Poşta Română Istoricul

Din nevoia de a transmite poruncile voievozilor pe meleagurile româneşti a apărut ideea de curierat, la vremea respectiva pusă în beneficiul exclusiv al domnitorilor. Acesta presupunea serviciul de transport al corespondenţei oficiale prin mijloace de transport rudimentare, precum cai şi căruţe cu doua roţi numite olace. Dovada existenţei serviciilor poştale o constituie „Hrisovul” dat de Mircea cel Bătrân în anul 1399 la Giurgiu. În a doua jumătate a secolului al XVIII- lea se trece de la serviciile poştale aflate doar în folosul domnitorilor la sevicii destinate întregii populaţii contra unor taxe prin înfiinţarea aşa numitelor hanuri de poştă arendate de proprietari pentru perioade de câte trei ani. După 1850 serviciile poştale au urmat etape de dezvoltare, precum: trecerea de la staţiile de poştă orăşeneşti la birourile poştale, introducerea treptată a monopolului de stat, unirea serviciului poştal cu cel telegrafic şi mai târziu cu cel telefonic, urmând astfel a lua naştere simbolul PTT. Totodată, se introduce serviciul abonamentelor prin poştă la presa din ţară şi străinătate, fiind perceput un comision fix de 10% din costul abonamentului. În jurul anului 1865 este iniţiat serviciul de poştă rurală, care asigură conexiunea dintre comune, urmând înfiinţarea în Bucureşti a unor noi birouri se poştă, sucursale ale biroului existent. Această extindere naţională a condus atât la facilitarea legăturii internaţionale, cât şi la crearea Uniunii Poştale Universale, România fiind unul dintre membrii fondatori. Ulterior, administraţia PTT trece la exploatarea radiotelegrafiei devenind astfel PTTR. Până în 1989 au avut loc reglementări juridice care au culminat cu înfiinţarea Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, denumit mai apoi Ministerul Comunicaţiilor. Pentru o bună desfăşurare a activităţii operaţionale a fost creată Regia Autonomă ROMPOSTTELECOM, fragmentată din 1991 în 4 regii autonome: R.A. Poşta Română, R.A. Radiocomunicaţii şi Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor. Începând din luna iulie 1998, Guvernul României a hotărât transformarea R.A. Poştă Română în societate comercială, purtând denumirea Compania Naţională Poşta Română S.A.

Consiliul de Administraţie este format din: Directorul General.presupune respectarea promisiunilor făcute faţă de clienţi şi colectivul de muncă. Directorul General Adjunct şi Secretariatul General. • Respectul – fundamentul interacţiunii cu clienţii. partenerii. Integritatea . locul de muncă sau cel în care călătoresc. indiferent de mediul de rezidenţă. Există o preocupare puternică atât pentru personal. Siguranţa – garantarea confidenţialităţii documentelor/coletelor. selecţia . fiecare răspunzând diferitelor unităţi de funcţionare ale Poştei Române. Performanţa – îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Valorile • • • • • • • Încrederea – temeiul pus pe corectitudine. Diversitatea serviciilor – punerea la dispoziţia clienţilor a unei palete variate de servicii. constituită din departamente.Misiunea Poşta Română are ca misiune construirea de legături între oameni. eficienţă şi rapiditate. Viziunea Poşta Română îşi propune să ofere servicii performante în orice acţiune întreprinsă: de la expedierea scrisorilor până la furnizarea unor servicii care au la bază tehnologii moderne. Acoperirea naţională – răspândirea serviciilor la nivel naţional. Tradiţia. Structura Conform Organigramei (anexe) Poştei Române. colegii. • Promtitudinea – implică preocuparea pentru punctualitate. mediul înconjurător şi legislaţia. Organizaţia are o structură complexă.

000 de unităţi. comercializare produse-timbre fiscale şi judiciare. cât şi internaţional). Poşta Română deţine sisteme francare (care dovedesc sistemul de plată). atât la nivel naţional. servicii express interne şi internaţionale.8 milioane de euro. soluţii tipărire. Analiza tipului de business şi a competitorilor În ceea ce priveşte serviciile business. Poşta Română se regaseşte în top 50 cele mai mari companii din România. card preplătit. pe întreg teritoriul ţării. cartele de telefonie. Oficii Poştale Urbane . 35. marketing direct (permit transmiterea şi procesarea răspunsurilor clienţilor în dezvoltarea campaniilor de promovare).care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban şi Ghişee Poştale Exterioare Urbane subordonate oficiului poştal urban şi organizate în afara sediului subunităţii de care aparţin) şi rurală (Oficii Rurale şi Oficii Poştale Rurale Mecanizate specializate în prelucrarea materialelor poştale din mediul rural). care duc la economisirea de timp si bani). abonamente de presă. pentru trimiteri poştale semnificative. transfer de bani intern şi internaţional. structura se divide în: urbană (Oficii Centrale de Distribuire Centralizată specializată în prelucrarea unui volum mare de trimiteri poştale. mail . Performanţa În urma clasamentului realizat de revista financiară „Capital”. În funcţie de zonele geografice. publicitate (pentru sporirea eficienţei campaniei realizate. poşta hibridă (posibilitatea transmiterii electronice a datelor ce formează corespondenţa unei anumite companii. cât şi faţă de clienţi. colete poştale. De asemenea. iar Poşta Română se ocupă cu prelucrarea informaţiilor. plăţi facturi şi rovinietă. Succesul se datorează diversificării serviciilor şi produselor (corespondenţă internă şi internaţională. soluţii integrate (posibilitatea trimiterilor poştale prin pachete speciale. Poşta Română vine în ajutorul acestor persoane prin serviciile indoor oferite). servicii de marketing .acestuia (Resursele Umane). express (accesibilitatea transmiterii rapide a documentelor sau mărfurilor companiei. produse de papetărie.publicitate prin poştă). acces direct (prin acest serviciu.000 de salariaţi poştali şi o reţea de peste 7. în anul 2007 înregistrând o cifră de afaceri de 312. se poate creea corespondenţa şi marketingul cu cei din UE). în structura Poştei Române sunt instituite subunităţi operative de execuţie. parteneri şi extinderea relaţiilor internaţionale (Departamentul de Relaţii Internaţionale şi serviciul Relaţii Publice). la preţuri reduse). tipărirea şi expedierea rapida a acestora către destinatarii finali.

în vreme ce companiile private au restul de aproape 94.N. automat există segmente pe care Poşta Română a pierdut primul loc. deşi următoarele doua companii se află la distante mici: TNT Romania . în cazul corespondenţei interne că Poşta Română are o cota de piaţă de doar 1%. ce fac obiectul serviciilor Express Poşta Română. preşedintele ANRC.a pierdut competiţia pe piaţa serviciilor cu valoare adăugată. În cazul trimiterii la adresele din România a coletelor cu greutate mai mică de două kilograme (este vorba de cele care intră în categoria serviciilor cu valoare adăugată). Compania Naţională Poşta Română . cu 34.C). Pentru coletele poştale cu greutate între 2 şi 10 kilograme. se poate spune că Poşta domină piaţa coletelor care nu fac obiectul serviciilor cu valoare adăugată. Aceeaşi situaţie se poate observa şi în cazul serviciilor poştale cu valoare adăugată. nu a trimis date şi nici mâcar nu apare în situaţia dată publicităţii de ANRC. este de aşteptat ca şi concurenţa să crească. în condiţiile unui raport calitate preţ ce satisface cele mai înalte cerinţe). contractare abonamente publicaţii etc). pe partea de servicii poştale Express. difuzare abonamente presă. concurenţa a funcţionat foarte bine. pe segmentul intern. în vreme ce pe piaţa corespondenţei internaţionale ea este înca lider.management (se poate accesa acest tip de serviciu. Creşterrea competiţiei este susţinută de asemenea. urmate de un „pluton“ de 5-6 companii de dimensiuni . care au ca obiect coletele cu greutate între 10 şi 50 de kilograme.28. Poşta este încă lider. „Pe aceste pieţe. Aceasta din urmă fiind mare. Având în vedere că piaţa este in dezvoltare.care pana în 1999 s-a bucurat de o poziţie de monopol . de un număr mare de firme autohtone şi de intrarea celor mai mari firme de profil din străinătate. naţional (Fan Curier şi Cargus au împreună peste 50% din piaţă.1%. la o simplă analiză. În ceea ce priveşte firmele concurente ale Poştei Române.24. cu 66. Cota de piaţa mai mică a Poştei Române reflectă dinamismul pieţei şi al competitorilor şi confirmă existenţa concurenţei pe piaţă“. conform Autorităţii în Reglementare în Comunicaţii (A.73% si DHL Romania . precum şi alte servicii (închiriere căsuţă poştală. aceasta înregistrează un procent de doar 5. segmentul de curierat rapid îşi face simţit prezenţa pe piaţă.R. În rest. însă în cazul coletelor internaţionale.4%. Alo Curier şi Concorde) . însă este în pierdere de viteză pe segmentul coletelor internaţionale.53%. care au fost liberalizate din 1999.5%. spune Dan Georgescu. se poate sesiza. Astfel. Piaţa fiind împărţită pe 3 segmente: Bucureşti (piaţa este dominată de Pegasus.09%.

manager.html http://www. http://www. potrivit Capital.alocurier.posta-romana.php http://www.ro . În plus. se pare că singura regiune unde Poşta Română mai deţine primordialitate este în mediul rural.ro/alocurier_presa_09. UPS şi Fedex). DHL.medii) şi internaţional (TNT. Totodată.ro/articol/Companii/9584/Posta-pierde-cursa-prin-corespondenta. unde poşta a pierdut enorm”. întrucât se doreşte revitalizarea serviciilor de curierat. se doreşte şi o colaborare mai bună între servciile de poştă tradiţională şi serviciile door-to-door.wall-street.ro/articole/ultima-ora/posta-romana-vrea-sa-intre-pe-piata-microcreditelor7241. s-a început demararea procedurii de achiziţie a 350 de scutere pentru deplasarea mai rapidă în Bucureşti şi în alte cîteva municipii reşedintă de judeţ.html http://www.

Related Interests