Problema orientala si destinul sudului basarabiei Secolul al XVII-lea ,al XVIII-lea este o peroada marcate de un sir de evenimente

politice si militare care scoate in evidenta declinul Imperiului Otoman.Marile puteri europene :Anglia,Franta,AustroUngaria,Rusia luptau pentru a-si impune influenta in regiunea balcanica,obiect important din punct de vedere economic si strategic.Situatia Imperiului Otoman a influentat direct evolutia politica a principatelor.In cadrul luptelor marilor puteri pentru balcani,Principatele Romane luptau pentru emanciparea si integritatea teritoriala.Lupta de emancipare a popoarelor balcanice care se inteteste la sfirsitul secolului XVIII,inceputul secolului XIX este exploatata de marile puteri ,cei mai interesati fiind imp Rus sic el Habsburgic.Imp Rus in urma luptelor duse pe parcursul sec aal XVIII reuseste sa se amestece in problemele interne otomane si are posibilitatea de a modifica statutul international al principatelor Romane.Suzeranitatea otomana I se suprapune unui protetorat rus .Mscind un interes real pentru gurile dunarii si strimtorile Bosfor si Dardanele,sub pretextul impiedicarii invaziei lui Napoleon in Balcani,Rusia isi pune ca scop ocuparea tarilor Romane si in anul 1806 incepe un nou razboi cu Imperiul Otoman.Razboiul a continuat pina in 1812 cind s-a semnat pacea de la Bucuresti.Conform articolului 4 hotarele dintre cele 2 imperii sa fie riul Prut.Teritoriul de la E de Prut trece sub administratia tarista,numit ulterior Basarabia.In acest context din 1812 in cadrul relatiilor internationale apare problema basarabiei,in urma razboiului ruso-otoman din 1828-1829 si in urma pacii de la Adrianopol ii mai adduce noi teritorii,regiunea dintre Chilia si Sfintul Gheorge,punind astfel stapinire pe Delta Dunarii.Problema Basarabiei vine din nou in atentia marilor puteri in urma razboiului crimeii 1853-1856.Datorita unei lupte continua a politicienilor romani :G.Maghearu si C.Rosseti problema a fost discutata in cadrul pacii de la Paris(1856).Pentru a nu permite intarirea habsburgilor,Franta se intelege cu Rusia si Moldovei ii este retrocedat numai Sudul Basarabiei(ismail,belgrad,cahul).Marile Puteri s-au ingrijit sa indeparteze Rusia din Balcani si strimtori si mai putin de soarta romanilor ramasi sub regimul tarist.Anul 1875 este timpul cind in Balcani au loc un sir de rascoale antiotomane care au deschis problema orientala.Rusia asigurindu-se de acceptul lui Bismarck pentru reanexarea sudului Basarabiei se pregateste intens de razboi cu Poarta.Guvernul Roman duce tratative cu Tarul care incheie conventia ruso-romana(1877) prin care rusia garanta drepturile politice si integritatea teritoriala a Romaniei.Intre timp la 9 mai 1877 Kogalniceanu proclama independenta statului roman.Obtinind victorie in acest razboi imp.Rus sic el Otoman incheie pacea de la San Stefano conform careia Rusia primeste Dobrogea,Delta Dunarii si insula serpilor si intentioneaza sa schimbe pe sudul Basarabiei,incalcind astfel conventia semnata cu guvernul roman de integritate teritoriala.Astfel sudul Basarabiei revine imperiului tarist.Pacea de la San-Stefano a suparat si mai tae marile puteri care s-au intrunit in 1878 la un congres international la Berlin.Delegatia Romana condusa de C.Bratianu a fost admisa numai pentru a-si exprima punctual de vedere in care se reflecta importanta recunoasterii independentei si integritatii teritoriale,insa nu au fost ascultati.A fost recunoscuta independenta Serbiei,Muntenegru,Romaniei cu un sir de conditii insa integritatea a fost incalcata.In Anii 1812-1813 au loc 2 razboaie balcanice care accentueaza rolul important pe care il are Romania in aceasat regiune.Imp Otoman se retrage din Balcani lasind in urma un butoi cu pulbere care va declansa un razboi mondial.Printre problemele nesolutionate ramine si problema Basarabiei-pamint romanesc aflat sub dominatia tarismului. Consider ca in lupta marilor puteri pentru influenta in Balcani si accesul la Marea Neagra,Strimtorile Bosfor si Dardanele,Basarabia a servit drept obiect pe care rusia dorea sa-l stapineasca sis a-l utilizeze ca pe un cap de pod in politica sa expansionista iar pentru marile puteri europene obiect pe care-l arunca Rusiei pentru a-I mai tempera avintul expansionist.