1.

Transportul feroviar
În cadrul dezvolt rii rela iilor economice interna ionale a l rgirii schimburilor comerciale din state, un rol de seam interna ionale de m rfuri. Dezvoltarea economic a unei ri, a economiei mondiale în general, sunt de neconceput i industrie, circula ia leg turile între f r transporturi. Ele asigur buna desf urare a produc iei în agricultur revine transporturilor i dezvolt rii i expedi iilor

bunurilor materiale, a oamenilor i a informa iei. Transporturile faciliteaz

regiunile cu materii prime i cele în care se prelucreaz , precum i desfacerea i redistribuirea produselor în centrele consumatoare, circula ia oamenilor, apropierea între a ez rile umane, între ri, continente. Transporturile reprezint o latur important a produc iei materiale care prin rolul lor de deplasare a m rfurilor influen eaz puternic i celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comer ul interna ional. Constituind mijlocul material efectiv pentru concretizarea rela iilor economice interstatale, transporturile interna ionale pot fi considerate, pe drept cuvânt, aparatul circulator al întregii economiii. În scopul eviden ierii gradului de înzestrare cu c i de comunica ii a unui teritoriu, a fluxurilor de transport, precum i în ce m sur spa iul geografic, dispune de un sistem de transport adecvat, se folosesc o serie de indici economici de genul: densitatea re elei de c i ale comunica iei, transportul de m rfuri redat în t/km., transportul de c l tori/km.2 Nivelul de dezvoltare al c ilor de comunica ii i transport depinde de gradul de dezvoltare economic a fiec rui stat, de programul tiin ei i de tehnici, de intensitatea traficului de m rfuri i c l tori. De asemenea, aceast dezvoltare, depinde, în mare m sur de condi iile naturale. C ile de transport se construiesc mai u or în zonele de câmpie, decât în zonele de munte, traseele lor urm resc v ile i depresiunile, traverseaz pasurile i defileele folosite înc din vremurile vechiii. Pentru a realiza leg tura, au fost necesare înc unele corec ii aduse cadrului natural, prin construirea unor poduri, tunele, canale de leg tur . În unele zone ale globului construirea i folosirea c ilor de transport poate fi îngreunat de factori climatici: temperatura (foarte sc zut sau foarte ridicat ), precipita iile (prea abundente sub form de z pad sau ghea ), circula ia maselor de aer.

Prin pozi ia sa geografic , prin tradi iile i prin spiritul deschis al politicilor sale de buna vecin tate, România, cu o suprafa structurile europene. Situat pe coridorul de tranzit dintre Europa de Vest i Orientul Mijlociu, ea îns i o putere regional , produc tor i consumator, România, odat devenita independenta în a doua jum tate a secolului XIX, a început s î i dezvolte transporturile investind resurse, talent i munca în crearea unor infrastructuri la nivelul tehnologic cel mai înalt al epocii. Poten ialul oferit de avantajele naturale ± ar riveran la Marea Neagr i ar dun rean a polilor str b tut pe o lungime de 1.075 km de cea mai important cale navigabil din Europa, fluviul Dun rea ± a conferit României o pozi ie strategic favorabil , în zona de confluen generatori de transporturi din Europa, Balcani i Orientul Mijlociu. Acestei pozi ii i s-au conferit noi valen e odat cu realizarea leg turii directe dintre Marea Neagra i Marea Nordului ca urmare a construirii Canalului Dun re- Marea Neagr în anul 1984 i a finaliz rii c ii navigabile Rhin-Main-Dun re în anul 1992iii. Prin dezvoltarea infrastructurilor terestre de transport, România a devenit o punte de leg tur între spa iul geografic al rilor baltice i nordice i spa iul geografic al rilor riverane Marii Negre. Modific rile produse în spa iul fostei Iugoslavii i a fostei URSS au generat o restructurare total a schemei tradi ionale de transport din zon de ine. De i este recunoscut ca, din motive obiective, starea tehnica a infrastructurii române ti nu corespunde în totalitate standardelor europene, trebuie men ionat o realitate de cea mai mare importan : România are o re ea de infrastructuri (drumuri, c i ferate, c i navigabile, canale navigabile, porturi maritime i fluviale, aeroporturi, c i aeriene) care asigur realizarea i au condus la punerea în valoare a infrastructurilor de transport i a pozi iei geografice favorabile pe care România o de peste 237,5 mii kmp i cca. 23 milioane locuitori, face parte, de facto, din familia arilor europene i s-a angajat ireversibil pe calea integr rii în

conect rii tuturor localit ilor la re eaua na ional de transport i la sistemele interna ionale de transport. Transportul feroviar este un proces în permanenta dezvoltare, datorita avantajelor tehnico-economice pe care le ofera. Pentru a fructifica aceste avantaje si pentru a fi "in pas" cu actualele cerinte pe plan european, Compania Nationala de Cai Ferate CFR - SA pune un accent deosebit pe reabilitarea tronsoanelor feroviare, pe modernizarea cladirilor si a instalatiilor de

calea ferat a fost un motor al progresului tehnic i uneori.centralizare din principalele statii de cale ferat si pe extinderea retelei de comunicatii. viaducte.247 . La 27 octombrie 1831 linia a fost vizitata de tanarul bursier roman Petrache Poenaru." Caracteristicile generale ale infrastructurii de transport feroviar Elemente concrete ale infrastructurii feroviare publice sunt liniile ferate curente dintre statii. Finalizarea acestor obiective va aduce cu sine reducerea timpului de calatorie. cresterea gradului de siguranta a circulatiei si. poduri.. care este una din minunile industriei secolului. liniile ferate de primire-expediere din statii.11. tuneluri. dou zeci de tr suri legate unele cu altele.22. Începutul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate. nu dup mult timp de la primul drum facut de locomotiva cu abur. in mare masura.. chiar economic al societatii. Infrastructura feroviar public prezint urm toarele caracteristici generale: y y y lungime re ea (km) . in raportul sau oficial. intre Liverpool si Manchester. bineinteles. lucrari geotehnice de protectie si consolidare . se deschidea in Anglia prima cale ferata din lume. aparatele de cale.. a fost un factor de stabilitate care.3. De asemenea. Apari ia c ii ferate a înl turat un concurent: trac iunea animalelor. nu a putut fi influentat de curentele politice. plantatiile de protectie de-a lungul liniilor ferate precum si instalatiile fixe de siguranta si conducere operativa a circulatiei trenurilor si liniile electrice de contact cu substatiile de tractiune electrica. care.. cu aburi.971 lungime total a liniilor de cale ferat (km) . C ile Ferate din România au o istorie de mai bine de 125 de ani. O data ce nu poate fi uitata: 15 septembrie 1830. Inevitabil c ile ferate vor lupta din greu cu un concurent puternic: transportul auto. un confort sporit pentru calatoria pe caile ferate romane. înc rcate cu 240 de persoane sunt trase deodat de o singur ma in A fost primul român care a c l torit cu trenul. adevarata aventura tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei.380 lungimea liniilor de exploatare electrificate (km) . spunea printre altele: "Am facut aceast c l torie cu un nou mijloc de transport. pentru a-si mentine importanta transportatorilor. alte lucrari de arta. De-a lungul acestora. liniile ferate de evitare.

380.urmat în 1860 de ruta CernavodaConstanta. din care .14.2.Pincota din 1922 iar prima rut electrificat cu ecartament normal este între Campina i Brasov din 1965.23 linii electrificate (%) .8.835 bretele (numar) .63 km.4. In luna Mai 1878 este inaugurat primul traseu international deservit de un tren accelerat pe ruta Bucuresti-Viena prin Orsova si Varciorova.76 dispecer energetic feroviar (numar) . tuneluri (numar/km) .18.) .21 aparate de cale (numar) .401 i . În anul 1854 se termin construirea primei linii de cale ferat între Bazias i Oravita.979 cale simpla schimb tori simpli (numar) .6.211/63 y y y y y cale dubl y y y y y y conv.236 pode e (numar) .45.52km.229 travers ri duble jonctiuni (numar) .000 poduri (numar) .42 sta ii de cale ferat (numar) .11.24.510 volum total de transport (miliarde tone km m rfuri transportate (milioane tone) .0 c l tori expedia i (milioane calatori) .4. In anul 1882 s-a realizat la Predeal legatura dintre sistemeleferoviare din Muntenia .y y y y y y y y y lungime total a liniilor electrificate (km) .34.105.2 y y Prima linie ingust de cale ferat este Arad.585 densitate re ea (km/1000 km²) .419 triaje de cale ferat (numar) .247 travers ri (numar) .1.48 linii duble (%) .633 substa ii de trac iune electric (numar) .1.170 retea telecomunica ii (km) .4226/7423 lungimea liniilor echipate cu bloc de linie automat (km) .si in 1869 de Bucuresti-Giurgiu.531 instala ii centralizare electrodinamic în sta ii (numar) .591 linii electrice de joas tensiune (numar) .216.1.22 bloc linie automat (km linie curenta/km lungime desf urat ) .65km.

Tecuci.375m. 8.Vicsani 488 km. Unele din aceste trasee au prezentat trasee dificile necesitind saparea a numeroasa tuneluri sau viaducte prin munti.Jimbolia 572 km.Cluj Napoca.Galati 230 km. Severin-Timsoara. Cel mai lung tunel se afl pe ruta miniera Ostra.Braila.3.Sibiu.Rosiori de Vede-Caracal.T.Jiu.Ungheni 422 km.1914.Cernavoda.. corectari de pante si consolidari de versanti.Jibou.Bacau. Bucuresti.Fagaras.Livezeni..Iasi. în perioada interbelica s-au adaugat cateva linii noi .Birlad la Talmasani.Teius.Intorsura Buzaului la Teliu. Rovinari-Tg. Cele mai multe rute au fost date în exploatare în perioada 1870.Suceava. 6. Lipseau totusi unele legaturi intre arterele principale ceea ce ducea la slaba servire cu mijloace feroviare a unor regiuni ale tarii. Bucuresti.000m.Viseu a scos din izolare Maramuresul contribuind la dezvoltarea economica a regiunii si ruta Bumbesti.388m.Ep.Marasesti.Livezeni a legat direct bazinul Petrosani cu sudul tarii.Craiova. 5. Orientarea generala a liniilor de cale ferata este influentata de prezenta Muntilor Carpatiiv.6. Salva-Viseu la Romuli. Bucuresti. 3.Deda. Bihor 656 km.Deva.Curtici 616 km.si Transilvania ceea ce a determinat legarea nemijlocita a retelei a retelei de atunci la reteaua feroviara europeana.Mangalia 285 km. tuneluri mai intilnim pe rutele: Brasov. dar avind si deosebita importanta.Urziceni. Bucuresti.Ciceu.Sighisoara.2. . cea mai importanata fiind ruta Vatra Dornei.IlvaMica.Faurei. 1. Linia Salva. Bucuresti.Satu Mare 683 km.Ploiesti .Lesu Ursului.Viseu de Jos. Bucuresti. si de asezarea in sudul tarii a capitalei catre care converg principalele trasee de cala ferata din Romania. Galati.Baia Mare.Arad.Dr.linii magistrale. Salva. 7.Brasov. 2. 4. care se leaga apoi la trasee internationale. s-au construit astfel mai multe linii de legatura: Faurei. Bucurestiul este primul centru feroviar al tarii din care pornesc 8 .4. Piatra NeamtBicaz. Bucuresti.Marasesti. Bumbesti. care sunt totusi traversati de 10 linii.Brasov.Tecuci.Constanta.Oradea.Brasov.300. Bucuresti.Ploiesti. Bucuresti.

Ucraina si Moldova. care deserveste calea ferata Iasi-Chisinau prin punctul de frontiera Falciu. carbuni. care deserveste legatura feroviara Zorleni-Prut. Oradea. prin punctul de frontiera Jimbolia care deserveste linia Timisoara-Kikinda prin punctul de frontiera Stamora Moravita. produse metalurgice. Traficul de marfuri este format in special din produse de cariera si balastiera. petroliere. deserveste calea ferata Bucuresti-Sofia prin punctul de frontiera Negru Voda. care deserveste calea ferata Carei-Nyrabrany. produse din lemn. pentru traficul intre Oradea-Szolnok prin punctul de frontiera Carei. Arad. prin punctul de frontiera Ungheni. care deserveste legatura feroviara Galati-Bati. Cu Iugoslavia: y y Cu Ungaria: y y y y Cu Ucraina: y y y y y Cu Republica Moldova: y y y . Faurei. Timisoara. care face legatura intre Suceava-Lvov prin punctul de frontiera Reni. pentru relatia Timisoara-Belgrad. deserveste lina Medgidia-Bazargic prin punctul de frontiera Vidin prin intermediul ferryboat-ului Calafat-Vidin. care deserveste calea ferata Sighetu MarmatieiRahov prin punctul de frontiera Vicsani. prin punctul de frontiera Halmeu. care deserveste calea ferata Arad-Budapesta prin punctul de frontiera Salonta. Rosiori de Vede.Principalele noduri de cale ferata din care se ramifica mai mult de cinci linii sunt: Bucuresti. Iugoslavia. Ungaria. Cu Bulgaria: y y y prin punctul de frontiera Russe. care face legatura intre Sighetu MarmatieiTeresva prin punctul de frontiera Valea Viseului. Ploiesti. Romania are un numar de 15 legaturi feroviare cu cele 5 state vecine: Bulgaria. care deserveste linia Salonta-Kotegyan prin punctul de frontiera Episcopia Bihor. care deserveste legatura feroviara Satu Mare-Diakovo prin punctul de frontiera Campulung la Tisa. prin punctul de frontiera Curtici.

trecerea treptata la o uniune general-europeana cu o circulatie absolut libera peste granitele geografice a impus revederea principiilor de circulatie pe calea ferata la scara intregii Europe. reprezint o zon de intersec ie a magistralelor interna ionale de transport pe calea ferata. Participarea Guvernului Romaniei la proiectul TER (acord intre CEE/ONU si guvernele participante) a fost decisa prin Legile nr.). arata ca transportul pe calea ferata nu este numai unul dintre cele mai sigure i cu cele mai mici influente negative asupra mediului inconjurator. Evalu rile efectuate.G. 100 din 23 septembrie 1996 si este cuprinsa in acord cu patru linii magistrale principale si cu cinci linii complementare de legatura. care leaga atat nordul de sudul Europei. pe liniile existente. La nivelul Comunit ii Europene s-a impus problema reabilit rii transportului feroviar.  Acordul european privind marile linii de transport international combinat si instalatii conexe (A. contribuind la integrarea europeana.  Proiectului T.C.T. Reteaua TER include o parte .Integrarea în re elele europene de transport România. concretizate într-un recent document-cadru al Uniunii Interna ionale a C ilor Ferate.E.G. El va deveni indispensabil. a extinderii sale.C. in trafic mixt de marfa si de calatori. semnat la 31 mai 1985. Întrucat standardele de infrastructura impuse prin acordurile internationale erau mult prea ridicate pentru majoritatea tarilor central si est-europene.R. 124/1994 si nr. dar va deveni cel mai fiabil si unul din cele mai ieftine. România a semnat mai multe acorduri internationale privind transporturile feroviare si participa la o serie de proiecte internationale in domeniu. Romania a aderat la acest acord prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 8 din 8 martie 1993.) a fost incheiat la Geneva la 1 februarie 1991. Romania a aderat la AGC prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr.  Acordul european privind marile linii internationale de cale ferata (A. a cre terii încrederii in acest mod de transport si. implicit. prin a ezarea sa geografic . Mai mult decat atat. Proiect prin care Romania si-a propus ca obiectiv strategic pe termen lung asigurarea circulatiei trenurilor de calatori cu viteza maxima de 200 km/h si a trenurilor de marfa cu viteza maxima de 120 km/h pe tronsoanele care nu cer investitii foarte mari. guvernele acestora au creat un proiect feroviar transeuropean (TER-Anexa 1). cat si vestul de estul acesteia. 10/1998. Pentru modernizarea re elei proprii în conformitate cu exigen ele europene.

Alexandropolis.Praga . In scopul cresterii calitatii transportului de calatori pe calea ferata. La Conferinta Pan-Europeana a Transporturilor de la Creta din 1994 s-au stabilit. Astazi tendinta este spre o integrare si mai accentuata a sistemelor feroviare care sa duca la o interoperabilitate completa si la o participare concurentiala a operatorilor feroviari internationali. care se extinde din vestul Europei catre estul si sud-estul continentului. Pe aceste coridoare vor circula. care are drept scop marirea vitezei de circulatie.din reteaua feroviara a tarilor participante. conduse si controlate prin sisteme centralizate de exploatare.Moscova/Pskov . iar teritoriul Romaniei este strabatut de trei dintre ele: IV.Dunarea (nu are componente feroviare) IX . De aceea. Petersburg .Budapesta . VII si IX. Marea Adriatica/Ionica si zona Barents Euro-Artica.Chisinau Bucuresti . principalele coridoare fiind orientate pe axele nordsud si est-vest. In cadrul Directivei 440/1991 a Uniunii Europene se mentioneaza ca transportul feroviar constituie "un element vital al sectorului de transporturi al Comunitatii".Helsinki . Romania nu poate sta deoparte nici de data aceasta. in cadrul unor coridoare care permit densitati mari de trafic.St. Compania Nationala de Cai Ferate CFR-SA se afla astfel intr-un continuu program de modernizare a infrastructurii.Kiev .Liubashevska . ceea ce implica si preocupari pentru sporirea gradului de siguranta a transportului feroviar.Berlin/Nurnberg . y y Tot in cadrul Conferintei de la Helsinki. Marea Neagra. si la Conferinta de la Helsinki din 1998 s-au reconfirmat coridoarele paneuropene de transport. Transportul feroviar european de mare viteza al anului 2015 este vazut ca desfasurandu-se pe retele performante distincte. zone care sunt considerate ca origini si destinatii pentru importante fluxuri de trafic.Dimitrovgrad . Uniune Europeana si fiecare stat membru acorda o atentie particulara dezvoltarii cu .Constanta/Salonic/Istanbul (in prezent exista legatura ferry-boat peste Dunare podul va fi luat in discutie daca traficul va cere astfel) VII . trenuri de mare viteza pentru calatori si trenuri rapide de marfa.  Conectarea retelei CFR la reteaua europeana de Mare Viteza. y IV . pe distante mari. de aceea mentinerea relatiilor existente este vitala. setul celor 10 coridoare s-a completat cu 4 zone importante paneuropene de transport (PETA) care se axeaza in jurul bazinelor maritime ale urmatoarelor marii Marea Mediterana. CFR urmareste ca obiectiv prioritar trecerea la circulatia cu mare viteza.

corectarea pungilor de balast. vizeaza achizitia de masini si instalatii de intretinere cale. lansat in 1999 si aflat in curs de derulare. este esentiala alinierea la aceste tendinte in dezvoltarea transporturilor feroviare. Guvernul Romaniei a asigurat componenta bugetara iar principalii finantatori externi ai proiectelor au fost: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). cat si prin promovarea si finantarea proiectelor propuse. pereti de piatra si lucrari de drenaj). etc.). Guvernul Romaniei si Comisia Europeana prin Programul PHARE.preponderenta a acestui mod de transport. asistenta tehnica pentru restructurare. achizitia de material de cale (sina prinderi. Proiectul este cofinantat de catre BIRD. un sprijin substantial a fost acordat de organizatiile si organismele financiare internationale. gabioane. reabilitarea . Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC). modernizarea tipografie Filaret. strategii si programe concrete. reabilitarea materialului de tractiune. cat si in legi.Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferata Bucuresti ± Brasov. Proiecte de reabilitare a transportului feroviar in curs de derulare Programele de modernizare in curs de derulare constau in proiecte care vizeaza cu prioritate reabilitarea/modernizarea sectiunilor de infrastructuri situate pe coridoarele paneuropene de transport IV. Principalele Proiecte de reabilitare/modernizare a transportului feroviar aflate in curs de derulare sunt: . VII si IX.Proiectul de reabilitare si restructurare a CFR. vizeaza lucrari de terasamente (largirea platformelor. lucrari de protectie a raurilor (ziduri de intarire. reabilitarea vagoanelor calatori si marfa. In pregatirea si realizarea proiectelor. reabilitarea si inlocuirea a 11 poduri.lansat in anul 1997 si aflat in curs de derulare. rectificarea nivelelor si corectarea curbelor). atat prin sustinerea specialistilor romani in insusirea si aplicarea procedurilor instituite de aceste organizatii in domeniul specific sectorului de transporturi. ca tara asociata la Uniunea Europeana. . BERD. Pentru Romania. Banca Europeana de Investitii (BEI). modernizarea sistem de telecomunicatii si dezvoltarea sistemului informatic IRIS. fapt reflectat atat in declaratiile politice. Comisia Europeana prin Programul PHARE si Facilitatea ISPA.

aducerea in parametrii de functionare si valorificarea capacitatilor existente prin repararea si modernizarea infrastructurilor. Facilitatea ISPA si Guvernul Romanieiv. Proiectul este cofinantat de catre JBIC. echipamente si instalatii din Romania.Proiectul de reabilitare Bucuresti-Constanta: sectiunile de cale ferata Bucuresti-Baneasa si Fetesti-Constanta. În transporturile pe caile ferate: y continuarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a infrastructurii situate pe reteaua TINA Bucuresti-Brasov (167 km) pentru circulatie cu viteze sporite (vmax ± 160 km/h pe anumite tronsoane). y . integrarea drumurilor de interes local in reteaua de infrastructura nationala. interconectarea cu coridorul TRACECA. promovarea tehnologiilor de transport ecologice. etc. cresterea capacitatii pe anumite sectiuni ale coridoarelor paneuropene de transport IV. . inlaturarea sau prevenirea aparitiei restrictiilor de circulatie si eliminarea blocajelor si aglomerarilor. in vederea asigurarii interconectarii si interoperabilitatii intre rute si moduri de transport. Totodata se are in vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza si sunt axate in general pe: y y stoparea degradarii infrastructurii si mentinerea in exploatare a sistemului de transport.si inlocuirea a 21 de podete tubulare. y y y y y y Programele/proiectele care sustin realizarea obiectivelor specifice au in vedere si relansarea activitatii constructorilor si furnizorilor de materiale. Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea. VII. cresterea sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Proiectul este cofinantat de catre BEI si Guvernul Romaniei. IX si continuarea lucrarilor pentru realizarea retelei TINA. modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor. in beneficiul atat al utilizatorilor cat si al consumatorilor finali.

y Bucuresti-Constanta (227 km) pentru circulatie cu viteze sporite (vmax ± 160 km/h pe anumite tronsoane). continuarea lucrarilor de reparatii capitale si intretinere curenta. consolidarea infrastructurilor feroviare in zona Portile de Fier. modernizarea retelei de telecomunicatii prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale.Frontiera ± Curtici ± Arad ± Simeria (184 km). Craiova±Strehaia± Drobeta Turnu Severin (114 km). y y y y . modernizarea la nivelul standardelor europene a 13 statii de cale ferata. aapreciindu-se ca aceasta regiune va deveni una din cele mai active din lume. Craiova ± Leu ± Pod nou peste Dunare ± Calafat (146 km). realizarea de noi linii electrificate. In acest sens exista o decizie a Uniunii Europene privind deschiderea coridorului de transporturi feroviare si rutiere Europa-Caucaz-Asia Centrala (TRACECA). Bucuresti ± Videle ± Giurgiu (114 km).Flamanzi. proiecte de achizitii de masini. inceperea reabilitarii infrastructurii pe tronsoanele feroviare: Simeria ± Alba Iulia ± Coslariu ± Sighisoara ± Brasov (296. cel mai mare port al Marii Negrevi. Dangeni-Saveni-Darabani). utilaje.5 km). AlbeniSeciuri-Alunul. inclusiv cu coridoarele IV si IX prin portul Constanta. echipamente si instalatii necesare la intretinerea infrastructurii feroviare. modernizarea instalatiilor de centralizare electronica din 18 statii mari de cale ferata situate pe coridoarele IV si IX.Valcele). reluarea lucrarilor abandonate pentru mentinerea in exploatare si imbunatatirea parametrilor de functionare a liniilor si instalatiilor (Rm. În noile conditii geopolitice zona Caucaz-Asia Centrala capata o relevanta mondiala y . y y y y y y y y y y globala. Valcea . introducerea unui sistem computerizat de rezervare a locurilor si emitere a tichetelor de calatorie. cu traversarea pe directia vest-est a Marii Negre si a Marii Caspice si conectarea acesteia cu marile coridoare de transport paneuropene. Harlau. Drobeta-Turnu Severin-Caransebes-Timisoara-Arad (267 km).Ploiesti ±Focsani ± Pascani± Iasi ± Ungheni (422 km). .

ECU operabil din anul 2000. Burgas si Odesa. Fondul special de investitii pentru drumuri creat de contribuabili. inclusiv de CFR.5 mld. in lungime de 225 km sunt in curs de negocieri fonduri de la OECF (Japonese Overseas Economic Cooperation Fund). In acest fel vom putea atrage finantari nerambursabile pentru tarile in curs de aderare cum ar fi cele din fondul de 1.Turnu Magurele si/sau Calafat va fi luata in consideratie atunci cand traficul o va cere. Partea sudica a coridorului IV. Proiectul a fost evaluat favorabil ca fiind fezabil de catre firma JTCA (Japon Transport Cooperation Association). ECU pentru proiecte in infrastructura din Romania si cel putin 50% pentru infrastrucutra feroviara. s-a reusit obtinerea finantarii prin Banca Europeana de Investitii pe baza elementelor unor studii care au evidentiat starea reala existenta pe teren. Transportul feroviar care consuma de trei ori mai putin combustibil pentru aceeasi prestatie de transport polueaza in aceeasi masura mai putin mediul.Constanta. Pentru reabilitarea tronsonului Bucuresti . in lungime de 170 km.Brasov. Politica Guvernului este aceea a tratarii echilibrate a modurilor de transport feroviar si rutier. pe circa o cincime din lungimea totala a retele (1891 km din 11187 km) se deruleaza aproape o jumatate din traficul total. Este necesar ca in anii 1999-2000 sa finalizam cel putin toate studiile de fezabilitate pentru coridoarele IV si IX pentru a avea un portofoliu de studii mature care sa poata fi pus la dispozitie pentru evaluarea de catre Uniunea Europeana. . din taxe si impozite pe combustibil si altele. Importanta coridoarelor IV si IX in structura traficului derulat pe reteaua CFR si necesitatea reabilitarii lor rezida din faptul ca.Pentru tronsonul Bucuresti . tinand seama de impactul social si de mediu al transporturilor va trebui sa fie si acesta repartizat echilibrat. Arad .Craiova . . O retea de transport durabila are in vedere in toata Uniunea Europeana dezvoltarea cu precadere a transportului feroviar.n total. din care. In acest context este de mentionat agresivitatea promovarii unor lucrari de modernizare pentru rutele feroviare concurente care pornesc din Varna. la concurenta cu celelalte tari s-ar putea obtine 50-100 mil.

doar 2% dintre acestea "datorandu-se" caii ferate. este esentiala alinierea la aceste tendinte in dezvoltarea transporturilor feroviare. poluare. procedeele de protectie a mediului. schimbari climatice. Pentru Romania. Uniune Europeana si fiecare stat membru acorda o atentie particulara dezvoltarii cu preponderenta a acestui mod de transport. in ansamblu. prin programe proprii de cercetare. De aceea. aglomerari) suportate de comunitate sunt imputabile traficului rutier.Anul Volum RKlinii (km) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 700 600 600 600 600 600 600 100 100 100 100 100 100 Volum lucrri reabilitare coridoare (km) Total (km) 700 700 700 700 700 700 700 Astazi tendinta este spre o integrare si mai accentuata a sistemelor feroviare care sa duca la o interoperabilitate completa si la o participare concurentiala a operatorilor feroviari internationali. Romania nu poate sta deoparte nici de data aceasta. O solutie eficienta pentru obtinerea unor reduceri substantiale ale emisiilor nocive in sectorul de transporturi este aceea de a atrage la calea ferat un volum cat mai mare din traficul rutier. ca tara asociata la Uniunea Europeana. In cadrul Directivei 440/1991 a Uniunii Europene se mentioneaza ca transportul feroviar constituie "un element vital al sectorului de transporturi al Comunitatii". Calitatile transportului feroviar in ceea ce priveste protectia mediului sunt deja demonstrate. Calea Ferat . . zgomot. sa continue imbunatatirea randamentului energetic si sa dezvolte.o op iune pentru salvarea mediului inconjur tor Industria si societ ile feroviare se straduiesc. strategii si programe concrete. de aceea mentinerea relatiilor existente este vitala. cat si in legi. Studiile privind costurile externe ale transporturilor realizate de catre Infras/IWW pentru Europa au aratat ca mai mult de 92% din costurile efectelor negative (accidente. fapt reflectat atat in declaratiile politice.

sunt: modificarile climatice. . care si-au fixat anumite obiective pentru a limita efectele negative asupra mediului si pentru a le preveni aparitia pe viitor. revine tuturor persoanelor juridice.adoptarea politicilor de mediu in cadrul programelor de dezvoltare. europene sau mondiale. Astfel. parte integranta a Europei. In conformitate cu programul comunitar de politica si de actiune pentru mediu si de dezvoltare durabila si ecologica Spre o dezvoltare durabila.Calea ferat . pe plan european si mondial. ceea ce presupune integrarea activitatii de protectie a mediului (managementul mediului) in toate politicile.poluarea mediului. fie ele nationale. iar strategia de mediu in domeniu trebuie sa fie astfel conceputa incat sa concorde cu strategia de restructurare si dezvoltare a transporturilor. In acest sens. prioritatile din domeniul mediului. problema generarii si a indepartarii deseurilor.elaborarea de norme si standarde proprii armonizate cu reglementarile internationale. conform Legii 137/95 . . se pot face numai in conditiile respectarii normelor interne si internationale privind protectia mediului. diminuarea resurselor naturale si a diversitatii biologice. acidifierea si poluarea aerului.republicata in anul 2000. si favorizant . elaborat de Consiliul Comunitatii Europene in 1993. pentru a se elabora o strategie trebuie sa se tina cont de doi factori: restrictiv . politica de mediu a transporturilor feroviare este in concordanta cu politica generala de mediu a transporturilor din Romania. strategia de protectie a mediului in transportul feroviar urmareste realizarea cadrului ecologic care sa conduca la o mobilitate durabila. deci si Companiei Nationale de Cai Ferate CFR . In scopul asigurarii unei dezvoltari durabile. printre modalitatile de implementare a elementelor strategice care stau la baza legii mediului se evidentiaza: . Modernizarea sistemului de transport feroviar si racordarea retelei feroviare romanesti la cea europeana. epuizarea si poluarea resurselor de apa. Aspectul global al politicii de mediu impune faptul ca in luarea tuturor deciziilor trebuie sa se aiba in vedere in primul rand impactul acestora asupra mediului.SA. "protectorul" mediului inconjurator Protejarea mediului inconjurator reprezinta o prioritate in activitatea diverselor instante politice. Insa. Responsabilitatea privind protectia mediului. la nivelul exigentelor acesteia. este confruntata cu aceleasi probleme de mediu. in contextul sustinerii restructurarii si a dezvoltarii transporturilor in conditiile tranzitiei spre o economie de piata si de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.lipsa poluarii industriale. la care se adauga cele specifice fiecarui domeniu. la orice nivel. Tara noastra.

aer). iar la nivel regional functioneaza laboratoare de protectia mediului. prin urmarirea in permanenta a surselor de poluare (deseuri.SA se confrunta in continuare cu vechea problema a depozitarii deseurilor menajere de-a . Cu toate eforturile depuse in ceea ce priveste colaborarea cu primariile localitatilor riverane. ca utilizator si in baza autorizatiei de gospodarire a apelor. modurile de transport care utilizeaza combustibili lichizi contribuie cu 75% la poluarea atmosferei cu emisii de oxid de carbon si hidrocarburi oxozi de azot.SA are deja incheiate contracte cu societati specializate in transportul si gestionarea deseurilor menajere. cu aplicabilitate prioritara pe coridoarele paneuropene de transport feroviar. sa urmareasca eficienta acestora prin analize de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate. la nivel central. intretinerea si exploatarea statiilor si a instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata. Aer Poluarea atmosferica reprezinta principala sursa de impact al transporturilor asupra mediului. ‡ Promovarea procedurilor specifice de evaluare a impactului transportului feroviar asupra mediului. ‡ sa asigure realizarea. substante periculoase. are urmatoarele obligatii: ‡ sa reduca poluantii evacuati o data cu apele uzate si sa recupereze substantele utile din apele uzate si din namoluri. accidente. in scopul armonizarii legislative in domeniu.In cadrul CFR . apa. ‡ Prevenirea si reducerea poluarii solului si a apelor. ‡ sa intocmeasca planuri pentru prevenirea si combaterea poluarilor accidentale si sa se doteze cu mijloace specifice de protectie pentru cazuri de poluare accidentala. Factori de mediu Apa Calea Ferat Român . Global. limite prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor. zgomot si vibratii).SA. Compania Nationala de Cai Ferate CFR . activitatea de protectie a mediului reprezinta una dintre atributiile Serviciului Calitate Meteorologie Protectia Mediului (SCMPM). Obiectivele ecologice pe termen scurt ale companiei sunt: ‡ Implementarea automonitorizarii factorilor de mediu (sol. Sol Compania Nationala de Cai Ferate CFR .

155/1999 . care reprezinta si cadrul general de actiune al strategiei de mediu a transportului feroviar. de patru ori mai multa energie decat un tren de mare viteza. totodata. laboratoarele regionale de protectia mediului au asigurate sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si a proceselor tehnologice. Potrivit legislatiei in vigoare .SA poate fi sanctionata contraventional de catre agentiile teritoriale de mediu. dupa tipul si natura poluantilor. dar si un antidot al epuizarii resurselor naturale neregenerabile si. Conform Strategiei protectiei mediului in Romania.surs a diminu rii polu rii mediului În rile membre OCDE.Ordonanta nr. prin introducerea trenului de mare viteza atat in Europa. Poluarea chimica este produsa de efluenti emanati de mijloacele de transport. ceea ce inseamna o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare decat cea a transportului rutier. la o mobilitate si o viteza ridicate. iar mediul de propagare a poluantilor pot fi aerul. Intre toate efectele ingrijoratoare care se "abat" asupra mediului produse prin exploatarea mijloacelor de transport feroviar ar fi emanatiile de gaze in atmosfera. Hotararea de Guvern nr. care in viitor vor consuma pe calator/km de 2. fata de transportul rutier si cel aerian. exista trei moduri de poluare: chimica.5 si. Trebuie amintit faptul ca. un factor al mentinerii echilibrului sistemelor ecologice. fizica si biologica. 33/1995. dar si pentru analiza si controlul poluantilor pe raza de incidenta a activitatilor desfasurate. In vederea evitarii riscurilor tehnologice si a eliberarii accidentale de poluanti. deversarile de poluanti in apa si sol. Dar. se va inregistra o economie de energie de circa 4%. substante petroliere si substante organice. Rezultatele acestor analize sunt comunicate conducerii regionalelor respective in scopul adoptarii deciziilor necesare remedierii eventualelor neincadrari in normativele existente. tinand cont .lungul caii ferate. respectiv. ceea ce inseamna ca CFR . obiectivele ecologice strategice generale decurg din sarcinile ce revin tarii noastre privind rezolvarea problemelor de mediu. obligatia tuturor agentilor economici este de a presta activitatea specifica in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului inconjurator. Cunoscut este faptul ca gestionarea si reciclarea deseurilor reprezinta o sursa de reducere a poluarii solului. consumul de energie in transport este de trei ori mai mare decat in alte sectoare. Transportul feroviar necesita astazi un consum de doar 15-20% din energia destinata transporturilor. Reducerea consumurilor . apa sau solul. cat si in Romania.

asigurarea interoperabilitatii cu sistemele de transport feroviar european prin alinierea la parametrii tehnici si operationali ai acestuia. ce cuprinde inventarul problemelor de impact.consum redus de energie. dar si de transportare a marfurilor in cele mai bune conditii. aspectul local al impactului transportului asupra mediului.de: impactul la scara globala al problemelor de mediu. politicile de mediu.ne dau dreptul sa-l consideram modul ideal de calatorie.09.reabilitarea infrastructurii feroviare la nivelul parametrilor proiectati si de siguranta a circulatiei. aspectul abordarii intermodale prin care sunt evaluate problemele de mediu pentru a se evidentia avantajele pe care le poate prezenta un mod de transport sau altul din punct de vedere al impactului asupra mediului. INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL FEROVIAR Indicatorul statistic Marfuri transportate (mii tone) din care: -national -international -tranzit Parcursul de exploatare net (mii tone . automonitorizarea factorilor de mediu si reglementarea obligatorie a activitatilor desfasurate in toate unitatile de baza cu impact semnificativ sau potential asupra mediului. modernizarea infrastructurii feroviare prin utilizarea intr-o masura sporita a productiei autohtone de repere realizate la standarde europene -.2006 69175 50669 54087 39621 14107 10627 981 421 17499231 11765446 16582379 11667566 2005 8981116 10880012 11237718 12977697 .km) Parcursul tarifar al marfurilor (mii tone-km) din care: -national 2003 2004 71411 72738 54026 51130 16559 20929 826 679 16942161 18426328 15039163 17021785 01. cu prioritate pe coridoarele paneuropene care traverseaza si teritoriul Romaniei.30. aspectul integrarii in sistemul european de transport. Avantajele pe care le prezinta transportul feroviar . prin obiectivele generale stabilite . Ca o concluzie a celor scrise anterior. afectarea minima a factorilor de mediu si nivel ridicat de siguranta . urmareste realizarea unui cadru ecologic in contextul restructurarii si al dezvoltarii transportului feroviar. putem spune ca strategia de mediu a CNCF CFR SA. ceea ce impune respectarea normelor internationale de protectie a mediului si evaluarea impactului activitatii de transport asupra mediului prin gama de indicatori specifici. Anexa 1.01.

-international -tranzit Pasageri transportati (mii pasageri) din care: -national -international Parcursul pasagerilor (mii pasageri ± km) din care: -national -international Distanta medie de transport a pasagerilor (km) Parcursul trenurilor (mii tren km) Parcursul locomotivelor (mii km) Parcursul automotoarelor (mii km) Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfa (km / zi) Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de pasageri (km / zi) Viteza medie comerciala a trenurilor de marfa (km / h) Viteza medie comerciala a trenurilor de pasageri (km / h) Lungimea desfasurata a cailor ferate (km) Lungimea desfasurata cu ecartament normal (km) Lungimea desfasurata cu ecartament ingust (km) Lungimea desfasurata cu ecartament larg (km) Lungimea simpla a liniilor de cale farata in exploatare (km) Lungimea simpla a liniilor de cale farata in exploatare cu ecartament normal (km) Lungimea simpla a liniilor de cale farata in exploatare cu ecartament larg (km) Locomotive in inventar (buc) Automotoare si rame electrice in inventar (buc) Vagoane de marfa in inventar (buc) Containere in inventar (buc) Vagoane de pasageri in inventar (buc) 3801795 357356 94810 94302 508 8528851 8378346 150505 90 95590 97628 6427 60 5419164 364903 99434 98914 520 8638293 8480276 158017 87 101296 99127 13126 65 3072791 531891 92424 91943 481 7984959 7840981 143978 86 132801 97532 15747 71 2452424 234026 70954 70593 361 6152603 6043821 108782 87 80661 72916 14340 66 440 450 454 420 24 27 27 28 45 46 45 44 21358 20917 350 91 11077 10946 57 3188 201 64758 6306 5560 21360 20911 354 95 11053 10914 61 2059 218 60964 4642 5584 21228 20777 356 95 10948 10816 57 2061 248 58951 3570 5523 * * * * * * * * * * * * .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING TRANSPORTUL FEROVIAR IN ROMANIA grupa 1759 seria B.an IV BUCURESTI 2007 .

.

Ed. 2003.Meteor Press. Bebe Negoescu ÄGeografia Economic . 2004. pg. ³Geografie economic mondial ´. Bebe Negoescu ÄGeografia Transporturilor´.235 http//www.352.mt. iii iv v vi . www. 1997.115. Ed.Resursele Terrei´.traficmedia. Economic .ro Vl sceanu Gheorghe. Ed.Meteor Press. pg. pag.mt.ro-geosreategia c ilor de transport Vl sceanu Gheorghe.i ii Negu Silviu. Bucure ti.ro http//www.