1.

PROCEDURA DE IGIENA PRIVIND AMENAJARILE INTERIOARE GENERALE DIN UNITATE
1.1.1. Spatiile pentru productie Pavimentul trebuie construit din materiale netoxice,rezistente la socuri mecanice si termice, impermeabile,neputrezibile,razistente la substante chimice si netede.Materialele admise sunt betonul,gresia antiacida, placcile din ceramica si mozaicul.Pavimentul trebuie sa prezinte finisaje antiderapante sa fie usor de curatat si dezinfectat. Locurile de munca cu multa umiditate trebuie sa fie prevazute cu gratare de lemn. Peretii trebuie sa se realizeze din materiale adecvate, neadmitandu-se materialele poroase,absorbante si greu de curatat Peretii interiori trebuie contruiti din materiale netoxice,impermeabile,neputrezibile si netede cum snt tencuielile din ciment alb sclivisit,placile de gresie antiacida sau placile de faianta alba.Aplicarea placilor de gresie sau faianta se face pana la inaltimea de min 2,10m, cu unele exceptii unde se aplica pana la inaltimea de 3 m:in zona de asomare,sangerare si jupuire din abatoare, in salile sanitare,in salile de vidanjare,prelucrarea organelor sau colectarea deseurilor.In spatiile cu umiditate ridicata se vor introduce in vopsea si var substante antiseptice si antimicotice pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului. Peretii exteriori vor fi realizati astfel incat sa prezinte o igienizare usoara.Se va utiliza placarea cu caramizi,placi ceramice sau pelicule usor lavabile. Tavanele trebuie sa fie plane,netede si la o inaltime de 3 m de paviment.Construirea tavanelor false este interzisa. In industrialaptelui zugravire tavanelor se face cu lapte de var in care s=au adaugat substante antiseptice si antimicotice. Iluminatul va fi realizat atat natural cat si artificial.In general intensitatea luminoasa in spatiile tehnologice va fii de min 220 lucsi/m2. Instalatiile electrice si corpurile de iluminat trebuie sa fie astfel amplasate incat sa nu contamineze produsele comestibiledin spatiile tehnologice.Se recomanda protejarea tuturor corpurilor suspendate in partea inferioara pentru a prevenii caderea prafului.condensului si a altor impuritati. Ferestrele vor fi astfel dimensionate si amplasate incat sa asigure o iluminare naturala buna.Vor fi confectionate din tamplarie metalica si care sa permita fixarea plaselor impotriva insectelor.Suprafata geamurilor pentru iluminat la spatiile nerefrigerate trebuie sa fie egala cu aproximativ ¼ din suprefata pavimentului incaperii. Usile vor fi construite din metal rezistent la coroziune fara colturi sau proeminente,cu imbinari rotunde pentru a se putea curata cu usurinta. Scarile se realizeaza din materiale impermeabile iar pe margine vor fi prevazute cu borduri metalice de min 12 cm pntru a impiedica prelingerea apei de spalare. In salile de sacrificarea animalelor trebuie sa se prevada sub liniile de taiere santuri pentru scurgere racordate la reteaua de canalizare, late de min 60 cm, adanci de min 10 cm si acoperite cu gratare metalice amovizibile. Abatorul sanitar va fi prevazut cu retea de canalizare separata decat cea a salilor de taiere obisnuite.

1.usile vor si din material de inox termoizolate si cu perdele de aer. In tunelele de refrigerare si congelare panta de inclinare poate fi de 1 cm la fiecare metru liniar de paviment. placi din pluta bituminoasa sau alte materiale adecvate..Pavimentul se realizeaza din gresie antiacida..Sunt fara ferestre dar protejate impotriva invaziei rozatoarelor. Este interzisa scurgerea apelor uzate direct pe paviment.Acestea prezinta aceleasi detalii constructive ca si depozitele racite cu mentiunea ca nu vor avea paviment izolat.rezistente la actiunea substantelor chimice si usor de igienizat y Tamplaria sa fie metalica y Instalatiile pentru ventilare sa asigure conditii adecvate de microclimat y Instalatiile de apa si canalizare sa fie executate conform cerintelor legal admise.Acestea vor fi izolate inclusiv pavimentul cu placi din polistiren expandat. vor avea retea de apa rece si calda.prezenta ferestrelor nu e necesara.beton rutier sau mozaic antiderapant.iar reteaua de canalizare se va conduce in exteriorul cladirii. Spatiile de depozitare Depozitele pot fi de mai multe tipuri: y Racite y Conditionate y Neincalzite Depozitele racite se construiesc din materiale rezistente si impermeabile.2. Depozitele neincalzite au doar incalzire de garda si ventilatie naturala.. Laboratorul va avea urmatoarele incaperi: y Camera pentru primire si pregatire aa probelor y Camera pentru examenu organoleptic si depozit pentru contraprobe y Camera pentru examen fizico-chimic y Camera pentru examen microbiologic y Camera pentru prepararea mediilor de cultura y Camera pentru balante y Camera pentru aparate y Camera spalator y Camera pentru chimicale si sticlarie de laborator .+14°C.laboratoarele vor fi aprovizionate numai cu apa potabila.In aceste depozite nu se admit spoielile cu var. 1. Depozitele conditionate sunt spatii in care temperatura variaza intre +4°C..antiderapante. Laboratoarele La executarea constructiei se vor urmarii: y Inaltimea maxima a spatiilor sa fie de 3m y Pavimentul sa fie construit din materiale impermeabile.Toate mesele la care se utilizeaza apa in scopuri tehnologice vor fi racordate la canalizare.

in lipsa acesteia sau daca debitul este insuficient unitatile trebuie sa isi asigure surse proprii de apa din puturi de mare adancime sau din apele de suprafata din apropiere dupa o prealabila tratare.1.fizico-chimic si microbiologic legii 458/2002 modificata si completata prin legea 311/2004. Evacuarea apelor reziduale se realizeaza prin doua retele de canalizare complet separat: y O retea de canalizare industriala care colecteaza apele reziduale din procesul tehnologic y O retea de canalizare sanitare care colecteaza apele reziduale de la grupurile sanitare. . Reteaua de conducte pentru apa vor fii astfel amplasate incat sa fie mai sus de nivelul cel mai ridicat al lichidelor din diferite recipiente si va cuprinde: y Conducte pentru apa rece y Conducte pentru apa calda la +37°C necesare spalatoarelor pentru maini cu pedala y Conducte pentru apa calda necesar la grupurile sociale sau pentru spalari in timpul procesului de productie y Conducte pentru apa fierbinte la +85°C necesara la spalari si dezinfectii in afara programului de lucru. Pentru pastrarea calitatii apei si pentru prevenirea riscurilor impurificarii sursele de apa trebuie protejate cu amenajari denumite zone de protectie sanitara si care sunt formate din 3 perimetre: y Perimetrul de regim sever y Perimetrul de restrictie y Perimetrul de observatie. Spatiile social sanitare Grupurile sociale trebuie sa fie despartite de spatiile de productie cu intrari izolate prin camere tampon.laboratoare si eventual cantina.y y y Camera termostat Camera pentru examen trichineloscopic Camera biblioteca 1. Debitele necesare de apa vor fi astfel calculate incat sa asigure necesitatile tehnologice. 2. PROCEDURA DE IGIENA PRIVIND APROVIZIONAREA CU APA Apa folosita in aceste unitati trebuie sa corespunda din pucnt de vedere organoleptic. coridoare sau anticamere. operatiile de igienizare si nevoile de consum ale angajatilor. In industria laptelui debitul necesar orientativ este de 4-9 m3/m3. Pentru protectia sanitara a apei personalul care deserveste instalatiile de aprovizionare cu apa potabila trebuie da aiba controlul medical la zi si sa poarte in timpullucrului echipament de protectie. Atunci cand e posibil alimentarea cu apa se face din reteaua centrala de distributie a localiatii.Daca sunt dispuse in afara cladirilor de productie se recomanda contruirea de coridoare care sa faca legatura.3.

trebuie sa corespunda unor caracteristici care sa asigure calitate corespunzatoare a produselor alimentare. prepararea siropurilor pentru produsele zaharate. cu o apa de referinta (presupusa ideala din punct de vedere organoleptic) pina se va constata disparitia gustului din apa. apa de racire si transport al diverselor materiale. Pragul limita este dat de relatia: NR P(G.) ± prag de gust si de miros N ± numar de ml de apa din proba supusa analizei R ± numar de ml apa de referinta adaugati pentru diluarea limita. In industria alimentara apa are intrebuintari multiple in procesul tehnologic ca: materie prima sau auxiliara. apa de sortare. care consta in principiul din diluarea apei de analizat in proportii variabile. abatoare 3.5 mg/l. fara vreo diluare cu apa de referinta.M. Apa reprezinta un element indispensabil vietii. Apa potabila este definita ca fiind acea apa care prezinta caracteristici proprii consumului si care prin consumul sau nu prezinta pericol pentru sanatatea consumatorului. Necesarul de apa al diferitelor subramuri ale industriei alimentare. sulfo-oxidante sau sulfo-reducatoare. Apa de spalare trebuie sa fie pura din punct de vedere bacteriologic. Apa tehnologica pentru industria alimentara trebuie sa aiba caracteristici microbiologice normale. utilajelor si produselor. deoarece chiar urme de metale grele pot cataliza in reactii de oxido-reducere. In aceasta industrie apa este folosita la: spalarea recipientelor. Pentru determinarea gustului si mirosului apei se recomanda folosirea metodei "dilutiei" sau a limitei prag.) = N unde: P(G. constituind un factor important in aproape toate procesele de productie industriala.5 m3 de animal sacrificat. Pentru spalare si dezinfectare apa se utilizeaza. In afara conditiilor de potabilitate stabilite de STAS se recomanda absenta actinomicetelor. Prin concentratie. a bacteriilor feruginoase si manganoase care formeaza precipitate mucilaginoase in apa modificind proprietatile organoleptice.). miros neplacut si gust amar. Apa folosita in procesele tehnologice ale industriei alimentare. sa fie potabila si sa aiba caracteristici organoleptice corespunzatoare. . spirt de cartofi 5 m3/t. dupa ce in prealabil s-au adaugat substante clorigene. piine 0. care descompun grasimea si duc la aparitia pe produse a unor pete verzi-galbui. Apa utilizata la spalarea iaurtului nu trebuie sa contina Fe peste 0. se stabileste in functie de procesele de productie si diversitatea tehnologiilor de fabricatie (ex.Reteaua de evacuare a apelor reziduale poate fi racordata la reteaua de canalizare a localitatii sau unitatea poate dispune de un sistem propriu de canalizare. Determinarea se face la 300C. prezinta caracteristici normale. Mn si Cu peste 0. Apa de saramurare ± utilizata in industria brinzeturilor nu trebuie sa contina spori de mucegai si bacterii fluorescente. Gustul si mirosul apei depind de compozitia chimica. sa nu contina bacterii feruginoase. apa de spalare.M.1 mg/l.9 m3/t etc. in general. temperatura si prezenta unor substante volatile. pragul este egal cu unitatea cind supusa analizei. caz in care este obligatorie prezenta unei statii de epurare a apelor reziduale. prepararea solutiilor de clorura de sodiu la folosirea brinzeturilor.

sarurile metalelor grele. Mijloacele chimice Dintre substantele chimice folosite frecvent mentionam: substantele alcaline. etc. alcoolii. acizii. depozitelor si reziduurilor care adera la suprafete si se realizeaza prin mijloace mecanice si fizice. sapunurile.1.2.). cum sunt proteinele (acizii. polifosfatii. 3. Categoria de substante Baze si acizi Clor Cloramine Aldehida formica Al Cu Sn Ara ma Fe Otel Otel special + + + + Zid arie + + + + + Vop sele Te xti le + + + + + PVC + + - + + + + + + + + . y prin modificarea permeabilitatii la nivelul peretelui celular si al membranei citoplasmatice (fenolii. Mijloacele chimice sunt cele mai utilizate in abatoare si in intreprinderile pentru prelucrarea produselor de origine animala. Pentru marirea eficacitatii acestor mijloace se folosesc agenti de spalare cu scopul de a slabi fortele de atractie dintre murdarie si suprafata la care adera. 3. Efectul letal al substantelor asupra microorganismelor se poate exercita prin mai multe cai: y prin blocarea gruparilor active ale enzimelor si blocarea metabolismului energetic (aldehidele. PROCEDURA DE IGIENIZARE PRIVIND OPRERATIILE DE CURATIRE. Curatirea urmareste indepartarea tuturor impuritatilor.). agentii oxidanti. etc. bazele. detergentii. agentii tensio-activi. y prin denaturarea unor constituenti celulari microbieni esentiali. etc.).3. mai ales daca nu se asigura igienizarea corecta si la momentul oportun a acestora. etc. Mijloace de spalare si dezinfectie Operatiile de igienizare sunt operatii de curatire si dezinfectie. SPALARE SI DEZINFECTIE A INCAPERILOR DE PRODUCTIE In cursul operatiilor de prelucrare a alimentelor contactul produselor cu suprafetele de lucru si ustensilele constituie una din principalele surse de contaminare cu microorganisme.

dar numai relativ putine substante se utilizeaza ca dezinfectanti in practica. . 3.  sa poata saponifica si emulsiona grasimile si sa dizolve particulele solide organice sau anorganice.  sa nu precipite sarurile de calciu si magneziu din apa.  sa aiba o capacitate cat mai mare de distrugere selectiva a microorganismelor. sa se incadreze in norme chimice si bacteriologice. La alegerea substantelor dezinfectante se au in vedere urmatoarele cerinte mai importante:  sa fie lipsit de toxicitate si nepericulos la utilizare.Iodofori Compusi organimercuri ci Fenoli Acid paracetic Saruri de amoniu cuaternar Tenside amfotere + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Exista foarte multe substante care au efecte antimicrobiene insemnate.  sa aiba putere de patrundere si de umezire.3.  sa poata fi usor indepartat prin clatire si sa mentina in suspensie particulele de murdarie. Apa folosita pentru igienizare trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate.  sa nu aiba mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmita produselor alimentare.  sa fie usor si complet solubil. Igienizarea in intreprinderile de industrializare a laptelui Igienizarea include curatirea si dezinfectarea suprafetelor cu care vine in contact laptele si produsele lactate incepand cu mulsul si pana la desfacerea produselor lactate catre consumatori. in concentratie cat mai mica.  sa fie lipsit de actiune coroziva asupra materialelor din care sunt confectionate suprafetele pe care este folosit.  sa aiba un cost mic si sa poata fi produs in cantitati mari.  sa fie eficace indiferent de calitatea apei utilizata la dizolvare (duritate) si de temeperatura aerului. Curatirea se refera la actiunile de gospodarire a intreprinderilor: operatii de curatire mecanica si operatii de curatire chimica.

In cazul in care se spala ambalaje. are actiune de dedurizare si mareste puterea de udare (patrunderea solutiei de spalare) si de inmuiere. hexametafosfatul de sodiu este dedurizant. emulsioneaza. De asemenea. Este necesara schimbarea la timp a solutiei de spalare deoarece daca aceasta contine peste 0. in care temperatura laptelui depaseste 75°C. Reziduurile sunt reprezentate de grasimi. Eficienta solutiilor de spalare scade cand cantitatea de proteine depaseste 0. conducte si instalatii care nu prezinta depuneri de reziduuri uscate din lapte. Pentru aceasta se practica o tratare alternativa de solutii alcaline cu solutii acide. proces care este favorizat de o temperatura ridicata. in special a pasteurizatoarelor confectionate exclusiv din otel inoxidabil. la care se adauga un continut variabil de grasimi. Actiunea agentilor chimici de spalare este in general favorizata de temperatura. indeparteaza piatra de lapte de pe suprafetele utilajelor. proteine si saruri minerale care se comporta diferit fata de detergentii folositi. Substantele dezinfectante cele mai frecvent folosite in industria laptelui sunt compusii clorului: hipocloritul de sodiu si cloramina. Datorita punctului sau de topire relativ scazut.5% grasime. a carei indepartare nu se poate face decat cu ajutorul unui agent de spalare potrivit. Pentru a contribui la o buna emulsionare a grasimii. Piatra de lapte apare in special pe suprafetele schimbatoarelor de caldura.Substantele detergente servesc la indepartarea impuritatilor si reziduurilor provenite din lapte in procesul de prelucrare. o indepartare a depunerilor de grasime se poate realiza cu ajutorul apei fierbinti la 83°C pe suprafete ramanand totusi o pelicula foarte fina de grasime. recipiente. asigurand o dispersie foarte fina a grasimii. Protejeaza suprafetele confectionate din aluminiu sau tabla cositorita de actiunea coroziva a substantelor alcaline. Alti agenti chimici folositi mai frecvent in industria laptelui sunt: fosfatul trisodic (tehnic calcinat sau cristalizat). Substantele proteice se indeparteaza prin descompunerea lor in produsi solubili sub actiunea acizilor si bazelor. azotatul de uree actioneaza identic cu acidul azotic tehnic si are avantajul ca nu prezinta pericol in timpul manipularii. O eficienta sporita se obtine insa prin emulsionarea grasimilor cu ajutorul substantelor tensio-active. previne depunerea sarurilor de calciu si magneziu prin formarea unor saruri complexe usor de indepartat prin clatire. cat si pe pardoseli in spatiile de productie. dar sarurile de calciu nu pot fi indepartate decat cu solutii acide. acidul azotic tehnic. de aceea este necesara schimbarea solutiilor inainte de atingerea acestei concentratii. aparand tendinta de aglomerare si de depunere a grasimii pe suprafetele cu care solutia vine in contact. Cel mai des se intalneste grasimea atat pe ambalajele si pe utilajele folosite. E usor solubil in apa si are o buna actiune emulsionanta si de umezire. Acestea se concentreaza la suprafetele de separare intre globulele de grasime si apa.4%. Piatra de lapte este un amestec de fosfat de calciu. se va proceda in mod obligatoriu la o clatire prealabila cu apa potabila rece . saponifica grasimile si proteinele. solubilitatea fiind direct proportionala cu concentratia acestora. solutia folosita trebuie mentinuta intr-o stare de agitatie intensa. carbonat de calciu si proteine. Contribuie la obtinerea suprafetelor lucioase a ambalajelor de sticla. are actiune de emulsionare si dispersare a impuritatilor. Este coroziv pentru aluminiu si cositor. solubilizeaza proteinele. eficienta detergentului scade. de asemenea se mai utilizeaza soda caustica si soda calcinata care au si efect de saponificare a grasimilor. Solutiile alcaline emulsioneaza grasimile. silicatul de sodiu intensifica actiunea de curatire a substantelor alcaline. Solutiile alcaline sunt eficiente in masura in care produc o saponificare a grasimii.

diferite ustensile) componentele amestecului de spalare pentru 1 Kg substanta ce se introduce la 100 l apa sunt: carbonat de sodiu 0. silicat de sodiu 0.350 Kg. c) pentru spalare acida a pasteurizatoarelor cu placi se vor folosi: acid azotic 0.5% solutie activa.150 Kg.5-1% la temperatura de 35-40°C. Prelungirea duratei de contact favorizeaza in general eficienta spalarii.pentru prepararea solutiei mama cu concentratia de 20 sau 25 g clor activ/l apa se adauga cantitati de var cloros (in Kg) mentionate in tabelul 4.050 Kg. In functie de natura impuritatilor care trebuie indepartate. cisterne.500 Kg. greu de indepartat. silicat de sodiu 0.300 Kg. tancuri. este indicat ca imediat dupa golirea de lapte. recipientelor si conductelor. Acelasi principiu se aplica si in cazul bidoanelor. de materialul din care este facuta suprafata ce urmeaza a fi spalata si de modul cum se executa spalarea (manual sau mecanic) se vor folosi urmatoarele retete pentru formarea solutiilor de spalare: a) pentru spalarea mecanica a ambalajelor de sticla. Clatirea cu apa calda. Retete de solutii pentru dezinfectie.700 Kg/100 l apa sau. In aceasta situatie indepartarea reziduurilor uscate este precedata de o inmuiere prealabila a recipientelor intr-o solutie alcalina 0. b) pentru spalare mecanizata a ambalajelor de aluminiu si pentru spalari manuale (ambalaje. Retete de solutii pentru spalare. Concentratia clorului activ din varul cloros % Cantitatea de var cloros necesara pentru obtinerea solutiilor cu clor activ g/l 20 25 . azotat de uree 1Kg/100 l apa (aceasta se va prefera cand este posibil deoarece nu produce accidente).450 Kg. care prezinta reziduuri uscate aderente. Foarte frecvent recipientele returnate din reteaua comerciala prezinta reziduuri uscate. componentele amestecului de spalare pentru 1 Kg substanta ce se introduce la 100 l apa sunt: hidroxid de sodiu tehnic 0.5-1.pentru indepartarea prin antrenare mecanica a resturilor de lapte. In cazul utilizarii pentru dezinfectie a clorurii de var si a hipocloritului de sodiu ca surse de clor activ.100 Kg. Din solutia mama se va folosi 1 litru la 100 litri apa pentru prepararea solutiei de lucru cu concentratia de 200-250 mg clor activ/l. se vor folosi urmatoarele retete pentru prepararea solutiilor de lucru pentru dezinfectie: clorura de var. utilaje. La o spalare mai amanuntita este necesara o durata de contact mai mare cu solutia. hexametafosfat de sodiu 0. a utilajelor si instalatiilor de otel inoxidabil. Marirea concentratiei nu este eficienta si nici economica. bidoanele si sticlele sa fie clatite cu apa rece pentru a se indeparta resturile de lapte si a se evita astfel uscarea acestora pe peretii ambalajelor. De aceea. Concentratia solutiilor de spalare este de 0. fosfat trisodic 0. in acest caz ingreuneaza operatiile ulterioare de curatenie datorita depozitelor de proteine coagulate ce sar crea in acest mod. hexametafosfat de sodiu 0.

. clatirea cu apa rece sau calduta pentru indepartarea resturilor de lapte sau produse lactate.00 6.5 8.25 6.50 8. etc.25 0.00 7.25 8.50 11. 7.00 7. clatirea cu apa calda pentru indepartarea urmelor solutiei de spalare. 4.25 5. 6. 2.31 Spalarea si dezinfectia in industria laptelui se executa respectand ordinea urmatoare: 1.25 6.75 9.75 6. 3. controlul starii de igiena prin recoltari de probe pentru examene de laborator.50 6.25 Hipocloritul de sodiu: pentru 100 l solutie de lucru cu 200-250 mg clor activ/litru din hipocloritul de sodiu se adauga cantitatile mentionate in tabelul 5. pregatirea si controlul solutiilor de spalare si dezinfectie. clatirea cu apa rece.00 12.75 5.16 0. pregatirea instalatiilor.00 5. dezinfectarea cu apa fierbinte la 83°C sau cu solutie dezinfectanta (in functie de tipul utilajului sau instalatiei). ambalajelor.20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 10.00 9.2 0. 8.50 8. utilajelor.00 8.50 7. spalarea propriu-zisa (manual sau mecanizat). 9.0 Concentratia clorului activ din hipocloritul de sodiu % 250 mg/l 0. pentru ca toate suprafetele interioare si exterioare sa fie accesibile. controlul concentratiilor solutiilor in timpul spalarii si completarea cu substante la concentratiile necesare.5 10. Cantitatea de hipoclorit de sodiu (I) necesara pentru obtinerea solutiei de lucru cu concentratia de clor activ de: 200 mg/l 0.50 10.25 12. 5.2 0.50 9.

cu rigole de scurgere. usor de transportat in locurile de evacuare sau de colectare.4. prevazute cu instalatii de apa si canalizare. .3. Depozitarea acesor recipienti se face in incaperi sau boxe special amenajate. zara.  spalarea cu apa calda la 45-50°C cu adaos de soda 1-2% sau detergenti. etc. zer. din jurul meselor si utilajelor de lucru. Spalarea si dezinfectia spatiilor de productie si de depozitare In timpul procesului de fabricatie si dupa terminarea acestuia intretinerea igienica a spatiilor de productie si de depozitare se realizeaza prin:  curatirea mecanica si indepartarea reziduurilor de lapte.  dezinfectia cu solutii clorigene 1-2% (200 mg clor activ/litru. cloramina sau hipoclorit de sodiu). pe platforme cu paviment impermeabil. faramituri de branza. Reziduurile solide si lichide se introduc zilnic in recipienti metalici cu capac. de pe pavimente.

Se va spala exteriorul recipientului (capac. scade eficienta pasteurizarii. Spalarea mecanica se efectueaza prin recircularea solutiilor chimice. cu aburi sau cu solutie clorigena cu concentratie de 200 mg clor activ/litru. Conductele spalate si dezinfectate se aseaza pe suporti curati. dispozitivul indicator de nivel. Manual se spala gura de vizitare a tancurilor (usa si garniturile). dezodorizator) Se realizeaza in doua trepte: spalarea acida pentru indepartarea pietrei de lapte (reduce schimbul termic. bazinelor si cazanelor Dupa golirea de lapte. de asemenea. mecanizat prin recirculare. Piesele demontabile ale sistemului de conducte se spala cu solutie 1% azotat de uree fie prin legarea in circuitul de spalare al pasteurizatoarelor. apoi se spala prin recircularea solutiei alcaline 1. in pozitie inclinata pentru scurgere si uscare. apoi dezinfectia cu apa fierbinte la 83°C. agitatoarelor. Se demonteaza cu chei fixe. Evacuarea solutiei pentru spalare se face prin clatire cu un jet de apa calda la 45-50°C. Indepartarea resturilor de solutie se face prin recircularea apei calde timp de 40-45 minute. 1015 minute. vanelor. orificiile de evacuare a aerului. Spalarea si dezinfectia tancurilor pentru lapte.5% (reteta b) la temperatura de 60-70°C timp de 20-30 minute. vizorul. Urmeaza spalarea cu apa calda cu solutie alcalina 1% (reteta b) la temparatura de 50°C cu perii de plastic. Spalarea se face timp de 10-15 minute dupa care urmeaza clatirea cu apa rece.1. fie separat. apoi se executa dezinfectia prin recircularea apei fierbinti la 83°C timp de 3-5 minute. PROCEDURA DE IGIENA PRIVIND UTILAJELE SI ECHIPAMENTELE TEHNOLOGICE 4. dupa terminarea lucrului se trece prin aparat apa de conducta timp de 10-15 minute. apoi conductele se spala prin imersie intr-un bazin cu solutie 1. Se trece apa calda la 35-40°C prin sistemul de conducte montate timp de 3-5 minute pentru a se indeparta resturile de lapte sau smantana. orificiul pentru recoltare probe.5% (reteta b) la temperatura de 50°C. Dezinfectia se face cu solutie clorinata (200 mg clor activ/litru). Spalarea manuala cu demontare se executa in unitatile lipsite de instalatii mecanizate. Spalarea si dezinfectia instalatiilor si utilajelor de lucru Spalarea si dezinfectia conductelor se efectueaza manual cu demontare. recipientii se clatesc cu apa rece apoi cu apa calda la temperatura de 35-40°C. reprezinta o sursa de contaminare) si spalarea alcalina pentru indepartarea reziduurilor formate din grasime si substante proteice. Spalarea se executa mecanic sau manual. Indiferent de tipul spalarii. Spalarea mecanizata prin recirculare (fara demontare). Se incepe cu clatirea in circuit inchis cu apa calda la 40-45°C. Spalarea pasteurizatoarelor si instalatiilor aferente (omogenizator.4. Urmeaza apoi clatirea cu apa calda. Inainte de inceperea lucrului se repeta dezinfectia cu apa fierbinte la 83°C timp de 3-5 minute. fara demontare sau combinat. margini). Se aranjeaza traseele conductelor asigurandu-se trecerea solutiilor prin toate sectoarele si piesele . iar inainte de folosire este necesar sa clatim recipientii cu apa fierbinte si rece. Garniturile se scot si se spala separat de piesele metalice.

se trece apa calda la 35-45°C prin toba separatorului pentru antrenarea resturilor de lapte sau de smantana. Spalarea pieselor se face manual sau mecanic. Curatirea interioara a tubulaturii si a cicloanelor se va realiza prin vibrarea carcasei si cu perii speciale. Curatirea si spalarea turnului de uscare de la instalatiile de lapte praf se executa periodic (la 24 ore de la functionare) si ori de cate ori se schimba sortimentul sau se observa o caramelizare a produsului. Clatirea se face cu apa calda. Spalarea si dezinfectia traseelor si utilajelor se face zilnic. in fiecare schimb. placilor si pieselor. Se clatesc apoi piesele cu apa la temperatura de 25-30°C dupa care se inmoaie in solutie alcalina 1% (reteta b) la 40-50°C si se spala prin frecare cu perii de plastic. urmeaza apoi clatirea cu apa calda la 35-40°C si dezinfectia instalatiei. cu urmatoarele mentiuni: solutiile chimice de spalare vor avea concentratii mai mari (solutia alcalina 1.3). Spalarea separatoarelor si curatitoarelor centrifugale Pentru lapte se executa dupa ce in prealabil s-au demontat piesele ce au venit in contact cu laptele. se clatesc piesele cu apa calda la 40-45°C pentru indepartarea resturilor de solutie alcalina. 200 mg clor activ/litru. temperatura solutiilor in timpul recircularii apei fierbinti timp de minimum 10 minute la maximum 83°C. solutia acida 2%). Dupa terminarea smantanirii sau curatirii laptelui. Se scoate din circuit separatorul centrifugal care se spala manual. Omogenizatoarele se spala zilnic in fiecare schimb. Spalarea manuala. . se continua clatirea in circuit cu apa timp de 15 minute pentru a elimina urmele de solutie acida. Se indeparteaza resturile de lapte praf din interiorul turnului cu ajutorul unor perii speciale. Se elimina solutia acida din aparat. apoi se curata cu perii de plastic prin frecare si inmuiere in solutia alcalina (reteta b) la 50°C. la curatirea prin demontarea periodica a aparatelor sau in cazul blocarii aparatelor datorita depunerii de substante proteice precipitate.5-2%. dupa care se face uscarea turnului. apoi se continua spalarea cu solutie alcalina (reteta a) la temperatura de 75-80°C timp de 30 minute. Se face clatirea cu apa rece pentru indepartarea urmelor de solutie pana la reactie neutra. Se executa spalarea acida (reteta c) timp de 30 minute la temperatura de 75-80°C.prin care a trecut laptele sau smantana. acordandu-se atentie deosebita orificiilor. cu apa fierbinte la 83°C. Mai intai se clateste cu apa instalatia sau piesele demontate. Spalarea instalatiilor de concentrare a laptelui Se executa in acelasi mod ca spalarea mecanica a pasteurizatoarelor. Filtrele se spala alternativ din 2 in 2 ore. Piesele spalate si dezinfectate se aseaza pe rafturi curate pentru scurgere. Spalarea manuala se efectueaza la aparatele care nu sunt integral confectionate din otel inoxidabil. Corpul tobei se curata de namol si se spala cu apa calda. Se clateste din nou cu apa pana cand apa de clatire are reactie neutra (pH 7-7. Spalarea instalatiilor de concentrare se face obligatoriu odata la 24 ore si ori de cate ori este nevoie. apoi se spala mecanic turnul cu o solutie de hidroxid de sodiu 2% la temperatura de 60-70°C. Se porneste separatorul si se demonteaza partile componente care au venit in contact cu laptele. In continuare. cu ajutorul periilor speciale. apoi se face dezinfectia cu solutie clorigena 200 mg clor activ/litru. dupa care se dezinfecteaza cu apa fierbinte la minimum 83°C timp de 5 minute sau cu solutie clorigena.

Masinile de preambalat si alte utilaje din sectie se spala manual cu solutie alcalina 1% (reteta b). Urmeaza spalarea cu jet de solutie alcalina 1. Dupa spalarea alcalina. care se supun acelorasi operatiuni de spalare si dezinfectie. 4. omogenizatorului. Spalarea instalatiilor de fabricare a iaurtului Putineiul se clateste cu apa fierbinte pentru recuperarea grasimii de pe peretii interiori. Dupa golire. apoi se spala cu solutie alcalina 1% (reteta b) la 40-50°C.5% la temperatura de 60-70°C si apoi clatirea cu apa fierbinte la minimum 83°C.5% din amestec cu detergent (reteta b) introdus direct in putinei la temperatura de 60-70°C. Dupa terminarea lucrului. .2. frezerelor se face in circuit la temperatura de 60-70 °C timp de 20-30 minute. se vor spala in fiecare schimb si ori de cate ori este nevoie la schimbarea sortimentului. in bazin cu solutie alcalina 1.5% (reteta b) la temperatura de 60-70°C. Bidoanele cu resturi uscate se pun la inmuiat in prealabil.Spalarea mecanica. Dupa indepartarea impuritatilor. prin invartirea putineiului timp de 15-20 minute. se dezinfecteaza si se lasa uscate pana in momentul folosirii. Se clatesc cu apa calda la 40-50°C. de sticla. apoi se clatesc cu apa rece si se dezinfecteaza cu solutie clorigena 250 mg clor activ/litru. Bidoanele spalate si dezinfectate se aseaza pe rastele cu gura in jos. Spalarea se executa prin frecarea peretilor la interior si exterior cu perii de plastic. Spalarea si dezinfectia ambalajelor (metalice. Spalarea conductelor. Se clatesc cu jet de apa rece sau calduta la 40-45°C pe fata interioara sau exterioara. navete) Spalarea ambalajelor metalice (bidoane si capace) Se efectueaza manual sau mecanic. Instalatia se spala cu solutie alcalina 1-1. pompelor. Spalarea manuala. pe rastele (gratare) special amenajate in acest scop. Piesele se freaca cu perii sau prin stropire cu jeturi de solutie alcalina. dupa care se clateste cu apa rece. Dupa descarcarea bidoanelor din masina de spalat se stivuiesc in loc curat si uscat. Tobele se aseaza pe un suport si se scufunda intr-un bazin cu solutie alcalina (reteta b) la 70-75°C. talerele se clatesc abundent cu apa pentru inlaturarea rsturilor de solutie alcalina si se dezinfecteaza cu apa fierbinte la minimum 83°C. La masinile de spalat prevazute cu sector de uscare se introduce aerul cald sub presiune la temperatura de 80105°C. masinile de spalat bidoane se curata cu apa fierbinte. Instalatia continua de fabricare a iaurtului se spala dupa demontare (pentru recuperarea iaurtului ramas) si clatirea cu apa fierbinte. Bidoanele si capacele foarte murdare se inmoaie separat intr-un bazin cu solutie alcalina 1% (reteta b) la temperatura de 40-50°C. bidoanele se clatesc cu apa rece. La capace se indeparteaza garniturile de cauciuc. Dezinfectia se realizeaza prin tratare cu aburi (timp de 30 secunde) sau cu apa clorinata timp de 15-20 secunde. in pozitie verticala cu gura in jos. pentru indepartarea resturilor. in bazine special destinate acestui scop.5% (reteta b) la 60°C (spalarea se face in circuit inchis prin recirculare) timp de 15-20 minute. Bidoanele se aseaza cu gura in jos pe platforma transportoare a masinii. urmata de clatirea cu apa calda si dezinfectia prin clorinare cu solutie clorigena (250 mg clor activ/litru). Spalarea mecanica. apoi se spala cu solutie 1. iar capacele in bazine metalice curate.

Spalarea manuala. Ambalajele care nu au fost spalate perfect se vor reintroduce in circuitul de spalare. dupa care se efectueaza clatirea cu apa calda (sectorul II al masinii) pentru indepartarea solutiei dezinfectante. Spalarea ambalajelor prin inmuiere. Ambalajele se inmoaie in solutie calda la temperatura de 40°C timp de 5 minute in bazinul I. Ambalajele spalate si dezinfectate se stivuiesc in navete cu gura in jos. dezinfectia in bazinul IV (cu apa clorinata solutie 200 mg clor activ/litru timp de 2-3 minute). dupa care se clatesc ambalajele cu apa rece. iar clatirea cu apa rece in bazinul V. Bazinele pentru spalare si dezinfectie trebuie sa fie confectionate din inox sau alt material rezistent la actiunea detergentilor si substantelor dezinfectante si trebuie dimensionate astfel incat sa cuprinda numarul maxim de ambalaje ce trebuie spalate intr-o zi in unitate.Spalarea ambalajelor de sticla (se executa mecanic sau manual) Spalarea mecanica. Se introduc ambalajele in masina de spalat. Masina de imbuteliat se spala si se dezinfecteaza manual. Controlul starii de curatenie a ambalajelor se face la iesirea acestora pe banda transportoare cu ajutorul unui ecran luminos. Navetele murdare se inmoaie intr-un bazin cu solutie alcalina (reteta b) apoi se spala prin frecare manuala cu perii de plastic (temperatura solutiei 45-50°C). se introduc separat intr-un bazin pentru inmuiere. se face cu solutie alcalina 1. dupa care se spala cu o solutie alcalina 1% (reteta b) la temperatura de 40-50°C prin frecare cu perii de plastic in bazinul II.5% (reteta a) la temperatura de 60-70°C. se face in bazinul III. in apa calda cu solutia alcalina 1%. se clateste cu apa calda si se lasa pentru zvantare si depozitare pe gratare. in incaperi curate. Clatirea cu apa calda la 25-30°C timp de 23 minute. Daca ambalajele contin in cantitate mare resturi uscate vizibile. stropire. iar inainte de utilizare se clateste cu apa rece. Spalarea navetelor metalice sau din material plastic Se executa manual sau mecanizat. . Clatirea se face cu apa la temperatura de 28-35°C in sectorul I al masinii.