MONOGRAFIA BISERICILOR DIN ORŞOVA

Atestată documentar încă din timpul stăpânirii romane sub numele de Municipiul Dierna, Orşova şi-a scris de-a lungul secolelor propria pagina în patrimoniul cultural-naţional. Viaţa spirituală şi-a adus un aport deosebit in acest sens, mai ales prin cele patru biserici existente aici, trei ortodoxe şi una romano-catolică. Dintre cele trei biserici ortodoxe, una era considerată biserica urbană şi purta numele de Biserica Orşovei (parohia Orşova), iar celelalte două, Jupalnicul si Tufariul, erau biserici de suburbie ale unor mici sătucuri lipite de Orşova şi care mai târziu au fuzionat cu ea, numele lor fiind păstrat şi astăzi, dar într-un sens nostalgic, care cu sigurantă va pieri odata cu dispariţia ultimului orşovean autentic. După cum aminteam mai sus Orşova avea o biserică urbană, care şi astazi poartă acelaşi nume ca şi în vechime ’Parohia Orşova’. Aceasta s-a zidit pe la mijlocul sec. al XVIIIlea. Tradiţia locală spune că pe la 1746 ea a fost ridicată de bogatele familii de macedoromâni existente în acest orăşel bănăţean. Am putea da crezare tradiţiei dacă observăm faptul că însăşi Jupalnicul, suburbia Orşovei, a avut astfel de locuitori de origine macedo-română, intre care au strălucit reprezentanţii familiei Capra. O altă tradiţie atribuie yidirea Bisericii Orşovei unui paşă, care îşi avea reşedinţa pe insula Ada-Kaleh si care ar fi ordonat scrierea pisaniei existentă actualmente pe peretele bisericii dinspre Dunare. Aceasta are o forma ovală şi prezintă două variante de scriere. Una este redactată în limba greacă veche, iar cealaltă pare a fi turcă. S-a presupus că biserica veche a fost sfinţită la 1746 ceea ce înseamnă că pe atunci ear terminată, dar nu se stie dacă întru totul, căci pictura ei a fost efectuată abia în 1926 de catre Prof V. Simionescu din Lugoj. După sfinţire, biserica a primit ca patron ocrotitor pe Sfântul Ierarh Nicolae, hram pe care îl păstrează şi astăzi. Stilul arhitectural practicat la construirea vechii biserici orşovene era destul de simplu ca şi astăzi şi anume acela de navă cu o absidă semicirculară la altar şi turla plasată deasupra intrării în pronaos. Clopotniţa (turla), executată dupa un model cu influenţe apusene, posedă un frumos ceas cu cifre romane, vizibil şi astăzi în turla bisericii, dar care din păcate nu mai funcţionează. Se pare că biserica veche a fost acoperită cu o învelitoare de aramă cu care nu se ştie ce s-a întâmplat dupa mutarea oraşului. Fiind considerată parohie urbană, Orşova a avut pe lângă biserică şi o şcoală 1

care cu siguranţă au fost mai mulţi. Icoane. Arhiereu Vicar al Mitropoliei Olteniei. biserica Orşovei deţinea o serie de obiecte de patrimoniu: cărţi.Importantă este însemnarea parintelui Biciuşcă de pe Evanghelia tipărită în timpul Patriarhului Miron Cristea. Dintre urmaşii părintelui Biciuşcă la biserica Orşovei amintim pe părintele Ilie Ursu cu o păstorire de 15 ani(1985 – 1 mai 2000). Câmpianu avea distinse înclinaţii spre cele cărturăreşti. Mai trebuie menţionat şi părintele Constantin Dure despre care ştim doar că a fost întemniţat de autorităţile austro-ungare între 1914-1918. Acesta a păstorit aici până in 1985.confesională . Din 1998 şi până în prezent cârma duhovnicească a acestei parohii i-a fost încredinţată părintelui Ion Tomescu. el fiind un neobosit colaborator la publicaţia Episcopiei Caransebeşului. care a fost depusă la muzeul eparhial şi un potir de aur batut cu pietre scumpe dăruit bisericii de Domniţa Elena Cuza la anul 1863 şi care a fost dat spre păstrare la Muzeul Mitropoliei Olteniei. când îmbolnavindu-se s-a pensionat. Trebuie amintit că în casa parohială existentă lângă biserică a funcţionat protoieria Orşova. pe care scria că ultima Liturghie în biserica veche a Orşovei s-a săvârşit la 29 iunie 1969. Tot greul acestei strămutări a picat pe umerii acestui preot. care a avut privilegiul de a avea la cârma ei unul din cei mai iluştrii preoţi ai acelei perioade. După cum reiese din hărţile vechi ale Orşovei. care a fost desprinsă de pe vechea biserică şi aşezată pe cea nouă. care a funcţionat până la 1914. cu acelaşi plan arhitectonic şi la care s-a adăugat vechea turlă. S-a păstrat de asemenea din vechea biserică şi catapeteasma din lemn de cireş pictată de acelaşi V. deoarece pe 1 iulie trebuia să înceapă demolarea ei în vederea strămutării oraşului. care a reuşit să ridice în noua Orşovă o biserică la fel de mare. ’Foaia Diecezană’. când a fost închisă printr-un decret dat de guvernul maghiar. Dintre acestea este necesar sa amintim o Sfântă Evanghelie din timpul lui Antim Ivireanul. sfinte vase. protopopul Iosif Câmpianu. actualmente la pensie. a publicat şi câteva broşuri în cadrul ’Bibliotecii religios-morale’. se încadra în trecut şi biserica din comuna Jupalnic. Simionescu. În 1971 biserica nouă era ridicată şi sfinţită la 26 octombrie de către Prea Sfinţitul Nestor Severineanul. Biserica din Jupalnic. Lipsa documentelor face imposibilă oferirea unui pomelnic mai vast al preoţilor Orşovei. Urmaşul lui Câmpianu la altarul bisericii Orşovei a fost parintele Constantin Biciuşcă. Ca lăcaş de cult vechi. În 1985 la 10 octombrie are loc resfinţirea bisericii care fusese pictată de curand. care era şi preot la parohia Orşova. În cadrul bisericilor suburbane din Orşova. comuna 2 . De asemenea.

Împăratul Austriei. care fie din neglijenţă. înaintea amiezii. Documentele existente în arhiva parohiei atestă această biserică în anul 1830. Acest manuscris arată că la 6 iulie 1864. despre preotul Ioan Popovici ştim destul de puţine şi 3 . Nicolae Jinga(1982 – până în prezent). Gheorghe Bogoeviciu(1869-1881). cu litere chirilice. Se amintea de asemenea în acest manuscris şi conducerea parohiei Jupalnic al cărei preot era atunci Mihail Tătucu. ţigla. Ştefan Boldea(1823-1851). Petru Popovici(1793-1799). cu care a fost pardosit altarul bisericii noi. Astfel în ordine cronologică sunt amintiţi la Jupalnic următorii preoţi: Ioan Popovici(1790-1792). Cele doua clopote au servit parohiei Jupalnic până la 1906 când s-au turnat trei clopote noi la fabrica de clopote Novotny din Timişoara. 1941 .5 km spre nord de vechea Orşovă. fie din pricina vremurilor tulburi nu au putut a o face cunoscută posterităţii. Asta din cauză că istoricii au fost în primul rând interesaţi de expunerea activităţii organelor superioare bisericeşti. Stoichescu(dec. în 1964 se împlineau 100 de ani de la inaugurarea turlei acestei biserici. activitatea parohiilor fiind lăsată în grija preoţilor parohi. În acest sens. Ca şi la Biserica Orşovei. Până la 1864 ea nu avusese turlă cu clopotniţă. cele doua clopote fiind atârnate în tot acest timp pe doi stâlpi de lemn. Pavel Spiridon Şandru(1881-1888). stilul arhitectonic era tot acela de navă cu absidă semicirculară la altar şi turla poziţionată deasupra intrării în pronaos. Informaţiile existente despre preoţii parohiei Jupalnic sunt la fel de sărace ca şi în cazul celorlalte biserici orşovene. cântareţul bisericii din Jupalnic. Pictura bisericii vechi din Jupalnic a fost executată de către pictorul Vartolomei Deliominic din Caransebeş. biserica era pardosită cu un mozaic ornamentat cu flori. Magdescu-Senior(1888-1926). În 1940 s-a reacoperit turla cu tablă. păstrat astăzi la Episcopia Severinului şi Strehaiei. după cum reiese din însemnarea Preotului Ştefan Boldea. Biserica de aici s-a ridicat prin strădania credincioşilor în anul 1827.Jupalnic era situată la 1. din care s-a păstrat doar o parte. în anul 1922. al căror şir începe pe la 1790. aflată pe un Liturghier vechi. iar pentru acoperiş. Mihail Tătucu (1851-1868). în timpl preotului Pavel Magdescu(senior). s-a ridicat Sfânta Cruce în vârful turlei cu ajutorul şcolarilor din Jupalnic şi că în acea vreme stăpânea Franţ Iosif I. Dupa cum reiese din însemnările lui nea Iancu Seracovan. Înăuntru. care era rupt în unele locuri din cauza umezelii. 1982). Pavel Constantin Magdescu-Junior(1926-1940). Ca material de construcţie s-a utilizat cărămida arsă şi piatra. Cât priveste pomelnicul parohiei Jupalnic. acesta este mult mai bogat decât cel de la parohia Orşova. turla fiind acoperită cu tablă. Pavel Maţariu(1800-1822).mar. el însumând un numar de 11 preoţi. Cu această ocazie s-a descoperit în globul de sub din vârful turlei un manuscris redactat de mână.

dar care avea ca filie cartierul Coramnic. Părintele Stoichescu a fost cel care şi-a asumat mutarea bisericii în noua Orşovă. când a avut loc demolarea ei. 4 . Amplasamentul acestuia era situat undeva în zona actualei gări. venind la protopopul Nicolae Stoica de Haţeg. Jupalnicul era pustiit. Despre succesorul lui Ioan Popovici. A locuit în casa acestuia o perioadă deoarece în urma evenimentelor din 1787-1792. Şi acum orice aşezare omenească nu-şi poate concepe existenţa decât pe două făgaşe. Turla o reproduce în linii mari pe cea a bisericii din Jupalnicul vechi. Noua biserica a Jupalnicului s-a zidit între anii 1972-1973 şi a fost târnosită la 14 noiembrie 1973 de către Înalt Prea Sfinţitul Teoctist Arapaşu. Mai ştim de asemenea că el a plecat pe jos de la satul Rudăria(situat undeva în zona Eşelniţei vechi). care îi era bun prieten şi sfătuitor. Mitropolitul Olteniei(viitorul patriarh). Biserica din Tufări. care cu această ocazie a dăruit bisericii o cădelniţă. care a ales membrii pentru Marea Adunare Naţională din 1918. părintele Constantin Stoichescu este ultimul preot din pomelnicul parohiei Jupalnic. Biserica nouă reproduce stilul celei vechi cu mici deosebiri de finisaj. Tufăriul era în vechime un sat micuţ subordonat comunei Jupalnic. ştim doar că la 1790 era acuzat la Rudăria că fusese de trei ori în Ţara Românească fără aprobare de la organele civile şi bisericeşti. material şi spiritual. Petru Popovici. Parintele Pavel Magdescu-Senior a făcut parte din Consiliul Naţional Român. A fost ales membru al acestui consiliu la 25 noiembrie 1918. dupa cum am văzut în cazul bisericii de la Orşova. în 1969. Atestat temporar pe la 1717 sub numele de Duferi. iar pentru acoperiş s-a folosit ţiglă. Pictura actuală a fost realizată de către pictorul Florica Lăpădat între 1981-1982. succesor al lui Pavel Magdescu-junior şi predecesor al părintelui Jinga. În legătură cu părintele Magdescu apare documentele vremii Spiridon Şandru Fostul preot al Jupalnicului. a preluat cârma parohiei Jupalnic la 2 martie 1941.anume că preoteasa i-a fost prinsă de turci şi luată prizonieră. În fine. La 1 noiembrie 1959 a fost ales protopop de Orşova. Născut la 4 iunie 1908 în comuna Teregova. În prezent cârma duhovnicească a parohiei se află în mâna unui neobosit slujitor al Sfântului altar. părintele Nicolae Jinga. utilizând ca material de construcţie cărămida şi cimentul. căruia i-a succedat Magdescu. el fiind despărţit de oraşul Orşova de râul Cerna. trebuie spus că viaţa spirituală a Tufăriului a fost puternic reprezentată de biserica de aici. Cei doi au participat la 14/27 noiembrie 1918 la Adunarea Cosistorului eparhial al Episcopiei. S-a mutat la cele veşnice în ziua de 10 martie 1982.

Toma Nicolici. părintele a reuşit ca în 1971 să dea în folosinţă noua biserica. demolarea bisericii din Tufări a început pe la sfârşitul anului 1966 şi a durat până în 1967. Dar faptul că în pictura murală Regep apărea cu capul acoperit de un truban păgânesc. Acest fapt se datorează în special lucrărilor de demolare şi mutare a bisericii începute în 1966 şi finalizate cu tot cu pictura abia in 1982. fapt ce nu s-ar putea justifica decât prin sentimentul de căinţă. 5 . Dupa cum aminteam. Fiind un iscusit mânuitor al armelor şi înzestrat cu o inteligenţă sclipitoare. pentru ca în 1982 să fie gata şi pictura. Mitropolitul Olteniei.Documentele arată că biserica de aici s-a zidit pe la începutul secolului al XIXlea. Din pricina functiei pe care o îndeplinea în exercitarea serviciului militar a fost numit Regep-Aga. clopotele noii biserici a parohiei Tufări primeau cu glas de bucurie pe Înalt Prea Sfinţitul Nestor Vornicescu. În privinţa bisericii din Tufări putem afirma că istoria a fost destul de zgârcită cu noi. Aceeaşi sărăcie de date este vizibilă şi în prezentarea pomelnicului preoţilor slujitori ai acestei parohii dintre care amintim următoarele nume: Pr. Deşi abandonase credinţa strămoşilor. Cu toate acestea documentele istorice nu oferă mai multe detalii pentru a putea da crezare acestei tradiţii. a îmbrăţişat credinţa mahomedană. a fost pictat la intrarea în pronaosul vechii biserici. În acest timp păstorea la Tufări părintele Nicolae Ciucur. va determina generaţiile viitoare să radă de pe perete acest chip. Toma Suru. Comportându-se ca un adevărat ctitor. care un an mai târziu(1968) punea piatra de temelie a actualei biserici. Deşi a trebuit sa lupte cu un teren destul de potrivnic. Ilie Jurescu. iar ca hram al acestui sfânt lăcaş a fost aşezată sărbatoarea înalţării Domnului (Ispasul). acesta ajunse general în armata turcă ce-şi avea reşedinţa pe insula Ada-Kaleh. căpătând cu această ocazie numele Regep. Revenind la biserica din vechiul Tufări. care probabil îl măcina din pricina abandonării ortodoxiei. Există posibilitatea să fi fost una şi aceeaşi persoană în ambele cazuri. trebuie să menţionăm că era construită la fel ca şi celelalte după un plan arhitectural în formă de navă cu absidă semicirculară la altar. la 8 septembrie 1982 (de Sfânta Marie Mică). care venea aici să o târnosească pentru vecie. în care e vorba de un paşă ctitor. Din cele relatate se vede o oarecare corespondenţă între această istorioară şi cea referitoare la zidirea bisericii din Orşova. Gheorghe Golopoenţa. fiind datată pe la anul 1815. dar care era tot de pe Ada-Kaleh. ea oferindu-ne doar câteva date destul de sumare. Ciucur Nicolae şi în prezent Mihai Zorilă. Tradiţia locală pune zidirea bisericii pe seama unui român luat prizonier de turci înca de mic copil şi care apostaziind de la ortodoxie. Alexandru Nicolici. Regep nu a uitat că e român şi a ajutat cu bani ridicarea bisericii din satul Tufări. Astfel. Deşi zidită înca de la 1815 a fost pictată abia în 1910 de pictorul Nicolae Haşca.

În prezent parohia Tufări este păstorită de părintele Mihai Zorilă. care a mai sculptat la această biserică cele doua strane. care nu şi-a neglijat niciodată istoria. Bibliografie: Revista „Apollodor” . Nr.Biserica nouă păstrează vechiul plan arhitectural. 9 -10. Anul I. consilier economic al Episcopie Severinului şi Strehaiei. ale celor de astăzi îşi pot aduce aportul într-o oarecare măsura la dezvelirea giulgiului. Pictura bisericii s-a realizat prin strădaniile pictoriţei Elvira Dăscălescu şi ale soţului acesteia. Actuala catapeteasma a fost sculptată de către Petru Drăgila. la care s-a adăugat deasupra naosului o turlă cu specific moldovenesc. Noiembrie – Decembrie 2004 6 . Până atunci doar strădaniile noastre. jilţurile arhiereşti şi cele două candelabre. Tot de la vechea biserică s-au adus şi cele două clopote care se găsesc şi astăzi în clopotniţa bisericii şi care au fost fabricate în Austria. care încă acoperă istoria bisericii orşovene. Pe noua tâmplă sau montat atunci uşile împărăteşti şi diaconeşti aduse de la vechea biserică şi care sunt si astăzi în uz. Toate aceste consideraţii ne aduc înaintea ochilor o imagine destul de vagă a bisericii ortodoxe orşovene. imagine care într-o bună zi va fi conturată aşa cum ar trebui să fie şi cum îi şade bine bisericii noastre.