SUBIECTE EXAMEN LICENTA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
SPECIALIZAREA CFDP
I. MATEMATICA
1.Definiţi noţiunile de valori şi vectori proprii ai unui operator liniar.
2. Definiţi următoarele noţiuni: media aritmetică, media aritmetică ponderată şi media
geometrică.
3. Definiţi noţiunea de probabilitate condiţionată, enunţaţi şi interpretaţi formula lui Bayes.
4. Definiţi noţiunea de procent.
5. Definiţi derivatele parţiale pentru funcţii de 2 variabile. Scrieţi formula de aproximare a
unei funcţii cu ajutorul diferenţialei.
6. Prezentaţi forma algebrică şi cea trigonometrică de reprezentare a numerelor complexe şi
operaţiile uzuale din corpul C.
7. Ce este descompunerea SVD a unei matrice de date A apartinand R
m
×
n
, de rang r, şi cum se
calculează aproximaţia de rang k ≤ r a matricii A ?
8. Cum se defineşte compunerea a 2 funcţii reale de o variabilă reală şi care este formula de
derivare a funcţiei compuse ?
9. Scrieţi formula de integrare prin părţi şi formula de schimbare de variabilă la integrala
definită. Care este interpretarea geometrică a integralei definite ?
10. Care sunt operaţiile cu matrice? Ce este rangul unei matrice? Când o matrice este
inversabilă?
11. Ce reprezintă partea întreagă a unui număr real x ? Definiţi funcţia parte întreagă şi
funcţia parte zecimală.
12. Definiţi transformata Laplace şi stabiliţi formula de calcul a derivatei.
13. Menţionaţi modul de determinare al extremelor unei funcţii de 2 variabile, derivabilă
parţial.
14. Definiţi pentru o variabilă aleatoare discretă următoarele caracteristici numerice: valoarea
medie, dispersia şi abaterea medie pătratică.
15. Definiţia noţiunilor de distanţă (metrică) şi de spaţiu metric.
II. FIZICA
1. Enunţaţi legea conservării energiei mecanice.
2. Enunţaţi legea conservării momentului cinetic.
3. Enunţaţi teorema conservării impulsului
4. Enunţaţi legea lui Hooke
5. Enunţaţi legea lui Arhimede
6. Enunţaţi legea absorbţiei undelor
7. Enunţaţi legea I a reflexiei şi refracţiei
8. Enunţaţi legea a II-a a reflexiei şi refracţiei
9. Enunţaţi legea lui Coulomb
10. Să se definească lucrul mecanic
11. Să se definească energia cinetică
12. Să se definească energia potenţială
13. Să se definească energia mecanică
14. Să se definească căldura
15. Să se definească puterea mecanică
III. UNITATI DE MASURA
Unităţi de măsură în S.I.
Nr.
crt.
Denumire
mărime
Unitate de măsură Submultipli ai
unităţii de măsură
Multipli ai unităţii de
măsură
Unităţi practice
1 Masa [kg] - Kilogram 1 kg = 10 hg =10
2
dag =
=10
3
g=10
4
dg=10
5
cg=10
6
mg=10
9
μg
1 kg =10
-2
q ==10
-3
t
2 Lungime [m] - metru 1 m = 10 dm =10
2
cm = 10
3
mm =
10
6
μm =10
9
nm
=10
10
Å =10
12
pm
1 m = 10
-1
dam =10
-2
hm =10
-3
km = 10
-6
Gm =10
-9
Tm
3 Timp [s] – secundă 1 zi = 24 h = 1440
min = 86 400 s
1 min = 60 s; 1 h = 60
min = 3600 s
4 Temperatura
absoluta
[K] – grad Kelvin
5 Intensitatea
curentului
electric
[A] - Ampere 1A=10
3
mA=10
6
μ
A=10
9
nA
1A=10
-3
kA=10
-6
MA
6 Intensitatea
luminoasa
[cd] – Candela
7 Cantitatea de
substanţă
[mol] 1mol=10
-3
kmol
8 Puterea [W] – Watt 1W=10
3
mW=10
6
μ
W
1W=10
-3
kW =10
-6
MW
= 10
-9
GW
[CP] – cal putere
1CP = 735,49875 W
9 Presiunea [N/m
2
] – Newton/
metru pătrat sau
[Pa] – Pascal
1Pa=10
3
mPa=10
6
μPa
1Pa =10
-3
kPa =10
-6
Mpa
= 10
-9
Gpa
bar
1bar = 10
5
Pa
10 Rezistenţa
electrică
[Ω] – Ohm 1Ω=10
3
mΩ=
10
6
μΩ=10
9

1 Ω =10
-3
kΩ =10
-6

= 10
-9

11 Tensiunea
electrică
[V] – Volt 1V=10
3
mV=10
6
μV
1 V =10
-3
kV =10
-6
MV
=10
-9
GV
12 Sarcina electrică [C] – Coulomb 1C = 10
3
mC =
10
6
μC = 10
9
nC =
10
12
pC
13 Energia [J] – Joule 1J=10
3
mJ=10
6
μJ 1 J =10
-3
kJ =10
-6
MJ =
10
-9
GJ
14 Forţa [N] – Newton 1N=10
3
mN=10
6
μN
1 N =10
-3
kN =10
-6
MN
= 10
-9
GN
15 Putere electrică
activă
[W] – watt 1W=10
3
mW=10
6
μ
W
1W=10
-3
kW =10
-6
MW
= 10
-9
GW
IV. 120 SUBIECTE DIN 12 DISCIPLINE DE SPECIALITATE
MATERIALE DE CONSTRUCTII
1. Definiţia şi unitatea de măsură în sistemul SI pentru densitatea materialelor (masa
volumică)
2. Formula de calcul, semnificaţia termenilor şi unitatea de măsură în SI pentru rezistenţa la
compresiune a unui material
3. Daţi minim 2 denumiri pentru agregatele de balastieră în funcţie de dimensiunile granulelor
şi enumeraţi minim 2 produse de piatră naturală prelucrată/fasonată
4. Avantajele utilizării plăcilor de gips-carton (minim 2)
5. Scrieţi denumirea în extenso (completă) a cimenturilor notate: CEM I 42,5; CEM II/A-S
32,5R; H I 32,5; SR I 52,5
6. Daţi un exemplu de simbolizare a claselor de beton în funcţie de rezistenţa la compresiune
şi semnificaţia termenilor care apar în simbol
7. Precizaţi care rezistenţă a betonului are valoare mai mare, alegând dintre rezistenţa la
compresiune şi rezistenţa la întindere
8. Enumeraţi minim 3 tipuri de profile de oţel obţinute prin laminare la cald
9. Enumeraţi materialele componente pentru: masticul bituminos, mortarul asfaltic
(bituminos), betonul asfaltic (bituminos)
10. Denumiţi un produs pe bază de polimeri pentru izolarea termică a pereţilor şi unul pentru
instalaţii de alimentare cu apă
MECANICA CONSTRUCTIIILOR (include disciplinele de Mecanica si Statica
Constructiilor)
1.Ce reprezinta axa centrala pentru un sistem de forte oarecare?
2. Definiti cazurile de rezemare elementare: reazem simplu, reazem articulat, reazem
incastrat.
3. Explicaţi cum variază momentele de inerţie în raport cu axele paralele? Explicaţi
semnificaţia termenului de translaţie.
4. Ce reprezintă direcţiile principale de inerţie? Cum definiţi momentele de inerţie principale?
5. Prezentati formula generala pentru stabilirea gradului de nedeterminare statica, precum si
formulele particulare pentru cazul structurilor in cadre si a grinzilor cu zabrele
6. Prezentati formula Maxwell-Mohr pentru calculul deplasarilor si particularizati aceasta
formula pentru cazul structurilor in cadre, arce si grinzi cu zabrele
7. Care sunt ipotezele simplificatoare care se fac pentru calculul eforturilor in grinzile cu
zabrele?
8. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Fortelor? Explicati semnificatia
ecuatiilor de conditie din Metoda Fortelor.
9. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Deplasarilor? Explicati semnificatia
ecuatiilor de conditie din Metoda Deplasarilor
10. Ce efect au cedarile de reazem si variatia de temperatura, asupra unei structuri static
determinate, respectiv asupra unei structuri static nedeterminate?
11. Definiti notiune de lungime de flambaj si precizati valorile lungimilor de flambaj pentru
cazurile elementare de rezemare ale barei comprimate.
12. Definiti notiunea de linie de influenta si explicati utilitatea acesteia in proiectarea unei
structuri
REZISTENTA MATERIALELOR
1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv
dublu T.
2. Definiţi cele 2 tipuri de deformaţii specifice. Convenţii de semne.
3. Care sunt eforturile unitare într-un punct oarecare al secţiunii transversale a unei bare şi
care este unitatea de măsură; reprezentaţi-le.
4. Definiţi forţa axială, momentul încovoietor, forţa tăietoare şi momentul de torsiune, pe cale
de rezistenţă (din interior). Relaţiile vor fi însoţite de figuri explicative.
5. Scrieţi formula lui Navier cu explicarea factorilor din relaţie, pentru secţiunile transversale
din figură (linia forţelor este verticală): o secţiune cu cel puţin o axă de simetrie şi una
nesimetrică.

6. Definiţi formula lui Juravski cu explicarea factorilor din relaţie şi reprezentaţi diagramele
de tensiuni tangenţiale pentru secţiunea solicitată de forţa tăietoare din figură. Indicaţi (grafic)
aria pentru care se scrie momentul static necesar în calculul tensiunii tangenţiale τx în
punctele K, respectiv L ale secţiunii.
7. Care este relaţia de calcul a tensiunii normale σx pentru secţiunile transversale din figură?
Explicaţi semnificaţia termenilor. Reprezentaţi în secţiunea transversală diagrama (eventual
diagramele) σx, indicând punctele extreme solicitate la compresiune, respectiv la întindere.
8. Ce reprezintă axa neutră? Indicaţi axa neutră (a.n.) şi diagrama de tensiuni normale pentru
secţiunile din figură.
9. Definiţi relaţia de calcul a tensiunii tangenţiale în cazul răsucirii pure. Explicaţi
semnificaţia termenilor pentru 2 tipuri de secţiuni (simplu conexă şi dublu conexă).

10. Pentru secţiunea transversală solicitată la compresiune excentrică de forţa axială N
acţionând ca în figură, să se reprezinte grafic sâmburele central. Să se precizeze care este
condiţia limită care se pune pentru ca în secţiune să apară doar eforturi unitare de
compresiune şi să se reprezinte diagrama tensiunii normale σx, specificând şi relaţia de calcul
a acesteia.
11. Câte tipuri de probleme plane de elasticitate există. Prin ce se caracterizează fiecare stare?
Exemplificaţi.
12. Câte eforturi unitare (pe unitatea de lungime) caracterizează o placă încovoiată (dală)?
Enumeraţi-le şi explicaţi-le ca rezultante ale tensiunilor σ şi τ, izolând un colţ de placă.
DINAMICA STRUCTURILOR SI INGINERIE SEISMICA
1. Definiţi noţiunea de grad de libertate dinamică. Daţi exemple de sisteme cu un singur grad
de libertate dinamică ţi cu mai multe grade de libertate dinamică.
2. Scrieţi ecuaţia de mişcare a unui sistem cu un singur grad de libertate dinamică supus unei
forţe dinamice şi explicaţi termenii acesteia. Exemplificaţi printr-o schiţă un astfel de sistem
dinamic.
3. Explicaţi procedura de calcul a răspunsului seismic a structurilor multietajate folosind
metoda forţelor laterale. Care sunt limitările în utilizarea acestei metode?
4. Discutaţi măsurile de conformare seismică a structurilor din punct de vedere a rezistenţei şi
rigidităţii la torsiune.
5. Care sunt diferenţele esenţiale dintre conceptele de proiectare bazate pe comportarea
disipativă şi slab-disipativă a unei structuri din următoarele puncte de vedere:
- determinarea acţiunii seismice de calcul
- verificarea componentelor structurale.
CONSTRUCTII METALICE
1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier de
curgere si un otel de inalta rezistenta fara palier de curgere marcandu-se punctele
caracteristice
2. Marca otelului se simbolizeaza in formatul S--- J--- Z--. Sa se dea 3 exemple diferite
particularizand marcile respective de otel si explicand semnificatia notatiilor.
3. Ce este imbatranirea otelului? Ce este ecruisarea otelului? Sa se prezinte comparativ prin
intermediul curbelor caracteristice pentru S235, respectiv S460.
4. Ce sunt clasele de sectiuni, care sunt parametrii care le definesc?
5. Ce tensiuni apar in cordoanele de sudura de colt? Cum se calculeaza acestea?
6. Ce tensiuni apar intr-o imbinare de continuitate realizata prin sudura cap la cap in cazul
unei platbenzi solicitate la intindere, considerand ca sudura este inclinata cu ungiul alfa fata
de directia de actiune a fortei? Sa se prezinte relatia de verificare a imbinarii
7. Care sunt modelele de cedare pentru imbinarea cu suruburi normale din figura? Prezentati
modul in care se face verificarea.
N N
N
N
8. Ce se intelege printr-o imbinare cu suruburi de inalta rezistenta rezistenta la lunecare? Dati
un exemplu si explicati.
9. Ce sunt curbele europene de flambaj? Cum se face verificarea la flambaj a unei bare
solicitata la compresiune axiala uniforma?
10. Ce verificari de rezistenta si stabilitate se fac pentru inima de clasa 4 a unei grinzi?
BETON
1. Care stadiu de lucru este folosit pt. starea limita de rezistenta, deformatii, fisurare
2. Durabilitatea elementelor din beton armat: stratul de acoperire cu beton
3. Metoda stărilor limită: caracteristicile de calcul ale betonului si armaturii
4. Enumerarea stărilor limită ale elementelor din beton armat si precomprimat
5. Reprezentarea grafica a diagramei deformaţiilor specifice la incovoiere cu forta axiala
(regula celor 3 pivoţi)
6. Secţiunea dreptunghiulară simplu armată incovoiata: ecuatiile de echilibru static
7. Oboseala: care sunt factorii care influentează reducerea rezistentei betonului si
armăturii;cum se produce ruperea în cazul solicitării de oboseală?
8. Procedee de precomprimare
9. Ce se intelege prin decompresiunea sectiunilor din beton precomprimat?
10. Care sunt particularităţile armării pe două direcţii a plăcilor din beton armat
GEOTEHNICĂ
1. Componentele pământurilor – faza solidă, compoziţia chimico-mineralogică.
2. Caracteristici fizice ale pământurilor – densitatea scheletului mineral şi a pământului

s
, γ
s
, ρ, γ).
3. Umiditatea pământurilor şi gradul de umiditate (w, S
r
).
4. Indicele porilor, porozitatea pământurilor şi gradul de îndesare (e, e
max
, e
min
, n
%
, I
D
).
5. Limitele de plasticitate, indicele de plasticitate şi de consistenţă (w
L
, w
P
, I
P
, I
C
).
6. Studiul compresibilităţii pământurilor în condiţii de laborator. Încercarea edometrică.
7. Rezistenţa la forfecare a pământurilor, definiţie, Legea lui Coulomb.
8. Împingerea pământurilor. Diagrame de presiuni din împingerea pământului şi sarcini
uniform distribuite.
9. Ziduri de sprijin. Clasificarea zidurilor de sprijin şi verificarea presiunilor pe teren.
10. Ziduri de sprijin. Verificările de stabilitate a zidurilor de sprijin.
FUNDAŢII
1. Fundaţii alcătuite din bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. Alcătuire
constructivă. Dimensionarea tălpii fundaţiei.
2. Fundaţie alcătuită dintr-un bloc din beton armat. Alcătuire constructivă. Dimensionarea
tălpii fundaţiei.
3. Fundaţii continue din beton simplu sub pereţi portanţi din zidărie de cărămidă. Alcătuire şi
dimensionare.
4. Fundaţii directe sub stâlpi cu sarcini mari. Alcătuire constructivă. Principii de calcul.
5. Fundaţii continue sub stâlpi. Elemente constructive. Principii de armare.
6. Fundaţii pe reţele de grinzi. Alcătuire. Principii constructive.
7. Radiere de greutate.
8. Piloţi din beton armat prefabricaţi. alcătuire. Principii de armare.
9. Piloţi executaţi sub protecţia noroiului bentonitic.
10. Calculul capacităţii portante a piloţilor izolaţi la sarcini verticale. Principii de calcul.
DRUMURI
1. Controlul compactării terasamentelor.
2. Principii ale proiectării liniei roşii.
3. Asigurarea vizibilităţii la drumuri.
4. Metoda standard de dimensionare a structurilor rutiere suple şi mixte. Criterii şi principii
de calcul.
5. Metoda standard de dimensionare a structurilor rutiere rigide. Criterii şi principii de calcul.
6. Derivaţii bitumului.
7. Tratamente bituminoase.
8. Prepararea mixturilor asfaltice.
9. Punerea în operă a mixturilor asfaltice.
10. Tipuri şi amenajarea rosturilor la îmbrăcăminţiile rutiere din beton de ciment.
11. Particularităţile proiectării autostrăzilor în profil transversal.
CAI FERATE
1. Ecartamentul liniilor de cale ferată în aliniament şi curbă. Definiţii şi valori.
2. Să se deseneze diagrama variaţiei supraînălţării pentru două curbe succesive şi de sens
contrar.
3. Parabolă cubică.
4. Profilul transversal tip pentru suprastructura unei linii ferate simple în curbă cu
supraînălţare.
5. Racordarea elementelor de profil.
6. Caracteristicile principale ale şinelor de cale ferată ( tip, dimensiuni geometrice,
caracteristici de rezistenţă).
7. Prinderea indirectă.
8. Joante (definiţii, clasificări).
9. Calea fără joante (definiţie; parametrii care influenţează stabilitatea C.F.7).
10. Refacţia liniilor de cale ferată (lucrări executate în linie curentă, în închidere de linie).
PODURI METALICE
1. Actiuni pentru calculul podurilor de CF ;
2. Actiuni pentru calculul podurilor rutiere ;
3. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu inima plina ;
4. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu zabrele ;
5. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata si sosea cu structura compusa otel-beton ;
6. Elemente de calcul la la poduri compozite otel-beton ;
7. Calculul grinzilor caii : lonjeroni si antretoaze ;
8. Calculul grinzilor principale ;
9. Calculul contravantuirilor la poduri cu calea sus si calea jos ;
10. Poduri pe cabluri: tabliere hobanate si tabliere suspendate
PODURI MASIVE
1. Tipuri de poduri masive, criterii de clasificare.
2. Podeţe şi poduri dalate prefabricate, de şosea şi cale ferată. Alcătuire.
3. Tipuri de secţiuni transversale pentru poduri pe grinzi.
4. Determinarea solicitărilor în suprastructurile dalate prefabricate la care nu se asigură
conlucrarea dintre fâşiile prefabricate.
5. Calculul podurilor pe două grinzi principale când nu se ţine seama de rigiditatea la torsiune
a grinzilor din beton.
6. Calculul şi armarea zidurilor întoarse la culei cu trotuar în consolă.
7. Tehnologii moderne de execuţie a podurilor din beton. Execuţia pe mal şi lansarea in
deschidere prin rotire.
8. Poduri pe arce. Secţiuni transversale a arcelor şi modul de realizare al tiranţilor de
suspensie.
9. Echiparea tablierelor de poduri masive (hidroizolaţie, guri de scurgere, cale, dispozitive
pentru acoperirea rosturlor de dilataţie, trotuare, parapete).
10. Tipuri de pile pentru podurile masive, realizate monolit şi prefabricat.
V. STUDII DE CAZ/ PROBLEME
GEOTEHNICĂ
Problema 1
Să se determine caracteristicile fizice (greutatea volumică a pământului, γ
d
,
porozitatea, n, indicele porilor, e, indicele porilor în starea cea mai afânată, e
max
, indicele
porilor în starea cea mai îndesată, e
min
, gradul de îndesare, I
D
, gradul de umiditate, S
r
,
greutatea volumică a pământului în stare saturată, γ
sat
, greutatea volumică submersată, γ

) ale
nisipului care în stare naturală are umiditatea w = 25%, greutatea volumică γ = 17,5 kN/m
3
şi
greutatea volumică a scheletului γ
s
= 26,5 kN/m
3
. Se mai cunosc: greutatea volumică a
nisipului uscat în stare afânată γ
d1
= 13,0 kN/m
3
şi greutatea volumică a nisipului uscat în
starea cea mai îndesată γ
d2
= 15,8 kN/m
3
.
Rezolvare 1:
Greutatea volumică a pământului în stare uscată rezultă din relaţia:
3
kN/m 0 , 14
100 25 1
5 , 17
1
·
+
·
+
·
w
d
γ
γ
Porozitatea se determină cu relaţia:
% 2 , 47 100
5 , 26
0 , 14 5 , 26
100
%
· ⋅

· ⋅

·
s
d s
n
γ
γ γ

Indicele porilor este dat de relaţia:
894 , 0
100 2 , 47 1
100 2 , 47
1
·

·

·
n
n
e
Indicele porilor în starea cea mai afânată este:
03 , 1
0 , 13
0 , 13 5 , 26
1
1
max
·

·

·
d
d s
e
γ
γ γ

Indicele porilor în starea cea mai îndesată este:
678 , 0
8 , 15
8 , 15 5 , 26
2
2
min
·

·

·
d
d s
e
γ
γ γ
Gradul de îndesare se determină cu relaţia:
742 , 0
678 , 0 03 , 1
894 , 0 03 , 1
min max
max
·


·


·
e e
e e
I
D

Gradul de umiditate rezultă din relaţia:
742 , 0
0 , 10 894 , 0
5 , 26 100 25
·


·


·
w
s
r
e
w
S
γ
γ
Greutatea volumică a pământului în stare saturată este dată de relaţia:
3
kN/m 72 , 18 10 100 2 , 47 0 , 14 · ⋅ + · ⋅ + ·
w d sat
n γ γ γ
Greutatea volumică submersată este:
3 '
kN/m 72 , 8 10 72 , 18 · − · − ·
w sat
γ γ γ

Problema 2
O probă de argilă saturată cântăreşte în stare naturală, m
1
= 490,2 g, iar după uscare,
m
2
=368,2 g. Greutatea volumică a scheletului, γ
s
, a fost determinată în laborator şi este de
27,2 kN/m
3
. Să se calculeze celelalte caracteristici fizice ale argilei (umiditatea,w, indicele
porilor, e, porozitatea, n, greutatea volumică a pământului în stare uscată, γ
d
, greutatea
volumică a pământului în stare saturată, γ
sat
).
Rezolvare 2:
Umiditatea este dată de relaţia:
% 1 , 33 100
2 , 368
2 , 368 2 , 490
100
2
2 1
· ⋅

· ⋅

·
m
m m
w

Indicele porilor este:
90 , 0
10
2 , 27
100
1 , 33
· ⋅ · ⋅ ·
w
s
w e
γ
γ

Porozitatea este:
% 4 , 47 100
90 , 0 1
90 , 0
100
1
· ⋅
+
· ⋅
+
·
e
e
n
Greutatea volumică a pământului în stare uscată este:
( ) ( )
3
kN/m 3 , 14 100 4 , 47 1 2 , 27 1 · − ⋅ · − ⋅ · n
s d
γ γ
Greutatea volumică a pământului în stare saturată este:
3
kN/m 04 , 19 10 100 4 , 47 3 , 14 · ⋅ + · ⋅ + ·
w d sat
n γ γ γ
Problema 3
Unui pământ argilos i s-a determinat umiditatea, w = 40%, limita inferioară de
plasticitate, w
P
= 15% şi limita superioară de plasticitate, w
L
= 60%. Să se calculeze valoarea
indicelui de plasticitate, I
P
şi a indicelui de consistenţă, I
C
.
Rezolvare 3:
Indicele de plasticitate este dat de relaţia:
% 45 15 60 · − · − ·
P L P
w w I
Indicele de consistenţă este dat de relaţia:
44 , 0
15 60
40 60
·


·


·
P L
L
C
w w
w w
I
Problema 4
Să se determine modulul de deformaţie edometric, M
2-3
şi modulul de deformaţie al
terenului, E pentru un nisip argilos (cu indicele de consistenţă, I
C
= 0,55 şi indicele porilor, e
= 0,47) care înregistrează următoarele tasări specifice:pentru presiunea de 50 kPa, ε
0
= 1,20%,
la 100 kPa ε
1
= 2,13%, la 200 kPa ε
2
= 3,95%, la 300 kPa ε
3
= 5,15% , la 500 kPa ε
4
= 7,49%,
iar la 300 kPa ε
5
= 7,31%, la 100 kPa ε
6
= 6,70% şi care sunt prezentate sub forma curbei de
mai jos:
Valorile coeficientului de corecţie
M
0
Denumirea pământurilor I
C
Valorile M
0
pentru e egal cu:
0,41-0,60 0,61-0,80 0,81-1,00 1,01-10,0
Nisip - 1,0 1,0 - -
Nisip argilos, praf nisipos,
argilă nisipoasă
0,00-1,00 1,6 1,3 1,0 -
Praf, praf argilos, argilă
prăfoasă
0,76-1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
0,50-0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Argilă, argilă grasă 0,76-1,00 1,8 1,5 1,3 1,2
0,50-0,75 1,5 1,3 1,1 1,1
Rezolvare 4:
Modulul de deformaţie edometric este dat de relaţia:
kPa
p p p
M 33 , 83
95 , 3 15 , 5
200 300
2 3
200 300
3 2
·


·


·


·

ε ε ε
Modulul de deformaţie al terenului este dat de relaţia:
3 2−
⋅ · M M E
o
Deoarece pământul analizat este un nisip argilos, cu indicele de consistenţă, I
C
= 0,55
şi cu indicele porilor, e = 0,47, valoarea coeficientului de corecţie M
0
se poate determina din
tabelul de mai sus ca fiind egală cu 1,6.
Astfel,
kPa E 33 , 133 33 , 83 6 , 1 · ⋅ ·
Problema 5
Pe probe de pământ cu secţiunea de 36 cm
2
s-au efectuat încercări de forfecare directă,
obţinându-se următoarele rezultate:
σ 100,00 kPa 200,00 kPa 300,00 kPa
δ
max
0,750 mm 0,850 mm 0,960 mm
T
max
0,386 kN 0,438 kN 0,494 kN
τ
max
107 kPa 122 kPa 137 kPa
Să se determine parametrii rezistenţei la forfecare, unghiul de frecare interioară Φ şi
coeziunea c (folosind metoda celor mai mici pătrate) şi să se traseze dreapta lui Coulomb.
Se precizează că relaţiile de determinarea a parametrilor rezistenţei la forfecare
folosind metoda celor mai mici pătrate sunt:
2
1 1
2
1 1 1

,
`

.
|









⋅ ⋅
· Φ
n
i
n
i
n
fi
n
i
n
fi i
n
n
tg
σ σ
τ σ τ σ
2
1 1
2
1 1 1 1
2

,
`

.
|




∑ ⋅ ∑ ⋅ − ∑ ⋅ ∑
·
n
i
n
i
n
i
n
fi i
n
fi
n
i
n
c
σ σ
σ τ σ τ σ
Rezolvare 5:
Folosind metoda celor mai mici pătrate unghiul de frecare interioară a pământului este
dat de relaţia:
( ) ( ) ( )
( ) ( )
15 , 0
300 200 100 300 200 100 3
137 122 107 300 200 100 137 300 122 200 107 100 3
2 2 2 2
·
+ + − + + ⋅
+ + ⋅ + + − ⋅ + ⋅ + ⋅ ⋅
· Φ tg

Φ = 8,53
0
Folosind metoda celor mai mici pătrate coeziunea pământului este dată de relaţia:
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
kPa c 92
300 200 100 300 200 100 3
300 200 100 137 300 122 200 107 100 137 122 107 300 200 100
2 2 2 2
2 2 2
·
+ + − + + ⋅
+ + ⋅ ⋅ + ⋅ + ⋅ − + + ⋅ + +
·
Cu ajutorul perechilor de valori σ şi τ
max
se trasează dreapta lui Coulomb.
FUNDAŢII
Problema 1
Pentru zidul de sprijin de greutate din figura alăturată să se traseze diagrama de
presiuni din împingerea pământului şi să se determine împingerea activă a pământului
(mărime, punct de aplicaţie, direcţie şi sens) ştiind că se cunosc:
- înălţimea zidului de sprijin H = 4,0 m;
- în spatele zidului de sprijin se află pământ omogen cu următoarele caracteristici:
γ = 18,0 kN/m
3
, Φ = 30
0
, c = 0 kN/m
2
;
- unghiul de frecare dintre zid şi pământ, δ = (1/2…2/3) Φ;
- coeficientul împingerii active, K
a
= 0,299.
Rezolvare 1:
Dacă ( ) ( )
0 0
20 ... 15 3 / 2 ... 2 / 1 · Φ ⋅ · δ se alege δ = 17,5
0
Calculul presiunilor la nivelul B şi A:
0 K 0 γ p
a B
· ⋅ ⋅ ·
· ⋅ ⋅ ·
a A
K H γ p

528 , 21 299 , 0 4 18 · ⋅ ⋅
kN/m
2
Calculul împingerii active a pământului:
056 , 43 299 , 0
2
4 18
K
2
H γ
2
K H γ H
S P
2
a
2
a
i de_presiun diagramei_ a
· ⋅

· ⋅

·
⋅ ⋅ ⋅
· · kN/m
Calculul poziţiei punctului de aplicaţie al împingerii:
z = H/3 = 4/3 = 1,33 m ( măsurată de la talpa zidului)
Problema 2
Să se determine lăţimea şi înălţimea unei fundaţii continue rigide (prezentată în figura
alăturată) situată sub un perete de rezistenţă, realizat din zidărie de cărămidă, ştiind că se
cunosc:
- încărcarea Q = 178 kN/ml;
- lăţimea peretelui b = 37,5 cm;
- adâncimea de îngheţ h
îng
= 0,7 m;
- γ
beton
= 24,0 kN/m
3
;
- terenul de fundare este un nisip aflat în stare îndesată cu următoarele caracteristici: I
D
= 0,8, p
tr
= 300 kN/m
2
, tgα
admis
= 1,30.
Rezolvare 2:
Se stabileşte adâncimea de fundare:
D
f
= h
îng
+ (0,1…0,2) m = 0,7 + 0,1 = 0,8 m
Considerând un tronson de 1 m din lungimea fundaţiei continue, încărcată centric,
condiţia de determinare a lăţimii B este:
tr
f
p
B
G Q
p ≤

+
·
1
(1)
unde G
f
=
bet
H B n γ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 1 24 1 9 , 0 2 , 1 ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ · B
înlocuim G
f
în relaţia (1) şi vom avea
300
1
24 9 , 0 2 , 1 175


⋅ ⋅ ⋅ +
B
B
=>
B B ⋅ ≤ ⋅ ⋅ ⋅ + 300 24 9 , 0 2 , 1 175
=>
B∙(300-
24 9 , 0 2 , 1 ⋅ ⋅
) ≥ 175 => B ≥
6384 , 0
08 , 274
175
·
m => se alege B =
0,65 m
Conform figurii H = D
f
+ 0,1

=> H = 0,9 m
Pentru H = 0,9 m se verifică condiţia de rigiditate:
dm a
tg tg α α ≥
545 , 6
1375 , 0
9 , 0
2 / ) 375 , 0 (
· ·

·
B
H
tgα
·
adm
tgα
1,30
Problema 3
Să se determine presiunea convenţională de calcul pentru o fundaţie izolată rigidă cu
dimensiunile în plan orizontal ale blocului de beton simplu de 2,30 x 3,00 m, cu adâncimea de
fundare D
f
= 1,80 m şi stratul de fundare alcătuit dintr-o argilă prăfoasă (e = 0,8, I
C
= 0,75),
ştiind că se dispune de următoarele date (STAS 3300/2-85):
Presiunea convenţională de calcul se determină conform STAS 3300/2-85 cu relaţia:
D B conv conv
C C p p + + ·
, [kN/m
2
]
în care:
conv
p
- presiunea convenţională de bază;
B
C
- corecţia de lăţime;
D
C
- corecţia de adâncime.
Valorile presiunii convenţionale de bază
conv
p
pentru pământuri coezive
Denumirea terenului de fundare Indicele
porilor
b)
e
Consistenţa
a) b)
I
C
= 0,5 I
C
= 1,0
conv
p
, [kN/m
2
]
Cu plasticitate redusă(
% 10 ≤
P
I
): nisip
argilos, praf nisipos, praf
0,5 300 350
0,7 275 300
Cu plasticitate mijlocie (
% 20 % 10 ≤ <
P
I
): nisip
argilos, praf nisipos argilos, praf argilos,
argilă prăfoasă nisipoasă, argilă nisipoasă,
argilă prăfoasă
0,5 300 350
0,7 275 300
1,0 200 250
Cu plasticitate redusă(
% 20 >
P
I
): argilă
nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă
0,5 550 650
0,6 450 525
0,8 300 350
1,1 225 300
La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e şi a indicelui de consistenţă IC, se
admite interpolarea liniară a valorii presiunii convenţionale de calcul după IC şi e succesiv.
Corecţia de lăţime:
- pentru B < 5 m se determină cu relaţia:
( ) 1
1
− ⋅ ⋅ · B K p C
conv B
, [kN/m
2
]
unde K
1
este un coeficient care are valoarea: 0,1 pentru pământuri necoezive cu excepţia
nisipurilor prăfoase şi 0,05 pentru pământuri prăfoase şi pământuri coezive.
- pentru B≥5 m corecţia de lăţime este:
conv B
p C ⋅ · 4 , 0 pentru pământuri necoezive, cu excepţia nisipurilor prăfoase;
conv B
p C ⋅ · 2 , 0
pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.
Corecţia de adâncime se determină cu relaţiile:
- pentru D
f
< 2 m:
4
2 −
⋅ ·
f
conv D
D
p C
- pentru D
f
> 2 m:
( ) 2
2
− ⋅ ⋅ ·
f D
D K C γ
în care:
γ
= 18,8 kN/m
2
;
K
2
– coeficient conform tabelului următor:
Valorile coeficientului K
2
Denumirea pământurilor K
2
Pământuri necoezive, cu excepţia nisipurilor prăfoase 2,5
Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie 2,0
Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare 1,5
Rezolvare 3:
Presiunea convenţională de calcul se determină cu relaţia:
conv B D conv
p p C C · + +
Presiunea convenţională de bază
conv
p se determină prin interpolare liniară din primul
tabel în funcţie de e şi I
C
=>
conv
p = 325 kN/m
2
Pentru B = 2,30 m (adică B < 5 m) corecţia de lăţime se determină cu relaţia:
( )
1
1
B conv
C p K B · ⋅ ⋅ − unde K
1
= 0,05 pentru pământuri coezive.
( )
1
1
B conv
C p K B · ⋅ ⋅ − = 325 ∙ 0,05 ∙ (2,30 - 1) = 21,125 kN/m
2
Pentru D
f
= 1,80 m (D
f
< 2 m) corecţia de adâncime se determină cu relaţia:
C
D
=
conv
p

4
2 D
f

= 325∙
4
2 80 , 1 −
= - 16,25 kN/m
2
Presiunea convenţională de calcul este:
conv B D conv
p p C C · + + = 325 + 21,125 – 16,25 = 329,875 kN/m
2
Problema 4
Să se stabilească tipul şi alcătuirea constructivă a unei sprijiniri pentru o săpătură
îngustă cu adâncimea de 2,5 m executată într-o argilă prăfoasă plastic consistentă.
Răspuns 4:
În cazul pământurilor argiloase suficient de consistente pentru a asigura stabilitatea
pereţilor săpăturilor înguste se folosesc sprijinirile orizontale.
Alcătuirea constructivă a unei sprijiniri orizontale:
Problema 5
Să se prezinte alcătuirea constructivă pentru o fundaţie izolată rigidă sub un stâlp din
beton armat precum şi condiţiile pentru determinarea dimensiunilor blocului din beton
simplu.
Rezolvare 5:
Fundaţia izolată rigidă sub un stâlp din beton armat este alcătuită din bloc din beton
simplu şi cuzinet din beton armat.
V
α
β
Ti Te
α
α/2
β/2
τ·
α
2
G G'
x x
ϕ
ϕ
Y
B
B
R
R
F
α/2
X
0
X
T
E
Y
T
0
c
/2
α/4
r p
Dimensiunile în plan orizontal pentru blocul din beton simplu se determină din
condiţia de capacitate portantă p
max
≤ p
tr
unde:
p
max
- presiunea maximă pe talpa fundaţiei;
p
tr -
capacitatea portantă a terenului de fundare.
Înălţimea blocului din beton simplu se determină din condiţia de rigiditate:
dm a
tg tg α α ≥
DRUMURI
1. Să se determine elementele principale ale unei racordări de aliniamente
cu un arc de cerc de rază R = 2000 m, ştiind că unghiul de deviere al
aliniamentelor este:
α
= 29
g
45
c
, inclusiv a picheţilor dispuşi la distanţe de max.
20,00 m (metoda coordonatelor rectangulare).
Rezolvare
Elementele racordării sunt următoarele:
Unghiul utilizat în calcule:
γ = · ·
2
29,45
2
α
g
14,7250
g
Tangenta:
T = R · tg
2
α
= R(0,22353 + 0,725 · 0,01655) = 0,23553 · 2000 = 471,06 m
Bisectoarea:
B = R(sec
1
2
α

) = R (0,02468 + 0,725 · 0,00374) = 0,02739 · 2000 = 54,78 m
Lungimea arcului de cerc al racordării:
c = 0,015708 · 29,45 · 2000 = 925,20 m
Coordonatele pichetului B:
a. Coordonatele rectangulare:
X = R(0,21814 + 0,725 · 0,01531) = 0,22924 · 2000 = 458,48 m
Y = R(0,02408 + 0,725 · 0,00355) = 0,02665 · R = 53,30 m
B. Coordonatele polare:
r
o
=
2 2
Y X + =
80 , 213044
= 461,57 m
ϕ =
g
g
7,3625
4
29,45
4
α
· ·
Tangenta auxiliară:
T
o
= X
o
= R tg ·
2
α
R(0,11040 + 0,3625 · 0,01593) = 0,11617 · 2000 = 232,34 m
Pichetarea arcului de cerc cu metoda coordonatelor polare (cu arce egale)
presupune utilizarea următoarelor relaţii de calcul:
x
i
= R ⋅sinθ
i
( )
i i i
cos 1 R cos R R y θ − · θ ⋅ − ·
în care:
R este raza racordării, în m;
θ
i
- unghiul la centru corespunzător unei anumite lungimi s
i
de arc, faţă de originea
sistemului de referinţă (s
i
= is, i fiind numărul pichetului faţă de originea sistemului de
referinţă).Valoarea unghiului θ
i
rezultă astfel:
R
s i 200
i
π
· θ
[
g
] sau:
R
s i 180
i
π
· θ
cu care relaţiile coordonatelor rectangulare devin:
R
s i 200
sin R x
i
π
⋅ ·

,
`

.
|
π
− ·
R
s i 200
cos 1 R y
i
i
i
i
x
y
arctg · ϕ
Aplicând relaţiile de calcul sus-menţionate pentru fiecare pichet, rezultă
elementele de pichetare din tabelul următor (calculul s-a efectuat pentru un sfert din
arcul de cerc proiectat, urmând ca trasare să se realizeze cu aceleaşi rezultate faţă de
tangente şi tangentele auxiliare):
Tabelul 1.
s
(m)
x
(m)
y
(m)
f
(g)
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
120,00
140,00
160,00
180,00
200,00
220,00
231,30
20,00
40,00
59,99
79,98
99,96
119,93
139,89
159,84
179,76
199,67
219,56
230,78
0,10
0,40
0,90
1,60
2,50
3,60
4,90
6,40
8,09
9,99
12,09
13,40
0,3183
0,6366
0,9549
1,2732
1,5916
1,9099
2,2282
2,5465
2,8648
3,1831
3,5020
3,6923
Notă: Pichetarea punctelor intermediare se recomandă a se face cu ajutorul coordonatelor
respective, aplicate în raport cu mai multe tangente la cerc (aliniament, tangenta auxiliară etc.,
cu scopul de a evita abscise şi ordonate prea lungi).
2. Sunt date două aliniamente care formează între ele un unghi interior β =
154
g
72
c
. Se cere proiectarea racordării aliniamentelor cu clotoide simetrice şi arc
de cerc central, pentru viteza de proiectare V = 60 km/h, raza racordării fiind R
= 275 m.
Date suplimentare:
Pentru viteza de proiectare V = 60 km/h raza minimă este de 125 m, raza curentă
de 380 m şi raza recomandabilă 575 m, lungimea minimă a clotoidei 75 m, respectiv
lungimea minimă a arcului de cerc primitiv de 95 m.
Elementele clotoidei de bază pentru R = 1 sunt următoarele (tabelul 2):
Tabelul 2.
t
g
c (L) x0 y0 x’ ΔR x y
g
ϕ
A
x
x
'
x
x
X
T

R

R
x
T
β
α
β/2
α
τ τ
α/2
α−2τ
α/2
B
F
E
G G'
D'
H' H
D
Oi Oe
V
C
L
Si
Se
0
0
0
0
τ
Y
y
Q
B
ϕ
δ
C=SiSe L=OiSi=OeSe
R
R
τ
t0
y
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
0,0000
0
3142
0,0314
2
3141
0,0628
3
3142
0,0942
5
3141
0,1256
6
3142
0,1570
8
3142
0,1885
0
3141
0,2199
1
3142
0,2513
3
3141
0,2827
4
3142
0,3141
6
3142
0,3455
8
3141
0,3769
9
3142
0,4084
1
3141
0,4398
2
0,0000
0
1571
0,0157
1
1970
0,0314
1
1570
0,0471
1
1568
0,0627
9
1567
0,0784
6
1565
0,0951
1
1562
0,1097
3
1560
0,1253
3
1557
0,1409
0
1553
0,1564
3
1550
0,1719
3
1545
0,1873
8
1541
0,2027
9
1535
0,2181
4
0,0000
0
12
0,0001
2
37
0,0004
9
62
0,0011
1
86
0,0019
7
111
0,0030
8
136
0,0044
4
160
0,0060
4
185
0,0078
9
209
0,0099
8
233
0,1231
258
0,0148
9
282
0,0177
1
307
0,0207
8
330
0,0240
8
0,0000
0
1571
0,0157
1
1570
0,0314
1
1571
0,0471
2
1570
0,0628
2
1570
0,0785
2
1570
0,0942
2
1569
0,1099
1
1569
0,1256
0
1568
0,1412
8
1567
0,1569
5
1567
0,1726
2
1565
0,1882
7
1565
0,2039
2
1564
0,2195
6
0,0000
0
4
0,0000
4
12
0,0001
6
21
0,0003
7
29
0,0006
6
37
0,0010
3
45
0,0014
8
53
0,0020
1
62
0,0026
3
70
0,0033
3
78
0,0041
1
86
0,0049
7
94
0,0059
1
103
0,0069
4
111
0,0080
5
0,0000
0
3142
0,0314
2
3140
0,0628
2
3141
0,0942
3
3138
0,1256
1
3137
0,1569
8
3135
0,1883
3
3131
0,2196
4
3129
0,2509
3
3125
0,2821
8
3120
0,3133
8
3117
0,3445
5
3110
0,3756
5
3106
0,4067
1
3099
0,4377
0
0,0000
0
16
0,0001
6
49
0,0006
5
83
0,0014
8
115
0,0026
3
148
0,0041
1
181
0,0059
2
213
0,0080
5
247
0,0105
2
279
0,0133
1
311
0,0164
2
344
0,0198
6
376
0,0236
2
400
0,0277
2
441
0,0321
3
0,0000
0
3333
0,0000
3334
0,6667
3333
1,0000
3333
1,3333
3333
1,6666
332
1,9998
3333
2,3331
3332
2,6663
3332
2,9995
3331
3,3326
3331
3,6657
3331
3,9988
3330
4,3318
3330
4,6648
0,00000
17725
0,17725
7341
0,25066
5634
0,30700
4749
0,35449
4184
0,39633
3783
0,43416
3479
0,46895
3238
0,50133
3041
0,53174
2876
0,56050
2736
0,58786
2614
0,61400
2507
0,63907
2412
0,66319
Rezolvare
t
0
=
2
α
; t
0
g
=
2
α
g
sau din ecuaţiile de bază ale clotoidei t =
2
R
A
2
1
2R
L

,
`

.
|
·
Schiţa racordării este următoarea:
Elementele principale ale racordării se determină în modul următor:
Se impune lungimea arcului de clotoidă cel puţin egală cu lungimea minimă:
L = L
min
= 75,00 m
t =
π
200
2
x
R
L
=
275 . . 2
200 . 75
π
= 8,6812
g
Cu această valoare (prin interpolare), pe baza proprietăţii de omotetie, cu
elementele clotoidei de bază, se obţin elementele clotoidei proiectate, astfel:
L = (0,25133 + 0,6812·0,03141) · 275 = 275,00 m (ca verificare)
'
x = (0,12560 + 0,6812·0,01568) · 275 = 37,48 m
ΔR = (0,00263 + 0,6812·0,00070) · 275 = 0,85 m
x = (0,25093 + 0,6812·0,03125) · 275 = 74,86 m
y = (0,01052 + 0,6812·0,00279) · 275 = 3,42 m
A = (0,50133 + 0,6812·0,03041) · 275 = 143,56 m
f = (2,6663 + 0,6812·0,3332) = 2,8933
g
Elementele racordării sunt următoarele:
T = x' + (R + ΔR) tg
2
α
= 37,48 + 275,85 · tg 22,64 = 37,48 + 102,46=139,94 m
B = ΔR + (R+ΔR)(sec
1
2

α
) = 0,85 +275,85 · (sec 22,64 -1) = 0,85+18,42 =
19,27 m
c =
200
α π R ⋅
= 195,60 m
C = c – L = 195,60 – 75,00 = 120,60 m
Pentru trasare, se determină coordonatele rectangulare ale picheţilor necesari
(arcele parţiale dintre picheţi mai mici decât 0,1·R). Coordonatele punctelor
intermediare de pe arcul de clotoidă (tabelul 3) se calculează cu relaţiile prezentate în
continuare, iar cele de pe arcul de cerc (tabelul 4) se calculează cu relaţiile prezentate
la exemplul 1 (se trasează jumătate din arcul de cerc central).
Tabelul 3. Tabelul 4.
s
[m]
x
[m]
y
[m]
φ
g
s
x
[m]
y
[m]
φ
g
15,00
30,00
45,00
60,00
75,00
15,00
30,00
44,99
59,95
74,86
0,03
0,22
0,74
1,74
3,40
0,1273
0,4668
1,0470
1,8472
2,8933
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,30
10,00
19,98
29,94
39,85
49,72
59,81
0,19
0,73
1,63
2,90
4,53
6,58
1,1789
2,3250
2,9040
4,6247
5,7843
6,9757
A
s
s
i
i
·
şi s
i
= i · s, i fiind numărul pichetului faţă de originea sistemului de axe,
iar s lungimea arcului parţial (dintre doi picheţi consecutivi).

,
`

.
|
⋅ + − · 
3 45 6 4 0
9 5
s s
s A x
i

,
`

.
|
+ − · 
42240 336 6
11 7 3
s s s
A y
i
NOTĂ. Coordonatele punctelor intermediare de pe arcul de clotoidă sunt raportate faţă
de aliniament, iar cele de pe arcul de cerc pot fi raportate fie faţă de tangenta auxiliară
fie faţă de tangenta comună a arcului de clotoidă şi a arcului de cerc, înclinată faţă de
raza polară r
p
=
i i
S O
(respectiv r
p
=
e e
S O
cu unghiul δ).

3. Să se calculeze supralărgirea părţii carosabile într-o curbă cu raza R = 140 m,
în ipoteza întâlnirii a două autobuze pentru o viteză de proiectare de 60 km/h.
Date suplimentare:
L = L
1
= L
2
= 9 650 mm;
b = b
1
= b
2
= 2 500 mm;
d = d
1
= d
2
= 1 890 mm;
Y
c
L
L
c
F
E
b
R
e
R
R
e
R
i
R
i
P
'
c
Y
/
2
Y
/
2
B
c
B
c
G
H
O
2
2
1
1
1
b
2
1
1 2
2
2
1
1
c = c
1
= c
2
= 6 625 mm.
Y = 1,10
60 710
60 1,30
V 710
1,3V
2
2
2
2
·
+

·
+
m
Rezolvare:
Schiţa de calcul este următoarea:
Calculul supralărgirii pentru banda exterioară de circulaţie:
R
i1
= R + 140,55
2
1,10
140
2
Y
· + · m
R
e1
= ( ) ( ) 143,20 6,625 2,50 140,55 c b R
2 2 2
1
2
1 i1
· + + · + + m
B
c1
= R
e1
– R
i1
= 143,20 – 140,55 =2,65 m
e
1
= B
c1
– B
c
= 2,65 – 2,50 = 0,15 m
Calculul supralărgirii pentru banda interioară de circulaţie:
R
e2
= R – 139,45
2
1,10
140
2
Y
· − · m
R
i2
= 2,50 6,625 139,45 b c R
2 2
2
2
2
2
e2
− − · − − = 136,80 m
B
c2
= R
e2
– R
i1
= 139,45 – 136,80 = 2,65 m
e
2
= B
c2
– B
c
= 2,65 – 2,50 = 0,15 m
Calculul supralărgirii totale a părţii carosabile:
S = e
1
+ e
2
= 0,15 + 0,15 = 0,30 m
4. Să se rezolve schiţa de amenajare în plan şi în spaţiu a două curbe de sens
contrar, având arce de cerc centrale încadrate de clotoide simetrice.
Date suplimentare:
Curba 1 (la dreapta) Curba 2 (la stânga)
V
1
= 40 km/h V = 40 km/h
R
1
= 100 m R
2
= 120 m
L


=
2
5
,
0
0
L

=
5
6
,
1
1
C

=
3
3
,
1
2
L

=
5
6
,
1
1
L


=
3
0
,
0
0
L

=
4
6
,
7
6
C

=
4
4
,
8
6
L

=
4
6
,
7
6
L


=
2
5
,
0
0
0
,
0
8
0
,
0
8
0
,
0
3
0
,
0
2
0
,
0
9
0
,
0
3
0
,
0
4
0
,
0
8
0
,
1
7
0
,
1
7
0
,
1
7
0
,
0
7
0
,
0
7
0
,
0
1
0
,
0
6
0
,
0
6
0
,
1
1
0
,
1
1
0
,
0
2
0
,
8
0
0
,
0
6
0
,
0
6
0
,
1
9
0
,
1
9
0
,
1
2
7
4
,
7
4
1
1
,
3
7
2
5
,
0
0
S
E
N
S
k
m
4 , 5 %
4 , 5 %
1 , 1 2 %
2 , 0 %
0 , 6 7 %
3 , 5 %
3 , 5 %
2 , 0 %
2 , 0 %
2 , 0 % 2 , 0 %
2 , 0 %
0
,
1
9
0
,
1
9
0
,
1
2
0
,
1
9
0
,
0
3
-
0
,
1
1
-
0
,
1
1
-
0
,
0
8
-
0
,
0
8
A
1
=
7
4
,
9
1

m
R
1
=
1
0
0

m
A
1
=
7
4
,
9
1

m
M
A
R
G
I
N
E
A

P
Ã
R
T
I
I

C
A
R
O
S
A
B
I
L
E

D
I
N

A
L
I
N
I
A
M
E
N
T
M
A
R
G
I
N
E
A

D
I
N
S
T
Â
N
G
A



A
P
Ã
R
T
I
I

C
A
R
O
S
A
B
I
L
E
0
,
0
6
0
,
1
7
0
,
1
7
0
,
0
4
-
0
,
0
4
-
0
,
0
4
-
0
,
1
1
-
0
,
1
1
0
,
1
2
0
,
0
0
0
,
0
0
A
2
=
7
4
,
9
1

m
A
2
=
7
4
,
9
1

m
R
2
=
1
2
0

m
M
A
R
G
I
N
E
A
D
I
N
D
R
E
A
P
T
A

A
P
Ã
R
T
I
I

C
A
R
O
S
A
B
I
L
E
2
5
,
0
0
O
i
2
O
e
S
e
S
i
O
i
1
1
1
1
S
e
S
i
2
2
O
e
2
c
1
2
c
s
2
2
c
s
1
1
1
,
,
6 , 0 0
,
x
'
1
= 27,98 m x
'
2
= 23,35 m
A
1
=74,91 m A
2
=74,91 m
L
1
= 56,11 m L
2
= 46,76 m
α
1
= 56,80 g α
2
= 48,60 g
T
1
= 76,44 m T
2
= 71,82 m
C
1
= 33,12 m C
2
= 44,86 m
Mai sunt cunoscute următoarele elemente:
- lăţimea părţii carosabile în aliniament, P
c
= 6,00 m;
- panta transversală în aliniament, p = 2,0 %;
- lungimea aliniamentului intermediar L
a
= 30,00 m.
Din STAS 863-85, funcţie de viteza de proiectare şi raza curbelor, se determină pantele
profilurilor transversale supraînălţate de pe cele două racordări, astfel:
- pentru curba 1: i
1
= 4,50 %;
- pentru curba 2: i
2
= 3,50 %.
Valorile supralărgirilor pentru o bandă de circulaţie sunt următoarele:
• pentru curba 1: e
1
= 40 cm, deci S
1
= 2e
1
= 80 cm;
• pentru curba 2: e
2
= 35 cm, deci S
2
= 2e
2
= 70 cm.
Rezolvare:
Curbele 1 şi 2 se vor amenaja ca şi curbe succesive, deoarece:
x
a
'
2
'
1
L x + + < x
cs
'
2
'
1
2L x + +
L
a
< 2L
cs
(L
cs
= 25 m, pentru V = 40 km/h).
În aceste condiţii, schiţa de amenajare în plan şi în spaţiu a celor două curbe este
prezentată în figura următoare.
5. Să se dimensioneze o structură rutieră mixtă pentru un drum de clasă tehnică
IV (drum judeţean) pentru care se estimează că traficul de calcul este mai mic de 1,00
mil. osii standard, utilizând metoda standard de calcul prevăzută de "Normativul
pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)",
indicativ PD 177-01.
Date suplimentare:
50
50
60 70 80 90 100
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
1
0
1
5
2
0
2
5
3
0
4
0
5
0
h
s
.
f
.
c
m
E
e
c
h

[
M
P
a
]
Ep [MPa]
a. Caracteristicile pământului: praf - 50 %, argilă - 25 %, nisip - 25 % şi Ip = 18 %.
b. Regimul hidrologic: 2b.
c. Tipul climateric: II (deal).
d. Stratul de formă dacă este necesar se va realiza din agregate naturale locale:
p f s f s
E h E × × ·
45 , 0
. . . .
20 , 0
[MPa] şi coeficientul lui Poisson de 0,27
e. Caracteristicile de deformabilitate ale terenului de fundare se determină din tabelele
următoare (tabelul 6 şi 7):
Tabelul 6.
Categoria
pământului
Tipul de
pământ
Clasificarea
pământurilor
conform STAS
1243
Indicele de
plasticitate lp
[%]
Compoziţia granulometrică:
Argilă
[%]
Praf
[%]
Nisip
[%]
Necoezive
P1
Pietriş cu nisip
Sub 10 Cu sau fără fracţiuni sub 0,5 mm
P2 10...20 Cu fracţiuni sub 0,5 mm
Coezive
P3
Nisip prăfos
Nisip argilos
0...20 0...30 0...50 35...100
P4
Praf, praf nisipos,
praf argilos, praf
argilos nisipos
0...25 0...30 35...100 0...50
P5
Argilă, argilă
prăfoasă, argilă
nisipoasă, argilă
prăfoasă nisipoasă
Peste 15 30...100 0...70 0...70
Tabelul 7.
Tipul
climateric
Regimul
hidrologic
Tipul pământului
P1 P2 P3 P4 P5
Ep, [MPa]
I
1
100
90
70
80
80
2a
65
75
2b 70 70
II
1
65
80
80
2a
70
2b 80 70
III
1 90
60
55 80
2a
80 50 65
2b
Coeficientul lui Poisson,
μ
0,27 0,30 0,30 0,35 0,42
f. Diagrama prin care se determină modul de elasticitate dinamic echivalent (E
ech
) la
nivelul patului drumului în funcţie de modulul de elasticitate dinamic al pământului de
fundare (E
p
) şi de grosimea stratului de formă din materiale necoezive (h
s.f
).
g. Traficul în vehicule fizice recenzat la nivelul anului de bază 2005 este alcătuit din:
- biciclete şi motociclete: 88;
- autoturisme şi microbuze: 480;
- autocamioane cu două osii: 74;
- autocamioane cu 3 osii: 62;
- autocamioane cu 4 osii: 44;
- autovehicule articulate cu remorci: 32;
- autobuze: 14;
- remorci: 96;
- vehicule cu tracţiune animală 30.
h. Drumul se va da în exploatare în anul 2013 şi are o durată de exploatare de 12 ani.
i. Coeficienţii de evoluţie pe categorii de vehicule pentru perioada 2005...2025 sunt
daţi în tabelul următor (tabelul 8).
Tabelul 8.
A
n
u
l
B
i
c
i
c
l
e
t
e
,
m
o
t
o
c
i
c
l
e
t
e
A
u
t
o
t
u
r
i
s
m
e
,
m
i
c
r
o
b
u
z
e
,
a
u
t
o
c
a
m
i
o
n
e
t
e
A
u
t
o
c
a
m
i
o
a
n
e
ş
i

d
e
r
i
v
a
t
e

c
u
d
o
u
a

o
s
i
i
A
u
t
o
c
a
m
i
o
a
n
e
ş
i

d
e
r
i
v
a
t
e

c
u
t
r
e
i

s
a
u

p
a
t
r
u
o
s
i
i

A
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
e
a
r
t
i
c
u
l
a
t
e

c
u

r
e
m
o
r
c
i
A
u
t
o
b
u
z
e
R
e
m
o
r
c
i
V
e
h
i
c
u
l
e

c
u
t
r
a
c
ţ
i
u
n
e
a
n
i
m
a
l
ă
T
o
t
a
l
v
e
h
i
c
u
l
e
2005 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
2010 1.00 1.07 1.09 1.05 1.26 1.06 1.05 0.81 1.05
2015 0.93 1.31 1.27 1.10 1.39 1.12 1.15 0.64 1.19
2020 0.88 1.66 1.59 1.16 1.66 1.18 1.55 0.60 1.40
2025 0.83 2.04 2.14 1.22 2.12 1.25 2.00 0.50 1.71
k. Coeficienţii de echivalare a vehiculelor fizice în osii standard de 115 kN sunt daţi în
tabelul următor (tabelul 9).
Tabelul 9.
Grupa de vehicule
Vehicul reprezantativ Coeficienţi de
echivalare în osii
standard
de 115 kN
Tip Sarcini pe osie
Autocamioane şi
derivate cu 2 osii
R 8135 45 kN + 80 kN 0,30
Autocamioane şi
derivate cu 3 sau 4
osii
R 19215
10 ATM 2
62 kN + 2 x 80 kN
62 kN + 100 kN + 2 x 80 kN
0,44
1,02
Autocamioane cu
remorci
19 TM 2 62 kN+2 x 80 kN+100 kN+100 kN 1,61
Autobuze R 111 RD 50 kN + 100 kN 0,64
Remorci 2R5A 48 kN + 487 kN 0,06
l. Caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile structurii rutiere
sunt cele din tabelul 10...12.
Tabelul 10.
Denumirea materialului E, [MPa]
μ
Macadam semipenetrat sau penetrat 1000 0,27
Macadam 600 0,27
Piatră spartă mare sort 63- 80 400 0,25
Piatră spartă , amestec optimal 500* 0,25
Blocaj din piatră brută 300 0,27
Balast, amestec optimal 300* 0,27
Bolovani 200 0,27
Tabelul 11.
Tabelul 12.
Tipul mixturii asfaltice
Tipul
stratului
Tip climateric
I şi II
Tip climateric III Coeficientul
Poisson (
μ
)
E, [MPa]
Mixturi asfaltice
(SR 174/1-97)
uzură 3600 4200
0,35
legătură 3000 3600
bază 5000 5600
Mixturi asfaltice cu bitum
modificat (AND 549-99)
uzură 4000 4500
legătură 3500 4000
m. Rata de oboseală admisă va fi de 0,9.
n. Rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu ciment va fi considerată
0,35 MPa.
Denumirea materialului
Modulul de elasticitate
dinamic (E), [MPa]
Coeficientul lui
Poisson
(
μ
)
Agregate naturale stabilizate cu ciment:
- strat de bază
- strat de fundaţie
1200
1000
0,25
Rezolvare:
Se vor considera următoarele etape în cadrul calculului:
5.1. Stabilirea traficului de calcul
5.2. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului
5.3. Alegerea alcătuirii structurii rutiere
5.4. Analiza structurii rutiere la acţiunea osiei standard de 115 kN
5.5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.
5.1. Stabilirea traficului de calcul:
Se aplică relaţia următoare cu semnificaţia cunoscută a elementelor conţinute:
N
c
= 365 × p
p
× 10
-6
× c
rt
×

·
]
]
]

×
+
×
6
1 k
ek
kF kR
Ki
f
2
p p
n
= 365 · 12 · 10
-6
· 0,45 ·
(74·2,14·0,3 + 62·1,22·0,44 + 44·1,22·1,02· + 32·2,12·1,61 + 14·1,25·0,64 + 96·2,00·0,06) =
0,53 m.o.s.
Astfel, traficul de calcul considerat pentru dimensionarea structurii rutiere care
urmează să fie adoptată pe sectorul proiectat este: Nc = 0,53 m.o.s. (milioane osii standard).
5.2. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului
Conform datelor iniţiale rezultă tipul pământului: P4 (praf argilos nisipos).
Caracteristicile de deformabilitate ale terenului natural sunt următoarele:
- valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al terenului de fundare pentru
sectorul proiectat: E
p
= 70 MPa. Rezultă că nu este necesară prevederea unui strat de formă;
- valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson: μ = 0,35.
Este necesar strat de formă deoarece Ep < 80 MPa.
Se adoptă un strat de formă din agregate naturale locale cu grosimea de 15 cm.
Rezultă din diagrama din datele iniţiale E
ech
= 90 MPa la nivelul terenului de fundare.
5.3. Alegerea alcătuirii structurii rutiere
În conformitate cu noţiunile teoretice cunoscute se adoptă o structură rutieră alcătuită
din următoarele straturi rutiere:
- strat inferior de fundaţie din balast cu grosimea de 30 cm;
- strat superior de fundaţie din balast stabilizat cu ciment cu grosimea de 20 cm;
- strat de legătură din B.A.D. 25 cu grosimea de 6 cm;
- strat de uzură din B.A. 16 cu grosimea de 4 cm.
Caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere care alcătuiesc
structura de rezistenţă proiectată sunt următoarele (conform datelor iniţiale):
Tabelul 13
Nr.
crt.
Tipul stratului rutier Modul de elasticitate
dinamic
Coeficientul
lui Poisson
1 Strat de fundaţie din balast, h
1
= 30 cm E
1
= 235 MPa
1)
μ
1
= 0,27
2 Strat de fundaţie din balast stabilizat cu
ciment, h
2
= 20 cm
E
2
= 1 000 MPa μ
2
= 0,27
3 Strat de legătură din B.A.D. 25, h
3
= 6 cm E
3
= 3.000 MPa μ
3
= 0,35
4 Strat de uzură din B.A. 16, h
4
= 4 cm E
4
= 3.600 MPa μ
4
= 0,35
1) Calculul modulului de elasticitate dinamic s-a realizat cu relaţia următoare:
p
E h E × × ·
45 , 0
1 1
20 , 0
[MPa]
5.4. Analiza structurii rutiere la acţiunea osiei standard de 115 kN
Pentru drumul judeţean analizat s-a considerat alcătuirea structurii rutiere sus-
menţionate, pentru care, prin rularea programului CALDEROM 2000, au rezultat următoarele
rezultate:
Tabelul 14
R Z
Tensiunea
radială
Deformaţia
relativă radială
Deformaţia relativă
verticală
cm cm MPa microdef. microdef.
.0 -10.00 .205E+00 .948E+02 -.192E+03
.0 10.00 -.296E-01 .948E+02 -.415E+03
.0 -30.00 .205E+00 .175E+03 -.205E+03
.0 30.00 .216E-01 .175E+03 -.451E+03
.0 -60.00 .280E-01 .118E+03 -.178E+03
.0 60.00 .463E-02 .118E+03 -.324E+03
5.5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere
a. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase
RDO
adm
= max. 0,90
RDO =
adm
c
N
N
[ - ]
în care:
N
c
este traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s. (N
c
= 0,53 m.o.s.);
N
adm
- numărul de solicitări admisibil, în m.o.s., care poate fi preluat de straturile
bituminoase, corespunzător stării de deformaţie la baza acestora, calculat pe baza deformaţiei
radiale determinată cu programul CALDEROM la baza straturilor bituminoase, este:
97 . 3 8
10 5 , 24

× × ·
r adm
N ε
= 34,77 m.o.s. pentru N
c
< 1
m.o.s.
în care:
ε
r
este deformaţia radială la baza straturilor bituminoase (în microdeformaţii), conform
tabelului cu rezultate ε
r
= 94,8.
⇒R.D.O. = 0,015 < R.D.O. adm
⇒Structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului deformaţiei
specifice de întindere la baza straturilor bituminoase.
b. Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare
Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul terenului de fundare este
respectat dacă este îndeplinită condiţia:
adm z z
ε ε ≤
în care:
z
ε
este deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul terenului de fundare,
în microdeformaţii, conform tabelului cu rezultate;
adm z
ε
- deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul terenului de fundare, în
microdeformaţii, conform relaţiei:
28 . 0
600

⋅ ·
c adm z
N ε
= 716 microdef. pentru N
c
< 1 m.o.s.
Având în vedere că
z
ε
= 324 microdeformaţii,
⇒ε
z
= 324 < ε
z adm
= 716
⇒structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului deformaţiei
specifice verticale admisibile la nivelul terenului de fundare.
c. Criteriul tensiunii de întindere admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment
Criteriul tensiunii de întindere admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment este
îndeplinit dacă se respectă condiţia:
adm r r
σ σ ≤
în care:
r
σ
este tensiunea orizontală de întindere din tabelul cu rezultate, la baza stratului
stabilizat cu ciment, în MPa;
adm r
σ
- tensiunea de întindere admisibilă, în MPa, conform relaţiei următoare:
( )
c t adm r
N R log 056 , 0 60 , 0 ⋅ − · σ

t
r
adm
R
N
σ
⋅ − · 86 , 17 71 , 10
= 1,75 m.o.s.
⇒ c
N
= 0,53 < adm
N
= 1,75 m.o.s.
⇒ structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului tensiunii
orizontale admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment.
⇒Structura rutieră este corespunzătoare pentru traficul de calcul considerat.
CĂI FERATE
1. Să se determine supraînălţarea efectivă pentru o curbă având : R = 1000 m, V
max
= 100
km/h, V
med
= 70 km/h, T
z
= 50000 tbr, I = 70 mm.
Rezolvare:
h
n
= 11,8
R
2
max
V
- I = 48 mm => h
n
= 50 mm
h
max
= 11,8
R
2
med
V
+ E = 117,82 mm => h
max
= 115 mm
E = 60 mm (T
z
= 30000…60000 t.br.)
h
ef
Є
[ ]
max
h ,
n
h
=> h
ef
= 70 mm.
2. Să se stabilească lungimea minimă a unei racordări parabolice dintr-o condiţie mecanică
pentru o curbă având : R = 1000 m, V
max
= 100 km/h şi I = 0,3…0,5 m/s
3
sau ω
a
= 0,02…
0,05 rad/s
2
sau V
r
= 0,027…0,07 m/s cu h = 100 mm.
Rezolvare:
a) l
min
=
I R
V
⋅ ⋅
3
3
max
6 , 3
=> l
min
=
3 , 0 1000
3
6 , 3
3
100
⋅ ⋅
= 71,4 m
sau
b) l
min
=
ω
⋅ ⋅ a R
2
6 , 3
2
max
V
=>l
min
=
02 , 0 1000
2
6 , 3
2
100
⋅ ⋅
= 40 m
sau
c) l
min
= 0,01h ∙ V
max
=> l
min
= 0,01∙ 100 ∙ 100 = 100 m
3. Să se determine lungimea utilă pentru liniile I şi 4 din staţia de cale ferată având schema de
mai jos. Liniile au semnale de ieşire. Fiecare schimbător este de tip S 60-1.9 -300 cu b = f =
16,615 m.
I
2
3
4
1000 m
C.C.
5
9
5
Rezolvare:
I
2
3
4
1000 m
C.C.
5
9
5
b f
31,5 100
b f
31,5 100
L
uI
L
uI
31,5
16,615+14x9=142,615
100 31,5
16,615+14x9=142,615
100
L
u4
L
u4
L
UI
= 1000 – (b + 31,5 + 100 + 31,5 + b) = 803,77 m
L
u4
= 1000 – (142,615 + 31,5 + 100 + 31,5 + 142,615) = 551,77 m
4. Să se deseneze diagrama de variaţie a supralărgirii pentru o linie nouă în curbă având R =
200 m şi l = 80 m. Se impune torsionarea maximă de 1 : 300.
Rezolvare:
x
80
AR Ts
RC
s=20 mm
1
R
=
1
200
1
x
<
1
350
R = 200 m => S = 20 mm
i
max
= 1 mm/m => l
s min1
=
m / mm 1
mm 20
= 20 m
t
max
= 1 : 300 => l
s min2
= 20 ∙ 300 = 6000 m = 6 m
C
x
=
x
1
ρ
=
350
1
=>
80
200 : 1
x
x
C
· => x =
200
1
350
1
80 ⋅
= 45,71 m => I
s
R
c
= 80 – x = 34,29 m =
l
s min3
Rezultă
)
3 min s
l
, 2 min s
l
, 1 min s
l max(
mi n
s
l ·
= 45,71 m
5. Să se stabilească porţiunea de traseu în curbă unde poate fi amplasată o schimbare de
declivitate dacă Di = 20‰, R
v
10000 m, AR = km 7 + 100, RC = km 7 + 200, CR = km 7 +
700, RA = km 7+800.
Rezolvare:
Se impune condiţia ca racordarea în plan vertical să nu se suprapună pentru curba de
racordare în plan orizontal.
T
v
= 100
2000
20 10000
2000
Di
v
R
·

·

m
AR RC CR RA
k
m

7
+
1
0
0
k
m

7
+
2
0
0
k
m

7
+
3
0
0
k
m

7
+
6
0
0
k
m

7
+
7
0
0
k
m

7
+
8
0
0
Tv Tv 500-2x100=300 m
Schimbarea de declivitate se va putea amplasa pe porţiunea de traseu de la km 7 + 300 la km
7 + 600.
PODURI METALICE
1. Determinarea eforturilor maxime la grinzi cu inima plina simplu rezemate;
Enunt:
Pentru grinda principala cu inima plina sudata (GIP) a unui pod metalic de CF linie
simpla, in palier si aliniamment, cu dimensiunile din fig.1.1 sa se determine
eforturile de dimensionare la SLU din urmatoarele actiuni :
• Greutatea proprie, g
a,k
determinata pe baza predimensionarii constructive a
sectiunii de forma dublu T simetric ;
• Greutatea permanenta din cale, cu valoarea caracteristica G
c,k
=12,0 kN/m
• Convoiul de calcul, format din trei osii cu valoarea caracteristica, respectiv
Q
k,1
=180 kN, Q
k,2
=180 kN si Q
k,3
=100 kN situate la distantele a
1-2
=1,00 m si a
2-
3
=2,00 m.
Fig.1.1. GIP ; Schema geometrica si de incarcare
Rezolvare:
Pentru determinarea eforturilor de dimensionare M
max
si T
max
in sectiunile critice ale
grinzii se determina solicitarile maxime pe ipotezele de incarcare si apoi se aplica regula de
combinare a actiunilor la SLU, conform SR EN 1990 :2003 :
∑ ∑
· ·
+ + ·
m
i
i k Q i k Q
n
j
j k G d
Q Q G S
2
. , 0 , 1
1
,
γ ψ γ γ
(1.1)
care particularizata la datele problemei se scrie :
k Q
j
j k G d
Q G S
, 1
2
1
,
γ γ + ·

·
1. Actiunile permanente G
k
a) greutatea proprie a GIP se apreciaza pe baza dimensiunilor sectiunii
transversale preconizata:
∗ inima - h
w
=(1/8 … 1/12)L = (875 … 583)mm # se alege h
w
= 800 mm;
t
w
=12mm
∗ talpile – b=(1/3 … 1/5)h
w
= (267 … 160)mm # se alege b= 260 mm;
din relatia 2bt=h
w
.t
w
rezulta grosimea talpilor t ≅ 800.12/2.260=18,46 mm
se alege t= 20 mm;
Cu aceste valori dimensionale se determina :
• aria sectiunii transversale curente a grinzii :
20000 260 20 2 800 12 · × × + × ·
a
A
mm
2
si
• greutatea proprie a grinzii, considerand densitatea otelului
3
/ 7850 m kg · ρ
:
89 . 1 10 7850 20000 2 . 1 10 7850 2 . 1
8 8
,
≅ × × × · × × × ·
− −
a k a
A g
kN/
m
b) Actiunile permanente totale sunt :
G
k
=
j k
j
G
,
2
1

·
=1.89+12,0 =13.89 kN/m
c) Eforturile maxime din actiunile permanente sunt :
M
G,k
=13.89x7
2
/8 = 85.08 kNm;
T
G,k
= 13.89x7/2 = 48.62 kN (1.2)
2. Actiunile variabile, Q
k
Sunt reprezentate de convoiul de calcul cu caracter mobil si pentru care se aplica
teorema momentului maxim maximorum ;
a) etapa 1 a lucrului pe convoi :
- se determina pozitia rezultantei fortelor din convoi :
R=180+180+100=460 kN, iar din ecuatia de moment
rezulta pozitia rezultantei: X
R
= / ) (
1
Q
M

R=
m 04 . 1 460 / ) 100 0 . 3 180 0 . 1 ( · × + ×
- se calculeaza distantele c
s
si c
d
:
c
s
=1.04-1.00=0.04m
c
d
=2.00-0.04=1.96m
si apoi

distanta « c » :
c=min(c
s
si c
d
)= min(0.04 ;1.96)=0.04m # c/2 = 0.02m
b) etapa a 2-a a lucrului pe grinda :
- se plaseaza convoiul pe grinda astfel incat mijlocul grinzii sa
imparta distanta « c » in parti egale (vezi figura 1.2) si se calculeaza momentul
incovoietor sub forta cea mai apropiata de mijlocul grinzii, care devine M
max
max
:
din (Σ M)
B
=0 #
46 . 228
7
52 . 4 180 52 . 3 180 52 . 1 100
·
× + × + ×
·
A
V
kN

615 00 . 1 180 48 . 3 46 . 228
max max
· × − × · M
kN
(1.3)
- forta taietoare se determina cu linia de influenta :
calculand ordonatele corespunzatoare fortelor (4/7=0.57 si 6/7=0.86) gasim :

8 . 391 57 . 0 100 86 . 0 180 0 . 1 180
max max
· × + × + × · T
kN.
(1.4)
3. Combinatia la SLU
max max , max
M M M
Q k G G
× + × · γ γ
=1.35x85.08+1.50x615=1037.4 kNm (1.5)
max max , max
T T T
Q k G G
× + × · γ γ
=1.35x48.62+1.50x391.8=653.3 kN
2. Determinarea eforturilor maxime la grinzi cu zabrele ;
Enunt:
Pentru grinda principala cu zabrele (GPZ) a unui pod metalic de CF linie simpla, in
palier si aliniamment, cu dimensiunile din fig.2.1 sa se determine eforturile de
dimensionare la SLU din diagonala 3-4 (D
3-4
) din urmatoarele actiuni :
• Greutatea permanenta, cu valoarea caracteristica G
k
=32,0 kN/m
• Convoiul de calcul, format din doua osii cu valoarea caracteristica Q
1,k
=150
kN, situate la distanta a=1,80 m.
Fig.2.1. GPZ ; Schema geometrica si de incarcare
Rezolvare:
Pentru determinarea efortului de dimensionare in diagonala indicata determina
solicitarea axiala pe ipotezele de incarcare si apoi se aplica regula de combinare a actiunilor la
SLU, conform SR EN 1990 :2003 :
∑ ∑
· ·
+ + ·
m
i
i k Q i k Q
n
j
j k G d
Q Q G S
2
. , 0 , 1
1
,
γ ψ γ γ
(2.1)
care particularizata la datele problemei se scrie :
k Q j k G
Q G D
, 1 , 4 3
γ γ + ·

(2.2)
Intrucat avem incarcari mobile (convoiul de calcul) este necesar sa trasam linia de
influenta a fortei axiale din diagonala 3-4, LI.D
3-4
, avand urmatoarele date
ajutatoare (Fig.2.2.):

1 0 , 5 / 0 , 5 / · · · d H tg α
# α =45° # sin α =0,707
• 1 /sin α =1/0.707 = 1,41
• ordonatele de referinta din LI. sunt :
94 . 0 41 . 1
30
20
· ×
si
235 . 0 41 . 1
30
5
· ×
• punctul de schimbare a semnului rezulta din asemanarea de triunghiuri : 0.94/x
= 0.235/(5-x) # x = 4.7/1.175 = 4.0 m ;
Fig.2.2. GPZ ; LI.D
3-4
si amplasarea convoiului de calcul
Calculul efortului axial din fiecare ipoteza de incarcare se face astfel :
2) din incarcarea permanenta, G
k
:
kN G D
k k G
4 . 338 32 ). 94 . 0 24
2
1
235 . 0 6
2
1
(
4 3
,
+ · × × + × × − · × Ω ·

3) din convoiul de calcul dispus pe ramura pozitiva a liniei de influenta : (
86 . 0 94 . 0
20
2 . 18
· ×
)
kN Q D
i
i
i k k Q
270 150 86 . 0 150 94 . 0
,
4 3
,
+ · × + × · × · +


η
4) din convoiul de calcul dispus pe ramura negativa a liniei de influenta : (
15 . 0 235 . 0
5
2 . 3
· ×
kN Q D
i
i
i k k Q
735 . 22 150 15 . 0 150 235 . 0
,
4 3
,
− · × + × · × − · −


η
Eforturile finale, introducand si coeficientii actiunilor, γ
G
=1.35 si γ
Q
=1.50, sunt :
kN D D D
k Q Q k G G
84 . 861 0 . 270 50 . 1 4 . 338 35 . 1 ) ( max
4 3
,
4 3
, 4 3
+ · × + × + · + × + × ·
− −

γ γ

(2.3)
kN D D D
k Q Q k G G
74 . 422 ) 735 . 22 ( 50 . 1 4 . 338 35 . 1 ) ( min
4 3
,
4 3
, 4 3
+ · − × + × + · − × + × ·
− −

γ γ
3. Verificarea de rezistenta si rigiditate la GIP (lonjeron);
Enunt:
Sa se efctueze principalele verificari pentru lonjeronul curent al unui pod metalic de
CF tip GZCJ, linie simpla, in palier si aliniament, pentru care se cunosc :
• Schema dimensionala si de incarcare din exemplul 1 (d=L=7.0m, g
ak
, G
ck
si
convoiul Q
k1
, Q
k2
, Q
k3
) ;
• Sectiunea transversala dublu T sudata cu elementele : talpa
superioara=24x220mm, inima=12x700mm si talpa inferioara=18x240mm ;
• Calitatea materialului S 235 J2G3 (f
yk
=235 N/mm
2
);
Fig.3.1 Schema geometrica si de incarcare
Rezolvare:
Principalele verificari la lonjeron sunt cele de rezistenta in SLU si de rigiditate in SLS.
Determinarea solicitarilor maxime pentru grinda simplu rezemata echivalenta se fac ca in
exemplul 1 iar efctul continuitatii se apreciaza prin coeficientul global α = 0.8 pentru
momentul incovoietor in camp si α = 1.0 pentru forta taietoare pe rezem.
1.Determinarea caracteristicilor geometrice si mecanice ale sectiunii grinzii :
In baza fig.3.2 gasim:
Fig.3.2 Sectiunea transversala a lonjeronului
A
a
= 24x220+12x700+18x240=5280+8400+4320=18000 mm
2
;
Z
G,0
=(-362x5280+359x4320)/18000=-20 mm;
I
y
= 12x700
3
/12+8400x20
2
+5280x342
2
+4320x379
2
=1584.6x10
6
mm
4
;
z
1
= 342+12=354 mm;
z
2
= 379+9=388 mm.
Rezistentele de calcul ale materialului sunt :
Pentru tensiuni normale : f
d
=
0
M
yk
f
γ
=235/1.0 = 235 N/mm
2
;
Pentru tensiuni tangentiale : f
vd
=
3
0
M
yk
f
γ
=235/(1.0x1.73) =124 N/mm
2
;
2.Solicitarilor de calcul si verificari in SLU (starea limita ultima):
2.1. Solicitarile de calcul sunt:
M
max,Sd
= α .M
0
= 0.8x1037.4 = 829.6 kNm;
T
max,Sc
= T
0
= 653.3 kN;
P
1,max,d
= 0,5.Q
max
0.5x180 = 90 kN;
2.2. Verificari de rezistenta:
a) verificarea tensiunilor normale
Se aplica formula Navier :
185 ) 354 (
10 4 . 1584
10 6 . 829
6
6
1 , 1
· −
×
×
· · z
I
M
y
d
d
σ
N/mm
2
< f
d
= 235 N/mm
2
203 388
10 4 . 1584
10 6 . 829
6
6
2 , 2
·
×
×
· · z
I
M
y
d
d
σ
N/mm
2
< f
d
= 235 N/mm
2
.
b) verificarea tensiunilor tangentiale
Se aplica formula Juravschi simplificata :
78
8400
10 3 . 653
3
·
×
· ·
w
d
d
A
T
τ
N/mm
2
< f
vd
=124 N/mm
2
;
c) verificarea tensiunilor locale sub traversa
3 . 44
12 288
10 90 7 . 1
3
, 1
,
·
×
× ×
·
× Ψ
·
w
d
l
d l
xt
P
σ
N/mm
2
<< f
d
= 235 N/mm
2
unde: x = b
traversa
+2t
s
= 240+2x24 = 288mm ;

l
= coeficient dinamic local = 1.7)
3. Solicitarilor de calcul si verificari in SLS (starea limita de exploatare) :
Solicitarea de calcul se determina pentru gruparea frecventa cu relatia (1.1) in care
coeficientii actiunilor sunt egali cu 1.0 ;
max max ,
M M M
Q k G G Ed
× + × · γ γ
=1.0 x85.08+1.0 x615=700.08 kNm;
Corespunzator acestui moment in camp apare pe rezem M
r,Ed
=-0.2xM
Ed
=-140 kNm;
Sageata maxima se determina cu relatia:
6 . 1584 210000 8
7000 140
6 . 1584 210000 48
7000 08 . 700 5
8
1
48
5
2 2 2
,
2
max
× ×
×

× ×
× ×
·
×

×
·
y
Ed r
y
Ed
EI
d M
EI
d M
f
=8.41m
m
f
max
=8.41mm <f
adm
=d/500 = 7000/500= 14 mm.
4. Verificarea barelor grinzilor cu zabrele;
Enunt:
Sa se dimensioneze diagonala 3-4 (D
3-4
) componenta a grinzii principale cu zabrele
(GPZ) a unui pod metalic de CF linie simpla, in palier si aliniamment, cu
dimensiunile si incarcarea din fig.4.1 pentru care se cunosc ::
• Tipul sectiunii- profil laminat HEA sau HEB din otel S235 J2G3 ;
• Imbinarile in noduri e realizeaza cu SIPR ;
Fig.2.1. GPZ ; Schema geometrica si de incarcare
Rezolvare:
1. Determinarea efortului de calcul N
Sd

Pentru determinarea efortului axial de dimensionare din diagonala se procedeaza ca in
exemplul 2 rezultand :
kN D D D
k Q Q k G G
84 . 861 0 . 270 50 . 1 4 . 338 35 . 1 ) ( max
4 3
,
4 3
, 4 3
+ · × + × + · + × + × ·
− −

γ γ

(4.1)
kN D D D
k Q Q k G G
74 . 422 ) 735 . 22 ( 50 . 1 4 . 338 35 . 1 ) ( min
4 3
,
4 3
, 4 3
+ · − × + × + · − × + × ·
− −

γ γ
2. Dimensionarea sectiunii barei
Dimensionarea sectiunii diagonalei se face cu efortul de calcul cel mai mare, adica
D
3-4,Sd
= +861.84 kN ;
Rezistenta de calcul a materialului este f
d
=
0
M
yk
f
γ
=235/1.0 = 235 N/mm
2
;
Aria necesara a sectiunii transversale este :
235
10 84 . 861
3
×
· ≥
d
Sd
nec
f
D
A
= 3668 mm
2
= 36.68 cm
2
# HEA 180 (4.2)
profilul HEA 180 are urmatoarele caracteristici geometrice:
A=38.8 cm
2
i
y
= 7.45cm; i
x
= 4.52cm;
3. Verificarea de rezistenta si stabilitate a barei
1. verificarea tensiunilor normale
Se calculeaza :
222
3880
10 84 . 861
3
·
×
· ·
net
d
d
A
N
σ
N/mm
2
< f
d
= 235 N/mm
2
(4.3)
2. verificarea de stabilitate
Nu este necesara intrucat forta axiala minima este tot de intindere.
4. Verificarea de rigiditate a barei
Se verifica coeficientii de sveltete a barei care se compara cu valoarea admisibila
λ
admis
=250 pentru limitarea vibratiilor.
Lungimea teoretica a barei este m l 07 . 7 5 5
5 2
4 3
· + ·

iar lungimile de flambaj sunt
egale cu lungimea barei, pe ambele directii.
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· · ·
· · ·
·
1 5 7
5 2 . 4
7 0 7
/
9 5
4 5 . 7
7 0 7
/
m a x
z f z
y f y
i l
i l
z
y
λ
λ
λ =157 <<250 (4.4)
5. Determinarea capacitatii portante a unei grinzi compozite otel-beton;
Enunt:
Pentru grinda compozita otel-beton (GCob) a unui pod de CF linie simpla, in palier
si aliniamment, cu dimensiunile din fig.5.1 sa se determine capacitatea portanta la
SLU pentru sectiunea din camp, M
pl,Rd
. Calitate materialelor utilizate este
urmatoarea : otel marca S 235 J2G3 si beton de clasa C 30/40.
Fig.5.1. GCob ; Schema geometrica si dimensionala
Rezolvare:
Pentru determinarea momentului plastic rezistent, M
pl,Rd
se apreciaza pozitia axei
neutre plastice pentru sectiunea ideala compozita dupa care se traseaza diagrama de
tensiuni limita in beton, respectiv otel si apoi se determina valoarea maxima a
momentului incovoietor capabil.
1) Estimarea pozitiei axei neutre plastice se face prin comparatia intre fortele
limita pe care le pot transmite dala de beton si grinda metalica :
· × × ·
cd c eff c
f t b F α
lim , 3650x230x0,85x20=14.271.500 N (5.1)
· × ·
yd a a
f A F
lim , 63800x214=13.653.200 N
(5.2)
cu : A
a
= 30x500+14x1200+40x800=63800mm
2
;
f
cd
= f
ck

c
= 30/1.5=20 N/mm
2
;
f
yd
= f
yk

a
= 235/1.1= 214 N/mm
2
;
si pozitia centrului de greutate G
a
: z
0
= (-615 x15000 + 620 x32000)/63800 =166
mm.
Intrucat F
c,lim
> F
a,lim
# axa neutra ideala se gaseste in dala de beton.
Diagrama de tensiuni limita este aratata in figura 5.2 din care se determina pozitia axei neutre
si apoi valoarea momentului plastic rezistent.
Fig.5.2. GCob ; Diagrama de tensiuni limita
Fortele rezultante pe sectiune sunt :
· × × ·
cd pl eff c
f z b F α
3650x0,85x20xz
pl
= 62.050x z
pl
(N)
· × · ·
yd a Rd a pl a
f A N F
, , 13.653.200 (N)
Din conditia de echilibru
Σ x = 0 #F
c
= F
a
# z
pl
= 13.653.200 / 62.050 = 220 mm (5.3)
Se determina distanta
2
pl
G c a
z
z t z
a
− + · =220+796-220/2=916 mm
z
Ga
= 30+1200/2+166=796 mm

Si momentul plastic rezistent, M
pl,Rd
:
a a Rd pl
z F M × ·
, =13.653.200x916x10
-6
= 12506 kNm (5.4)
PODURI MASIVE
1. Să se determine M
max
şi T
max
pentru o grindă simplu rezemată din beton precomprimat
pentru un pod cu deschiderea de l = 20 m, dintr-un singur şir de roţi ale convoaielor
A30 şi V80.
A30 Poz. 1
M
1
A30
= 60x(η
1

2
) + 30xη
3
= 60x2x4.6 + 30x1.6 = 600 kNm
A30 Poz. 2
M
2
A30
= 60x(η
1

2
) + 30 x η
3
= 60x(5+ 4.2) + 30x1.2 = 588 kNm
T
A30
= 60x(η
1

2
) + 30xη
3
= 60x(1+0.92) + 30x0.62 = 133.8 kN
V80 Poz.1
M
1
V80
= 100x(η
1

2

3

4
) = 100x(4.1+4.7+4.7+4.1)= 1760 kNm
V80 Poz. 2
M
2
V80
= 100x(η
1

2

3

4
) = 100x(4.4+5+4.4+3.8)= 1760 kNm
T
V80
= 100x(η
1

2

3

4
) = 100x(1+0.94+0.88+0.82)= 364 kN
2. Să se armeze şi să se alcătuiască placa din beton amplasată între tălpile superioare ale
grinzilor, armată pe o singură direcţie, pentru care se cunosc ariile de armătură şi
dimensiunile plăcii.
3. Să se calculeze şi să se armeze rigla unei pile din beton armat solicitată conform
figurii ataşate, numai la moment încovoietor. Armarea la forţă tăietoare se reprezintă
principial.
÷ dimensionarea se face pentru momentul de consolă produs de reacţiile cele mai
mari: 440 kN şi 500 kN ( reacţiuni de calcul ).
M = 440 x 0.50 + 500 x 3.50 = 1970 kNm
÷ acoperire cu beton = 3 cm
÷ beton C20/25 ( Bc 25, B300 )→R
c
* = 15 N/mm
2
= R
c
÷ armătură PC 52
M = B x b x h
0
2
x R
c

B = M/(b x h
0
2
x R
c
) = 1970x10
3
x10
3
/(600x956
2
x15)= 0.293
Interpolare: B = 0.234 1.350 = p
0.241 1.400
B = 0.239 →p% = 1.386
A
a
= p/100xbxh
0
= 1.386/100x600x956 = 7950 mm
2
= 79.5 cm
2
÷ se alege armătura
n
Ø28
= A
a
/A
Ø28
=
79.5/6.16 = 12.9 buc ≅ 13 buc
÷ distanţa între bare: 40 mm, min 1,5d = 1.5x28 = 42 mm
→este necesară o lăţime riglă de:
2 x 30+13 x 28 +12 x 42 = 928 mm ≅ 93 cm
÷ deoarece rigla are o lăţime de numai 60 cm, armătura se va dispune pe 2
rânduri la d = 30 mm şi minim d
÷ dimensionare cu armătură dispusă pe două rânduri
B = M/(b x h
0
2
x R
c
) = 1970x10
3
x10
3
/(600x927
2
x15)= 0.255 →p = 1.500
A
a
= p/100xbxh
0
= 1.500/100x600x927 = 8343 mm
2
= 83.4 cm
2
n
Ø28
= A
a
/A
Ø28
=
83.4/6.16 = 13.5 buc ≅ 14 buc →7 buc pe 2 rânduri
A
a ef
= 6.16 x 14 buc = 86.24 cm
2
83.4/86.24 = 0.97 →diferenţă acceptabilă, cca 3% în plus
4. Prezentaţi configuraţia armăturii pretensionate (traseul cablurilor şi ancorarea
acestora) pentru o grindă simplu rezemată, grindă simplu rezemată cu console, grindă
continuă cu 3 deschideri.
5. Să se determine lungimea şi lăţimea banchetei cuzineţilor pentru o pilă de pod, în
varianta suprastructură realizată din grinzi continue, respectiv din grinzi simplu
rezemate, cunoscând elementele din figura ataşată.

III. UNITATI DE MASURA Unităţi de măsură în S.I.
Nr. crt. 1 Denumire mărime Masa Unitate de măsură [kg] - Kilogram Submultipli ai unităţii de măsură 1 kg = 10 hg =102 dag = 3 =10 g=104 dg=105 cg=106 mg=109 μg 1 m = 10 dm =102 cm = 103 mm = 106 μm =109 nm =1010 Å =1012 pm 1 zi = 24 h = 1440 min = 86 400 s Multipli ai unităţii de măsură 1 kg =10 -2 q ==10 -3 t Unităţi practice

2

Lungime

[m] - metru

1 m = 10 -1 dam =10 -2 hm =10 -3 km = 10 -6 Gm =10 -9 Tm 1 min = 60 s; 1 h = 60 min = 3600 s

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Timp Temperatura absoluta Intensitatea curentului electric Intensitatea luminoasa Cantitatea de substanţă Puterea Presiunea Rezistenţa electrică Tensiunea electrică Sarcina electrică

[s] – secundă [K] – grad Kelvin [A] - Ampere [cd] – Candela [mol] [W] – Watt [N/m2] – Newton/ metru pătrat sau [Pa] – Pascal [Ω] – Ohm [V] – Volt [C] – Coulomb

1A=103mA=106μ A=109nA

1A=10-3kA=10-6MA

1mol=10-3 kmol 1W=103mW=106μ W 1Pa=103mPa=106 μPa 1Ω=103mΩ= 106μΩ=109nΩ 1V=103mV=106 μV 1C = 103mC = 106 μC = 109 nC = 1012 pC 1J=103mJ=106 μJ 1N=103mN=106 μN 1W=103mW=106μ W 1W=10-3kW =10-6MW = 10-9GW 1Pa =10-3kPa =10-6Mpa = 10-9Gpa 1 Ω =10-3kΩ =10-6MΩ = 10-9GΩ 1 V =10-3kV =10-6MV =10-9GV [CP] – cal putere 1CP = 735,49875 W bar 1bar = 105Pa

13 14 15

Energia Forţa Putere electrică activă

[J] – Joule [N] – Newton [W] – watt

1 J =10-3kJ =10-6MJ = 10-9GJ 1 N =10-3kN =10-6MN = 10-9GN 1W=10-3kW =10-6MW = 10-9GW

IV. 120 SUBIECTE DIN 12 DISCIPLINE DE SPECIALITATE

MATERIALE DE CONSTRUCTII 1. Definiţia şi unitatea de măsură în sistemul SI pentru densitatea materialelor (masa volumică) 2. Formula de calcul, semnificaţia termenilor şi unitatea de măsură în SI pentru rezistenţa la compresiune a unui material 3. Daţi minim 2 denumiri pentru agregatele de balastieră în funcţie de dimensiunile granulelor şi enumeraţi minim 2 produse de piatră naturală prelucrată/fasonată 4. Avantajele utilizării plăcilor de gips-carton (minim 2) 5. Scrieţi denumirea în extenso (completă) a cimenturilor notate: CEM I 42,5; CEM II/A-S 32,5R; H I 32,5; SR I 52,5 6. Daţi un exemplu de simbolizare a claselor de beton în funcţie de rezistenţa la compresiune şi semnificaţia termenilor care apar în simbol 7. Precizaţi care rezistenţă a betonului are valoare mai mare, alegând dintre rezistenţa la compresiune şi rezistenţa la întindere 8. Enumeraţi minim 3 tipuri de profile de oţel obţinute prin laminare la cald 9. Enumeraţi materialele componente pentru: masticul bituminos, mortarul asfaltic (bituminos), betonul asfaltic (bituminos) 10. Denumiţi un produs pe bază de polimeri pentru izolarea termică a pereţilor şi unul pentru instalaţii de alimentare cu apă MECANICA CONSTRUCTIIILOR Constructiilor) (include disciplinele de Mecanica si Statica

1.Ce reprezinta axa centrala pentru un sistem de forte oarecare? 2. Definiti cazurile de rezemare elementare: reazem simplu, reazem articulat, reazem incastrat. 3. Explicaţi cum variază momentele de inerţie în raport cu axele paralele? Explicaţi semnificaţia termenului de translaţie. 4. Ce reprezintă direcţiile principale de inerţie? Cum definiţi momentele de inerţie principale? 5. Prezentati formula generala pentru stabilirea gradului de nedeterminare statica, precum si formulele particulare pentru cazul structurilor in cadre si a grinzilor cu zabrele 6. Prezentati formula Maxwell-Mohr pentru calculul deplasarilor si particularizati aceasta formula pentru cazul structurilor in cadre, arce si grinzi cu zabrele 7. Care sunt ipotezele simplificatoare care se fac pentru calculul eforturilor in grinzile cu zabrele? 8. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Fortelor? Explicati semnificatia ecuatiilor de conditie din Metoda Fortelor. 9. Care sunt necunoscutele cu care se opereaza in Metoda Deplasarilor? Explicati semnificatia ecuatiilor de conditie din Metoda Deplasarilor 10. Ce efect au cedarile de reazem si variatia de temperatura, asupra unei structuri static determinate, respectiv asupra unei structuri static nedeterminate? 11. Definiti notiune de lungime de flambaj si precizati valorile lungimilor de flambaj pentru cazurile elementare de rezemare ale barei comprimate. 12. Definiti notiunea de linie de influenta si explicati utilitatea acesteia in proiectarea unei structuri REZISTENTA MATERIALELOR

Definiţi formula lui Juravski cu explicarea factorilor din relaţie şi reprezentaţi diagramele de tensiuni tangenţiale pentru secţiunea solicitată de forţa tăietoare din figură. . reprezentaţi-le. Care sunt eforturile unitare într-un punct oarecare al secţiunii transversale a unei bare şi care este unitatea de măsură. Scrieţi formula lui Navier cu explicarea factorilor din relaţie. 5. Definiţi forţa axială. 6. momentul încovoietor. 4. respectiv L ale secţiunii. 2. respectiv dublu T.1. pe cale de rezistenţă (din interior). Indicaţi (grafic) aria pentru care se scrie momentul static necesar în calculul tensiunii tangenţiale τx în punctele K. Definiţi cele 2 tipuri de deformaţii specifice. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară. pentru secţiunile transversale din figură (linia forţelor este verticală): o secţiune cu cel puţin o axă de simetrie şi una nesimetrică. Convenţii de semne. Relaţiile vor fi însoţite de figuri explicative. 3. forţa tăietoare şi momentul de torsiune.

7. respectiv la întindere.) şi diagrama de tensiuni normale pentru secţiunile din figură. Reprezentaţi în secţiunea transversală diagrama (eventual diagramele) σx. .n. Ce reprezintă axa neutră? Indicaţi axa neutră (a. 8. indicând punctele extreme solicitate la compresiune. Care este relaţia de calcul a tensiunii normale σx pentru secţiunile transversale din figură? Explicaţi semnificaţia termenilor.

11. Prin ce se caracterizează fiecare stare? Exemplificaţi. să se reprezinte grafic sâmburele central. izolând un colţ de placă. specificând şi relaţia de calcul a acesteia. 10.9. Explicaţi semnificaţia termenilor pentru 2 tipuri de secţiuni (simplu conexă şi dublu conexă). Să se precizeze care este condiţia limită care se pune pentru ca în secţiune să apară doar eforturi unitare de compresiune şi să se reprezinte diagrama tensiunii normale σx. . Definiţi relaţia de calcul a tensiunii tangenţiale în cazul răsucirii pure. Câte eforturi unitare (pe unitatea de lungime) caracterizează o placă încovoiată (dală)? Enumeraţi-le şi explicaţi-le ca rezultante ale tensiunilor σ şi τ. 12. Pentru secţiunea transversală solicitată la compresiune excentrică de forţa axială N acţionând ca în figură. Câte tipuri de probleme plane de elasticitate există.

5. 3. Exemplificaţi printr-o schiţă un astfel de sistem dinamic. N N N N 8. Ce verificari de rezistenta si stabilitate se fac pentru inima de clasa 4 a unei grinzi? . Definiţi noţiunea de grad de libertate dinamică. Ce sunt curbele europene de flambaj? Cum se face verificarea la flambaj a unei bare solicitata la compresiune axiala uniforma? 10. Ce tensiuni apar in cordoanele de sudura de colt? Cum se calculeaza acestea? 6. Ce sunt clasele de sectiuni. 9. respectiv S460. 4.determinarea acţiunii seismice de calcul . Explicaţi procedura de calcul a răspunsului seismic a structurilor multietajate folosind metoda forţelor laterale.J--. care sunt parametrii care le definesc? 5. Sa se dea 3 exemple diferite particularizand marcile respective de otel si explicand semnificatia notatiilor.verificarea componentelor structurale. considerand ca sudura este inclinata cu ungiul alfa fata de directia de actiune a fortei? Sa se prezinte relatia de verificare a imbinarii 7. CONSTRUCTII METALICE 1. Care sunt modelele de cedare pentru imbinarea cu suruburi normale din figura? Prezentati modul in care se face verificarea. Ce se intelege printr-o imbinare cu suruburi de inalta rezistenta rezistenta la lunecare? Dati un exemplu si explicati. Care sunt limitările în utilizarea acestei metode? 4. Discutaţi măsurile de conformare seismică a structurilor din punct de vedere a rezistenţei şi rigidităţii la torsiune. 3. 2. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier de curgere si un otel de inalta rezistenta fara palier de curgere marcandu-se punctele caracteristice 2. Scrieţi ecuaţia de mişcare a unui sistem cu un singur grad de libertate dinamică supus unei forţe dinamice şi explicaţi termenii acesteia. Marca otelului se simbolizeaza in formatul S--. Ce tensiuni apar intr-o imbinare de continuitate realizata prin sudura cap la cap in cazul unei platbenzi solicitate la intindere.DINAMICA STRUCTURILOR SI INGINERIE SEISMICA 1. Ce este imbatranirea otelului? Ce este ecruisarea otelului? Sa se prezinte comparativ prin intermediul curbelor caracteristice pentru S235.Z--. Daţi exemple de sisteme cu un singur grad de libertate dinamică ţi cu mai multe grade de libertate dinamică. Care sunt diferenţele esenţiale dintre conceptele de proiectare bazate pe comportarea disipativă şi slab-disipativă a unei structuri din următoarele puncte de vedere: .

starea limita de rezistenta. Dimensionarea tălpii fundaţiei. Încercarea edometrică. Alcătuire constructivă. . IC). porozitatea pământurilor şi gradul de îndesare (e.cum se produce ruperea în cazul solicitării de oboseală? 8. 2. compoziţia chimico-mineralogică. Metoda stărilor limită: caracteristicile de calcul ale betonului si armaturii 4. 9. Alcătuire constructivă. Enumerarea stărilor limită ale elementelor din beton armat si precomprimat 5. Clasificarea zidurilor de sprijin şi verificarea presiunilor pe teren. n%. 4. Umiditatea pământurilor şi gradul de umiditate (w. Studiul compresibilităţii pământurilor în condiţii de laborator. FUNDAŢII 1. Fundaţie alcătuită dintr-un bloc din beton armat. 3. Ce se intelege prin decompresiunea sectiunilor din beton precomprimat? 10. Diagrame de presiuni din împingerea pământului şi sarcini uniform distribuite. emax. Rezistenţa la forfecare a pământurilor. Secţiunea dreptunghiulară simplu armată incovoiata: ecuatiile de echilibru static 7. wP. ρ. fisurare 2. Indicele porilor. 6. Ziduri de sprijin. γs. Limitele de plasticitate. 8. Fundaţii alcătuite din bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. γ). Împingerea pământurilor. 7. Oboseala: care sunt factorii care influentează reducerea rezistentei betonului si armăturii.BETON 1. Reprezentarea grafica a diagramei deformaţiilor specifice la incovoiere cu forta axiala (regula celor 3 pivoţi) 6. indicele de plasticitate şi de consistenţă (wL. Care stadiu de lucru este folosit pt. Sr). deformatii. Ziduri de sprijin. 10. 5. Verificările de stabilitate a zidurilor de sprijin. Durabilitatea elementelor din beton armat: stratul de acoperire cu beton 3. definiţie. Componentele pământurilor – faza solidă. 2. Dimensionarea tălpii fundaţiei. Legea lui Coulomb. Care sunt particularităţile armării pe două direcţii a plăcilor din beton armat GEOTEHNICĂ 1. IP. Procedee de precomprimare 9. ID). emin. Caracteristici fizice ale pământurilor – densitatea scheletului mineral şi a pământului (ρs.

F. 9. 2. Definiţii şi valori. 11. parametrii care influenţează stabilitatea C. 7. 6. 10. Fundaţii directe sub stâlpi cu sarcini mari. 4. 4. 4. 4. Să se deseneze diagrama variaţiei supraînălţării pentru două curbe succesive şi de sens contrar. 6. Fundaţii continue din beton simplu sub pereţi portanţi din zidărie de cărămidă. . Principii de armare. 10. 9. Controlul compactării terasamentelor. Racordarea elementelor de profil. DRUMURI 1. Particularităţile proiectării autostrăzilor în profil transversal. Asigurarea vizibilităţii la drumuri. 3. 3. Calculul capacităţii portante a piloţilor izolaţi la sarcini verticale. 9. Piloţi din beton armat prefabricaţi. Fundaţii continue sub stâlpi.7). Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu zabrele . Prepararea mixturilor asfaltice. Principii constructive. Tratamente bituminoase. caracteristici de rezistenţă). Principii de armare. Criterii şi principii de calcul. Parabolă cubică. Principii de calcul. Caracteristicile principale ale şinelor de cale ferată ( tip. 5. Profilul transversal tip pentru suprastructura unei linii ferate simple în curbă cu supraînălţare. Alcătuire. Criterii şi principii de calcul. Prinderea indirectă. Derivaţii bitumului. 8. 8. Refacţia liniilor de cale ferată (lucrări executate în linie curentă. Punerea în operă a mixturilor asfaltice. Ecartamentul liniilor de cale ferată în aliniament şi curbă. 7. în închidere de linie). dimensiuni geometrice. Alcătuire şi dimensionare. Alcătuire constructivă. Metoda standard de dimensionare a structurilor rutiere suple şi mixte. clasificări). Piloţi executaţi sub protecţia noroiului bentonitic. Tipuri şi amenajarea rosturilor la îmbrăcăminţiile rutiere din beton de ciment. alcătuire. 2. Actiuni pentru calculul podurilor de CF . Actiuni pentru calculul podurilor rutiere .3. Metoda standard de dimensionare a structurilor rutiere rigide. Principii ale proiectării liniei roşii. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu inima plina . Calea fără joante (definiţie. 7. Fundaţii pe reţele de grinzi. 3. Principii de calcul. PODURI METALICE 1. CAI FERATE 1. Joante (definiţii. Radiere de greutate. 5. 8. 5. 2. Elemente constructive. 6. 10.

realizate monolit şi prefabricat. 9. Tipuri de pile pentru podurile masive. guri de scurgere. 8. de şosea şi cale ferată. 6. Poduri pe cabluri: tabliere hobanate si tabliere suspendate PODURI MASIVE 1. 10. Calculul contravantuirilor la poduri cu calea sus si calea jos . Elemente de calcul la la poduri compozite otel-beton . Alcătuire. Poduri pe arce. Echiparea tablierelor de poduri masive (hidroizolaţie. Calculul podurilor pe două grinzi principale când nu se ţine seama de rigiditatea la torsiune a grinzilor din beton. Calculul grinzilor caii : lonjeroni si antretoaze . dispozitive pentru acoperirea rosturlor de dilataţie. trotuare. 7. Execuţia pe mal şi lansarea in deschidere prin rotire. 6. criterii de clasificare. 5. 4. Alcatuirea podurilor metalice de cale ferata si sosea cu structura compusa otel-beton . 3.5. Podeţe şi poduri dalate prefabricate. 10. Tipuri de secţiuni transversale pentru poduri pe grinzi. 2. Calculul grinzilor principale . Calculul şi armarea zidurilor întoarse la culei cu trotuar în consolă. 9. 8. cale. Tipuri de poduri masive. . 7. Determinarea solicitărilor în suprastructurile dalate prefabricate la care nu se asigură conlucrarea dintre fâşiile prefabricate. parapete). Secţiuni transversale a arcelor şi modul de realizare al tiranţilor de suspensie. Tehnologii moderne de execuţie a podurilor din beton.

03 − 0. emax. indicele porilor.742 emax − emin 1.678 Gradul de umiditate rezultă din relaţia: w ⋅ γ s 25 100 ⋅ 26.5 − 15. n. greutatea volumică γ = 17.0 kN /m 1 + 25 100 3 Porozitatea se determină cu relaţia: γ −γd 26.894 1 − n 1 − 47 .5 −13.0 emax = s = = 1. Se mai cunosc: greutatea volumică a nisipului uscat în stare afânată γd1 = 13.03 γ d1 13. greutatea volumică submersată.0 + 47 . indicele porilor în starea cea mai îndesată. gradul de umiditate.0 n% = s ⋅ 100 = ⋅ 100 = 47.2 100 = = 0.2 100 Indicele porilor în starea cea mai afânată este: γ − γ d 1 26.5 =14 . emin. γ’) ale nisipului care în stare naturală are umiditatea w = 25%. e.0 Indicele porilor în starea cea mai îndesată este: γ − γ d 2 26.8 emin = s = = 0.5 kN/m3.5 − 14.894 ⋅ 10.5 kN/m 3 şi greutatea volumică a scheletului γs = 26. Sr. gradul de îndesare.0 Greutatea volumică a pământului în stare saturată este dată de relaţia: γ sat = γ d + n ⋅ γ w = 14 . porozitatea.72 kN/m 3 . γd. greutatea volumică a pământului în stare saturată. γsat.5 Sr = = = 0.8 kN/m3.0 kN/m3 şi greutatea volumică a nisipului uscat în starea cea mai îndesată γd2 = 15.2% γs 26.V.678 γd2 15.72 − 10 = 8.2 100 ⋅10 = 18.894 I D = max = = 0.03 − 0.72 kN/m 3 Greutatea volumică submersată este: γ ' = γ sat − γ w = 18. Rezolvare 1: Greutatea volumică a pământului în stare uscată rezultă din relaţia: γd = γ 1 +w = 17 . STUDII DE CAZ/ PROBLEME GEOTEHNICĂ Problema 1 Să se determine caracteristicile fizice (greutatea volumică a pământului.8 Gradul de îndesare se determină cu relaţia: e −e 1.742 e ⋅γ w 0. indicele porilor în starea cea mai afânată. ID.5 Indicele porilor este dat de relaţia: e= n 47 .

Să se calculeze valoarea indicelui de plasticitate.4 100 ) = 14 .2 e = w⋅ s = ⋅ = 0. γd.4 100 ⋅ 10 = 19 .2 Indicele porilor este: γ 33.2 ⋅ (1 − 47 . greutatea volumică a pământului în stare saturată. Rezolvare 2: Umiditatea este dată de relaţia: m − m2 490.3 + 47 .2 w= 1 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 33.2 g.4% 1+e 1 + 0. Să se calculeze celelalte caracteristici fizice ale argilei (umiditatea. γs.1 27 .Problema 2 O probă de argilă saturată cântăreşte în stare naturală. n. Greutatea volumică a scheletului. a fost determinată în laborator şi este de 27. wL = 60%.44 wL − wP 60 − 15 Problema 4 . m2 =368.2 − 368.w. greutatea volumică a pământului în stare uscată.2 g. IC. wP = 15% şi limita superioară de plasticitate. e.3kN/m 3 Greutatea volumică a pământului în stare saturată este: γ sat = γ d + n ⋅ γ w = 14 .90 γ w 100 10 Porozitatea este: n= e 0.90 ⋅100 = ⋅100 = 47 . w = 40%. m1 = 490. limita inferioară de plasticitate. indicele porilor. iar după uscare. Rezolvare 3: Indicele de plasticitate este dat de relaţia: I P = wL − wP = 60 − 15 = 45% Indicele de consistenţă este dat de relaţia: w −w 60 − 40 IC = L = = 0. porozitatea. γsat).2 kN/m3.1% m2 368.04 kN/m 3 Problema 3 Unui pământ argilos i s-a determinat umiditatea. IP şi a indicelui de consistenţă.90 Greutatea volumică a pământului în stare uscată este: γ d = γ s ⋅ (1 − n ) = 27 .

argilă grasă IC 0.81-1. praf argilos. la 300 kPa ε3 = 5.41-0.31%.6. la 200 kPa ε2 = 3.33 kPa .49%.33kPa ∆ε ε3 − ε2 5. valoarea coeficientului de corecţie M se poate determina din tabelul de mai sus ca fiind egală cu 1.55 şi indicele porilor. la 100 kPa ε1 = 2. iar la 300 kPa ε5 = 7.80 0. I = 0.00 0.2 1. ε0 = 1.15 − 3.1 Rezolvare 4: Modulul de deformaţie edometric este dat de relaţia: p − p200 ∆p 300 − 200 M 2−3 = = 300 = = 83.55 0 şi cu indicele porilor.47) care înregistrează următoarele tasări specifice:pentru presiunea de 50 kPa. IC = 0. E pentru un nisip argilos (cu indicele de consistenţă.50-0.47.60 0.2 1.75 0.3 1. argilă prăfoasă Argilă.0 2.0 1.9 1.0 1. Astfel.13%.70% şi care sunt prezentate sub forma curbei de mai jos: Valorile coeficientului de corecţie Denumirea pământurilor Nisip Nisip argilos.00 0.50-0.0 1.33 =133 .3 1.00 0. la 100 kPa ε6 = 6.95%. e = 0. praf nisipos.75 M0 Valorile M0 pentru e egal cu: 0.6 1.00-1.7 1.5 1. la 500 kPa ε4 = 7.3 1. argilă nisipoasă Praf.1 1.61-0.1 1.3 1.76-1.5 1.3 1.8 1. e = 0.20%. cu indicele de consistenţă.0 1.95 Modulul de deformaţie al terenului este dat de relaţia: E = M o ⋅ M 2−3 C Deoarece pământul analizat este un nisip argilos. E =1.00 1.5 1.76-1.6 ⋅ 83 .01-10.Să se determine modulul de deformaţie edometric. M2-3 şi modulul de deformaţie al terenului.15% .

438 kN 0. .Problema 5 Pe probe de pământ cu secţiunea de 36 cm2 s-au efectuat încercări de forfecare directă. obţinându-se următoarele rezultate: σ 100.960 mm Tmax 0.15 2 3 ⋅ 100 2 + 200 2 + 300 2 − (100 + 200 + 300 )  Φ = 8. Se precizează că relaţiile de determinarea a parametrilor rezistenţei la forfecare folosind metoda celor mai mici pătrate sunt: tgΦ = n ⋅ ∑ σ i ⋅ τ fi − ∑ σ i ⋅ ∑ τ fi 1 1 n n n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i    1 1  n n 1 2 n n n c= 2 ∑ σ i ⋅ ∑ τ fi − ∑ σ i ⋅ τ fi ⋅ ∑ σ i 1 1 1 1 n n n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i    1 1  n n 2 Rezolvare 5: Folosind metoda celor mai mici pătrate unghiul de frecare interioară a pământului este dat de relaţia: 3 ⋅ (100 ⋅ 107 + 200 ⋅ 122 + 300 ⋅ 137 ) − (100 + 200 + 300 ) ⋅ (107 + 122 + 137 ) tgΦ = = 0. unghiul de frecare interioară Φ şi coeziunea c (folosind metoda celor mai mici pătrate) şi să se traseze dreapta lui Coulomb.00 kPa 200.00 kPa 300.494 kN τmax 107 kPa 122 kPa 137 kPa Să se determine parametrii rezistenţei la forfecare.750 mm 0.00 kPa δmax 0.386 kN 0.850 mm 0.53 Folosind metoda celor mai mici pătrate coeziunea pământului este dată de relaţia: 100 2 + 200 2 + 300 2 ⋅ (107 + 122 + 137 ) − (100 ⋅ 107 + 200 ⋅ 122 + 300 ⋅137 ) ⋅ (100 + 200 + 300 ) c= = 92kPa 2 3 ⋅ 100 2 + 200 2 + 300 2 − (100 + 200 + 300 ) 0 ( ) ( ) ( ) Cu ajutorul perechilor de valori σ şi τmax se trasează dreapta lui Coulomb.

c = 0 kN/m2. Ka = 0.. δ = (1/2…2/3) Φ.în spatele zidului de sprijin se află pământ omogen cu următoarele caracteristici: γ = 18.299 = 21.FUNDAŢII Problema 1 Pentru zidul de sprijin de greutate din figura alăturată să se traseze diagrama de presiuni din împingerea pământului şi să se determine împingerea activă a pământului (mărime.coeficientul împingerii active. Rezolvare 1: Dacă δ = (1 / 2.528 kN/m2 . 20 0 ) se alege δ = 17.0 m.. . ... Φ = 300. .299. direcţie şi sens) ştiind că se cunosc: .0 kN/m3.unghiul de frecare dintre zid şi pământ.înălţimea zidului de sprijin H = 4.50 Calculul presiunilor la nivelul B şi A: pB = γ ⋅ 0 ⋅ K a = 0 p A = γ ⋅ H ⋅ K a = 18 ⋅ 4 ⋅ 0. 2 / 3) ⋅ Φ = (15 0. punct de aplicaţie.

33 m ( măsurată de la talpa zidului) Problema 2 Să se determine lăţimea şi înălţimea unei fundaţii continue rigide (prezentată în figura alăturată) situată sub un perete de rezistenţă. lăţimea peretelui b = 37.Calculul împingerii active a pământului: Pa = S diagramei_ de_presiun i = H ⋅ γ ⋅ H ⋅ Ka γ ⋅ H2 18 ⋅ 4 2 = ⋅ Ka = ⋅ 0. terenul de fundare este un nisip aflat în stare îndesată cu următoarele caracteristici: ID = 0.2) m = 0.7 + 0. ptr = 300 kN/m2. ştiind că se cunosc: - - încărcarea Q = 178 kN/ml. Rezolvare 2: Se stabileşte adâncimea de fundare: Df = hîng+ (0.8.7 m.056 kN/m 2 2 2 Calculul poziţiei punctului de aplicaţie al împingerii: z = H/3 = 4/3 = 1. tgαadmis = 1.0 kN/m3.299 = 43. realizat din zidărie de cărămidă.8 m Considerând un tronson de 1 m din lungimea fundaţiei continue.1…0. condiţia de determinare a lăţimii B este: .5 cm.30. adâncimea de îngheţ hîng = 0.1 = 0. încărcată centric. γbeton = 24.

.9 ⋅ 24 ≤ 300 ⋅ B B∙(300.65 m Conform figurii H = Df + 0.0 200 250 argilă prăfoasă nisipoasă.corecţia de lăţime.0 p conv . CB .9 m se verifică condiţia de rigiditate: tgα ≥ tgα a dm tg α = H 0.5 550 650 Cu plasticitate redusă( I P > 20% ): argilă 0. - Corecţia de lăţime: pentru B < 5 m se determină cu relaţia: C B = p conv ⋅ K1 ⋅ ( B −1) .6 450 525 nisipoasă.1.00 m. CD . [kN/m2] unde K1 este un coeficient care are valoarea: 0.9 ⋅1 ⋅ 24 175 + 1.1375 tg αadm =1. praf argilos.1 pentru pământuri necoezive cu excepţia nisipurilor prăfoase şi 0.5 300 350 Cu plasticitate redusă( I P ≤ 10% ): nisip 0. argilă prăfoasă 0. cu adâncimea de fundare Df = 1. praf nisipos argilos. argilă grasă 0.5 300 350 Cu plasticitate mijlocie ( 10% < I P ≤ 20% ): nisip 0.545 ( B − 0.presiunea convenţională de bază.375 ) / 2 0.05 pentru pământuri prăfoase şi pământuri coezive. 1.9 ⋅ 24 ) ≥ 175 B ≥ 274 .9 = = 6.corecţia de adâncime.30 Problema 3 Să se determine presiunea convenţională de calcul pentru o fundaţie izolată rigidă cu dimensiunile în plan orizontal ale blocului de beton simplu de 2. se admite interpolarea liniară a valorii presiunii convenţionale de calcul după IC şi e succesiv.75).30 x 3.7 275 300 argilos.80 m şi stratul de fundare alcătuit dintr-o argilă prăfoasă (e = 0.08 = 0. praf nisipos.9 m Pentru H = 0.5 IC = 1.8 300 350 1. argilă prăfoasă. [kN/m2] 0.2 ⋅ B ⋅ 0. ştiind că se dispune de următoarele date (STAS 3300/2-85): Presiunea convenţională de calcul se determină conform STAS 3300/2-85 cu relaţia: pconv = p conv +C B +C D .2 ⋅ B ⋅ 0.8.7 275 300 argilos.9 ⋅ 24 ≤ 300 B ⋅1 înlocuim Gf în relaţia (1) şi vom avea => => => 175 +1. [kN/m2] în care: p conv .2 ⋅ B ⋅ 0. I C = 0.p= Q +Gf B ⋅1 ≤ p tr (1) unde Gf = n ⋅ B ⋅ H ⋅1 ⋅ γ bet = 1. Valorile presiunii convenţionale de bază p conv pentru pământuri coezive Denumirea terenului de fundare Indicele Consistenţaa) b) b) porilor e IC = 0.6384 m 175 => se alege B = 0.2 ⋅ 0.1 => H = 0. argilă nisipoasă.1 225 300 La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e şi a indicelui de consistenţă I C. argilă. praf 0.

5 Presiunea convenţională de bază p conv se determină prin interpolare liniară din primul tabel în funcţie de e şi IC => p conv = 325 kN/m2 Pentru B = 2.125 kN/m2 Pentru Df = 1. C B = 0.25 kN/m2 ⋅ Presiunea convenţională de calcul este: pconv = p conv + CB + CD = 325 + 21.05 pentru pământuri coezive.2 ⋅ p conv pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.16.80 m (Df < 2 m) corecţia de adâncime se determină cu relaţia: Df − 2 1.8 kN/m2. Răspuns 4: În cazul pământurilor argiloase suficient de consistente pentru a asigura stabilitatea pereţilor săpăturilor înguste se folosesc sprijinirile orizontale. - - Corecţia de adâncime se determină cu relaţiile: pentru Df < 2 m: Df − 2 C D = p conv ⋅ 4 pentru Df > 2 m: CD = K 2 ⋅ γ ⋅ D f − 2 ( ) în care: γ = 18. cu excepţia nisipurilor prăfoase.80 −2 p conv 4 4 = 325∙ CD = = .4 ⋅ p conv pentru pământuri necoezive.125 – 16. K2 – coeficient conform tabelului următor: Valorile coeficientului K2 Denumirea pământurilor Pământuri necoezive.05 ∙ (2.1) = 21. cu excepţia nisipurilor prăfoase Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare Rezolvare 3: Presiunea convenţională de calcul se determină cu relaţia: pconv = p conv + CB + CD K2 2.5 m executată într-o argilă prăfoasă plastic consistentă. CB = p conv ⋅ K 1 ⋅ ( B − 1) = 325 ∙ 0.- pentru B ≥ 5 m corecţia de lăţime este: C B = 0.0 1.30 m (adică B < 5 m) corecţia de lăţime se determină cu relaţia: CB = p conv ⋅ K 1 ⋅ ( B − 1) unde K1 = 0. Alcătuirea constructivă a unei sprijiniri orizontale: .5 2.25 = 329.875 kN/m2 Problema 4 Să se stabilească tipul şi alcătuirea constructivă a unei sprijiniri pentru o săpătură îngustă cu adâncimea de 2.30 .

Problema 5 Să se prezinte alcătuirea constructivă pentru o fundaţie izolată rigidă sub un stâlp din beton armat precum şi condiţiile pentru determinarea dimensiunilor blocului din beton simplu. Rezolvare 5: Fundaţia izolată rigidă sub un stâlp din beton armat este alcătuită din bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. .

20. Rezolvare Elementele racordării sunt următoarele: V α T X X0 ϕ E T0 G c/2 x ϕ β B β/2 Y B Y τ= α 2 G' α /2 rp Ti x F Te α /4 α α /2 R R . Înălţimea blocului din beton simplu se determină din condiţia de rigiditate: tgα ≥ tgα a dm DRUMURI 1.00 m (metoda coordonatelor rectangulare).Dimensiunile în plan orizontal pentru blocul din beton simplu se determină din condiţia de capacitate portantă pmax ≤ ptr unde: pmax . ştiind că unghiul de deviere al aliniamentelor este: α = 29g45c.capacitatea portantă a terenului de fundare. ptr . Să se determine elementele principale ale unei racordări de aliniamente cu un arc de cerc de rază R = 2000 m.presiunea maximă pe talpa fundaţiei. inclusiv a picheţilor dispuşi la distanţe de max.

45 g = = 7.00374) = 0.01593) = 0.45 = 2 2 g = 14.00355) = 0. Coordonatele polare: ro = ϕ = X 2 +Y 2 = 234 104 g .02665 · R = 53.02468 + 0.30 m B.21814 + 0.02408 + 0.01655) = 0.11617 · 2000 = 232.01531) = 0. Coordonatele rectangulare: X = R(0.57 m α 29.725 · 0.Unghiul utilizat în calcule: γ= α 29.45 · 2000 = 925.06 m Bisectoarea: B = R(sec α −1 ) = R (0.7250g Tangenta: T = R · tg α 2 = R(0.725 · 0.725 · 0.23553 · 2000 = 471.22353 + 0.11040 + 0.20 m Coordonatele pichetului B: a.02739 2 · 2000 = 54.78 m Lungimea arcului de cerc al racordării: c = 0.34 m 2 .015708 · 29.3625 4 4 Tangenta auxiliară: To = Xo= R tg α =R(0.3625 · 0.725 · 0.22924 · 2000 = 458.8 0 = 461.48 m Y = R(0.

urmând ca trasare să se realizeze cu aceleaşi rezultate faţă de tangente şi tangentele auxiliare): Tabelul 1. în m.Pichetarea arcului de cerc cu metoda coordonatelor polare (cu arce egale) presupune utilizarea următoarelor relaţii de calcul: x i = R  ⋅ sin  θ i y i = − ⋅ o θ= ( − s θ) R R cs R 1 c o i i în care: R este raza racordării. i fiind numărul pichetului faţă de originea sistemului de referinţă).unghiul la centru corespunzător unei anumite lungimi si de arc. rezultă elementele de pichetare din tabelul următor (calculul s-a efectuat pentru un sfert din arcul de cerc proiectat.Valoarea unghiului θ i rezultă astfel: 20 i s 0 θ= i π R x i = ⋅n R s i [g] 20 i s 0 π R sau: 10 i s 8 θ= i π R cu care relaţiile coordonatelor rectangulare devin:  20 i s  0  yi =  −s R c 1 o  π R   ϕi = arctg yi xi Aplicând relaţiile de calcul sus-menţionate pentru fiecare pichet. . θ i . faţă de originea sistemului de referinţă (si = is.

5465 2.89 159.96 119.90 1. raza racordării fiind R = 275 m.00 220.10 0.84 179. Date suplimentare: Pentru viteza de proiectare V = 60 km/h raza minimă este de 125 m.00 140.76 199. lungimea minimă a clotoidei 75 m.5020 3.00 40. raza curentă de 380 m şi raza recomandabilă 575 m..99 79.1831 3.67 219.2282 2.30 x (m) 20. Sunt date două aliniamente care formează între ele un unghi interior β = 154g72c. pentru viteza de proiectare V = 60 km/h.00 180.00 120.78 y (m) 0. 2.09 9.8648 3.40 8.99 12. Se cere proiectarea racordării aliniamentelor cu clotoide simetrice şi arc de cerc central.2732 1.40 0.00 160.s (m) 20.98 99.56 230.00 80. tangenta auxiliară etc.9099 2. cu scopul de a evita abscise şi ordonate prea lungi). tg c (L) x0 y0 x’ ΔR x y ϕg A .90 6.00 59.3183 0.00 200.00 40.00 60.6366 0.60 2.60 4.93 139.00 231.09 13.6923 Notă: Pichetarea punctelor intermediare se recomandă a se face cu ajutorul coordonatelor respective.9549 1.00 100.50 3.5916 1. Elementele clotoidei de bază pentru R = 1 sunt următoarele (tabelul 2): Tabelul 2.40 f (g) 0. respectiv lungimea minimă a arcului de cerc primitiv de 95 m. aplicate în raport cu mai multe tangente la cerc (aliniament.

0020 1 62 0.4398 2 0.2181 4 0.1570 8 3142 0.0006 5 83 0.0942 2 1569 0.0001 6 21 0.0240 8 0.1097 3 1560 0.0314 1 1571 0.0026 3 70 0.0314 1 1570 0.0627 9 1567 0.1231 258 0.3141 6 3142 0.0314 2 3141 0.0314 2 3140 0.0471 1 1568 0.0207 8 330 0.1726 2 1565 0.0000 0 3333 0.35449 4184 0.0628 2 3141 0.0000 0 1571 0.0148 9 282 0.0026 3 148 0.1412 8 1567 0.6666 332 1.1885 0 3141 0.9995 3331 3.0157 1 1570 0.0784 6 1565 0.58786 2614 0.6667 3333 1.2509 3 3125 0.6657 3331 3.3756 5 3106 0.6663 3332 2.0157 1 1970 0.1099 1 1569 0.9998 3333 2.50133 3041 0.2027 9 1535 0.0060 4 185 0.2195 6 0.61400 2507 0.0059 2 213 0.53174 2876 0.2513 3 3141 0.3133 8 3117 0.1256 6 3142 0.0014 8 53 0.0628 2 1570 0.4067 1 3099 0.0000 3333 1.1564 3 1550 0.3331 3332 2.0099 8 233 0.1719 3 1545 0.0003 7 29 0.4084 1 3141 0.0049 7 94 0.0001 2 37 0.0785 2 1570 0.0000 0 4 0.3455 8 3141 0.0030 8 136 0.2199 1 3142 0.0000 4 12 0.30700 4749 0.1256 1 3137 0.2039 2 1564 0.0010 3 45 0.9988 3330 4.0942 5 3141 0.0198 6 376 0.0000 0 3142 0.0014 8 115 0.0044 4 160 0.0951 1 1562 0.2821 8 3120 0.4377 0 0.0004 9 62 0.0164 2 344 0. t0 = g α 2 g sau din ecuaţiile de bază ale clotoidei t = β β/2 α L 1A =   2R 2  R  2 Schiţa racordării este următoarea: T B T0 B α/2 G' Se α−2τ L x0 F E G τ Q H y 0 Y y t0 x0 x δ Si C X ∆R D ϕ R α/2 τ α τ H' R x' ∆R D' Oi xτ C=SiSe L=OiSi=OeSe Oe .63907 2412 0.0080 5 V 0.1882 7 1565 0.46895 3238 0.0177 1 307 0.1256 0 1568 0.0942 3 3138 0.3318 3330 4.0000 0 1571 0.00000 17725 0.2196 4 3129 0.56050 2736 0.17725 7341 0.0000 0 12 0.0105 2 279 0.1873 8 1541 0.0236 2 400 0.3445 5 3110 0.2827 4 3142 0.0321 3 0.25066 5634 0.0001 6 49 0.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 0.1409 0 1553 0.0078 9 209 0.0277 2 441 0.3326 3331 3.0041 1 86 0.1883 3 3131 0.0080 5 247 0.43416 3479 0.66319 Rezolvare t0 = α 2 .0000 3334 0.0628 3 3142 0.0000 0 16 0.6648 0.0471 2 1570 0.0059 1 103 0.0019 7 111 0.0069 4 111 0.1569 8 3135 0.3769 9 3142 0.0006 6 37 0.1569 5 1567 0.0033 3 78 0.0133 1 311 0.39633 3783 0.0000 0 3142 0.0011 1 86 0.3333 3333 1.0041 1 181 0.1253 3 1557 0.

27 m c= π⋅R α 200 = 195.Elementele principale ale racordării se determină în modul următor: Se impune lungimea arcului de clotoidă cel puţin egală cu lungimea minimă: L = Lmin = 75.00 m t= 7 .25093 + 0.25133 + 0.00 = 120.03125) · 275 = 74.3332) = 2.60 – 75.00070) · 275 = 0.2 0 5 0 L 200 x = 2 .85 +275.8933 g Elementele racordării sunt următoarele: T = x' + (R + ΔR) tg α 2 = 37.6812·0.85 · tg 22. π.6812·0.03141) · 275 = 275.6812·0.00263 + 0.64 = 37.94 m α 2 −1 ) = 0.48 + 102.00 m (ca verificare) x ' = (0.01568) · 275 = 37.6812·0.42 = B = ΔR + (R+ΔR)(sec 19.56 m f = (2.03041) · 275 = 143.85 · (sec 22.12560 + 0.00279) · 275 = 3.6812·0.48 + 275.42 m A = (0.6812·0.86 m y = (0.60 m C = c – L = 195. cu elementele clotoidei de bază. 2 5 7 2R π = 8.85+18.50133 + 0. astfel: L = (0.46=139.6812g Cu această valoare (prin interpolare).01052 + 0.6812·0.48 m ΔR = (0.6663 + 0. pe baza proprietăţii de omotetie. se obţin elementele clotoidei proiectate.60 m .85 m x = (0.64 -1) = 0.

1273 0. A iar s lungimea arcului parţial (dintre doi picheţi consecutivi). Coordonatele punctelor intermediare de pe arcul de clotoidă sunt raportate faţă de aliniament. Să se calculeze supralărgirea părţii carosabile într-o curbă cu raza R = 140 m.94 40.9757 [m] 10.03 0.6247 5. s x y [m] 0.74 1. i fiind numărul pichetului faţă de originea sistemului de axe.99 60.4668 1.22 0.7843 6.1·R).0470 1.40 φg 0. iar cele de pe arcul de cerc pot fi raportate fie faţă de tangenta auxiliară fie faţă de tangenta comună a arcului de clotoidă şi a arcului de cerc.00 19.00 59.  s5  s9 s− + xi = A ⋅   40 3456    s 3 s7 y i =A  − 6 36 3  1 s1 + 420 24     NOTĂ.19 0.00 29.8472 2.63 2.72 60. în ipoteza întâlnirii a două autobuze pentru o viteză de proiectare de 60 km/h.81 [m] [m] 15.8933 s Tabelul 4.98 30. Date suplimentare: L = L1 = L2 = 9 650 mm.3250 2.Pentru trasare.30 59.95 75.00 20.00 74.00 30. înclinată faţă de raza polară rp = O i Si (respectiv rp = O eSe cu unghiul δ).73 1. 3. Tabelul 3. x y [m] 0.90 4.85 50.1789 2. . d = d1 = d2 = 1 890 mm.00 49.74 3.86 si s = i şi si = i · s.00 44. se determină coordonatele rectangulare ale picheţilor necesari (arcele parţiale dintre picheţi mai mici decât 0.9040 4.00 30. iar cele de pe arcul de cerc (tabelul 4) se calculează cu relaţiile prezentate la exemplul 1 (se trasează jumătate din arcul de cerc central).00 10.00 15.00 39. b = b1 = b2 = 2 500 mm.00 45.58 φg 1.53 6. Coordonatele punctelor intermediare de pe arcul de clotoidă (tabelul 3) se calculează cu relaţiile prezentate în continuare.

20 – 140.20 m Bc1= Re1 – Ri1 = 143.50 ) 2 + 6. Să se rezolve schiţa de amenajare în plan şi în spaţiu a două curbe de sens contrar.55 =2. Date suplimentare: Curba 1 (la dreapta) V1 = 40 km/h R1 = 100 m Curba 2 (la stânga) V = 40 km/h R2 = 120 m R Ri 1 .15 m Calculul supralărgirii pentru banda interioară de circulaţie: Re2 = R – Y 1.15 + 0.45 m 2 2 2 Ri2 = R e2 − c 2 − b 2 = 139.3V 2 1.65 – 2.65 m e1 = Bc1 – Bc = 2.625 2 − 2. Y= 1.15 m Calculul supralărgirii totale a părţii carosabile: S = e1 + e2 = 0.45 2 − 6.50 = 136.80 = 2.c = c1 = c2 = 6 625 mm.55 + 2.10 = 140 − = 139. având arce de cerc centrale încadrate de clotoide simetrice.30 ⋅ 60 2 = = 1.50 = 0.45 – 136.55 m 2 2 2 Re1 = ( R i1 + b1 ) 2 + c1 = (140.50 = 0.65 – 2.15 = 0.65 m e2 = Bc2 – Bc = 2.625 2 = 143.10 = 140 + = 140.30 m 4.80 m 2 Bc2= Re2 – Ri1 = 139.10 m 710 + V 2 710 + 60 2 Rezolvare: Schiţa de calcul este următoarea: L2 L1 c1 E G b2 H c2 b1 Y Y/ 2 1 Bc 1 Y/ 2 F 2 Bc P'c Re 1 Ri 2 Re2 O Calculul supralărgirii pentru banda exterioară de circulaţie: Ri1 = R + Y 1.

pentru curba 1: i1 = 4.04 L 2=46.11 m α1 = 56.17 -0.17 0.80 0.03 0.12 DIN INEA MARG L 1=56.91 m 74.50 %.00 0.98 m x '2 = 23.II CAR A 2 =74.06 2.12 0.17 PÃRTII CA . 3.86 m 0.76 m SENS km 0.74 .6 7 % 4.91 m Din STAS 863-85.04 .11 A 1 =74.00 11. p = 2.19 2. 0.11 A 2 =74. L cs=25.08 0.lăţimea părţii carosabile în aliniament.07 L 2=46.0% 6 .00 T2 = 71. 0. deci S1 = 2e1 = 80 cm.5% 0.04 L c1=30.5% C 2=44.35 m A2 =74. astfel: Oi 25.11 C 1=33.5% -0.80 g T1 = 76.19 4. Pc = 6. 0.12 0.03 0.11 ' ' x 1 +x '2 + L a < x 1 +x '2 + 2L cs Si 1 -0. schiţa de amenajare în plan şi în spaţiu a celor două curbe este Oi 1 0. 0. se determină pantele 0.0% prezentată în figura următoare.50 %.0 0 2.00 În aceste condiţii.17 -0.60 g L cs=25.19 ST Â NGA A -0.91 m 1.12 Rezolvare: MARGINEA PÃRTII CAROSABILE DIN ALINIAMENT . deoarece: 0.08 Curbele 1 şi 2 se vor amenaja ca şi curbe succesive.06 0.00 m.11 Se 1 0.76 profilurilor transversale supraînălţate de pe cele două racordări.37 0.01 α2 = 48. funcţie de viteza de proiectare şi raza curbelor.12 m Oe 2 C2 = 44. 0.08 0.panta transversală în aliniament.00 2. deci S2 = 2e2 = 70 cm.44 m 0.00 Oe 1 25.17 Si 2 0.76 Mai sunt cunoscute următoarele elemente: Se 2 0.0 %.06 .91 m L2 = 46.91 m R 1 =100 m pentru curba 2: e2 = 35 cm.82 m 0.lungimea aliniamentului intermediar La = 30.08 0.11 L 1=56.00 m. 2 0. ROSABI LE -0.0% 0.5% 2.06 A1 =74. 0.91 m L1 = 56.06 DIN INEA MARG • • pentru curba 1: e1 = 40 cm.0% .08 A 1 =74.04 0.00 .11 -0.' x 1 = 27.09 0.86 DREAPTA A R 2 =120 m .19 La < 2Lcs (Lcs = 25 m.02 0.11 .pentru curba 2: i2 = 3.07 3.0% 2. 0. pentru V = 40 km/h).0% C1 = 33.02 OSAB ILE Valorile supralărgirilor pentru o bandă de circulaţie sunt următoarele: P Ã RT 0.03 0.19 -0.12% 0 .

00 mil.5. osii standard. utilizând metoda standard de calcul prevăzută de "Normativul pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)". indicativ PD 177-01. Să se dimensioneze o structură rutieră mixtă pentru un drum de clasă tehnică IV (drum judeţean) pentru care se estimează că traficul de calcul este mai mic de 1. Date suplimentare: .

100 0.30 80 70 55 50 0.f). Caracteristicile de deformabilitate ale terenului de fundare se determină din tabelele următoare (tabelul 6 şi 7): Tabelul 6... praf nisipos...5 mm Cu fracţiuni sub 0.f45 × E p . argilă nisipoasă... Diagrama prin care se determină modul de elasticitate dinamic echivalent (Eech) la nivelul patului drumului în funcţie de modulul de elasticitate dinamic al pământului de 25 30 fundare (Ep) şi de grosimea stratului de formă din materiale necoezive (hs.25 %..20 0. Caracteristicile pământului: praf . Stratul de formă dacă este necesar se va realiza din agregate naturale locale: [MPa] şi coeficientul lui Poisson de 0. = 0.30 0. nisip ..30 50 f..25 % şi Ip = 18 %. Tipul climateric I P1 Tipul pământului P2 P3 P4 Ep.50 Peste 15 30...42 170 160 150 140 130 Eech [MPa] 120 110 100 90 80 70 60 50 50 60 70 80 Ep [MPa] 90 1 2a 2b 1 II 2a 2b 1 III 2a 2b Coeficientul lui Poisson..20 × h s0. Necoezive Cu sau fără fracţiuni sub 0.. 20 15 10 100 .. argilă prăfoasă. c.f .. praf argilos.30 0. Categoria pământului Tipul de pământ P1 P2 P3 P4 Coezive P5 Nisip prăfos Nisip argilos Praf. f . [MPa] 70 80 65 90 70 65 80 90 80 60 0. praf argilos nisipos Argilă.5 mm 0. argilă .100 0.100 35..... argilă prăfoasă nisipoasă Regimul hidrologic Clasificarea pământurilor conform STAS 1243 Pietriş cu nisip Indicele de plasticitate lp [%] Sub 10 10. cm μ 0.50 %..35 P5 80 75 70 80 70 80 65 0. d.. b.a. Tipul climateric: II (deal).27 0...70 Tabelul 7.27 e.70 0.50 35.25 Compoziţia granulometrică: Argilă [%] Praf [%] Nisip [%] E s. Regimul hidrologic: 2b.20 0. 40 100 hs...

.autocamioane cu 3 osii: 62.22 1.00 1.18 1.12 1.66 2.16 1.05 1.19 1.04 1.autovehicule articulate cu remorci: 32. microbuze.09 1.66 2.biciclete şi motociclete: 88.00 1.27 1. motociclete Autobuze Remorci Total vehicule 2005 2010 2015 2020 2025 Anul 1.50 1.00 1.05 1. .autocamioane cu două osii: 74. autocamionete Autocamioane şi derivate cu doua osii Autocamioane şi derivate cu trei sau patru osii Autovehicule articulate cu remorci Vehicule cu tracţiune animală Biciclete. .autobuze: 14.00 1.83 1.00 1. Autoturisme.55 2.64 0.12 1. .00 1.00 1.00 0. .vehicule cu tracţiune animală 30. i. Tabelul 8.26 1.81 0.15 1. .88 0. .93 0.00 1.31 1. Drumul se va da în exploatare în anul 2013 şi are o durată de exploatare de 12 ani.06 1.25 1.05 1.00 1. .39 1. h.autoturisme şi microbuze: 480. Coeficienţii de evoluţie pe categorii de vehicule pentru perioada 2005.14 1. Traficul în vehicule fizice recenzat la nivelul anului de bază 2005 este alcătuit din: .00 0.10 1.71 .60 0.2025 sunt daţi în tabelul următor (tabelul 8).40 1.07 1...59 2.remorci: 96.g.autocamioane cu 4 osii: 44.

61 0.12. Denumirea materialului Macadam semipenetrat sau penetrat Macadam Piatră spartă mare sort 63.35 MPa.25 Tabelul 12.44 1.27 0.02 1. Denumirea materialului Agregate naturale stabilizate cu ciment: .. n.27 0. Rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu ciment va fi considerată 0.. . Vehicul reprezantativ Grupa de vehicule Autocamioane şi derivate cu 2 osii Autocamioane şi derivate cu 3 sau 4 osii Autocamioane cu remorci Autobuze Remorci Tip R 8135 R 19215 10 ATM 2 19 TM 2 R 111 RD 2R5A Sarcini pe osie 45 kN + 80 kN 62 kN + 2 x 80 kN 62 kN + 100 kN + 2 x 80 kN 62 kN+2 x 80 kN+100 kN+100 kN 50 kN + 100 kN 48 kN + 487 kN Coeficienţi de echivalare în osii standard de 115 kN 0.strat de bază .25 0.27 0. amestec optimal Bolovani E.k.strat de fundaţie Modulul de elasticitate dinamic (E).35 m. Caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile structurii rutiere sunt cele din tabelul 10. Tabelul 10.27 Tabelul 11. [MPa] 3600 4200 3000 3600 5000 5600 4000 4500 3500 4000 Coeficientul lui Poisson (μ ) 0. Rata de oboseală admisă va fi de 0.06 l.80 Piatră spartă .25 0. [MPa] 1000 600 400 500* 300 300* 200 μ 0.30 0. Tabelul 9. [MPa] 1200 1000 Tip climateric Tip climateric III I şi II E.27 0. Coeficienţii de echivalare a vehiculelor fizice în osii standard de 115 kN sunt daţi în tabelul următor (tabelul 9). amestec optimal Blocaj din piatră brută Balast.64 0. Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice (SR 174/1-97) Mixturi asfaltice cu bitum modificat (AND 549-99) Tipul stratului uzură legătură bază uzură legătură Coeficientul Poisson ( μ ) 0.9.

strat de legătură din B. 5. Caracteristicile de deformabilitate ale terenului natural sunt următoarele: . . Alegerea alcătuirii structurii rutiere 5. 5. Analiza structurii rutiere la acţiunea osiei standard de 115 kN 5.35.5. Stabilirea traficului de calcul 5.valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson: μ = 0.45 · 2  k =1 (74·2. .53 m.o. 5.strat de uzură din B.2. 25 cu grosimea de 6 cm.1.61 + 14·1.3 + 62·1. .4.Rezolvare: Se vor considera următoarele etape în cadrul calculului: 5.valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al terenului de fundare pentru sectorul proiectat: Ep = 70 MPa.3.1.D. Este necesar strat de formă deoarece Ep < 80 MPa. . Rezultă că nu este necesară prevederea unui strat de formă.2.64 + 96·2.3. 16 cu grosimea de 4 cm. Alegerea alcătuirii structurii rutiere În conformitate cu noţiunile teoretice cunoscute se adoptă o structură rutieră alcătuită din următoarele straturi rutiere: . Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.02· + 32·2. Rezultă din diagrama din datele iniţiale Eech = 90 MPa la nivelul terenului de fundare. Stabilirea traficului de calcul: Se aplică relaţia următoare cu semnificaţia cunoscută a elementelor conţinute: p kR + p kF  × f ek  = 365 · 12 · 10-6 · 0.06) = 0.44 + 44·1. (milioane osii standard).strat inferior de fundaţie din balast cu grosimea de 30 cm.strat superior de fundaţie din balast stabilizat cu ciment cu grosimea de 20 cm.14·0. Nc = 365 × pp × 10-6 × crt × ∑ n  6  Ki × Astfel. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului Conform datelor iniţiale rezultă tipul pământului: P4 (praf argilos nisipos). traficul de calcul considerat pentru dimensionarea structurii rutiere care urmează să fie adoptată pe sectorul proiectat este: Nc = 0.A.25·0. . Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului 5.22·1.00·0. Se adoptă un strat de formă din agregate naturale locale cu grosimea de 15 cm.A.53 m.s.22·0.12·1.o.s.

-.35 1) Calculul modulului de elasticitate dinamic s-a realizat cu relaţia următoare: E1 = 0. 45 × E p [MPa] 5.205E+00 -.00 Tensiunea radială MPa .0 .324E+03 5.451E+03 -. prin rularea programului CALDEROM 2000.00 60.463E-02 Deformaţia relativă radială microdef. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere a.296E-01 .0 Z cm -10. 25.numărul de solicitări admisibil. în m. h3 = 6 cm Tipul stratului rutier Modul de elasticitate dinamic E1 = 235 MPa 1) Coeficientul lui Poisson μ1 = 0. în m.0 . Nadm . crt.118E+03 Tabelul 14 Deformaţia relativă verticală microdef.175E+03 .280E-01 .35 E2 = 1 000 MPa E3 = 3. .0 . h2 = 20 cm Strat de legătură din B. 1 2 3 4 Strat de fundaţie din balast.53 m. este: Nc N adm [-] .00 -60. în osii standard de 115 kN.o..o. care poate fi preluat de straturile bituminoase. (Nc = 0.D.600 MPa μ4 = 0. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase RDOadm = max. Analiza structurii rutiere la acţiunea osiei standard de 115 kN Pentru drumul judeţean analizat s-a considerat alcătuirea structurii rutiere susmenţionate. corespunzător stării de deformaţie la baza acestora.948E+02 .A.Caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere care alcătuiesc structura de rezistenţă proiectată sunt următoarele (conform datelor iniţiale): Tabelul 13 Nr.27 μ3 = 0. h4 = 4 cm E4 = 3.A. h1 = 30 cm Strat de fundaţie din balast stabilizat cu ciment.175E+03 .4.205E+03 -.00 10. au rezultat următoarele rezultate: R cm .).0 .o.s.000 MPa Strat de uzură din B.90 RDO = în care: Nc este traficul de calcul.216E-01 .205E+00 . 0.0 .27 μ2 = 0.s.s.415E+03 -.00 30. 16.00 -30.178E+03 -.192E+03 -. pentru care.118E+03 .5.20 × h10.948E+02 . calculat pe baza deformaţiei radiale determinată cu programul CALDEROM la baza straturilor bituminoase.

O.77 m.N adm = 24 . Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul terenului de fundare este respectat dacă este îndeplinită condiţia: ε z ≤ ε z adm în care: εz este deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul terenului de fundare. c.5 ×10 8 × ε r−3. pentru Nc < 1 m. = 0.s.60 − 0.28 = 716 microdef.s.056 ⋅ log N c ) ⇒ N adm =10 .o.D. în MPa.O.75 m.86 ⋅ σr Rt = 1.s.deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul terenului de fundare. conform tabelului cu rezultate. în microdeformaţii. în microdeformaţii. la baza stratului stabilizat cu ciment. b. conform relaţiei următoare: σ r adm = Rt ( 0. conform relaţiei: ε z adm = 600 ⋅ N c−0. Având în vedere că εz = 324 microdeformaţii.o.tensiunea de întindere admisibilă. εz adm .D. în MPa. ⇒ R.o. adm ⇒ Structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului deformaţiei specifice de întindere la baza straturilor bituminoase. în care: εr este deformaţia radială la baza straturilor bituminoase (în microdeformaţii).8. conform tabelului cu rezultate εr = 94.71 −17 . σr adm . Criteriul tensiunii de întindere admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment Criteriul tensiunii de întindere admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment este îndeplinit dacă se respectă condiţia: σ r ≤ σ r adm în care: σ r este tensiunea orizontală de întindere din tabelul cu rezultate.97 = 34.s. ⇒ε z = 324 < ε z adm = 716 ⇒ structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul terenului de fundare. pentru Nc < 1 m.o.015 < R. .

⇒ N c = 0.) hef Є [ h n . I = 70 mm.53 < N adm = 1. h max] => hef = 70 mm.82 mm => hmax = 115 mm R E = 60 mm (Tz = 30000…60000 t.75 m. Să se determine supraînălţarea efectivă pentru o curbă având : R = 1000 m. ⇒ structura este verificată din punct de vedere al respectării criteriului tensiunii orizontale admisibile la baza stratului stabilizat cu ciment. ⇒ Structura rutieră este corespunzătoare pentru traficul de calcul considerat.o. Tz = 50000 tbr. Rezolvare: 2 hn = 11. .s.8 med + E = 117.br. CĂI FERATE 1.I = 48 mm => hn = 50 mm V R V 2 hmax = 11.8 max . Vmed = 70 km/h. Vmax = 100 km/h.

1000 m Rezolvare: .9 -300 cu b = f = 16.6 3 ⋅ R ⋅ I 100 3 3.3 = 71.3…0.01∙ 100 ∙ 100 = 100 m 3.6 2 ⋅1000 ⋅ 0. Să se determine lungimea utilă pentru liniile I şi 4 din staţia de cale ferată având schema de mai jos.02… 0. Fiecare schimbător este de tip S 60-1.615 m.C.027…0. Liniile au semnale de ieşire.01h ∙ Vmax => lmin = 0.6 2 ⋅ R ⋅ a ω c) lmin = 0. Să se stabilească lungimea minimă a unei racordări parabolice dintr-o condiţie mecanică pentru o curbă având : R = 1000 m.4 m sau b) lmin = sau 2 Vmax 100 2 =>lmin = = 40 m 3.63 ⋅1000 ⋅ 0. Vmax = 100 km/h şi I = 0.05 rad/s2 sau Vr = 0.5 m/s3 sau a ω= 0.2.02 3. Rezolvare: 3 Vmax a) lmin = => lmin = 3. 4 3 2 I 5 5 9 C.07 m/s cu h = 100 mm.

31.5 100 Lu4 4 Lu4 100 31.C.5 + 100 + 31.77 m 4.5 16. Să se deseneze diagrama de variaţie a supralărgirii pentru o linie nouă în curbă având R = 200 m şi l = 80 m.615) = 551.615 3 2 I 5 9 5 16.5 100 LuI C. LuI f 100 31.615 + 31.615+14x9=142.5 + b) = 803.5 b 1000 m LUI = 1000 – (b + 31.615 b f 31.77 m Lu4 = 1000 – (142.5 + 100 + 31.615+14x9=142. Se impune torsionarea maximă de 1 : 300. Rezolvare: 1< 1 x 350 s=20 mm 1 1 R=200 AR x Ts RC 80 .5 + 142.

R = 200 m => S = 20 mm imax = 1 mm/m => ls min1 =
20 mm = 20 m 1mm / m

tmax = 1 : 300 => ls min2 = 20 ∙ 300 = 6000 m = 6 m 1 80 ⋅ 1 C x 1 : 200 1 350 = Cx = = => => x = = 45,71 m => IsRc = 80 – x = 34,29 m = ρx 1 350 x 80 200 ls min3 Rezultă l s m in = m a xl(s m in1, l s m in2, l s m in3 ) = 45,71 m

5. Să se stabilească porţiunea de traseu în curbă unde poate fi amplasată o schimbare de declivitate dacă Di = 20‰, Rv 10000 m, AR = km 7 + 100, RC = km 7 + 200, CR = km 7 + 700, RA = km 7+800. Rezolvare: Se impune condiţia ca racordarea în plan vertical să nu se suprapună pentru curba de racordare în plan orizontal. R ⋅ Di 10000 ⋅ 20 = = 100 m Tv = v 2000 2000

Tv

500-2x100=300 m

Tv

AR km 7+100

RC km 7+200 km 7+300 km 7+600

CR km 7+700

RA km 7+800

Schimbarea de declivitate se va putea amplasa pe porţiunea de traseu de la km 7 + 300 la km 7 + 600.

PODURI METALICE 1. Determinarea eforturilor maxime la grinzi cu inima plina simplu rezemate; Enunt: Pentru grinda principala cu inima plina sudata (GIP) a unui pod metalic de CF linie simpla, in palier si aliniamment, cu dimensiunile din fig.1.1 sa se determine eforturile de dimensionare la SLU din urmatoarele actiuni : • Greutatea proprie, ga,k determinata pe baza predimensionarii constructive a sectiunii de forma dublu T simetric ; • Greutatea permanenta din cale, cu valoarea caracteristica Gc,k=12,0 kN/m

Convoiul de calcul, format din trei osii cu valoarea caracteristica, respectiv Qk,1=180 kN, Qk,2=180 kN si Qk,3=100 kN situate la distantele a1-2=1,00 m si a23=2,00 m.

Fig.1.1. GIP ; Schema geometrica si de incarcare Rezolvare: Pentru determinarea eforturilor de dimensionare Mmax si Tmax in sectiunile critice ale grinzii se determina solicitarile maxime pe ipotezele de incarcare si apoi se aplica regula de combinare a actiunilor la SLU, conform SR EN 1990 :2003 :
S d = ∑γ G Gk , j + γ Q Q1, k + ∑ 0, iγ Q Qk .i ψ
j =1 i =2 n m

(1.1) care particularizata la datele problemei se scrie :
S d = ∑γ G Gk , j + γ Q Q1, k
j =1 2

1. Actiunile permanente Gk a) greutatea proprie a GIP se apreciaza pe baza dimensiunilor sectiunii transversale preconizata: ∗ inima - hw=(1/8 … 1/12)L = (875 … 583)mm # se alege hw= 800 mm; tw=12mm ∗ talpile – b=(1/3 … 1/5)hw = (267 … 160)mm se alege t= 20 mm; Cu aceste valori dimensionale se determina : • si aria sectiunii transversale curente a grinzii :
Aa = 12 × 800 + 2 × 20 × 260 = 20000 mm2

# se alege b= 260 mm;

din relatia 2bt=hw.tw rezulta grosimea talpilor t ≅ 800.12/2.260=18,46 mm

• greutatea proprie a grinzii, considerand densitatea otelului ρ = 7850 kg / m3 :
m

g a , k = 1.2 × Aa × 7850 ×10 −8 = 1.2 × 20000 × 7850 ×10 −8 ≅ 1.89 kN/

04=1.46 × 3.0 ×180 + 3.2) a) etapa 1 a lucrului pe convoi : se determina pozitia rezultantei fortelor din convoi : R=180+180+100=460 kN.2) si se calculeaza momentul incovoietor sub forta cea mai apropiata de mijlocul grinzii.89x7/2 = 48. TG.04 . (1.89+12.04m cd=2.04m # c/2 = 0.96m si apoi distanta « c » : c=min(cs si cd)= min(0. care devine Mmax max : 100 ×1.00=0.08 kNm. j c) Eforturile maxime din actiunile permanente sunt : MG.3) forta taietoare se determina cu linia de influenta : calculand ordonatele corespunzatoare fortelor (4/7=0.86) gasim : .k=13.57 si 6/7=0. Actiunile variabile.b) Actiunile permanente totale sunt : G Gk= ∑ j= 1 2 =1.00 = 615 kN (1. iar din ecuatia de moment rezultantei: XR = rezulta pozitia (∑ M )Q1 / R= (1.52 +180 × 4.0 ×100 ) / 460 =1.02m b) etapa a 2-a a lucrului pe grinda : se plaseaza convoiul pe grinda astfel incat mijlocul grinzii sa imparta distanta « c » in parti egale (vezi figura 1.0 =13.48 −180 ×1.62 kN 2.k = 13.52 +180 × 3.89x72/8 = 85. Qk Sunt reprezentate de convoiul de calcul cu caracter mobil si pentru care se aplica teorema momentului maxim maximorum .00-0.52 = 228 .89 kN/m k.04 m - se calculeaza distantele cs si cd : cs=1.1.04-1.96)=0.46 kN 7 din (Σ M)B=0 # VA = M max max = 228 .

5) =1. k + γ Q × M max Tmax = γG ×TG .3 kN 2.4) 3.86 +100 × 0.57 = 391 .35x85.62+1. k +γQ ×Tmax m ax max =1.8 kN.50x615=1037.08+1.0 +180 × 0.8=653. Determinarea eforturilor maxime la grinzi cu zabrele .35x48. (1.Tmax max = 180 ×1. Combinatia la SLU M max = γ G × M G . Enunt: .50x391.4 kNm (1.

41 = 0.235/(5-x) # x = 4. GPZ . Schema geometrica si de incarcare Rezolvare: Pentru determinarea efortului de dimensionare in diagonala indicata determina solicitarea axiala pe ipotezele de incarcare si apoi se aplica regula de combinare a actiunilor la SLU.): • • • tg α = H / d = 5. situate la distanta a=1. LI. cu valoarea caracteristica Gk=32.1) care particularizata la datele problemei se scrie : D3 −4 = γG Gk .175 = 4. conform SR EN 1990 :2003 : S d = ∑γ G Gk .1 sa se determine eforturile de dimensionare la SLU din diagonala 3-4 (D3-4) din urmatoarele actiuni : • Greutatea permanenta. in palier si aliniamment.0 / 5.94/x = 0.2. format din doua osii cu valoarea caracteristica Q 1. .41 5 ×1.1.7/1.Pentru grinda principala cu zabrele (GPZ) a unui pod metalic de CF linie simpla. avand urmatoarele date ajutatoare (Fig. k + ∑ 0. iγ Q Qk .707 = 1. Fig.i ψ j =1 i =2 n m (2.k=150 kN.0 = 1 1 /sin α =1/0. k (2.2.41 = 0.235 30 # α =45° # sin α =0. j +γQ Q1.80 m.707 20 ×1.2) Intrucat avem incarcari mobile (convoiul de calcul) este necesar sa trasam linia de influenta a fortei axiale din diagonala 3-4.2. cu dimensiunile din fig. j + γ Q Q1.D3-4.0 kN/m • Convoiul de calcul.0 m . sunt : si • punctul de schimbare a semnului rezulta din asemanarea de triunghiuri : 0.2.94 30 ordonatele de referinta din LI.

i ×ηi = 0.50. γ G =1.86 ×150 = +270 kN .35 si γ Q =1.2 ×0.235 = 0.i ×ηi = 0.235 + × 24 × 0.84 kN . 32 = +338 .35 × 338 . Gk : 3 DG−k4 = Ω × Gk = ( − . (2.94 ).15 5 3 − DQ−k4 = −∑Qk .15 ×150 = −22 .735 kN .735 ) = +422 .2. GPZ .0 = +861 . Verificarea de rezistenta si rigiditate la GIP (lonjeron).2. i 4) din convoiul de calcul dispus pe ramura negativa a liniei de influenta : ( 3.4 +1. 3. introducand si coeficientii actiunilor.50 × ( −22 .235 ×150 + 0. . 1 1 × 6 × 0.35 × 338 .2 ×0.3) 3 3 min D3−4 = γ G × DG−k4 + γ Q × ( −DQ−k4 ) = +1.Fig.4 +1.94 ×150 + 0. i Eforturile finale.50 × 270 . .74 kN . LI.4kN 2 2 3) din convoiul de calcul dispus pe ramura pozitiva a liniei de influenta : ( 18 . sunt : 3 3 max D3 −4 = γ G × DG−k4 + γ Q × ( +DQ−k4 ) = +1.94 = 0. .86 ) 20 3 + DQ−k4 = ∑Qk .D3-4 si amplasarea convoiului de calcul Calculul efortului axial din fiecare ipoteza de incarcare se face astfel : 2) din incarcarea permanenta.

Gck si convoiul Qk1. z2 = 379+9=388 mm. Qk3) .8 pentru momentul incovoietor in camp si α = 1. 1.Enunt: Sa se efctueze principalele verificari pentru lonjeronul curent al unui pod metalic de CF tip GZCJ. inima=12x700mm si talpa inferioara=18x240mm .0 pentru forta taietoare pe rezem. ZG. z1 = 342+12=354 mm. Iy = 12x7003/12+8400x202+5280x3422+4320x3792=1584. gak.0=(-362x5280+359x4320)/18000=-20 mm. • Calitatea materialului S 235 J2G3 (fyk=235 N/mm2). Determinarea solicitarilor maxime pentru grinda simplu rezemata echivalenta se fac ca in exemplul 1 iar efctul continuitatii se apreciaza prin coeficientul global α = 0.1 Schema geometrica si de incarcare Rezolvare: Principalele verificari la lonjeron sunt cele de rezistenta in SLU si de rigiditate in SLS. • Sectiunea transversala dublu T sudata cu elementele : talpa superioara=24x220mm. pentru care se cunosc : • Schema dimensionala si de incarcare din exemplul 1 (d=L=7.0m.6x106 mm4.2 Sectiunea transversala a lonjeronului Aa = 24x220+12x700+18x240=5280+8400+4320=18000 mm2. . Qk2. in palier si aliniament.2 gasim: Fig.3.Determinarea caracteristicilor geometrice si mecanice ale sectiunii grinzii : In baza fig. linie simpla. Fig.3.3.

7 × 90 × 103 = 44. 2.08+1.4 ×10 6 Md 829 .4 ×10 6 b) verificarea tensiunilor tangentiale Se aplica formula Juravschi simplificata : τd = Td 653 .6 ×10 6 z1 = ( −354 ) = 185 N/mm2 < fd = 235 N/mm2 Iy 1584 . (Ψ l = coeficient dinamic local = 1.8x1037. max =1.Sc = T0 = 653.6 ×10 6 z2 = 388 = 203 N/mm2 < fd = 235 N/mm2 .Solicitarilor de calcul si verificari in SLU (starea limita ultima): 2. Tmax.3 kN. Solicitarile de calcul sunt: Mmax. d = σ2. Sageata maxima se determina cu relatia: M Ed = γ G × M G .Sd = α . Verificari de rezistenta: a) verificarea tensiunilor normale Se aplica formula Navier : σ1.6 8 × 210000 ×1584 . 2. d = Md 829 . Ed × d 5 × 700 .6 kNm. Aw 8400 c) verificarea tensiunilor locale sub traversa σ l . Iy 1584 .3 N/mm2 << fd = 235 N/mm2 288 × 12 unde: x = btraversa+2ts = 240+2x24 = 288mm .0 = 235 N/mm .08 kNm.3 ×10 3 = = 78 N/mm2 < fvd=124 N/mm2 .0x1.6 m fmax =8.d = Ψl × P1.d = 0.Ed=-0.41mm <fadm =d/500 = 7000/500= 14 mm.41m 48 EI y 8 EI y 48 × 210000 ×1584 .2. Corespunzator acestui moment in camp apare pe rezem Mr. Pentru tensiuni tangentiale : fvd = f yk γM 0 3 =235/(1.max.73) =124 N/mm2 .1.Qmax 0.5.0 . Solicitarilor de calcul si verificari in SLS (starea limita de exploatare) : Solicitarea de calcul se determina pentru gruparea frecventa cu relatia (1.2xMEd=-140 kNm.0 x615=700.7) 3.0 x85. k + γ Q × M max f max = 2 5 M Ed × d 2 1 M r .5x180 = 90 kN.M0 = 0.Rezistentele de calcul ale materialului sunt : f yk 2 Pentru tensiuni normale : fd = γ M 0 =235/1. P1. . d xt w = 1.4 = 829.1) in care coeficientii actiunilor sunt egali cu 1.08 × 7000 2 140 × 7000 2 − = − =8.

8 cm2 iy = 7. GPZ .45cm. cu dimensiunile si incarcarea din fig. Verificarea de rezistenta si stabilitate a barei 1.0 = 235 N/mm .4. Fig. . Determinarea efortului de calcul NSd Pentru determinarea efortului axial de dimensionare din diagonala se procedeaza ca in exemplul 2 rezultand : 3 3 max D3 −4 = γ G × DG−k4 + γ Q × ( +DQ−k4 ) = +1.50 × ( −22 .1.84 ×10 3 = = 222 N/mm2 < fd = 235 N/mm2 Anet 3880 (4.profil laminat HEA sau HEB din otel S235 J2G3 .84 ×10 3 = = 3668 mm2 = 36. Schema geometrica si de incarcare Rezolvare: 1. Verificarea barelor grinzilor cu zabrele.35 × 338 .2) profilul HEA 180 are urmatoarele caracteristici geometrice: A=38.84 kN .0 = +861 .4 +1.52cm.50 × 270 . ix = 4.35 × 338 .84 kN . (4. 3.68 cm2 # HEA 180 fd 235 2 γ M =235/1. adica D3-4. 0 f yk (4. in palier si aliniamment. Enunt: Sa se dimensioneze diagonala 3-4 (D3-4) componenta a grinzii principale cu zabrele (GPZ) a unui pod metalic de CF linie simpla.2.4 +1.4.Sd= +861. Rezistenta de calcul a materialului este fd = Aria necesara a sectiunii transversale este : Anec ≥ DSd 861 .74 kN . .1) 3 3 min D3−4 = γ G × DG−k4 + γ Q × ( −DQ−k4 ) = +1.735 ) = +422 . Dimensionarea sectiunii barei Dimensionarea sectiunii diagonalei se face cu efortul de calcul cel mai mare. 2. • Imbinarile in noduri e realizeaza cu SIPR .3) . verificarea tensiunilor normale Se calculeaza : σd = Nd 861 .1 pentru care se cunosc :: • Tipul sectiunii.

07 m iar lungimile de flambaj sunt egale cu lungimea barei.5 2    (4.4 5  λ m a x=   =157 <<250 707   λ z = l f / iz = = 157 z  4. verificarea de stabilitate Nu este necesara intrucat forta axiala minima este tot de intindere. Verificarea de rigiditate a barei Se verifica coeficientii de sveltete a barei care se compara cu valoarea admisibila λ admis=250 pentru limitarea vibratiilor.4) . 707   λ y = l f y / iy = = 95    7. 4.2. pe ambele directii. Lungimea teoretica a barei este l3−4 = 52 + 55 = 7.

653.1) (5. lim = Aa × f yd = 63800x214=13. fcd = fck/γ c = 30/1.5=20 N/mm2. cu dimensiunile din fig.200 N (5. Calitate materialelor utilizate este urmatoarea : otel marca S 235 J2G3 si beton de clasa C 30/40.5.2 din care se determina pozitia axei neutre si apoi valoarea momentului plastic rezistent. Determinarea capacitatii portante a unei grinzi compozite otel-beton. Diagrama de tensiuni limita este aratata in figura 5.271. in palier si aliniamment. respectiv otel si apoi se determina valoarea maxima a momentului incovoietor capabil.1= 214 N/mm2. Fig. Mpl. GCob .1. fyd = fyk/γ a = 235/1. Enunt: Pentru grinda compozita otel-beton (GCob) a unui pod de CF linie simpla. Intrucat Fc. si pozitia centrului de greutate Ga : z0 = (-615 x15000 + 620 x32000)/63800 =166 mm.lim > Fa.Rd se apreciaza pozitia axei neutre plastice pentru sectiunea ideala compozita dupa care se traseaza diagrama de tensiuni limita in beton. 1) Estimarea pozitiei axei neutre plastice se face prin comparatia intre fortele limita pe care le pot transmite dala de beton si grinda metalica : Fc . .5.2) cu : Aa= 30x500+14x1200+40x800=63800mm2 .lim # axa neutra ideala se gaseste in dala de beton. Schema geometrica si dimensionala Rezolvare: Pentru determinarea momentului plastic rezistent. lim = beff ×t c ×α cd = 3650x230x0.1 sa se determine capacitatea portanta la SLU pentru sectiunea din camp. Mpl.Rd.85x20=14.500 N f Fa .5.

653. Mpl.050x zpl (N) f Fa = N pl .85x20xzpl = 62.2. a .050 = 220 mm Se determina distanta za = tc + zG − a (5.4) PODURI MASIVE . Rd = Aa × f yd = 13.653.Fig.200x916x10-6 = 12506 kNm (5.5. GCob .Rd : M pl .653.3) z pl =220+796-220/2=916 mm 2 zGa = 30+1200/2+166=796 mm Si momentul plastic rezistent. Rd = Fa ×z a =13.200 (N) Din conditia de echilibru Σ x = 0 #Fc = Fa # zpl = 13. Diagrama de tensiuni limita Fortele rezultante pe sectiune sunt : Fc = beff × z pl ×α cd =3650x0.200 / 62.

Să se determine Mmax şi Tmax pentru o grindă simplu rezemată din beton precomprimat pentru un pod cu deschiderea de l = 20 m.1. . dintr-un singur şir de roţi ale convoaielor A30 şi V80.

.

2 = 588 kNm TA30 = 60x(η 1+η 2) + 30xη 3 = 60x(1+0.1+4.88+0. 2 M2V80 = 100x(η 1+η 2+η 3+η 4) = 100x(4.2) + 30x1.1)= 1760 kNm V80 Poz.4+3.6 + 30x1.A30 Poz.8 kN V80 Poz.1 M1V80 = 100x(η 1+η 2+η 3+η 4) = 100x(4. 1 M1A30 = 60x(η 1+η 2) + 30xη 3 = 60x2x4.82)= 364 kN .62 = 133.4+5+4.8)= 1760 kNm TV80 = 100x(η 1+η 2+η 3+η 4) = 100x(1+0.92) + 30x0.7+4.94+0. 2 M2A30 = 60x(η 1+η 2) + 30 x η 3 = 60x(5+ 4.7+4.6 = 600 kNm A30 Poz.

.2. Să se armeze şi să se alcătuiască placa din beton amplasată între tălpile superioare ale grinzilor. pentru care se cunosc ariile de armătură şi dimensiunile plăcii. armată pe o singură direcţie.

 dimensionarea se face pentru momentul de consolă produs de reacţiile cele mai mari: 440 kN şi 500 kN ( reacţiuni de calcul ).5 cm2 . M = 440 x 0.234 1.50 + 500 x 3.3.400 B = 0.239 → p% = 1.293 Interpolare: B = 0.50 = 1970 kNm  acoperire cu beton = 3 cm  beton C20/25 ( Bc 25. B300 )→ Rc* = 15 N/mm2 = Rc  armătură PC 52 M = B x b x h02 x Rc B = M/(b x h02 x Rc) = 1970x103x103/(600x9562x15)= 0.386/100x600x956 = 7950 mm2 = 79. Armarea la forţă tăietoare se reprezintă principial.241 1.350 = p 0. Să se calculeze şi să se armeze rigla unei pile din beton armat solicitată conform figurii ataşate. numai la moment încovoietor.386 Aa = p/100xbxh0 = 1.

500/100x600x927 = 8343 mm2 = 83.4 cm2 nØ28 = Aa/A Ø28= 83.5d = 1.500 Aa = p/100xbxh0 = 1. armătura se va dispune pe 2 rânduri la d = 30 mm şi minim d  dimensionare cu armătură dispusă pe două rânduri B = M/(b x h02 x Rc) = 1970x103x103/(600x9272x15)= 0.255 → p = 1.16 x 14 buc = 86.5x28 = 42 mm → este necesară o lăţime riglă de: 2 x 30+13 x 28 +12 x 42 = 928 mm ≅ 93 cm  deoarece rigla are o lăţime de numai 60 cm. cca 3% în plus . se alege armătura nØ28 = Aa/A Ø28= 79.24 cm2 83. min 1.4/86.5 buc ≅ 14 buc → 7 buc pe 2 rânduri Aa ef = 6.16 = 13.97 → diferenţă acceptabilă.4/6.24 = 0.9 buc ≅ 13 buc  distanţa între bare: 40 mm.5/6.16 = 12.

.

Prezentaţi configuraţia armăturii pretensionate (traseul cablurilor şi ancorarea acestora) pentru o grindă simplu rezemată. grindă continuă cu 3 deschideri.4. . grindă simplu rezemată cu console.

. în varianta suprastructură realizată din grinzi continue.5. respectiv din grinzi simplu rezemate. Să se determine lungimea şi lăţimea banchetei cuzineţilor pentru o pilă de pod. cunoscând elementele din figura ataşată.

Related Interests