CRE TEREA BOVINELOR PENTRU PRODUC IA DE CARNE

Cap I. IMPORTAN
I.1. IMPORTAN

A CRE TERII BOVINELOR 

Cre terea bovinelor este o activitate tradi ional a rii;  Diversitatea produc iilor pe care le realizeaz , consumul redus de energie i natura furajelor pe care le consum , confer cre terii i exploat rii bovinelor caracterul unei activita i durabile i de perspectiv ;  Exist posibilitatea realiz rii de export de carne de bovine care s aduc venituri mari produc torilor.  Sursa pentru schimburile comerciale.  Asigur stabilitatea for ei de munc în zona rural i montan . Bovinele au o importan social-economic , sanitar , biologic i ecologic de prim ordin în economia multor state. Ele furnizeaz un volum mare de produse animaliere, de cert importan pentru consumul popula iei i pentru industria prelucratoare. Astfel, bovinele furnizeaz 96% din cantitatea total de lapte ce se consum pe glob, 33% din cea de carne i 90% din totalul pieilor grele, de bun calitate, ce se utilizeaz în industria prelucratoare. Carnea i produsele din carne reprezint surse importante de energie, proteine, minerale, vitamine, aminoacizi esen iali necesari pentru buna func ionare a mecanismelor fiziologice umane i pentru p strarea s n t ii. Se poate aprecia c , o bovin , în condi ii normale de exploatare, poate sa asigure necesarul optim de carne pentru 6-8 locuitori, iar lapte pentru 10-15 locuitori. Un litru de lapte are valoarea nutritiv echivalent cu 600g carne de vac , 750g carne de vi el, 400g carne de porc, 500g peste, 9 ou , 100g brânz , 125g pâine, 100g miere, 1400g mere i 2400g varz . Bovinele furnizeaz materie prim necesar industriei laptelui i c rnii pentru ob inerea produselor carnate i lactate. În afar de carne, în alimenta ie se folose te i cel de al treilea sfert (ficat, creier, inim , pulmon, splin , limb , testicole, uger, burt , buze i seu). De asemenea, se folose te i sângele, atât ca atare, pentru unele preparate din carne, cât i pentru faina de sânge, plasma uscat etc. Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente. Pielea constituie materie prim pentru industria piel riei, din oase se prepar faina de oase i cleiuri pentru folosin e diverse.

lucern . I. cartofi i sfecl de zah r. în alimenta ie.  Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produc iei marf la export. acestea las în sol cantit i importante de azot.  Integrarea activit ii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele i standardele UE. ele furnizând 70% din îngra mintele organice utilizate în agricultur . ghizdei.  Promovarea activit ii de ameliorare a efectivelor de bovine în direc ia m ririi i îmbun t irii produc iei de carne. I. ca surse de protein pentru rumegatoare. soia. 20-30 kg fosfor i 80-90 kg potasiu. de la o singur bovin ob inându-se pe an 100 kg azot. .  Stimularea organiz rii de exploata ii competitive i eficiente în zona rural i montan . dup datele statistice actuale i o corela ie între densitatea bovinelor pe 100 hectare teren arabil i produc ia de grâu.  Asigurarea condi iilor necesare exterioriz rii poten ialului de produc ie al animalului.3. în vederea reprezent rii intereselor în rela iile cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor finite.  Ameliorarea efectivelor de taurine pentru produc ia de carne. în vederea reprezent rii intereselor în rela ie cu furnizorii de imputuri i beneficiari ai produselor finite. sparcet .  Stimularea cre terii efectivelor în zonele montane care prezint oportunit i în cre terea taurinelor.2. maz re.  Sporirea veniturilor proprii i trecerea de la autoconsum la produc ia comercial .  Cre terea efectivului matc i a natalit ii în vederea cre terii efectivului de tineret bovin destinat îngr rii i sacrific rii la greuta i optime. Exist .  Stimularea organiz rii exploata iilor în asocia ii. PROGRAM PENTRU SUS INEREA C RNII DE VIT I VITEL  Stimularea organiz rii în exploata iilor sau asocia ii.Taurinele produc mari cantit i de dejec ii: 8-12 tone / 1 UVM. Prin necesitatea cultiv rii plantelor ameliorative: trifoi. OBIECTIVE URM RITE:  Cre terea greut ii de sacrificare va determina randament ridicat de carne în carcas . Mai trebuie precizat. c bovinele concureaz cel mai pu in omul. circa 100150 kg.

ÎN ROMÂNIA A) Avantaje ale cre terii raselor de carne: 1. Cei de la abator pl tesc deocamdat o carcas dintr-o ras de carne la fel ca o carcas obi nuit . Pre ul pl tit de cei care achizi ioneaz animale pentru abatoare (în special greci i italieni) este de circa 2-3 ori mai mare decât pre ul pl tit pentru animalele din rasele autohtone. Este o activitate mai u or de dimensionat (ca efectiv) i se poate combina de c tre cresc tor cu o slujb de zi. Investi ii reduse în dot rile fermei.4. de slab calitate. B) Dezavantaje sau probleme poten iale în dezvoltarea unei astfel de afaceri: 1. .  Sus inerea financiar pentru echilibrarea pre ului de valorificare la producator cu cel realizat în UE. 6. 4. AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE ACTIVIT II. deoarece îngrijirea animalelor nu ocup timp mult i nici nu este nevoie de efort prea mare pentru a între ine câteva animale. 8. prin analiza exportului de animale vii i import carne congelat vit .5. Cerere crescut i insuficient acoperit pe pia a european . sanitar-veterinare mai u or de respectat. Fluxul de numerar din activitate (adic se încaseaz bani 1-2 ori pe an) poate pune probleme fermierilor. Valorificarea animalelor se poate efectua în 1 . Din acest motiv carnea de calitate nu se poate diferen ia de cea congelat .  Sus inerea i relansarea sectorului are în vedere cre terea cantitativ i calitativ a produc iei de carne de bovin .. Efort foarte redus de îngrijire al animalelor. 2 reprize anuale ceea ce reduce durerea de cap legat de desfacerea produc iei agricole (cum ar fi vânzarea laptelui). 3. Asta rezult i din balan a comercial a României. pentru carne de vit de calitate.  Alinierea la standardele Comunit ii Europene privind modul de acordare a subven iilor i de clasificare a carcaselor. deoarece folosesc toat carnea la prepararea mezelurilor. Gradul redus de tehnicizare a activit ii. 2. 7. Nu exist o pia româneasc preg tit pentru carne de vit de calitate. I. turism rural etc. OBIECTIVE DE REABILITARE I REDRESARE PE TERMEN MEDIU LUNG I  Relansarea acestui sector în vederea asigur rii necesarului de carne pentru consumul popula iei.I. Condi ii sanitare. 5. 2.

culoarea neagr (figura al turat ). Rasa ABERDEEN ANGUS II. S-a format în secolul al XVIIIlea prin selec ionarea taurinelor locale din cele dou comitate. larg (68%) i adînc (57%) i membrele scurte. Argentina. Japonia. ORIGINE. Danemarca. talia relativ mic (117-125 cm). Africa de Sud etc. Necesit folosin a unei suprafe e de p une a c rei achizi ionare sau amenajare poate fi costisitoare. Rasa se caracterizeaz prin constitu ie fin . 4. gros. pielea groas .1.A. trunchi cilindric. Uruguay. cu capacitate bun de al ptare. cu un raport carne-os . realizând sporuri mari de cre tere (peste 1000 g/zi). deoarece are scheletul axial i musculatura foarte dezvoltate. dar este mai pu in rezistent la temperatur ridicat . realizeaz p sunat selectiv i necesit multe concentrate în ra ie. gât scurt. Cap II.S. asociat cu consangvinizarea. robust .) i extraeuropene (Canada. Brazilia. Germania. De fapt procurarea (folosin a) unui teren adecvat (p une) este cheia investi iei. de culoare neagr i infuzia cu Beef Shorthorn. adînc posterior.). f t ri eutocice. II. S. A fost recunoscut ca ras numai în 1835 i ÄHerdboock´-ul a fost deschis în 1862. În produc ia de carne se comport foarte bine.U. EFECTIV I R SPÂNDIRE Aceast ras este originar din nord-estul Sco iei. Noua Zeeland . întrucît este foarte precoce.3. scheletul periferic redus. Are cap scurt. S-a r spândit în Marea Britanie (de ine circa 8% din efectiv). foarte lung. îns masa corporal mare (500-600 kg). sub iri. bun capacitate de valorificare a hranei.2. p rul scurt.R. neted i m t sos. Fran a etc. ereditate puternic . precum i în alte rii europene (U. format corporal mare (125%). f r coarne. România. FORMARE. moale i afînat . randament de 67-68% i furnizeaz carne de calitate superioar într-o propor ie ridicat . de talie mic .afînat .S.. Lipsa unor tradi ii i experien ei speciali tilor în domeniu. CARACTERE MORFOLOGICE I ÎNSU IRI FUNC IONALE Rasa Aberdeen Angus exprim în cel mai înalt grad tipul de carne. Australia. dar musculoase în partea lor superioar . structurarea în linii i cre terea dirijat . masivitate pronun at (164%). fiind marmorat i perselat ..

CARACTERE MORFOLOGICE I ÎNSU IRI FUNC IONALE Rasa Santa Gertruda se caracterizeaz prin: tip morfologic de carne.3. avînd 5/8 sînge Shorthorn i ¾ sînge Brahman. în perioada 19581961. asociat cu selec ia riguroas . Gir. cu scopul de a produce tauri necesari încruci rilor simple i complexe. A dat rezultate bune în special în încruci rile cu rasele Brun i Rosie Dobrogean . Black etc. dar cu rasele de lapte d rezultate mai slabe. Rasa SANTA GERTUDA III. în peste 45 ri. Highland. Din ara de origine s-a r spândit pe toate continentele. Are perspective de cre tere datorit calit ilor intrinseci de carne. ROL BIOLOGIC I PERSPECTIVE are cre te indicele Rasa Aberdeen Angus constituie un izvor biologic important de carne. Red Angus. Rasa Aberdeen Angus s-a introdus la noi în ar din Canada. EFECTIV I R SPÂNDIRE Este o ras tauro-indic . Cap III. Kirghiz . ORIGINE. În acela i timp.). dar nu s-a aclimatizat prea bine. S-a utilizat pentru ameliorarea i formarea diferitelor rase (Dexter. Lincoln. Sindhi). efectiv crescut la ferma Boiu. Havaian .1. Kerrz. S-a format în secolul nostru. Kazah . cu Beef Shorthorn. dar mai longiliniu. în num r de 29 junici i 2 tauri. cu musculatura dezvoltat i rotunjit . III. Kalmuc .2.foarte favorabil (5:1). Guzerat. Jamaican . Welsh Black. II. originar din sudul Texasului. Barzona. prin încruci area Zebului Brahman (Nellore. dezvoltarea corporal eumetric (talia . FORMARE. Are neajunsul c la un grad avansat de îngr seu. asigurând îmbun t irea precocit ii i calit ii c rnii i sporirea acesteia. se folose te ca atare i în încruci ri industriale simple i complexe. Brangus.

Randamentul la t iere este de 65% cu raportul carne-oase foarte favorabil (5:1). realizând o precocitate ridicat . ROL BIOLOGIC I PERSPECTIVE DE CRE TERE Ras de carne de importan universal . Marchigiana-Ma. conforma ia corect (cap u or alungit. Barzona. s-a importat material seminal i de la rasele de carne italiene ti (Chianina-Chi. Romagnola-Ro i Piemontez -Pi). posedând un mecanism de termoreglare aproape perfect. prev zut cu cocoa cervico. larg i adînc.C. cît i prin încruci are. marmorat i perselat .P. Rezultatele încruci rilor atest capacitatea combinativ dintre rasa B l at i aceste rase de carne. Târgu-Mure pentru încruci area cu B l at Româneasc . Are o mare capacitate de adaptare la climat diferit.toracal . în scopul form rii ÄVacii de carne´. manifest rezisten mare la boli tropicale. putându-se îngr a pe p une sau cu nutre uri voluminoase. capacitate mare de valorificare i asimilare a furajelor din zona tropical i rezisten deosebit la lipsa de ap . împreun cu cel provenit de la rasa Charolaise s-a folosit la S. Metizo). membre puternice) i culoare ro ie. spor de cre tere de peste 1000g. carnea este fin . Are perspective de dezvoltare. În ara noastr . produ ii ob inu i fiind rezisten i. În produc ia de carne se comport foarte bine. folosit în ras curat . pu in preten io i la ad postire i cu aptitudini bune de carne: greutatea la sacrificare.128-134 cm i masa corporal 525-600 kg).B. dar la animalele îngr ate cre te indicele seu. capabili s valorifice superior furajele de volum. A participat la formarea de noi rase i popula ii de carne (Retinita.3. se adapteaz bine la între inerea liber . la vârsta . gât scurt. III. trunchi lung.C. nefiind concurat în zona tropical . Acesta. f r concentrate. cu prec dere pentru zonele tropicale.

cadrul corporal 2. IV.2. Cap IV. larg i adînc ± . a carcasei de 220-258 kg. la vaci. Formarea ³Vacii de carne´ este în curs de realizare. Efectivul mondial total de peste 2. ORIGINE.lea. folosindu-se încruci area taurinelor locale cu Beef Shorthorn. volum corporal 0. format corporal 124%) i conforma ie corect (cap mare i larg.de 37-38 luni.74 m3. selec ia consangvinizarea.3 m2. CARACTERE MORFOLOGICE I ÎNSU IRI FUNC IONALE Rasa Charolaise se caracterizeaz prin: tip morfologic de carne. de 135 cm i masa corporal de 750-800 kg.1. trunchi cilindric. EFECTIV I R SPÂNDIRE Este originar din Fran a. potrivirea perechilor i condi ii bune de cre tere.5 milioane capete. masivitate 155%. FORMARE.7%. Rasa CHAROLAISE IV. lung. este de 433-496 kg. randamentul la t iere 51. fiind r spândit în peste 70 ri ale lumii de pe toate continentele. dezvoltare hipermetric (talia. Începutul form rii rasei dateaz de la mijlocul secolului al XVIII.5-54. foarte gros. gât scurt.

De asemenea. valorific foarte bine p unea.3. în special masculii . rezisten la boli i intemperii.55% cu musculatura foarte dezvoltat i membre groase). Este rasa care se îngra bine pe p une cu finisare la ad post. Animalele adulte îngr ate ating greut i mari. indici de reproduc ie ridicat. 1). carnea are însu iri fizice i organoleptice excelente. Vac de ras Charolaise Are constitu ie robust . ROL BIOLOGIC I PERSPECTIVE DE CRE TERE Este o ras de importan universal . 1. ondulat (fig. dar f t rile sunt distotice în bun m sur (7-14%). randamentul la t iere este de peste 60%. Se folose te ca atare sau în încruci ri . iar la 16 luni de peste 600 kg. de peste 1300 kg. carcasele sunt mari. rusticitate. Manifest aptitudini remarcabile de adaptabilitate. cu un spor de peste 1100 g/zi. consecutiv unui spor de 1371 g/zi. comportament blînd. reprezentând un rezervor genetic important pentru sporirea produc iei de carne. culoarea este alb -murdar. masa corporal la 1 an de apoape 500 kg. asceast ras manifest aptitudini deosebite pentru produc ia de carne: vacile au capacitate bun de al ptare. Fig. pielea este groas i p rul abundent. precocitate foarte bun . vitalitate. IV. cu ponderea c rnii în carcas de peste 80%. temperament vioi.

În ara noastr s-au importat. consecutiv îngr rii. robuste i aptitudini de îngr are. îns la rasa B l at Româneasc . Ngoundere-MontBeliard etc.U. Brun i B l at Româneasc ). australian i african. De asemenea. Rasa Charolaise s-a folosit la încruci ri industriale simple i multiple. s-a folosit la SCPCB Tîrgu-Mure la formarea ÄVacii de carne´. utilizându-se încruci area cu rasele Devon.. cu rezultate foarte bune în produc ia de carne. ORIGINE.1. cu rasele locale ameliorate (Ro ie Dobrogean . S-a format în secolul al XIX-lea. Canada. repartizate la I. Argentina. Rasa HEREFORD V.). 62 animale (39 junici i 23 tauri). asociat cu selec ia.. ocupând primul loc dintre rasele de carne.S. Canchin. A participat la formarea mai multor rase i popula ii de carne (Belgian. încruci ate cu taurinele olandeze-Groning. s-a înregistrat o influen mare a distociilor. Cap V.R. Cri i SEMTEST. r spândindu-se în o serie de ri de pe continentul european (U. White Blue. Uruguay). Red Poll i Aberdeen Angus. EFECTIV I R SPÂNDIRE Aceast ras provine din taurinele locale din comitatul Hereford ( ara Galilor). .A. structurarea în linii i condi ii optime de cre tere. Efectivul în Marea Britanie reprezint circa 18%. România.S. Shorthorn. Charbray.) i la ameliorarea rasei Parthenaise. renumite prin m rime. în perioada 1964 ± 1971. Germania. Are perspective deosebite de cre tere.S. -46%. Brazilia. Spania etc. american (S. FORMARE. dînd rezultate foarte bune cu rasele de lapte i mixte.A.simple i complexe.

2. astfel: capacitate mare de al ptare (circa 2000 l / lapte / lacta ie cu 4-4.2). Vac din rasa Hereford Hereford are o constitu ie robust . p uneaz bine. îns cu un indice de seu i raport carne-oase mai mari. partea superioar a gâtului. realizeaz sporuri zilnice de 800 g la p une i peste 1100 g în cazul îng rii intensive. capacitate mare de adaptare în zonele temperate i semitropicale. larg i adânc. cu tendin de frizare i de culoare ro ie. abdomenul. membre scurte. profilul brevimorf. 5. î i caut hrana cu u urin . ierneaz afar . gât scurt i gros. . CARACTERE MORFOLOGICE I ÎNSU IRI FUNC IONALE Hereford este specializat pentru carne. dezvoltare corporal bun (talia 126 cm. masa corporal 600 kg. dar capul. 5. piele groas . Manifest aptitudini foarte bune de carne. (Fig. formatul corporal dreptunghiular (124%). fiind rustic . p r bogat. Furnizeaz carne de bun calitate. membrele i coada partial albe. Fig. masiv. ³afânat ´. volumul corporal 0.V. prosper pe p uni bogate. lung. randamentul la t iere este de 60-65%. precocitate ridicat (350 -400 kg la vârsta de 1 an). masivitatea 160%. cadrul corporal 2m2).2. elastic . cu coapse i fese musculoase. are s n tate bun i ereditate puternic . trunchi paralelipipedic. moale. Se caracterizeaz prin cap scurt i larg. avînd scheletul axial i musculatura dezvoltate.67 m3.5% gr sime).

Casimcea.4. În România. Kerrz. iar administrarea nutre urilor se face în 2-3 tainuri. Bruiu. acesta se bazeaz pe folosirea prioritar a nutre ului de volum (fibroase. Barzona. Kirghiz .V. grosiere i suculente) sau a unor produse secundare din industria alimentar . Este o ras cu perspective de dezvoltare. 5. Beef Master. îngr area intensiv se grupeaz în: îngr area pentru carne alb i îngr area Baby-beef a tineretului. cu ra ii echilibrate i structurate corespunz tor cerin elor specifice fiec rei etape de vârst . Braford. Bonsmara. Se urm re te folosirea nutre urilor ieftine care se suplimenteaz cu cantit i moderate de concentrate.). Taur de ras Hereford TEHNOLOGIA DE ÎNGR SEMIINTENSIV Cap VI. În ce prive e regimul de hr nire. în num r de 1731 capete. S-a folosit la încruci ri. în perioada 1958-1961. ROL BIOLOGIC I PERSPECTIVE DE CRE TERE Hereford este o ras de o importan universal pentru produc ia de carne. de vârst i masa de valorificare. vizând realizarea unui proces de îngr are cu perfoman e de produc ie apreciabile i in condi ii de economicitate. care vizeaz . Sistemul semiintensiv întrune te o gam larg de metode. Rahmanu. B l at Româneasc i Sur de Step . îngr area tineretului a c rui valorificare se realizeaz la vârsta de peste 18 luni i la o mas corporal de 450-500 kg. în stabula ie sau în sistem mixt. Castelu i Clapoda. Majoritatea acestor metode de îngr are se caracterizeaz prin între inerea animalelor pe p une. rasele American i Havanian . care s favorizeze ob inerea unor indici tehnico-economici de produc ie cât mai ridica i. de principalii indici de produc ie i de calitatea produsului ob inut. Poll Hereford. dând rezultate bune cu rasele Pinzgau. Victoria în Texas etc. Materialul biologic supus . În func ie de tehnica îngr rii. în general. rasa Hereford a fost importat din Canada. ARE ÎN SISTEM INTENSIV I Sistemul intensiv de îngr are se caracterizeaz printr-un nivel de nutri ie intens. Fig. S-a crescut în fermele Cri . folosindu-se în ras curat la încruci ri i la formarea de noi rase i popula ii bune de carne i rezistente la intemperii (Cazah cu capul alb. pe baza de ra ii precalculate.3.

ÎNGR AREA PENTRU CARNE ALB (sau îngr area ultra-precoce a vi eilor) Are drept scop valorificarea foarte timpurie a vi eilor hr ni i în exclusivitate pe baz de lapte sau substituien i ai acestuia. precum i meti ilor dintre acestea cu rasele de carne. se repet de 3-4 ori pe an.în rcare. aplicându-se principiul Ätotul plin ± totul gol´. Al turi de substituien i de lapte. metoda a fost apoi preluat i adoptat în diferite alte ri. ultima fiind cel mai frecvent practicat . conform proiectelor elaborate i aplicate în ar . În rcarea se face cu 10 zile premerg tor transfer rii tineretului în ad posturile de faza a II-a. iar în ara noastr nu se mai practic decât în cazul unor comenzii ferme pentru export. cu sporuri medii zilnice de cre tere în greutate de 1000-1100 g. În func ie de vârsta i masa corporala la valorificare. . iar tehnologia prevede trei faze: faza I ± al ptare. VI. TEHNICA HR NIRII TAURINELOR ÎNGR ATE ÎN SISTEM INTENSIV Faza I. întrunesc capacit i de 3000-10000 capete. ÎNGR AREA BABY ² BEEF A TINERETULUI Conceput în SUA. faza a II a ± cre tere-îngr are i faza a III a ± îngr are-finisare.în rcare. Are durate de 70 zile. Cu o tehnologie specific . ameliorate i importat. de al ptare. VI. în vederea ob inerii c rnii de culoare rozsidefie. VI.1. producerea c rnii de vi el se realizeaz în unit i specializate . Vârsta de valorificare este de 380-400 zile cand se realizeaz greut i corporale de 420-450 kg. cu însu iri organoleptice seperioare. cu o capacitate dde 30-200 capete pe serie i care. în func ie de vârsta valorific rii. Trecerea în ad posturile din faza a II-a se execut pe compartimente. Preluarea vi eilor se realizeaz la vârsta de 12-15 zile. iar in ultimele 3-4 zile ale aceste faze se execut vacinarea antipasteurelic i antileptospiric . Îngr area de tip ÄBaby-Beef´ normal se realizeaz în unit i specializate care. din care 60 zile de al ptare. se administreaz la discre ie nutre uri combinate. Datorit costului ridicat de produc ie i al masei corporale de valorificare redus .îngr rii este reprezentat de tineretul mascul i cel femel reformat. reprezint o metod de îngr are a c rei pondere pe plan mondial este în continu sc dere.3. apar inând raselor mixte autohtone. ca urmare a cantit ilor sporite de carne pe care le asigur . în vederea asigur rii corespunz toare a nivelului de hr nire pe întreaga durat a acestei faze.2. acest sistem întrune te ca metode tehnologice îngr area foate precoce i cea normal . Ritmul acumul rilor medii zilnice de mas corporal trebuie s fie de 750g.

r d cinoase. care în func ie de zon are o durat de 100-150 zile. În acest scop trebuie s dispunem de paji ti permanente cu nivel ridicat de produc ie. semisiloz de leguminoase. Dup perioada de p unat. nutre combinat i supliment proteino-vitamino-mineral. în cazul între inerii în boxe colective pe durata celor trei faze i respectiv la g leat . Faza a III-a. m rimea loturilor fiind de cel mult 200-250 capete pân la vârsta de 12 luni i de 120-200 capete peste aceast vârst . eventual. Îngr area în stabula ie. cu pauz de 4-5 ore în intervalul foarte c lduros al zilei. Tineretul se grupeaz pe sexe. nu au ajuns la masa corporal de valorificare preconizat . În scopul dezvolt rii func iilor aparatului digestiv. care se administreaz într-un singur tain. Aceasta se face în ad posturi închise cu între inere legat sau liber (de preferin ). Durata zilnic de p unat este de 12-14 ore. Suprafa a de p une necesar este în func ie de nivelul de produc ie al acestuia (50-300 capete/ 100 ha).Faza a II-a. tineretul va fi hr nit la discre ie. La terminarea îngr rii. porumb siloz. Are durata de 190 zile.îngr are. reprezentate prin fânuri de bun calitate. în cazul între inerii în prim faza în cu ete individuale. unde se prefer i folosirea apei sub forma infuziei de fân. de îngr are. VI. în furajare se va pune accent pe nutre urile de volum. care s întruneasc cerin ele nutritive. În asemenea cazuri. sau se livreaz penru t iere. de cre tere. îngr area se poate continua în stabula ie. Dup depopulare. organizat în 2 reprize (diminea a i dupaamiaz ). Realizarea parametrilor de produc ie sconta i se desf oar ritmic i în aceast faz . Corespunz tor acestei faze de îngr are. în func ie de situa ie minus-variantele se trec in ad postul de recondi ionare.finisare. asigurându-se necesarul de principii nutritivi.4. în care îngr area se poate continua i dupa sezonul . în toate cazurile consumul de ma verde fiind suplimentat zilnic cu 1-2 kg nutre uri concentrate (în func ie de vârst ). atât sub raportul acumul rii de mas . diferen iat pe etape de vârst i mas corporal . asigurânduse 2-3 sortimente de nutre uri sau furaj unic. între inerea animalelor f cându-se în sistem mixt sau în tabere de var . pe categorii de vârst i mas corporal . TEHNICA SEMIINTENSIV HR NIRII TAURINELOR ÎNGR ATE ÎN SISTEM Îngr area pe p une. livrarea se face în totalitate pe întregul ad post. evitându-se constituirea de noi loturi de animale care. Apa se asigur la discre ie prin ad p tori cu nivel constant. cu recomandarea ca tineretul mascul s fie castrat la vârsta de 6-8 luni sau cel pu in cu 30 zile premerg toare scoaterii pe p une. Hr nirea se asigur la discre ie. deobicei dupa p unatul de sear . cât i al consumului de nutre uri. precum i concentrate sub form de cereale ³fulguite´ i însilozate. ad posturile sunt supuse igieniz rii mecanice i dezinfec iei în vederea unei noi popul ri.

Din aceast grup .7-1g microelemente/ 100kg mas corporal . cartoful. îns rezultate bune se ob in la vârsta de peste 12 luni. respectiv. Aceste sortimente pot participa pân la 70-80% din valoarea nutritiv a ra iei. Îngr area pe baz de alte nutre uri suculente cultivate. Ca surs se folosesc ierburile de graminee i leguminoase.9 kg i chiar mai mult. Masa verde se asigur la discre ie.5 kg nutre uri concentrate i care nu trebuie s dep ea c 20-30% din valoarea nutritiv a ra iei zilnice. cea mai larg utilizare în îngr area taurinelor o are sfecla. Se administreaz sub form tocat . De asemenea.5-3g P i 0. Semifânul se produce dup tehnica obi nuit a însiloz rii clasice. iarb de Sudan) respectiv amestecul dintre acestea i leguminoase însilozate în propor ii diferite. în func ie de vârst .5-2. Acast metod asigur sporuri medii zilnice în jur de 0. Îngr area pe baz de nutre uri însilozate. reprezentând o metod de perspectiv . cu un adaos zilnic de 1. 2. diferen a completându-se cu nutre uri fibroase i concentrate în propor ii relativ egale. la un consum specific de 7-9 U. apoi bost noasele i.N la adulte. Utilizarea semifânului i a simisilozului în îngr are conduce la ob inerea unor rezultate foarte bune i din punct de vedere economic. cu sau f r adaos de conservan i. poate avea o pondere de 25-30% din valoarea nutritiv a ra iei. depozitate în silozuri de suprafa sau de tim turn. În func ie de umiditatea nutre ului la însilozare.9 kg. Îngr area pe baz de sfecl . precum i alte categorii de graminee (sorg. În toate cazurile ponderea nutre ului însilozat nu treuie s dep easc în subperioada de îngr are 50% i cel mult 55% din valoarea nutritiv a ra iei. obi nuit în amestec cu nutre utri grosiere (tocate) în cantit i de 10-20kg/cap/zi. trebuie administrat zilnic în func ie de vârst un amestec de 5-6g Ca. În mod obi nuit. ³semifân´.N la tineret i peste 10 U. cu un consum de 7-9 U. sporadnic. îns con inutul nutre ului în momentul însiloz rii trebuie s fie de 4550% S. la un consum specific de 7-9 U. În aceste condi ii se ob in sporuri medii zilnice de 0.7-0. Vîrsta animalelor preluate pentru îngr area prin aceast metod trebuie s fie de minimum 6-7 luni. care realizeaz cea mai mare cantitate de SU pe unitatea de suprafa cultivat .N. iar pentru semisiloz de 55-60% S.U.de var .8-0. Îngr area pe baz de nutre uri însilozate cu umiditate sc zut .U. Cel mai frecvent utilizate sunt porumbul însilozat în faza de lapte-cear cu cel mult 65% umiditate. acest sortiment este cunoscut sub denumirea de Äsemisiloz´ i. diferen a de 20-30% fiind reprezentat de nutre uri concentrate combinate. Prin aceast metod se ob in sporuri medii zilnice de 0.N. care se completeaz .9 kg.. În acest scop se poate folosi sfecla furajer i mai ales semizaharat .

câte 20-25% fiecare. împreun cu care asigur cca. reprezentând între 23-33% din valoarea ra iei. diferen a fiind completat în propor ie de 10-20% cu alte suculente i cu nutre concentrat i fibros. În vederea îmbun t irii valorii energetice i proteice a acestor sortimente de nutre uri. sau prin alte sisteme speciale de transport. Diferen a se asigur în propor ii mai mult sau mai putin egale cu fibroase i concentrate. sub form tocat i preferabil sub form granulat sau brichetat . bost noase. la un consum specific de 8-9 UN pentru tineret. Diferen a fa de valoarea ra iei se asigur pe seama nutre urilor suculente i concentrate în propor ii egale. Acest nutre se administreaz sub form tocat .9 kg. în propor ii egale. adaosul de uree corespunde unor cantit i precalculate de 30-35g / 100 kg masa corporal .7-0. Îngr area pe baz de nutre uri fibroase sau grosiere. Poate reprezenta 30-40% din valoare ra iei zilnice. Nutre ul fibros i cel grosier poate reprezenta 50-60% din valoarea ra iilor. cu adaos de melas i uree. cartofi etc. Aceast îngr are se practic mai ales în cazul bovinelor adulte i al tineretului mai avansat în vârst . se practic adaosul de melas i de uree. în cantit i de 10-20 kg/zi/cap. respectiv. se pot realiza sporuri medii zilnice de 0. În general. a c ror unic posibilitate de valorificare este în furajarea animalelor. Îngr are pe baz de t i ei de sfecl i borhoturi. în func ie de natura subproduselor vegetale. diferen a acoperindu-se cu nutre fibros i concentrat. este asem n toare cu cea precedent poate combina dup acelea i principii. cu gulii furajere sau cartofi. fa de care .pân la 50-60% cu nutre însilozat sau cu alte suculente (gulii. preferabil peste 18-24 luni.). între 10-20 kg la tineret (în func ie de vîrst ). i se Îngr area pe baz de cartofi este pu in utilizat la taurine. rezultate în urma prelucr rii industriale a unor produse vegetale. În aceste condi ii. Aceast metod reprezint un procedeu mai vechi. În general. Cartofii se administreaz sub form tocat . Borhoturile reprezint produe cu un con inut ridicat în ap . Îngr area pe baz de bost noase. fiind administrate ca atare. Se recomand a se folosi în combina ie cu sfecla de zah r. nutre urile grosiere în zonele de câmpie. singur sau în amestec cu nutre grosier la rândul lui tocat. 60% din valoarea ra iei. acestea sunt aduse în ferm direct prin conducte. cu aplicabilitate în unit ile zootehnice din zona de deal i submontan sau a celor cu suprafe e întinse de pajisti unde furajul de baz îl reprezint fânul i. aceste îngr torii se organizeaz în apropierea întreprinderilor de industrie alimentar de unde. Îngr are pe baz de gulii furajere.

Cu aplicabilitate în zona colinar i în cea de câmpie. care se introduce pe p une la vârsta de 14-18 luni.5. f r nici un adaos de nutre uri concentrate. Îngr area pe baz de nutre uri fibroase cu adaos de concentrate. pe categorii de vârst i mas corporal . se dilueaz cu ap în acela i raport (1/9). în medie. respectiv f t rile de prim var . care se supune îngr rii la v rsta de 24 luni. În func ie de condi iile zonale. aceast metod are la baz utilizarea nutre ului fibros în procent de 40-50% din valoarea nutritiv a ra iei. diferen fiind completat cu nutre uri concentrate i suculente în propor ii mai mult sau mai pu in egale. în general. la rândul lui. în care preluarea tineretului se poate face imediat dup în rcare. îngr area se poate continua în stabula ie. . Îngr area mânza ilor i a tineretului femel reformat pe p une. mai multe metode care. la rândul s u. sau cel putin cu 90 zile premerg toare introducerii lor pe p une. amestec care. În cazul când animalele.40. la sfâr itul perioadei. în bazine speciale cu 12-24 ore înainte de administrare.4-0. Valorificarea se face pentru tineret la mase corporale de peste 400 kg. separate pe sexe.6 kg masa corporal .cantitatea de melas se asigur în raport de 1/9. mai mult sau mai pu in îmbun t ite. amestecul f cânduse pe tainuri. în vârst de peste 12 luni. în general pe paji ti naturale. VI. cu referire la tineretul din f t rile din toamn . durata îngr rii este de 5-6 luni. Tineretul mascul destinat acestui sistem de îngr are trebuie supus castr rii la vârsta de 5-7 luni. se adaug nutre ului fibros sau grosier tocat în propor ie de 50-60% din masa acestuia. de 0. Ritmul acumul rilor medii zilnice de mas corporal este. Reprezint o metod de îngr are f r restric ii de vârst . realizeaz o mas corporal sub cea dorit . îns la vârste mai mari de 24 luni. Organizarea îngr rii se face în turme de 50-200 capete. În mod obi nuit se realizeaz acumul ri medii zilnice de 0. Nutre urile concentrate se pot folosi sub forma de amestecuri. Se ralizeaz acumul ri medii zilnice de mas corporal de 800-1000 g la un consum specific de 7-9 UN. se bazeaz pe între inerea animalelor pe p uni naturale. În acest sestem se utilizeaz tineretul din rasele autohtone. Tehnica de îngr are în acest sistem se bazeaz aproape în exclusivitate pe masa verde administrat în condi ii de p une. utilizând diverse alte metode. la un consum specific de 8-13 UN. Solu ia astfel ob inut . TEHNOLOGIA DE ÎNGR ARE ÎN SISTEM EXTENSIV Acest sistem întrune te. de preferin peste 20-22 luni i animalele adulte reformate.6 kg cu consumuri specifice cuprinse între 8-20 UN. sau prin însilozare la un con inut ridicat de umiditate.

obi nuit. în . De i este o metod care nu se practic în condi iile rii noastre. Se realizeaz sporuri medii zilnice de 700-800 g. în func ie de posibilit i. realizat printr-o hr nire progresiv abundent timp de 45-90 zile. organizarea îngr rii f cându-se împreun cu mamele lor. Prin recondi ionare se în elege îmbun t irea condi iei animalului pe seama esutului muscular i a unor u oare depuneri de gr sime. În unit ile care dispun de suprafe e întinse de paji ti permanente.Îngr area primiparelor f tate timpuriu i a vi eilor pe p une. iar organizarea îngr rii se va face în turme de 20-80 cupluri. recondi ionarea se poate realiza i pe p une. Mai pu in utilizat . la o mas corporal de 200-300 kg. vârsta vi eilor la valorificare fiind de 8-10 luni. care necesit un timp mai îndelungat (90-140 zile). amenajate cu posibilit i de administrare a unui supliment zilnic de 2-3 kg nute uri concentrate pe cuplu. care. se mulg greu i pot al pta 2-4 vi ei. în suprafa de 8-9 m2 pe cuplu. care se între in liber pe p une de la sfâr itul lunii aprilie pân în septembrie. În acest fel. Aplicabil în zonele cu paji ti permanente i de bun calitate. în condi ii identice metodei prezentate anterior. în vedera valorific rii lor la mase corporale mai mari. pe baz de nutre uri voluminoase i suplimente moderate de nutre concentrat. îns cu men iunea de a asigura i o cantitate minim de nutre uri concentrate.5-1. Recondi ionarea bovinelor adulte reformate. îngr area tineretului se poate continua prin diferite alte metode. se poate adopta în cazul tineretului femel cu origine mai pu in valoroas . în general. pe m sura sporirii efectivelor. la meti ii acestora cu rasele de carne sau a metis rilor triple. Îngr area vi eilor la Ävaci doici´ pe p une. consumuri specifice mai mari i care determin o depunere abundent de gr sime nedorit de consumatori. iar durata recondi ion rii este de 80-100 zile. se poate folosi în cazul montelor timpurii la tineretul de 13-15 luni din rasele mixte.2 kg i un consum specific de 10-20 UN. Monta se programeaz în primele luni ale anului. metoda este îns aplicabil în condi ii asem n toare metodei precedente (îngr area vi eilor din rasele mixte sau a meti ilor dintre acestea cu cele de carne). vi eii realizând la vârsta de 10-12 luni o mas corporal de 300-350 kg (cu posibilit i de valorificare sau de continuare a îngr rii). astfel încât f t rile sa aib loc la sfâr itul acestuia. iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele mixte cu produc ii mici sau mijlocii. sau cel târziu în primele dou luni ale anului urm tor. M rimea cirezilor poate fi de pân la 200-250 capete. în turme de 60-120 cupluri. La sfâr itul perioadei de p unat se procedeaz la valorificarea cuplurilor. prev zute cu padocuri de odihn i umbrare. în stabula ie legat . În toate cazurile se realizeaz sporuri medii zilnice de 0. iar mamele acestora au o greutate de 450-550 kg. Aceasta este preferat îngr rii. Tehnica recondi ion rii bovinelor adulte reformate se realizeaz . între inute pe p uni de bun calitate. În acest scop este necesar o programare grupat a montelor i f t rilor. vi eii au la ie ire pe p une vârsta de minimum 4-5 luni.

. de structura ra iei i calitatea nutre urilor administrate.func ie de condi ia i vârsta animalului în momentul reform rii.