipsa intervenŃiei guvernamentale şi a opresiunii. George Soros şi-a îndreptat atenŃia spre Ńările central şi est europene. În urmă cu mai bine de o jumătate de secol. ci şi obligaŃia să gândească pentru sine)17. Cehia. renumitul financiar şi gânditor. Principiile de construcŃie a unei societăŃi deschise implică astăzi. pluraliste. Dacă liderii americani şi britanici ar fi avut o altă concepŃie asupra lumii. Estonia. în timp ce în “societatea deschisă” fiecare cetăŃean are nu numai permisiunea. o modalitate de convieŃuire umană în care libertatea individului. In momentul colapsului Uniunii Sovietice. p. Societatea civilă constituie azi una din formele cele mai importante de apărare a indivizilor şi grupurilor umane împotriva expansiunii statale. DiferiŃii oameni au variate păreri şi este nevoie de instituŃii care să le permită să trăiască împreună în pace. a fost infiinŃarea unei fundaŃii care-i purta numele în Africa de Sud. Lituania.fundaŃia din Uniunea Sovietică. care a dominat SUA şi Marea Britanie. 1994 . Slovacia şi Slovenia. mai sofisticată de organizare socială decât o “societate închisă”( fiindcă în “societatea închisă” n-avem decât un şablon impus societăŃii. a celor slabi. constituie valori importante.în Albania. 1993 .Kazahstan. 1990 . iar în 1995. apărarea minorităŃilor. Letonia. lucrarea citată. În societăŃile deschise. Insă. Kîrghîzstan şi. 2 15 . pe vremea regimului de apartheid (evident. În cadrul societăŃii deschise pe care o promovează toate aceste 24 de fundaŃii. conform regulilor Institutului pentru o Societate Deschisă. Aceste instituŃii protejează drepturile cetăŃenilor şi asigură libertatea de alegere şi libertatea de expresie. 1 George Soros. România (filiala din Cluj Napoca) şi Ucraina. p. din nou. filosoful şi logicianul austriac Karl Popper a analizat acest concept în lucrarea sa “Societatea deschisă şi duşmanii ei”(1945). CroaŃia. de 16 17 George Soros. construită de cetăŃeni pentru ei înşişi. totalitară. încercarea s-a constituit într-un eşec). în Africa de Sud. Iată ce mărturiseşte “experimentatorul”: Recunoscând că o “societate deschisă” este o fromă mai evoluată. duşmanii ei fiind ideologiile totalitare16.Georgia. bazată pe o “societate deschisă globală”. 1988 . ONU a avut ocazia de a funcŃiona în conformitate cu mandatul său iniŃial. darvinismul social şi geopolitica.societate. George Soros nota: K. a căror importanŃă şi influenŃă au crescut tot mai mult în ultimele decenii. n-a lăsat să se devolte speranŃa de a avea o asemenea asistenŃă. LecŃia Rusiei .afirmă acesta . chiar în Haiti.

Specificitatea democraŃiei creştine. în 1936.în care după “Primăvara de la Praga” s-a născut opŃiunea politică a “Cartei 77” anticipând o nouă formă a politicii caracteristică ideologiei postcomuniste. astfel ca. deci totalitare. ci o realitate pe care avem posibilitatea şi datoria să o transformăm.atunci pâna acum. Astfel că. p. putem aprecia.M. 4 Rafael Caldera . ce notează legat de acest aspect acad. Datorită represiunii dictaturii totalitare din România. de a acŃiona transformând circumstanŃele şi realitatea.constituită din oameni . ce îşi găseşte expresia în societatea civilă. declara: Nu suntem determinişti. influenŃă mai mare sau mai mică potrivit circumstanŃelor. culturali o exercită asupra vieŃii popoarelor. cu excepŃia mişcărilor muncitoreşti din Valea Jiului şi Braşov şi a unor dizidenŃe sporadice şi individuale ale unor intelectuali români. “ale Cartei 77” din Cehoslovacia şi ale mişcării “Solidaritatea” din Polonia (după 1981). dar şi teoretician al perfectibilităŃii societăŃii civile. Este important să înŃelegem în fiecare moment ce este societatea civilă. Chiar şi în Ungaria. societatea nu constituie un fapt în faŃa căruia trebuie să ne supunem total şi inert. cred în libertatea de expresie şi comentează liber criteriile de stabilire a ceea ce este bun sau adevarat. Ungaria părea cea mai avansată Ńară din blocul sovietic sub aspectul liberalizării pe plan intern. Prin evoluŃia acestui fenomen în Ńara noastră. au început procesul acesta cu mult timp înaintea Ńării noastre. 65 20 Op. ale “primăverii” de la Praga (din 1968). Pentru ONU. datorită declinului autorităŃii partidului conservator şi creşterii voinŃei populare . Unul din oamenii politici de nuanŃă democrat-creştină.. Societatea deschisă este cadrul în care diferite puncte de vedere privind problemele sociale şi politice pot fi reconciliate şi reprezintă un mod de a trăi împreună şi de a rezolva anumite probleme sociale. Prin amploarea şi efectele revoluŃiilor de la Berlin (1953) şi din Ungaria (l956). Editura Progresul Românesc SA. foste comuniste. Statele central şi est-europene. această ocazie a fost ratată. Dar. Cosmovici20: Trebuie reŃinut însă că România a suferit înainte de 1989. Bosnia a însemnat ceea ce. în ultimă instanŃă. Nu au existat premise pentru apariŃia şi dezvoltarea unei societăŃi civile. Iată. în sensul de a o perfecŃiona19. Nici condiŃii ca acelea din Polonia . SocietăŃile contemporane edifică societatea civilă de secole sau decenii întregi. Există însă un risc în actuala popularitate a societăŃii civile: ea poate fi “confiscată” de stat sau de sectorul privat. Bucureşti. traducere de Doina Lascu. societatea civilă românească era foarte puŃin structurată în decembrie 1989. care îi sunt binefacerile şi limitele. nu credem în fatalitatea destinului. Rafael Caldera. în anii ‘80. s-a reuşit destul de mult implicarea politicului şi subordonarea unor fenomene ale societăŃii civile factorilor de decizie administrativă 18 19 George Soros. capacitatea de a hotărî asupra propriului destin. cum îşi poate păstra sau pierde vitalitatea.unde “Solidaritatea”a deschis un nou capitol în istoria Europei răsăritene. de altfel. pentru noi. că toate aceste evenimente au fost şi rodul unei societăŃi civile în curs de structurare în statele respective. p. geografici.au. Recunoaştem influenŃa pe care factorii naturali.şi nici ca în Cehoslovacia . Societatea civilă nu poate să apară decât ca un produs al activităŃii cetăŃenilor care se organizează şi acŃionează liber. Prin înlăturarea totalitarismului ceauşist în România s-au creat şi condiŃiile funcŃionării societăŃii civile. a fost Abisinia pentru Liga NaŃiunilor18. rasiali. economici. cea mai cumplită distatură comunistă. cit. fostul preşedinte al Venezuelei. lucrarea citată. Cei ce susŃin societatea deschisă afirmă şi perfectibilitatea acesteia. dizidenŃa nu a fost supusă unui regim de foarte mare severitate. p. 1992. credem că omul şi societatea . Se apreciază astăzi tot mai mult că societatea civilă este esenŃială pentru succesul economic şi politic. aproape lipsea cu desăvârşire. P. 287 16 .

p. în Agora. dar. fac parte din asociaŃii ce reprezintă interese de afaceri şi profesionale. curăŃenia spaŃiului public şi îngrijirea unor persoane. ele nu au jucat un rol direct în procesul de răsturnare a dictaturii comuniste. Aici aflăm cauza tuturor eşecurilor procesului demarat în 22 decembrie. Crearea Grupul de Dialog Social (GDS) în ianuarie 1990. vol. 3. membru în Consiliul de AdministraŃie al FDSC. nr. p. În ceea ce priveşte motivele înscrierii într-o ONG. b) lipsa de timp (23 la sută). iulie-septembrie 1991. să participe direct şi eficient la construirea societăŃii civile. relevă că 11 la sută din populaŃia adultă a României face parte dintr-o ONG.. arhitect al societăŃii civile în Ńara sa. La jumătatea anului 1998. Totuşi. O parte din acestea activau în beneficiul cetăŃenilor şi comunităŃilor locale. evident politică. Peste 2/3 din totalul ONG-urilor dispun de personal remunerat. IV. piramida motivaŃională rezultată din acest sondaj. Deocamdată acest raport de forŃe este defavorabil societăŃii civile. Voluntariatul îi ajută pe cetăŃenii participanŃi la sondaj să fie activi şi dă un sens vieŃii.Voluntari în căutarea societăŃii civile..apărarea drepturilor cetăŃeneşti. care grupau cca o mie de ONG-uri din toate judeŃele Ńării. p. Cca 1/5 din totalul membrilor ONG sunt recrutaŃi din rândul voluntarilor care participă la activităŃile acestora. nevoia unei protecŃii sociale. dorinŃa de a-i ajuta pe alŃii sau persuasiunea unor prieteni. între celelalte motive care determină înscrierea într-o asociaŃie se numără nevoia de comunicare. Motivele pentru care 71 la sută din cetăŃenii români nu doresc să se înscrie într-o ONG sunt: a) lipsa de interes (25 la sută). 5-6 septembrie 1998. 3 23 Mihaela Miroiu. 14-15 martie 1998. în timp ce în restul Europei de est mişcările civice stabileau procedee organizaŃionale pentru a colabora cu noile elite politice. în 30 judeŃe ale Ńării (inclusiv municipiul Bucureşti) s-au creat forumuri ONG locale. Peste jumătate din voluntari sunt bărbaŃi. Tot atunci se constituia şi mult controversata mişcare pentru democratizarea armatei (CADA).. cât şi după acestea. numai cu colaboratori şi voluntari. 27 Andrei Staiciu . 3. Din aceste motive. în Curentul. 22 17 . predomină cel al obŃinerii unor ajutoare sau a altor facilităŃi (22 la sută) şi abia după aceea. nevoia de a desfăşura o activitate utilă. iar din partidele politice . din cele peste 40 mii de ONG înregistrate. interviul citat 24 Adrian NuŃă şi Valentin Anghel .Societatea civilă romAnească şi violenŃa.7 la sută23. În perioada 1990 1998. ApariŃia mişcărilor civice în România s-a făcut deci cu întârziere. Altele s-au remarcat 21 22 Stelian Tănase .5 la sută din populaŃia României face parte dintr-o structură ONG.. Cca 40 la sută din cei care participă la activitatea unui ONG.notează Stelian Tănase21. asaltul pentru o schimbare a raportului de forŃe nu poate să pornescă decât de pe poziŃiile deja existente ale societăŃii civile.şi.Mişcările civice şi arta imposibilului. spre deosebire de alte Ńări din Europa de est. O anchetă realizată la scară naŃională de FundaŃia pentru Dezvoltarea SocietăŃii Civile împreună cu Institutul de sondare a opiniei publice CURS24. Adam Michnik îi sfătuia pe membrii GDS să treacă de acum la angajarea directă în politică. atât înainte de alegerile din noiembrie 1996. Această operă realizată va produce schimbarea raportului de forŃe între cele două elemente aflate în conflict: statul şi societatea civilă. semnifica faptul că populaŃia românească nu este încă pregătită. Unul din intelectualii polonezi. 26 la sută au ca sferă serviciile sociale şi doar 19 la sută .2. situaŃi în majoritate în eşantionul de vârsta 30-55 ani şi care desfăşoară aceste activităŃi pentru ajutorarea bisericii. s-a produs în primul rând pentru promovarea dezbaterilor pe probleme sociale şi civice. apărarea intereselor de grup (14 la sută). în timp ce aproape 1/3 îşi desfăşoară activitatea fără salariaŃi. Conform datelor disponibile la FundaŃia pentru Dezvoltarea SocietăŃii Civile (FDSC). c) lipsa unei propuneri în acest sens (16 la sută) şi d) lipsa de încredere în ONG-uri (7 la sută). Principala noastră sarcină este resuscitarea grabnică a societăŃii civile . în Curentul. în România ele îşi căutau o legitimitate politică22.

După alegerile din 1996 a existat o perioadă de câteva luni de calm.România 1998. Capitolul al 3-lea al Raportului naŃional al dezvoltării umane . resurse culturale ale comunităŃii. realizat de Academia Română. în luna septembrie 1998. de evaluare. intitulat Statul şi societatea civilă. are ca subdiviziuni: legitimitatea şi eficienŃa instituŃiilor politice româneşti. iniŃiat de PNUD.aprilie 1998 s-a înregistrat o scădere continuă şi bruscă a imaginii sectorului în rândurile publicului.prin importul de autoturisme. In celelalte Ńări din Europa de est. acoperind întregul spectru politic. 16 septembrie 1998. inflexibil27 . după 8 ani de activitate. în Curentul.Raportul naŃional al dezvoltării umane . C. cât şi a lipsei de comunicare cu instituŃiile staului. mişcările civice au evoluat ca şi grupuri instituŃionale care joacă un rol de propunere. citat 28 Idem 18 . p. educaŃia pentru democraŃie. în opoziŃie sau chiar în conflict cu o societate deschisă. Dacă în 1992. în organizarea Centrului de asistenŃă pentru organizaŃiile neguvernamentale . ultimul Forum naŃional ONG din cele citate s-a desfăşurat la Şumuleu-Ciuc. dezvoltarea sectorului neguvernamental în România.n. ca urmare a eficienŃei slabe a guvernării. Cei mai importanŃi reprezentanŃi ai societăŃii civile au fost presa. iunie 1998 27 Andrei Staiciu . bazată pe relaŃii utilitare.CENTRAS şi a avut ca temă “Dezvoltarea societăŃii civile”. Începând cu ProclamaŃia de la Timişoara. care remarca: Nu am putut obŃine facilităŃi fiscale. dezvoltarea comunitară. dar şi de procesul propriu de formare. atât datorită imaginii.art. România a mai fost confruntată cu un fenomen interesant.ceea ce conduce la o slabă colaborare cu autorităŃile. coordonatori .Societatea civilă încearcă să-şi schimbe imaginea şifonată. mişcările civice au demonstrat că formează o societate închisă. s-au desfăşurat 7 forumuri sectoriale pe următoarele teme: servicii sociale pentru copii şi tineri. protecŃia consumatorilor. pe de o parte. antipopular. ex-director executiv al CENTRAS.“În perioada octombrie 1997 . sindicatele şi unele organizaŃii neguvernamentale. alimentată pe lângă realitate şi de interese economice” . In cadrul relaŃiei sus-amintite. Editura Expert. RelaŃiile lor cu puterea au fost în general de confruntare. 16 26 Constantin Ionete şi Constantin Chircă. Nu doar din acest motiv. pe de altă parte. între asociaŃiile profesionale şi puterea politică este tocmai ceea ce mişcările civice au neglijat cel mai mult28 la noi în Ńară. cum au partidele politice şi Biserica. iar o parte au o activitate desfăşurată în anonimat25. minorităŃi etnice. întreruptă de sindicate şi. Activitatea organizaŃiilor civice este în general puŃin cunoscută şi sunt percepute uneori că activează împotriva instituŃiilor sau sunt privite cu scepticism derivat din necunoaştere sau neînŃelegere . În lunile iulie-august 1998. bazată pe grupuri de prestigiu. rolul ONGurilor este acela de a promova adevărul. Acest rol de punte între populaŃie şi administraŃia publică. mişcările civice (autohtone . calitatea relaŃiilor sociale . mai ales de presă. izolate adesea în propria carapace. izolare determinată de propriile veleităŃi ale angajaŃilor sau voluntarilor. de implementare a politicilor guvernamentale. RelaŃia guvernare-democraŃie-societate civilă pare a fi cea care contribuie la structurarea actuală a societăŃii civile.n. influenŃată evident de instituŃiile oficiale ale statului. reglată de cerere şi ofertă electorală şi orientată către obiective politice. de a acŃiona ca medici spirituali ai societăŃii. cetăŃeanul ar fi fost întrebat ce este societatea civilă. ar fi răspuns cu 25 Adrian NuŃă şi Valentin Anghel .a apreciat cu acest prilej Viorel Mircescu. În Concluzii. locală şi rurală. specific mentalităŃii autohtone: monopolul simbolic pe care AlianŃa Civică l-a deŃinut până în 1996 asupra ideii de societate civilă.premisă a constituirii societăŃii civile.) vor fi acuzate permanent de o parte din presa proguvernamentală de practicarea unui anticomunism “de tip comunist” doctrinar.România 199826. Democratizarea şi societatea civilă se afirmă că raportul dintre stat şi societatea civilă a fost asimetric. de exemplu.

Guvernare. având puternice conotaŃii internaŃionale şi. 4 septembrie 1998. p. că aceasta trebuie considerată nu numai la nivel naŃional. care ar influenŃa politica din afara activităŃii de guvernare29. • cea mai proastă relaŃie cu presa pe care o au ONG-urile. în Revista română de drept umanitar. în care au drept de vot doar pentru anumite decizii politice de caracter general (strategie. prin urmare. în Curentul. nu am dus lipsă de instituŃii care să se ocupe de acest parteneriat: Oficiul guvernamental pentru relaŃia cu organizaŃiile neguvernamentale (un organism care se ocupa. aceasta din urmă le evită. 15 19 . în momentul în care AlianŃa Civică a participat la guvernare s-a fisurat fundamental ideea de societate civilă. CoaliŃia pentru modificarea Legii sponsorizării şi mecenatului (compusă din cca 200 ONG-uri. • afacerile murdare mascate de unele ONG-uri (ex. în funcŃie de partidul aflat la guvernare. cea care trece simbolic drept componenta “hard” a societăŃii civile. nr. p. Apreciem ca pe un mare pas înapoi al societăŃii civile româneşti această decizie ce ignoră discursul politic şi eficacitatea acestuia! În ceea ce priveşte relaŃia guvernare-democraŃie-societate civilă în România. 7-8 31 Iulia Nueleanu . • constituirea a numeroase organizaŃii civile de caritate. realizând o remarcabilă sinteză a funcŃionării relaŃiei guvernare . în general. soarta relaŃiei guvernare-democraŃie-societate civilă ar putea să se schimbe în favoarea ultimei verigi. 26 mai 1998. • au scăzut dramatic fondurile internaŃionale destinate ONG-urilor etc.AsociaŃiile civice rămân. pp. defăşurate la Palatul Parlamentului.siguranŃă: “AlianŃa Civică”. mai multe asociaŃii civice fac parte din ConvenŃia Democrată din România.. a participat direct la guvernare.Sleirea civică. de relaŃia cu societate civilă).interviul citat Ionel Cloşcă . Consiliul Consultativ al primului ministru pe lângă organizaŃiile neguvernamentale (încă o comisie în care atribuŃiile aparŃineau tuturor şi nimănui). Centrul de asistenŃă pentru ONG (CENTRAS). Mihaela Miroiu încercă să inventarieze cauzele care au condus la ineficacitatea şi impasul actualei societăŃi civile autohtone: • existenŃa unui număr mic de ONG-uri menite să apere şi să promoveze drepturile unei anumite categorii şi prea puŃine aveau caracter profesional.societate civilă. În prezent. Încercând eliminarea acestor cauze şi evitarea greşelilor produse de ele. AlianŃa Civică.democraŃie . Formându-se această imagine de monopol. apeluri etc). Într-o comunicare susŃinută la a treia ConferinŃă InternaŃională a DemocraŃiilor Noi şi Restaurate şi Primul Forum al ONG-urilor. Ionel Cloşcă30 sublinia.. democraŃie şi societate civilă. dr. mai ales. în diferite perioade de timp. Decizia politică va aparŃine reprezentanŃilor politici ai ConvenŃiei31. regionale. ci. CoaliŃia pentru serviciul civil alternativ (care militează pentru introducerea ONGurilor pe lista posibililor angajatori ai celor ce optează pentru serviciul civil alternativ). adoptată fără modificări în Camera DeputaŃilor). aceeaşi fină analistă. 3 32 Mihaela Miroiu . anul V. 1997. • pentru un an şi jumătate. apreciem că. introducerea în Ńară fără vamă a autoturismelor străine). contribuind la prezidenŃializarea şi guvernamentalizarea societătii civile. această coaliŃie a fost autoarea variantei actuale a legii respective. • partidele din opoziŃie au un prost prestigiu ca aliaŃi ai societăŃii civile şi. aşezând29 30 Mihaela Miroiu . dar nu impun. în Curentul. prof. Într-un excelent eseu intitulat “Sleirea civică”32. Ca de obicei. 3(17). aşteptarea în legătură cu ele este aceea de a împărŃi pomeni. s-a urmărit realizarea unui parteneriat cu administraŃia publică centrală. de fapt.

asigurarea cadrului juridic şi instituŃional pentru promovarea egală a drepturilor şi libertăŃilor omului. eu văd “societatea deschisă” ocupând terenul de mijloc.n. p. În cazul celor trei actori sociali tradiŃionali (guvernul. Dialogul social şi dezvoltarea comunitară Etimologic. regional. Practic.. fie ca expresie generală. transmit liber sau mijlocit. Cred că în acest moment trebuie redefinit. La o extremă.“între” şi “logos”. cred că schimbarea radicală de atitudine. în cadrul comisiilor de dialog social se mediază conflictele de muncă. 314 din 15 martie 2001 privind înfiinŃarea. patronat şi guvern. Dialogul social reprezintă o procedură de consultare în comun a partenerilor sociali implicaŃi.n. pentru a desemna toate formele de relaŃii sociale. a participării acestuia la activităŃile obişnuite sunt elemente indispensabile ale funcŃionării trinomului guvernare– democraŃie–societate civilă. InstituŃia dialogului social funcŃionează în Ńara noastră la nivelul actorilor sociali menŃionaŃi. care se cere pentru succesul “societăŃii deschise”. concomitent şi receptori. ÎmbunătăŃirea stării generale a societăŃii respective. capitalismul laissez-faire ar duce la instabilitate şi chiar dezagregare. instituŃionalizat sau neinstituŃionalizat. 89 din 31 martie 1997. p. care dau coeziune societăŃii. înŃelegându-l ca proces în care emiŃătorii sunt. 142 din 22 martie 2001 (anterior fusese valabilă Hotărârea de Guvern nr. În loc de dihotomia simplă între “societăŃi închise” şi “societăti deschise”. Există un precedent istoric (iluminismul . organizarea şi funcŃionarea comisiilor de dialog social în cadrul unor ministere şi al prefecturilor. Se apreciază că aproximativ 50 la sută din comisiile de dialog social constituite funcŃionează normal. patronatele şi sindicatele) operăm cu termenul de dialog social. pentru a include mai mult decât libertate faŃă de ortodoxia impusă oficial. ce cuprind George Soros. a democraŃiei şi a economiei de piaŃă. precum şi în cadrul unor ministere şi al prefecturilor35. unde drepturile individuale sunt apărate. comportând o comuniune sau fuziune a conştiinŃelor (comunicare interpersonală). care înseamnă “cuvânt. mai ales. În multe cazuri. Definim comunicarea socială. prin care era reglementată crearea şi funcŃionarea unor comisii de dialog social cu caracter consultativ. vol. dar şi ca schimb de opinii între reprezentanŃii a două sau mai multe părŃi. relaŃia guvernare–democraŃie– societate civilă trebuie înŃeleasă ca funcŃionând nu numai la nivel naŃional. dialogul social poate fi considerat o parte importantă a comunicării sociale şi a interacŃiunii între actorii sociali. Editura Enciclopedică.o la locul ce i se cuvine în mecanismul social. 2. Conceptul de societate deschisă care domină astăzi pare a fi un fenomen temporar. Totuşi. ci şi internaŃional şi. Dialogul social este deosebit de important şi nu poate fi socotit ca o chestiune formală. DicŃionarul enciclopedic34 defineşte “dialogul” ca o convorbire între două sau mai multe persoane. fie ca raporturi interpersonale. lucrarea citată. Hotărârii de Guvern nr. Ca proces.sindicate. în care există o participare conştientă a indivizilor şi grupurilor. instituŃii.. un mesaj sau un repertoriu de mesaje. dar unde există şi valori împărtăşite. doctrinele totalitare ar duce la dominarea de către stat.. în cadrul mimisterelor şi al prefecturilor) 34 33 20 .2. 87 35 cf. vorbire”.II D-G. o formă de manifestare a societăŃii civile şi a economiei de piaŃă. Acest teren de mijloc este ameninŃat din toate părŃile. pentru că este un element important în funcŃionarea societăŃii civile.. Bucureşti. În ambele cazuri este vorba de dialog social.) pentru o schimbare de o asemenea magnitudine33. care are ca scop facilitarea comunicării între cele trei categorii de actori sociali . La cealaltă. este posibilă şi ne va permite să ne dezvoltăm potenŃialul mai bine decât un sistem social care pretinde a fi în posesia adevărului ultim. 4 DicŃionar enciclopedic. 1996. conceptul “dialog” provine de la termenii greceşti “dia” . publicată în Monitorul Oficial al României nr.

Este necesară o normalizare a relaŃiei Guvern – CES. instituŃia unificatoare a dialogului social – Consiliul Economic şi Social (CES) – poate să devină nefuncŃională. iar acte normative importante nu sunt transmise spre avizare CES. Schema noastră are trei actori sociali (guvern. confederaŃii şi uniuni patronale. a membrilor organizaŃiei. iar în Regulamentul de funcŃionare al Secretariatului General al Guvernului să fie introdusă obligativitatea ca toate actele normative de interes economic şi social. Desi Legea CES prevede ca proiectele de acte normative de interes economic şi social să aibă avizul CES. Iată o a doua limită intervenită în funcŃionalitatea comunicării dintre aceştia. înfiinŃate persoane juridice de drept privat. Dialogul social. primeşte mesajul intermediat. explică mai bine conceptul de dialog social şi factorii săi. O comunicare între doi actori sociali este completă atunci când aceştia înŃeleg două semnale în acelaşi fel. Editura Expert 2001.Societatea civilă. ToŃi factorii care concură la realizarea lui pot influenŃa câmpul comunicaŃional creat. 503 din 1991 privind organizaŃiile patronale ale regiilor autonome şi societăŃilor comerciale cu capital integral de stat. ca de altfel şi Legea sindicatelor. într-o reŃea instituŃională funcŃională. contravenind astfel ConvenŃiei nr. 126 36 21 . sindicate). atât pentru apărarea intereselor specifice în faŃa legislativului şi executivului. audienŃa sau publicul. partea I. cu sisteme de codificare şi decodificare diferite. statistica arată că doar 15-20 la sută dintre actele normative promovate de Guvern au avizul CES. În anul 2001. alternante pe toată durata comunicării). V. bidirecŃionate de comunicare şi nu o reŃea de comunicare. p. să fie transmise spre avizare CES. fără scop patromonial. 356 din 200136 defineşte patronatele drept organizaŃii ale patronilor. limitează dreptul constituŃional de liberă asociere.conŃinuturi comunicaŃionale specializate. Legea nr. Apreciem că într-o economie nefuncŃională. 87 a OrganizaŃiei InternaŃionale a Muncii. łelurile. deci atunci când fac apel la acelaşi sistem de codificare şi decodificare. Iată o primă limită intervenită în funcŃionalitatea comunicării respective. formată din totalitatea indivizilor pentru care se petrece dialogul social respectiv. Dialogul social este deci un proces complex. patronatele nu pot să-şi exercite rolul publicată în Monitorul Oficial. Stănescu. ExperienŃa tuturor Ńărilor cu o economie de piaŃă dovedeşte că prezenŃa unor organizaŃii patronale puternice este o necesitate. Bucureşti. guvern–patronat–sindicate. nr. cât şi pentru susŃinerea reciprocă. Pot fi imaginate trei modele ale comunicării: liniar (comunicarea este unidirecŃională). scopurile şi obiectivele celor trei actori sociali nu sunt identice. fără caracter politic. pe parcursul comunicării. 380 din 12 iulie 2001. Este demonstrat experimental că lanŃul comunicaŃional pierde sau distorsionează din informaŃia comunicată. după care Legea patronatelor. prin diferite forme. publicată în Monitorul Oficial nr. Cei trei actori ai dialogului social formează lanŃuri simple. ceea ce introduce a treia limită în funcŃionalitatea comunicării respective. a fost precedată de Hotărârea de Guvern nr. ai cărui factori se intercondiŃionează reciproc. dimpotrivă. la care România este parte37. Pentru că cei trei actori sociali menŃionaŃi sunt reprezentaŃi de persoane specializate. specifice funcŃionalităŃii fiecăruia. federaŃii. este forma cea mai bună de comunicare între actorii sociali menŃionaŃi. interacŃional (comunicare bidirecŃională) şi tranzacŃional (emiŃatorul şi receptorul mesajului joacă roluri permutabile. Considerăm că dialogul social tranzacŃional. 175 din 26 august 1991 37 Vasile Stănescu . reprezintă un câmp al interdependenŃelor. prin impunerea unui număr minim de membri. O schemă generală a comunicării. patronat. adaptată la situaŃia noastră. Datorită comportamentulului aparatului guvernamental. deci 11 la sută. în România existau 74 organizaŃii. dintre care 8 erau reprezentative la nivel naŃional. sunt chiar divergente în marea majoritate a cazurilor. autonome. Ne asociem şi noi opiniei exprimate de prof.

CES este o importantă instituŃie modernă a democraŃiei. liderii consacraŃi de politica social-democratică fiind destul de contestaŃi. ci să fie 38 39 Vasile Stănescu – Op. sindicatele au intrat într-o stare de desincronizare şi de disoluŃie organizatorică. deci oa treime. reprezentând fundamental interesele pe care le are România. ReacŃiile recente indică o şi mai profundă inadecvare a liderilor sindicali la problematica specifică organizaŃiilor lor. propunând ca în structurile de gestionare a acestor programe să fie implicaŃi şi partenerii sociali care ar putea da o orientare mai pragmatică acŃiunilor. reprezentanŃii patronatelor şi-au manifestat nemulŃumirea în legătură cu stadiul în care s-au aflat acestea. care sunt în situaŃia de a pierde controlul asupra deciziilor lor. precum şi experŃi care ştiu să analizeze actele normative şi au cunoştinŃe ce trebuie folosite.. Pierderea credibilităŃii unor lideri sindicali în faŃa membrilor propriilor organizaŃii este consecinŃa naturală a opŃiunilor lor politice. InstituŃia CES trebuie analizată cu mare atenŃie pentru a corespunde cerinŃelor şi a fi în armonie cu celelalte instituŃii similare din Europa şi din lume. cit. 1 din Legea Consiliului Economic şi Social (CES)39. pentru că e normal ca dialogul să fie purtat şi cu patronatele. 141 din 7 iulie 1997 22 . Patronii sunt şi parteneri sociali care negociază aderarea Ńării noastre la Uniunea Europeană. Este necesar ca patronii să fie consultaŃi în problemele care privesc economia României. avizul CES trebuie să fie nu numai obligatoriu. întreŃinute de ascensiunea în ierarhia unor partide sau în administraŃie a acestora. În acest fel va creşte şi calitatea muncii prestate. decât a patronatelor. instituŃia dialogului social a fost omisă. CES trebuie tratat ca un pol de reprezentativitate şi competenŃă. odată cu declinul economic pronunŃat. consfinŃite în legislaŃia muncii şi contractele de muncă pe care le-au semnat. În privinŃa programelor de pre-adeare şi aderare la Uniunea Europeană. Legea 54 din 1991 defineşte sindicatele ca organizaŃii ale salariaŃilor. Deşi prof. iar apoi să se Ńină cont de părerile şi doleanŃele exprimate.lor. care se regăseşte la nivelul tuturor Ńărilor din Uniunea Europeană. constituite în scopul apărării şi promovării intereselor şi drepturilor membrilor acestora. care deŃine o bază informaŃională. începând din 1992. în ceea ce priveşte actele normative cu implicaŃii sociale. ca puncte nodale importante ale economiei în tranziŃie. precum şi cu calitatea gestionarii lor. Analize obiective arată că. pe ansamblu. CES joacă un rol foarte important în calitatea sa de instituŃie democratică similară organismelor consultative socioprofesionale ale Uniunii Europene. Sindicatele autohtone au pierdut postura de factor de presiune politică. publicată în Monitorul Oficial nr. p. de la cca 90 la sută cât înregistra la începutul anului 1990. el reprezintă instituŃionalizarea la cel mai înalt nivel a dialogului social în cadrul societăŃii. Trebuie să observăm că reprezentativitatea sindicatelor este de 3 ori mai mare la nivel naŃional. fără caracter politic. o medie naŃională de 13-14 la sută din populaŃia activă. Interesele lor par să nu se mai identifice cu interesele salariaŃilor. aceasta pune în dificultate credibilitatea sindicală. Din cele 15 confederaŃii sindicale înregistrate. aceasta în condiŃiile în care rata de sindicalizare (procentul persoanelor care lucrează şi fac parte dintr-un sindicat) a coborât în 2004 sub 50 la sută. Când dinamica accentuată a şomajului tinde să atingă. 109 din 2 iulie 1997 privind organizarea şi funcŃionarea Consiliului Economic şi Social. 85 Legea nr. în statutele sindicatelor constituite azi în România. Conform cap. EvoluŃia economiei a creat probleme insurmontabile sindicatelor. 5 sunt considerate reprezentative. Prin natura activităŃii pe care o desfăşoară. Vasile Stănescu le consideră reprezentante ale societăŃii civile şi parteneri ai dialogului social şi economic38. certificată şi de scăderea veniturilor din cotizaŃii.

o "noosferă" care umanizează Pământul. Maria Moldoveanu41. 132 din 1999 Maria Moldoveanu – Respectarea drepturilor sociale. în Probleme economice. Concluzia lor vine să certifice o idee tulburătoare. acoperită în majoritate cu apă (hidrosfera) şi pe care s-a dezvoltat viaŃa (biosfera).htm 23 . distinct de geosferă (lumea minerală) şi biosferă (lumea vie). veche de secole aceea că gândurile şi trăirile interioare pot influenŃa materia. Parafrazând-o pe reputata cercetătoare. Realitatea conştiinŃei globale create prin Legea nr. practicarea unui sistem relaŃii publice de înaltă performanŃă. paleontolog. Bucureşti. gândurile oamenilor sunt atât de puternice. preşedinte al CES. ExperienŃa arată că măsurile luate în economie cu acordul patronatelor şi sindicatelor consultate. Consultarea partenerilor sociali este deosebit de importantă şi necesară. d-na Norica Nicolai. antropolog şi filosof. impactul dialogului social asupra dezvoltării comunităŃii prin intermediul comunicării interumane trebuie să aibă în vedere 7 piloni esenŃiali: identificarea receptorilor. cum ar fi chiar constituirea CES. a AgenŃiei NaŃionale pentru Ocupare şi Formare Profesională. 50 42 prelucrare şi adaptare după site-ul www. în procesul de evoluŃie a Terrei s-ar forma treptat. Expresiile de "conştiinŃă globală" şi "conştiinŃă planetară" sunt amintite adesea42 în contextul noŃiunii de "noosferă". gândurile şi cultura umană. Aceasta ar fi generată de minŃile. stabilirea obiectivelor şi scopurilor comunicării. fiind deosebit de important atât pentru CES. Există şi o anumită reticenŃă. Ipoteza Gaia consideră că Pământul nu este doar o simplă sferă de piatră (litosfera). În anii '90. având un fel de existenŃă autonomă. 145 din 1998. cât şi pentru Guvern şi sindicate. Centrul de Informare şi Documentare Economică. deoarece în acest mod se pot negocia soluŃii viabile care pot atenua riscurile unor conflicte sociale. din partea Executivului în ce priveşte consultarea CES în probleme legislative. La sfârşitul anilor '60. de fapt. pentru că aceasta este esenŃa dialogului social. respectiv Legea nr. Gaia (numele corect este. nr. ci ar fi el însuşi un organism uriaş şi sensibil. noosfera ar fi mintea planetei Gaia. a Consiliului NaŃional de Formare Profesonală a AdulŃilor40 şi a Tribunalelor Muncii. Analizând dialogul social şi tripartitismul în ansamblu. apreciem că există şi realizări. a anunŃat că dialogul social nu a fost promovat de nici o guvernare din ultimii 10 ani.php.cunoscut în mod transparent. în anumite momente. ideea că mintea umană poate influenŃa realitatea fizică a fost mult discutată în 40 41 2. alegerea canalelor de comunicare cele mai adecvate. 2001. Geea) reprezintă numele Pământului în mitologia greacă. Într-o asociere a ipotezei Gaia cu conceptul de noosferă. evaluarea eficienŃei comunicării prin studierea percepŃiei şi a experienŃelor publicului. dr. stabilirea unui buget necesar. p. desfăşurată în prezenŃa ex-prim-ministului Mugur Isărescu. biologul american James Lovelock a lansat aşa-numita teorie Gaia pentru a argumenta ideea conform căreia organisme total distincte ce trăiesc în acelaşi mediu pot să-l modifice în mod inconştient într-o direcŃie care îl face favorabil vieŃii. În accepŃiunea sa. 25-25. au fost mai bine apreciate şi primite de societatea românească şi de partenerii noştri din Uniunea Europeană. cel care a fost deopotrivă preot iezuit.3. La şedinŃa ordinară a Plenului CES din 8 noiembrie 2000. introdusă de către Pierre Teilhard de Chardin. realitatea fizică şi îşi pot face simŃită prezenŃa cât se poate de clar. elaborarea mesajului specializat.Cât de puternic este un sentiment? Cum se poate măsura tristeŃea? Câtă forŃă are mila? Cercetătorii în domeniul fenomenelor neconvenŃionale sunt pe cale de a face o demonstraŃie epocală: ei ar putea dovedi că. a caracteristicilor lor cantitative şi calitative. încât pot influenŃa sistemele electronice.

denumit pe scurt "egg".sincronizate după meridianul Greenwich (fostul GMT. printre care începutul bombardamentelor aeriene şi sfârşitul războiului în Irak (cu dărâmarea scenică a statuii lui Saddam Hussein (9 aprilie 2003). poate influenŃa materia. directorul proiectului.transmit în fiecare secundă datele în timp real. folosit ca "instrument de măsurat". în momentele de după un eveniment major capabil să genereze o reacŃie emoŃională colectivă. este format dintr-un generator de numere aleatoare (200 pe secundă. În acest sens.The Global Consciousness Project) este cel mai important proiect internaŃional de cercetare a unor posibile acŃiuni neconvenŃionale ale minŃii umane. răspândite din Alaska până în Noua Zeelandă. dacă mintea umană. instrumente şi aparate electronice. Proiectul ConştiinŃei Globale (PCG . este foarte probabil ca şi alte dispozitive. Din 1988 până în ianuarie 2004. 24 . UTC) .cadrul unor grupuri de avangardă. arată că. deci al ordonării lor. în cadrul Institutului de Cercetări Experimentale Interdisciplinare. cuplat la un calculator. Nelson. accidentul submarinului nuclear Kursk (12 august 2000). cutremurul devastator din Iran (26 decembrie 2003). sistemul este conectat la computerul central de la Princeton din iunie 2002.bellatrix. la universitatea americană Princeton. cu o medie de circa 3 pe lună. secvenŃe de 0 şi 1). minŃile umane pot influenŃa realitatea fizică. capabil să determine o reacŃie emoŃională colectivă. în cazul instrumentelor şi aparatelor de măsură. indiferent de locul unde s-a produs. în fiecare secundă se generează un număr egal de 0-uri şi 1-uri. afectează simultan toate "egg"-urile reŃelei răspândite în lume. erori suplimentare ale operaŃiunilor de măsurare. care afectează funcŃionarea dispozivelor electronice din toată lumea. care pare să acŃioneze independent de distanŃă. să fie afectate. Cu alte cuvinte. jucând un rol esenŃial în majoritatea doctrinelor spirituale.ro 1025. cu doar două sisteme electronice. Denumit egg. care se efectuează simultan la Princeton şi Amsterdam. a fost creat un sistem electronic. Fiecare astfel de sistem. efectul observat este global. atâta timp cât egg-urile sunt perturbate. Analiza combinată a tuturor celor 163 evenimente demonstrează că. în sensul structurării. prin Internet. atentatele teroriste din 11 septembrie etc. formate din oameni de ştiinŃă şi reprezentanŃi ai unor curente spirituale. Pentru demonstraŃie au fost alese intervale de timp în care un număr cât mai mare de persoane. se constată într-adevăr o modificare a secvenŃelor numerice generate de dispozitivele electronice. numit mai nou Timp Universal. deoarece pare să contrazică legile fizicii şi principiile fundamentale ale ştiinŃei. Aceste influenŃe ar trebui să determine. ipoteza este infirmată categoric de comunitatea ştiinŃifică. În mod normal. Totul se petrece ca şi cum un fel de minte colectivă ar genera un câmp la scară planetară. la fel de sensibile. Acestea . se sincronizează şi se interconectează. primul din Europa de Est. Deşi este veche de când lumea. Colectivul de cercetători condus de Roger D. Unul dintre cele 55 de generatoare de numere aleatoare-calculator. nu a reuşit însă să stabilească suportul care ar transporta o astfel de informaŃie. se află la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj. ca urmare a faptului că se concentrează asupra unui eveniment major. Aceasta înseamnă că factorul extern. Analiza datelor. PCG a debutat în august 1998. În prezent. deci de minŃi şi gânduri umane. accidentul navetei spaŃiale Columbia (1 februarie 2003). atunci acest lucru ar trebui să se "citească" în structurarea şi ordonarea secvenŃelor de cifre generate de sistemul electronic. reŃeaua este formată din 55 sisteme electronice interconectate. Practic. Ńelul său este acela de a verifica dacă şi în ce măsură. în minutele şi orele care urmează producerii şi mediatizării unor evenimente majore. deci o proporŃie de 50 la sută la 50 la sută. au fost nominalizate şi analizate 163 evenimente majore. dar specialiştii au lansat ideea că. gândul. un generator de numere aleatoare. la computerul central de la Princeton. eroarea de măsurare a instrumentelor şi aparatelor sensibile de pe întreg globul creşte. Cercetătorii au pornit de la ideea că. extinzându-se treptat în SUA şi apoi în întreaga lume.

secvenŃele numerice generate de cele 37 egg-uri ale reŃelei. care se deosebesc semnificativ de la un egg la altul. raportează producerea unui eveniment major pe glob sau semnalează producerea unui eveniment programat. Astfel. care monitorizează în permanenŃă canalele de ştiri. În cazul unor evenimente mondiale pozitive. ce corespunde punctului de minim al curbei figurate. se ajunge la concluzia că omenirea în ansamblu reacŃionează mai puŃin la actele de violenŃă extremă.45. la ora 9.princeton. pentru ca. care are particularităŃi unice. la ora 9. Ulterior. Valorile obŃinute sunt comparate cu valorile aşteptate aleator. 25 . o a treia aeronavă să se prăbuşească peste clădirea Pentagonului. ca şi în cazul atentatului din 11 septembrie 2001. precum şi cu cele înregistrate pe o perioadă de 1-2 zile înainte şi după producerea evenimentului analizat. paşnice (festivităŃi. Atunci. spre deosebire de Anul Nou. În timpul meditaŃiei pentru pace. Astfel. pentru un interval de timp situat în jurul momentului producerii şi cel al mediatizării evenimentului respectiv. să nu mai genereze secvenŃe numerice întâmplătoare. aflate la acea dată în funcŃiune. meditaŃii colective etc. estompându-se total în anumite situaŃii. după ce turnul WTC 2 sa prăbuşit. vizite. după care a început să scadă rapid sub valorile medii aleatoare.Analiza comparativă a rezultatelor înregistrate într-o perioadă de 4 ani şi jumătate a evidenŃiat un aspect interesant. la ora locală 8. Încă de la ora 5. accidente). variaŃia secvenŃelor de numere s-a schimbat radical. la valori nemaiîntâlnite în cei peste 4 ani şi jumătate de funcŃionare a reŃelei. În fiecare secundă. atentate majore). după 11 septembrie 2001 şi mai ales după războiul din Irak. care a avut loc a doua zi după atentatul de la Madrid. Cel mai puternic efect înregistrat s-a consumat pe data de 11 septembrie 2001. la adresa http://noosphere. pe parcursul a doar 24 ore. din 11 martie 2004.03. Analiza statistică a datelor se face doar după ce una sau mai multe echipe de cercetare implicate în proiect. dacă influenŃarea sau ordonarea secvenŃelor numerice generate de egg-uri se păstrează la valori ridicate în cazul evenimentelor pozitive.37. în care violenŃa va fi considerată un lucru normal". răspândită pe 37 zone orare. Analiza întregii zile în care s-au produs atentatele de la Madrid.00. coordonatorul colectivului de cercetători de la Cluj. Abia după aceea începe analiza datelor înregistrate. Rezultatul a fost interpretat ca expresia unui şoc fără precedent în minŃile celor peste 2 miliarde de oameni care au urmărit în direct desfăşurarea atentatelor. ci secvenŃe numerice asemănătoare. au prezentat o creştere fulminantă a varianŃei medii. În cazului Anului Nou 2004. "Această tentinŃă poate îndrepta lumea spre un nou mod de viaŃă. secvenŃele numerice generate de fiecare egg în parte sunt transmise la Princeton. explică profesorul Adrian PătruŃ. deoarece reuneşte. Şi cum ordonarea secvenŃelor este asociată cu impactul emoŃional al evenimentului asupra unui număr ridicat de minŃi umane.) şi chiar la evenimente tragice nepremeditate şi imprevizibile (catastrofe naturale. unde sunt înregistrate şi afişate în timp real pe Internet. s-a produs în medie cu circa un minut înainte de miezul nopŃii.edu. la un moment dat. arată că secvenŃele de numere s-au schimbat aproximativ la momentul atacului şi au continuat cu o tendinŃă negativă timp de aproape 10 ore. o aeronavă Boeing 767 a lovit din plin turnul World Trade Center 1. 37 evenimente succesive. din New York. Aceasta deoarece Anul Nou este sărbătorit la 37 momente de timp diferite de către populaŃia globului. o a doua aeronavă Boeing a intrat în turnul WTC 2. urcând la valori positive. ordonarea secvenŃelor a scăzut semnificativ în cazul evenimentelor dramatice premeditate (acte de război. sistemele tind. VarianŃa a atins valoarea maximă la ora 10:13. Exemplul analizat este Anul Nou. şi s-a menŃinut la valori înalte până spre orele 11. la 11 septembrie 2001 s-a înregistrat o creştere majoră a varianŃei medii. rezultatele obŃinute arată că sincronizarea maximă.

CONCLUZIILE PRELIMINARE ALE PROIECTULUI CONŞTIINłEI GLOBALE 1. se sincronizează şi acŃionează coerent la scară planetară. 3. determinând fluctuaŃii dinamice în însăşi esenŃa spaŃiuluitimp. interconectate de producerea unui anumit eveniment care generează o reacŃie emotională colectivă. 26 . 2. Un număr ridicat de minŃi umane. MinŃile umane pot interacŃiona nu doar între ele. intenŃiile. independent de barierele fizice. independent de distanŃă. emoŃiile şi traumele noastre pot influenŃa instantaneu realitatea (fizică) pe distanŃe mari. determinând efecte / anomalii măsurabile. Gândurile. ci şi cu legile fundamentale ale fizicii.

Diagnosticarea poate fi definită ca o metodă folosită şi în sociologia managerială. Merton defineşte problema socială ca o discrepanŃă semnificativă între normele sociale şi realitatea socială de fapt. schimbate. În sociologia managerială. delegarea şi tabloul de bord Diagnosticarea este acea metodă utilizată de manageri şi specialişti pentru examinarea unei problematici complexe. Deci. context în care apar tendinŃe de devianŃă personală insuficient controlate de către societate. Specific metodei diagnosticării este şi caracterul ei 27 . cele mai frecvente sunt însă “problemele de scop”. K. Cu cât formularea acesteia este mai adecvată şi mai clară. în acest caz. Utilitatea metodelor şi tehnicilor sociologiei manageriale 3. diagnoza. a tuturor componentelor sale şi a corelaŃiilor dintre ele. constă în identificarea presiunilor de schimbare şi a componentelor organizaŃiei (structuri. cu potenŃial conflictual. al cărei conŃinut principal constă în identificarea punctelor forte şi. procese) care se cer a fi modificate. Scopul fundamental al diagnozei constă în formularea problemei de rezolvat. care afectează negativ funcŃionarea să şi necesită o intervenŃie de corecŃie. indivizi. fiind solicitat potenŃialul său de adaptabilitate. a punctelor slabe ale domeniului de analizat. METODE ŞI TEHNICI ALE SOCIOLOGIEI MANAGERIALE 3. concrete. cât şi la formularea recomandărilor. pe baza constituirii unei echipe multidiciplinare. 2. Diagnosticarea. diferite (dar nu total diferite) de sarcinile anterioare.3. Diagnosticarea.2. transformate. substanŃa unei probleme sociale cuprinde situaŃii tensionate.1. reînnoit cu sarcini specifice. prin care organizaŃia este confruntată cu o situaŃie de criză. delegarea şi tabloul de bord. o “problemă socială” vizează situaŃia apărută în dinamica unui sistem social. în acest caz. 3. formularea) adecvată a solicitărilor cu care se confruntă organizaŃia. a factorilor care ar putea influenŃa pozitiv sau negativ soluŃionarea problemei avute în vedere. calitatea diagnosticului depinde tocmai de măsura în care s-au identificat cauzele generatoare de disfuncŃionalităŃi şi aspecte pozitive şi. cu atât probabilitatea de a identifica soluŃia cea mai bună este mai ridicată.1.3. de corelarea recomandărilor cu cauzele respective. o “problemă organizaŃională” se impune prin două sensuri: 1. tehnicile sociometrice şi studiul de caz. din manageri şi personal operativ. cu evidenŃierea cauzelor care le generează. un sens apropiat “problemei sociale”. Problemele sociale derivă în principal din procesele de dezorganizare socială. EsenŃa aplicării ei constă în analiza cauzăefect atât în depistarea şi examinarea punctelor forte şi a acelor slabe. Diagnosticarea are trei caracteristici principale. diagnoza semnifică cunoaşterea organizaŃiei de către conducător. aceasta este o “problemă de stare” (de stare a organizaŃiei). de criză sau de schimbare. diagnoza este o operaŃiune premergătoare adoptării unei soluŃii la o problemă. diagnoza cuprinde atât înŃelegerea (cunoaşterea) deplină a noii sarcini. respectiv. prin care scopul de ansamblu al organizaŃiei este realimentat. de schimbare. ulterior. Cunoscutul sociolog american R. În fapt. Diagnoza se finalizează prin activităŃi cu caracter corectiv sau de dezvoltare. cât şi receptarea (înŃelegerea. Privind organizaŃia în întregul său. constând în identificarea cauzelor unor procese negative (procese care constituie substanŃa problemei respective). cât şi a tuturor disponibilităŃilor pe care organizaŃia le are pentru realizarea sa. În general. În ultimă instanŃă. 3. ObservaŃia.

formularea recomandărilor axate asupra eliminarii cauzelor ce determină punctele slabe şi asupra intensificării celor care genereaza punctele forte se realizează de membrii echipei de diagnosticare.ŞedinŃele de informare au drept obiectiv furnizarea de informaŃii managerului şi/sau colaboratorilor. 5. privitoare la domeniul de investigat. stabilirea domeniului de investigat.participativ. nefiind considerată întotdeauna ca o metodă a managementului ştiinŃific. şi mai frecvent. Obiectivul specific al acestei etape constă în reunirea fondului principal de informaŃii privind domeniul respectiv. etnic. Calitatea ei condiŃionează sensibil calitatea managementului. şedinŃa constă în reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub coordonarea unui manager. Principalele avantaje ale folosirii sistematice a metodei diagnosticarii în condiŃiile tranziŃiei sunt: asigură fundamentul necesar elaborarii şi aplicării programelor de dezvoltare ale firmei. coordonării. stabilirea principalelor puncte forte şi a cauzelor care le generează este rezultatul parŃii a doua a analizei. antrenării şi control-evaluării. cu accent asupra relevarii cauzelor care le generează şi a efectelor acestora asupra activităŃii de management şi de execuŃie. În prealabil însă. amplifică rapid potenŃialul firmei prin acŃionare asupra cauzelor generatoare de puncte forte. în cadrul căreia se culege ansamblul de informaŃii cu caracter economic. lunar etc. Acestea se organizează fie periodicsăptămânal. În funcŃie de conŃinut. formularea şi 28 .ŞedinŃele decizionale au în vedere adoptarea. referitoare la anumite domenii. 4. 3. care se desfaşoară similar cu cea din faza anterioară. Pentru utilizarea corectă a metodei diagnosticării este obligatorie parcurgerea mai multor etape: 1. cu participarea celor prezenŃi la şedinŃă. este tratată adesea superficial. se întocmeşte o listă cu simptomele pozitive şi negative privind domeniul respectiv. asigură baza informaŃională absolut necesară adoptării unor decizii strategice şi tactice curente şi eficace. Prima parte a analizei este axată asupra identificării deficienŃelor activităŃilor investigate. din păcate.fie. în vederea soluŃionării în comun a unor sarcini cu caracter informaŃional sau decizional.. care este rezultatul deciziei adoptate de regula în managementul de nivel superior al firmei. . ConŃinutul lor constă în preponderant în prezentarea. 2. şedinŃele se clasifică în mai multe categorii: . preîntâmpină apariŃia unor disfuncŃionalităŃi majore datorită identificării cauzelor ce le generează în faza incipientă. documentarea preliminară. organizării. ŞedinŃa constituie modalitatea principală de transmitere a informaŃiilor şi de culegere a feed-back-ului concomitent de la un numar mare de componenŃi ai firmei.. managerial etc. fiind nemijlocit implicată în exercitarea previziunii. uman. a anumitor decizii. stabilirea principalelor puncte slabe şi a cauzelor care le generează. pentru a se putea trece la analiza problematicii implicate. În esenŃă. ad hoc în funcŃie de necesităŃi. La fel ca diagnosticarea frecvent utilizată este şedinŃa care.

propuneri concrete etc. însoŃită şi de competenŃa şi de responsabilitatea corespunzătoare. sarcină care trebuie să revină în principal managerului care organizează şedinŃa . . este importantă derularea lor în aceleaşi zile şi ore. convocate cu o frecvenŃă aleatorie în funcŃie de necesităŃile realizării unor obiective. facilitând formarea la participanŃi de obişnuinŃe privind atât pregatirea cât şi participarea la respectivele reuniuni. stabilirea locului de desfaşurare şi a ambianŃei şedinŃei este necesar să se efectueze în funcŃie de obiectivele urmărite. formularea problemelor înscrise pe ordinea de zi cu maximum de claritate. atribuirea competenŃei formale şi încredinŃarea responsabilităŃii 29 . ca expresie a democratizării procesului de management. formulând alternative decizionale. În condiŃiile proliferării managemntului participativ are loc şi multiplicarea şedinŃelor cu caracter decizional. ale unor componente ale acesteia sau ale anumitor aspecte ce influenŃează desfaşurarea activităŃii sale. Principalele elemente componente ale procesului de delegare sunt următoarele: însărcinarea. sunt şedinŃe operative. programe. a căror solicitare implică participarea pe plan informaŃional. fiind trimise participanŃilor cu cel puŃin 1-2 zile înainte. rezumându-se strict la informaŃii necunoscute de participanŃi. decizional sau acŃional a mai multor persoane. . în cazul şedinŃelor cu caracter periodic. Pregătirea unei şedinŃe are un impact sensibil asupra eficacităŃii sale. ipoteze de lucru. elaborarea de materiale cât mai scurte pentru şedinŃă. reclamând un complex de decizii şi acŃiuni destinate asigurării premiselor pentru desfăşurarea sa eficientă. planuri. desemnarea persoanelor care vor fi invitate la şedinŃă. caracterizate prin sfera largă de cuprindere şi complexitate ridicată. De regulă. fiind recomandabil să participe managerii şi personalul operativ implicaŃi nemijlocit în problematica abordată.ŞedinŃele de armonizare au drept conŃinut principal punerea de accord a acŃiunilor managerilor şi a componenŃilor unor compartimente situate la acelaşi nivel ierarhic sau pe niveluri apropriate în careul structurii organizatorice a firmei.. dintre care cele mai importante sunt următoarele: stabilirea unei ordine de zi judicioase.evaluarea de variante decizionale vizând realizarea anumitor obiective.şedinŃele de explorare sunt axate pe investigarea zonelor necunoscute ale viitorului firmei. Metoda şedinŃei este recomandată în toate situaŃiile manageriale. desemnarea persoanei care se ocupă de înregistrarea discuŃiilor de la şedinŃă şi anunŃarea ei din timp asupra datei şi locului de desfăşurare a şedinŃei. Delegarea constă în atribuirea temporară de către un manager a uneia dintre sarcinile sale de serviciu unui subordonat.

Cercetările proprii. autoritatea formală trebuie dublată de autoritatea cunoştinŃelor.control. noul executant este obligat să realizeze sarcina delegată. Cu un plus de frecvenŃă se recomandă utilizarea sa la nivelul managementului superior. eficace. Prin atribuirea competenŃei formale se asigură subordonatului libertatea decizională şi de acŃiune necesară realizării sarcinii respective.Însărcinarea constă în atribuirea de către un manager. ÎncredinŃarea responsabilităŃii asigură refacerea “triunghiului de aur” al organizării pentru sarcina în speŃă. directori economici şi ingineri şefi. în funcŃie de rezultatele obŃinute fiind recompensat sau sancŃionat. prestabilită. a rezultatelor scontate şi criteriilor de apreciere a lor. cu referiri la toate aspectele importante implicate de activitatea respectivului organism de management participativ. O asemenea categorie necesita. Tabloul de bord poate fi abordat din mai multe puncte de vedere. rapidă şi operativă a conducătorilor. referitoare la principalele rezultate ale activităŃilor firmei sau a unora dintre ele şi la factorii principali ce condiŃionează derularea lor eficientă. valabil pentru toate funcŃiile de conducere. În al doilea rând. În primul rând. particulare-individuale. evident. în virtutea responsabilităŃii acordate. cu un volum mic de informaŃii zilnice. Principalele limite ale utilizării delegării sunt: posibilitatea de diminuare a repsonsabilităŃii în muncă a persoanelor implicate şi neexecutarea întocmai a sarcinilor datorită înlocuirii temporare a managerului cu un executant.de stat. ce poate fi apreciată ca suport al adoptării unor decizii de calitate superioară. în sensul că. Volumul şi structura informaŃiilor prezentate diferenŃiază tablourile de bord în două categorii principale: • tablouri de bord restrânse. utilizându-se în toate firmele şi la fiecare nivel managerial. directori adjuncŃi. cât şi opiniile exprimate de numeroşi specialişti ne-au condus la definirea tabloului de bord ca fiind ansamblul de informaŃii curente.director general. care necesită eforturi reduse pentru culegerea de informaŃii şi transmiterea lor. destinate unei informări mai ample. Prin intermediul tabloului de bord se asigură o informare completă. particulare de grup şi mixte. fară însă a exista un tablou de bord tip. este o modalitate principală de raŃionalizare a subsistemului informaŃional. Problema cheie în utilizarea cu success a metodei delegării este soluŃionarea corespunzătoare a dilemei încredere. prezentate într-o forma sinoptică. unui subordonat. contribuind decisiv la îndeplinirea de către acesta a funcŃiilor care îi revin. Tabloul de bord poate fi conceput. împreună cu precizarea perioadei în care trebuie realizată. fiind indispensabil în toate firmele. este o importantă tehnică de management cu impact nemijlocit asupra eficacităŃii muncii managerilor. ea nu trebuie să lipsească din arsenalul nici unui manager. a efectuării unei sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formală. deşi executantul răspunde integral de realizarea sarcinii şi de utilizarea competenŃei acordate. Evident pentru a deveni efectivă. realizat şi utilizat la nivelul fiecarui manager. De reŃinut este că în cazul delegării se produce dedublarea responsabilităŃii. directori. managerul care a efectuat delegarea îşi menŃine în faŃa superiorilor responsabilitatea finală pentru realizarea sarcinii. un volum de muncă mai mare pentru completarea lui cotidiană. Aceasta implică delimitarea sa de celelalte sarcini. Metoda delegării are un caracter universal. 30 . • tablouri de bord complexe.

poate fi rapid adaptată şi folosită în cele mai diverse situaŃii din evoluŃia grupului. în raport cu nivelul ierarhic pe care se află managerul. în dependenŃă nu numai de obiectivul investigaŃiei. cerinŃa ce vizează realizarea unui tablou de bord eficient.adaptabilitatea. El încearcă să raspunda la unele întrebări cum ar fi: 31 .Tabloul de bord. tehnicile sociometrice şi studiul de caz ObservaŃia este una dintre metodele cel mai des utilizate în cercetările de tip psihosocial. Rezultatele observaŃiei trebuie înregistrate în timpul observarii sau imediat ce observarea a luat sfârşit.2. în sensul inserării unor informaŃii referitoare la fenomenele şi procesele economice. conceput ca instrument de sinteză care permite managementului să efectueze într-un timp scurt o analiza complexă a derularii activităŃilor conduse. deci de a nu interveni în desfăşurarea lui. . sociale. dar şi de natura grupului. concomitent cu transmiterea “în timp real” a informaŃiilor necesare completării acestuia. . în sensul ca tabloul de bord trebuie să cuprindă informaŃii relevante referitoare la activităŃile implicate.consistenŃa (integralitatea). . facilitând adoptarea de decizii eficiente. care constă în aceea că informaŃiile incluse în taboul de bord trebuie să fie riguroase. în proporŃii rezonabile şi ponderi corespunzătoare gradului de regăsire a acestora în viaŃa firmei.echilibrarea. axate pe evidenŃierea reală a fenomenelor economice. ObservaŃia sistematică necesită din partea celui care o realizează să aibă precizat obiectivul şi sarcina de observare. adică structura clară. . ce decurge din posibilitatea cuprinderii unor informaŃii cu grad diferenŃiat de sintetizare. informaŃii suficient de sintetice şi exacte. ObservaŃia. Tehnica folosită în observaŃia sistematică a fost pusă la punct de psihosociologul american Robert F Bales. politice. permite folosirea unor forme variate şi suple. trebuie să satisfacă o serie de cerinŃe minime după cum urmează: . cerinŃă derivată din precedenta.agregarea. veridice pentru o fundamentare complexă a deciziilor adoptate la nivelul de conducere căruia i se adresează.expresivitatea. adică posibilitatea modificării tabloului de bord ori de câte ori intervin schimbări în activităŃile firmei sau ale organului de conducere implicat.economicitatea. capabile să sugereze membrilor organismelor de management ori managerilor individuali elementele relevante referitoare la activităŃile conduse. . să observe pe baza unui program.accesibilitatea. respectiv necesitatea reprezentării informaŃiilor prin forme de vizualizare adecvate. necuantificabile pe care le implică utilizarea lui. dat fiind faptul că este relativ uşor de organizat şi de aplicat.a. mai ales. O altă cerinŃă a observaŃiei este aceea de a nu altera fenomenul observat.. pentru care se întocmeşte. 3. pozitive şi negative.rigurozitatea. . . facilitând întelegerea şi utilizarea lor operativă şi completă pentru adoptarea rapidă de decizii şi iniŃierea de acŃiuni imediate pentru transpunerea lor în practică. într-o abordare cauzală. ObservaŃia ocazională se realizează accidental şi poate fi o premisă a observaŃiei sistematizate. s. dispune de nenumarate valenŃe pozitive şi avantaje. explicită a informaŃiilor. Ea presupune urmărirea şi consemnarea manifestărilor de comportament (individual sau psihosocial şi interacŃional) în diferite situaŃii sociale. ObservaŃia sistematică trebuie deosebită de observaŃia ocazională. prin prisma costurilor implicate de completare şi a efectelor cuantificabile şi. ca şi analiza particularităŃilor psihologice ale individului sau ale grupului. tehnice.

“Ce vreŃi să spuneŃi cu asta?”. plăcerii. fără a deprecia sau pune în inferioritate alte persoane sau alte puncte de vedere emise de colectiv.Ce comunică? . Categoria 2.Cine cu cine comunică? . de a se pune în valoare. să se simtă bine. făra însă de a fi însoŃite de tendinŃa acestuia de a se afirma..Care este sensul şi valoarea celor comunicate? . “Am aceeaşi parere” etc. Categoria 6. invitarea lui să ia loc.emiterea de sugestii ConŃine sugestiile aduse de un membru al colectivului. “Au trecut deja 30 de minute de când discutăm şi nu am ajuns la nici un rezultat”.manifestarea solidarităŃii ConŃine toate manifestările care exprimă solidaritatea deschisă. care să faciliteze înŃelegerea. cuprinde acte care sunt neutre din punct de vedere afectiv. pentru această categorie sunt specifice formulări de tipul: “Cum?”. la soluŃiile la care s-a ajuns la un anumit moment. Categoria 3. să le facă să avanseze. voioşiei. “Sunt de accord”.Cum participă fiecare membru şi mai ales colectivul? . exprimă de regulă un deficit de informare şi de cunoaştere. interacŃiuni care nu sunt imperative. felicitarea sau compătimirea unor membri din colectiv.aprobarea pasivă Exprimă acordul dat de un membru al colectivului faŃă de ceea ce se discută. menite a facilita înŃelegerea. la cele prin intermediul cărora. F. să le scoată din impas. care se vor a fi obiective. exprimat printr-un “Da”. Bales stabileşte 12 categorii interacŃionale: Categoria 1.emiterea de informaŃii Se referă la actele prin care se aduc informaŃii noi sau suplimentare. “Ce aŃi mai aflat în legatură cu…” etc.Cum debutează şi cum evoluează comunicarea? Pe baza observaŃiei sistematice a comportamentului interacŃional al membrilor diferitelor grupuri. confirmări. expresii de tipul: “Vreau să vă informez că…”. “Trebuie să ştiŃi că…”. să se facă comod. 32 . R. dar fără a-şi impune propriul punct de vedere. manifestarea bucuriei. Categoria 4.manifestarea destinderii ConŃine acte ce vizează diminuarea sau înlaturarea tensiunilor din cadrul colectivului. adresarea unor cuvinte agreabile colectivului sau unui membru care abia a venit. pe cele care cer clasificări. se explică. este mai mult un accord pasiv. se confirmă.Ce se întâmplă în grup la nivelul microinteracŃiunilor dintre membri? . este neutră din punct de vedere afectiv. care respectă autonomia celorlalŃi interlocutori şi care vrea să direcŃioneze discuŃiile. Categoria 5. cu caracter mai ales constatativ. în general reacŃiile de bucurie şi mulŃumirile atât la propunerile colectivului cât şi la glumele făcute.solicitarea de informaŃii Cuprinde actele care solicită aducerea în grup a unor informaŃii noi sau suplimentare. ajutorarea sau concilierea membrilor grupului. emiterea de glume lipsite de ironie la adresa unui coleg. nu cuprinde evaluări.

ca un factor ce dinamizează permanent comportamentul membrilor grupurilor. Întrebări specifice: “Ce gândiŃi despre asta?”. furia. dacă nu sunt spuse cu furie. ironia sarcastică. formulările “Nu sunt de acord”. tendinŃa de a comanda şi dirija fără a Ńine cont de personalitatea altora. Tehnica sociometrică.manifestarea antagonismului Presupune prezenŃa opoziŃiei nete. motivaŃiile şi aspiraŃiile altora. ne răscolesc profund ne determină să ne schimbăm atitudinea faŃă de unii membri din interiorul grupului. informaŃiile suplimentare căpătate despre unul sau altul dintre membrii grupului. subiectul se umileşte. “Ce v-aŃi propus?”. părerile personale ale unui membru din grup despre un altul făcute publice sau impărtăşite în taină nu ne lasă indiferenŃi din punct de vedere afectiv. cresc anxietatea. judecăŃi de valoare. ele confirmă sau infirmă propriile noastre păreri. Ele acŃionează ca un catalizator. iniŃiată de J. “Ce părere aveŃi despre această soluŃie?”. cu indiferenŃă.dezaprobare pasivă Cuprinde actele de dezacord pasiv ale unor membri ai grupului faŃă de ceea ce se petrece în grup sau faŃă de soluŃiile avansate. ignorat. îndeosebi a relaŃiilor afectiv-simpatetice. violent. “AscultaŃi-l pe el că-i mai deştept decât mine”. ei ramân reci. “Argumentul dumneavoastră nu mă convinge”.solicitarea de opinii Se referă la acele acte prin care se cere celorlalŃi membri ai grupului să-şi expună părerea lor. evaluări. frustrarea. afirmarea de sine prin înjosirea altora. deschise. are o largă răspândire în investigarea şi cunoaşterea relaŃiilor interpersonale dintre oameni. cuprinde expresii de tipul: “Întotdeauna m-aŃi batjocorit”. fixarea unor scopuri noi. exagerează unele atitudini pentru a demonstra că el este umilit. blamarea. Categoria 11. indiferenŃi. dorinŃele. îmbufnaŃi. în sensul că unele simpatii sau antipatii se adâncesc. Tehnica sociometrică. În aceste condiŃii. se acuză. “Cum apreciaŃi modul lui de a se exprima?”. “Sunt vinovat. acŃionează cu exces de scrupule. Pentru ca aceste întrebări să poată fi introduse în această categorie nu trebuie să conŃină o tentă emoŃională evidentă.Categoria 8. ameninŃarea. Moreno. prin întrebări de genul: “Ce credeŃi că ar trebui făcut?”. cunoaşterea relaŃiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupurilor sociale capătă o deosebită semnificaŃie. Comportamentle cotidiene ale partenerilor dintr-un grup. în timp ce altele îşi modifică conŃinutul. zâmbesc ironic. agresivitatea. propria lor opinie. “Nu înŃeleg de ce reacŃionaŃi aşa. aroganŃa. placid. expusă de J L 33 . dau naştere la atmosfere grupale greu de suportat.manifestarea tensiunii Cuprinde actele care induc tensiuni în grup. Dimpotrivă. cedează în favoarea altora. aŃi putea să îmi spuneŃi?”. Categoria 10. de preferinŃă sau de respingere. introducând direcŃii diverse şi uneori imprevizibile de evoluŃia ale acestuia. RelaŃiile afectiv-simpatetice dintre membrii unui grup sunt mai importante decât s-ar părea la prima vedere. psihosociolog american de origine română. sunt tot atâtea fenomene cuprinse în aceasta categorie.solicitarea de sugestii Presupune solicitarea de noi direcŃii de acŃiune. Categoria 12. ci. sentimentele de vină. “Ce aŃi propune pentru a ieşi din impas?”. se încadrează în această categorie. Categoria 9. L. se convertesc în opusul lor. dezacordul activ. să facă aprecieri. întotdeauna eu am fost vinovatul”. indicarea unor mijloace de rezolvare a unor situaŃii.

indicii sociometrici). “Cu nici unul”. . Concepută ca un ansamblu de subtehnici sau procedee articulate între ele (testul sociometric. cum ar fi: . în dreptul fiecarui subiect. fiind utilizată în investigarea celor mai diverse tipuri de grupuri sociale.locul ocupat de fiecare subiect în cadrul grupului. • să răspundă prin nominalizări. GraŃie sociogramei putem şti dacă relaŃiile de alegere sau de respingere sunt reciproce (impărtăşite) sau unilaterale. “Cu cine nu Ńi-ar place?” În faza aplicării testului se atrage atenŃia subiecŃilor asupra următoarelor aspecte: • să nu comunice între ei. fie de la cele ce sunt figurate în sociograma. deci statutul său sociometric. • să răspundă la toate întrebările. sociograma. în care se trec toŃi membrii grupului investigat. Pe baza lor putem afla informaŃii despre individ sau grup. El conŃine întrebări de tipul: “Dacă echipa ta de muncă s-ar restructura. studiul de caz a cunoscut o largă răspândire şi 34 . nu prin formulări generale. tehnica sociometrică şi mai ales aplicarea ei necesită respectarea unor rigori metodologice.poziŃia ocupată de el în grup (statutul sociometric al individului). Însumarea datelor de pe orizontală ne va indica gradul de expansivitate afectivă a fiecarui subiect. se figurează alegerile făcute de el. Indicii sociometrici se calculează pornind fie de la datele înscrise în sociomatrice. • să-i ia în considerare pe toŃi membrii grupului. Pe orizontală. sociomatricea.expansivitatea sa afectivă (câte alegeri face în cadrul grupului). Testul sociometric este un instrument relativ simplu prin care se încearcă măsurarea relaŃiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului.gradul în care preferinŃele unui subiect sunt cunoscute de ceilalŃi membri ai grupului (transparenŃa relaŃiilor). Aceasta din urmă poate fi de două feluri: .Moreno a cunoscut o impresionantă răspândire.sociogramă colectivă în spaŃiul funcŃional al grupului (ia în considerare asezarea spaŃială a membrilor grupului. . „Născut” în anul 1908. • să fie sinceri în răpsunsuri. de tipul: “Cu toŃi”. Sociomatricea este un tabel cu dublă intrare. Sociograma este reprezentarea grafică a relaŃiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului. iar pe verticală alegerile şi respingerile primite de fiecare subiect de la toŃi ceilalti membri ai grupului. “Nu este cazul”. în virtutea relaŃiilor funcŃionale dintre aceştia. cu cine Ńi-ar plăcea să lucrezi în continuare dintre actualii membri ai echipei?”.sociogramă colectivă liberă (porneşte de la valoarea psihosocială a fiecărui membru în grup). în timp ce cele de pe verticală .locul individului în cadrul grupului. Sociograma poate fi individuală (redă situaŃia relaŃiilor afectiv-simpatetice doar a unui singur individ din cadrul grupului) sau colectivă (redă situaŃia relaŃiilor dintre absolut toŃi membrii grupului). dar şi capacitatea de a descifra fenomenele relevate. chiar dacă unul dintre ei nu este prezent în momentul aplicării testului. deci a relaŃiilor necesitate de specificul sarcinii de muncă). odată cu înfiinŃarea Şcolii de administrare de la Harward şi utilizat într-o manieră personalizată până în anul 1935. . . dacă preferinŃele sunt întâmpinate de respingeri. cu alegerile sau respingerile emise şi primite de fiecare.

utilizare sistematică de la acea data şi până azi. anumite momente de suspans profesional din viaŃa grupurilor pot constitui tot atâtea tipuri de cazuri. Studiul diferitelor cazuri contribuie mult la formarea capacităŃii de decizie a membrilor grupului.. care pot fi utilizate în explicarea sau rezolvarea şi a altor situaŃii. formale sau informale.să fie centrat pe preocupările subiecŃilor. aşa cum s-a petrecut ea. a semnificaŃiei elementelor. adică să fie realmente o situaŃie problemă. deoarece conŃin diferite tipuri de elemente: psihologice. adică identificarea. Studiul unui caz tinde spre realizarea mai multor obiective. fapt care duce la soluŃionarea inadecvată a cazului. personaje. din viaŃa personală. etc. tehnice. Este cunoscut faptul că situaŃiile umane. adică să conŃină absolut toate informaŃiile de care este nevoie pentru rezolvarea lui. ci şi judecarea şi evaluarea aspectelor pozitive şi negative ale fiecărei alternative şi mai ales anticiparea consecinŃelor aplicării ei. . Roger Mucchielli considera că un caz bun trebuie să îndeplinească câteva condiŃii care să exprime validitatea cazului: . cu toate detaliile. înŃeleasă. fapte şi evenimente. înlănŃuite între ele. a unor teze cu caracter mare de generalitate. socială. . a altor cazuri. deoarece cele care sunt comune. de rezolvare a cazului. deci intervenŃia deciziei.comprehensiunea sau întelegerea cazului. total. . a caracteristicilor lui generale şi particulare. . sociologice. Optarea pentru o anumită variantă acŃională sau rezolutivă presupune nu doar întelegerea sau diagnosticarea cu exactitate a situaŃiei respective. morale. opinii şi atitudini. contextelor. situaŃii tensionale. nu contribuie la angajarea subiecŃilor sau se soldează cu multiplicarea perspectivelor de analiză. sunt foarte complexe. care să necesite analiză. în legătura cu care ei să deŃină informatii şi mijloace de acŃiune . . psihosociale. profesională..diagnosticarea cazului. luată din realitate. în care se află un individ sau un grup la un anumit moment dat. dramatice sau chiar limită. nu pot fi analizate. . realizat în grupuri mici de 5-6 persoane sau 10-12 persoane. familială. detalii reale.să fie complet. organizaŃionale.alegerea. optarea pentru o alternativă sau alta de acŃiune. întâlnite în viaŃa cotidiană. aşa zisele cazuri proiective. presupune parcurgerea mai multor etape: 35 . banale. Diversele incidente semnificative din viaŃa unui individ sau grup care deschid o problemă. care lasă la libera alegere a participanŃilor anumite aspecte. dintre care esenŃiale sunt: . în cele mai diverse domenii. diagnosticată sau rezolvată. „Caz” poate deveni orice situaŃie concretă. determinarea. Studiul de caz clasic. întâmplărilor şi personajelor lui. diagnostic sau rezolvare. economică etc. adică situaŃia să fie concretă. adică să conŃină probleme ale mediului de viaŃă sau profesional bine cunoscute subiecŃilor. trecută sau prezentă.să fie autentic. cât şi întelegerea cât mai exactă a dinamicii şi evoluŃiei generale a grupurilor. un incident cu caracter dramatic. mai mult sau mai puŃin asemănătoare cu cel discutat.conceptualizarea cazului. indiferent de locul unde se petrec. evenimente. astfel încât să dea naştere la o problemă ce se cere a fi analizată.să presupună urgenŃa intervenŃiei. în care este vorba de contexte. adică extragerea unor concluzii generale. indiferente nu suscita interesul. particularităŃi care nu sunt date. derularea şi acumularea unor evenimente în decursul timpului. şi definitivarea lui concretă în vederea stabilirii unor masuri de intervenŃie pe direcŃia ameliorării sau rezolvarii situaŃiei respective.

este necesar ca organizatorii şi conducătorii grupurilor să deŃină informaŃii despre caracteristicile grupului. dacă este vorba de promovare. este necesară cunoaşterea nu numai a perspectivelor individuale asupra unor fenomene din grup. Numai cunoscând particularităŃile grupului se poate anticipa manifestarea concretă a competenŃei profesionale. a) Începerea activităŃii în cadrul unui grup oarecare impune deŃinerea unor informaŃii despre el.3. aşa numitele „relaŃii funcŃionale” dacă este vorba de formarea 36 .vechime în muncă. relaŃiile dintre oameni capată o pondere fără precedent. despre funcŃionalitatea şi dinamica lor. desfasurată şi finalizată în grup. c) Sunt foarte numeroase şi situaŃiile în viaŃa sociala care presupun aprecierea eficienŃei grupului în funcŃie de relaŃiile dintre membrii acestuia. Fără îndoială că în selecŃia oamenilor sunt luate în considerare o serie de criterii obiective (varsta. În condiŃiile vieŃii actuale. În acest caz. impresiilor. o Etapa 2: Suscitarea de către animatorul discuŃiei a opiniilor. particularităŃile sarcinii de munca. competenŃa profesională etc. 3. stilul de conducere al grupurilor şi mai ales stilul de viaŃă al acestora se schimbă şi apare tot mai mult nevoia de căldură şi înŃelegere umană. crescând astfel satisfacŃia în muncă şi ataşamentul faŃă de organizaŃie. al începerii activităŃii în cadrul unui nou grup.o Etapa 1: Prezentarea cazului scris. o Etapa 4: Extragerea unor concluzii generale. în atmosfera creată şi existentă în grup. ar putea asigura mai bine condiŃiile în care acestea se desfaşoară. Se procedează în felul acesta până la epuizarea tuturor informaŃiilor de care dispunem şi până la stabilirea diagnosticului. . cu valabilitate şi în alte situaŃii. felul cum s-au filtrat ele prin paritcularităŃile fiecărui membru al grupului. Una dintre acestea este şi cea care presupune aprecierea gradului de participare a oamenilor sau chiar a grupului ca întreg la activitate. b) Utilitatea unora sau altora dintre metodele de cunoaştere a grupurilor sociale este evidentă şi în alte grupuri sociale este evidentă şi în alte tipuri de situaŃii sociale. Cunoscând profilul psihosocial al grupului. Pentru ca aceste nevoi să poată fi satisfăcute în cadrul unui grup de muncă. la fel cum există grupuri care o pot inhiba sau anula. astfel încât să se obŃină cele mai bune rezultate. judecăŃilor din partea participanŃilor. o Etapa 3: Revenirea la faptele şi la informaŃiile disponibile pentru analiza lor propriu-zisă. dar şi fenomenele care au avut loc şi care au suscitat interesul membrilor şi cum i-a influenŃat. Utilitatea metodelor şi tehnicilor sociologiei manageriale Munca modernă productivă este din ce în ce mai mult pregatită. Cazul scris are avantajul că poate sta sub ochii participantului tot timpul. el putând să-l parcurgă în ritmul său propriu sau să revină asupra unor aspecte mai puŃin înŃelese. în analiza propriu-zisă a cazului. rând pe rând. rezultatele obŃinute. înregistrat sau filmat. Exista grupuri şi climate de grup care pot pune în valoare competenŃa profesionala a cuiva. de atitudine de receptivitate şi disponibilitate din partea celor din cadrul grupului în care îşi desfaşoară activitatea. d) SituaŃiile de selecŃie şi promovare a oamenilor. ca şi cele de formare sau de reconstrucŃie a grupurilor de muncă sunt la fel de des întâlnite în viaŃa cotidiană. cei care lucrează în grupuri sociale şi-ar putea organiza mai bine propria activitate. punctele lui tari sau nevralgice. Ipotezele formulate sunt reŃinute şi urmează a fi verificate sau infirmate.

Un tratat de teorie economică. teoria economică a fost partea cea mai bine dezvoltată a praxeologiei. Nu-l preocupă nici întrebarea dacă un sistem ca cel pe care-l presupune construcŃia să imaginară poate fi conceput ca existând şi funcŃionând în realitate. LECTURĂ METODA CONSTRUCłIILOR IMAGINARE Ludwig von Mises Metoda specifică a teoriei economice şi sociologice este metoda construcŃiilor imaginare43. de relaŃiile din cadrul grupurilor de psihologia şi atmosfera de grup. ÎntrebuinŃarea acestor construcŃii imaginare nu este. în ultimă instanŃă. AcŃiunea umană. Când elaborează o asemenea construcŃie imaginară. adică atât asupra randamentului activităŃii cât şi asupra tipurilor de relaŃii existente între membrii grupului care decide atmosfera existenta în grup. a caracteristicilor şi funcŃionalităŃii grupului. Dar. Rolul aplicarii metodelor de cunoaştere a grupurilor este acela de a-l ajuta pe organizatorul sau conducătorul acestui grup de a culege cât mai multe informaŃii despre grupul de muncă. scrupulozitate şi precizie. aşadar. pe care-şi propune el să le analizeze. economistul nu este preocupat de întrebarea dacă ea reflectă sau nu condiŃiile reale. în vreme ce construcŃiile omului de rând sunt mai mult sau mai puŃin confuze şi lipsite de acurateŃe. şi să le examineze critic condiŃiile de existenŃă şi presupoziŃiile. actul de a prefera şi de a lăsa deoparte. Oricine doreşte să exprime o opinie despre problemele numite îndeobşte economice recurge la această metodă. Este un produs al deducŃiei. partea a patra – Catalactica sau economia societăŃii de piaŃă 37 . Faptul că ea a fost elaborată şi perfecŃionată în contextul studiilor economice în sens restrâns se datorează împrejurării că. o procedură specifică analizei ştiinŃifice a acestor probleme. Şi omul de rând recurge la aceeaşi metodă când are de a face cu ele.sau reconstrucŃia grupurilor de muncă) dar n-ar trebui neglijate criteriile de ordin psihologic şi psihosocial. Chiar şi construcŃiile imaginare care sunt de neconceput. derivat. Aceasta este metoda praxeologiei. a dinamicii lui concrete. deci cele legate de trăsăturile de personalitate. rezultate logic din elementele de acŃiune intervenite în formarea sa. O construcŃie imaginară este o imagine conceptuală a unei secvenŃe de evenimente. cel puŃin până acum. din categoria fundamentală de acŃiune. teoria economică urmăreşte să le elaboreze cu cea mai mare grijă. a conduitelor de grup şi îndeosebi a efectelor acestora asupra planului productiv şi relaŃional al grupului. 43 preluare din Ludwig von Mises. de a ajunge la un alt nivel de luciditate în întelegerea relaŃiilor umane. care sunt contradictorii sau irealizabile. cu condiŃia ca economistul să ştie cum să le întrebuinŃeze corect. pot furniza servicii utile şi chiar indispensabile pentru înŃelegerea realităŃii.

Este uimitor că această metodă logic incontestabilă. Pornind de la aceste presupoziŃii teoria economică urmăreşte să elucideze funcŃionarea unei economii de piaŃă pure.m. Doar autocritica nemiloasă ne poate feri de a cădea iremediabil în aceste prăpăstii fără fund. Formula de bază pentru elaborarea de construcŃii imaginare este de a face abstracŃie de existenŃa anumitor condiŃii prezente în cazul acŃiunii efective. se abŃine de la a-i stânjeni funcŃionarea şi oferă protecŃie împotriva agresiunilor. Atunci suntem în măsură să sesizăm consecinŃele ipotetice ale absenŃei acestor condiŃii şi să concepem efectele prezenŃei lor. De bună seamă ea este dificil de manevrat. iar cerând tarife ei descriu presupusele dezastre provocate de liberul schimb. ş. pentru avansarea propriilor lor aserŃiuni. după ce va fi epuizat tot ce se poate învăŃa din studiul acestei construcŃii imaginare. Aşa concepem categoria de acŃiune. Ea ne poartă pe o muche ascuŃită. manchesterism. fie pentru că individul este pe deplin mulŃumit şi nu simte nici un fel de neplăcere. cu ajutorul unei construcŃii imaginare. ConstrucŃia imaginară a unei economii de piaŃă pure sau neobstrucŃionate presupune că există diviziune a muncii şi proprietate privată (control privat) asupra mijloacelor de producŃie şi că. Tot aşa concepem noŃiunea de dobândă originară. ea se întoarce la studiul diverselor probleme ridicate de amestecul în procesul pieŃei al guvernului şi al altor organe.a. pe care o stigmatizează ca reacŃionară. construind imaginea unei stări în care nu există acŃiune. praxeologia nu-şi poate întemeia rezultatele pe experimente de laborator şi pe percepŃii senzoriale ale unor obiecte externe. BineînŃeles. fie pentru că nu cunoaşte nici un procedeu de pe urma căruia să poată anticipa o ameliorare a bunăstării sale (sau a stării sale de satisfacŃie). Ei neagă posibilitatea de a câştiga ceva în domeniul cunoaşterii realităŃii ca urmare a studiului acestei construcŃii imaginare. nu există o altă cale de elucidare a efectelor unei măsuri ce limitează liberul 38 . ea este singura metodă adecvată cercetării praxeologice şi economice. Oamenii au etichetat-o drept o idee preconcepută în favoarea politicii economice liberale. că guvernul – aparatul social de constrângere şi coerciŃie – urmăreşte prezervarea bunei funcŃionări a sistemului de piaŃă. în consecinŃă. Spre deosebire de ştiinŃele naturale. singura în măsură să rezolve problemele în discuŃie. în care nu se face nici o distincŃie între satisfacŃiile care se manifestă pe durate de timp egale ca lungime. Când confruntăm construcŃiile imaginare cu realitatea nu putem pune întrebarea dacă ele corespund experienŃei şi descriu corect datele empirice. de ambele părŃi se cască hăurile absurdului şi al nonsensului. există schimburi de bunuri şi servicii pe piaŃă. nu există nici un amestec al factorilor străini de piaŃă în domeniul preŃurilor. Solicitând salarii minime ei evocă presupusele condiŃii nesatisfăcătoare de pe o piaŃă liberă a mâinii de lucru. regalism economic. [p. Trebuie să ne întrebăm dacă presupoziŃiile construcŃiei noastre sunt identice cu condiŃiile de existenŃă ale acŃiunilor pe care dorim să le concepem. [p. Abia într-un stadiu ulterior. negativism. deoarece poate da naştere cu uşurinŃă la silogisme eronate. al ratelor salariale şi al ratelor dobânzii.237] Ea trebuie să elaboreze metode complet diferite de cele ale fizicii şi biologiei. Însă aceşti critici turbulenŃi se contrazic pe ei înşişi îndată ce recurg la aceeaşi metodă. Ea presupune că funcŃionarea pieŃei nu este obstrucŃionată de factori instituŃionali. a fost atacată cu furie. Metoda construcŃiilor imaginare este indispensabilă pentru praxeologie.Metoda construcŃiilor imaginare este justificată de succesul ei.238] PiaŃa este liberă. dar inegale din punctul de vedere al distanŃei la care se situează faŃă de momentul acŃiunii. FuncŃia lor este de a permite omului un tip de cercetare în care nu se poate bizui pe simŃuri. care nu întrebuinŃează coerciŃia şi constrângerea. Ar fi o eroare gravă să se caute analogii ale construcŃiilor imaginare în domeniul ştiinŃelor naturale.d. ConstrucŃiile imaginare ale praxeologiei nu pot fi nicicând confruntate cu vreo experienŃă a lucrurilor externe şi nu pot fi niciodată evaluate din punctul de vedere al experienŃelor de felul acesta.

sunt mai degrabă nerealişti în adoptarea ipotezei că oamenii sunt întotdeauna dornici să obŃină cele mai mari avantaje cu putinŃă. aşa cum a fost ea expusă de anumiŃi economişti. Se afirmă că ei construiesc imaginea unei fiinŃe perfect egoiste şi raŃionale. atunci când nu există decrete guvernamentale care să-l silească pe brutar şi pe cizmar să-i satisfacă nevoile. Aceasta era adevărata semnificaŃie a doctrinei armoniei predeterminate. Este adevărat că din investigaŃiile lor economiştii au tras concluzia că Ńelurile pe care majoritatea oamenilor. urmăresc să le atingă. Atunci când numeau o stare socială de lucruri indezirabilă “contrară naturii”. În replică. Primul lor gând a fost că amestecul autoritar este necesar pentru a face ca fiecare specialist să-şi deservească concetăŃenii. pentru care nu contează decât profitul. trudind şi muncind şi recurgând la politicile economice. ObservaŃi funcŃionarea sistemului de piaŃă -. Când filozofii iluminişti descopereau că şi în sfera acŃiunii umane şi a evoluŃiei sociale se manifestă o regularitate a fenomenelor. produce mai multe rezultate satisfăcătoare decât decretele conducătorilor miruiŃi. Aceştia urmăreau mai degrabă coexistenŃa autarhică a unor mici entităŃi autosuficiente. Filozofia socială a despotismului paternalist punea accentul pe misiunea divină a regilor şi a autocraŃilor predestinaŃi să conducă popoarele. se datora tocmai faptului că ei realizaseră că modul “anarhic” de producŃie reuşeşte să-i aprovizioneze mai bine pe oameni decât ordinele unui guvern centralizat omnipotent. Odată cu construcŃia imaginară a economiei de piaŃă pure.239] de grijă părintească din partea Creatorului universului. sau de o autoritate mondială. de pildă. rezultată dintr-o insuficientă atenŃie acordată funcŃionării intervenŃiilor guvernamentale în afaceri. în cele din urmă. ei erau gata să o interpreteze şi pe aceasta ca pe o dovadă [p.. Se consideră îndeobşte că economiştii. Însă această terminologie era produsul cercetării atente de către ei a problemelor intervenŃionismului. la falansterul lui Fourier. În procesul euristic care a dus. De asemenea. pe care consumatorul – i. economiştii trimiteau implicit la imaginea unui sistem socialist. această imagine a unei ordini socialiste a avut chiar prioritate din punct de vedere logic. ei se conformau uzanŃelor semantice ale epocii. la descoperirea funcŃionării unei economii de piaŃă. este adevărat că economiştii clasici şi epigonii lor obişnuiau să numească sistemul economiei neobstrucŃionate “natural”. Punând în contrast productivitatea şi profitabilitatea. Întrebarea care îi preocupa pe economişti era dacă un croitor poate fi alimentat cu pâine şi încălŃăminte. în analiza pe care o fac problemelor unei economii de piaŃă. Mirarea lor în faŃa funcŃionării aşa-zicând “automate” a sistemului de piaŃă. Însă aceasta nu este o judecată preconcepută. iar amestecul guvernului în fenomenele de piaŃă “artificial” şi “perturbator”. Economiştii au fost surprinşi când au descoperit că nu este necesară nici o astfel de constrângere. ea este rezultatul unei cercetări atente şi nepărtinitoare a tuturor aspectelor intervenŃionismului. Ideea de socialism – un sistem de diviziune a muncii în întregime controlat şi gestionat de către o autoritate planificatoare – n-a apărut în mintea reformiştilor utopişti. Radicalismul reformiştilor a apucat-o pe panta socialismului în momentul în care au adoptat ca model pentru noua lor ordine imaginea unei economii gestionate de un guvern naŃional. Un asemenea homo oeconomicus 39 . Teismul şi deismul din epoca luminilor priveau regularitatea fenomenelor naturale drept o emanaŃie a decretelor ProvidenŃei. pot fi cel mai bine realizate acolo unde sistemul de piaŃă liberă nu este împiedicat de decrete guvernamentale. să ne gândim. fiecare cetăŃean – este suveran.şi veŃi descoperi în ea amprenta degetului lui Dumnezeu. liberalul afirma că funcŃionarea unei pieŃe neobstrucŃionate. egoismul şi altruismul. economiştii clasici au elaborat opusul ei logic.joc al factorilor care intervin pe o piaŃă neobstrucŃionată. practic toŃi oamenii. interesul propriu şi bunăstarea publică. Dimpotrivă.spuneau ei -. decât aceea de a studia iniŃial starea de lucruri existentă în condiŃii de libertate economică. construcŃia imaginară a unei societăŃi socialiste.e.

preferă lucruri urâte şi vulgare. El nu poate plăti rate salariale mai mari decât cele determinate de piaŃă. dacă cumpărătorii nu sunt dispuşi să plătească preŃuri corespunzător mai mari pentru bunurile produse în fabricile în care ratele salariale sunt mai mari decât în altele. Dar imensa majoritate a oamenilor sunt foarte diferiŃi. preferând produsul de mai slabă calitate sau mai scump celui superior din punct de vedere tehnologic şi mai ieftin. atunci el trebuie să cumpere produsul străin. Nu este necesar să procedăm din nou la o respingere a tuturor confuziilor. Omul de afaceri este constrâns să-şi adapteze comportamentul cererii consumatorilor. Cel ce dă un bănuŃ muzicantului orb de pe stradă nu plăteşte în nici un caz pentru spectacolul de calitate îndoielnică. Praxeologia în general şi teoria economică în particular nu presupun. acesta este consum şi nu o cheltuială destinată sporirii profiturilor firmei. o mai bună satisfacere a dorinŃelor sale. oamenii nu oferă cadouri vânzătorilor. În capacitatea să de om de afaceri. presupunând că acesta este mai ieftin. Dacă doreşte să-şi ajute un prieten aflat în dificultate. În condiŃiile particulare ale tranzacŃiilor efectuate pe piaŃă. el este liber să facă ce doreşte. Omul de afaceri care deŃine întreaga firmă poate şterge uneori linia de demarcaŃie dintre afaceri şi caritate. Riguros vorbind. Un preŃ mai ridicat înseamnă. Dacă consumatorii nu doresc să plătească un preŃ mai mare pentru produsele autohtone decât pentru cele străine. Dacă aceştia din urmă. Nu este vorba decât despre rezultatele necesare ale oricărei acŃiuni. acŃiune înseamnă a cumpăra şi a vinde. Cu acestea. A spune că un om confruntat cu alternativa de a obŃine mai mult sau mai puŃin pentru o marfă pe care doreşte să o vândă alege – ceteris paribus – preŃul mai ridicat. acelaşi lucru se poate spune despre cumpărător. o persoană este servitorul consumatorilor. chiar împotriva convingerilor sale. Tot ce afirmă teoria economică despre cerere şi ofertă se referă la orice cerere şi ofertă şi nu doar la cererea şi oferta rezultate din anumite împrejurări care ar necesita o descriere sau o definiŃie particulară. El poate da de pomană. cu privire la motivaŃiile şi moralitatea actorului. cu privire la motivaŃiile acŃiunii umane decât că omul care acŃionează doreşte să îndepărteze neplăcerea. Ea nu se poate lăsa în voia propriilor ei capricii şi fantezii. Suma economisită în procesul de cumpărare a mărfii respective îi permite să cheltuiască mai mult pentru satisfacerea altor nevoi. Un patron nu poate acorda favoruri pe seama clienŃilor săi. Motivat de diverse doctrine şi prejudecăŃi. în condiŃiile schimbului de piaŃă. o achiziŃie cu o donaŃie caritabilă. Nu la fel stau lucrurile cu omul în calitatea să de cheltuitor al veniturilor sale. Mutatis mutandis. sau şi-ar putea angaja un ajutor echivalent la un salariu mai mic. când fac cumpărături. Omul este unitar când acŃionează. el poate discrimina împotriva bunurilor cu o anumită origine sau provenienŃă. Primele două părŃi ale acestei cărŃi au demascat erorile respective.poate că seamănă cu misiŃii şi speculatorii. Cel ce cumpără la o licitaŃie organizată în scopuri caritabile combină. Dar uneori se întâmplă şi aceasta. dacă aceşti clienŃi sunt dispuşi să plătească pentru satisfacerea lor. Aici va fi suficient să ne ocupăm de problema maximizării profiturilor. A cumpăra pe piaŃa cea mai ieftină şi a vinde pe cea mai scumpă nu este. el trebuie să le furnizeze asemenea lucruri. deşi nu are nevoie de ajutorul acestuia. Însă capriciile şi fanteziile clienŃilor săi sunt pentru ea lege. De regulă. el dă pur şi simplu de pomană. erorilor şi distorsiunilor implicate în această afirmaŃie. ceteris paribus. delicateŃea sentimentelor îl poate face să recurgă la procedee care feresc prietenul de jena pe care i-ar provoca-o dependenŃa de pomană. El îi oferă prietenului o slujbă la firma sa. lipsiŃi de gust pentru ceea ce este frumos. pentru vânzător. de regulă. nu necesită presupoziŃii suplimentare. Din această imagine înşelătoare nu se poate învăŃa nimic folositor pentru cunoaşterea realităŃii. un comportament care să necesite vreun fel de presupoziŃii speciale. Linia de demarcaŃie între cumpărarea de bunuri şi servicii de care este nevoie şi facerea de pomeni este uneori dificil de identificat. 40 . Ńinut să se conformeze dorinŃelor acestora.

În tot cazul. El nu doreşte să se hrănească asemenea unui lup. îl preferă pe cel mai scump. atunci este expresia unei idei eronate. Putem să surâdem pe seama vanităŃii ridicole a unei persoane care preferă o locuinŃă mai scumpă uneia mai ieftine pentru că-i place să-şi soarbă cocktailurile în vecinătatea unui duce. Ei nu înŃeleg că nu există nici o metodă prin care să măsurăm starea de satisfacŃie a diverşilor indivizi. În acest sens – şi în nici un altul – suntem liberi să utilizăm termenul de egoism şi să subliniem că acŃiunea este întotdeauna. din întreaga societate. Actorul consideră mai satisfăcător pentru el însuşi să le asigure altora hrana. Hrana satisface cu atât mai mult pofta unor oameni cu cât este gătită mai apetisant şi mai gustos. ceteris paribus. pleonastică şi perifrastică. Ea nu afirmă decât ceea ce este implicat în însăşi categoria de acŃiune. Ei consideră că stabilesc fapte. indiferent dacă această este motivată de imboldul unui om de a mânca sau de a-i face pe alŃii să mănânce. Dacă maximizarea profiturilor înseamnă că omul urmăreşte să-şi sporească la maximum avantajele dobândite în toate tranzacŃiile de piaŃă. ceva strict personal. Oricine poate spune că este drept să se fure de la bogaŃi pentru a face cadouri săracilor. valabil pentru toŃi oamenii.O serie de greşeli jenante trebuie puse pe seama tendinŃei de a acorda atenŃie numai lucrurilor tangibile. Dacă înseamnă altceva. care nu se pretează la nici o verificare sau falsificare. Teoria economică nu urmăreşte pronunŃarea unor judecăŃi de valoare. sau a celui mai mare număr de oameni. ci pentru a atinge scopurile pe care le-a stabilit în ce le priveşte. conform propriilor sale 41 . Consumatorul nu cumpără doar hrană şi calorii. Unii economişti consideră că sarcina teoriei economice este de a stabili cum se poate atinge cea mai mare satisfacŃie cu putinŃă a întregii populaŃii.243] nici un principiu universal de alimentaŃie. mai degrabă decât pe cel al concetăŃenilor lor. Crescătorul de animale nu-şi hrăneşte vitele în scopul de a le face fericite. Asemenea lucruri sunt lăsate deoparte în consideraŃiile care privesc exclusiv aspectele chimice ale procesului de digestie. în mod necesar. şi de a le neglija pe toate celelalte. teoria economică se referă la orice fel de acŃiune. Este adevărat că numeroşi oameni se comportă altfel şi preferă să-şi umple propriul lor stomac. Însă a numi ceva drept sau nedrept este întotdeauna o judecată subiectivă de valoare şi. Dar aceasta n-are nimic de a face cu teoria economică. Neplăcerea să provine din conştiinŃa faptului că alŃi oameni sunt nevoiaşi. Însă nu trebuie să afirmăm despre conduita persoanei respective că nu urmăreşte îmbunătăŃirea propriei sale stări de satisfacŃie. atunci expresia este o circumlocuŃie. egoistă. cu cât masa este pusă mai frumos şi cu cât mediul în care este consumată hrana este mai agreabil. Însă faptul că ele joacă un rol important în determinarea preŃurilor hranei este perfect compatibil cu afirmaŃia că oamenii preferă. mai degrabă decât pe a să proprie. este un dat al experienŃei istorice. El nu se înşală. cu metodele lor specifice de investigaŃie. S-a spus că nevoile fiziologice ale oamenilor sunt asemănătoare şi că această egalitate ne furnizează un etalon pentru măsurarea gradului lor de satisfacŃie obiectivă. Chiar şi o acŃiune care urmăreşte direct ameliorarea situaŃiei altora este egoistă. Ea urmăreşte cunoaşterea consecinŃelor anumitor moduri de a acŃiona. Ceea ce face un om urmăreşte întotdeauna îmbunătăŃirea propriei sale stări de satisfacŃie. propun în fond ca oamenii să fie trataŃi aşa cum îşi tratează crescătorul de animale vitele. ca atare. Cei ce exprimă asemenea opinii şi recomandă utilizarea unor asemenea criterii de ghidare a politicilor guvernamentale. care alege între două lucruri perfect identice din punct de vedere chimic şi tehnologic. nu le pot percepe. ci plăteşte pentru servicii pe care chimia şi tehnologia. Alegerea unuia dintre diversele principii depinde în întregime de Ńelurile urmărite. să cumpere pe pieŃele cele mai ieftine. ci să mănânce ca un om. vizibile şi măsurabile. Ei interpretează greşit caracterul judecăŃilor care se bazează pe comparaŃii între gradele de fericire ale diverşilor oameni. Oridecâteori un cumpărător. Acestor reformatori le scapă faptul că nu există [p. când de fapt exprimă judecăŃi arbitrare de valoare. el are un motiv.

planuri. JudecăŃile de valoare ale unui individ fac diferenŃieri între ceea ce îl satisface mai mult şi ceea ce îl satisface mai puŃin. Ele ne spun numai ce situaŃie a omului acesta îl satisface pe cel ce formulează judecata. Reformatorii aflaŃi în căutarea unui maximum de satisfacŃie generală nu ne spun decât ce stare a treburilor altor oameni îi satisface cel mai mult pe ei. sau alte lucruri. 42 .atleŃi sau matematicieni? Războinici sau muncitori în uzine? Cel ce ar face din om materia primă a unui sistem deliberat de creştere şi hrănire şi-ar aroga puteri despotice şi şi-ar întrebuinŃă concetăŃenii ca mijloace pentru atingerea propriilor sale Ńeluri. El poate prefera mai mult lapte. Ce fel de oameni doresc crescătorii de animale să obŃină -. mai multă carne. care diferă de acelea pe care le urmăresc ei înşişi. JudecăŃile de valoare pe care le face un om în legătură cu satisfacŃiile altui om nu spun nimic despre satisfacŃiile acestuia din urmă.

telefonului). c) toate simbolurile gândirii. O formă cu totul aparte o reprezintă comunicarea empatică (de la cuvintele greceşti “patheia”. d) comunicare socială. fie ca raporturi interpersonale comportând o comuniune sau fuziune a conştiinŃelor (comunicare interpersonală).concept şi forme de manifestare Comunicarea (de la termenul latin “comunis”=”comun”) semnifică încercarea de a stabili o comunitate cu cineva. L'Univers de connaissances. iar H. etc. 1995 J. 4. p. filmului. economică. cât şi blocarea. de comunicare afectivă cu altul”. Facultatea de istorie-filosofie. 4. pedagogică. de a le asocia. publicitară. Aranguren . ştiinŃifică şi/sau tehnică. definită fie ca expresie generală pentru a desemna toate formele de relaŃii sociale în care există o participare conştientă a indivizilor şi grupurilor. 3) unilaterală directă (într-o conferinŃă).Orientări operaŃionale în cercetarea comunicării de masă. III selectiv 46 Gina Stoiciu . concepŃii între emiŃătorul mesajului şi receptorul mesajului44 prin intermediul unui canal de comunicaŃie”. a tipurilor de conŃinuturi difuzate. Comunicarea ca liant al acŃiunilor umane 4. idei. unilaterală sau reciprocă. L. L. Comunicarea de masă. privată sau publică. Paris Hachette. de noutăŃi (informaŃii). socială. măsurându-şi sentimentele”. raporta sau de a stabili legături între ele. e) comunicare economică. estetică (artistică). Pieron o numeşte “o specie de comunicare afectivă prin care cineva se identifică cu altcineva. idei. b) mecanismul prin care relaŃiile umane există şi se dezvoltă. Este un concept de bază în sociologie şi psihologie socială. Process and Effects of Mass Communication.concept şi forme de manifestare. J. 4) unilaterală indirectă (prin intermediul discului. Sillamy – “un fenomen de rezonanŃă psihică. definită ca totalitatea relaŃiilor stabilite între indivizi în desfăşurarea proceselor şi fenomenelor economice. 2) reciprocă indirectă sau interactivă (prin intermediul radio-ului. Wilbur Schram înŃelege prin comunicare “procesul stabilirii unei comuniuni sau identităŃi de reflecŃii. 1977. Comunicarea de masă 44 45 Wilbur Schram. Universitatea Bucureşti. care se utilizează în diferite accepŃiuni: a) procesul prin care individualităŃile observă stimulii şi reacŃionează în grade diferite la perceperea lor.2. comunicarea de masă reprezintă un caz particular (cu caracteristici proprii) al comunicării umane. a limbajelor specifice. atitudini.3. 1967. religioasă.4. Comunicarea inter-umană . Combinarea primelor patru tipuri de comunicare poate naşte alte patru forme de comunicare cele mai întâlnite de altfel: 1) reciprocă directă (faŃă în faŃă). COMUNICAREA INTER-UMANĂ 4.1.1. 11 43 . prin intermediul unui mesaj şi cu ajutorul unui canal de comunicaŃie. denaturarea şi standardizarea ei. rezumatul tezei de doctorat. care poate fi raportată prin analiza canalelor. cap. “pathos”=”ceea ce simŃi”) pe care H. scrisorii). precum şi a modului de receptare. ca orice comunicare reprezintă un transfer de informaŃie. împreună cu mijloacele de propagare şi conservare a lor. Comunicarea de masă se adresează mai multor indivizi fiind o comunicare publică.Sociologie de l'information. ea facilitează atât circulaŃia socială a informaŃiei. Comunicarea inter-umană . politică. După tipurile de activităŃi umane. de a pune în comun informaŃii. Comunicarea poate fi: directă sau indirectă. Teorii ale comunicării. După Gina Stoiciu46. Aranguren45 deosebeşte comunicare : obişnuită (comună).

poate spori posibilităŃile de interpretare eronată a mesajului transmis. Drăgan şi I. 4. comunicarea de masă funcŃionează ca “un agent de întărire a valorilor şi atitudinilor existente”47. Comunicarea de masă este un proces ce se realizează prin intermediul unor mijloace de comunicare care permit şi înlesnesc efectuarea comunicaŃiei de masă. de grup. Astfel. în funcŃie de suportul de stocare. c. comunicare scrisă (carte. interumană. folclorul . respectiv presă. Ca tipuri aparte de comunicare menŃionăm: a.scrie Jose Ortega y Gasset1 . tv. în Sociologia franceză contemporană. p. Există şi sunt promovaŃi factori de blocare . presă scrisă.audio. constituind un mijloc de expresie destinat publicului (exemplu: radio. DicŃionarul de Sociologie48 subliniază că în cazul comunicării de masă.602 48 Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu. p.comunicarea impersonală şi anonimă. benzii video . După canalul de comunicaŃie care mijloceşte comunicarea poate să existe: comunicare audio (prin radio. deosebim: comunicare prin intermediul hârtiei. în care emiŃătorul nu este clar precizat. Ed. pantomimică (îmbinarea celor două forme). Universite Catholique de Louvain. Aluaş.poate fi inclusă printre cele mai redutabile şi eficiente narcotice sociale. discului . p. Paris. scrisori).mijlocirea comunicării: directă sau indirectă. muzică. . 50 Considerăm mai importane criteriile referitoare la perenitatea comunicării şi numărul George Friedmann . . In cadrul comunicării permanente.DicŃionar de sociologie. 125 49 Jose Ortega y Gasset . film. cinema.La revolte des masses. p. arte plastice). 1969. “Massa .este omul mediu.” Comunicarea de masă este cea care se adresează omului de masă . antologie de I.tehnici.comunicarea blocată produsă. 50 2 47 Jean Lohise . de masă .“acest fermecat izvor de apă vie. Ed. computerului etc. acelaşi emiŃător dispune de posibilităŃi de transmitere a aceluiaşi mesaj la un număr foarte mare de receptori potenŃiali. în lipsa expresiei vizuale şi acustice a partenerilor.La communication anonyme. compact discuri. ca urmare a limitării accesului la informaŃie. 1971. 1961. afişe. Comunicarea verbală limitează distanŃele spaŃio-temporale. Există şi o comunicare nonverbală. videotelefon). este omul atât cât el nu se diferenŃiază de ceilalŃi oameni.cu sensuri separate pentru fiecare termen). “ConştiinŃa acestei conformităŃi eliberează omul atomizat de neliniştea sa şi-l face om de masă”49.sensul comunicării: unilaterală sau reciprocă. prin gestică. presă). Exemplu: tradiŃiile.perenitatea comunicării: verbală (efemeră) sau scrisă (permanentă). aparat video. Editions Universitaires. după Mahele Ilombi. după Jean Lohisse. radio şi televiziune. discuri. Aceste posibilităŃi sunt oferite de mijloacele tehnice de comunicaŃie de masă (mass-media). de la care vin să se adape toŃi cei care se simt ai acestui pământ” (Mihail Sadoveanu). Politică. nici chiar receptorul. coordonatori . considerat un drept inalienabil şi fundamental al individului. 1993.cel care poate fi concomitent. tv prin cablu sau satelit. comunicare video-tv (prin tv. telefon).Sociologia comunicaŃiilor de masă. . Propunem următoarele criterii de clasificare a comunicării: 1.videodiscului. . obiceiurile. Babel. politici şi umani. casete audio. 23 44 . atât emiŃător cât şi receptor multiplu al unei comunicări efectuate cu o anumită conformitate. Prin media se înŃelege orice suport pentru un mesaj. este calitatea comună. b. 2. mimică (fizionomie). ceea ce aparŃine tuturor şi fiecăruia. Stock. . individuală sau socială (interpersonală. comunicare artistică (teatru. iar comunicarea scrisă. Bucureşti. . Mass media (media de masă) desemnează grupa suporturilor de aceeaşi natură. . 3. a căror influenŃă este studiată de sociologia propagandei.comunicarea empatică (explicată mai sus).numărul receptorilor: privată sau publică.

prezentăm două tipuri de comunicare.C. precum şi mesaje artistice. frecvent întâlnite în societate: comunicarea verbală (orală) şi comunicarea interumană (de grup). 3. îl putem cita pe Corneliu Mircea52. 1973. constând în vorbire (limbajul oamenilor). Jurgen Ruesch .deservirea sistemului economic. Elementul esenŃial.Structure et fonction de la communication dans la societe.influenŃarea şi dirijarea unor evenimente exterioare. Încă din 1948. Leon Festinger şi colaboratorii au studiat procesul de comunicare în grup în interacŃiune cu alte procese psihologice şi sociologice complexe. 51 52 Ion Biberi . Larousse. . hotărâtor pentru efectuarea unei comunicări verbale îl constituie cuvântul. 1988. După Abraham Moles. FuncŃiile massmedia în regimul liberal sunt: 1. Lasswell .informativă (informează auditoriul în probleme de actualitate sau în probleme generale). 23 Corneliu Mircea . 4. în F.transmiterea culturii. . cit. Ca atare. manifestate în simboluri ale textului. colecŃia Psyche 53 54 Gregory Bateson. 2. supravegherea mediului. obŃinerea de profit. 2. Seuil. 2. 4. 5.Communication et societe.de control social. Bertrand (ed.instructivă. Ellipses. stea. 4. 3. . .de distracŃie.protejarea libertăŃilor civice. 4.ordonarea efortului public. mesaje ale acestor simboluri. indispensabil. .) . integrare socială şi întărire a participării sociale a individului.de exprimare şi cristalizare a opiniilor. Bales şi colaboratorii săi au identificat structurile de comunicare dezvoltate spontan în grup (lanŃ de comunicare. Paris. 5. .servirea forumului (societăŃii). deconectare.Medias. În Ńara noastră. există 4 regimuri de presă posibile (două autoritare propriuzis şi comunist. 2. 3. . Conform acestora. două democratice . . în timp ce alŃi autori stabilesc pentru comunicarea de masă 6 funcŃii: 1.primirea. dintre cercetătorii care au studiat cu succes acest tip de comunicare umană. 4. 3.transmiterea moştenirii culturale. .amorsarea şi modificarea proceselor psihologice. Gordon Allport a descris fenomenele de facilitare informaŃională şi polarizare informaŃională.Sociologie de l’information. . După Jean-Claude Bertrand55.de divertisment. . Balle et J. . diverşi cercetători i-au acordat o deosebită atenŃie.furnizarea unei imagini a lumii. pentadă.supravegherea mediului înconjurător. După Gregory Bateson şi Jurgen Ruesch53. 32 55 Jean-Claude Bertrand . Padioleau . . culturalizatoare. 5. pe care Ion Biberi 51 îl numeşte instrumentul de mijlocire a dialogului dintre om şi lume. 1. b. Editura SŃiinŃificã şi Enciclopedicã.. ca şi al comunicării dintre oameni înăuntrul unei sfere culturale.publicitară. Robert F.Op.educativă. b) vizuale. dar şi forŃele naturii produc zgomote. Paris. . Harold D. Între 1951-1953.divertismentul. 3. DiferiŃi specialişti clasifică în maniere proprii funcŃiile comunicării: a. 6. În 1950. Lasswell54 a stabilit următoarele funcŃii pentru comunicarea de masă: 1. în Y etc). . deconectare şi folosire a timpului liber. Comunicarea interumană (de grup) reprezintă una din cele mai des întâlnite forme de comunicare. . 5.30 H. muzică (limbajul senzaŃiilor) şi zgomote (limbajul lucrurilor). .D.Les fonctions des medias. 2. diadă. pp. 1. .de compensare.receptorilor..de convingere. mesajele transmise pot fi: a) sonore. . Paris. destindere. 3.de instruire şi educare. Bavelas a propus un model matematic pentru înŃelegerea structurii de comunicare în grup subliniind că toate fenomenele vieŃii de grup sunt direct şi unic determinate de diversele proprietăŃi ale reŃelei de comunicare. 1979. p.Inter-comunicare. în J. triadă. Bucureşti.corelarea segmentelor societăŃii. deservirea sistemului politic.prelucrarea informaŃiilor.liberal şi al responsabilităŃii sociale). p. şi animalele. funcŃiile comunicării sunt: 1. 2. p.. ProprietăŃile reŃelei de comunicare nu determină aspectele activităŃii de grup decât în funcŃie de natura acestei activităŃi..27 -35 45 .. . stocarea şi transmiterea mesajelor.

prof. el. . b) de a interacŃiona permanent cu practica. bogate în sensuri şi semnificaŃii. FundaŃiei România de Mâine. 56 57 J.cele lingvistice. 5. ColecŃia Idei contemporane.de legătură.considerăm că sunt semnificative pentru procesul comunicării economice. .de informare. univ.pronumele personale (eu. adecvată şi realistă. evadare din cotidian.înnăbuşă tendinŃele creatoare.stimulează abaterea de la norme. 3. Habermas .propuneri de sistematizare a actelor de vorbire. 2. .Cunoaştere şi Comunicare. având următoarele funcŃii: 1. . comunicare şi valori (I). 4.culturalizatoare. Ed. 2. Principalele universalii pragmatice sunt: .de interpretare. .6 60 J. propusă de Jurgen Habermas60. Bucureşti. CompetenŃa lingvistică a fiecărui individ reprezintă capacitatea acestuia de a comunica semenilor ideile pe care le are.R.56 Mihai Coman . p. Carro. 4. dr. Acelaşi autor menŃionează că oamenii folosesc mass-media la nivel individual pentru: cunoaştere. prof.W. . . Bondrea stabileşte funcŃii ca: 1. 98 . 273 59 Aurelian Bondrea . .de legătură.de transmitere a valorilor. tu.Sociologia culturii de masã. o regulă elementară a acestei strategii fiind aceea că publicul căruia i te adresezi nu poate fi nici subestimat. în Opnia naŃionalã.enciclopedică (a furniza o informaŃie suficient de diversificată).de divertisment. relaxare. noi etc). Între competenŃa lingvistică şi cea comunicativă există o determinare directă în cadrul căreia un rol important îl joacă universaliile pragmatice . . utilitate socială. 5. 1983. 2. 2. 3. . psihologice şi sociologice .deteriorează morala (individuală şi colectivă). folosind cuvintele. 1996.de interpretare. .de constituire a unui “cadru general”. Specialiştii autohtoni stabilesc următoarele funcŃii ale comunicării de masă: . nici supraevaluat59. p. 1996. Bucureşti. pp. Mihai Coman57 le numeşte chiar funcŃii socioculturale ale mass-media: 1. pe lângă motivaŃiile morale. . utilizate într-una din cele două forme ale comunicării curente: acŃiunea comunicativă şi discursul.R. dr.2. o strategie coerentă. . Teorii ale comunicării Sunt cunoscute caracteristicile teoriilor ştiinŃifice.Din culisele celei de-a patra puteri (Introducere în sistemul mass-media). Bucureşti. 86/2o martie 1995. Aurelian Bondrea58 menŃionează că “cercetarea şi stabilirea funcŃiilor comunicaŃiilor de masă reprezintă o problemă care întâmpină dificultăŃi la nivelul teoriei (concepŃia despre funcŃii) şi al operaŃionalizării” Pentru reviste. Dominick .J. 32 . cele mai des utilizate cuvinte în limbajul comun sau ştiinŃific.nr. următoarele teorii: Teoria competenŃei comunicative. Editura politică. 4. stimulare. conform căreia orice om are o anumită competenŃă de comunicare determinată de competenŃa lingvistică şi universaliile pragmatice. pp.de analiză a informaŃiilor.de divertisment. 3.de control.prof. Publ. valabile şi în cadrul sociologiei economice: a) de a fi izvor izvor de inspiraŃie pentru datele empirice. .diminuează conştiinŃa politică. 3. 4. ea.. . A. . în deplin acord cu Malcom Wiley. pp. . . Ed.Societate.distractivă (de loisir). A. 1983. 4. Pornind de la principalele grupe de discipline socio-umane înrudite cu sociologia comunicării .de informare.deformează gusturile. 5. DisfuncŃiile comunicării de masă sunt: 1. 5. 190230 46 . . Orice intenŃie de comunicare presupune. c) de a înlesni orice cunoaştere a faptelor. . .The Dynamics of Mass Communication. univ.123 58 Aurelian Bondrea. Dominick56 subliniază că mass-media ocupă un loc important în viaŃa noastră.

5) modelul autist . Bucureşti.verbele intenŃionale utilizate neperformativ. de vlagă şi al inerŃiei. până la ruperea acestuia de realitate. a felicita. Mircea . Eu-l se îndreaptă spre altul graŃie puterii atractive care sălăşluieşte în instinctualitate. a bea. a mânca. eu-l nevrotic se află între atracŃie şi repulsie. colecŃia Psyche C.atracŃia se preschimbă imprevizibil în repulsie. 5 . sinele se smulge pe neaşteptate din actul comunicării şi respinge brutal fiinŃa celuilalt. 3) modelul psihopatiform . a mulŃumi. 4 . se părăseşte scena intercomunicării. imaginar. lipsei de voinŃă. 2) modelul desocializant .Mircea .afectivitate. 4) raŃiunea. ele contribuie la identificarea dar şi la diferenŃierea partenerilor. eşecurile repetate sunt resimŃite dureros. 3 .primul pas al alienării în comunicare. a arăta.Inter-comunicare.care descrie însingurarea sinelui. a prezenta etc). determinând evoluŃia acestei preferinŃe în următoarele stadii: tandreŃe. 100 – 110 (selectiv) 47 . Freud. libido). interes. în care sinele este permanent agresat de fiinŃa celuilalt. a se logodi. care conduc la comunicarea între indivizi sunt asemănarea şi complementaritatea. Editura StiinŃifică şi Enciclopedică. 2) imaginaŃia. 5) cunoaşterea paroxistică de 61 62 C.al introversiunii. afecŃiune.cuvintele tipice şi întorsăturile de frază des utilizate. Luate împreună. acestea determină preferinŃa sau alegerea partenerului pentru comunicare. Clasele de vorbire determinate de aceste universalii pragmatice sunt următoarele: 1 comunicative.exprimările deictice (care fac legătura între spaŃiu şi timp): modurile gramaticale. a fuma. mai poartă încă semnul atracŃiei. aparŃinând teoriei psihanalitice a lui S. a se căsători.Op. a exprima condoleanŃe. a vorbi. pp.. aparŃinând teoriei spiritualiste a lui Max Scheler. sinele se retrage în singurătatea suferinŃei. marcându-i activitatea în societate. aparŃine românului Corneliu Mircea61 şi este o teorie cu substrat psihologic. aparŃinând teoriei sociometrice a lui J.regulative (ordonatoare). Pentru orice comunicare umană este valabil proverbul popular: Spune-mi cu cine te însoŃeşti. individul îşi manifestă de fapt prin jocuri de vorbire competenŃa comunicativă ce îl caracterizează. Acestor modele le corespund cinci zone nivelice: 1) instinctualitatea (inclusiv sexualitatea).. ceea ce poate conduce la iritabilitate sau acte agresive. Cele două criterii ale preferinŃei interpersonale. . însă. . afectivitate şi spirit.cit. simpatie mentală. . L.constatative. generând 5 modele aberante de comunicare62: 1) modelul nevrotic . ca să-Ńi spun cine eşti.universaliile pragmatice propriu-zise (exemple: a saluta.instinctualitate (sexualitate.verbele performative utilizate la forma interogativă. .realitate spirituală. .reprezentative. ceea ce conduce la dezinteres şi indiferenŃă. 3) afectivitatea. În discursul sau acŃiunea comunicativă cotidiană. atracŃia nevroticului se preschimbă pe nesimŃite în repulsie. 1979. a face cunoscut. modul imperativ sau vorbirea indirectă. Teoria comunicării interumane şi internivelice. Autorul porneşte de la conceptele: . Conform părerii lui Corneliu Mircea.îl conduce pe cel în cauză într-un Ńinut străin de realitate. precum şi unele adverbe de mod. Moreno. timpurile verbelor. 4) modelul delirant . 2 . este alterat sentimentul tonic al comunicării normale.

Teoria sociodinamică a modurilor de comunicare pune accentul pe factorii sociali în explicarea fenomenului comunicării. Moles). coordonator Gh. sous la direction de . îi modelează sensibilitatea şi gândirea. se încadrează într-unul din modelele prezentate mai sus. “Galaxia Gutenberg”. Bucureşti.. 1979. la efectele globale ale comunicării. Bucureşti. 1984. modul în care individul percepe lumea. Moles . Astfel. definite în prealabil. Moles.legată de forme propagandistice. în perioada istorică a dominaŃiei sale (. fiecare mijloc mass-media modifică. poate fi explicată prin prisma funcŃionalismului comunicaŃional.conform căreia.care explică.graiul viu . ci mediumuri . 1972. Paris. propune 5 doctrine ce caracterizează cultura şi comunicarea în societate: 1) doctrina demagogică . cu valorile lor proprii. Bucureşti.cuvântul scris . luând în considerare factorii sociali.). după A. determinarea culturală a acestora este surprinsă de Moles în cele cinci doctrine ale modelului său teoretic. Editura militară.Sociodinamica culturii.64 Formula celebră a lui Marshall Mc Luhan – “mediumul este mesajul” . Editura politică. 4) doctrina eclectică (culturalistă) .care a dominat viaŃa tribală.. toŃi aceşti factori (emiŃătorul. prin particularităŃile tehnologiei lor şi ale modului specific de percepŃie pe care îl solicită. 77 66 Marshall Mc Luhan . Arădăvoaice. 3) doctrina piramidală .mesaje. În lucrarea sa. dispuse de regulă piramidal. 63 64 A. În realitate însă. Larousse Universite. scopul omului îl constituie comunicarea valorilor. Teoria sociodinamică a modurilor de comunicare aparŃine lui Abraham Moles63.Galaxia Gutenberg. p. . publicată iniŃial în 1962.sine. comunicarea interumană se desfăşoară între aceste zone nivelice. receptorul. 2) doctrina dogmatică . pentru a obŃine cea mai mare satisfacŃie a majorităŃii ascultătorilor (A. p.din antichitate şi până la jumătatea secolului al XX-lea. Herbert Marshall Mc Luhan subliniază că istoria umanităŃii se articulează următoarelor trei moduri de comunicare: . selectarea şi ierarhizarea lor. Introducere 48 . Maletzke). ca urmare a schimbărilor produse în cultura acestora. Editura StiinŃifică.226 65 Ioan Drăgan .subliniază că “rolul mass-media nu se reduce la transmiterea unei informaŃii. prelungindu-se pe această cale efectele până la nivelul societăŃii globale şi al evoluŃiei istorice a omenirii”65. apreciem că este important şi conŃinutul comunicării transmise de emiŃător receptorului. Teoria instrumentalistă. adică factori care contribuie activ şi specific. reflectarea evenimentelor culturale joacă un rol relativ secundar în comunicare. 1976 Serge Moscovici. în Factori de eficienŃă ai propagande politice.separă straturile sociale. schimbările intervenite în comunicarea între indivizi. 5) doctrina sociodinamică a modurilor de comunicare . După Mc Luhan.se află în serviciul publicităŃii subliniind imersiunea individului în câmpul publicitar (G. are scopul de a transforma auditoriul conform unei ideologii. propusă de Herbert Marshall Mc Luhan. decât prin conŃinutul comunicării”66.Introduction a la psychologie sociale.ModalităŃi de transmitere eficientă a mesajelor propagandei. mesajul) fiind condiŃionaŃi economic şi social. canale de transmitere a informaŃiilor. evoluŃia modalităŃilor de comunicare induce modificări în evoluŃia diferitelor tipuri de societăŃi şi civilizaŃii: “SocietăŃile au fost totdeauna remodelate mai mult de natura mediumurilor (mijloacelor de comunicare) prin care oamenii comunică. care. porneşte da la ideea că mass media nu sunt doar instrumente. iar atunci când intră în sfera patologicului.

care începe cu televiziunea. discuri. Comunicarea reprezintă un câmp al interdependenŃelor. natural) între emiŃător şi receptor sau indirect (mijlocit.. contribuind în felul acesta la îmbunătăŃirea comunicării sale cu semenii. Levallois. de o înŃelegere neadecvată intereselor şi Cf. Comunicarea este deci un proces complex. artificial) prin intermediul mijloacelor sau mediilor comunicaŃionale. în care informaŃiile sunt codificate într-un grad mai mare sau mai mic. două persoane ale căror matrici psihosociale sunt asemănătoare. Astfel. Blocajul comunicaŃional este generat. ai cărui factori se intercondiŃionează reciproc. Orice comunicare poate decurge direct (nemijlocit. la Facultatea liberă de ştiinŃe ale comunicării. Mesajul. formează suporturile clasice ale comunicărilor umane. individul uman îşi poate structura permanent matricea psihosocială proprie.radio. tv.Abordarea comunicaŃională a unei reînnoiri a relaŃiilor internaŃionale.Paris) . Pot fi imaginate trei modele ale comunicării: liniar (comunicarea este unidirecŃională). Francis Dessart ( prof. SemnificaŃia atribuită mesajului de către receptor se numeşte decodificare. Procesul de retransmitere poate fi direct sau indirect (intermediat). în afara caracteristicilor biologice şi lingvistice specifice unei anumite persoane. scopul oricărei comunicări. care influenŃează fenomenele de învăŃare sau re-învăŃare specifică receptorului şi apoi acŃiunile acestuia. aceasta posedă o matrice psihosocială proprie. adică acŃiunea de a face un individ sau un organism să participe la experienŃa de viaŃă a unui alt individ sau organism”67. interacŃional (comunicare bidirecŃională) şi tranzacŃional (emiŃatorul şi receptorul mesajului joacă roluri permutabile. inclusiv pe probleme economice. Teoria matricei psihosociale. Astfel. dr. presă.satul global. către un receptor (R). teatru. în Revista română de studii internaŃionale. Mai multe persoane care comunică formează un lanŃ de comunicare sau o reŃea de comunicare. 3-4 (119 -120). Pot comunica eficient. În procesul de transmitere sau retransmitere a mesajului (feed-back) pot interveni unul sau mai multe elemente perturbatoare. 4. ideală nu este posibilă întrucât nu pot exista două matrici psihosociale identice. O comunicare între două persoane este completă atunci când acestea înŃeleg două semnale în acelaşi fel. comunicarea “se transformă în participare. Mediile comunicaŃionale . care le determină existenŃa. ToŃi factorii care concură la realizarea ei o pot influenŃa în câmpul comunicaŃional creat. prin intermediul unui canal (C). înŃeles ca ansamblu al semnelor transmise de emiŃător este vehiculat prin intermediul unui canal comunicaŃional. cinema. care transmite un mesaj (M) sau un repertoriu de mesaje (Rm) ce cuprinde conŃinuturi comunicaŃionale. mai-august 1992. Comunicarea ca liant al acŃiunilor umane Comunicarea este un proces în care un emiŃător (E) numit şi sursă de comunicare. De aceea. prin (auto)educaŃie.3. Răspunsul înglobează ansamblul reacŃiilor receptorului după primirea mesajului. poate constitui o încercare de explicare a fenomenului comunicării. pornind de la combinarea factorilor psihici (care Ńin de Eu-l individual) cu factori economici şi sociali (care Ńin de mediul în care acesta îşi desfăşoară activitatea). O comunicare perfectă. pp. care reprezintă suportul material al comunicării. Această matrice psihosocială caracterizează în mod unic fiecare persoană şi personalitate umană. folosind mai multă sau mai puŃină tehnică de specialitate. deci atunci când fac apel la acelaşi sistem de decodificare. devenind comunicare participativă. alternante pe toată durata comunicării). anul XXVI. deci persoanele respective au fost condiŃionate similar de factorii psihici proprii şi cei economico-sociali. numit şi destinatar sau public consumator. 193 . de regulă.209 67 49 . nr. casete etc.

Humanitas. care are. în noaptea de 20 spre 21 decembrie 1944. Brutus?” – la 14 martie 44 î. la propunerea englezilor: “Bravi. a punctelor forte şi slabe ale personalităŃii emiŃătorului. ca răspuns la un ultimatum german.scopurilor emiŃătorului. interese şi scopuri proprii. francezi. Se poate datora unei decodificări eronate – voit sau nu . care să-i ajute săşi îndeplinească de interesele şi scopurile. doamnă. fiul meu. .“. câte două exemple celebre de termeni. Blocajul comunicaŃional poate apare. Iulius Cezar bănuit că vrea să devină monarh al Romei este asasinat în plin Senat de un grup de conjuraŃi republicani. pe care-l aprecia în mod deosebit. blocajul comunicaŃional este generat de diferenŃa de înŃelegere a codurilor de comunicare între emiŃător şi receptor (paradoxul nivelului). rămase de atunci memorabile. ediŃia a II-a. . pentru a comenta. Văzându-l printre ei şi pe Marcus Iunius Brutus. predaŃi-vă !“. traducere de Petru CreŃia. care i-au pus şi îi pot pune încă pe participanŃii la o comunicare în situaŃia de blocaj68: . Pentru a ieşi cu măiestrie dintr-un blocaj comunicaŃional.Ch. . De regulă. apariŃia sau diminuarea blocajului informaŃional. volumul. . din partea receptorului mesajului. afective (comportamentale) şi social-politice (la nivel naŃional şi internaŃional). sună: Merde. care ar putea fi tradusă cu “Luav-ar dracu!” sau “PuneŃi-vă pofta-n cui !”) – termen rostit de generalul american McAuliffe. .Dumnezeule. într-o seară de iulie a anului 1821.mesajele non-verbale: mimica. de la primele forme de comunicare interumană şi până în prezent. a lui Napoleon. intenŃionat sau involuntar.a mesajului transmis. Bucureşti. Blocajul comunicaŃional semnifică puternic ireversibilitatea spaŃio-temporală a comunicării interumane. atingerile.“Rahat!” (exclamaŃie care. în care ne aflăm în postura de receptor.retorica (arta de a comunica convingător) şi tehnica discursului. cunoaştere de sine). iar fi strigat aceste cuvinte. pe ins. este doar o ştire!” – dialog între doamna Crawford şi Taleyrand. datorită unei imperfecŃiuni a canalului comunicaŃional. în seara zile de 18 iulie 1815. ca urmare a diferenŃelor de grad de cunoaştere dintre polii comunicării sau. Sfânta Elena. când. Cauza blocajului comunicaŃional poate fi deci. sunt: .cunoaşterea reciprocă a elementelor culturale caracteristice partenerului de dialog. în Belgia. publică.experienŃa relaŃiilor umane şi cunoaşterea psihologiei umane. . este nevoie de o puternică autocunoaştere (cunoaştere proprie. gestica. în mai puŃine situaŃii. de natură umană sau tehnică. în franceză. Pentru e evita blocajul comunicaŃional este nevoie ca fiecare din cei doi poli ai comunicării – emiŃătorul şi receptorul – să posede o competenŃă de comunicare. vorbe memorabile explicate în contextul lor istoric. Considerăm că în istoria tumultoasă a omenirii.. la Bastogne. interpersonală. de grup. ce eveniment ! – Nu este un eveniment. precum şi a oportunităŃilor şi pericolelor pe după Francois Bluche – De la Cezar la Churchill. Factorii care influenŃează competenŃa de comunicare şi deci. a sosit vestea morŃii. termenul l-au preluat şi americanii) – cuvântul rostit. ritmul şi inflexiunile vocii. şi reciproc.contextul comunicaŃional (câmpul comunicării) spaŃio-temporal. la toate nivelurile comunicării umane: cu sine însuşi. 2000 (selectiv) 68 50 . Am reŃinut.“Şi tu. rezultatele pozitive s-au datorat depăşirii cu succes a unor potenŃiale blocaje comunicaŃionale. la Waterloo. la rândul lui. rezultatele negative ale faptelor umane s-au datorat unor blocaje de comunicare intervenite între oameni cu acele prilejuri.“Nuts!” (exclamaŃie folosită de americani americană. respectiv de afirmaŃii. de către generalul francez Pierre Cambronne. în timpul unui dineu. . ConsecinŃele blocajelor comunicaŃionale sunt: cognitive (informaŃionale).

încercarea permanentă de afirmare de sine. levitaŃia este inhibată de existenŃa mijloacelor de locomoŃie ş. fără participarea sa conştientă). astăzi. Se spune. “paranormală”. După Doina Tătaru70. ale ştiinŃei şi tehnicii. cum sunt: conştientizarea propriei stări fizice şi psihice. alegerea celor mai potriviŃi prieteni. precum: transmiterea informaŃiilor şi instrucŃiunilor prin vorbire directă sau note scrise. marele filosof al antichităŃii. care fac parte din abilităŃile naturale ale omului. Aceste două forme de comunicare ancestrală. Aristotel a fost întrebat de un discipol: “În ce măsură oamenii comunicativi şi instruiŃi sunt superiori celor necomunicativi şi neinstruiŃi?” Aristotel a răspuns: “În aceeaşi măsură în care cei vii sunt superiori celor morŃi”. 228 apud Alexandru Mihăielscu (coord. 1989. 2) tehnicile de comunicare folosite. trebuie să posede sisteme similare de codificare şi decodificare a mesajelor transmise prin intermediul acestor tehnici. procesul de comunicare având ca scop evitarea blocajelor comunicaŃionale trebuie abordat din patru perspective: 1) organizarea sistemică din care face parte instituŃia respectivă: Felix A. analize. Nigro71 propun următoarele nivele sistemice de comunicare: individual – interpersonal – intragrup – intergrup – organizaŃional – interorganizaŃional – societal – global. că “telepatia este inhibată de existenŃa telefonului sau a altor mijloace comode de comunicare.m. nr. de rezonanŃă psihică). Nigro şi Lloyd G. fiecare dintre ele având o importanŃă deosebită în apariŃia şi dezvoltarea unor blocaje comunicaŃonale. de binefacerile civilizaŃiei. Se spune că. rapoarte. cap. Deşi este produs de nivelurile de cunoaştere şi interesele diferite pe care le au cei doi poli ai comunicării. În plus. după milenii de “evoluŃie umană”.8. de către subconştientul subiectului uman. 1994. precum şi delegarea responsabilităŃilor pentru a stabili acea comunicare care să evite blocajele şi să furnizeze informaŃia de cea mai mare acurateŃe. 7. pentru o eficientizare a demersurilor întreprinse de persoanele şi instituŃiile din serviciul public. pp.d. latent. Ameliorarea imaginii de sine pentru a evita cu tact un blocaj comunicaŃional presupune practicarea unor tehnici de autocunoaştere.comunicare extrasenzorială (bazată pe percepŃia extrasenzorială. de nebănuit”69. p. controlul reacŃiilor emoŃionale. planificarea minuŃioasă a unor acŃiuni viitoare. cei doi poli ai comunicării. apud Ştefan Prutianu – Comunicare şi negociere în afaceri. .comunicare empatică (afectivă. controlul mimicii şi al vocii. Bucureşti. transmiterea şi descifrarea de mesaje sub pragul percepŃiei umane conştiente.comunicare subliminală (primirea. cultivarea relaŃiilor interumane. La aceste niveluri ierarhice se impune planificarea acŃiunilor şi verificarea realizării lor pe parcurs. 3) aptitudinile dobândite sau native în legătură cu: alegerea celui mai adecvat limbaj. întocmirea unor materiale. pipăitul). văzul.) – Probleme actuale ale relansării activităŃii economice. blocajul comunicaŃional poate fi diminuat. mirosul.125 70 69 51 . Din nou. scrisori etc. sau eliminat prin: .care le presupune continuarea/blocarea comunicării. 118-123 (selectiv) 71 în Modern Public Administration. să realizeze comunicare extrasenzorială sau comunicare subliminală. Iaşi. Centrul de Informare şi Documentare Economică. în afara celor cinci simŃuri obişnuite: auzul. Toate fiinŃele umane sunt capabile. se acuză insuficienta cunoaştere a creierului uman şi se speră că cercetări viitoare vor putea aduce progrese. La comunicarea empatică se poate ajunge printr-o foarte bună autocunoaştere (cunoaştere de sine). p. de asemenea. dorinŃa de a creşte şansele de reuşită proprie. percepute numai la nivel fiziologic. gustul. . excitaŃii energetice slabe. sunt limitate azi.a. Polirom. în Studii şi cercetări economice. 1998.

autist). delirant. StabiliŃi o ierarhizare a modelelor aberante de comunicare (nevrotic. cu opinia publică. în ochii şi aerul unei persoane. iar scrisul exact (F. . contactul permanent cu semenii. Cuvintele sunt cel mai puternic drog al omenirii (R. Şi tăcerea este un răspuns (proverb românesc). între următoarele tipuri de comunicare: economică. mesaj (M). între elementele principale ale unei comunicări: emiŃător (E). 52 . . nu este mai puŃină elocvenŃă decât în alegerea cuvintelor (La Rochefoucauld). în toate împrejurările. Vorba zboară.4) atitudinile adoptate: evitarea ideilor fixe. Care sunt cuvintele cheie (paradigmele) teoriilor: .comunicării interumane şi internivelice. preconcepute. ca să-Ńi spun cine eşti (proverb românesc). Ce factori economici şi sociali puteŃi introduce în schemă ? 2. 3. ascultarea partenerului de dialog şi cultivarea dialogului. MAXIME ŞI CUGETĂRI . pentru ca sa asculŃi de două ori mai mult decât vorbeşti (Epictet). . .instrumentalistă. vorbirea îl face prompt. repertoriu de mesaje (Rm). de masă şi socială. În tonul vocii. Înainte de a scrie. câmp comunicaŃional.sociodinamica modurilor de comunicare. conŃinând legături logice. 5. canal comunicaŃional (C). Kipling).în legătură cu blocajele comunicaŃionale Spune-mi cu cine te aduni. scrisul rămâne (proverb latin). psihopatiform. Dintre teoriile cunoscute asupra comunicării. StabiliŃi o conexiune şi justificaŃi-o. empatică. TEST DE CUNOŞTINłE DETERMINAREA COMUNICĂRII INTER-UMANE 1. Bacon). receptor (R). pe care o agreaŃi mai mult (justificaŃi alegerea) ? 4. evidenŃierea adevărului. Cititul îl face pe om deplin.competenŃei comunicative. Ordinea depinde de corectitudinea limbajului (Confucius). învaŃă să gândeşti (N. dar două urechi Ńi-a dat natura. Boileau). Numai o limbă. ImaginaŃi o schemă.matricei psihosociale. desocializant.

raŃiunea. informaŃiile. ce. legate de deontologia comunicării interumane: Este bine să impunem altora modelul.). Editura Gemma Pres. cunoştinŃe. bucurie. joacă etc. Studiul de caz nr. educaŃia: păreri. credinŃele şi filosofia noastră de viaŃă ? Este moral să manipulăm. datele. Stabilirea unor relaŃii umane eficiente.6. chiar dacă o facem spre binele celuilalt ? Cine. cunoaşterea de sine. negative (încăpăŃânare. capacitatea de a trage concluzii şi de a lua decizii. cum determină şi cu ce efecte se poate ajunge la un blocaj de comunicare ? Care dintre următoarele stări ale eului (conform analizei tranzacŃionale)72 sunt importante pentru evitarea blocajelor comunicaŃionale: . modele de comportament învăŃate şi adoptate. cuprind toate stările noastre afective: pozitive (râs. prejudecăŃi. neutre (mecanismele de apărare. sentimentele. 1 AnalizaŃi şi comentaŃi următoarele afirmaŃii ale marelui savant şi literat german Johan Wolfgand Goethe: Ceea ce nu pricepi. de manipulare etc. cuprinde: gândirea analitică. Suprema culme la care poate ajunge omul este conştiinŃa propriilor sale concepŃii şi idei. - Din ce perspectivă (stare) puteŃi gestiona cel mai bine un blocaj comunicaŃional ? vezi Vera F.). ExplicaŃi ce înŃelegeŃi prin formula celebră a lui Marshall Mc Luhan – mediumul este mesajul. invidie. Bucureşti.). nu posezi. care-i deschide calea să cunoască temeinic şi alte firi. Birkenbihl – Antrenamentul comunicării sau arta de a ne înŃelege. adună şi evaluează faptele. traducere şi note de Aurelia Mihalache. 1998 72 53 . RăspundeŃi la următoarele întrebări. Nimeni n-ar mai vorbi atât de mult dacă şi-ar da seama cât de des înŃelege greşit pe alŃii. Pe care dintre doctrinele teoriei sociodinamice a modurilor de comunicare o preferaŃi şi de ce ? 7. supărare etc.

StabiliŃi-vă interesele şi apăraŃi-le. p. 4-10.un program pozitiv.România are sprijinul Americii în pregătirea pentru aderarea la UE.Studiul de caz nr. care cuprinde opinii aparŃinând exşefului DelegaŃiei Comisiei Europene la Bucureşti. 28. organizată de camera de ComerŃ Britanico-Română). probabil.2004. Acesta este dreptul vostru suveran şi veŃi fi. pentru că faceŃi asta… Îmi este clar că românii aşteaptă de la conducătorii lor . ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti . * * * . Unele Ńări s-au descurcat mai bine decât altele în procesul de negociere pentru aderare. 4. în Adevărul economic. 2 AnalizaŃi şi comentaŃi pasajele următoare. În plus. Dar integrarea nu ar trebui făcută cu orice preŃ. va fi posibilă pregătirea reformei în administraŃia publică.02.şi de la cei care pretind că le sunt conducători . 4 AnalizaŃi şi comentaŃi pasajul următor.) petrece prea mult timp în şedinŃe pentru chestiuni care ar trebui rezolvate la nivel ministerial… Problema administraŃiei publice nu va putea fi rezolvată până în 2007. 5 54 . Mihaela MătăchiŃă . Este clar că putem uita de această problemă într-un an electoral.Interviu cu Michael Guest. dar nu poate rămâne deschisă la nesfârşit. naŃional este să aderaŃi la UE şi aveŃi sprijinul nostru în pregătirile de aderare la UE. În cel mai bun caz.2004. 5.01-03.n. asistenŃa oferită de SUA este în pericol (…). Jonathan Scheele: ♦ AtribuŃiile administraŃiei publice din România nu sunt bine definite. Michael Guest: ♦ … în paralel cu demersurile pentru integrare în Uniunea Europeană. cu atât mai mult respectaŃi. nr. Suntem de părere că interesul dvs. în calitatea lor de state membre. Cei mai mulŃi dintre oamenii politici de vârf nu au beneficiat de o expunere continuă la un model de administraŃie occidental (…). p. (Guvernul român – n. anul acesta alegerile nu ne vor ajuta. care cuprind opinii aparŃinând exambasadorului SUA la Bucureşti. 25 iulie 2003 ♦ … fără un efort serios şi susŃinut din partea Guvernului României. Oferta mea rămâne deschisă.02. iar unele state din UE se pricep clar şi suficient de bine să îşi protejeze sau să îşi promoveze interesele naŃionale specifice. România trebuie să îşi apere propriile interese. în Adevărul economic. * * * . Sunt dispus să finanŃez măsurile anticorupŃie. nr.Ambasadorul SUA avertizează asupra riscului pierderii asistenŃei economice americane (cu ocazia unui simpozion pe tema accesului bolnavilor de SIDA la tratament). chiar şi din interiorul UE. nu o retorică inflamantă şi atacuri negative care nu au nici o legătură cu problemele cu care se confruntă această Ńară.Ce cred oficialii europeni că ar trebui schimbat în România (Jonathan Scheele la întâlnirea cu oameni de afaceri şi manageri. în România liberă.

Implementarea planului presupune recrutarea. instruirea. 5. Pe măsură ce îşi dezvoltă dimensiunile. După dezvoltarea unui plan de resurse umane. alegerea beneficiilor celor mai potrivite şi evaluarea permanentă a performanŃelor pentru a se verifica dacă sunt atinse obiectivele organizaŃionale. atitudinile şi competenŃele generale. Aceste activităŃi reprezintă componentele managementului resurselor umane. aducându-le la nivelul considerat potrivit în organizaŃie prin intermediul instruirii şi dezvoltării angajaŃilor. Strategia de la Lisabona revizuită 5. cât şi a celor neadecvate. Dacă organizaŃia este în creştere. Pentru asigurarea unor relaŃii benefice între conducere şi angajaŃi se desfăşoară o serie de activităŃi cum sunt gestionarea conflictelor. Oamenii nou angajaŃi trebuie să fie învăŃaŃi care sunt regulile şi standardele organizaŃiei. 5. orice organizaŃie se confruntă cu probleme legate de nevoia de resurse umane. În evaluarea performanŃelor este importantă atât evaluarea comportamentelor considerate adecvate. PiaŃa europeană a resurselor umane. O parte a acestui proces o reprezintă succesiunea managerială. Dezvoltarea resurselor umane implică un proces de instruire a oamenilor pentru a îndeplini sarcinile de care este nevoie în organizaŃie. Există un număr de tehnici de instruire şi elemente necesare pentru ca un program de instruire să fie eficient. Analizându-se proiectele şi tendinŃele viitoare ale organizaŃiei.1. Odată ce oamenii au început să funcŃioneze în cadrul organizaŃiei la nivelul potrivit apare problema recompensării lor 55 .2. integrarea. Toate deciziile de instruire trebuie să Ńină cont de motivarea angajatului supus formării. OAMENII – RESURSĂ INEPUIZABILĂ ÎN PROCESUL CUNOAŞTERII 5. Problema constă în recunoaşterea tipului de instruire de care angajaŃii au nevoie. selecŃia. Acest lucru se reflectă de obicei într-o formă de planificare a resurselor umane. adică determinarea numărului de manageri care se vor pensiona şi a măsurii în care organizaŃia dispune de oameni talentaŃi care să-i înlocuiască. instruirea şi programele de recompensare sunt create în vederea atragerii. Următorul pas îl constituie recrutarea – o procedură folosită pentru atragerea oamenilor calificaŃi să candideze pentru posturile libere din cadrul organizaŃiei. recompensarea. trebuie urmaŃi un număr de paşi necesari implementării planului. de obicei este necesar să fie ajutaŃi să îşi actualizeze capacităŃile.3. consolidarea relaŃiilor cu sindicatele sau reprezentanŃii angajaŃilor şi consilierea angajaŃilor.5. precum şi acordarea echitabilă a recompenselor. Pe măsură ce organizaŃia identifică oportunităŃile de dezvoltare disponibile. dezvoltarea. Prima parte esenŃială a implementării este determinarea numărului de oameni cu anumite abilităŃi de care este nevoie la un anumit moment. După ce oamenii au fost atraşi să solicite postul. trebuie stabilite metode de găsire şi angajare de oameni care să posede abilităŃile solicitate. iar pentru aceasta este folosit un tip de program de integrare sau orientare. Planul de resurse umane este creat în acord cu planul strategic al organizaŃiei. Managementul resurselor umane Managementul resurselor umane constă în ansamblul activităŃilor orientate către asigurarea. este folosită procedura de selecŃie pentru stabilirea persoanelor care vor îndeplini efectiv sarcinile în organizaŃie şi care vor fi angajaŃi. dezvoltării şi păstrării oamenilor cu abilităŃile necesare. După ce oamenii au fost integraŃi în sistem. este necesară corelarea lor cu abilităŃile de care va fi nevoie pentru acoperirea lor. motivarea şi menŃinerea resurselor umane în cadrul organizaŃiei în vederea realizării cu eficienŃă maximă a obiectivelor acesteia şi satisfacerii nevoilor angajaŃilor.1. Managerii creează un plan de atragere şi reŃinere a persoanelor cu abilităŃile de care are nevoie organizaŃia. se estimează numărul de oameni de care este nevoie şi tipul de abilităŃi şi competenŃe pe care le solicită eventualele posturi vacante. Recrutarea. Managementul resurselor umane.

. motivat şi coordonat factorul uman. iar managementul resurselor umane depăşeşte principiile rigide ale gestionării activelor firmei. EvoluŃia practicii şi gândirii manageriale a determinat deplasarea atenŃiei specialiştilor de la factorul material către resursa umană. mentalitate. 2. prin sentimente. Aprecierea factorului uman ca o resursă vitală. managementul poate reuşi să conducă resursa cea mai preŃioasă. conducerea managerilor si managementul muncitorilor şi al muncii. aspiraŃiile. omul trăieşte şi acŃionează în colectivitate. reprezintă marea necunoscută a unui sistem. grupuri care la rândul lor interacŃionează cu alte grupuri. precum şi procedura potrivită de evaluare a performanŃelor prin care conducerea poate lua decizii corecte de acordare a recompenselor oferite sub forma salariului sau promovării. Dezvoltarea unei culturi organizaŃionale sănătoase. Totodată. Sunt stabilite salariile considerate corecte pentru oamenii cu anumite abilităŃi şi responsabilităŃi ale postului. abilităŃile. Preocuparea susŃinută de concentrare şi direcŃionare a capacităŃilor şi eforturilor individuale în vederea realizării eficiente a misiunii şi obiectivelor stabilite. Această serie de activităŃi poartă numele de management al resurselor umane. devin preocupaŃi de beneficiile (asigurări de sănătate. Principiile esenŃiale ale managementului resurselor umane sunt: 1. cunoştinŃele. cultura. “Omul e singura resursă aflată la dispoziŃia omului care poate fi dezvoltată” afirma el. S-a ajuns astfel la concluzia că individul este mai mult decât o simplă componentă a factorilor productivi. concedii medicale şi de odihnă. Drucker în lucrarea sa “The Practice of Management” atribuia managementului trei funcŃii: obŃinerea performantei economice. Toate aceste activităŃi constituie substanŃa relaŃiilor angajaŃi-conducere.adecvate. Pe măsură ce oamenii se stabilesc în organizaŃie. Managementul resurselor umane constituie complexul de activităŃi orientate către utilizarea eficientă a personalului unei organizaŃii. fonduri de pensii) care le sunt oferite. dimpotrivă. şi “Oamenii trebuie consideraŃi ca resurse. Corelarea. AngajaŃii pot să-şi aleagă reprezentanŃi sau să se afilieze la un sindicat pentru a-şi proteja drepturile şi a-şi promova interesele şi prin urmare apare necesitatea angajării unei colaborări cu aceste structuri. Individul. Managerii şi muncitorii reprezintă împreună resursele umane ale unei organizaŃii”. Supralicitarea resurselor umane în detrimentul celorlalte afectează echilibrul dinamic al organizaŃiei. putând potenŃa o acŃiune. un proces. Numai luând în considerare toate aspectele ce definesc personalitatea umană. o activitate. motivaŃie. a politicilor şi sistemelor privind resursele umane cu misiunea şi strategia organizaŃiei. Accentuarea rolului resurselor umane nu semnifică însă o subevaluare a celorlalte resurse. iniŃierea şi desfăşurarea cu succes a activităŃilor diferitelor organizaŃii depind într-o măsură covârşitoare de gradul în care este înŃeles. dorinŃe şi în special prin conştiinŃa de sine. trebuind să Ńină seama de o serie de caracteristici ce scapă calculului economic. depinzând de unele şi exercitând influenŃe asupra altora. Conceperea sistemică a firmei implică abordarea interdependentă a resurselor. trăsăturile de temperament şi caracter. prin structura sa. urmărindu-se atât realizarea obiectivelor acesteia cât şi satisfacerea nevoilor angajaŃilor. pornind de la obiectivele fundamentale la a căror realizare concură împreună. unica resursă dotată cu capacitatea de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite. prin natura sa de fiinŃă sociabilă. de la conexiunile de esenŃă ce există între ele. Pot fi de asemenea acordate angajaŃilor servicii de consiliere pe diverse aspecte din partea managerilor sau a unor specialişti. face parte din anumite grupuri de care se simte mai mult sau mai puŃin ataşat. 3. P. 4. Conceptul de resurse umane nu este nou. 56 .. într-o manieră integrată. putând împiedica sau. Prin urmare. Atunci când apar conflicte sunt necesare intervenŃii calificate pentru a le gestiona şi rezolva constructiv.

Creşterea eficienŃei şi eficacităŃii personalului (sporirea productivităŃii). se situează în urma celei din Statele Unite. Reducerea absenteismului şi fluctuaŃiei resurselor umane. în 2005. care au investit într-o politică activă. 17. iar cel mai prost remuneraŃi lucrători sunt cei din Ucraina. în Polonia acestea s-au accentuat. muncesc pentru un Big Mac 76 de minute. sesizează că. mai puŃin permisive decât cele vestice şi cu salariile mult mai mici. în ceea ce priveşte salariul orar. Germania. comisarul european pe probleme de muncă şi afaceri sociale. Dacă Spania a reuşit să reducă disparităŃile. 4. salarii de trei ori mai mari decât maltezii. Coroborat cu sistemele de asigurări. de 0.4 şi 32. Danemarca şi Belgia sunt exemple de succes ale implementării politicilor active pe piaŃa muncii. Un salariat danez câştigă de 50 de ori mai mult decât un cetăŃean al Republicii Moldova. Politicile active în domeniul resurselor umane sunt soluŃia pentru flexibilizarea pieŃei muncii respective. stau cel mai prost . apoi în 57 . În Statele Membre UE. DiferenŃa dintre salariile minime pe economie din vechile state membre şi cele din noile state membre UE constituie însă un argument negativ în favoarea competitivităŃii economiilor mai puŃin dezvoltate din UE. iar salariile sunt mai receptive faŃă de cererea pieŃei. Suedia. 20 de minute. deşi a reuşit dublarea ei. Statistica Eurostat mai arată că între 1995 şi 2004. fiind devansată în această privinŃă doar de Cipru şi Slovenia. posturile vacante se ocupă mai repede. 3. Vladimir Spidla. Progresele nu au fost însă uniforme în toate Ńările membre UE. Malta se află pe a treia poziŃie în rândul celor 10 Ńări care au aderat la UE la 1 mai 2004. de 1. Doar portughezii sunt plătiŃi mai prost decât media "celor 10". în medie. care include investiŃii în pregătirea şi perfecŃionarea resurselor umane. 9 minute pentru o pâine şi tot 9 minute pentru un kilogram de orez. 2.Obiectivele urmărite de managementul resurselor umane constau în: 1. respectiv 15 minute de muncă. se remarcă şi o mai mare flexibilitate a joburilor. potrivit aceloraşi sondaje. Olanda. 17 minute pentru o pâine şi 16 minute pentru un kilogram de orez. 5. cea mai mare scădere a şomajului structural s-a înregistrat în Marea Britanie (3 la sută). Potrivit Eurostat. alături de consultanŃa privind cariera. cehului îi trebuie 40 de minute de muncă pentru un Big Mac. Creşterea satisfacŃiei în muncă a angajaŃilor.8 la sută. maltezii sunt plătiŃi de cinci ori mai prost decât angajaŃii din Danemarca. AflaŃi undeva la mijlocul clasamentului. viitori membri. Olanda. Irlanda. Dintre Ńările europene. Suedia. Italia şi Marea Britanie au. care câştigă de 50 de ori mai puŃin decât cei din fruntea listei. pentru o pâine. rata şomajului regional în UE se situa între 2. rata de angajare a şomerilor în UE. la extremitatea superioară în privinŃa salariilor orare pe care le plătesc. Norvegia. De asemenea. arată că forŃa de muncă estică aduce profituri mai mari. O politică activă. ar putea aduce beneficii incalculabile pe piaŃa muncii. rezolvare a problemelor şi schimbare a organizaŃiei. iar pentru un kilogram de orez. În sine. ElveŃia. polonezul are nevoie pentru a-şi cumpăra aceste produse de 42. Românii. cum ar fi cele de tip part-time sau pe perioadă determinată. 22 de minute. Liechtenstein şi Danemarca sunt. precum şi în dezvoltarea abilităŃilor. Creşterea capacităŃii de inovare. Pentru o singură calificare. PiaŃa europeană a resurselor umane În majoritatea Ńărilor central şi est-europene se lucrează mai multe ore pe săptămână decât în Ńările vest-europene. indică statisticile. Albania şi Republica Moldova. CetăŃenii noilor state membre UE muncesc mai mult decât cei din UE-15 pentru a cumpăra aceleaşi produse: astfel un olandez munceşte 16 minute pentru un Big Mac. muncitorii din Luxemburg. acest indicator nu este relevant.6 la sută.1 la sută.2. spre exemplu.

000 persoane. inclusiv Romania.2 la sută în FranŃa (în mai 2005). pentru mărirea numărului de locuri 58 . norma maximă admisă de UE. depuse săptămânal de fiecare salariat de la 35 la 48 de ore. c) 10. de la 4.outsourcing-ul (mutarea unor secŃii de producŃie a mai multor concerne în Asia sau în sud-estul Europei. în lunile care au urmat. a treia economie a Europei. Ratele şomajului în principalele Ńări membre UE erau următoarele. Olanda. Irlanda. Această creştere a numărului de salariaŃi. cu 50.48 de dolari. În timp ce în SUA beneficiul obŃinut este de 1. În 2004. iar 19 milioane au fost şomeri.4 la sută (în aprilie 2005) . productivitatea muncii. Numărul şomerilor în Japonia atingea în aprilie 2005. în timp ce numărul angajaŃilor a rămas stabil .Grecia. de mai mulŃi ani. ajungând chiar la „performanŃe” ca 8. Persoanele inactive au. însă fenomenul se va produce pe termen mediu şi lung. Polonia.11 milioane persoane. rata şomajului din UE-10 a crescut la 5. iar posturile vacante sau ocupat mai repede. Rata şomajului a sporit pentru femei.1 milioane.63. deci. a creşterii economice şi delocalizarea . într-o formă sau alta.7 la sută.5 la sută în Portugalia. peste 92 milioane de europeni au fost inactivi.000 indivizi. În ciuda politicilor aplicate. Între 1997 şi 2004 şomajul a scăzut cu 2 la sută în Spania. Între 1997 şi 2004. în ordinea crescătoare a acestor rate: a) 4.5 la sută în Lituania. analiştii prevăd menŃinerea ratei şomajului la 4. în Ńările din Europa Centrală şi de Est. Letonia. FranŃa. în ultimii 6 ani. nu sunt înregistrate ca şomeri şi se situează în afara pieŃei muncii din cauza educaŃiei. unde rata şomajului a mai scăzut.1 la sută în mai 2005. încetineşte ritmul scăderii şomajului. precum ratele diferite ale angajării resurselor umane. ceea ce înseamna aprox 5 milioane de germani fără lucru. în iunie 2005 s-a înregistrat o rată a şomajului de 11. Germania şi Spania au de pierdut din cauza stimulentelor destul de limitate pentru cei care intră sau se reîntorc pe piaŃa muncii. 14 la sută erau apŃi şi dornici de muncă.36 de dolari pentru fiecare dolar pe care îl primesc. Apreciem că legislaŃia comună. nu lucrează.5 la sută.000 mai puŃin faŃă de 2004. SituaŃia de mai sus reflectă diferenŃele mari dintre statele Europei şi SUA. Un studiu din luna mai 2006. responsabilităŃilor de familie sau a handicapurilor pe care le posedă. unde costul forŃei de muncă este mai scăzut). dar rămân încă multe de făcut pentru sporirea competitivităŃii blocului economic european faŃă de cel american reprezentat de SUA.520. Italia şi Finlanda (câte 2 la sută). Au fost înregistrate unele progrese în domeniul întăririi pieŃei resurselor umane UE şi ameliorării indicatorilor ocupării. Cauzele principale ale acestei mari rate a şomajului sunt: încetinirea. ajungînd la 1. rata persoanelor inactive atinge uneori 30 la sută în rândul populaŃiei capabile să muncească.7 la 4. Italia. cu 250. înregistrat în ultimii şase ani. Parlamentul francez a adoptat o controversată reformă a Codului muncii. Polonia şi Slovacia.2 la sută în SUA (în aprilie 2005) şi 5. FranŃa. Spania. care caută cele mai bune oportunităŃi de evoluŃie în carieră. a reprezentat cea mai mare rată a şomajului înregistrată în Hexagon. a fost cea mai mare rată a şomajului înregistrată după Al Doilea Război Mondial. în uşoară scădere. 3. privind salariile orare şi.2 la 4. angajatorii generează 1. Din cei 92 milioane. Ungaria şi Finlanda. politicile active aplicate şi investiŃiile directe vor ajuta la o reducere a acestor discrepanŃe. d) 12 la sută în Germania (în luna martie 2005).3 la sută şi a scăzut pentru bărbaŃi. pregătirii necorespunzătoare cerinŃelor.în Japonia: nivelul cel mai mic al ratei şomajului din această Ńară. b) 5. 7. Numărul muncitorilor care şi-au părăsit postul de bunăvoie în speranŃa găsirii unui angajament mai bun a sporit faŃă de anul 2004. prima economie a Europei. Italia. Spania. care permite creşterea numărului de ore de muncă. vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani. în luna martie 2005. efectuat de Saratoga Institute relevă diferenŃele substanŃiale înregistrate între Ńările europene şi SUA pentru fiecare dolar american investit într-un angajat pe perioada unui an. Ungaria şi Marea Britanie. Datorită acestor factori. de la companie.5 la sută. în general. de la 4. Politicile active implementate au dus la eficientizarea pieŃei muncii în Danermarca.5 la sută.

186 euro. Slovacia .191 euro.8 la sută în zona euro şi de la 7. un raport ce defineşte strategia economică de creştere a competitivităŃii Uniunii Europene. Cele mai ridicate procente se înregistrau în Polonia (16.4 la sută. Cu un an în urmă.februarie 2005. iar femeile .5 la sută). se observă o stagnare globală în privinŃa locurilor de muncă în UE.265 euro şi Luxemburg . se arăta că statele membre trebuie să se angajeze într-o manieră mai hotărâtă în reformele ce ar trebui să relanseze creşterea economică şi să determine apariŃia a noi locuri de muncă.207 euro.1.8 la sută.rata şomajului . Astfel de tendinŃe prin care se arată că progresele făcute sunt inegale.6 la sută.1. în Marea Britanie (de la 4.498 euro pe lună.0 la sută). în timp ce belgienii se află la polul opus. la 5.1 la sută. Lituania .6 la sută în aprilie 2005. în consecinŃă. Slovacia (15. 8. iar 7 o creştere a acestuia. stabilite prin Agenda Lisabona revizuită. cel mai bine se situa Malta.5 la sută la 6. cu un salariu mediu lunar de 543 de euro. rata şomajului era de 8.2 la sută la 8.1. dintre care sunt mulŃumitre numai 54 la sută. Lituania (de la 8. 17 au cunoscut o scădere anuală a şomajului.083 euro. 61 la sută din francezi sunt fericiŃi la locul de muncă. iar în Turcia. scandinavii sunt cei mai fericiŃi angajaŃi din Europa.6 la sută). precum şi în ceea ce priveşte relativa creştere a productivităŃii. FranŃa (8.177 euro. la 3. Danemarca (3. principalul indicator al pieŃei resurselor umane . ajunge la 240 euro/lună. Statele Membre UE trebuie să adopte calea reformelor economice într-o manieră mai convingătoare dacă vor să atingă obiectivele ambiŃioase în materie de competitivitate şi locuri de muncă. Irlanda (4. urmată de Cehia .7 la sută) şi Malta (8. Cât despre rata şomajului în rândul femeilor. primiŃi în UE la 1 mai 2004.8 la sută).125 euro.605 euro.9 la sută.9 la sută) şi Olanda (de la 4. Ungaria . 68 la sută din norvegieni.57 la sută. Letonia . Oficiul Statistic al ComunităŃilor Europene. Irlanda .8 la sută). rata şomajului în rândul lucrătorilor de sex masculin s-a redus de la 7. În Bulgaria. Cele mai scăzute rate ale şomajului erau înregistrate în Olanda (3. salariul minim atinge nivelul de 61 euro. în ciuda reformelor întreprinse de mai multe state membre. la 5. la 7. Kelly Services a realizat studiul "Lumea la locul de muncă". Pe 1 ianuarie 2004. Dintre statele membre UE.159 euro.69 euro. Cele mai importante scăderi le-au cunoscut Estonia (de la 8. bărbaŃii sunt fericiŃi la locul de muncă în procent de 59 la sută.0 la sută. Olanda .403 euro. în Slovenia (de la 6. Documentul cu privire la locurile de muncă pentru 2004-2005 arăta că. La jumătatea anului 2005. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani sunt mulŃumite de locul lor de muncă.3 la sută în Uniunea Europeană. Pe sexe. atât la nivel de sectoare. Danemarca (de la 5. conform căruia.073 euro. Belgia . 45 la sută în Olanda şi numai 35 la sută din lucrători în Belgia se bucură de serviciul pe care îl au.3 la sută în aprilie 2006). Polonia . la 4.7 la sută). la 6. FranŃa . la sfârşitul lunii ianuarie 2005.1 la sută).4 la sută.173 euro. aceasta a scăzut de la 10. de către Comisia Europeană. Creşterile cele mai importante ale ratei şomajului au avut loc în Malta (de la 7. în comparaŃie cu persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-24 de ani. Ńară care speră şi ea să fie admisă în UE. În rândul noilor membri. respectiv iunie 2006.121 euro.4 la sută).2 la sută.de muncă.5 la sută) şi în Cipru (de la 5. în Romania . de când Consiliul European a adoptat. Estonia .148 euro. la 5.5 la sută). În perioada iunie 2004 . cu numai 3 euro mai mic decât cel din Spania. "Marile orientări de politică economică pentru 2003-2005".1 la sută. precum şi pentru protejarea mediului înconjurător de efectele conexe ale acŃiunii umane asupra sa. Grecia (9.9 la sută).1 la 59 .8 la sută la 3. Într-un raport prezentat la Bruxelles.1.1. înaintea căreia se situau Grecia . şomajul atingea în zona euro. conform Eurostat. În iunie 2006.9 la sută).1. cât şi la nivel de Ńări au fost identificate încă din anul 2003. Între iunie 2005 şi. Marea Britanie .se prezenta astfel: în zona euro: 7.4 la sută) şi Luxemburg (4. suedezi sau danezi sunt satisfăcuŃi de slujbele pe care le au. cel mai scăzut nivel al salariului mediu lunar în Ńările UE de dinainte de extindere se înregistra în Portugalia .6 la sută).

FundaŃia Europeană pentru ÎmbunătăŃirea CondiŃiilor de Muncă şi ViaŃă. în statele UE. Danemarca (7. printre Ńările cu un număr mare de angajaŃi. în vreme ce ponderea în cazul bărbaŃilor este de 14. în România acesta este de doar 260 de euro.6 la sută.1 la sută) şi în Estonia (9.8 la sută. 18. la finele anului 2005.4 la sută şi. la conferinŃa acesteia din iunie 2006. 14.8 la sută). De asemenea. Eurostat se bazează pe definiŃiile recomandate de către OrganizaŃia InternaŃională a Muncii. În România există de şapte ori mai puŃini angajaŃi temporar decât în UE.6 la sută). comparativ cu tendinŃele din UE şi Ńările în curs de aderare.7 milioane în Uniunea Europeană. românii sunt cei mai "legaŃi de job" angajaŃi din Europa.2 la sută.8 la sută) au semnat un contract pe o perioadă limitată de timp. iar în Japonia . în iunie 2006. care defineşte şomerii ca fiind persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani şi îndeplinind condiŃiile următoare: nu deŃin loc de muncă. fost preşedinte al Comisiei Europene.7 la sută dintre angajaŃi au semnat contracte de muncă de tip ”part time” (pe perioadă limitată). Irlanda (8. În timp ce în Austria salariul mediu depăşeşte 2. în UE. şomajul acoperă numai persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani. a început să monitorizeze şi România. sunt disponibile a începe o activitate profesională în maxim două săptămâni de la data efectuării studiului. care să garanteze locuri de munca şi nivelul tradiŃional european de 60 . respectiv. cum ar fi de.4 la sută). În medie. în România 2. au căutat un loc de muncă în ultimele patru săptămâni prealabile efectuării sondajului. 11. Astfel. Pentru a asigura pertinenŃa comparaŃiilor şi studiilor efectuate.4 la sută în 2005. De asemenea.5 la sută în zona euro şi de 17.3 la sută). rata şomajului în Statele Unite ale Americii era de 4. se numără Polonia (26.7 la sută) şi în Grecia (26. Partidul Socialiştilor Europeni (PES) a lansat iniŃiativa creării Noii Europe Sociale.1 la sută în zona euro şi de la 9. Conform Eurostat. structură finanŃată de Comisia Europeană pentru a furniza informaŃii şi analize asupra situaŃiei economice şi sociale din Ńările membre. În Olanda. În aceeaşi lună. Slovacia (29. Aceasta în condiŃiile în care există Ńări. În ciuda faptului că statele ce au aderat la UE în 2004 sau 2007. în vreme ce ponderea femeilor cu angajamente limitate în timp era de numai 1. să se reangajeze în Dialogul Social European şi să susŃină necesitatea stabilirii unui salariu minim comun la nivelul Uniunii Europene. Jacques Delors.500 de euro pe lună. iar în Cehia şi Ungaria . exemplu Spania. ForŃa de muncă din România este atipică şi în ceea ce priveşte sexul celor care se angajează pe perioade limitate. la 9. la 9. Astfel. în Bulgaria .salariul mediu lunar depăşeşte 600 de euro. Conform estimărilor Eurostat. Portugalia (19.3 la sută dintre bărbaŃii angajaŃi aveau contract limitat.2 la sută. Ratele cele mai scăzute pentru categoria de vârstă sub 25 de ani au fost înregistrate în Olanda (5. persoanele care nu deŃin un loc de muncă nu sunt incluse în categoria şomerilor decât dacă îşi exprimă dorinŃa de a lucra. pe perioade determinate. numai 2 la sută dintre angajaŃii români au contracte de muncă pe perioade limitate. 15. se speră că decalajele vor fi micşorate în aproximativ două-trei decenii. comparativ cu 17. recomanda UNICE (Uniunea ConfederaŃiilor Industriale şi Patronale din Europa). În iunie 2006. rata şomajului în rândul celor cu vârste sub 25 de ani a fost de 16.5 la sută) sau Slovenia (17. unde aproximativ unu din trei angajaŃi (33.4 la sută). În Spania această diferenŃă se datorează faptului că vârsta legală minimă pentru ocuparea unui loc de munca este de 16 ani.de 4.2 la sută dintre angajate au semnat cu angajatorul un contract pe perioadă determinată. DiferenŃe de definire a şomajului între statele membre UE: în Spania şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.sută.160 de euro.5 la sută. au un ritm de creştere superior statelor Europei Occidentale.5 la sută).2 la sută).1 la sută în UE.4 la sută în Uniune. Din aprilie 2005.5 milioane de persoane erau în şomaj în zona euro şi 17. iar cele mai ridicate în Polonia (32. Eurostat calculează rata şomajului după un algoritm armonizat de tratare a datelor furnizate de către statele membre.

iar reînnoirea populaŃiei va deveni imposibil de realizat în două treimi dintre Ńările UE. Formula de calcul a costurilor forŃei de muncă se bazează pe salariul mediu naŃional. în 2007. continuă să-şi menŃină locul de lider demografic în Europa. în ianuarie 2007. unde datorită preŃurilor mari salariul la PPC (în valoare de 1. Însă. în aceste Ńări. Cu 5.570 de euro pe lună. Conform unor proiecŃii ale Eurostat. de la Atlantic la Urali. Este necesar să discutăm aspecte concrete. "Guvernele statelor membre UE sunt cele care decid politicile. În medie. El a respins afirmaŃia conform căreia vederile liberale ale actualului preşedinte al Comisiei Europene.3-1.cu 174 euro. Cu toate acestea. culegând roadele politicii sale familiale. ExplicaŃia constă în faptul că în Bulgaria preŃurile sunt mult mai mici. Aceasta ar fi consecinŃa unei rate scăzute a natalităŃii. cu 1. salariul minim din România era de 204 euro. securitatea socială şi alte beneficii. Alte Ńări în care se înregistrează salarii minime reduse sunt Letonia . cu precădere în Spania (unde se prevede o diminuare de 1. cu 1. Malta. cu 1.4 de copii de fiecare femeie. ca un contrabalans la scăderea natalităŃii.00 de locuitori în plus). Jose Manuel Barroso. urmat de Irlanda. a explicat că UE "ar trebui să însemne nu concurenŃă între state. trecând de la 82. în funcŃie de PPC. Spania. spre deosebire de România. Per total. în ipoteza unei imigraŃii zero. ImigraŃia ar putea funcŃiona. precum stabilirea unui salariu minim comun şi consolidarea consiliilor europene de muncă.6 milioane de imigranŃi.503 euro) este mai mic decât cel real. Astfel. Slovenia şi Portugalia. Spania ar trebui să primească până în 2030 un număr de 3. ceea ce va permite populaŃiei sale să crească. La conferinŃa de presă organizată cu acest prilej. Banii cheltuiŃi pentru forŃa de muncă în Ńările UE din vestul Europei sunt cel puŃin de patru ori mai mari decât cheltuielile cu resursele umane ale Ńărilor membre UE din centrul Europei. Poul Nyrup Rasmussen. cu 1. salariul minim variază între 470 şi 668 euro.protecŃie socială. mâna de lucru este cu 15 la sută mai ieftină în UE decât în SUA. ci. Delors a afirmat ca Dialogul Social la nivelul UE nu este eficient şi a avertizat UNICE asupra neglijării procesului: "InstituŃiile europene trebuie să încurajeze patronii să revină la masa negocierilor. 61 .8 milioane de locuitori până în 2030. În Grecia. recomandând liderilor UE să "gândeasca în stil european" mai des. pe de altă parte. de Belgia.6 milioane la 81.88) nu este devansată decât de cea a Irlandei. dar alegerea unui stat nu ar trebui să afecteze alte state". pe ultimul loc din UE. Statele membre au de ales între mai multe variante. La polul opus se afla Luxemburg unde este cel mai ridicat salariu minim. definit proporŃional cu nivelul de dezvoltare al fiecărui stat membru. adăugând că aceştia ar trebui "să vadă mai departe de lungul nasului". costurile sănătăŃii şi beneficiile pentru persoane cu dizabilităŃi.363 de euro. specialiştii au constatat un declin demografic masiv al "bătrânei" Europe. salariul minim din Româania se plasa. Cel mai scăzut salariu minim. FranŃa. construcŃie de poduri sociale.cu 172 euro şi Lituania .5 milioane): acestea sunt trei Ńări. Calculat la paritatea puterii de cumparare (PPC). obligatorii şi tipice. Uniunea ar putea pierde 14. în acelaşi an se înregistra în Bulgaria. în care rata natalităŃii se situează în jurul valorii de 1. La PPC. echivalentul a 216 euro. astfel ca Europa să poată face faŃă presiunii globalizării. şi Marea Britanie. Olanda şi Finlanda. Rata sa de natalitate (1. unde atingea doar 92 euro." a spus el. de 1. imigraŃia va duce la o creştere de 25 milioane de locuitori în întreaga Uniune Europeană.6 milioane de locuitori a populaŃiei). ar putea afecta proiectul PES de promovare a unei noi Europe sociale. Aceasta în condiŃiile în care. în Italia (-5 milioane) şi în Germania (-7.1 milioane de locuitori.2 milioane de intrări. FranŃa este urmată de Marea Britanie (850. deci.244 euro. pe primul loc se află tot Luxemburgul. inclusiv pensiile. Germania va ajunge aproape să îşi menŃină evoluŃia actuală.403 euro. Ar trebui să discutăm despre un salariu minim comun. Preşedintele PES. puterea de cumpărare depăşeşte 300 de euro.292 euro şi Olanda. are o putere de cumpărare mai mare. în contextul Dialogului Social" a spus Delors. urmat de Marea Britanie.

deşi ideea poate părea nerealistă. estimând că introducerea ar costa 62 . Partidul cancelarului Angela Merkel – Creştin-Democrat se opune ferm. Premierul landului Bavaria.000 de euro. Estonia. de obicei. mai puŃin de jumătate din nivelul mediu de 82. Niciodată de la crearea Republicii Federale Germania numărul şomerilor nu a fost mai mare. FranŃa. Într-un interviu acordat la începutul lunii iulie 2007. la rândul lor. în timp ce managerii din Austria şi Danemarca primesc anual. cu o medie de 24.000 de euro şi omologii lor bulgari. preciza că. la jumătatea anului 2007. lucrătorii din Vest pot cumpăra. rate de creştere mai rapide. ajutorul de şomaj pentru şomerii de lungă durată a fost cumulat cu ajutorul social. Dar economiile din Est au. Sistemul de impozite actual încurajează munca la negru şi îi demotivează pe cei ce au idei. Grecia. Ungaria. neexistând reŃete miraculoase de combatere a lui. DesfiinŃarea locurilor de muncă contribuie la reducerea cheltuielilor. Dacă investiŃiile nu vor spori şi germanii nu vor scăpa de teama de a economisi la maximum. Portugalia. după cum a anunŃat pe 2 martie 2005. Lituania. dar nu reprezintă o soluŃie. Edmund Schtoiber. de peste 5. Joaquin Almunia. La extrema cealaltă se află directorii români. iar în România. şi anume. Un alt mare rău este creşterea birocraŃiei. salariul minim este fixat la 1. Este un scandal ca oameni de 55 de ani să fie scoşi înainte de termen la pensie sau concediaŃi. OpoziŃia germană a propune guvernului federal încheierea unui Pact pentru Germania. Polonia. 20 din cele 27 de state membre asigură un salariu minim legal: Belgia. în plus. În ceea ce priveşte costurile din Europa. comisarul european pentru probleme economice şi monetare. astfel că şi veniturile ar putea avea un ritm de creştere mai mare faŃă de Ńările occidentale. În Luxemburg.2 milioane persoane fără ocupaŃie. publicaŃiei “Die Zeit”. Spania. chemat să remedieze această plagă. Acest subiect divizează profund coaliŃia aflată la putere în Germania. autorităŃile de la Bruxelles ar putea obliga statele UE să adopte un salariu minim propriu. Presiunile au crescut inimaginabil asupra guvernului socialecologist de la Berlin. Statul trebuie să ajute la crearea de locuri de muncă pentru personalul necalificat. în medie. Letonia. al cancelarului Gerhard Schroeder. în vreme ce în Bulgaria salariul minim este de 92 de euro lunar. reducerea impozitelor de întreprindere. Cehia şi Marea Britanie. Şomajul de masă. Olanda. Acestea critică întreprinderile că nu-şi fac datoria şi nu crează noi locuri de muncă. unde persoanele din conducerea companiilor câştigă în medie 138. care să cuprindă zece măsuri de urgenŃă pentrua a reduce pe termen scurt şomajul.000 de euro. cu 50 la sută mai multe produse şi servicii cu salariul net decât cei din Est. conjunctura economică nu poate creşte în această Ńară. chiar dacă în iunie 2007 a încheiat un acord de compromis. Oficiul federal al muncii. Conducerea întreprinderilor şi consiliile de administraŃie trebuie să găseasca soluŃii adecvate pentru ca. OpoziŃia creştin-democrată şi liberală au acuzat guvernul german de eşec şi au cerut ca legea Hartz IV să fie urmată şi de alte reforme care să flexibilizeze piaŃa muncii. În general. Luxemburg. directorii din Europa de Est câştigă cu mult mai puŃin decât cei din Vest şi. Cele mai mari salarii de manager sunt înregistrate în ElveŃia. Irlanda. Slovacia. Malta. cu un salariu mediu de 30. sunt chemate să renunŃe la politica rigidă tarifară. Astfel. decât un manager din Bulgaria.570 de euro. Bulgaria. creat în ultimii 30 de ani în Germania nu poate fi redus peste noapte. De la 1 ianuarie 2005. Sindicatele. Slovenia.000 de euro.000 de euro. ora de lucru este prea scumpă. România. a cerut în mai multe rânduri. aproximativ 95. salariul minim echivala cu 204 euro. care extinde la mai multe sectoare economice aplicabilitatea salariului minim. în final climatul în firmă să nu fie compromis şi oamenii daŃi afară. Germania nu are un salariu minim generalizat. Agravarea şomajului se datorează în principal reformei pieŃii de muncă cunoscută sub numele de Hartz IV. În Germania. În cadrul UE. un director elveŃian poate cumpăra de patru ori mai mult cu banii pe care îi câştigă.000 de euro cât câştigă omologii lor din Vest. supranumită cândva “locomotiva Europei”. plătesc şi taxe mai mari.Directorii din Europa de Est au un salariu mediu anual de cca 35.

"Pentru a răspunde provocărilor secolului al XXI-lea. summitul de la Köln introduce dialogul macro-economic dintre partenerii sociali – guvernele statelor membre şi Comisia Europeană. pentru a creşte competitivitatea dar şi pentru a realiza o piaŃă a muncii mai flexibilă. în special pentru întreprinderile noi şi cele mici şi mijlocii. a încurajat statele membre să pună în operă reforme structurale pentru a liberaliza capitalurile. DeputaŃii europeni au solicitat prin acest raport o politică activă a muncii. Statele membre ar trebui să revizuiască şi să-şi adapteze sistemele de securitate socială şi să aplice politici active. Apoi. la jumătatea lunii iulie 2007. temporare. dreptul muncii ar trebui consolidat şi ar trebui acordată prioritate angajărilor legale.întreŃinerea condiŃiilor pentru o evoluŃie sănătoasă a economiei şi de realizare a perspectivelor de creştere favorabilă prin intermediul unor politici 63 . realizat de Jacek Protasiewicz (PPE-DE. pentru a asigura îmbunătăŃirea mobilităŃii muncii în cadrul Uniunii. din 1998. strategie care a stabilit obiective adaptate specificului naŃional al statelor componente. din anul 1997 a propus implementarea unei strategii europene a locurilor de muncă. Orice altă formă non-standard de contracte (cu durată determinată. Pentru combaterea exploatării lucrătorilor care nu au acte în regulă. Strategia de la Lisabona revizuită Summitul de la Luxemburg. care să permită găsirea cu mai mare uşurinŃă a unui loc de muncă şi transferarea dintr-un loc de munca în altul. desfăşurat în 23-24 martie 2000. a propus şefilor de de state şi de guverne ale celor 15 membri de atunci ai Uniunii Europene. implementarea unei strategii. În anul 1999.3.locuri de muncă. Parlamentul cere simplificarea procedurilor administrative pentru firme. . în timp ce social-democraŃii doresc introducerea salariului minim în economia germană. Parlamentul Europeana solicită statelor membre să înlăture restricŃiile în ceea ce priveşte accesul pe piaŃa muncii lor. pentru a face faŃă mondializării şi provocărilor legate de economia bazată pe cunoaştere. în vederea revigorării pieŃei muncii.desăvârşirea pieŃei interne a Uniunii. summitul de la Cardiff. chiar în perioadele de creştere economică. modernizarea modelului social european prin investiŃii în resursele umane şi luptând contra excluziunii sociale. Contractele de muncă ar trebui să prevadă timp de lucru "suficient de flexibil" pentru ca angajaŃii să fie capabili să găsească un echilibru între perioada petrecută la locul de muncă şi obligaŃiile familiale. În fapt. decât să protejeze locurile de muncă din sectorul particular". Consiliul european de la Lisabona. Un "timp de lucru flexibil" ar contribui la îmbunătăŃirea situaŃiei locurilor de muncă în Europa. serviciile şi pieŃele. menită să transforme economia Uniunii Europene în economia cunoaşterii. Raportul. ca răspuns la nevoile în schimbare ale pieŃei muncii. 5. încheiate prin agenŃii de recrutare. accelerarea reformelor structurale pentru întărirea competitivităŃii şi inovării. garantând siguranŃa şi flexibilitatea necesară. Dreptul muncii în UE trebuie să confirme contractele pe durată nedeterminată ca o regulă generală. recurgerea repetată la servicii independente) ar trebui să considere şi acordarea de sprijin lucrătorilor care trec de la un statut profesional la altul. Consiliul european de la Lisabona a formulat o strategie pe zece ani. PL) se referă la o combinare între flexibilitate şi securitate pe piaŃa muncii. "Poverile administrative excesive" îngreunează primirea noilor lucrători. Consiliul a stabilit o strategie globală care vizează în principal: pregătirea tranziŃiei către o societate şi o economie bazată pe cunoaştere. În luna martie 2000. indica un raport prezentat Parlamentului European. dreptul muncii trebuie mai degrabă să asigure siguranŃa locului de muncă pe tot parcursul vieŃii. cea mai dinamică şi competitivă economie a planetei. care să permită creşterea productivităŃii şi îmbunătăŃirea calităŃii locurilor de muncă.

s-a încercat reformularea Strategiei de la Lisabona. socială şi de mediu a Uniunii europene şi a mijloacelor de a pune în operă şi de a atinge obiectivele Strategiei Lisabona. în trei dimensiuni. ReuniŃí la Bruxelles. adoptat în martie 2005 şi Programele NaŃionale de Reformă. cea a mediului. La începutul activităŃii actualei Comisii europene. prezidată de portughezul Jose Manuel Durao Barroso. o ameliorarea cantitativă şi calitativă a locurilor de muncă. generalizarea accesului la Internet şi la resursele multimedia pentru toate şcolile. în 2005. introducerea de mijloace politice care răspund nevoilor atât societăŃii informaŃionale cât şi cercetării-dezvoltării. respectiv noul cadru al Strategiei Lisabona. destul de conservatoare la modificări. printre altele. în condiŃiile avansării proceselor de globalizare.macro-economice judicioase. o crearea de parteneriate. Raportul de primavară al Comisiei Europene este singurul document de pe agenda Consiliului European de primăvară. iar pe baza analizării contextului economic şi social existent în UE. Societatea informaŃională şi-a propus. prezentarea unui plan de acŃiune global denumit ”eEurope” care are ca obiectiv îmbunătăŃirea accesului la noi tehnologii pentru particulari. la 25-26 martie 2004. La Consiliul desfăşurat la Goteborg în 15-16 iunie 2001. pentru moneda electronică şi pentru vânzarea la distanŃă a serviciilor financiare. un raport al Comisiei Europene analizează în detaliu stadiul implementării strategiei. se propune reducerea costurilor utilizării Internetului. De atunci. cu apărarea cauzelor nobile ale mediului şi asistenŃei sociale. În primăvara anilor 2005 şi 2006. Pentru atingerea obiectivelor fixate la Lisabona. de a examina într-o manieră coordonată consecinŃele economice. până în2010. gândită pentru a crea o economie europeană mai competitivă. o relansarea creşterii şi dezvoltării. în vederea atingerii acestor obiective. De asemenea. anual. Liberalizarea serviciilor este un alt element important al Strategiei Lisabona. Acestă nouă abordare. acestor obiective li s-a introdus o nouă dimensiune. şefii de state şi de guverne au dezbătut situaŃia economică. vor fi inventariate reperele de acŃiune la nivel naŃional şi comunitar. şefii de stat sau de guvern ai Ńărilor membre UE au evaluat din nou progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite la Lisabona şi au definitivat priorităŃile viitoare. în vederea atingerii acestor obiective. În anul 2000. cunoscută şi ca Agenda Lisabona. când şefii de stat sau de guvern ai UE evaluează progresele înregistrate în atingerea obiectivelor fixate la Lisabona şi stabileşte priorităŃile viitoare. summitul Ńărilor europene membre ale UE în acel moment a aprobat Strategia de la Lisabona ia în considerare aproape toate activităŃile UE în plan economic. în fiecare primăvară. Ca urmare. sociale şi de mediu şi de a Ńine cont de acestea. social şi de protecŃie a mediului. Socialiştii au catalogat relansarea Agendei Lisabona drept un start dezamăgitor pentru 64 . adoptarea unei legislaŃii pentru comerŃul electronic. ca urmare a Rapoartelor Comisiei Europene. o realizarea unei foi de parcurs pentru a Ńine cont de lărgirea UE. Agenda Lisabona reprezintă un nou experiment european prin care se propune crearea a 6 milioane de locuri de muncă. aflate pe agenda Consiliilor Europene de primavară respective. prin care UE îşi propunea să dezvolte până în 2010 cea mai competitivă şi mai dinamică economie mondială. în sensul apropierii textului său de realitatea europeană. administraŃii şi întreprinderi prin racordarea cât mai mare la Internet şi prin stimularea comerŃului electronic. veche de mai bine de 5 ani. membrii Consiliului au fixat cinci priorităŃi: o accelerarea ritmului reformelor. reprezintă conceptul de dezvoltare durabilă. statele membre vor adopta un set de priorităŃi pentru eficientizarea demersurilor în cele două domenii de interes major pentru dezvoltarea UE. A reieşit cu pregnanŃă modificarea strategiei iniŃiale.

"DeclaraŃia de la Lisabona". revizuită. susŃinute. susŃinerea unui asemenea ideal nu putea fi catalogat decât ca o utopie. Europa poate să asigure standardul de viaŃă şi protecŃie socială. Pe lângă apelurile repetate pentru creşterea investiŃiilor în educaŃie şi cercetare. "tot mai multe persoane să fie atrase pe piaŃa forŃei de munca". mai mult sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Agenda Lisabona revizuită sau "Noua Strategie de la Lisabona" nu mai subliniază faptul că economia UE ar trebui să devină până în 2010. este nevoie să ne asigurăm că PiaŃa Unică oferă un mediu care răsplăteşte acele afaceri ce inovează. sublinia Comisarul european pentru concurenŃă. în faŃa unor coloşi economici ca Japonia şi America. în acest scop trebuie ca 3 la sută din PIB să fie canalizat spre domeniile de cercetare şi dezvoltare. creştere economică şi productivitate. "Desigur. actuala Comisie Europeană. a declarat preşedintele Grupului Socialist din Parlamentul european. care proclama transformarea Europei în cea mai competitivă regiune a lumii până în 2010. care mai susŃinea faptul că politica concurenŃei este de o importanŃă fundamentală pentru viitorul parteneriatului pentru dezvoltare şi pentru locuri de muncă: "Am creat deja o PiaŃă Unică europeană şi au dispărut multe bariere din calea comerŃului şi dezvoltării. dar 65 . Propunerea Comisiei de relansare a Agendei Lisabona a stârnit controverse privind cei trei piloni ai procesului: creştere economică şi competitivitate. cât şi un instrument cheie pentru realizarea Agendei Lisabona". până în 2010. investesc în cercetare-dezvoltare şi furnizează produse de mai bună calitate şi la preŃuri mai mici. Cei 200 de europarlamentari socialişti se tem că strategia revizuită a Comisiei neglijează dimensiunea socială şi de mediu a competitivităŃii europene. cea mai competitivă şi mai dinamică economie pe plan mondial. pare ridicolă în faŃa americanilor. În primul său raport anul asupra progreselor spre atingerea obiectivelor Lisabona. condusă de portughezul Jose Durrao Manolo Barroso. ConcurenŃa conduce la competitivitate. pe drept cuvânt. Comisia a inclus necesitatea definirii unei politici energetice comune în cadrul UE. Nu de această strategie au nevoie milioanele de europeni fără locuri de muncă". dezvoltarea nu este un scop în sine. prin realizarea unei pieŃe interne în acele domenii unde este loc de "creştere şi angajare". "Nu vom reuşi să facem Europa cea mai competitivă zonă a lumii până în 2010. Doar prin intermediul unei creşteri dinamice. mândri de această realizare unică. larg mediatizată. pentru creşterea productivităŃii şi crearea de noi locuri de muncă. incluziune socială şi protectia mediului înconjurător.noua echipă de comisari: "Europa are nevoie să se focalizeze pe schimbări realiste. ar putea permite. pe care cetăŃenii europeni îl aşteaptă". patru domenii prioritare. America vede Europa ca un continent prea orientat spre interior. uneori într-un mod periculos. este atât o premisă obligatorie. d-na Neelie Kroes. Probabil. Oricum. prin reducerea şomajului în rândul tinerilor şi prin modernizarea sistemului de protecŃie socială. de aproape 3 la sută pe an. Strategia se bazează pe trei axe vitale: "a face din Europa un loc mai atractiv pentru investiŃii şi pentru a munci". Acesta este rolul concurenŃei. crearea locurilor de muncă anunŃate şi o creştere economică medie. precum şi rate mai mari de ocupare a forŃei de muncă. "crearea locurilor de muncă". Europenii sunt. Programul actual al Comisiei Europene se concentrează pe acŃiuni de susŃinere a Uniunii şi statelor membre. care necesită măsuri energice. dacă Europa trebuie să-şi atingă întregul potenŃial pentru dezvoltare. O politică a concurenŃei. "inovarea şi cunoaşterea să fie puse în slujba creşterii economice". iar acest lucru nu se va face prin imitarea Americii. a căror productivitate pare să urce pe noi culmi. Strategia Lisabona privind competitivitatea Uniunii Europene. europeană. eficientă şi bine condusă. a definit în ianuarie 2006.

pe 7 septembrie 2004. care a pus sub semnul întrebării fezabilitatea atingerii obiectivului Lisabona: "Cred că trebuie să facem. o mai bună reglementare a acŃiunilor. realizarea propriu-zisă a pieŃei interioare . FMI a precizat că economia din zona euro ar putea să rămână în urma celei americane. preşedintele Comisiei Europene.cunoaşterea şi inovarea sunt motoarele creşterii durabile . 66 . parteneri sociali şi ai societăŃii civile. 3. A fost un scop foarte ambiŃios şi mulŃi îl consideră prea ambiŃios". dacă nu recurg la măsuri de modernizare a propriilor industrii. Comentariul lui Eichel venea după o observaŃie similară a Preşedintelui Comisiei europene. în ciuda problemelor cu care se confruntă SUA. 7. Cele trei axe se conjugă în zece domenii de acŃiune: 1. în cadrul unui parteneriat pentru creştere şi întrebuinŃarea forŃei de muncă. a avea permanent în vedere dimensiunea mediului . inclusiv noi". cât şi naŃional.trebuie mai multe locuri de muncă pentru a realiza o mai bună coeziune socială. a face din SapŃiul European al EducaŃiei Formării o realitate . Jose Manuel Barroso. cât mai mult posibil. regionale. de pe urma uraganelor ce au afectat rafinariile sale . a pune dimensiunea socială în serviciul creşterii şi al folosirii resurselor umane. 9. 8. Cele trei mari axe ale relansării sunt: . El a adăugat că Bruxelles-ul va face paşi clari către eliminarea reglementărilor ce impiedică dezvoltarea economică europeană. mai multă creştere economică durabilă. a avertizat Ńările europene că sunt în pericol de a se confrunta cu un declin economic. realizarea SpaŃiului European de Cercetare (SEE) . pentru a ne apropia de a acel scop. . edificarea pieŃei interioare prin transpunerea unitară a directivelor. promovarea tehnologiilor şi existenŃa unei reŃele industriale solide . UE se angajează ca şi ea să pună în practică un program comunitar paralel cu aceste două obiective stabilite la Lisabona. acest program va implica instanŃe parlementare. afirmând că regiunea are în faŃă un "viitor foarte nesigur". Jose Manuel Barroso. Fiecare stat membru se angajează să aplice un program naŃional de reformă pentru 3 ani. întărirea dimensiunii externe . accentul pe IMM-uri. mai multe locuri de muncă şi de mai bună calitate. respectarea înŃelegerilor OMC de la Doha şi a acordurilor regionaule . un mecanism de guvernanŃă. Hans Eichel. în special datorită creşterii preŃului petrolului. atât la nivel comununitar. spunea exministrul german de finanŃe. 10. 4.Europa trebuie să devină mai atractivă pentru investiŃii şi muncă . acordarea ajutoarelor de stat. . după ce a evaluat ratele de creştere europeană ale momentului. La jumătatea lunii septembrie 2005.obiectivul este corect şi toate Ńările UE trebuie să contribuie la el. angajarea reformei pieŃei muncii şi a protecŃiei sociale . 2. 6. promovarea inovaŃiei sub tote formele sale . 5. Semnalul său de alarmă vine după ce FMI şi-a modificat prognozele economice pentru zona euro. extinderea societăŃii informaŃiei . Strategia de la Lisabona revizuită are următoarele obiective generale: investirea a 3 la sută din PIB în cercetare şi dezvoltare.

a pune în serviciul lor "ghişete unice". interconectate. până în anul 2010. urmată cu punctajul de 9. independente. la credite. majoritatea Ńărilor UE au un scor mai mic de 6 în ceea ce priveşte "însuşirea" Agendei Lisabona. a propune noi forme de organizare a muncii. Punctaje bune înregistrează şi Marea Britanie. 67 . Bruegel. în îndeplinirea criteriilor de transformare a Europei în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere. Pentru inovatori şi cercetători : diversificarea activităŃilor fondurilor europene de investiŃii în favoarea finanŃării IMM-urilor inovante. Printre Ńările cu punctaj mic se numără Belgia (3). iar Polonia se situează pe ultimul loc. prezentat pe 20 martie 2006. a prezentat pe 14 martie 2006 un studiu asupra relansării Agendei Lisabona. au prezentat o evaluare a progreselor realizare pentru atingerea obiectivelor din Agenda Lisabona. două grupuri de reflecŃie. multiplicarea şi favorizarea apariŃiei de platforme tehnologice. a partenerilor sociali şi a societăŃii civile în stabilirea criteriilor programelor naŃionale de reformă. în topul statelor care înregistrează progrese se situează Danemarca. În primăvara anului 2006. Danemarca. mai optimist. microcredite şi alte moduri de finanŃare. dar şi pe cele codaşe. a utiliza importantul potenŃial al reŃelelor de susŃinere reorganizate. Polonia. Spania. extinderea mijloacelor de finanŃare ale Băncii Europene de InvestiŃii (BEI) la proiecte ale cercetării şi dezvoltării mai riscante. în timp ce Ńările mediteraneene precum Italia. Grecia şi Portugalia au note mai slabe. dezvoltarea cercetării integrate între întreprinderi şi universităŃi. Studiile acestor grupuri nominalizează statele membre UE care au reuşit mai bine. adică implicarea parlamentelor naŃionale. al performanŃelor în îndeplinirea obiectivelor Lisabona. la nivel naŃional şi regional. a dezvolta învăŃarea de-a lungul întregii vieŃi. de alte 4 Ńări: Austria. Olanda şi Finlanda. de grupul de reflecŃie londonez Centrul pentru Reformă Europeană (CER). Grupul de reflecŃie bruxellez. Într-un alt tabel. dezvoltarea mecanismelor de susŃinere a IMM-urilor inovante. a generaliza tehnologiile informaŃiei şi comunicării (TIC) în cadrul IMM. urmată îndeaproape de Suedia şi Austria. Pe o scală de la 1 la 12. Germania (2) si Marea Britanie (2). Estonia are cel mai bun nivel de "însuşire" (punctaj de 11 din maximul de 12). dezvoltarea parteneriatelor pentru l'inovaŃie şi a polilor de inovaŃie la nivel regional şi local. raŃionalizarea şi întărirea reŃelelor de susŃinere tehnică a inovaŃiei în întreprinderi. ameliorarea condiŃiilor de mobilitate şi exerciŃiu profesional a cercetătorilor. mai eficiente pentru IMM-uri.Strategia revizuită cuprinde următoarele acŃiuni de realizat : Pentru antreprenori : a le propune reglementarea mai simplă şi a le diminua sarcinile administrative. la Bruxelles. a lărgi şi facilita accesul lor la capitalul risc.

. Concluzia simplă 68 . din emoŃiile lăuntrice. pusă în slujba neamului şi a Ńării. iubirea de adevăr. aceste minŃi luminate au decelat ansamblul de trăsături de conştiinŃă şi de comportament care se constituie în caracteristicile naŃionale ale poporului român. inter şi postbelice asupra trasăturilor poporului român . Necesitatea unui sistem naŃional de evaluare Tot mai pregnant se impune necesitatea unor evaluări a faptelor şi acŃiunilor umane. AvuŃiile naturale. postula în lucrarea sa. « Capitalul unei Ńări.6. Este o sfântă datorie să păstrăm comorile neamului.. cercetările publicate în Revista de Igienă Socială de dr. Necesitatea unui sistem naŃional de evaluare.. în special în primele decenii ale secolului al XX-lea de cunoaşterea şi evaluarea matricii spirituale a poporului nostru. Emil Cioran. fost vicepreşedinte al acesteia: în structura bogăŃiei unei naŃiuni.. profundul nostru gânditor. aflat în competiŃie cu sine însuşi. susŃinută la sfârşitul secolului al XXlea de un program de studii al Băncii Mondiale. al indivizilor pentru o naŃiune. O Ńară are valoare numai când devine o problemă pentru alŃii.) sinucidere. » . iubirea de dreptate. Să păstrăm apoi şi să întărim aceste forŃe vii care dau puterea neamului nostru. materiale şi spirituale trebuie evaluate. dar şi cu celelalte popoare ale continentului şi ale planetei.” Aceşti iluştri oameni de ştiinŃă români au demonstrat în studiile lor ante. Numai prin aceste şapte forŃe vii a putut să învingă neamul nostru toate marile pericole. de pildă ce susŃinea acesta în revistele vremii.). ViaŃa Universitară (Sibiu) şi Timpul (Bucureşti): „Soarta popoarelor a determinat-o totdeauna sufletul lor (.o realitate.1. capitalurile produse cca 20 la sută şi activele naturale cca 20 la sută. cuantificate şi măsurate pentru a putea fi folosite în beneficiul omului. iubirea de Ńară. unei naŃiuni. unirea înseamnă viaŃă şi victime .. 6. dezordinea duc la servitute şi moarte. Rosturile devenirii unei Ńări îşi au atâtea raŃiuni în psihologia poporului respectiv. iubirea de neam. când numele ei înseamnă atitudine.1.Concepte pentru evaluarea potenŃialului uman. “Românismul – catehismul unei noi spiritualităŃi” de Constantin Rădulescu-Motru (1936). Iată.2... G. Conceperea şi aplicarea unui sistem de evaluare permanentă a avuŃiilor unui popor este o activitate extrem de importantă. menită să ilustreze potenŃialul material şi spiritual al acelui popor. “Psihologia poporului român” de Constantin Rădulescu-Motru(1910). “Schimbarea la faŃă a României” de Emil Cioran (1939). menŃionată mai sus: „O Ńară nu se naşte şi nu creşte dinafară. ci. Cele şapte comori trăite în zbuciumate epoci istorice: iubirea de limbă. la acest nou început de secol şi de mileniu. Întrezărind rolul important şi creator. pe multiple planuri. studiile la care ne referim au încercat să elaboreze o evaluare a potenŃialului material şi uman al României – unele dintre ele adevărate lucrări ştiinŃifice şi metodologice: “Introducere în psihologia poporului român” de Dimitrie Drăghicescu (1907). Iuliu HaŃieganu. Într-o ordine cronologică ad-hoc. sănătatea cetăŃenilor. comori scumpe pe care neamul nostru le-a observat secole de-a rândul. EVALUAREA RESURSELOR UMANE 6. nu-l dă averea materială... iubirea de libertate au fost şi sunt podoabele casei noastre. ci.. realizat sub conducerea lui Ismail Serageldin. Diviziunea înseamă(. studiile diferite publicate de dr. MinŃi luminate ale României s-au preocupat de-a lungul timpului. Un popor devine naŃiune numai când ia un contur istoric original şi îşi impune valorile lui particulare ca valabile universal. Discordia.. Tot ceea ce omul a acumulat în activităŃile sale îi aparŃine şi este menit să-i facă viaŃa mai liberă.. anarhia. 6. resursele umane deŃin în medie 60 la sută. între anii (1939-44).3.. Banu între anii 1934-35. Specificul poporului român 6.

În efortul de restructurare a instituŃiilor Uniunii Europene (UE) se manifestă preocuparea tot mai accentuată a statelor membre pentru evaluarea performanŃelor tehnice şi umane. dar şi precizarea sensurilor şi direcŃiei dorite. Unul dintre motivele acestei situaŃii este o severă lipsă de flexibilitate în structurile instituŃiilor vest-europene şi în abordarea de către acestea a problematicii evaluării potenŃialului material şi uman. capitaluri – bunuri şi resursele umane. care se face prin comparaŃia cu aceste standarde. Evaluarea potenŃialului material şi uman implică standarde de comparaŃie. Carol cel Mare. sub aspect cantitativ. cer ca fiecare individ să facă un efort de adaptare prin combinarea elementelor de know-how obŃinute din alte surse. susŃin că sistemele de educaŃie şi instruire ale UE sunt puŃin adaptate nevoilor unei lumi în schimbare permanentă. Daniela Pasnicu propune următorul model de control al performanŃei într-un sistem static evaluat: a) specificarea obiectivelor sau a standardelor de performanŃă. potenŃialul creativ al resurselor umane. În general se urmăresc intrările şi ieşirile. criteriile de evaluare a potenŃialului material şi uman al popoarelor continentului. guvernul a propus o lege a performanŃei şi rezultatelor. Statele evoluate ale lumii şi guvernele actuale acŃionează conform acestui model de control al performanŃei. 1989 – pentru statele din centrul şi estul continentului). dinastia StuarŃilor. pe punctul de a realiza uniunea politică a statelor sale componente. Mitterand. 1848 . Stalin. specialiştii includ în potenŃialul economic al unei Ńări alături de resursele naturale. se compară potenŃialul material şi uman cu cel existent în perioadele anterioare. Kohl şi mulŃi alŃii. Sistemul propus în lege include monitorizarea performanŃei în condiŃiile în care s-au stabilit indicatorii de performanŃă şi modul de raportare anuală în faŃa Congresului SUA şi poporului american. punctaje şi scoruri care urmăresc schimbările structurale. Pentru aceasta. la monarhiile centralizate şi suflul novator al revoluŃiilor (1642 . 1789 FranŃa. InstituŃiile de educare şi instruire vest-europene au tot mai mari dificultăŃi în a se adresa unui număr şi unei diversităŃi tot mai mari de grupuri Ńintă care le solicită. Schimbările profunde din societatea informaŃională. De altfel. precum şi raportarea anuală a rezultatelor. precum şi armonizarea politicilor naŃionale în concordanŃă cu cele comunitare sunt de o mare importanŃă. ExistenŃa Europei a cunoscut şi cunoaşte realităŃi diferite: de la pax romana şi pax christiana. natură şi societate. apropierea şcolilor de organizaŃiile de afaceri 69 .este aceea că resursele umane sunt hotărâtoare în dezvoltarea durabilă a unui popor. În SUA. visul interbelic al Statelor Unite ale Europei. Bismarck. pentru inovare. sau cel al altor popoare. performanŃa apreciindu-se în termeni efectivi (relaŃia dintre ieşiri şi obiectivele stabilite) şi de eficienŃă (raportul dintre ieşiri şi intrări). d) acŃiunea în vederea sporirii potenŃialului material şi uman evaluat. de pildă. c) măsurarea performanŃelor realizate şi controlul sistemului (efectivitatea şi eficienŃa sa). noile oportunităŃi din economie. care stabileşte standarde cantitative sau calitative de performanŃă.întreaga Europă.Anglia. “Cartea verde privind inovarea”(1995) şi “Cartea albă privind educaŃia şi instruirea”(1995). De regulă. care cuprinde şi statele din centrul şi estul continentului. patrimoniul ştiinŃific şi cultural al poporului respectiv. Gorbaciov. care stau la baza Europei actuale. a unei naŃiuni. Hitler. Europa este mai aproape ca niciodată în istoria sa bimilenară. Sistemele de evaluare tind să pună accentul pe măsurătorile brute şi nu pe efectele structurale ale schimbărilor produse. două din documentele comunitare de bază în acest sens. de Gaulle. Obiectivele la nivel european sunt în acest sens următoarele: încurajarea oamenilor să dobândească îndemânări noi (Proiectul transeuropean pentru acreditare şi know-how). Cele mai importante măsuri de evaluare includ măsurători brute ale unor indicatori şi indici de performanŃe. educaŃie şi instruire. Fiecare mare om politic a visat o Europă în funcŃie de interesele puterii politice şi economice pe care o reprezenta. sunt autorii unor concepŃii geopolitice. Napoleon. Margaret Thatcher. inclusiv România. dar mai ales calitativ. b) alocarea de resurse pentru atingerea acestor obiective sau standarde de performanŃă.

European Inovation Scoreboard a împărŃit clasamentul european al SII. Bulgaria. EIS estimează că vor fi necesare 10. Germania. valoarea zero atribuindu-se celor mai slabi performeri. Acesta este European Inovation Scoreboard (EIS). Norvegia. Portugalia. corelarea dintre inovare şi spirirul antreprenorial: ponderea IMM-urilor inovative în totalul IMM. EIS a fost realizat în cadrul Strategiei de la Lisabona. în vederea interoperabilităŃii lor. Austria. Luxemburg. a potenŃialităŃilor acesteia pentru dezvoltarea Ńării. ponderea vânzărilor de produse nou lansate în totalul cifrei de afaceri. Cehia. România. proprietatea intelectuală: număr de patente EPO şi USPTO la 1 milion de locuitori. ponderea cheltuielilor cu CDI în volumul total al cifrei de afaceri.(Programele Erasmus şi Leonardo). Olanda. Finlanda. 70 . Summary Innovation Index 2005 (SII) reprezintă principalul indicator compozit care cuantifică nivelul de performanŃă în inovare al statelor analizate. ce fac referire la: 1. ponderea produselor medium şi high tech în producŃie. Spania. ponderea capitalului nou format în PIB. SII este format din cinci grupe principale de indicatori. corelat cu rata medie de creştere a indicatorului inovării. crearea de know-how: cheltuieli publice şi private cu CDI. Comisia Europeană a propus. 2. SUA şi Japonia. 3. ponderea firmelor beneficiare de subvenŃii pentru inovare. un instrument de evaluare şi comparare a performanŃelor statelor europene în ceea ce priveşte inovarea. performanŃă medie: FranŃa. Irlanda. Raportul “EIS 2005” include indicatori şi trenduri pentru toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. diminuări de decalaje: Ungaria. Islanda. ponderea exporturilor de produse high tech în totalul exporturilor. Turcia. pe fondul unei înalte stabilităŃi economice şi sociale. Danemarca. materiale şi spirituale existente. Cipru şi Malta. Lituania. 4. gradul de completitudine a studiilor în cazul tinerilor. Polonia. Din această perspectivă şi în România este necesară. precum şi armonizarea standardelor de evaluare şi a politicilor naŃionale cu cele ale Uniunii Europene. accesul la reŃele informatice. rata formării profesionale permanente. motoarele creşterii capacităŃii de inovare: ponderea tinerilor cu studii superioare în populaŃia cu aceeaşi grupă de vârstă. În cadrul EIS. evaluarea avuŃiei naŃionale. Grecia. decalajele par a fi aproape insurmontabile. Valorile acestuia sunt cuprinse în intervalul 0–1. până la 50 de ani de progres continuu pentru a se atinge media UE. la care se adaugă Turcia. 4. 3. Slovacia. iar 1 celor mai buni performeri. 5. ponderea cheltuielilor universitare cu CDI suportate de mediul de afaceri. ElveŃia. în 4 grupe principale: 1. Pentru grupele de state care îşi reduc decalajele de performanŃă în inovare faŃă de media UE şi pentru cele la care acest decalaj se accentuează. numărul de mărci noi la un milion de locuitori. Norvegia. foarte buni performeri: ElveŃia. accentuări de decalaje: Estonia. În 2005. Italia. Letonia. În ceea ce priveşte diferenŃele dintre statele europene şi SUA sau Japonia. Belgia. la rândul ei. implementarea rezultatelor procesului de cercetare-inovare: ponderea populaŃiei angajată în sectorul serviciilor high tech. Marea Britanie. Suedia. 2. efectuarea unor evaluări structurale cu decelarea transformărilor care se vor produce în timp şi spaŃiu (Programele Phare şi Phare Lien).

potenŃialul creativ (sub forma stocului de: cunoştinŃe ştiinŃifice. Este indicată o creştere a ponderii cheltuielilor cu CDI în PIB. compoziŃia mediului român de afaceri este următoarea. Cele mai puternice influenŃe pozitive asupra valorii indicelui SII au avut-o: ponderea IMM-urilor care au schimbări în procesul de producŃie. România se clasează pe locul 32 din 33 de state evaluate: scorul său mediu este de 0. Cele mai puternice influenŃe negative asupra evaluării capacităŃii României de inovare au avut-o indicatorii referitori la: drepturile de proprietate intelectuală. informaŃii).Concepte pentru evaluarea potenŃialului uman PotenŃialul material şi uman cuprinde totalitatea valorilor materiale şi spirituale care au fost create în decursul timpului şi aparŃin poporului român. patrimoniul cultural.2. resursele naturale. gradul scăzut de inovare reflectă foarte bine şi nivelul scăzut al PIB/loc. 6. aceasta a cunoscut o uşoară descreştere. în principal datorită fluxurilor migratorii. nivelul vânzărilor de produse nou lansate pe piaŃa românească. Apreciem că totalitatea elementelor avuŃiei naŃionale intrate sau care pot fi atrase în circuitul economic. este necesar să crească numărul firmelor angajate în proiecte inovative. existente la un moment dat. într-o anumită Ńară. suvenŃiile publice pentru inovare. calitatea şi ponderea elementelor avuŃiei naŃionale evidenŃiază nivelul general al dezvoltării economice. exporturile de produse high tech şi ponderea cheltuielilor cu TCI în PIB. EIS nu are informaŃii cu privire la gradul de inovare a guvernării sau la cererea internă de inovare. În ceea ce priveşte ponderea populaŃiei cu studii superioare în totalul populaŃiei. În Ńara noastră. în ceea ce priveşte îmbunătăŃirea activităŃii de inovare sunt: crearea unui sistem naŃional de inovare şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de creare şi difuzare de noi tehnologii. cu o modificare neglijabilă negativă faŃă de anul precedent. SII pentru România reprezintă 38 la sută din media europeană. cheltuielile publice şi private cu CDI. investiŃiile neterminate. Volumul. în calitate de factori de producŃie. învăŃământ. Într-o măsură. deoarece înregistrează evoluŃii negative. PriorităŃile României în următoarea perioadă. 8 la sută sunt inovatori intermitenŃi. ponderea capitalului nou în PIB. O înrăutăŃire îngrijorătoare se constată în ceea ce priveşte procentul de tineri care îşi termină studiile. nivelul de educaŃie a tinerilor. În structura avuŃiei naŃionale se includ: resursele umane. conform EIS: 83 la sută dintre firme sunt non-inovative. TendinŃa estimată arată o înrăutăŃire cu 0.Pentru România. Valorile ridicate – aproape de media europeană – ale indicatorilor motoarelor creşterii capacităŃii de inovare se datorează în primul rând dublării numărului de absolvenŃi de studii tehnice şi economice din 1998 până în 2003.16 puncte în anul 2005. resursele materiale acumulate (capitalurile fixe). dar cu siguranŃă vor mai trece cel puŃin 50 de ani. EIS nu a putut calcula cu exactitate câŃi ani vor fi necesari pentru a atinge convergenŃa în capacitatea de inovare. iar în domeniul privat.2 puncte a valorii indicatorului. formarea profesională permamentă. corelat cu nevoile mediului de afaceri în ceea ce priveşte competenŃele resurselor umane. constituie potenŃialul economic al 71 . O altă prioritate ar trebui să fie dezvoltarea unui program naŃional de formare profesională permanentă. Din punct de vedere al gradului de inovare. 4 la sută dintre firme adoptă tehnologii pe care le prelucrează ca noi tehnologii şi 2 la sută dintre firme care implementează noi tehnologii. capitalurile circulante. 3 la sută dintre firme sunt inovatori-strategici. potenŃialul material şi uman se identifică în spaŃiul geografic locuit de poporul român cu avuŃia naŃională definită ca stoc de bunuri materiale şi spirituale.

Specificul poporului român În perioade diferite ale primei jumătăŃi a secolului al XX-lea. asupra sufletului românilor (cap. Drăghicescu studiază înrâurirea factorilor fizici (climă. în general şi greceşti. 6. În scrierile sale. O analiză atentă este facută spiritului românesc după întemeierea Principatelor (cap.3. adică potenŃialul creator sau de creaŃie al unei naŃiuni. mai ales.unei Ńări. pe tema trăsăturilor culturale ale poporului român. etnologice. Aurelian Bondrea. “aurul cenuşiu” al naŃiunii. al V-lea). de conştiinŃa şi disciplina tineretului. Acelaşi mare intelectual patriot continua: “În vremuri critice. Cultura naŃională reprezintă conform definiŃiei propuse de cercetătorii clujeni. de puterea Ńăranilor şi muncitorilor.al XI-lea). de inima femeii. O documentată şi argumentată incursiune istorică înfăŃişează condiŃiile sociale şi istorice ale primei noastre formări etnice (cap. De cultivarea şi valorificarea acestor energii va depinde viitorul statului” (în “EducaŃia fizică la sate”. 1939). decurgând din condiŃiile obiective specifice ale vieŃii fiecărei comunităŃi naŃionale. 1941). adică. precum şi infleunŃei orientale. Wundt înŃelegea prin caracteristicile naŃionale – sufletul naŃiunii respective. Cluj. poziŃie geografică). al II-lea). Patrimoniul cultural naŃional cuprinde în accepŃiunea profesorului dr. Prima anchetă sociologică pe bază de chestionar. partea materială a avuŃiei naŃionale. I). dar. a culturii şi religiei. al IX-lea . reeditată în ultimul deceniu al secolului trecut. Sibiu. al IV-lea). relativ. Folclorul. în special. „Din psihologia poporului român”. Componentele avuŃiei naŃionale sunt: poporul numeros şi sănătos. în care înfăŃişează condiŃiile generale ale psihologiei popoarelor (cap. al VII-lea şi al VIII-lea). W. obiect al proprietăŃii oamenilor şi instituŃiilor. Ea este conştiinŃa de sine a unei naŃiuni. Din aceste puncte de vedere se mai pot desprinde aşa-numitele caracteristici naŃionale considerate ca ansamblu de trăsături de conştiinŃăşi de comportament ale unei comunităŃi etnice naŃionale. literatura şi artele fac parte din patrimoniul cultural naŃional. Patrimoniul cultural naŃional reprezintă un drept colectiv. 72 . dovada cea mai clară că politicile aplicate sunt bune. economice. social-politice. pe lângă totalitatea bunurilor culturale şi inteligenŃa. Acest capital se compune din energiile fizice. urmărilor căderii Ńărilor române sub turci (cap. al VI-lea). sociologul Dumitru Drăghicescu tipărea la Librăria Lem Alcalay din Bucureşti fenomenala lucrare. mitologia. a fost realizată chiar în primul an al secolului al XXlea. D. în care se exprimă particularităŃile istorice. anumite particularităŃi ale modului de viaŃă şi comportamente relativ comune. condiŃiile sale istorice şi sociale până la înfiinŃarea Principatelor (cap. o formă perenă de proprietate comună a întregului popor. geografice. Biblioteca ASTRA. de valoarea armatei. În 1907. ideile şi spiritul oamenilor. apoi sufletul românesc. ansamblul valorilor spirituale de care dispune o naŃiune aflată pe un anumit prag al dezvoltării ei istorice şi care o diferenŃiază. morale şi intelectuale ale cetăŃenilor. culturale ale vieŃii şi dezvoltării unei naŃiuni în raport cu alte naŃiuni sau naŃionalităŃi. precum şi reformele instituŃiilor româneşti asupra psihologiei poporului nostru (cap. dreptul naŃiunii asupra patrimoniului său neputând fi anulat de nici o forŃă şi de nici o lege. soarta neamului depinde de capacitatea conducătorilor. precum şi elementele psihologiei poporului român (cap. religia. de celelalte naŃiuni. iluştri gânditori români au prezentat elementele caracteristice ale poporului român. Fin observator al realităŃii. Doina şi Alexandru Catană. Acestea sunt puterile care fac ca naŃiunea să fie invicibilă (în “ViaŃa Universitară”. al III-lea). Iuliu HaŃieganu sublinia: “Cea mai mare comoară a unui stat este capitalul său biologic uman. premergătoare fiecare în parte celor două mari conflagraŃii mondiale.

lipsa de disciplinăşi de metodă în acŃiuni. după logica vieŃii istorice a poporului românesc. este neprevederea.În ultimul capitol al monumentalei lucrări sunt analizate însuşirile sufleteşti primordiale ale poporului români: 1) „suntem neisprăviŃi geograficeşte şi istoriceşte. studiul de o profunzime şi creativitate remarcabile. ce CarpaŃii vor oferi cândva lumii. îngăduinŃa şi modestia timidă. – Suntem români: să avem curajul să ne cunoaştem ce suntem şi să ne prezentăm lumii aşa cum suntem. uşurinŃa înŃelegerii lucrurilor”. Europa este considerată „continentul diletantismului spiritual. – Găsesc că nu este popor pe lume mai inteligent. prudenŃa dincolo de margine.” C.. supusă. cu calităŃile ei politice turnate şi desăvârşite în opere originale şi caracteristice. „Întrun cuvânt. răbdător la muncă. Rădulescu-Motru – vin din lipsa de educaŃie a însuşirilor lui naturale. Rădulescu-Motru defineşte românismul ca esenŃăa spiritualităŃii româneşti. rezistenŃa defensivă.. 6) incoerenŃa şi slăbiciunea voinŃei. resemnată. într-un studiu comparativ cu tot ce a creat mai valoros spiritualitatea europeană şi universală: – Popoarele cu cele mai puternice caractere sunt cele mai bine înarmate pentru viitor (.. – De ce depinde viitorul unui popor? De calitatea dispoziŃiilor sale sufleteşti şi trupeşti în primul rând. mai artist. lipsa continuităŃii în sforŃări”. el este porunca zilei de mâine.” În 1936. lipsa de curaj.. Dumitru Drăghicescu se alătură opiniei lui Gustave le Cler. şi care se răsfrânge foarte simŃitor în natura sufletului nostru etnic este pasivitatea. „care caută să înlăture pericolele prevenindu-le”. în primul rând la interpretarea operelor pe care oamenii lui de vocaŃie le-au înfăptuit. 2) „o a doua trăsătură mai pronunŃată şi mai caracteristicăa istoriei noastre.. înfrântă. fără să fie războinic. fără să fie un 73 . “Românismul – catehismul unei noi spiritualităŃi”. frica. firea şi psihologia românilor în aceste cuvinte: “rasa este occidentală. 9) „înfăŃişarea plăcută. inspiraŃia şi avântul original. care nu este totdeauna lipsităde un anume gen de frumuseŃe”.) Tineretul formează obiectul unei atenŃii speciale fiindcă numai prin educaŃia tineretului se pot asigura caracterele de care va fi nevoie mâine. cuminŃenia sunt însuşiri pe care împrejurările istorice” le-au impus. mai curajos. nepăsarea care fac ca aproape toate lucrurile la noi sunt provizorii şi efemere”. iar partea a II-a – “românismul” care „nu este totalitatea numerică a românilor . în anul 1860 şi „rezumă admirabil temperamentul. (. în Principatele Unite. de o valoare universală. suntem nevârstnici din punct de vedere social”. Concluzia sociologului român este însă vizionară: „Sub îmboldirea unor astfel de profesori de energie naŃională. în general au stăpânit şi mai stapânesc încă sufletul românilor”. 3) „modestia cuminŃită”. vioiciunea spiritului... vor fi desigur mentalitatea românească. 8) „inteligenŃa bogatăşi superioară”.. Atât preŃuieşte un popor.. „înŃelepciunea resemnată”.) Acest suflet nou.. 7) „un fel de pornire de libertate”. căci aminteşte în privinŃa limbii şi fizionomiei pe italieni şi spanioli. ca cel românesc. obiceiurile ei sunt orientale”. care a făcut parte din misiunea militară franceză trimisăde împăratul Napoleon al III-lea. În introducere sunt analizate semnele unei noi spiritualităŃi europene şi contribuŃia ştiinŃei la noua spiritualitate. reeditat şi acesta nu de mult.. „mentalitatea”.” Partea I a lucrării analizează naşterea spirituală a secolului nostru. lipsa de energie ofensivă”. „fineŃea. răbdarea. voinŃa şi munca românilor vor lua un avânt măreŃ şi ar putea ajunge odată ceea ce sunt azi voinŃa şi munca englezilor.. „spiritul viu prea bine dotat şi împodobit”. Constantin Rădulescu-Motru publica la Editura FundaŃia pentru Literatură şi Artă Regele Carol al II-lea. mai religios. mai muncitor. paraliza voinŃei. În final. 5) „nota cea mai dominantă din sufletul nostru etnic.(. calculul urmărilor. cât preŃuiesc oamenii săi de vocaŃie. „Brav.. Defectele atribuite poporului român – susŃine C. 4) „timiditatea.) pentru caracterizarea sufletului unui popor se recurge.

inteligent. acestea sunt în puŃine cuvinte consecinŃele care decurg din lipsa de educaŃie a însuşirilor românului. el nu mai poate constitui o intervenŃie în destinul nostru.Singurul altar în faŃa căruia s-a închinat omenirea este forŃa. neistoric.Românii au fost întotdeauna prea călduŃi. e în stare să dezagrege pe a altora. Ca atare. Stilul nostru religios este labil şi gelatinos. gata la sacrificii în politică. Emil Cioran postula în “Schimbarea la faŃă a României”: . la Ateneul Român din Bucureşti.. ci.”. am fi învins vitregia vremurilor demult.Multe popoare au făcut haz de propria lor condiŃie.. ci au dat ocol evenimentelor încât toate s-au făcut peste ei. rostită la 10 ianuarie 1943. Particularitatea condiŃiilor istorice şi gravitatea lor au adâncit numai dispoziŃiile iniŃiale şi au scos la luminăan-istoria noastră.) . şi avem încă destulă vitalitate pentru a înfrunta cu succes o perioadă de renaştere... Într-o altă conferinŃă.profesionist al muncii.România se va salva de la această mizerie. Creştinismul nostru e pastoral şi. cu voie sau fără nevoie. concluzia finală se degajăde la sine: „Românismul este şcoala energiei româneşti. s-o identifici. Vulcănescu elabora o schiŃă fenomenologică asupra “Dimensiunii româneşti a existenŃei”... Salvarea României sunt virtualităŃile şi posibilităŃile ei ascunse. dar nu stimuleazăşi nu determină un sens ascendent al comunităŃii.” În conferinŃa rostită în primăvara anului 1937. fără reuşită în viaŃa practică.DeficienŃele actuale ale poporului român nu sunt produsul Istoriei sale. Ce poŃi face este s-o recunoşti. Un popor contează prin număr. M. El se desfăşoară. noŃiunea de român nu este o noŃiune alterabilă. într-un ciclu organizat la FundaŃia Universitară din Bucureşti. . saturaŃiei sau oboselii culturilor. s-o dezarticuleze. Am avut începuturi de organizare politică şi culturală care pe orice popor l-ar cinsti. ce e drept.Plaga seculară a României a fost scepticismul.. dând parcă un „complement negativ” al acestei superbe “Dimensiuni. . Istoria aceasta este produsul unor deficienŃe psihologice structurale. Asta înseamnă cucerire spirituală”. aşa cum au făcut toate popoarele mari ca destin. dar numai pentru a ne umili şi a preamări forŃa altora.. ci a unei deficienŃe. Este într-adevăr surprinzător cum la un popor întârziat a putut să apară un fenomen caracteristic declinurilor. Urând extremele şi soluŃiile tari. Timpurile „vitrege” prin care am trecut au fost astfel. şi noi ne-am închinat în faŃa acestui altar. atenuată şi neprimejdioasă. autonomia nu lipseşte la nici un popor chinuit şi oprimat. Prin aceasta înŃelegem că este spiritualitatea chemată să ne dea încredere în viitorul neamului.Suntem un popor prea bun. subliniind: „Tăria spirituală a unui neam se măsoară după gradul în care e în stare să impună altora perspectiva lui proprie a existenŃei. . ei n-au prezentat în faŃa cursului lucrurilor reacŃiunea caracterizată a unei individualităŃi. să facă pe străin să încline spre chipul lui de a lua atitudine. ea însă nu va putea scăpa niciodată de 74 . În 1939. . dar fără să contribuie prin aceasta la consolidarea statutului său politic. Românitatea e o caracteristică spirituală imuabilă. iar nu ca număr. într-un anumit sens. Mircea Vulcănescu nota: “A fi român înseamnă a fi om într-un anumit fel. să-i pună în evidenŃă lipsurile şi. . pe un plan colectiv.” În aceste condiŃii. Echilibrul nostru n-a fost expresia unei armonii. fiindcă n-am fost destul de tari şi de capabili să le înfrângem.. prea cumsecade şi prea aşezat.. Este cu toate acestea rar ca autocunoaşterea să meargă mână în mână cu autodispreŃul aşa cum se întâmplă excesiv de des cu românii.Ortodoxia noastră este cirumstanŃială. Neavând nimic iruptiv. .. (. să i te subordonezi sau s-o înlături. Dacă în noi ar fi fost o pornire de a ne individualiza şi de a ne afirma categoric în lume. dar mult mai mult prin forŃa lui agresivă..

Dumitru Stăniloaie – “Buna cuviinŃă. Credulitatea 2. În 1994. . Laşitatea 7. pentru a se şti că nu numai România este în lume. I. Bucureşti.bunătatea.progresul – ca rezultat al urcărilor şi coborârilor. resemnarea. Dezbinarea 4.univ. InteligenŃa 4. Hărnicia 3. în Enciclopedia României. prof. puterea de a suferi. Necinstea 9. Răbdarea 1. de nu vom pune febrăşi pasiune de sfârşit în începuturile noastre.ezitarea. care posedă următoarele „caracteristici culturale esenŃiale pozitive”: . Ospitalitatea 7. respectiv defecte psihomorale autoatribuite românilor sunt: 1. Până acum am fost reptile: de aici încolo ne vom ridica în faŃa lumii. InfluenŃabilitatea 6. la fel de interesante şi actuale prin concluziile lor: Nicolae Iorga – “Originea. firea şi destinul neamului românesc”. 1986. Prietenia 9. trăit ca o alternare a urcărilor şi coborârilor. Analizând 22 lucrări sociologice autohtone. ci şi lumea în România.geniul momentului şi imediatului. dragostea pentru frumos. Septimiu Chelcea publică studiul “Reprezentarea socială a identităŃii naŃionale a românilor”. 1938. Bucureşti. Gânduri despre firea românească”.dr. în condiŃiile mondializării reale a afacerilor şi a pieŃei. fatalismul. în special ale corporaŃiilor internaŃionale.sentimentul destinului. dându-ne acel sentiment al realului concret despre care vorbesc toŃi cei ce cunosc sufletul românesc”. formă a nobleŃei. suntem pierduŃi şi nu ne mai ramâne decât să ne recâştigăm umbrele trecutului nostru. lupta la disperare. ci va rămâne indecisă la zona de mijloc între culturile mari şi cele mici. Munca 5. cei doi imaginează o matrice culturală a românilor. 1978. ToleranŃa În octombrie 1996. Spirala istorică a României se va înălŃa până acolo unde se pune problema raporturilor noastre cu lumea. De nu vom trăi apocaliptic destinul acestei Ńări. răbdarea. 1941 sau mai aproape de anii noştri: Constantin Noica – “Sentimentul românesc al fiinŃei”. doi reputaŃi cercetători clujeni au publicat rezultatele studiului lorreferitor la “Matricea culturală a românilor din perspectiva managementului modern” – o scurtă încercare de „audit” al valorilor culturale româneşti şi al relevanŃei lor pentru „cross cultural management”. 75 . Omenia 6. Editura Eminescu. . Doina şi Alexandru Catană. Semnalăm şi alte investigări ale spiritualităŃii româneşti în epocă. elaborate între 1900 şi 1984. a certitudinii şi incertitudinii. Cinstea 2. HoŃia 5. Ovidiu Papadima – “O viziune românească asupra lumii”. sintagma care relevă intersecŃiile culturale ale firmelor. . Delăsarea 3. eroismul. conform căruia principalele calităŃi. espectativa. Bucureşti. Lenea 8. din care am extras următoarea frază: “ViaŃa noastră spirituală a fost întru realitatea cuprinzătoare şi plină de înŃelesuri a Maicii firi. religiozitatea. .- echivocul culturilor intermediare. Patriotismul 8.

cercetătorii clujeni au reŃinut următoarele aprecieri generale în legătură cu românii.autodispreŃul. ospitalitatea. Doina şi Alexandru Catană reproduc un scurt inventar al caracteristicilor românilor în opinia străinilor. din analiza răspunsurilor la chestionare aplicate numai studenŃilor aflaŃi în ultimul an de învăŃământ universitar şi având vârsta cuprinsă între 23-25 ani (deci eşantionul ales nu este reprezentativ): . adaptabilitatea. răbdarea. 8. ospitalitatea.indisciplina. . „umorul la necaz”. 14. . melancolia („dorul”). bunătatea.motivaŃia muncii vizează o combinaŃie de interese personale şi de grup. . .individualismul românilor este mai pronunŃat decât al grecilor şi turcilor şi apropiat de cel al austriecilor şi evreilor.temporizarea. adaptabilitatea. lirismul. 7. .nepăsarea. vol. 16. Din matricea culturalăa poporului român nu lipsesc nici trăsăturile negative: . . 1928: 1. 13.lipsa de curaj. 11. Aplicând modelul lui G. . Pentru a diminua subiectivitatea. luciditatea. prietenia.pasivitatea. lenevia. 76 . 5. farmecul românesc. îndemânarea. înŃelepciunea transparenŃei.- asimilarea rapidă şi creatoare a influenŃelor străine. . 6. 17. I-IV. inteligenŃa. 9. inteligenŃa. vitalitatea şi frumuseŃea fizică. vitejia. marea putere de rezistenŃă. 15. respectul faŃăde străini.majoritatea subiecŃilor apreciază că bogăŃia şi puterea duc la individualism. Bucureşti. Hofstede despre diferenŃele culturale în management. spiritul tranzacŃiei. respectul pentru tradiŃie. omenia. “Istoria românilor prin călătorii”. 3. spiritul practic.munca în asalt. 2. 12. modestia. blândeŃea. simŃul măsurii şi oroarea faŃăde exces. .timiditatea. toleranŃa până la indiferenŃă. anonimatul. Editura Casa şcoalelor. 10. 4. religiozitatea. sinceritatea. prelucrat după lucrarea marelui savant Nicolae Iorga.lipsa de perseverenŃă. . toleranŃa.

vremuri vitrege i-au dat poporului român şi reprezentanŃilor acestuia anumite trăsături de caracter negative. Atitudinea faŃă de muncă: românii nu apreciază foarte mult banii şi bunurile. datând din secolul al IX-lea şi descoperit de Ghelar. tolerantă. Geniul tehnic anonim al poporului nostru s-a afirmat în domeniul: construcŃiilor . fără decizii.” Ortodoxia explică multe dintre trăsăturile pozitive şi negative ale românilor. Managerii sunt foarte inteligenŃi şi abili în ocolirea pericolelor şi greutăŃilor. ŞedinŃele la români sunt lungi şi se încheie de regulă. tergiverseză acŃiunile. constructivă şi creativă.poporul român face parte din marea familie a popoarelor Europei şi popoarelor lumii. în schimb acceptă timpul aşa cum este. - - - Privind comparativ aceste lucrări şi studii de referinŃă pentru caracterizarea specificului psihologic al poporului nostru. Atitudinea faŃă de progres: românii iubesc stabilitatea pentru care sunt capabil de orice. sunt interesaŃi de ce trebuie făcut aici şi acum.vestitul zid dacic.primul motor termic reactiv destinat aviaŃiei şi aeronauticii aparŃine lui Alexandru Ciurcu (1854-1922). . prelucrării metalelor – primul furnal european. Atitudinea faŃăde religie: românii sunt singurul popor latin de religie ortodoxă. putem concluziona că: . Prin reprezentanŃii săi luminaŃi. mineritului (vagonetul de la Brad din secolul al XIV-lea. dar în cele informale devine foarte activ.- toleranŃa faŃă de inegalitate este apreciabilă. care însă nu sunt precumpănitoare. de peste cinci secole sau moara cu roată cu făcaie – precursoare ancestrală a turbinei moderne Pelton. neagresivă. egalitaristă. dar nu în marje exagerate. cel dintâi vehicul pe şine din istoria tehnicii). Emil Cioran spunea că „românii se odihnesc în ortodoxie. săpat în stâncă. deşi progresul presupune agresivitate. Românii nu sunt agresivi. . 77 . poporul român a deschis noi orizonturi în ştiinŃe (cităm numai câteva exemple reprezentantive): . Ortodoxia românilor este blândă. numit şi preluat de romani ca „murus dacicus”.firea românului este pozitivă. inegalitatea veniturilor este înŃeleasă. Managerii amână deciziile. ocolesc extremele şi sunt eficienŃi în acŃiuni de continuitate şi nu de schimbare. Muncitorul român nu este destul de perspeverent în munca sa. În grupuri formale românul este destul de pasiv. Concluziile studiului extrem de interesant întreprins de Doina şi Alexandru Catană relevă pe plan managerial următoarele: Perspectiva organizaŃiei: românii au un fel de obsesie a incertitudinii: Managerii nu agrează riscul şi acŃionează pe termen scurt. Munca în asalt este o caracteristică a românilor. sunt conservatori şi nu se implică în schimbare. albastrul de VoroneŃ – culoarea faimoasă care se menŃine vie până în zilele noastre.

de către Constantin Istrati (1850-1918). primele rachete multiple cu trei trepte de aprindere experimentate la Sibiu. independent de japonezul H. arderea în camerele specifice ale rachetelor. cu 6 luni înaintea canadienilor Bantig şi McLeod. îşi breveta „aeroplanul automobil”. stabilită de chimistul Gheorghe Longinescu (18691939). bază şi profiluri aerodinamice specifice. înaintea lui Niels Bohr cu un an. primul zbor cu o singură elice tractivă.- - - - - - - - prima decolare cu mijloace proprii de bord. Hermann Oberth – „fondator al astronauticii moderne” a explicat prin efectul care-i poartă numele. iar în 1924 descoperirea “fenomenului Procopiu”. prin efectul care-i poartă numele. în 1930. a fost. primul avion cu reacŃie. descoperirea insulinei de către Nicolae C.depolarizarea longitudinală a luminii de către soluŃii coloidale şi suspensii de microcristale şi apoi. inventarea procedeului de fabricare a franceinelor. care explică transmiterea energiei prin vibraŃii. Yukava. Paulescu. a momentului magnetic al electronului („magnetonul teoretic”). au intrat în limbajul ştiinŃific consacrat: constanta Longinescu. reacŃia NeniŃescu (acilarea reducătoare a olefinelor şi acilarea alcanilor şi cicloalcanilor). fondatorul şcolii de chimie de la Bucureşti. primul avion cu roŃi pneumatice. dezvoltarea teoriei câmpului mezonic vectorial. în 1935. unul dintre primii experimentatori de motoare rachetă cu propergol lichid pentru răcire. la jumătatea secolului al XVI-lea. calcularea de către Ştefan Procopiu (1890-1972) încă din 1913. realizată de către Augustin Maior (1882-1963). în chimie. primele aripi pliante. primul avion cu aripă. cu mare stabilitate la lumină. fizicianul Horia Hulubei (1896-1972) a elaborat metoda difracŃiei razelor X în cristale curbe. de către fizicianul Alexandru Proca (1897-1955). în 1907. hidrocarbura NeniŃescu (primul izomer de valenŃă al anulenei) şi sintezele NeniŃescu (în domeniul chimiei 78 . inventarea unei noi discipline ştiinŃifice – sonicitatea. creat de Henri Coandă (1886-1972) cel care a explicat încă din 1934. pentru determinarea greutăŃii moleculare. descoperite de Elie Carafoli. principiile zborului „aerodinelor lenticulare” (mult controversatele farfurii zburătoare). prima rafinare a ŃiŃeiului având cu dizolvant selectiv dioxidul de sulf lichid prin procedeul Lazăr Edeleanu (1862-1941). folosit în diverse reacŃii în chimia anorganică de către Gheorghe Spacu (1883-1955). reactivul Spacu sau mercaptobenztiazolul. de asemenea. înaintea fizicianului francez Louis de Broglie şi cu 25 de ani mai devreme decât descoperirea experimentală a particulei în cauză (mezonul). o familie de coloranŃi fără azot. primul zbor realizat cu un aparat mai greu decât aerul. Acest nou tip de propulsie a corpurilor în spaŃiu avea să producă ulterior o revoluŃie colosală în domeniul aviaŃiei. a efectului care-i poartă numele (din 1951) – discontinuitatea magnetizării unui fir feromagnetic străbătut de un curent alternativ. de către Conrad Haas şi Ioan Românul (Johann der Walache). la 17 august 1903. prima transmisie telefonică simultană. obŃinând pentru prima dată spectre de raze X în gaze. cel care. toate aparŃin lui Traian Vuia (1872-1950). de către George(Gogu) Constantinescu (1881-1965). Coandă fiind solicitat după 1945 de ForŃele Aeriene ale SUA să lucreze la experimentarea unor noi tehnici de zbor.

cultură în general etc. politică. O concluzie logică se impune: pentru numărul relativ mic al populaŃiei sale. poporul român s-a înscris la loc de frunte în galeria universală a ştiinŃelor şi artelor. de-a lungul secolelor. 79 . unice. arte. milenar al poporului român. creaŃii ale chimistului Costin NeniŃescu (1902-1970). virtuŃile strămoşeşti de inteligenŃă şi căutare. îndrăzneŃe. Chiar dacă au trebuit să învingă uneori potrivnicia vremurilor şi a unor oameni. fără putinŃă de tăgadă. drept. reprezentanŃii poporului român au strălucit în toate domeniile vieŃii materiale şi spirituale: economie. Progres şi CivilizaŃie.indolului). diplomaŃie. priorităŃile menŃionate demonstrează. geniul creator nestins. filosofie. Acesta este specificul poporului român care nu şi-a spus încă ultimul cuvânt în evoluŃia UmanităŃii spre Bine. creatoare. sociologie. istorie. cu idei originale. novatoare. În afara acestor contribuŃii româneşti de pionerat în domeniul ştiinŃei şi tehnicii. care au împins mai departe cunoaşterea umană pe noi trepte de progres şi civilizaŃie.

Propuneri pentru dezvoltarea durabilă a României 7. având un cadru de referinŃă mult mai larg. ci de interese. fiind considerate organizaŃii paternaliste. după ce starea conflictuală depăşeşte punctul optim. chiar dezirabil. este cauzat de erori manageriale în proiectarea şi conducerea organizaŃiei. în evaluarea resurselor umane etc. care afectează obŃinerea performanŃelor. sociale. conflictele dezbină organizaŃia şi împiedică obŃinerea performanŃei optime. sunt considerate „vinovate” de apariŃia conflictelor. Acceptarea conflictului atunci când se urmăreşte realizarea propriilor interese. Pluralitatea şi divergenŃa intereselor poate avea efecte pozitive şi negative. într-o altă accepŃiune. numită comportamentală. Echipa unită nu va accepta imixtiunile nedorite care să tulbure viaŃa organizaŃei. în principal. fiind o modalitate de revitalizare a organizaŃiei. performanŃa optimă necesită îndepărtarea conflictului. adepŃii acestui curent insistă asupra aspectului pozitiv al confruntării. poate cauza apatia. De altfel.7. Caracteristicile mediului organizaŃional. principalul modelator al comportamentului uman. din teoriile lui Karl Marx şi Max Weber. ApariŃia conflictului nu este cauzată de mediul organizaŃional.1. conflictele contribuie la limitarea în diferite grade a performanŃelor organizaŃiilor. aflată în opoziŃie cu cea tradiŃională. Conflict şi societate Conflictele sunt stări anormale de activitate. imobilismul şi inadaptarea organizaŃiei la provocările schimbării. Lipsa conflictelor însă. scopuri şi obiective diferite. performanŃa optimă necesită reducerea nivelului conflictului. Conform conceptelor promovate într-o viziune mai veche: conflictul poate fi evitat. O altă concepŃie. Perspectiva radicală insistă 80 . Managementul are ca sarcină identificarea exactă a nivelului conflictului. SusŃinătorii acestui punct de vedere arată că între performanŃele manageriale şi conflict există o legătură directă . noua viziune asupra conflictelor poate fi rezumată astfel: conflictul este inevitabil. Analiza şi soluŃionarea situaŃiilor conflictuale. obiectivul managementului este de a conduce nivelul conflictului spre obŃinerea performanŃelor optime în organizaŃie. acceptă existenŃa conflictului ca pe un fapt inevitabil. ConcepŃia radicală asupra conflictului a fost inspirată. respectiv momentul în care stimularea conflictului poate avea efecte benefice asupra organizaŃiei. 7. diferenŃele manifestate în scopuri şi în percepŃii. Această concepŃie subliniază caracterul pozitiv care poate fi atribuit situaŃiei conflictuale în perspectiva obŃinerii unor performanŃe ridicate. sunt aspecte fireşti de existenŃă şi evoluŃie a vieŃii ecoonomice.până la un anumit nivel „optim” al conflictului performanŃa managerială înregistrează o creştere continuă. OrganizaŃiile care practică această politică promovează armonia cu orice preŃ. în scopuri neproductive. politice şi culturale a oamenilor.3.. În prezent. nu este benefică. mai ales în ceea ce priveşte posibilitatea introducerii pe această cale a inovaŃiei şi a schimbării. fiind cauzat de: structura organizatorică. performanŃele scad o dată cu amplificarea stării conflictuale. ce au un profund caracter disfuncŃional sau.2. obiectivul managementului este de a elimina conflictul. spiritul de familie şi într-ajutorarea. Pentru evitarea coordonatelor conflictuale organizaŃiile trebuie să se centreze pe cultivarea unei cooperări armonioase între conducere şi angajaŃi. Conflict şi societate.1. 7. Clasicii ştiinŃei managementului prezintă conflictul ca un lucru ”rău” determinat de lipsa înŃelegerii dintre oameni şi de relaŃiile interpersonale deficitare. SOCIETATEA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA 7.

conflicte inter-grup. şi conflicte între organizaŃii. gradul de intensitate. Efectele unor performanŃe reduse ale grupului se pot răsfrânge în mod direct asupra individului. putem formula câteva criterii de bază ca punct de plecare în fixarea unei tipologii a conflictelor: esenŃa conflictelor. Primele se manifestă cu o mai mare intensitate atunci când indivizii urmăresc atingerea propriilor scopuri prin intermediul unor grupuri. sunt conflicte în care o persoană o frustrează pe alta de atingerea obiectivului propus. putem evidenŃia conflicte de substanŃă şi conflicte afective. Un al doilea nivel major apare în relaŃiile dintre persoane. tensiunea socială. Pentru a caracteriza situaŃiile conflictuale. a relaŃiilor sau a intereselor. Reducerea stărilor conflictuale se realizează prin orientarea spre acele obiective care permit realizarea unui consens. mai ales în organizaŃiile caracterizate de o puternică diviziune a muncii. la psihologia clinică şi psihiatrie. ideile. Conflictul intra-grup apare în interiorul unui grup pe fondul presiunii pe care acesta o exercită asupra membrilor săi. emoŃii. soŃi. acest domeniu este studiat în mod tradiŃional de diferite domenii ale psihologiei: de la psihologia cognitivă. în care cei care deŃin posturile de decizie cheie îşi impun propriile raŃionamente. Astfel. credinŃele părŃilor aflate în conflict sunt incompatibile) şi competiŃia pentru resurse limitate (când actorii percep aceleaşi resurse limitate). În cadrul conflictelor interpersonale putem delimita alte două tipuri majore: cel consensual (când opiniile. gânduri. conflicte intra-grup. deseori. forma. etc. explozia emoŃională sunt modalităŃi de manifestare a unor asemenea conflicte. subiecŃii aflaŃi în dificultate. Conflictele între şefi şi subordonaŃi. poziŃia ocupată de actorii implicaŃi. psihanaliză. În timp ce conflictele de substanŃă sunt specifice structurilor şi raporturilor ierarhice. fiind generate de stări emoŃionale. colegi de muncă. pot exista: conflicte intrapersonale. de exemplu) care reflectă structura de putere specifică societăŃii. organizaŃia devine terenul propice pentru manifestarea unor forŃe opuse (management-sindicate. Sursele de conflict pot include idei. Starea de suspiciune. Deci. Conflictele de substanŃă sunt puternice în sistemele de conducere autoritare. predispoziŃii sau obiective personale care intră în conflict unele cu altele. de receptarea stereotipă a celor aflaŃi de cealaltă parte a baricadei şi de un comportament adesea revanşard. De cealaltă parte se află conflictele afective care se referă la relaŃiile interpersonale. 2. conflictele afective fac parte din sfera valorilor. prin prisma recompenselor sau aprecierilor generale pe care le 81 . în concepŃia radicală conflictele sunt determinate de competiŃia pentru dobândirea bunurilor economice şi de distribuŃia diferenŃiată a autorităŃii în societate. deci conflictul inter-personal. având drept argument experienŃa îndelungată. 1. valori. respectiv.asupra contradicŃiei între interesele de clasă şi asupra distribuŃiei inegale a puterii în societate. ostilitatea. îndeosebi în spaŃiul totalitarist. teoria personalităŃii. efectele pe care le generează conflictele. Conflictele afective sunt însoŃite de puternice emoŃii negative. Fiecare dintre cele două părŃi sunt angajate într-o luptă continuă şi urmăresc obŃinerea unor avantaje cât mai mari. În funcŃie de sursa şi originea conflictului intra-psihic. conflicte inter-personale. La nivelul intra-personal sau intra-psihic apare conflictul ce caracterizează personalitatea unui individ. Din punct de vedere al esenŃei lor. Antagonismul dintre clasele sociale poate constitui o principală sursă de conflict. O altă clasificare a situaŃiilor conflictuale poate fi realizată în funcŃie de nivelul la care se manifestă sau subiecŃii care sunt antrenaŃi în conflict. Utilizată ca instrument ideologic. Altfel spus. această perspectivă asupra conflictului a condus. durata şi evoluŃia. la obŃinerea solidarităŃii muncitorilor împotriva conducerii.

primeşte. Conflictele inter-grupuri se mainfestă între subdiviziunile funcŃionale ale unei organizaŃii. Aceste conflicte duc, în general, la creşterea coeziunii grupului şi a loialităŃii dintre membrii acestuia. ImportanŃa acordată muncii în echipă propune o identificare puternică a angajatului cu echipa din care face parte, iar identificarea cu un anume grup pregăteşte terenul pentru conflictele organizaŃionale. 3. PoziŃia ocupată de actorii implicaŃi în conflict ne ajută să facem o distincŃie între conflicte simetrice şi conflicte asimetrice. Conflictele apar frecvent între părŃi care au pondere diferită, cum ar fi o majoritate şi o minoritate, un guvern legitim şi un grup de rebeli, un patron şi angajaŃii săi. Aceste conflicte sunt asimetrice, iar rădăcina lor se găseşte nu atât în probleme sau aspecte fireşti care pot diviza părŃile, ci chiar în structura a ceea ce sunt părŃile. Hugh Miall şi colab. (2000) susŃin că fără izbucnirea unui conflict, se pare că o structură dată de roluri şi relaŃii nu poate fi schimbată. În conflictele asimetrice structura este astfel constituită încât „peştele mare îl înghite întotdeauna pe cel mic”. Singura soluŃie este schimbarea structurii, dar aceasta nu este niciodată în interesul „peştelui mare”. 4. După gradul de intensitate, Helena Cornelius şi Shoshana Faire (1989) menŃionează disconfortul, incidenŃele, neînŃelegerea, tensiunea şi criza. Disconfortul este un sentiment intuitiv că lucrurile nu sunt normale, chiar dacă nu poate fi definită precis starea conflictuală. Incidentul irită în timp şi stă la baza unor conflicte mai intense dacă nu sunt uitate. Un incident poate fi, în sine, o problemă simplă, dar dacă este greşit înŃeleasă poate escalada în tensiune. NeînŃelegerea este o formă de conflict cauzată de percepŃii greşite, lipsa de legături între părŃi şi o comunicare defectuoasă. În fine, tensiunea şi criza sunt forme extreme ale conflictelor – oamenii întrec măsura şi se lasă dominaŃi de sentimente. 5. În ceea ce priveşte forma conflictului, putem deosebi conflicte latente şi conflicte manifeste (concretizate în conflicte de muncă). Conflictele de muncă rezultă din desfăşurarea raporturilor de muncă dintre unitate, pe de o parte, şi angajaŃii acesteia, pe de altă parte şi privesc numai interesele cu caracter profesional, social sau economic. Conflictele de muncă rezultă din desfăşurarea raporturilor de muncă dintre unitate, pe de o parte, şi angajaŃii acesteia, pe de altă parte şi privesc numai interesele cu caracter profesional, social sau economic. Cadrul legislativ din Ńara noastră precizează două categorii de conflicte de muncă: conflicte de interese, ce au ca obiect stabilirea condiŃiilor de muncă, cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă, şi conflicte legate de drepturi, care apar în situaŃiile de exercitare a drepturilor de muncă. Această precizare este importantă deoarece greva, ca formă de protest a angajaŃilor, concretizată prin încetarea colectivă şi voluntară a lucrului, poate fi declanşată doar pe parcursul desfăşurării conflictelor de interese. 6. Din punct de vedere al duratei şi evoluŃiei avem conflicte spontane, acute şi cronice. Conflictele spontane apar brusc, sunt greu de prevăzut, sunt de scurtă durată şi se manifestă la nivel interpersonal. Conflictele acute au o evoluŃie scurtă, dar sunt deosebit de intense, în timp ce conflictele cronice au cauze ascunse, greu de identificat, cu evoluŃie lentă şi de lungă durată. Pe aceelaşi criteriu, Conflict Research Consortium de la Universitatea din Colorado propune dihotomia conflicte de termen scurt şi conflicte de termen lung. Conflictele de termen scurt pot fi soluŃionate relativ uşor căci implică interese negociabile. Aceasta înseamnă că este posibil să se găsească o soluŃie care să satisfacă interesele fiecărei părŃi, cel puŃin parŃial. Conflictele de termen lung rezistă soluŃionării şi implică, de obicei, probleme intangibile, care nu pot fi negociate (ca de exemplu diferenŃe valorice fundamentale). Nevoile fundamentale de securitate, identitate şi recunoaştere declanşează deseori astfel de conflicte pentru că nici unul din 82

aceste aspecte nu este negociabil. 7. Ideea dezirabilităŃii unor conflicte pozitive conduce la clasificarea conflictelor în funcŃie de efectele sau rezultatele pe care le au în organizaŃii. Distingem astfel, conflicte funcŃionale şi conflicte disfuncŃionale. Perspectiva interacŃionistă nu aprobă că toate conflictele sunt bune. Unele conflicte însă, susŃin obiectivele şi îmbunătăŃesc performanŃele – aceste conflicte sunt funcŃionale, eficiente – iar altele blochează activităŃile – conflictele disfuncŃionale, distructive. Sam Deep şi Lyle Sussman recomandă managerilor să stimuleze conflictele benefice în cadrul organizaŃiilor prin următoarele măsuri: încurajaŃi angajaŃii să aibă păreri diferite şi să-şi pună întrebări referitoare la situaŃia de fapt; recompensaŃi-i când procedează aşa; angajaŃi persoane care nu gândesc în acelaşi fel cu dvs., dar asiguraŃi-vă că vă vor respecta autoritatea; atunci când bănuiŃi că subordonaŃii dvs. se tem să recunoască faptul că au altă părere, spuneŃi-le că doriŃi să ascultaŃi acea părere; nu reacŃionaŃi negativ la primirea unor veşti proaste, din contră, lăudaŃi-i pe cei care vi le comunică; ajutaŃi echipa din care faceŃi parte să vadă proiectele care vin din afara ei, pentru a mări coeziunea dintre membrii acestei echipe; ridicaŃi nivelul obiectivelor şi aşteptărilor dvs. faŃă de membrii echipei pe care o coordonaŃi; puneŃi-i pe subordonaŃi în poziŃie de competiŃie unul faŃă de celălalt, dar nu le permiteŃi să se saboteze între ei. Analiza evoluŃiei situaŃiilor conflictuale arată că declanşarea conflictelor se produce ca urmare a acumulării treptate de tensiuni într-un interval de timp. În acest sens, pot fi puse în evidenŃă mai multe stadii ale situaŃiilor conflictuale: • starea tensională, în care există toate premisele declanşării conflictului; • recunoaşterea stării conflictuale; • accentuarea stării conflictuale (când se acumulează starea tensională, fără a se declanşa însă conflictul); • declanşarea şi desfăşurarea conflictului; • încetarea conflictului. Fiecare din fazele menŃionate se caracterizează printr-o serie de provocări, cărora părŃile implicate în conflict trebuie să le facă faŃă. Starea tensională apare în situaŃia existenŃei unor elemente care se pot constitui în surse conflictuale: diferenŃele dintre ideile enunŃate şi aplicate, interdependenŃele sau folosirea resurselor în comun. Obiectivele divergente nu generează conflictul decât în momentul în care aceste divergenŃe sunt sesizate. Atunci, situaŃia conflictuală este recunoscută, iar toŃi cei implicaŃi îşi focalizează atenŃia asupra dinamicii conflictului. Accentuarea stării conflictuale constă în acumularea de tensiuni, dar, deşi conflictul nu s-a declanşat, acesta devine inevitabil. Declanşarea conflictului presupune descătuşarea forŃelor conflictuale şi încercarea de afirmare cât mai puternică a intereselor divergente. În fine, starea conflictuală se va încheia prin schimbarea elementelor care au condus la apariŃia conflictului. PărŃile fac eforturi pentru crearea unor condiŃii noi, de cooperare, sau construiesc argumente pentru declanşarea unui nou conflict, mult mai puternic de această dată.

83

Într-un model asemănător, Stephen Robbins evidenŃiază următoarele etape ale conflictelor: opoziŃia potenŃială sau incompatibilităŃile între indivizi, grupuri, organizaŃii; recunoaşterea şi personalizarea acestor opoziŃii; manifestarea intenŃiilor sau a scopurilor, precum şi punerea în evidenŃă a comportamentului părŃilor implicate în conflict; consecinŃele sau efectele desfăşurării şi încheierii unui conflcit. Modelul lui Robbins este centrat mai mult pe relaŃiile interumane şi evidenŃiază că adoptarea unui anumit comportament declanşează reacŃii similare la ceilalŃi. Aşadar, pentru a păstra situaŃia conflictuală în limite constructive, este bine să reŃinem că relaŃiile bune se păstrează cu un control asupra comportamentului, fiind pe deplin conştienŃi de puterea pe care o are comportamentul adoptat asupra relaŃiilor interumane. Conflictele economice locale se pot clasifica după diferite criterii: 1. în raport cu nivelul la care apar, există trei categorii de conflicte economice locale: a) conflicte individuale, specifice anumitor persoane, referitoare la fiecare lucrător în parte; b) conflicte de grup, specifice anumitor grupuri sau profesiuni; c) conflicte la nivelul firmei (întreprinderii); 2. din punct de vedere al organigramei întreprinderii: a) conflicte orizontale, care apar între persoane sau compartimente de muncă aflate pe acelaşi nivel ierarhic sau pe linii ierarhice diferite; b) conflicte verticale care apar între persoane sau compartimente aflate pe trepte ierarhice diferite. O forma de manifestare a conflictului colectiv de muncă o reprezintă greva. Aceasta este o încetare a lucrului de către salariaŃi, Ńinând cont de o serie de revendicări profesionale, evidenŃiate fie pentru prima dată, fie solicitate şi anterior, dar nesatisfăcute încă. Forma clasică de grevă presupune întreruprea completă a lucrului de către salariaŃi şi părăsirea localurilor respective pentru o durată de timp determinată sau nu. În practică, conflictele sociale de muncă se pot manifesta şi sub forma unor greve care pot îmbrăca următoarele forme: 1. greva de avertisment, ce presupune o oprire scurtă a lucrului de către salariaŃi, urmărind atât mobilitatea greviştilor, cât şi determinarea părŃilor aflate în conflict, pentru a se putea începe negocierile; 2. greva repetată, care se caracterizează prin opriri succesive ale lucrului de către salariaŃi pe perioade scurte de timp; 3. greva turnantă, când au loc încetări succesive ale activităŃii în diferite verigi de producŃie sau compartimente de muncă. În acest caz se înregistrează o masivă dezorganizare a producŃiei cu costuri mari pentru întreprindere; 4. greva surpriză, ce presupune stoparea lucrului de către salariaŃi fără existenŃa unui preaviz în acest sens. În general, această variantă de grevă este interzisă prin contractele colective de muncă, iar în cadrul serviciilor publice din Ńările occidentale este considerată ilicită; 5. greva cu ocuparea localurilor întreprinderii de către grevişti. Este, în principiu, ilegală, deoarece încalcă dreptul de proprietate. În aceasta situaŃie, conducerea întreprinderii poate 84

cu toŃii suntem implicaŃi în conflicte. De altfel. neîndeplinirea datoriilor. care pot media dialogul social din întreprindere. Analiza şi soluŃionarea situaŃiilor conflictuale Într-un fel sau altul.dreptul la muncă. În numeroase cazuri rezolvarea unui conflict se face prin semnarea unei convenŃii sau a unui acord între părŃile aflate în dispută. un rol important îl au diferite structuri instituŃionale. nu sunt conştientizate de toŃi cei implicaŃi. agresivitatea pot constitui probleme ce stau la baza conflictelor. analizează părŃile. Acestea pot fi persoane. medierea şi arbitrajul. secŃii. Conflictul poate fi pozitiv sau negativ. Un asemenea demers oferă o imagine clară a faptelor şi evidenŃiază modul în care interacŃionează oamenii antrenaŃi în conflicte. ce interzice salariaŃilor grevişti să oprească lucrul pentru alŃi salariaŃi. este dificilă în climatul conflictual existent.cere organelor în drept să procedeze la evacuarea localurilor ocupate de grevişti. Decizia arbitrului este însă obligatorie pentru părŃile aflate în conflict. în funcŃie de felul în care îl privim. Concilierea este efectuată de către o persoană neutră sau o comisie de conciliere şi presupune organizarea de discuŃii între părŃile aflate în conflict.2. „manipularea” conflictelor depinde în mare măsură de conştientizarea lor. se va face întotdeauna pe baza nevoilor asemănătoare pe care aceştia le împărtăşesc. Abordarea ordonată şi sistematică a acestora este o necesitate cu atât mai importantă cu cât nevoile şi temerile care ne conduc în situaŃii conflictuale. Arbitrajul constă în soluŃionarea conflictului social de către unul sau mai mulŃi arbitri stabiliŃi de comun acord de către părŃile opozante. De cele mai multe ori. deci. când negocierea directă între părŃile respective. Răspunsul pe care îl formulează fiecare pentru 85 . greva cu ocuparea localurilor înteprinderiderii. Lipsa comunicării. . care anchetează conflictul social. În aceste cazuri se apelează la diferite proceduri instituŃionale de rezolvare a conflictelor colective cum ar fi: concilierea. În acest sens. propune acestora o soluŃie pentru rezolvarea respectivului conflict. compartimente. Punctul de pornire îl constituie formularea problemei. Efectele unui conflict pot fi mai puŃin dureroase pentru organizaŃie dacă vom şti să tratăm conflictul în mod constructiv. În general. Sunt situaŃii însă.dreptul de proprietate. iar în final. O cerinŃă de bază a gestiunii resurselor umane dintr-o întreprindere. în scopul prevenirii conflictelor de muncă ce pot genera puternice conflicte sociale. o constituie cunoaşterea permanentă a nemulŃumirilor şi revendicărilor salariaŃilor şi rezolvarea pe cât posibil a acestora. incompatibilitatea cu postul de muncă. care interzice. În practica Ńărilor cu economie de piaŃă se constată că dreptul la grevă al salariaŃilor este limitat în două situaŃii Ńinând cont de: . grupuri. Aceasta situaŃie are multiple implicaŃii iar printre elementele favorizante ale diminuării conflictelor de muncă se află indiscutabil şi perfecŃionarea gestiunii resurselor umane în cadrul întreprinderii respective. fiecare parte se implică deoarece are nevoi şi trebuinŃe diferite. 7. Acest lucru este posibil prin analiza şi întocmirea hărŃii conflictului. Medierea solicită intervenŃia unei persoane sau comisii neutre. Gruparea unor oameni pe harta conflictului. aflate în conflict. în scopul armonizării poziŃiilor acestora şi ajungerii la un anumit acord. această procedură de rezolvare a conflictelor sociale este prevăzută în acordurile sau contractele colective de muncă. Al doilea pas în construirea hărŃii conflictului îl constituie identificarea părŃilor implicate în conflict. care doresc să-şi continue activitatea.

realizarea acesteia Ńine de intervenŃia ierarhiei manageriale în sensul coordonării acŃiunilor sectoarelor subordonate. Managerii care adoptă această soluŃie se retrag din conflict. De obicei. El poate reizbucni cu o intensitate mult mai mare dacă situaŃia care a generat conflictul este deosebit de importantă pentru organizaŃie. fără a lua în consideraŃie aşteptările. În plus. tehnici şi modalităŃi diferite de soluŃionare a conflictelor. atunci când indivizii sau grupurile renunŃă la colaborare fireşte că starea conflictuală domină. care utilizează abuziv sursele de putere pe care le deŃine asupra subordonaŃilor săi. dar efectele nu sunt dintre cele favorabile pe termen lung. fie pentru că armonia şi stabilitatea sunt vitale în organizaŃie. relevă noi direcŃii pentru soluŃionarea conflictelor. Oricum. Despre o persoană care întârzie permanent la locul de activitate s-ar putea spune că „Are nevoie să ajungă la timp”. ignoră situaŃiile şi persoanele. Aceasta constituie chiar o soluŃie. la prima vedere. nevoile şi sentimentele celorlalŃi. fie pentru a obŃine un credit din partea celorlalŃi. pierderea locului de muncă etc. cu orice preŃ. Momentele declanşării conflictului nu pot fi marcate cu exactitate în toate situaŃiile. Metoda este caracteristică numai celor lipsiŃi de încredere în ei înşişi.rezolvarea problemei este strâns legat de aceste nevoi: o muncă plină de satisfacŃii. lucru ce atrage frustrări şi. această modalitate de rezolvare a conflictului se bazează pe forŃa de constrângere a managerului. Alături de nevoi. să stimuleze comunicarea corectă şi să dezvolte sentimente de încredere între membrii organizaŃiei respective. În realitate. Pe termen scurt. griji. Compromisul este. poate genera în viitor obstacole pentru obŃinerea de performanŃe ridicate. care pot fi: eşecul şi compromiterea. În realitate. În această situaŃie sunt supraevaluate relaŃiile cu subordonaŃii şi sunt neglijate problemele „tehnice” ale organizaŃiei. Există următoarele metode. Această posibilitate de soluŃionare a conflictelor porneşte de la supoziŃia că există întotdeauna o cale de “mijloc” pentru soluŃionarea diferendelor. respingerea. obŃinerea rezultatelor. Această tehnică a cooperării este desemnată să reducă percepŃiile greşite. forŃa poate reduce conflictul. Cooperarea este necesară datorită dependenŃei care există între diferite grupuri sau indivizi. anxietăŃi. Evitarea conflictului presupune ignorarea acestuia în speranŃa că va dispare de la sine. în general au unele temeri. părŃile sunt caracterizate de preocupări. etc. simpla existenŃă a dependenŃei nu generează implicit cooperarea. mai ales în cazul organizaŃiilor cu rezultate mediocre. nevoia care se ascunde după răspuns este: „Un volum de muncă echitabil pentru toată lumea”. Pentru că managerul doreşte aprobarea celor din jur. în schimb. amână asumarea responsabilităŃilor. în fapt. va considera orice situaŃie conflictuală ca fiind o gravă disfuncŃie. Practica a confirmat că. munca rutinieră. ci. recunoaşterea. în consecinŃă. se poate ajunge la motivarea negativă a subordonaŃilor. rămâne în stare latentă. Retragerea arată o preocupare redusă atât pentru rezultate. ambele părŃi obŃinând oarecare satisfacŃie. Altfel spus. nesiguranŃa pecuniară. aplanarea conflictului se întâlneşte atunci când una dintre părŃi este dispusă să satisfacă interesele celeilalte părŃi. Aplanarea se rezumă la încercările managerului de a mulŃumi toate părcile implicate în conflict. în consecinŃă va ceda în faŃa celorlalŃi doar de dragul calmării situaŃiei. persoana are nevoie de cu totul altceva: mai mult ajutor în gospodărie. o soluŃie superficială de împăcare a tuturor 86 . Conflictul însă nu dispare. înŃelegerea etc. conflicte mai grave. la întrebarea „Ce nevoie aveŃi?” un posibil răspuns poate fi: „Pauze cu durate identice pentru toată lumea”. pierderea controlului. Aplanarea. Desigur. dezacordurile fiind rezolvate prin negocierea unei soluŃii de compromis. în dauna propriilor sale interese. ar putea scăpa în faŃa celor antrenaŃi în conflict. într-un climat de constrângere productivitatea va scădea. sprijin la creşterea copiilor. Utilizarea hărŃilor poate fi de un real folos pentru conştientizarea unor aspecte care. cât şi pentru relaŃiile cu subordonaŃii. Compromisul presupune concesii reciproce. de fapt. ForŃarea este utilizată îndeosebi în cazul în care managerul doreşte. De exemplu.

Adoptarea acestei metode se face mai ales atunci când părŃile au puteri egale şi sunt ferm hotărâte să-şi atingă scopurile în mod exclusiv. Studiile arată că cei mai eficace manageri abordează conflictul prin confruntare. utilizarea scopurilor supra-ordonate prezintă dezavantajul că.dezvoltarea unui proces creativ de grup. Pentru a reuşi în demersul său. mai putem identifica şi o tehnică de soluŃionare a conflictelor. terŃii au nevoie de patru tipuri de abilităŃi (M. Deutch. stabilirea unor teme comune sau sublinierea anumitor opŃiuni de decizie. singura cale de rezolvare definitivă a conflictului şi este utilizată în cazul în care se acceptă diferenŃele legitime dintre părŃi. Metoda este deosebit de eficientă atunci când cele două părŃi aflate în conflict nu mai sunt dispuse la o confruntare onestă.facilitează implementarea soluŃiilor convenite. Deşi este o tehnică ce nu presupune eforturi deosebite pentru aplicarea în practică. forŃarea şi. Numai astfel negociatorul (mediatorul) oferă o şansă de împăcare a părŃilor adverse şi apoi crearea unor facilităŃi pentru comunicarea constructivă. care se referă la fixarea unor scopuri supra-ordonate.ajută la extinderea gamei de alternative percepute ca fiind disponibile şi . odată ce scopul a fost îndeplinit. care presupune sacrificarea convingerilor şi. probabil. fiind prinse între presiunea organizaŃiei şi neîncrederea reciprocă. 87 . pentru început. să comunice liber cu mediatorul şi să reacŃioneze cu simpatie la sugestiile mediatorului. Conform acestei tehnici. În acest fel se reduce emotivitatea şi se creează oportunităŃi egale pentru ambele părŃi de a-şi exprima sentimentele. proces care: . iar apoi încearcă aplanarea.stabilirea de către terŃi a unei relaŃii eficiente de lucru cu fiecare din părŃile aflate în conflict. care ia în considerare atât nevoia de rezultate. o astfel de intervenŃie ar trebui evitată până când părŃile reuşesc să se descurce şi fără ajutor în limite rezonabile de timp şi resurse. În practică se apelează frecvent la comunicarea între părŃi prin intervenŃia mediatorului. uneori. va încerca să provoace o întâlnire între părŃi. Pentru a face faŃă diverselor situaŃii cu care sunt confruntaŃi. scopurile supra-ordonate ar forŃa părŃile să uite dezacordurile dintre ele şi să-şi concentreze atenŃia pe depăşirea surselor de conflict. pentru a le face mai atractive pentru părŃi.părŃilor. a raŃionalităŃii proprii. TerŃii pot contribui la soluŃionarea disputelor prin tehnici cum ar fi: reducerea tensiunii.crearea unei atitudini de cooperare la părŃile aflate în conflict. .este deosebit de important pentru terŃi să aibă multe informaŃii independente despre chestiunile în jurul cărora se centrează conflictul. necesar pentru adoptarea deciziilor în grup. Pentru părŃile aflate în conflict se stabilesc obiective comune. controlarea numărului de probleme. a negociatorului sau a celei de-a treia părŃi. conflictul poate să reapară. Confruntarea este o abordare a conflictului. . negociatorul (mediatorul) trebuie să inspire încredere. O a treia persoană cu rol de negociator (mediator). cheia soluŃionării conflictului fiind recunoaşterea onestă a diferenŃelor. abia la sfârşit. astfel încât acestea să aibă încredere în a treia parte. cât şi relaŃiile cu subordonaŃii. . îmbunătăŃirea comunicării.clarifică natura problemelor cu care sunt confruntate părŃile aflate în conflict. 1988): . care nu pot fi realizate decât prin unirea eforturilor şi resurselor fiecărui grup în parte. Din punctul nostru de vedere. armonie şi stabilitate. . compromisul. retragerea. Aceasta constituie. favorizând comunicarea deschisă. Pe lângă aceste metode.

. . O astfel de intervenŃie arată că părŃile au eşuat în crearea de relaŃii sau în managementul propriilor relaŃii de interdependenŃă – situaŃie reală. care blochează relaŃiile productive. . intervenŃia terŃilor poate reduce nivelul de ostilitate şi poate oferi soluŃii pentru unele probleme apărute. . dincolo de abilitatea părŃilor de a o îmbunătăŃi.comunicarea defectuoasă. În opoziŃie. . poate demonstra că părŃile au căzut de acord că nu se înŃeleg şi îşi exprimă dorinŃa de a ceda controlul asupra rezultatelor. ca formă de intervenŃie a terŃilor. pe care acestea nu pot să îl reconcilieze.dificultăŃi majore în declanşarea negocierilor sau în continuarea negocierilor după apariŃia unui impas. Dacă nivelul de ostilitate existent între părŃi este atât de ridicat.absenŃa unor proceduri sau protocoale clare de negociere. indiferent de motivaŃiile sau intenŃiile terŃului. De asemenea.percepŃii greşite sau stereotipuri.creşterea nivelului de satisfacŃie şi de angajament al părŃilor faŃă de procesul de soluŃionare a conflictului şi faŃă de rezultatele acestuia. Practica demonstrează că există o regulă de aur: intervenŃiile care nu sunt acceptate de către una sau ambele părŃi sau care nu sunt întărite de expertiza.emoŃiile intense par să blocheze realizarea unui acord. . de interes între părŃi.crearea unui “spaŃiu de respiraŃie” sau a unei perioade de temperare a stărilor pasionale.neînŃelegeri asupra numărului şi tipurilor de probleme aflate în dispută. . 88 . mai ales atunci când părŃile apelează la arbitraj. a normalităŃii şi înscrierea părŃilor într-un discurs civilizat în care se pot reîncepe negocierile de soluŃionare a conflictului. legi sau obiceiuri stabilite într-o organizaŃie etc. chiar insulte). Obiectivul este de a permite părŃilor să deŃină controlul asupra rezultatelor. Arbitrajul.comportamente negative repetate (furie.IntervenŃia terŃilor poate fi dorită de părŃi sau poate fi impusă din afară prin reguli. . care creează bariere între părŃi. scopul dominant al altor tipuri de intervenŃii ale terŃilor (în mod special. prin reglementarea proceselor de interacŃiune. . chiar dacă numai temporar. dar care este interesat în soluŃionarea conflictului. medierea) este de a îmbunătăŃi abilităŃile părŃilor de soluŃionare a conflictelor. Între beneficiile majore pe care le aduce intervenŃia terŃilor poate fi menŃionată readucerea stabilităŃii. . prietenia sau autoritatea terŃului (sau a unor surse de putere ale acestuia). intervenŃia terŃilor poate semnala eşecul procesului de negociere şi de soluŃionare a conflictelor. deoarece de multe ori se întâmplă ca într-o dispută să apară surpriza că părŃile între care există un conflict să se coalizeze împotriva terŃului (care este perceput acum ca o ameninŃare). putem stabili următoarele situaŃii în care este necesară intervenŃia unei a treia persoane: . pot fi menŃionate şi alte avantaje: . ceea ce înseamnă că renunŃă la controlul stabilirii propriilor rezultate. încât schimbările ulterioare sunt extrem de problematice. . Subliniem acest aspect. Un terŃ impus poate să aducă perspectiva cuiva care nu este parte a disputei. Pe de altă parte. acuzaŃii aduse celorlalŃi.incompatibilitatea reală sau doar percepută.restabilirea angajamentelor privind termenele limită.restabilirea sau îmbunătăŃirea comunicării.remedierea relaŃiilor blocate. În general. pot fi primite cu ostilitate sau chiar cu duşmănie. .concentrarea asupra problemelor importante.

pot să aibă consecinŃe negative. 89 .Medierea. terŃii nu ar trebui să fie influenŃabili de către una dintre părŃi sau de ambele părŃi şi nici părtinitori. respectiv. De asemenea. care să sprijine realizarea priorităŃilor de dezvoltare stabilite în Planul NaŃional de Dezvoltare. Propuneri pentru dezvoltarea durabilă a României TranziŃia României la economia de piaŃă a avut ca efect o scădere a ratei de creştere economică. Nu trebuie neglijat faptul că intervenŃiile terŃilor (în cazul arbitrajului. ele sunt folosite de judecători.. alături de alte forme de controlare a procesului (cum ar fi facilitarea sau consultarea) este cea mai întâlnită formă de intervenŃie a terŃilor şi are un caracter preponderent procedural. iar ultimele trei priorităŃi sunt priorităŃi naŃionale de dezvoltare sectorială. în comparaŃie cu arbitrajul). care solicită ghidare sau asistenŃă procedurală. să se păstreze un beneficiu important al negocierii: părŃile menŃin controlul asupra soluŃiilor. dar la un moment nepotrivit). IntervenŃiile terŃilor pot fi formale sau informale. TerŃul are avantajul de a fi potenŃial mai obiectiv decât persoanele aflate în conflict. în timp ce intervenŃiile informale apar accidental în rezolvarea unei stări conflictuale. când este cu adevărat necesară. O asemenea intervenŃie care insistă asupra procedurilor.3. creşterea dependenŃei faŃă de terŃ. deşi vor ceda controlul asupra modului de soluŃionare a disputei. pentru a le ajuta să ajungă singure la o soluŃie. poate fi la fel de periculoasă ca şi alegerea unei intervenŃii greşite (de exemplu. privind metodele care trebuie aplicate sau stilul care trebuie folosit. sprijină nevoile negociatorilor. 7. În cursul medierii (în care se intervine mult mai puŃin între părŃi. mai ales). arbitraj în loc de mediere sau folosirea unei alte metode. cum ar fi diminuarea capacităŃii părŃilor de a negocia efectiv. fapt care le va ajuta semnificativ în dorinŃa lor de implementare a rezultatelor. mediatori ai relaŃiilor de muncă. urmăreşte obŃinerea unei creşteri economice durabile şi crearea de locuri de muncă permanente. Nu trebuie trecut cu vederea că eşecul folosirii intervenŃiei terŃilor. Cel care intervine trebuie să realizeze foarte clar care este efectul posibil al intervenŃiei asupra părcilor – în mod specific asupra dorinŃei şi/sau abilităŃii lor de a soluŃiona alte conflicte în viitor. Edificiul Planului NaŃional de Dezvoltare se sprijină pe nouă piloni care reprezintă priorităŃile de bază ale sale. Medierea ajută. concomitent cu creşterea numărului de şomeri care trebuie recalificaŃi şi reorientaŃi profesional pentru asigurarea stabilităŃii socioeconomice. extrem de puternice. prin priorităŃile de dezvoltare stabilite. Evident. IntervenŃiile formale sunt recunoscute ca tradiŃionale şi sunt proiectate pentru a juca acest rol. astfel. iar părŃile trebuie controlate doar atât cât trebuie. De reŃinut că intervenŃia terŃilor trebuie făcută doar atunci când este necesară. Atingerea acestor obiective impune ca actualul proces de restructurare industrială să fie însoŃit de politici naŃionale de dezvoltare regională şi sectorială corespunzătoare. părŃile îşi păstrează controlul asupra rezultatelor. Primele şase priorităŃi sunt priorităŃi naŃionale de dezvoltare regională şi realizarea lor trebuie sprijinită financiar din Fondul NaŃional de Dezvoltare Regională. dar doresc să păstreze controlul asupra deciziilor sau implementării rezultatelor. sunt extrem de riscante intervenŃiile nedorite sau situaŃiile în care un superior intervine în disputele dintre subordonaŃi. arbitri etc. Planul NaŃional de Dezvoltare.

.crearea de noi întreprinderi care să utilizeze potenŃialul endogen al regiunilor şi să răspundă cerinŃelor pieŃei interne şi chiar externe. PriorităŃile naŃionale de dezvoltare regională se realizează cu sprijinul fondurilor PHARE . Dezvoltării sectorului privat şi stimulării investiŃiilor Sprijinul investiŃional la care se referă această prioritate se adresează. prevăzute în O. Există posibilitatea realizării de către responsabilii financiari a unui început de capitalizare a unor fonduri. . obiectivul strategic fiind reconstruirea unui profil economic de succes pentru fiecare din cele opt regiuni.nr. pentru investiŃii localizate în aceste zone. . în condiŃii avantajoase de preŃ.organizarea de târguri şi expoziŃii.24/1998 privind zonele defavorizate. respectiv din Fondul NaŃional de Dezvoltare Regională.Abordarea şi ideile acestor nouă priorităŃi urmăresc îndeaproape cerinŃele subliniate în Programul NaŃional de Aderare a României la Uniunea Europeană.vânzarea întreprinderilor închise sau care sunt în pericol de a fi închise. precum şi a investiŃiilor în infrastructura publică.sprijinirea creării de parcuri industriale. în special cele dependente aproape exclusiv de industriile aflate în proces de restructurare. Principalele acŃiuni care trebuie întreprinse se înscriu pe două direcŃii principale. nu numai întreprinderilor mijlocii şi mici.promovarea şi susŃinerea înfiinŃării de joint ventures în sectoare de înaltă tehnologie.asigurarea capitalului iniŃial pentru atragerea investiŃiilor private în tehnologii nepoluante şi industrii cu valoare adăugată mare. b ) Atragerea investiŃiilor productive. . ci şi întreprinderilor mari.campanii regionale de marketing pentru atragerea de investiŃii străine directe.componenta coeziune economică şi socială şi cofinanŃarea de la bugetul de stat. . Măsurile orientative includ: a) Sprijinirea întreprinderilor productive prin: .dezvoltarea întreprinderilor cu perspective viabile. . .transformarea/modernizarea/raŃionalizarea întreprinderilor existente.modernizarea infrastructurii tehnologiilor informaŃionale şi a sistemelor de calcul. pentru a folosi unele din capacităŃile disponibile în dezvoltarea întreprinderilor viabile. promovând: incubatoarele de afaceri. care se dovedesc viabile. . ca principiu de bază. În cadrul priorităŃilor naŃionale de dezvoltare regională stabilite. prin: . 90 . .G.U.centrele de informare asupra tehnologiilor nepoluante şi a tehnicilor cu consum redus de energie. .co-finanŃarea investiŃiilor care au ca scop îmbunătăŃirea calităŃii produselor şi a tehnologiei. c) Efectuarea de investiŃii în infrastructura publică adiacentă. şi anume: asigurarea de capital iniŃial (pe bază de granturi) pentru atragerea investiŃiilor industriale private. pe baza exceptărilor de la plata unor taxe şi impozite. se acordă prioritate măsurilor care se adresează direct: 1.

.participarea efectivă cu capital. tehnice.sprijinirea IMM pentru obŃinerea de capital de risc în scopul dotării acestora cu noi tehnologii. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul productiv reprezintă un obiectiv important al politicii economice româneşti. . În acest scop. prin diverse forme avantajoase. . Prin suplimentarea sprijinului folosit în mod obişnuit.oferirea de garanŃii pentru obŃinerea de credite. atât pentru cele existente cât şi pentru cele nou create.oferirea de fonduri pentru capitalul de risc. b) ÎmbunătăŃirea activităŃii de consultanŃă şi a celei de sprijin adiacent (coaching).organizarea de servicii comune pentru mai multe firme. . precum şi pentru birouri cu chirii reduse. Sprijinul pentru acordarea de consultanŃă IMM cuprinde aspecte financiare.crearea şi aplicarea unor scheme mutuale de garantare. . .cofinanŃarea unor operaŃiuni de leasing. în special pentru cele cu necesar redus de capital. Măsura urmăreşte întărirea competenŃelor conducerii noilor IMM şi perfecŃionarea managementului celor existente. . se are în vedere obŃinerea unui efect stabilizator de lungă durată.finanŃarea de centre interregionale pentru calificarea şi perfecŃionarea pregătirii personalului.oferirea de garanŃii pentru împrumuturi în cazul imposibilităŃii plăŃii creditului. . . organizatorice şi economice. .oferirea de terenuri pentru activitatea de producŃie. în afara proceselor de retehnologizare sunt necesare măsuri de stabilizare şi întărire a acestor întreprinderi pe următoarele căi: a) ÎmbunătăŃirea înzestrării cu capital a IMM productive SituaŃia financiară a multor IMM se caracterizează printr-o slăbiciune cronică în ceea ce priveşte înzestrarea cu capital propriu. 91 . pentru investiŃiile în echipamente sau infrastructură fizică. .acordarea de granturi destinate susŃinerii IMM-urilor industriale. .acordarea de împrumuturi subvenŃionate pentru IMM-urile care au nevoie de credite pe termen lung.2. Propunem ca acordarea fondurilor de sprijin a IMM (fonduri PHARE şi fonduri interne) să se axeze pe: . .cofinanŃarea unor companii de leasing sau venture capital.sprijin şi împrumuturi publice (cu dobânzi reduse) pentru înfiinŃarea de IMM. cu posibilitatea transformării lor în capital social al firmei.oferirea de credite subvenŃionate. prin prin măsuri de consultanŃă pe durată limitată şi coaching. care să îşi desfăşoare activitatea la nivel regional şi să vizeze IMM-urile. . Se pot folosi următoarele instrumente de sprijinire a IMM productive: . .sprijinirea IMM pentru obŃinerea de capital de pornire a activităŃii. care îşi stabilesc activitatea sau care-şi extind operaŃiunile în zone foarte puŃin dezvoltate economic. unde finanŃarea bancară este neatractivă.sprijinirea IMM existente pentru pătrunderea pe piaŃa de capital.

acordarea unui sprijin concret cooperării între întreprinderi pentru realizarea de strategii pentru pătrunderea pe pieŃe f) Oferirea de servicii de consultanŃă pentru IMM reprezintă un sprijin eficient în cooperarea acestora cu marile întreprinderi. . sau ca ofertante de servicii pe de altă parte. Sprijinul are loc prin finanŃare completă sau parŃială a costurilor respective. consultanŃa are rolul de a transforma idei. În acest fel. . .service şi consultanŃă pentru crearea şi dezvoltarea unor centre de inovare. introducerea pe piaŃă a produselor. Pentru firmele nou înfiinŃate. precum şi utilizarea mass-media pentru publicitate. . e) Sprijinirea IMM pentru a avea acces la pieŃe reprezintă un element central al politicii destinate întăriririi IMM. normare şi standardizare a acestora. 92 . Dovada îndeplinirii standardelor naŃionale şi internaŃionale în domeniul asigurării calităŃii reprezintă pentru tot mai multe întreprinderi o condiŃie necesară pentru pătrunderea pe pieŃe. produselor şi sistemelor de producŃie novatoare. cât şi pentru întărirea. . activarea şi folosirea maximă a potenŃialelor pieŃelor regionale. sau pentru cele care se mută. Prin aceasta se urmăreşte eficientizarea structurilor interne ale IMM şi a organizării acestora. IMM pot deveni verigile care asigură legătura în proiectele de cooperare dintre diferitele întreprinderi. Sprijinul trebuie să fie orientat spre oferirea de: . îndeosebi pentru noile întreprinderi şi pentru cele care utilizează şi dezvoltă noi tehnologii. În acest sens trebuie dezvoltat un sprijin corespunzător pentru introducerea şi perfecŃionarea sistemelor de management al calităŃii şi a unei conduceri a IMM în concordanŃă cu cerinŃele protecŃiei mediului (eco-audit).crearea de servicii de consultanŃă privind strategia de marketing. desfacerea produselor comune sau pe realizarea acestor produse pentru pătrunderea pe noi pieŃe. acest ajutor reprezintă un sprijin foarte preŃios.servicii de consultanŃă în domeniul managementului. ca întreprinderi furnizoare ale marilor întreprinderi pe de o parte. Din aceste considerente trebuie să fie sprijinite în special proiectele concrete de cooperare între diferite întreprinderi. comunicarea şi consultanŃa externă. tehnologie şi de afaceri pentru IMM-uri.desfăşurarea unor studii de piaŃă. urmărindu-se însă şi participarea substanŃială a IMM. producŃie. în funcŃie de cerinŃele concrete. normelor şi standardelor. În aceste situaŃii se produce transferul de know-how de la consultant la întreprindere.pregătirea şi prezentarea produselor şi a întreprinderilor la tîrguri şi expoziŃii. Acest sprijin se va materializa. Un astfel de rol îl pot juca IMM apărute ca rezultat al asocierii mai multor întreprinderi.consultanŃă privind modernizarea metodelor şi procedeelor de producŃie. c) Sprijinirea cooperării între IMM şi marile întreprinderi urmăreşte depăşirea limitelor proprii ale IMM şi întărirea competenŃei acestora.De asemenea. know-how-ului tehnologic. Proiectele sprijinite se vor axa în mod clar pe dezvoltare. inclusiv în domeniul serviciilor oferite publicului. marketingului. Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea atât a calităŃii produselor şi serviciilor oferite la export. d) ÎmbunătăŃirea managementului IMM şi a sistemelor de organizare a acestora. precum şi coordonarea. în următoarele direcŃii: . în noi întreprinderi sau în dezvoltarea celor existente. a procedeelor de certificare.

şi anume echipamente legate direct de nevoile specifice ale firmelor şi activităŃilor de servicii productive. . care reprezintă o condiŃie indispensabilă pentru dezvoltarea sectorului privat. recalificare. Exemple de astfel de programe sunt: dezvoltarea şi/sau transformarea unor clădiri pentru a fi utilizate de IMM-uri pentru demararea activităŃii sau ca centre de inovare. Acest tip de infrastructură vizează: .organizarea sistemelor informaŃionale locale. îmbunătăŃirea infrastructurii turismului prin amenajarea suprafeŃelor destinate turismului şi crearea/extinderea facilităŃilor publice de bază pentru turism. judeŃ sau localitate. b) Infrastructura în domeniul ştiinŃei. .îmbunătăŃirea infrastructurii de bază . dezvoltării şi tehnologiei informaŃionale. pentru ca potenŃialul infrastructural deja existent al acestora. energie . să poată fi utilizat în cadrul noilor situri sau parcuri industriale ce se vor crea. . pentru a ajuta la dezvoltarea turismului ca sector economic esenŃial al Ńării.care deserveşte activităŃile productive. comunicaŃii şi multimedia. care să aducă beneficii directe activităŃii din sectorul productiv şi mediul local de afaceri. construirea unor drumuri de acces la fabrici sau depozite. c) Infrastructura necesară calificării şi perfecŃionării profesionale necesită investiŃii în modernizarea imobilelor şi structurarea lor corespunzătoare. toate acestea favorizând atragerea investiŃiilor în regiuni pentru reabilitarea infrastructurii publice de servicii.domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice. care să faciliteze corelarea şi armonizarea proiectelor finanŃate prin PHARE şi ISPA.reabilitarea mediului vechilor situri industriale degradate şi al întreprinderilor închise. crearea structurilor de piaŃă. .apă. îndeosebi pentru întreprinderile mici şi mijlocii. precum şi a condiŃiilor de mediu. Construirea şi consolidarea condiŃiilor infrastructurale corespunzătoare în acest domeniu înseamnă realizarea următoarelor tipuri de investiŃii în: . perfecŃionare profesională şi învăŃămînt 93 . cu accent pe proiecte de infrastructură. . Este utilă sprijinirea financiară a următoarelor tipuri de infrastructuri: a) Infrastructura complementară economiei. canalizare şi electricitate. orfelinatelor. crearea structurilor de sprijinire a inovaŃiilor tehnologice. cercetării. astfel încât să poată răspunde cerinŃelor actuale şi viitoare de calificare. .infrastructura pentru informaŃii.reabilitarea infrastructurii serviciilor publice prin reconstrucŃia spitalelor.transferul de tehnologie. canalizare. şcolilor etc. pentru a spori gradul de atractivitate al arealelor oferite pentru implantarea de noi activităŃi economice. ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale Cu toate că proiectele de dezvoltare a infrastructurii fizice constituie în principal domeniul de finanŃare al ISPA.dezvoltarea unor infrastructuri legate de noul sistem de producŃie. ameliorarea calităŃii infrastructurii de afaceri. Întrepătrunderea celor două tipuri de proiecte face posibilă realizarea scopurilor economice şi sociale ale acestor programe.3. ExistenŃa acestei infrastructuri este aceea care îi determină pe întreprinzătorii privaŃi să opteze pentru o anumită regiune. conectarea construcŃiilor la reŃelele de apă. crearea facilităŃilor educaŃionale. mai pot fi iniŃiate şi programe de îmbunătăŃire a infrastructurilor mici.

grad de ocupare într-o perspectivă pe termen lung. . depozite sau alte unităŃi productive.programe de training care dezvoltă capacitatea managerială şi administrativă a personalului întreprinderilor şi care dau posibilitatea angajaŃilor să efectueze schimbările necesare în compania în care lucrează. ameliorarea capacităŃii de adaptare a întreprinderilor şi a angajaŃilor acestora la cerinŃele unei economii de piaŃă. Dezvoltarea resurselor umane Proiectele finanŃabile vor fi orientate în principal spre sporirea posibilităŃilor de ocupare (prin calificarea şi recalificarea forŃei de muncă). să poată nu numai să supravieŃuiască. e) Dezvoltarea infrastructurii transporturilor are scopul de a asigura întărirea legăturilor dintre polii economici regionali şi coridoarele de transport european. Se va urmări cu precădere dezvoltarea infrastructurii rutiere. precum şi obŃinerea de noi calificări şi aptitudini profesionale care să îi ajute să-şi păstreze locurile de muncă şi/sau să sprijine întreprinderea în care lucrează. Trebuie să fie sprijinită refacerea. de asemenea. sporirea şi îmbunătăŃirea calificării profesionale a muncitorilor în ceea ce priveşte metodele de producŃie. areale care folosesc şi potenŃialele regionale endogene. de asemenea. turistică sau comercială. Realizarea fluidizării circulaŃiei şi descongestionării oraşelor . în dependenŃă de situaŃiile regionale concrete. desfăşurarea de cursuri de formare care au ca scop dezvoltarea. ocupare şi motivare. asigurarea de oportunităŃi egale pentru femei şi bărbaŃi. . InvestiŃiile în acest tip de infrastructură vizează. sprijinite în cadrul acestei priorităŃi.continuu.precum şi ocolirea localităŃilor sunt proiecte de investiŃii care pot fi.organizarea de programe de pregătire şi perfecŃonarea pregătirii profesionale pentru persoanele care au un loc de muncă. care să permită tinerilor să-şi găsească loc de muncă şi/sau să-şi aleagă meseria pentru care s-au 94 - . cu accent pe efectele regional economice . d) Dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale prin: .dezvoltare urbană. inclusiv îmbunătăŃirea habitatului. dacă este necesar. de cererea privind dezvoltarea acivităŃii economice în zonă. iniŃiative de training pentru absolvenŃi şi ucenici. alegerea carierei. de relaŃia cerere . fie să îşi găsească un alt loc de muncă. recalificare şi perfecŃionarea pregătirii profesionale. feroviare şi navale adiacente principalelor drumuri sau reŃele de căi ferate. a străzilor şi podurilor de gabarit din oraşe sau judeŃe precum şi a drumurilor care asigură conexiunile între diferitele zone în cadrul regiunilor sau între regiuni. La alegerea obiectivelor finanŃabile se va Ńine seama de capacităŃile existente pentru calificare. Sunt necesare: iniŃiative pentru orientare profesională. care să ajute beneficiarii fie să intre pe piaŃa muncii (pentru cei care sunt în căutarea primului loc de muncă). noile tehnologii. iniŃiative care să permită întreprinderilor să recruteze şomeri şi persoane subocupate pentru locuri de muncă cu normă întreagă. care să le asigure independenŃa economică. îmbunătăŃirea accesului spre zonele-cheie pentru dezvoltarea industrială. pentru a se crea şi/sau permite accesul adecvat la fabrici. dezvoltarea spiritului antreprenorial.realizarea de infrastructuri pentru dezvoltarea diferitelor cartiere urbane. lărgirea sau construirea de noi reŃele rutiere primare. precum şi tehnologiile informaŃionale. Scopul acestei măsuri este de a conduce la o mai mare siguranŃă în păstrarea locurilor de muncă. dar şi să se dezvolte. ceea ce va permite întreprinderilor să devină competitive. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar să se aibă în vedere: . să pătrundă şi în alte domenii de activitate. 4. să cunoască şi să utilizeze progresele tehnologice şi inovatoare realizate.

construirea de noi unităŃi de cazare în sate turistice. de asemenea.utilizarea forŃei de muncă superior calificate. precum: sisteme de rezervare a locurilor. diversificarea ofertei turistice.consultanŃă tehnologică acordată de unităŃi specializate. destinate pentru: dezvoltarea turismului rural şi a reŃelei de pensiuni. cursuri de calificare specifice turismului.introducerea. de implementare pe pieŃe. studii de piaŃă. renovarea hotelurilor existente şi îmbunătăŃirea dotărilor. . în infrastructura turistică şi în siturile renumite ca puncte de atracŃie pentru turişti. respectiv.sprijin pentru obŃinerea brevetelor şi pentru crearea unei pieŃe specifice. un accent suplimentar trebuie pus pe faza post cercetare/dezvoltare. consiliere şi sprijin pentru organizarea unor campanii de marketing. .investiŃii în sectorul privat realizate prin granturi pentru co-finanŃarea de investiŃii fizice în iniŃiative novatoare. inovării şi transferului de tehnologie. de demonstraŃie. 6. pentru obŃinerea de patente etc.investiŃii în sectorul public. . a infrastructurii transferului de tehnologie şi a existenŃei unei infrastructuri de consultanŃă în acest domeniu. . Sprijinirea întreprinderilor în domeniul transferului de tehnologie cuprinde consultanŃa corespunzătoare. pe de o parte. campinguri etc. reabilitarea muzeelor şi a altor expoziŃii publice. în forme alternative de turism. realizarea de pachete de servicii turistice rurale.pregătit. 5.servicii de sprijinire a turismului. Trebuie luate. crearea sau dezvoltarea infrastructurii de acces spre zonele turistice. ca de exemplu investiŃii pentru: conservarea patrimoniului cultural-istoric şi a peisajului. dezvoltării tehnologice şi a inovării trebuie să urmărească: . măsuri active pentru îmbunătăŃirea integrării în muncă a persoanelor dezavantajate şi a celor cu nevoi speciale. cât şi calificării resurselor umane necesare. . Dezvoltarea turismului prin: . . sprijin destinat aplicării în economie a rezultatelor cercetării / dezvoltării. România se confruntă în prezent cu un 95 . Sprijinirea cercetării. hoteluri pentru tineret. care să ajute la o mai largă utilizare în producŃie a rezultatelor cercetării /dezvoltării şi inovării . Sprijinul financiar va fi orientat spre: . iar participarea financiară trebuie să fie extinsă asupra proiectelor-pilot.crearea de centre de transfer a inovaŃiilor şi tehnologiilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică. training specific pentru comunităŃile rurale. dezvoltate în regiuni cu potenŃial turistic recunoscut.realizarea şi coordonarea transferului tehnologic şi inovaŃional regional (de exemplu: strategii regionale de inovaŃii) Acest sprijin trebuie să fie însoŃit de măsuri de: .îmbunătăŃire a cercetării şi dezvoltării. realizarea de pachete de servicii pentru grupuri Ńintă.atragerea de personal tehnic specializat în inovare. utilizarea rezultatelor obŃinute în cercetarea ştiinŃifică şi dezvoltarea tehnologică. cât şi a celui de utilizare practică a noilor tehnologii. care să focalizeze activităŃile de introducere şi diseminare a rezultatelor cercetării/dezvoltării.

sprijinirea afacerilor şi axarea lor pe tehnologie. tehnicienilor. în acelaşi timp. la dezvoltarea capacităŃii tehnologice şi inovatoare a Ńării. . 96 . De aceea. capacităŃii şi experienŃei acestor oameni superior calificaŃi. . utilizarea telematicii şi a serviciilor din acest domeniu. .folosirea "asistenŃei telematice" în IMM. prin: . reprezintă faptul că agricultura constituie sursa principală de asigurare a locurilor de muncă.sisteme electronice de informaŃii şi sisteme de comunicaŃie pentru IMM. .organizarea unor cursuri şi a altor iniŃiative care să permită conducerii şi personalului întreprinderilor să înŃeleagă necesitatea utilizării tehnologiei şi a inovării în activitatea întreprinderii lor.utilizarea tehnicilor de informare şi comunicare pentru calificarea. Agricultura şi dezvoltarea rurală Cu 60 la sută teren arabil din suprafaŃa totală a Ńării.comerŃ electronic. inclusiv pentru cei care au fost nevoiŃi să-şi părăsească activităŃile desfăşurate în industrie. cercetătorilor şi oamenilor de ştiinŃă.organizarea de acŃiuni de publicitate. inclusiv prin asigurarea capacităŃii acestora de a iniŃia şi/sau prelua proiecte care să implice colaborarea cu astfel de centre.dezvoltarea calificării şi aptitudinilor tehnicienilor pentru a deveni consultanŃi ai IMMurilor în probleme de inovare şi transfer tehnologic. . completează armonios primele şase priorităŃi naŃionale de dezvoltare regională. un obiectiv prioritar îl constituie utilizarea inteligenŃei.dezvoltarea societăŃii informaŃionale. . Sprijinul va fi orientat în următoarele direcŃii: . pentru a le aduce la un nivel compatibil şi. recalificarea şi perfecŃionarea pregătirii profesionale a resurselor umane. Această situaŃie i-a determinat pe aceştia să caute locuri de muncă în alte sectoare de activitate sau să emigreze în Ńări ale UE sau America de Nord. sectorul agricol ar trebui să joace un rol important în economia naŃională. reprezintă o prioritate dezvoltarea potenŃialului intern al conducerii şi personalului întreprinderilor în acest domeniu. AcŃiunile ce vor fi finanŃate în cadrul acestei măsuri vor fi orientate spre promovarea acelor iniŃiative care susŃin diseminarea inovaŃiilor şi transferul tehnologiilor moderne în IMM-uri. . competitiv cu întreprinderile din UE.definirea strategiilor şi participarea la aplicarea lor pentru consultanŃă sau pentru analiza nevoilor şi organizarea de studii de piaŃă. De asemenea. precum şi să preia şi să utilizeze sisteme avansate de lucru. Pentru aceste raŃiuni este necesară dezvoltarea programelor şi iniŃiativelor în domeniul agriculturii şi spaŃiului rural.dezvoltarea competenŃelor în materie de informaŃie. . Acest lucru se poate realiza de exemplu prin încadrarea lor în Centrele de transfer tehnologic şi inovare propuse a se crea. PriorităŃile dezvoltării sectoriale se referă la: 7. .fenomen de subocupare a inginerilor.stimularea ofertei şi cererii de informaŃie. iar procentul de 42 la sută din populaŃia activă ocupată în agricultură. servicii de informaŃii şi comunicaŃii pentru IMM. Întărirea capacităŃii concurenŃiale a întreprinderilor implică implementarea următoarelor elemente de bază: . care să susŃină politicile de dezvoltare regională şi naŃională. PriorităŃile naŃionale de dezvoltare sectorială.

precum şi sporirea capacităŃii de folosire a sistemelor de irigaŃii.îmbunătăŃirea şi controlul condiŃiilor sanitare: . recoltare şi distribuŃia pe piaŃă a produselor.sporirea accesului locuitorilor spaŃiului rural la reŃelele locale de drumuri ale satelor şi judeŃelor. Dezvoltarea economiei rurale. la drumurile regionale şi naŃionale. . pentru păstrarea calităŃii produselor alimentare şi protecŃia consumatorilor.repunerea în stare de funcŃiune. reguli recunoscute în Ńările candidate. 97 . Măsurile SAPARD incluse în cadrul acestei axe prioritare sunt: . există.managementul resurselor de apă pentru agricultură.conservarea şi prezervarea mediului natural agricol.îmbunătăŃirea calităŃii produselor alimentare prin respectarea cerinŃelor minime de securitate alimentară impuse de UE. . grupate în 4 axe prioritare: A.Proiectele în domeniul spaŃiului rural intră în sfera de intervenŃie a fondului SAPARD. dependente. precum şi la reŃeaua naŃională de căi ferate etc. proiecte de dezvoltare agricolă de dimensiuni mai mici care permit acŃiuni complementare din fondurile PHARE. . ÎmbunătăŃirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură.aplicarea regulilor unitare referitoare la producŃie. C. Obiectivele specifice sunt: .promovarea şi diversificarea activităŃilor agricole. în general. la care se adaugă proiectele care oferă alternative de diversificare a economiilor rurale. Obiectivele specifice sunt orientate spre: . Un astfel de exemplu îl constituie proiectele care permit dezvoltarea IMM-urilor. . în domeniul colectării şi prelucrării produselor.apariŃia procesatorilor privaŃi de produse agro-alimentare şi piscicole. Această prioritate se poate realiza prin măsuri înscrise într-un Plan NaŃional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. de asemenea. Măsurile SAPARD incluse în cadrul acestei axe prioritare sunt: prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole.îmbunătăŃirea condiŃiilor de igienă şi sanitare ale locuinŃelor rurale. ÎmbunătăŃirea accesului la pieŃe şi a competitivităŃii produselor agricole prelucrate. .dezvoltarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii rurale. - B. precum şi ale activităŃilor agricole în conformitate cu standardele în vigoare. Obiectivele specifice sunt: orientarea producŃiei în concordanŃă cu tendinŃele previzibile ale pieŃei sau încurajarea dezvoltării de noi pieŃe pentru produsele agricole. de agricultură. . . îmbunătăŃirea structurilor instituŃionale în vederea realizării controlului veterinar şi fitosanitar.

reabilitarea.coridorul IX: Giurgiu – Bucureşti . Prin urmare.îmbunătăŃirea pregătirii şi perfecŃionării pregătirii profesionale a celor care lucrează în agricultură. Măsurile SAPARD incluse în cadrul acestei axe prioritare sunt: . Cca 8 milioane de persoane trăiesc în condiŃii incerte de mediu şi aprox 2 milioane de persoane suferă deja de afecŃiuni cronice datorate expunerii îndelungate la surse de poluare. prioritar find terminalul de containere din portul ConstanŃa.protecŃia şi îmbunătăŃirea resurselor forestiere. poluarea afectează dezvoltarea agriculturii. prin 98 . D.pregătirea şi specializarea diferitelor autorităŃi şi organizaŃii responsabile pentru îndeplinirea programelor legate de dezvoltarea resurselor umane. echipamentelor şi a mijloacelor de transport aferente.acordarea de investiŃii sporite pentru exploataŃiile agricole. care este necesar pentru managementul unor exploataŃii viabile. . peste 10 la sută din teritoriul României a fost expus unor surse de poluare industrială excesive. Măsurile SAPARD incluse în cadrul acestei axe prioritare sunt: . dezvoltarea infrastructurii transporturilor joacă un rol important în asigurarea implementării proiectelor. .reorientarea calitativă a producŃiei. Pentru dezvoltarea infrastructurii transporturilor trebuie avut în vedere obiectivul prioritar . Este puŃin probabil ca regiunile poluate să atragă investiŃii în alte industrii. 8. Protejarea şi ameliorarea calităŃii mediului În ultimele decenii. Dezvoltarea infrastructurii transporturilor În programele de dezvoltare regională.acordarea asistenŃei tehnice adecvate. poluarea industrială reprezintă o grea povară a dezvoltării regionale. Principalele proiecte avute în vedere sunt cele situate pe: .ConstanŃa. .Curtici. De aceea sunt necesare investiŃii mari în domeniul transporturilor. iar în domeniul rutier. protejarea mediului şi silvicultură. .Ungheni/AlbiŃa. prin următoarele măsuri: .coridorul IV: ConstanŃa – Bucureşti – Braşov . . construcŃia autostrăzii Bucureşti .diversificarea activităŃilor economice pentru generarea de venituri alternative. modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii. . din cauza costurilor publice mari pentru protecŃia şi prezervarea mediului şi a serviciilor de îngrijire medicală care sunt necesare. În acelaşi timp. 9.atingerea unui nivel de pregătire profesională.coridorul VII – Dunărea.organizarea mai bună a grupurilor de producători.. Dezvoltarea resurselor umane. . protejarea peisajului şi protecŃia mediului.

investiŃiile pentru protejarea şi prezervarea mediului sunt o prioritate naŃională. Prin urmare. Principalele priorităŃi şi măsuri de dezvoltare ale regiunilor. industriale şi casnice. . dezvoltarea infrastructurii drumurilor şi a infrastructurii adiacente în zonele de munte. de asemenea al trainingului pentru pentru persoanele ocupate în agricultură. în 99 . dar care sunt avute în vedere pentru noi activităŃi economice sunt finanŃate din fondurile PHARE. promovarea şi comercializarea produselor locale agricole şi neagricole. în prezent închise. . crearea de parcuri industriale care să utilizeze infrastructuri ale fostelor întreprinderi de stat şi ale vechilor platforme industriale.reducerea concentraŃiei de nitrogen. constituirea unor reŃele de informaŃii pentru afaceri.construirea. . precum şi prin modernizarea/dezvoltarea infrastructurii telecomunicaŃiilor. acordarea de consultanŃă pentru IMM. . sprijinirea transferului de tehnologie. Măsurile de siguranŃă împotriva consecinŃelor fenomenelor naturale. a agro-turismului şi a altor categorii de turism alternativ.construcŃia/recondiŃionarea depozitelor pentru deşeuri industriale şi crearea de oportunităŃi pentru utilizarea lor eficientă. de munte şi a reŃelei de distribuire a gazului metan. . conform standardelor UE. se articulează pe două direcŃii principale: îmbunătăŃirea calităŃii apei pentru atingerea standardelor aquis-ului comunitar. dar şi prin diminuarea altor activităŃi. integrate în structura obiectivelor prioritare şi a măsurilor corespunzătoare cuprinse în Planul NaŃional de Dezvoltare sunt următoarele pentru: Regiunea Nord-Est: .îmbunătăŃirea parametrilor staŃiilor de tratare a apelor uzate.diminuarea productivităŃii pământului. Măsurile privind reabilitarea mediului din zonele industriale degradate sau din vechile situri (platforme industriale) din mediul urban.dezvoltarea rurală prin crearea de IMM cu profil agro-industrial şi de servicii. Măsurile indicative se referă la: .reducerea infestării cu plumb a apelor uzate. selectate din strategiile respective de dezvoltare regională.dezvoltarea IMM prin sprijinirea creării de noi IMM productive şi dezvoltarea celor existente.dezvoltarea infrastructurii fizice prin reabilitarea/modernizarea drumurilor de acces spre zone industriale.dezvoltarea resurselor umane prin intermediul trainingului pentru manageri şi personalul IMM în vederea calificării profesionale. turistice. inundaŃii şi despăduriri sunt finanŃate prin fondurile acordate de SAPARD. . pesticide etc. modernizarea sau extinderea zonelor pentru depozitarea deşeurilor menajere din marile oraşe sau comune în curs de urbanizare. precum şi managementul deşeurilor. . a unor centre de cercetări pentru IMM.diminuarea acumulărilor de metale grele şi componente organice din sedimente.construirea de incineratoare pentru deşeuri periculoase. Strategia propusă de Ministerul Apelor. cum ar fi turismul. . care urmează să fie finanŃat din fonduri ISPA. din resursele de apă. . Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului în cadrul planului său sectorial. reconversiei profesionale. . dezvoltarea infrastructurii rurale. .ameliorarea calităŃii resurselor de apă şi a apei furnizate către populaŃie. dezvoltarea eco-fermelor.dezvoltarea turismului şi a serviciilor pentru turism. cum ar fi eroziunea solului.

crearea de parcuri industriale. - Regiunea Sud-Est: dezvoltarea IMM prin sporirea numărului de centre de consultanŃă. dezvoltarea serviciilor pentru turism şi diversificarea ofertei turistice. 100 . efectuarea marketingului produselor agricole şi rurale. dezvoltarea turismului şi a infrastructurii zonelor turistice. dezvoltarea turismului specializat în vînătoare şi pescuit.dezvoltarea resurselor umane prin organizarea de cursuri pentru recalificare profesională a personalului din sectorul servicii.diversificare şi extinderea bazei industriale a regiunii prin dezvoltarea IMM productive. pentru servicii în turism şi în tehnici de protejare a mediului. .- administraŃia publică locală. gaze. cursuri pentru şomeri. crearea de noi IMM productive. dezvoltarea rurală prin diversificarea economică a zonelor rurale. a unor IMM care să prelucreze resursele locale. preum şi integrarea acestora pe piaŃa muncii. dezvoltarea infrastructurii necesară IMM. protejarea valorilor culturale şi a zonelor naturale cu potenŃial turistic. dezvoltarea infrastructurii transporturilor.dezvoltarea turismului şi a serviciilor în turism. reabilitarea zonelor afectate de dezastre naturale şi de activităŃile antropice. electricitate). protejarea mediului prin reabilitarea siturilor industriale. obŃinerea de produse agricole ecologice.dezvoltarea rurală. know . aplicarea unor scheme de împrumut pentru IMM şi a unor stimulente pentru activitatea de export a IMM. organizarea de acŃiuni de marketing şi promovare a turismului. dezvoltarea spiritului antreprenorial şi a tehnicilor de management. sprijinirea asociaŃiilor de fermieri. modernizarea sistemelor de monitorizare a mediului şi managementul factorilor de mediu. servicii pentru afaceri şi centre de cercetare pentru dezvoltarea activităŃii IMM.dezvoltarea IMM prin transferul tehnologic pentru IMM. persoane neocupate şi persoane dezavantajate. a şomerilor şi altor categorii de persoane neocupate.how şi transfer tehnologic în agricultură. . legat de protejarea mediului: investiŃii în tehnologii prietenoase mediului şi în utilităŃi publice. Regiunea Sud-Vest: . dezvoltarea resurselor umane prin organizarea de cursuri pentru calificarea profesională a tinerilor în meserii cerute de piaŃa muncii. reciclarea deşeurilor. realizarea unor investiŃii pentru protejarea valorilor culturale. acordarea de investiŃii directe pentru dezvoltarea fermelor. sprijinirea împăduririlor. reabilitarea siturilor industriale şi pregătirea lor pentru alte activităŃi . dezvoltarea infrastructurii fizice. sprijinirea cercetării şi a centrelor pentru inovaŃii în mediul rural. - - - - - Regiunea Sud: . . a utilităŃilor publice (apă curentă.

canalizare) şi a telecomunicaŃiilor în zonele cu dezvoltare economică şi socială scăzute. organizarea de acŃiuni pentru conştientizarea problemelor privind mediul. calificarea personalului care lucrează în servicii turistice. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în staŃiunile de munte. . a infrastructurii de bază în mediul rural (drumuri. promovarea agro-turismului şi a turismului cultural. crearea de parcuri tehnologice. gaze. dezvoltarea rurală. de telecomunicaŃii şi de electricitate în zonele rurale.dezvoltarea sectorului privat şi promovarea investiŃiilor prin sprijinirea transferului de tehnologie. modernizarea sistemului de monitorizare a mediului şi extinderea sistemului de colectare a deşeurilor.dezvoltarea infrastructurii de bază (apă curentă. protejarea mediului şi efectuarea de investiŃii în noi tehnologii pentru protecŃia mediului şi pentru economisirea energiei.dezvoltarea rurală. dezvoltarea activităŃilor meşteşugăreşti.crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării unei economii diversificate şi creşterii atractivităŃii regiunii prin: dezvoltarea infrastructurii de susŃinere a sectorului privat. îmbunătăŃirea calităŃii produselor rurale. canalizare. a marketingului pentru produse rurale. telecomunicaŃii). stimularea cooperării economice şi a transferului de tehnologie. sprijinirea construcŃiei de locuinŃe. precum şi pentru dezvoltarea capacităŃilor manageriale şi antreprenoriale. Regiunea Vest: . a marketingului la nivelul regiunii. cursurilor pentru personalul ocupat în turism. dezvoltarea resurselor umane prin organizarea de cursuri de calificare pentru şomeri şi alte categorii de populaŃie neocupată. dezvoltarea activităŃilor economice bazate pe resurse locale. . monitorizarea riscurilor privind mediul atragerea de investiŃii străine directe prin acŃiuni de marketing ad-hoc şi prin promovarea avantajelor oferite de legislaŃia zonelor dezavantajate şi a zonelor libere. precum şi prin alte măsuri active de ocupare a populaŃiei. . acordarea de sprijin financiar pentru finanŃarea achiziŃiei de echipamente. . înfiinŃarea de centre de colectare a produselor agricole.- - - - dezvoltarea infrastructurii turistice prin investiŃii directe în activităŃi turistice şi în protejarea valorilor culturale şi a zonelor naturale de interes turistic. cu atenŃie specială pentru zonele turistice.îmbunătăŃirea calităŃii mediului prin diminuarea efectelor poluării în zonele afectate. 101 . apă curentă.dezvoltarea resurselor umane prin recalificarea forŃei de muncă disponibilizate în meserii cerute de piaŃa muncii. a reŃelei de apă curentă. dezvoltarea spiritului antreprenorial şi a iniŃiativei locale. precum şi de IMM în domeniul prelucrării produselor agricole. gaze. realizarea de investiŃii în infrastructura publică. crearea de IMM în industria prelucrătoare. reabilitarea utilităŃilor publice în arealele turistice.dezvoltarea turismului şi agroturismului. reciclarea materialelor refolosibile. dezvoltarea infrastructurii. . Regiunea Nord-Vest: . pentru tineri şi femei în meserii cerute de piaŃa muncii.

dezvoltarea reŃelei de epurare a apelor şi de canalizare. a reŃelei de căi ferate. reciclarea deşeurilor industriale şi menajere. târguri cu produse meşteşugăreşti. a cercetării aplicate şi a dezvoltării . dezvoltarea serviciilor turistice.protejarea mediului şi a valorilor cultural-istorice.dezvoltarea agricolă şi rurală. Regiunea Centru: .- - dezvoltarea durabilă a spaŃiului rural prin: reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice. dezvoltarea şi utilizarea eficientă a resurselor umane prin calificarea şi recalificarea forŃei de muncă. dezvoltarea şi îmbunătăŃirea transportului interregional de bunuri şi persoane. dezvoltarea serviciilor. crearea unor servicii de sprijin a persoanelor din categorii dezavantajate. . În privinŃa cooperării interregionale. organizarea unor cursuri speciale de pregătire pentru şomeri şi pentru alte categorii de populaŃie dezavantajate. aplicarea unor noi scheme de finanŃare. valorificarea resurselor locale.dezvoltarea IMM şi a mediului de afaceri prin sprijinirea înfiinŃării de noi IMM productive. . Regiunea Bucureşti-Ilfov: . sprijinirea ocupării tinerilor şi femeilor. evenimente religioase etc).Sprijinirea sectorului privat şi promovarea investiŃiilor prin transferul de know-how. . diminuarea poluării apei. apreciem că trebuie să existe două variante de abordare: derularea de colaborări punctuale.protejarea mediului. îmbunătăŃirea serviciilor turistice. chiar complementare. 102 . dezvoltarea unor activităŃi pentru atragerea turiştilor (artă populară. . sprijinirea transferului de tehnologie. a infrastructurii rurale de bază.dezvoltarea resurselor umane prin recalificarea şomerilor proveniŃi din industrie. promovarea turismului cultural – ştiinŃific. eventual în cadrul unor strategii judeŃene.dezvoltarea localităŃilor şi a serviciilor sociale prin efectuarea unor lucrări de protecŃie împotriva inundaŃiilor şi alunecărilor de teren. precum şi a altor categorii de populaŃie dezavantajate. dezvoltarea industriei de înaltă tehnologie. .dezvoltarea turismului efectuând investiŃii în infrastructura turistică şi situri turistice şi istorice recunoscute.dezvoltarea agro-turismului şi a turismului montan. aerului şi solului. dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. reabilitarea şi protejarea calităŃii mediului. pe coordonatele impuse de priorităŃile de dezvoltare ale acestor regiuni. . precum şi a serviciilor rurale şi agricole. modernizarea întreprinderilor cu potenŃial viabil. între oricare judeŃ dintr-o regiune şi alte judeŃe ale Ńării. diversificarea activităŃilor rurale. derularea relaŃii de cooperare între regiunile de dezvoltare înŃelese ca un tot unitar. dezvoltarea infrastructurii afacerilor. promovarea produselor industriale şi meşteşugăreşti. pe proiecte cu grade diferite de complexitate şi de relevanŃă regională. . ceea ce ar permite interconectarea şi armonizarea diverselor programe de dezvoltare. mergând pe sistemul reciprocităŃii. spectacole folclorice. În acest sens.dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii drumurilor. este necesar ca regiunile respective să-şi definească priorităŃile.