I. SOCIOLOGIA CA ŞTIINŢĂ (curs nr.1) I.1.

Obiectul şi definirea sociologiei Termenul de sociologie provine din cuvântul latinesc „socius“ care semnifică social societate şi cuvântul grecesc „logos“ care înseamnă ştiinţă. La un nivel foarte general, sociologia ştiinţa despre social. Sociologia ca ştiinţă a fost definită de-a lungul timpului în diferite moduri. Cel care a folosit pentru prima oară termenul de sociologie a fost filosoful francez Auguste Comte în anul 1822. Au urmat după aceea alte încercări de definire a sociologiei. Astfel, Émile Durkheim a conferit sociologiei statutul de „ştiinţă a faptelor sociale“. Max Weber a considerat sociologia ca ştiinţa care studiază acţiunea socială. George Gurvitch a dat următoarea definiţie: „sociologia este ştiinţa fenomenelor sociale totale, care are drept obiect studiul global al relaţiilor sociale, societatea ca integralitate de raporturi“. Din studiul moştenirii sociologice şi din cunoaşterea modului cum sociologii studiază realităţile sociale s-a constatat că anumite procese, instituţii şi fenomene sociale: familia, stratificarea socială, raporturile dintre componentele societăţii, mecanismele de funcţionare a societăţii nu au fost obiect al unei anumite discipline decât din momentul constituirii sociologiei ca ştiinţă. Domeniul sociologiei este realitatea socială în procesualitatea devenirii şi stabilităţii ei. În mod concret, obiectul sociologiei îl constituie studiul colectivităţilor umane şi al relaţiilor interumane în cadrul acestora, precum şi examinarea comportamentului uman în grupuri şi comunităţi umane. Obiectul sociologiei cuprinde o arie de probleme de o mare complexitate şi diversitate. Studiul acestor teme s-a diferenţiat şi s-a aprofundat, conturându-se un sistem de discipline sociologice, care s-a extins treptat, ajungându-se până la aproape de 100 de discipline sociologice. Enumerăm câteva dintre ele: sociologia culturii, sociologia politică, sociologia civilizaţiilor sociologia economică, sociologia cunoaşterii, sociologia familiei, 1

Mihu. sociologia juridică. sociologia educaţiei. sociologia muncii. muzica şi arta). ♦ştiinţele comportamentului (sociologia. Aceasta demonstrează. sociologia). sociologia literaturii. psihologia socială. dreptului. Cum fiecare ştiinţă îşi delimitează obiectul la segmente ale realului este evident că viziunea sociologiei este parţială. aspecte comportamentale ale biologiei. sociologia religiei. obiectul ei de cunoaştere. aşadar. antropologia. Sociologia este inclusă. sociologia morală. 1992. iar pentru explicarea acesteia se aduc argumente şi din ştiinţe conexe. teologia. graniţele dintre ştiinţele socio-umane sunt fluide. pe de altă parte existenţa unor moduri diferite din care poate fi abordată problematica socială. sociologia industrială sociologia rurală. practic. cuprinde elemente ce sunt studiate din toate perspectivele ştiinţei. sociologia urbană. sociologia artei. psihiatriei. sociologia limbii. sociologia mass-media etc. Cercetând un domeniu al realităţii. p. inevitabil alte ştiinţe. Relaţia sociologiei cu alte ştiinţe socio-umane Înţelegerea specificului sociologiei ca ştiinţă rezultă şi din studiul relaţiilor discipline cu alte ştiinţe. în două grupuri de ştiinţe: sociale şi ale comportamentului. geografiei. psihologia. Delimitarea sociologiei de alte ştiinţe socio-umane se reflectă în obiectul ei de studiu şi în 2 . sociologia se întâlneşte. complexitatea obiectului ei de studiu. I.2. cel social. economiei. ♦disciplinele umaniste (filozofia. De aceea.26). Ştiinţele despre societate şi om se împart în trei mari grupuri: ♦ştiinţele sociale (antropologia. sociologia comunităţilor. pe de o parte. istoria. literatura. Sociologia comunică. economia.sociologia devianţei. ştiinţelor politice) (A. cu toate ştiinţele deoarece socialul.

(S.40). Psihologia studiază psihicul individului. Psihologia este ştiinţa care studiază comportamentul individual şi personalitatea prin proprietăţi cum sunt: atitudini. Antropologia socială studiază structurile sociale ale unei societăţi tradiţionale. Ea urmăreşte cunoaşterea ştiinţifică a societăţii globale. 1993. În acest domeniu. se ocupă de cunoaşterea relaţiilor sociale. interacţiunilor şi organizării din societate. se distinge o ştiinţă particulară. grup şi specie (G. Antropologia fizică analizează teme referitoare la originea omului. iar sociologia abordează aceeaşi problematică în societăţile actuale. Din această perspectivă. Sociologia. strâns asociată cu sociologia. p. Psihologia socială. aceasta fiind preocupată de studiul comportamentului uman în contextul normelor şi valorilor dintr-o societate concretă. este oportună analiza raporturilor sociologiei cu celelalte ştiinţe socio-umane. la fel ca şi 3 . în Dicţionar. personalitatea sub raportul condiţionării socioculturale. precum şi prin procese: învăţare. în Dicţionar. Finalitatea sociologiei stă în explicarea şi înţelegerea structurii şi funcţionării realităţii sociale. şi anume. Apropiată de sociologie este antropologia culturală. ca şi stările şi procesele psihice colective. Sociologia se centrează pe cunoaşterea societăţilor contemporane. Psihologia socială este cunoaşterea ştiinţifică a interacţiunii comportamentelor şi proceselor psihice umane. a structurilor. relaţia dintre individ şi societate sub toate aspectele. Antropologia este ştiinţa despre om ca individ. Cu ce se ocupă sociologia? Ea studiază realitatea socială dincolo de modul cum se exprimă în aspectele particulare. pe când antropologia culturală are ca obiect culturile arhaice. văzut din perspectivă biologică şi socială. spre deosebire de psihologie. În discursul antropologiei culturale se include teme referitoare la contextele de existenţă a tradiţiilor. psihologia socială. percepţie etc. Chelcea. 1993. p. nevoi. Antropologia are ca obiect societatea. la civilizaţia modernă în relaţie cu valori tradiţionale. Sociologia caută răspuns la o chestiune esenţială. iar sociologia abordează colectivităţile sociale. sentimente. Antropologie. Geană. 476). Ea studiază modul cum are loc interacţiunea comportamentelor individuale şi de grup.problematica specifică celorlalte ştiinţe.

4 . aceste ştiinţe acordă mică atenţie interacţiunii dintre oameni în activitatea economică sau structurilor sociale din sfera economică. indiscutabil. Sociologia include multe dintre aceste subiecte. Spre deosebire de sociologie. de sociologie. mişcările politice. analizate însă ca realităţi sociale. afacerile. finanţele. Pentru sociologie. comportamentul electoral. relaţiile economice internaţionale etc. participarea politică. Temele predilecte sunt: munca. Ştiinţele politice studiază ideile despre organizarea politică a societăţii. comportamentul politic. orientată către analiza sociologică a vieţii economice. sociologia economică. precum şi de afirmare a omului ca forţă de muncă în anumite contexte sociale. ea a fost considerată ca fiind sora sociologiei. Din această cauză există mici diferenţe între antropologia culturală şi socială şi sociologie. De aceea. modurile de guvernare.sociologia. Evoluţia gândirii sociologice a condus la constituirea unei sociologii de ramură. Baza ştiinţelor politice este dată. banii. distribuirea şi consumul bunurilor şi serviciilor. structurile de putere. economia este mediul de producere a unor relaţii sociale. Trebuie spus că între sociologie şi ştiinţele politice deosebirile sunt mici. Ştiinţele economice studiază producţia.