CAPITOLUL 2.

RESPONSABILTATEA SOCIALĂ A FIRMELOR
2.1. Responsabilitatea socială - precizări terminologice, istoric, definire Delimitări terminologice Responsabilitatea socială a întreprinderii (RSI) – Responsabilité sociale d’entreprise (RSE) – Corporate Sociale Responsibility (CSR) este un concept care a generat şi generează, încă, numeroase controverse. Aceasta datorită faptului că între RSI, RSE şi CSR nu se pune semnul egalităţii deoarece „sunt concepte care se referă la modele cultural diferite, chiar dacă se bazează pe principii universal valabile elaborate de organizaţii internaţionale – Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)”1. Oscilaţiile terminologice, cu inerentele confuzii induse, nu se opresc aici. Spre exemplu, există autori care preferă termenul de responsabilitate corporatistă (CR) pentru a evita limitarea conceptului doar la aspectele sociale (filantropia şi relaţiile cu comunitatea). Alţii folosesc termenul de responsabilitate socială pentru a nu limita legătura acestui subiect la afacerile corporatiste. Cei care preferă această abordare vor să extindă conceptul la nivelul organizaţiilor non-profit, al agenţiilor guvernamentale2 sau al întreprinderilor mici şi mijlocii. În anumite abordări termenul de „responsabilitate socială” substituie termenul de „etică în afaceri”. Chris MacDonald3 face câteva precizări cu privire la această posibilă confuzie: “Unele persoane folosesc termenul de ‘responsabilitate socială corporativă’ atunci când vor să vorbească despre ‘etică în afaceri’. Aceasta este o greşeală. RSC-ul este o teză particulară, sau poate mai bine spus o mişcare, în cadrul temei mai largi a eticii în afaceri. Etica în afaceri se preocupă, în genere, de modul în care agenţii economici ar trebui să se comporte. RSC-ul constă – grosso modo – în teza că agenţii economici trebuie să ia în considerare în procesele decizionale interesele societăţii în ansamblul ei.” Orice termen s-ar alege, vom vedea că se poate identifica un nucleu comun de semnificaţii, pe care le vom prezenta în continuare. Precizări conceptuale Responsabilitatea socială a firmei a devenit, în perioada ultimilor ani, conceptul central în etica afacerilor. Acest fapt se datorează depăşirii modelului pur economic, caracterizat prin atenţia acordată producţiei şi exploatării resurselor, maximizarea profitului în orice condiţii şi prin implicarea redusă a factorilor de
1 A Burlea Şchiopoiu., Responsabilitatea socială a întreprinderii, Editura Universitaria, Craiova, 2007, p. 11. 2 R. Heath, L. Ni, Ce-ul, De ce-ul şi Cum-ul în CSR. Un proiect al Institute for Public Relations, 18
Decembrie 2009, www.csr-romania.ro. 3 Citat de C. Ducu, Jos cu RSC-ul! Sus etica în afaceri”, Conferinţa „CSR şi Dezvoltare sustenabilă”, SNSPA, Bucureşti, 10 aprilie 2009.

45

decizie din stat in domeniul social. Trecerea la modelul socio-economic a marcat schimbarea priorităţilor, accentul fiind pus pe standardul de viaţă, pe protejarea mediului etc4. Literatura de specialitate a produs o varietate de definiţii, fiecare insistând asupra unei anumite dimensiuni a practicilor de CSR. În continuare vom trece în revistă câteva dintre cele mai cunoscute şi, ulterior, pe baza acestora, se va încerca identificarea principalelor coordonate ale responsabilităţii sociale corporative. Keith Davis şi Robert Blomstrom5 definesc conceptul de responsabilitate socială corporatistă astfel: “Responsabilitatea socială reprezintă obligaţia factorilor de decizie de a acţiona în vederea protejării şi îmbunătăţirii stării de bine a societăţii ca întreg, alături de necesitatea de a-şi proteja propriile interese.” O definiţie mai clară este oferită de Joseph McGuire6 (1963): “Ideea de responsabilitate socială corporatistă presupune faptul că o corporaţie nu are numai obligaţii economice şi legale, ci şi anumite responsabilităţi faţă de comunitatea în care activează”. A.B. Carroll (1979) consideră că „responsabilitatea socială a afacerilor înglobează aşteptările economice, legale, etice şi filantropice, pe care societatea le are cu privire la organizaţiile economice, la un moment dat.”7. Într-o abordare puţin diferită, CSR vizează tratarea etică sau responsabilă a stakeholderilor firmei8. Stakeholderii există în interiorul şi în exteriorul unei firme. Scopul mai larg al responsabilităţii sociale este crearea unor standarde de viaţă tot mai înalte, pentru oamenii din interiorul şi din afara companiei, cu prezervarea profitului acesteia9. R. Kotler şi N. Lee (2005) au definit CSR-ul ca fiind "un angajament care contribuie la bunăstarea comunităţii prin practici proprii de afaceri şi prin contribuţia cu resursele companiei" (după Heath şi Ni, 2009). Uniunea Europeană defineşte responsabilitatea socială drept „un concept prin intermediul căruia o companie integrează în mod voluntar preocupările faţă de problemele sociale şi cele de mediu, în operaţiunile de afaceri şi în interacţiunea cu stakeholderii". Sintetizând aspectele relevante ale definiţiilor de mai sus, responsabilitatea socială poate fi definită ca o atitudine a companiei faţă de societate prin care
4 I. Botescu, L. Nicodim, A. Condrea., Etica în afaceri şi responsabilitatea socială a firmei, Revista Amfiteatru
Economic, nr. 23, februarie 2008, pp. 131-135 5 K. Davis, R. L. Blomstrom, Business and Society: Environment and Responsibility, McGraw-Hill, New York, 1975. 6 J. W. McGuire, Business and Society, McGraw-Hill, New York,1963. 7 W. B. Werther Jr., D. Chandler, Strategic Corporate Social Responsibility, Sage Publication, 2006. 8 Termenul de “stakeholder” a fost utilizat pentru prima dată de Stanford Research Institute, în 1963, pentru a denumi grupurile “fără al căror suport organizaţia nu ar putea să existe”. Noţiunea de “stakeholder” s-a generalizat o dată cu apariţia lucrării lui R. E. Freeman “Strategic Management: A Stakeholder Aproach” (1984). Freeman consideră stakeholderul ca fiind “grupul sau individul care poate influenţa sau este influenţat de realizarea obiectivelor întreprinderii”. În literatura de specialitate se identifică stakeholderii care acţionează în interiorul întreprinderii (acţionari, angajaţi, manageri) şi stakeholderii care acţionează în afara întreprinderii (clienţi, furnizori, creditori, instituţii ale statului, concurenţi). 9 M. Hopkins, The Planetary Bargain – CSR Matters, Eart-Scan, London, 2003.

46

obţinerea succesului se realizează prin respectarea legii, prin asumarea unui comportament etic, prin acordarea unei atenţii deosebite mediului înconjurător şi prin luarea în considerare a nevoilor şi intereselor tuturor stakeholderilor. Scurtă istorie a responsabilităţii sociale Responsabilitatea socială, chiar dacă nu în accepţiunile şi formele de azi, îşi are originile în timpuri străvechi. Astfel, în codul lui Hammurabi (rege al vechii Mesopotamii în jurul anilor 1700 î. Hr) se prevedea condamnarea la moarte (sau o pedeapsă foarte aspră) pentru fermierii sau constructorii care provocau prin neglijenţă moartea cuiva (sau un rău în comunitatea în care trăiau). În Roma Antică senatorii contribuiau, în funcţie de puterea economică, cu sume importante la finanţarea campaniilor militare. În Grecia Antică existau aşa-numitele contribuţii liturgice („liturgies”), „o gama largă de servicii publice suportate de cei înstăriţi”. În Atena clasica, practica acestor contribuţii liturgice dispunea de mai multe modalităţi prin care cei bogaţi puteau acorda comunităţii o parte din timpul şi averea lor. Cele mai uzuale erau10: choregy; gymnasiarchy; hestiaseis; architheoria; arrephoria. Contribuţiile de tipul choregy sau choregeia presupuneau selecţia, finanţarea şi pregătirea participanţilor la concursurile atletice, dramatice şi muzicale din Atena. Cetăţeanul bogat, numit choregus, fie era însărcinat de autoritate să finanţeze realizarea pieselor, fie îşi asuma această obligaţie în mod voluntar. Însă, în ambele cazuri, având în vedere faptul că a fi choregus era o mare onoare, unii cetăţeni cheltuiau mai mult decât sumă minimă impusa legal. Gymnasiarchy presupunea susţinerea financiară a ritualurilor purtării făcliei, dedicate zeilor focului, precum şi a altor jocuri olimpice sacre. În timp, gymnasiarchy a ajuns echivalentă cu administrarea şcolilor de antrenament, precum şi suportarea costurilor ornamentării arenelor ce găzduiau ritualurile. Hestiaseis era obligaţia membrilor înstăriţi ai comunităţii de a suporta costul financiar al unor petreceri populare, banchete nu foarte luxoase, deschise tuturor. Hestiaseis presupunea aducerea de obiecte sacre, necesare ritualurilor, ce aveau rolul de a întări comuniunea dintre membrii comunităţii. Architheoria reprezenta sarcina de a susţine grupul celor care oficiază jocurile şi festivalurile sacre. Arrephoria consta în organizarea propriu-zisă a procesiunilor. O altă noţiune ce poate fi văzută ca un predecesor al conceptului de responsabilitate socială corporatista este „euergetism” – o formă de schimb social specifică Greciei antice. Aceasta avea la baza norma morală după care fiecare avea obligaţia de a oferi ajutor celor care l-au ajutat sau de a sprijini pe cineva la nevoie, tocmai pentru că la rândul său a fost ajutaţi de alţii. Cei mai mulţi analişti apreciază că bazele conceptuale ale responsabilităţii sociale corporative au fost puse de către Andrew Carnegie, în special prin eseul acestuia din 1899 intitulat „The Gospel of Wealth”. Carnegie a instituit principiul
10 N. Avionas, Originile responsabilitîţii sociale în Grecia Antică, www.csr-romania.ro.

47

În anul 1953. Principiile UN Global Compact Global Compact este o iniţiativă a Secretarului General ONU. potrivit căruia oamenii care au devenit bogaţi prin afacerile lor au obligaţia de a-i sprijinii pe membrii mai puţin norocoşi ai societăţii. în SUA. Carnegie credea că întreprinderile şi indivizii bogaţi ar trebui să utilizeze banii pe care îi deţin ca nişte administratori de încredere pentru restul comunităţii. însă. în New Jersey. totodată.2. decanul Harvard Business School. CSR în viziunea organizaţiilor internaţionale Organizaţia Naţiunilor Unite. Wallace B. prin încercarea sa de a sensibiliza oamenii de afaceri la o serie de valori dezirabile ale societăţii. la ora actuală.carităţii. relevant pentru schimbarea opticii în lumea afacerilor (prin includerea dimensiunii sociale): „Afacerile au existat de secole. o companie trebuie să înţeleagă care sunt principiile de CSR promovate la nivel internaţional şi să raporteze periodic în privinţa integrării acestor principii în activităţile sale. Încă mai important dintr-o perspectivă a zilelor noastre. Global Compact acţionează ca un ghid pentru companiile care se orientează către CSR. de a crea un parteneriat între Naţiunile Unite şi companii pentru atingerea dezvoltării durabile la nivel global. 2. După 1970 termenul devine unul foarte consacrat. Programul prezintă direcţii de acţiune care se subsumează unui set de 10 principii universale. în ultimii 40 de ani atât teoria cât şi practica privind responsabilitatea socială a corporaţiilor îmbogăţinduse continuu. În acelaşi an – 1953-. împărţite pe patru domenii de interes: drepturile omului (să sprijine şi să respecte drepturile omului. Lumea afacerilor nu a învăţat cum să gestioneze însă această schimbare şi nici nu conştientizează rolul său pentru viitorul civilizaţiei”. Curtea Supremă declară legale contribuţiile filantropice ale întreprinderilor. Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sunt trei dintre cele mai importante instituţii care s-au implicat în elaborarea unui cadru care să definească CSR şi să stabilească indicatorii prin care poate fi evaluată în mod transparent. nou prin semnificaţia lor socială. să se asigure că nu sunt complici la 48 . Donham. Howard Rothman Bowen contribuie la dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială corporativă. Programul a devenit operaţional în luna iulie a anului 2000. într-o adresă trimisă către North Western University. făcea următorul comentariu. bogăţia socială prin investiţii prudente. În consecinţă. prin lucrarea „Social responsabilities of the businessman”. În anul 1929. obligaţii de altă natură decât cele de natură economică. indiferent dacă acestea sunt destinate realizării unui anumit interes propriu sau pentru că întreprinderea doreşte să-şi asume. dar afacerile de azi au ceva nou – nou prin extinderea scopului lor. multiplicând. faţă de societate. pentru a demonstra că este “responsabilă social”.

Conform “OECD Guidelines” companiile trebuie să: 49 . • respecte drepturile omului stipulate în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului din 1948. interesele consumatorului.încălcarea drepturilor omului). lupta împotriva corupţiei (să combată orice formă de corupţie. în 1976. Acestea vizează două dimensiuni ale relaţiei dintre companie şi comunitate: Dimensiunea interna.” Pentru a ghida companiile în implementarea CSR. corupţia şi concurenţa. Principiile Uniunii Europene Uniunea Europeana este interesată de CSR. de asemenea. să încurajeze dezvoltarea şi difuzarea tehnologiilor care nu degradează mediul înconjurător). ţinând cont de interesele tuturor părţilor implicate. în raport de care au responsabilitatea să: • asigure îmbunătăţirea calităţii vieţii. la locul de muncă şi în afara acestuia. • asigure un mediu de muncă sigur şi sănătos. pe care îl vede ca un mijloc pentru atingerea obiectivului stabilit la Consiliul European de la Lisabona. o serie de principii. Dimensiunea externa impune companiilor să: • sprijine dezvoltarea comunităţilor în care activează. indiferent de domeniul în care activează. să promoveze responsabilitatea faţa de mediul înconjurător. Uniunea Europeana a elaborat. vizează relaţia companiilor cu proprii salariaţi. • minimizeze impactul activităţilor pe care le desfăşoară asupra mediului şi a resurselor naturale. • abordeze în mod responsabil restructurările în caz de criză. protecţia mediului înconjurător. • sprijine dezvoltarea sistemelor economice locale prin încheierea de parteneriate cu distribuitori autohtoni. Principiile OECD Pentru a coordona acţiunile companiilor în vederea atingerii dezvoltării durabile la nivel global OECD a elaborat. vizând drepturile omului. să contribuie la eliminarea discriminării în ocuparea locurilor de munca şi exercitarea profesiei). mediul înconjurător (să abordeze anticipativ problemele de mediu. să contribuie la eradicarea fenomenului de încadrare a copiilor în forţa de munca. “Guidelines for Multinational Enterprises” – o serie de directive ce trebuie luate în considerare de orice companie. În anul 2000 a fost publicată varianta revizuită a “Guidelines for Multinational Enterprises”. din 2000 de a deveni “cel mai competitiv şi mai dinamic sistem economic din lume. • protejeze şi să încurajeze protejarea mediului înconjurător la nivel global. să contribuie la eliminarea tuturor formelor de munca forţată. standarde de muncă (să susţină dreptul la libera asociere. inclusiv mita şi şantajul). capabil de a susţine dezvoltarea economica prin slujbe mai multe şi mai bune şi coeziune sociala mai mare.

Comentaţi: Este morală implicarea întreprinderilor în acţiuni de lobby (chiar acolo unde această activitate este legală)? 2.ro. nici măcar în acest sens vag”12. socială şi de mediu. viitorul laureat al Premiului Nobel pentru economie. susţinând principiul dezvoltării durabile. 50 .3. 1953. 12 M. • respecte drepturile omului în toate activităţile pe care le desfăşoară. O corporaţie este o persoană artificială şi. sănătatea. Bowen11. • promoveze valorile companiei în rândurile angajaţilor prin programe de trening. nu se poate afirma că au responsabilităţi.. • nu accepte dispense care nu sunt incluse în cadrul legislativ local privind mediul. R. • Unica responsabilitate a managerilor este aceea de a acţiona în interesul acţionarilor. imediat după prima afirmare viguroasă a eticii afacerilor în Statele Unite. • nu discrimineze şi să nu sancţioneze indivizii sau instituţiile care atenţionează echipa de management asupra practicilor incorecte ale companiei. • sprijine şi să aplice principii şi practici echitabile de conducere a companiei. • nu se implice nejustificat în activităţi politice locale. New York. în virtutea următoarelor trei argumente: • Numai fiinţele umane sunt moralmente responsabile de acţiunile lor. întrucât este considerat un text clasic al celor care contestă rolul social al corporaţiilor. Milton Friedman publica un articol mult dezbătut şi astăzi. dar despre . Friedman respinge categoric ideea de responsabilitate socială a corporaţiilor. Friedman. • încurajeze dezvoltarea comunităţilor locale. “Ce înseamnă. munca şi taxarea.afaceri”. Harper&Row. 11 H. Argumente pro şi contra CSR Un prim susţinător al eticii în afaceri este H. iar comportamentul şi metodele lor de operare trebuie să coincidă cu obiectivele majore ale acesteia. privite ca un întreg.• contribuie la dezvoltarea economică. • îşi încurajeze partenerii de afaceri să aplice “OECD Guidelines”. prin urmare. de fapt. www. În 1970. El consideră că afacerile există datorită societăţii. Responsabilitatea socială a afacerilor este sporirea profitului. Bowen. siguranţa. poate avea responsabilităţi artificiale. că "afacerile” au responsabilităţi ? Doar oamenii pot avea responsabilităţi. • dezvolte şi să aplice sisteme de management eficiente în construirea unei relaţii de încredere cu societăţile în care activează.ecol. Social Responsibilities of the Businessman. R. Sub titlul provocator „Responsabilitatea socială a afacerilor este aceea de a spori profiturile".

de a proteja mediul. (…) de unde poate şti cum să îi cheltuie efectiv? I se spune că trebuie să contribuie la combaterea inflaţiei. 51 . prin îngheţarea preţului produsului său. De exemplu.responsabilitate socială”. executiv. în acelaşi timp. 13 Friedman. care este nivelul justificat al taxelor ce urmează a fi impuse acţionarilor. omul de afaceri. să reducă presiunea inflaţionistă? Sau o va redirecţiona. în vânzarea sau finanţarea acestora. 14 Idem. – implicarea în acţiuni sociale). cu cât şi cu ce scop şi să cheltuiască încasările. Trebuie să decidă pe cine să impoziteze. impunerea de taxe şi cheltuirea încasărilor ce rezultă din acestea sunt considerate a fi funcţii guvernamentale. fie el autoales sau numit direct sau indirect de către acţionari. în crearea anumitor produse. cit. toate acestea fiind motivate doar de îndemnurile generalizate de a ţine sub control inflaţia. el împiedică majorarea preţului unui produs având drept obiectiv social prevenirea inflaţiei. clienţilor sau angajaţilor în numele acestui scop social? Care este partea potrivită ce trebuie să îi revină lui şi care este cea care trebuie să revină celorlalţi?”14 Cel mai subtil dintre contraargumentele lui Friedman acela conform căruia o companie nu poate fi moralmente responsabilă pentru acţiunile sale. de a combate sărăcia şi aşa mai departe. În fiecare dintre aceste cazuri. dar şi jurist. Sau aprobă cheltuieli pentru reducerea poluării fie peste nivelul optim în raport cu interesele organizaţiei. corp legiuitor. de vreme ce deciziile aparţin unor indivizi. Va reuşi oare. forţându-se să producă mai puţin datorită preţului scăzut. (…) În situaţia adusă în discuţie (n. fie peste cel impus de lege.„Dar cum s-ar putea interpreta afirmaţia conform căreia managerul are o . lăsându-le mai multă putere de cumpărare clienţilor săi? Sau. managerul ar cheltui banii altora pentru un interes general de natură socială. De unde poate cunoaşte el ce măsură a sa ar ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv? Se presupune că managerul este un expert în administrarea companiei.. Dar nimic legat de decizia sa nu îi dă dreptul de a fi considerat un expert în inflaţie.n. în condiţiile în care aceştia ar putea fi substituiţi printr-un număr mai redus de muncitori calificaţi. Sau. ambele în vederea atingerii obiectivului social de protejare a mediului înconjurător. el angajează masiv muncitori necalificaţi. ar însemna că managerul trebuie să acţioneze într-o manieră care devine oarecum contradictorie cu interesele angajatorilor săi. cu scopul de a reduce nivelul sărăciei. chiar dacă o creştere a preţului ar fi în interesul corporaţiei. „La nivel de principii politice. Şi riscând diminuarea profitului organizaţiei. va contribui la apariţia unei penurii? Chiar dacă ar fi capabil să găsească răspunsul la toate aceste întrebări. în calitatea sa de om de afaceri? Dacă această aserţiune nu este strict una retorică. op.”13 • Problemele sociale sunt de competenţa statului şi nu îi privesc pe managerii corporaţiilor. trebuie să fie.

ca element important al culturii organizaţionale. recunoscându-le ca fiindu-le proprii. indivizii trec de la o matrice egocentrică la una sociocentrică16 (tabelul 2. Pentru cei mai mulţi indivizi asocierea la un grup înseamnă conformism. dar acestea sunt mai puţine şi mai slabe decât responsabilităţile morale ale indivizilor. cit. 2005.Întrebarea cheie este următoarea: este corporaţia o entitate nu numai din punct de vedere juridic.1. SNSPA. ca atare. fiecare organizaţie posedă o structură decizională internă. Două argumente pledează în acest sens15. Ionescu. Este adevărat pentru că am crezut Este adevărat pentru că am crezut întotdeauna acest lucru. support de curs. Este adevărat pentru că vreau (doresc) şi Este adevărat pentru că noi vrem (dorim) cred acest lucru. Această structură decizională internă devine manifestă în diferite elemente care. să credem acest lucru. însumate şi sincronizate.. corporaţiile îşi 15 Crăciun. op. Exemplificaţi. Integrarea indivizilor în organizaţii îi determină să internalizeze normele şi valorile grupului. op. Bucureşti. de acceptare. Cultura organizaţională poate exercita şi o influenţă negativă asupra performanţelor unei organizaţii? Justificaţi. care orientează deciziile corporaţiei în direcţia anumitor obiective predeterminate. Este adevărat pentru că este în interesul Este adevărat pentru că este în interesul meu să cred acest lucru. legate de logica interesului raţional sau a egoismului luminat. În acest cadru argumentativ. din nevoia de apartenenţă.) Standardul egocentric Este adevărat pentru că eu cred acest lucru. 52 . În final. dau naştere unor situaţii în care majoritatea acţiunilor corporaţiei nu pot fi puse pe seama unor decizii individuale şi. fără procese de analiză şi discernământ. A. trebuie să subliniem faptul că responsabilitatea socială a corporaţiilor poate fi justificată şi prin argumente de ordin economic. pp. ci şi moral? Tendinţa dominantă în literatura de specialitate susţine că se pot atribui şi corporaţiilor anumite răspunderi morale. Al doilea argument care susţine dimensiunea morală a responsabilităţii corporaţiilor este faptul că toate companiile au un set de valori care definesc ceea ce se consideră a fi corect sau incorect în cadrul corporaţiei. Standardul sociocentric Este adevărat pentru că noi credem acest lucru. După internalizarea pattern-ului de gândire al grupului. nu angajează doar responsabilităţi individuale. Comentaţi: Daţi exemplu de o decizie (situaţie decizională) organizaţională pentru care nu se poate stabili o responsabilitate individuală. 16 M. 166-167.1. nostru să credem acest lucru. pe lângă indivizii care iau decizii în cadrul unei companii. cit. întotdeauna acest lucru. Culturaorganizaţională. Tabelul 2. Sursa: Ionescu. Primul este acela că.

în care distinge patru aspecte intercorelate – responsabilităţi economice. • Implicarea voluntară a companiilor în acţiuni şi programe sociale poate să prevină iniţiativele legislative ale guvernelor. mai bine educate şi mai echitabile.4. realizată în colaborare cu A. asigurând astfel o mai mare independenţă a corporaţiilor faţă de controlul guvernamental. Responsabilitate socială presupune aşadar reunirea tuturor celor patru niveluri în comportamentul corporaţiei. În primăvara anului 2011 o platformă a gigantului British Petroleum a explodat. Acest model este reprezentat în figura de mai jos. etice şi filantropice. Pagina de Facebook „Boykott BP” are peste 800. angajaţii pot fi atraşi să lucreze pentru acele corporaţii pe care le percep ca fiind socialmente responsabile şi pot fi chiar devotaţi şi mândri să lucreze la astfel de firme. de care pot profita şi corporaţiile. Buchholtz (2000).000 de fani.asumă o serie de responsabilităţi sociale în măsura în care efectele sunt benefice pentru profiturile lor. Ulterior în SUA s-a declanşat o amplă campanie de boicot a produselor firmei şi ale mărcilor deţinute (între care Castrol şi Aral). legale. Iată câteva exemplificări suplimentare: • Corporaţiile percepute ca fiind socialmente responsabile pot beneficia de o clientelă mai largă şi mai satisfăcută. Creed) şi grupuri ecologiste importante (în frunte cu Greenoace) s-a alăturat acestei acţiuni. mai potent şi mai stabil. Modele privind responsabilitatea socială a corporaţiilor Cel mai cunoscut model al responsabilităţii sociale ale corporaţiilor este probabil aşa-numitul „model cvadripartit al responsabilităţii sociale corporatiste". 53 . • În mod similar. • Contribuţiile pozitive la dezvoltarea socială pot fi considerate de către firme drept investiţii pe termen lung în consolidarea unei vieţi comunitare mai sigure. provocând un dezastru în golful Mexic. Lady Gaga. în vreme ce o percepţie publică de iresponsabilitate socială se poate solda cu un boicot sau cu alte acţiuni ostile din partea consumatorilor. K. desfăşurânduşi activitatea într-un mediu de afaceri mai dinamic. Celebrităţi (Korn. Comentaţi: Amenajarea unor locuri de joacă pentru copii în cadrul restaurantelor McDonalds poate fi considerată o metodă de atragere a clientelei infantile? Este morală/imorală o astfel de practică? 2. Carroll priveşte responsabilitatea socială a corporaţiei ca pe un concept multistratificat. propus iniţial de către Archie Carroll în 1979 şi perfecţionat apoi într-o lucrare recentă.

1. Carroll susţine aşadar că responsabilităţile etice constau în ceea ce societatea aşteaptă din partea corporaţiilor. printre care donaţii caritabile. Companiile au acţionari care pretind un câştig rezonabil pentru investiţiile lor. 2. Modelul Caroll privind CSR Responsabilitatea economică. Responsabilitatea etică. chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel de cadrul legal existent (am putea spune. au angajaţi care doresc slujbe sigure şi bine plătite.Responsabilitati filantropice (dorite de societate) Responsabilitati etice (asteptate de societate) Responsabilitati legale (pretinse de societate) Responsabilitati economice Responsabilitat (pretinse de societate) Fig. Ca şi în cazul responsabilităţilor economice. Responsabilitatea filantropică. Responsabilitatea legală. au clienţi care cer produse de bună calitate la preţuri accesibile etc. cel de-al patrulea nivel al responsabilităţii sociale a corporaţiei cuprinde acţiunile filantropice. mai ales în astfel de situaţii). Acest nivel de responsabilitate socială cuprinde o mare varietate de iniţiative. pe care le susţine şi le face posibile. sprijinul acordat şcolilor locale. Responsabilitatea legală a corporaţiei solicită ca afacerile să se supună legilor şi să respecte „regulile jocului" (chiar în situaţiile în care acestea sunt controversate. discutabile moral). astfel încât prima responsabilitate a unei afaceri este aceea de a fi o unitate economică funcţională şi de a se menţine pe piaţă. 54 . corect şi echitabil. dincolo de cerinţele economice şi legale. construcţia unor facilităţi recreative pentru salariaţi şi familiile lor. Carroll consideră că satisfacerea responsabilităţilor legale este o cerinţă imperativă a societăţii faţă de corporaţie. Aceasta este prin definiţie raţiunea de a fi a diferitelor afaceri în societate. sponsorizarea unor evenimente artistice sau sportive etc. Responsabilităţile etice obligă corporaţiile să facă ceea ce este just. Primul strat al responsabilităţii sociale a corporaţiei reprezintă baza celorlalte tipuri de responsabilităţi. În vârful piramidei.

55 . Iamandi. E.Roşu: La acest prim nivel. nevoile de securitate – obţinerea şi menţinerea avantajelor competitive (nivelul 2) şi nevoile de afiliere – participarea în uniuni comerciale sau patronale ori în grupuri de lobby (nivelul 3).pp. totuşi. Motivaţia internă din spatele unor astfel de manifestări ale CSR este conştientizarea faptului 18 17 F. fiecare direct corelată cu anumite circumstanţe sociale şi cu sistemele de valori aferente. Tuzzolino. Această nouă perspectivă evidenţiază existenţa mai multor nivele de responsabilitate socială corporativă (cel puţin şase tipuri ideale.Un model asemănător este cel prezentat de Tuzzolino şi Armandi17 care au formulat o teorie motivaţionala a răspunsului social al organizaţiilor bazată pe piramida nevoilor a lui Maslow. 6. 2. 18 Prezentarea se face după I. Nevoia asumarii responsabilitatii sociale Nevoi de afiliere Nevoi de securitate Nevoi de supravietuire supraviet Fig. Editura Economică. R. a. Modelul CSR Tuzzolino-Armandi Un al treilea model pe care îl vom prezenta aparţine lui M. Armandi. no. compania practic nu îşi propune niciun fel de obiective cu privire la responsabilitatea sa socială corporativă. Conform acestei teorii. Etică şi responsabilitate socială corporativă în afacerile internaţionale. A need – hierarchy framework for assessing corporate social responsibility. se pot constata acţiuni izolate ce ar putea fi catalogate drept manifestări timide ale CSR. 1. Filip.2. organizaţiile adoptă politici de responsabilitate socială după ce îşi satisfac nevoile aflate pe primele trei nivele: nevoile de supravieţuire (sau de raţionalitate a activităţii economice) – obţinerea profitului şi a dividendelor (nivelul 1). 21 – 28. Were şi se bazează pe studii efectuate în ultimii 50 de ani cu privire la sistemele de valori. Academy of Management Review. atunci când există o presiune venită din exterior. asociate fiecare cu o anumită culoare). 2008. Înainte de CSR .288-291. pp. Marewijk şi M. vol. 1981. B. Pe al patrulea nivel este plasată nevoia de asumare a rolului social şi comunitar (echivalentă a nevoii de autorealizare din modelul Maslow). Bucureşti.

c. responsabilitatea socială corporativă vizează integrarea aspectelor sociale. Instrucţiunile venite de la autorităţile superioare reprezintă motivaţia externă a RSC. cât şi pentru toţi stakeholderii. iniţiativele de CSR depăşesc îndeplinirea strictă a reglementărilor legale sau considerentele legate de sporirea profitabilităţii. În afară de îndeplinirea obligaţiilor sale legale compania nu are nicio altă responsabilitate. CSR implicată social – Verde: Responsabilitatea socială corporativă la al patrulea nivel constă în echilibrarea aspectelor de ordin economic. într-o abordare integrată şi benefică. Al doilea tip de CSR este perceput.că acţiunile responsabile social duc la sporirea puterii corporative. Motivaţia externă a CSR în acest stadiu vizează existenţa unui factor coercitiv din exterior. Motivaţia internă din spatele CSR este aceea că sustenabilitatea este importantă ca atare şi este confirmată de progresul şi dezvoltarea tehnologică. care să genereze valoare pe plan economic. iar guvernul trebuie să aplice o legislaţie clară şi eficientă. în cadrul reglementărilor impuse de către autorităţile îndreptăţite. la nivel intern. ci reprezintă finalităţi în activitatea companiilor. CSR totală/holistică . f. e. social şi ecologic. d. pentru implicarea în activităţi responsabile social este convingerea că potenţialul uman. factorii externi care stimulează implicarea companiilor în iniţiative sociale sunt cererile venite din partea angajaţilor sau a altor stakeholderi pentru considerarea aspectelor sociale şi de mediu. datorită faptului că această politică contribuie la sporirea succesului corporativ şi la consolidarea rezultatelor financiare pe termen mediu şi lung. atât pentru companie. Singura motivaţie din spatele acţiunilor corporative responsabile social este valoarea pe care acestea o aduc la nivelul rezultatelor companiei. cât şi pentru organizaţii. toate trei la fel de importante pentru buna desfăşurare a activităţilor de afaceri. etice şi ecologice în cadrul operaţiunilor de afaceri şi în procesul de luare a deciziilor. social şi ecologic. la nivel intern. Factorii externi ce determină implicarea companiei în acţiuni de CSR sunt reprezentaţi de informaţiile cu privire la externalităţile negative induse în mod neaşteptat de acţiunile companiei sau oportunităţile neexploatate de îmbunătăţire a condiţiilor de operare ale firmei. responsabilitatea socială corporativă este perfect integrată şi asimilată în fiecare aspect ce ţine de activitatea companiei. Factorul motivator. care să nu lase loc la interpretări. CSR pentru obţinerea de profit: La al treilea nivel. factorul social şi grija pentru mediul înconjurător sunt importante în sine. Motivaţia 56 . ca o obligaţie intrinsecă sau un comportament corect. De obicei. ele nu mai sunt considerate mijloace pentru atingerea unor scopuri pragmatice. De data aceasta. deoarece bunăstarea socială se află în sarcina statului şi a instituţiilor aferente. atât pentru oameni. CSR în acord cu reglementările – Albastru: Responsabilitatea socială corporativă la cel de-al doilea nivel constă în oferirea de bunăstare socială. pentru a asigura condiţii optime de existenţă şi dezvoltare prezente şi viitoare. CSR armonizată/echilibrată – Galben: Această manifestare a RSC constă în conceperea unor soluţii echilibrate şi funcţionale pentru performanţa corporativă. b.Turcoaz: În cea mai avansată fază.

British Airways s-a gândit să folosească acest fapt.responsabilitatesociala. călătorii găsesc la urcare plicuri speciale. fiecare organizaţie de afaceri poate să îşi propună obiective concrete privind CSR. Cei doi autori concluzionează că fiecare nivel al CSR îl include şi îl depăşeşte pe cel dinaintea lui. British Airways încearcă să îi convingă pe pasagerii curselor sale să doneze monedele şi bancnotele străine pentru un fond al UNICEF destinat ajutorării copiilor defavorizaţi. autorii consideră că organizaţiile de afaceri actuale nu depăşesc nivelul „verde” al responsabilităţii sociale corporative. în conformitate cu conştientizarea contextului în care îşi desfăşoară activitatea şi existenţa sistemelor de valori predominante. entităţile şi fenomenele sunt interdependente şi. Prin intermediul programului. deciziile se iau în conformitate cu interesele integrate ale continuării vieţii pe Pământ. • a mobiliza publicul să doneze. De aceea investiţia principală a companiei constă în finanţarea şi/sau implementarea campaniei de comunicare. în lucrarea „Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and Your Cause” au identificat următoarele tipuri de programe sociale. La acest nivel. să participe sau să facă voluntariat în sprijinul unei cauze.5. pe scaunele lor. dar care provin din familii sărace poate susţine angajamentul brand-ului pentru "performanţă". implicit. 57 . Tipuri de programe de CSR Ph. Şansele sunt mari ca la întoarcere să le rămână prin buzunare monezi străine. dat fiind faptul că toate fiinţele. 2.ro. Lee. În acest fel. devenind în 1994 partener cu UNICEF. au responsabilităţi universale unele faţă de celelalte.intrinsecă a CSR vizează ideea că sustenabilitatea este singura alternativă viabilă. în cadrul programului „Change for Good”. pe care o firmă le poate implementa19: Promovarea unei cauze (Cause Promotion) Este un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru: • a creşte notorietatea şi preocuparea publicului pentru o cauză. O campanie în sprijinul unei cauze poate ajuta o firmă să scoată în evidenţă o valoare sau o caracteristică a brand-ului său. Obiectivul principal îl constituie comunicarea persuasivă în sprijinul unuia dintre obiectivele de mai sus. pe care nu le vor mai folosi. Pentru a face asta. ceea ce va duce la manifestarea unor practici de afaceri şi a unei dezvoltări organizaţionale specifice unui anumit nivel al sustenabilităţii corporative. Spre exemplu: o campanie prin care se obţin bani pentru bursele acordate unor copii excepţionali. Kotler şi N. Totuşi. Foarte mulţi cetăţeni americani călătoresc anual în Europa. 19 Prezentarea se face după www.

• compania îşi impulsionează vânzările şi creează o legătură profundă şi memorabilă între brand şi consumatori. Numiţi trei personalităţi publice pe care le-aţi folosi ca vectori de imagine într-o astfel de campanie. o campanie de CRM ("Cause Related Marketing") implica o „ofertă”. O campanie de CRM oferă beneficii pentru toate părţile implicate: • consumatorii pot face o contribuţie. • se realizează în beneficiul unui ONG. La sfârşitul anului. • se referă la un produs anume al companiei. În mod obişnuit. într-un mod relativ facil. Marketing-ul legat de o cauză este cel mai potrivit pentru companii care: 58 . Justificaţi alegerea. Marketingul legat de o cauza (Cause Related Marketing) Este un tip de program de CSR prin care o companie se angajează să doneze în favoarea unei cauze o sumă care depinde de vânzările pe care le realizează întro anumită perioadă.Când campania în care se implică o firmă este prima care abordează o anumită temă. Când un client face o achiziţie cu un card înrolat. Promovare unei cauze poate fi folosită şi atunci când o companie doreşte să obţină o vizibilitate mai mare şi (eventual) atunci când nu dispune de resurse decât pentru o implicare limitată în rezolvarea unei probleme. punctele sunt transformate în bani care se donează şcolii pe care a ales-o. sau al unui alt partener. Justificaţi. firma în cauză are toate şansele să câştige un avantaj pe termen lung în fata concurenţei. Programul lor – WaMoola for Schools le permite clienţilor să direcţioneze o sumă de bani din veniturile companiei către o şcoală pe care aceştia o aleg. Impactul mediatic al campaniei va creşte pe măsură ce aceşti formatori de opinie vor simţi că sunt implicaţi şi că rezultatul le aparţine şi lor. care are legitimitate în privinţa cauzei şi capacitatea de a administra banii. Comentaţi: Numiţi trei cauze sociale acute pentru societatea românească actuală. Pentru asta este bine ca firma să aibă o relaţie apropiată şi să ceară feed-back de la jurnalişti sau de la alţi formatori de opinie. în favoarea ONG-ului sau a cauzei lor favorite. care: • este valabilă pentru o anumită perioadă de timp. • ONG-ul primeşte o sumă semnificativă de bani. aceştia vor vorbi mai departe despre subiect. În măsura în care cauza pe care o promovează o companie este importantă pentru liderii de opinie. în mod gratuit. Washington Mutual şi-a făcut o tradiţie din sprijinirea educaţiei. câştigă un punct.

persoane care nu au unde locui. Compania a crezut că este de datoria ei să răspundă la preocuparea exprimată de un forum al experţilor în pediatrie şi îngrijirea copilului care a avut loc în 1999. Pampers a devenit partener al acestei campanii. Un alt motiv pentru implicarea într-o campanie de marketing social ar fi dacă vânzările companiei ar avea de câştigat de pe urma schimbării de comportament. trebuie avut în vedere ca aceasta să fie atractivă (să stârnească interesul. 59 . Marketingul social (Corporate Social Marketing) Este un program de CSR prin care compania îşi propune să schimbe un comportament negativ sau să convingă publicul să adopte un comportament pozitiv. De asemenea. discriminare). De aceea s-a alăturat campaniei "Back to Sleep ". De asemenea.• au produse care se adresează unei baze mari de clienţi. Alegerea unei probleme şi a unui comportament care să fie schimbat trebuie să ţină seama de profilul companiei şi de modelul ei de business. problema abordată trebuie să afecteze un număr semnificativ de persoane iar rezolvarea ei să fie urgenţă (dacă nu s-ar adopta comportamentul dorit ar există riscuri majore). anunţând că va pune logo-ul "Back to Sleep" pe scutecele sale. când se alege cauza către care se vor duce banii. le-a distribuit părinţilor pachete educaţionale cu ajutorul clinicilor de pediatrie sau prin intermediul scrisorilor directe. SIDA). Asocierea cu instituţii sau organizaţii credibile va aduce un plus de legitimitate. • probleme de mediu. • probleme sociale grave (dezastre naturale. sunt preferate cauzele care ţin de: • probleme majore de sănătate (cancer. Astfel. implicarea) pentru un număr mare de oameni. atenţia. • au canale de distribuţie extinse şi bine puse la punct. iniţiată de Naţional Institute of Child Health and Human Development. violenţa în familie. De asemenea vă fi o garanţie că firma militează pentru o cauză care este în interesul societăţii şi nu doar pentru propriul interes. Pentru ca o campanie de marketing social să fie justificată. Scopul acesteia era să îi înveţe pe părinţi să îşi culce copiii pe spate. ci să se urmărească asocierea cu o iniţiativă publică deja existentă. Pampers este lider de piaţă pe segmentul scutecelor folosite în maternităţile din SUA (şi nu numai). • au nevoie să-şi diferenţieze produsele faţă de produsele concurente. deoarece studiile arătaseră că dormitul cu faţa în jos creşte riscul mortalităţii la nou-născuţi. sărăcie). Un interes direct în promovarea unui comportament ar putea totuşi afecta credibilitatea. • probleme care afectează copiii (educaţie. De aceea este de preferat să nu se realizeze campania pe cont propriu.

o companie e bine să se asigure că în interiorul său exista un angajament pe termen lung faţă de cauză (şi în acelaşi timp resurse). Activităţile filantropice pot lua următoarele forme: • donaţii în bani (ex. • donaţii în produse sau servicii (ex. fără un numitor comun. Compania iniţiază un program de burse de studiu pentru tineri defavorizaţi). Compania oferă bani într-un program pentru ajutorarea persoanelor fără adăpost). nu asupra unuia general. E preferabil să se aleagă grupul ţintă care are cel mai mult de câştigat de pe urma schimbării. o firmă nu trebuie să-şi propună ca obiectiv adoptarea unui "stil de viaţă sănătos". • angajament pe termen lung. O barieră ascunsă ar fi reprezentarea lor că fumatul înseamnă "să fii rebel şi cool". Compania implicată într-o campanie de marketing social trebuie să fie cât mai specifică. Comportamentele se schimbă greu. dar care acţionează ca lider de opinie pentru un public mai larg. cu bani sau produse la sprijinirea unei cauze. • burse (ex. Este dificil şi costisitor procesul de convingere a unui public numeros. De cele mai multe ori e nevoie de ani de zile pentru că rezultatele să fie vizibile. O companie IT donează calculatoare pentru şcolile din mediul rural. Îţi poţi propune ca obiective să le schimbi întâi reprezentarea despre ce înseamnă cool şi abia apoi să îi convingi să se lase de fumat. Să luăm exemplul unei campanii care şi-ar propune să îi convingă pe liceeni să renunţe la fumat. pentru acţiuni necorelate. În ultima vreme însă exista tendinţa de a alinia aceste contribuţii cu strategia generală de afaceri. Multă vreme companiile au avut contribuţii dispersate. poate avea motive mai puţin transparente care îl împiedica să îl adopte. Un astfel de "stil de viaţă" poate însemna la fel de bine să faci exerciţii fizice.Alţi factori care pot determina succesul unei campanii de marketing social sunt: • alegerea unui grup ţintă restrâns. • finanţări (ex. Acţiuni filantropice (Corporate Philantropy) Este un tip de program prin care compania contribuie în mod direct. o companie de telecomunicaţii oferă linii telefonice 60 . • identificarea tuturor barierelor sau beneficiilor pe care le presupune schimbarea de comportament. Spre exemplu. să renunţi la tutun. sau să mănânci produse fără grăsimi. De aceea. • optarea pentru un comportament specific. care este deschis la schimbare şi care poate fi atins cu uşurinţă prin intermediul canalelor pe care firma le are la îndemână. Acţiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de iniţiativă de CSR. Deşi publicul poate recunoaşte că un comportament este benefic. să aleagă doar una dintre acţiuni: "fă zilnic 15 minute de sport". Compania lansează un program propriu de finanţare la care pot depune proiecte ONG-urile de mediu).

în Africa de Sud. • acces la canalele de distribuţie. • oferire de expertiză (ex. The New York Times Company Foundation a lansat în 2000 un program de cursuri prin care le oferă acestora inspiraţie şi informaţii despre subiecte de actualitate ("securitatea naţională". Pentru The New York Times este important să contribuie la formarea viitorilor jurnalişti. "explozia demografică".000$. "graniţele cercetării pe creierul uman" etc. 61 . Compania Microsoft a lansat în 2003 programul "Unlimited Potenţial ". prin care acorda anual granturi în bani. a fost o demonstraţie că produsele HP înseamnă inovaţie care duce la dezvoltarea afacerilor. la crearea de noi locuri de muncă. Mai ales atunci când compania intra pe o piaţă nouă. HP şi fundaţia ORT Africa de Sud au înfiinţat centrul de educaţie IT "Digital Community Centre". În 2002. O companie cu profil medical ajuta la realizarea unor materiale de informare despre droguri). "critică de teatru". cât şi ca reputaţie de lider responsabil. Unul dintre proiecte s-a desfăşurat în comunitatea Dikhatole. care îşi propuneau să crească nivelul de pregătire al forţei de muncă din pieţele respective • consolidarea statutul de lider pe o anumită piaţă Când eşti deja lider de piaţă. alături de alte instrumente. un lanţ de benzinării oferă recipiente pentru colectarea uleiului de motor uzat). Finanţările au fost destinate centrelor de pregătire IT. Acţiunile filantropice sunt potrivite atunci când: • se urmăreşte întărirea poziţionării brandului HP a iniţiat programul "E-inclusion" pentru a sprijini dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor lipsite de acces la noile tehnologii de comunicare. cea mai bună strategie este să investeşti în dezvoltarea şi întărirea industriei tale. antreprenori.speciale pentru a ajuta la strângerea de fonduri în scopul sprijinirii celor afectaţi de un dezastru natural). Proiectul s-a adresat categoriilor de persoane care puteau contribui la dezvoltarea viitoare a comunităţii: tineri. acestea leau oferit training de specialitate unui număr de peste 60 de scriitori şi producători. pentru a câştiga şi a întări poziţia pe piaţă.). "presa de limbă străină". Programul a evoluat cu înfiinţarea unor institute de specialitate. Acest lucru se va întoarce în favoarea ta. atât ca volum absolut de piaţă. Pentru piaţa locală. la salarii mai bune şi la un standard de viaţă mai ridicat. O firmă de transport îşi pune la dispoziţie maşinile de marfă pentru a duce provizii unor sinistraţi. profesori şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. programe software şi asistenţă tehnică unor ONG-uri din 45 de ţări în curs de dezvoltare. locaţiile sau echipamentele companiei (ex. • intrarea pe o piaţă nouă Donaţiile pot fi folosite. Compania a dotat centrul cu echipamente în valoare de 260. mesajele sale vor fi mai credibile dacă reuşeşte să demonstreze că este preocupată de viaţa şi de problemele comunităţilor locale.

într-un cadru mai puţin formal decât cel de la muncă. S-au curăţat 80 de km de plajă. acordând anual 20 de burse de studiu la facultate. Ceea ce este nou în ultima perioadă este tendinţa companiilor de a folosi voluntariatul pentru a da mai mult impact altor iniţiative sociale sau pentru a servi obiectivelor de business şi comunicării valorilor companiei. angajaţii Shell lucrează ca voluntari alături de membrii organizaţiilor locale pentru a proteja regiunile de coastă ale Australiei împotriva poluării. The Times Company a fost nominalizată pe primul loc. s-au colectat 2 tone 62 .5 mii de dolari. eforturile echipelor de voluntari s-au concretizat în peste 13. Până acum. programul "Shell Coastal Volunteers". pentru 3 ani la rând (2000-2003). Ca urmare a eforturilor sale. ei vor povesti mai departe despre ea (prietenilor. Tot pentru liceeni. • se urmăreşte îmbunătăţirea reputaţiei companiei Oamenii care oferă o mărturie personală despre o companie sunt mai credibili decât o ştire în presă sau un material de marketing. Fundaţia a continuat să sprijine liceenii de excepţie. ei pot simţi că sunt parte într-un efort general îndreptat înspre binele societăţii. problema acuzaţiilor în privinţa mediului este una foarte serioasă. Acţiunile de voluntariat le permit totodată angajaţilor să comunice şi să se cunoască între ei. Voluntariatul angajaţilor este o formă clasică de CSR. De asemenea. De aceea compania şi-a propus să-şi demonstreze preocuparea pentru acest subiect în fata comunităţilor şi a grupurilor de activişti. în valoare de 7. Mai mult. În cadrul programului. în cadrul topului "America's Most Admired Companies" al revistei Fortune (pentru industria de "publishing").În paralel. în 2003 a fost nominalizată în cadrul topului "100 Best Corporate Citizens" al revistei Business Ethics. Pe de altă parte. a lansat în 2001. De aceea.000 de ore de muncă. Pe lângă alte iniţiative. Pentru că e vorba de o experienţă memorabilă. al unui ONG sau al unei cauze. familiei) şi despre gestul companiei. în parteneriat cu organizaţia Conservation Volunteers Australia. studiile arată că voluntariatul le oferă angajaţilor cea mai completă şi mai satisfăcătoare experienţă dintre toate tipurile de iniţiative de CSR. chiar angajaţii care participă în program vor fi mai convinşi de angajamentul companiei faţă de nişte valori. Fundaţia a realizat un ghid online şi o serie de instrumente gratuite care le permit acestora să publice o revistă a liceului. Pentru Shell Australia. Un program de voluntariat în comunitate este oportun când: • se urmăreşte întărirea loialităţii faţă de companie şi a spiritului de echipa al angajaţilor Participând la un program de voluntariat angajaţii au oportunitatea să iasă din preocupările lor zilnice. Voluntariatul în comunitate (Community Volunteering) Este un tip de iniţiativă prin care compania îi încurajează pe angajaţii săi să voluntarieze în sprijinul comunităţii.

000 de copaci. nu poate fi considerată ca fiind o iniţiativă de CSR o schimbare pe care compania o adoptă ca urmare a presiunilor din partea autorităţilor. De aceea. Gestul McDonalds de a retrage în 2004 porţiile "Supersize" de cartofi prăjiţi şi de băuturi carbogazoase) • alegerea unor materiale de producţie şi de ambalare care să protejeze mediul (ex.) • dezvoltarea de programe care să urmărească binele angajaţilor (ex. dacă firma susţine deja nişte cauze sociale prin intermediul altor iniţiative.de gunoaie şi s-au plantat 47. Cu alte cuvinte. în mod voluntar modul de operare. volumul de activităţi fizice necesar pentru a arde caloriile sau grăsimile pe care le conţine un produs etc. în aşa fel încât să contribuie la binele general al comunităţii şi la protejarea mediului. Să nu fie permisă vânzarea online copiilor minori. un program de voluntariat al angajaţilor o poate ajuta să fie mai convingătoare şi să crească impactul acestor iniţiative. consiliere psihologică. Eliminarea deşeurilor. este esenţial caracterul ei voluntar. să scadă consumul de energie etc. chiar dacă nu sunt ilegale (ex. să fie protejat mediul. Asistenta medicală. se urmăreşte sprijinirea altor programe sociale ale companiei Vederea unei echipe de voluntari este mult mai convingătoare în privinţa angajamentului unei companii decât direcţionarea unei sume de bani către un ONG. să retragă 63 .) • retragerea unor produse care pot fi considerate dăunătoare. reducerea nivelului de substanţe chimice folosite ca îngrăşăminte etc.) • îmbunătăţirea procesele de producţie (ex. a organizaţii neguvernamentale sau a consumatorilor. a unităţilor de producţie sau de desfacere în aşa fel încât: să existe un nivel mai mare de siguranţă. O companie poate opera schimbări pentru adoptarea unor practici responsabile social în domenii ca: • designul locaţiilor în care operează (ex.) • asigurarea unor politici de marketing responsabile în special în ceea ce îi priveşte pe copiii (ex. Pentru că o iniţiativă să fie considerată ca făcând parte din CSR. Practici de afaceri responsabile social (Socially Responsible Business Practices) Practicile responsabile social sunt iniţiative prin care o companie îşi îmbunătăţeşte. Să permită reducerea cantităţii de deşeuri. Proiectarea sediilor. Comentaţi: Aţi avut o experienţă ca voluntar pe perioada studiilor? Consideraţi că această experienţă vă va ajuta în găsirea unui loc de muncă? Justificaţi.) • oferirea de informaţii obiective despre produse (ex. Ambalajele conţin şi informaţii despre: efectele negative potenţiale ale consumului. să faciliteze procesul de reciclare. să elimine emisiile toxice etc. facilităţi pentru recreere sau sport etc.

5. Întrebări şi teme de dezbatere Întrebări de control 1. 4. siguranţei sau bunăstării angajaţilor. se urmăreşte protejarea sănătăţii. se urmăreşte creşterea unui brand. Friedman împotriva responsabilităţii sociale a corporaţiilor? 2. Conţinut redus de grăsimi. Astfel de practici sunt adecvate atunci când: • publicul ar putea considera că o practică a companiei contribuie (cel puţin în parte) la o problemă socială importanta. responsabilităţile etice.) • îmbunătăţirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilităţi (ex. 6. Kraft este o altă companie pentru care tema alimentaţiei sănătoase este importantă. Prezentaţi modelul CSR Tuzzolino-Armandi. 64 . Prezentaţi modelul cvadripartit al responsabilităţii sociale. 3. cereale integrale etc). Rampe de acces în magazine. Motivaţiile (economice) implicării corporaţiilor în acţiuni de responsabilitate socială. b. Ambalajul produselor din cadrul programului le-a oferit consumatorilor informaţii despre: capacitatea nutritivă (ex. Programul Sensible Solution a fost o iniţiativă prin care Kraft a investit în cercetare. Care sunt principiile responsabilităţii sociale în abordarea: ONU. responsabilităţile filantropice. De asemenea penalizează companiile pe care le percep ca având un impact negativ. OCDE. Care sunt argumentele lui M. Consumatorii au început să fie ghidaţi în alegeri şi de argumente care sunt dincolo de calitatea produsului său de preţ. Care sunt principalele tipuri de programe de CSR? Grile model 1. beneficii funcţionale (ex. Prezentaţi modelul celor şase culori privind stadiile CSR. elaborat de Carrol şi Buchholtz. Sănătatea inimii) sau nivelul ingredientelor (ex. Calciu. Modelul cvadripartit al responsabilităţii sociale corporatiste. De asemenea.programele de marketing ale unor produse cu potenţial dăunător din şcoli etc. pentru a sprijini eforturile de îmbunătăţire a produselor sale.). conţinut bogat în calciu.6. Ei tind să aprecieze o companie care e percepută ca având un impact pozitiv asupra contextului social. în modificarea ambalajelor şi a liniilor sale de producţie. Uniunii Europene. 7. 2. etc). site-uri web accesibile etc. compania a înfiinţat un grup format din 10 specialişti recunoscuţi în domeniul sănătăţii publice: Kraft Foods Worldwide Health & Wellness Advisory Council. are la ultimul nivel: a.

„Oamenii de afaceri nu ar da alţi bani statului în afară de impozitele pe care le plătesc. Stakeholderii unei firme reprezintă: a. dimensiunea externă. dezvoltarea comunităţii locale. se urmăreşte întărirea loialităţii faţă de companie sunt cele de: a. 3. membrii AGA. chiar dacă nu sunt ilegale reprezintă o acţiune de: a. d. e. filantropie. marketing legat de o cauză. drepturile omului. puturoşi şi lepre. voluntariat. Retragerea unor produse care pot fi considerate dăunătoare. marketing social. b. însă pentru programe cu caracter social dar care să nu fie gestionate de instituţii ale statului răspunsul unora ar fi afirmativ. cu angajaţi incompetenţi. Programele de responsabilitate socială prin care. e. marketing social. c. 5. 4. d. b. e. Teme de dezbatere A. b. b. dimensiunea internă. responsabilităţile economice. e. membrii Consiliului de Administraţie. voluntariat. pentru bani. acţionarii firmei. mediul înconjurător. promovarea unei cauze. c. acţionarii şi managerii firmei. responsabilităţile de auto-realizare. d. responsabilităţile legale. care cer 65 . c. promovarea unei cauze. filantropie. e. Gaură neagră şi apa sâmbetei. 2. marketing legat de o cauză. grupurile sau indivizii care pot influenţa sau sunt influenţate de realizarea obiectivelor întreprinderii. Ideea aparţine unui număr de 44 de oameni de afaceri din Germania. c. d. Aşa caracterizează majoritatea oamenilor de afaceri statul. Din punct de vedere al ONU (UN Global Compact) domeniile de interes pentru responsabilitatea socială sunt: a. pe lângă aspecte sociale. d.c.

sănătate şi mediu. Alin Burcea.aplicarea unui impozit de 5% pentru cei care deţin peste 500. dacă banii ar fi avut o direcţie clară – autostrăzi. băgaţi în case. spune el. Porumboiu a investit masiv în agricultură şi. nu am decât vreo 500. dar nu se vând. terenuri şi alte investiţii. Desfăşurarea programului: 66 . 24 octombrie 2009) a. spitale – discuţia ar fi altfel. dar banii trebuie gestionaţi de oameni creştini. iar ei să-i înjumătăţească». Acesta subliniază că «spre deosebire Germania. scrie Evenimentul Zilei. este dispus să părăsească România. în cazul majorării taxelor. În cadrul campaniei s-au împărţit materiale informative. Grija deţinătorilor de afaceri. B. pentru zile negre». Potrivit lui Adrian Porumboiu. în Franţa cari doua bagaje şi iei 15 euro. Proiectul a constat într-o campanie de educare a şoferilor pentru limitarea folosirii telefonului mobil la volan şi utilizarea sistemelor tip "mâini libere". Campania de responsabilitate socială „Ţine-ţi viaţa în propriile mâini!“ Rezumat: Folosirea telefonului mobil în trafic este una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere. b.000 de euro în conturi sau averi de peste 3 milioane de euro. «Aş fi de acord să dau şi 10-20% într-un fond care să ajute ţara. Şeful Paralela 45. de o organizaţie nonprofit. La ora actuală. c. Care este părerea oamenilor de afaceri români? Sorin Ovidiu Vântu spune că ar dona pentru proiecte de educaţie şi mediu 5% din averea sa. a afirmat Ţânţăreanu. Care dintre argumentaţiile de mai sus vi se pare nepotrivită? Justificaţi. în perioada actuală.000 de euro. plăteşte taxe şi impozite de 22-24 milioane euro. Dacă aţi fi posibil subiect al acestui impozit l-aţi accepta? Justificaţi. de bunăcredinţă. în bancă. spune că. un astfel de impozit? Justificaţi. afirma Marius Cristescu. însă pune şi o condiţie: fără Traian Băsescu preşedinte. Aceştia şi-ar dori ca sumele obţinute să fie investite în educaţie. s-au oferit discounturi pentru achiziţionarea dispozitivelor tip "mâini libere" şi s-au organizat dezbateri în timpul orelor de legislaţie rutieră. a declarat George Becali. «Ca hamal. în special pe timp de criza este susţinerea propriului business. Studiile internaţionale arată că şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc sunt mai periculoşi decât cei care au consumat alcool. Cum să dau şi mai mulţi bani unui stat care nu doar că nu ajuta firmele cu nimic. persoanele fizice din România plătesc un impozit pe dividende de 16 %»”. Să nu se întâmple să dau banii. dar a mai şi majorat taxele?». Consideraţi oportun pentru România. pentru a putea plăti taxele şi pentru a păstra locurile de muncă. Omul de afaceri Cristian Ţânţăreanu se teme ca banii pe care i-ar da în plus ar putea ajunge "ciubuc" pentru funcţionari. (Sursa: Bloombiz. «Eu am bani destui. în fiecare an.

Reprezentanţi ai Germanos au fost prezenţi la orele de legislaţie rutieră. eveniment care urmăreşte să readucă muzica de cameră în atenţia publicului român.Campania s-a desfăşurat în 6 oraşe din ţară (Bucureşti. Au fost selectate 20 de şcoli de şoferi unde s-au organizat prezentări şi dezbateri pe tema utilizării telefonului mobil în trafic. 2007 Rezumat: Din 2007. organizatorii au putut selecta intersecţiile cele mai aglomerate. Informarea şi educarea şoferilor. Pe TV s-a difuzat o ştire advertorial. Craiova. Constanţa. fie direct. Din aceştia. Datorită informaţiilor furnizate de IGPR. Cea de-a doua componentă a campaniei a urmărit să-i educe pe cei care se pregăteau să devină şoferi în privinţa folosirii telefonului mobil. Pentru a-şi derula campania "în stradă". Festivalul SoNoRo. Pentru aceasta. Germanos a încheiat un parteneriat cu Asociaţia Naţională a Instructorilor Auto din România. • informarea reponsabililor de parcuri auto din companiile care deţin flote extinse de autovehicule. 25. Germanos a solicitat ajutorul Inspectoratului General al Poliţiei Rutiere (IGPR). BRD este partener principal al Festivalului SoNoRo.000 de euro. Cauza socială: 67 . Cluj. Educarea viitorilor conducători aut. Pentru promovarea acestei idei. Festivalul reuneşte anual interpreţi internaţionali de prestigiu şi include un program educativ pentru tinerii muzicieni români. alături de şoferi. Totodată. fie prin materiale informative.000 de euro au reprezentat investiţia în media. au vorbit cu elevii şi le-au oferit acestora gratuit dispozitive de tip bluetooth. aproximativ o jumătate de milion de clienţi care au trecut pragul magazinelor Germanos din toată ţara au fost informaţi despre obiectivele campaniei "Ţine-ţi viaţa în propriile mâini". de consultanţii de vânzări. Bugetul campaniei şi investiţia în media Investiţia Germanos în campania "Ţine-ţi viaţa în propriile mâini!" a fost de 60. Cea de-a treia componentă a campaniei a vizat informarea reprezentanţilor de parcuri auto cu flote extinse despre importanţa introducerii unei proceduri care să-i oblige pe angajaţi să folosească dispozitive "mâini libere" la volan. reprezentanţi ai Germanos au avut discuţii directe cu responsabilii parcurilor auto. unde mesajul campaniei putea fi recepţionat de un număr cât mai mare de persoane. • educarea viitorilor conducători auto prin acţiuni şi dezbateri în cadrul orelor de legislaţie rutieră. cu privire la importanţa introducerii obligativităţii utilizării de către angajaţi a dispozitivelor tip "mâini libere" la volan. Canalele de comunicare folosite au fost print-ul şi TV-ul. Iaşi şi Timişoara) şi a avut trei componente: • informarea şoferilor despre pericolele la care se expun prin folosirea telefonului mobil în trafic şi promovarea unor alternative.

Muzeul Naţional de Artă al României şi Palatul Bragadiru. În 2007. Palatul Cotroceni. Muzeul Ţăranului Român. Diana Keler (pian). Cauza socială: Statisticile arată că în municipiul Cluj-Napoca suprafaţă verde actuală este de doar 12 mp/locuitor. Scopul a fost educarea copiilor în spiritul respectului faţă de natură. Printre artiştii care au participat la Festivalul SoNoRo se numără: Mark Padmore (tenor). Grădina Verde de la Grădi Rezumat: Terapia Ranbaxy (companie farmaceutică) alături de Fundaţia Comunitară Cluj a finanţat amenajarea de spaţii verzi în 10 grădiniţe clujene. BRD a oferit invitaţii atât clienţilor cât şi angajaţilor băncii. cât şi în locuri mai puţin convenţionale (cluburile bucureştene). Acestea s-au desfăşurat la Teatrul Thalia şi la Muzeul Brukenthal. BRD . mai puţin apreciată de publicul actual. la Ateneul Român. Două dintre concerte au fost organizate în Sibiu. Problema lipsei spaţiilor verzi din Cluj-Napoca a fost subliniată în mai multe 68 . Austria. Aceştia sunt invitaţi din ţări precum Germania. Artiştii au susţinut alte şase concerte în Bucureşti. România sau Marea Britanie. Lansat în 2006 de Asociaţia SoNoRo. Capitala Culturală Europeană. Pe de altă parte însă. sub Patronajul Preşedintelui României. Alexander Sitkovietsky (violă) etc. Concertele se desfăşoară atât în locaţii cu rezonanţă istorică (Ateneul Român). mai ales în domeniul muzical. Tinerii care concertează în cadrul Festivalului sunt artişti apreciaţi pe plan internaţional. cât şi în lucrările de amenajare. Daishin Kashimoto (vioară).membru al Orchestrei de Cameră din Munchen. alese în urma unei competiţii de proiecte.Groupe Societe Generale este sponsor principal al “Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo”. Desfăşurarea programului: Începând cu 2007. există tineri cu iniţiativa care încearcă să readucă muzica de cameră în atenţia publicului. Fiecare ediţie a Festivalului constă într-o suită de spectacole care includ deopotrivă piese cunoscute şi mai puţin cunoscute. Festivalul SoNoRo s-a desfăşurat între 4 şi 17 noiembrie. Priya Mitchell (vioară). Pentru asta. Iniţiativa proiectului i-a aparţinut lui Răzvan Popovici .După Revoluţie. cu mult sub media europeană în domeniu (40 mp/locuitor). Aceştia s-au implicat atât în conceperea proiectelor. Ritmurile hip-hop sau cele orientale au ajuns să elimine muzica de cameră din preferinţele românilor. director al festivalului "Chiemgauer Musikfruhling”"(Traustein) şi al seriei de concerte "Pelegrinages" (Munchen). au nevoie de toată susţinerea pe care o pot obţine. românii s-au grăbit să "importe" din străinătate o serie de non-valori culturale. La aceste concerte. Mihaela Ursuleasa (pian). proiectul urmăreşte să promoveze muzica de cameră.

De asemenea. În cadrul sau. grădiniţele clujene au fost invitate să participe la o competiţie de proiecte de amenajare a unor spaţii verzi în propriile curţi.Zidul Indiferenţei Rezumat: Campania Fundaţiei Sensiblu (companie farmaceutică) şi-a propus să sensibilizeze publicul la problema violenţei domestice. Aceasta se desfăşoară în perioada 25 noiembrie . au fost alese 10 grădiniţe.000 de persoane au purtat panglica albă. printr-un simplu gest sau sfat. încurajând astfel fenomenul. de presa locală şi de mai multe ONG-uri. care au primit finanţare pentru a-şi pune în aplicare proiectele.10 decembrie şi face parte dintr-o campanie internaţională dedicată acestei probleme. • nevoia de a asigură copiilor experienţe educative de tip ecologic adecvate vârstei lor.septembrie 2007. dintre care 50 s-au soldat cu decese. Obiectivele campaniei “V-Days 2007-Zidul Indiferenţei” au fost următoarele: 69 . că protest împotriva violenţei asupra femeii. De cele mai multe ori.rânduri. Desfăşurarea programului: Proiectul “Grădina Verde de la Grădi” a fost organizat în perioada septembrie 2007 . Acesta a fost adresat în special persoanelor care sunt martori la cazuri de violenţa domestică (colegi de serviciu. au fost înregistrate la nivelul ţării 33. chiar să le salveze viaţa. prieteni sau vecini ai femeilor abuzate). În primele trei trimestre ale anului 2007 s-au înregistrat 4463 de cazuri de violenţa asupra femeilor. oamenii preferă să nu se implice în cazuri de violenţa domestică. În aceeaşi perioadă. a fost amplasat un zid în centrul Capitalei pe care erau scrise numele unor femei ucise de soţii lor în ultimii 2 ani în Bucureşti. Cauza socială: Problema violenţei domestice este una extrem de serioasă în România. Proiectul “Grădina Verde de la Grădi” a fost gândit că răspuns la două nevoi identificate în comunitatea clujeană: • nevoia de dezvoltare a spaţiilor verzi.730 de cazuri de violenţă în familie. Ediţia din 2007 a campaniei a fost realizată împreună cu agenţia GMP PR şi a avut mesajul “Prin indiferenţa încurajăm violenţa domestică”. cu scopul de a-i convinge să ia atitudine.iunie 2008 de Terapia Ranbaxy şi Fundaţia Comunitară Cluj. Educatorii. În urma concursului. şi. Campania V-Days din 2007 s-a adresat martorilor care pot. În perioada ianuarie 2004 . Desfăşurarea programului: Fundaţia Sensiblu dezvoltă anual o campanie de sensibilizare a publicului cu privire la problema violenţei domestice. Campania V-Days 2007. Peste 30. părinţii şi copii au lucrat împreună atât la conceperea proiectelor. să schimbe soarta femeilor abuzate. 224 de femei au fost ucise de partenerii lor. cât şi la amenajarea propriu-zisă a spaţiilor verzi. uneori.

Dăm dovadă de acelaşi respect şi demnitate faţă de acţionari – clienţi. atât intern. În prezent. Gestul simbolic a fost transmis în direct de trei televiziuni. Zidul Indiferenţei Zidul Indiferenţei a fost amplasat pe 25 noiembrie în Piaţa Universităţii din Bucureşti. furnizori. Pe el erau scrise iniţialele numelor a 30 de femei ucise de soţii lor în ultimii 2 ani. care şi-a propus să-şi conducă afacerile cu onestitate şi integritate. În ultima zi a campaniei a avut loc un eveniment în care vedete. Identificaţi tipologia proiectelor de responsabilitate socială prezentate mai sus. Acţiunile noastre sunt guvernate de Codul nostru de Conduită. plăcut şi orientat pe calitate. Care ar fi motivaţiile celor patru companii implicate pentru derularea acestor proiecte? c. • conştientizarea consecinţelor indiferenţei faţă de cazurile de violenţa domestică din jurul nostru. (www. suntem conştienţi de impactul activităţilor noastre asupra societăţii româneşti şi ne asumăm acest rol important prin aplicarea standardelor de afacere ridicate.• aducerea subiectului violenţei domestice pe agenda publică. în Capitală. parteneri de afacere. De asemenea discutăm cu furnizorii şi toţi partenerii noştri despre faptul că este necesar să respecte etica noastră. mită. cel mai reuşit proiect? Justificaţi.petrom. cât şi extern”.5 m. a măsurilor de sănătate şi siguranţă. voluntari şi oameni obişnuiţi au dărâmat împreună Zidul Indiferenţei. creând un mediu de muncă sigur. competitori şi autorităţi. „Petrom este o companie responsabilă. C. special pentru a atrage atenţia. Care este în opinia Dvs. Ne tratăm toţi angajaţii cu respect şi demnitate. Lung de 6 m şi înalt de 2. ne aflăm în plină desfăşurare a unui proces complex şi profund de transmitere a Codului de Conduită tuturor angajaţilor. Fiind una dintre cele mai mari companii din România.com) „Responsabilitatea Socială este pentru noi un proces de management prin 70 . în zona metroului. Zidul a rămas în picioare în cele 16 zile de campanie pentru a le aminti oamenilor de faptul că toate acele femei ar fi putut fi salvate dacă oamenii din jurul lor s-ar fi implicat şi ar fi luat atitudine. delapidare bani. b. Principiile corporatiste după care ne ghidăm ne împiedică să obţinem beneficii prin utilizare de informaţii interne. Cerinţe: a. zidul a fost amplasat pe trotuar. • promovarea Fundaţiei Sensiblu că o organizaţie dedicată luptei împotriva violenţei asupra femeilor. mesajul „Prin indiferenţa încurajăm violenţa domestică” şi un număr de telefon de la centrul de consiliere Casa Blu. corupţie sau prin soluţionarea nepotrivită a conflictelor de interese sau prin practici competitive inechitabile.

deci şi pentru companiile care activează în România. Astfel. Suntem activi în mediul universitar. toleranţă. Îi ajutăm pe tineri să devină adevăraţi profesionişti. spiritul de echipă. Ne implicăm şi în acţiuni de binefacere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de 71 . Facem asta prin parteneriatul cu Institutele Culturale Franceze din România. Am finanţat rugby-ul cu mai mult de 600.care vrem să contribuim la dezvoltarea unei societăţi romaneşti durabile şi performante. Printre cei care beneficiază de sprijinul nostru se numără copii. De aceea. prin parteneriate cu asociaţii studenţeşti. prin Bursele Academice premiem studenţii cu rezultate meritorii. Sport Sportul este. BRD este partenerul Federaţiei Române de Tenis. Preţuim valorile pe care le promovează rugby-ul: angajament. inovaţia şi independenţa sunt valori pe care le preţuim şi le promovăm. De exemplu. dar şi cu necesităţile locale. implicându-ne atât financiar. educaţie. un program de redresare a acestui sport. Susţinem însă şi alte sporturi. Credem că rolul nostru de actor social este să promovăm valori naţionale precum inovaţia. suntem de mulţi ani partenerul unor asociaţii de ajutorare a copiilor defavorizaţi şi a persoanelor vârstnice. În linie cu strategia Societé Generale la nivel mondial. respectul adversarului. persoane cu dizabilităţi sau fără adăpost. dincolo de victorii şi spectacol. De aceea. Acestea stau la baza performanţei noastre. am ales să ne implicăm în cinci domenii: artă şi cultură. le promovăm implicându-ne în proiecte şi evenimente culturale. un mijloc de educare a caracterelor puternice. alături de Federaţia Romană de Rugby. acţiuni umanitare şi protecţia mediului. spirit de echipă. Educaţie Tinerii sunt cel mai important capital pentru societatea românească de mâine. Acţiuni umanitare Oamenii sunt în centrul preocupărilor noastre şi de aceea încercăm să îi ajutăm pe cei defavorizaţi. dar şi prin alte iniţiative. Arta şi cultura Diversitatea. susţinem sportul atât în cadrul companiei. cât şi personal – folosind experienţa propriilor angajaţi. sport. Promovăm schimburile culturale între România şi Franţa. BRD este partenerul oficial al Turului Ciclist al României. Începând din 1998. persoane vârstnice. artă contemporană şi ne implicăm în promovarea patrimoniului cultural românesc. Acesta e motivul pentru care sprijinim de peste 7 ani rugby-ul românesc.000 de Euro. Ele se reflectă cel mai bine în domeniul artistic şi cultural. Dincolo de valori şi de principii calculăm impactul social cu aceeaşi rigurozitate ca şi profitul economic. Până în 2007 am implementat. film. respectul diversităţii şi angajamentul. Sprijinim proiecte de teatru. cât şi în comunităţile unde activăm. muzică clasică.

Strategia noastră de responsabilitate socială pentru România se adresează pe de o parte nevoilor comunităţilor locale iar pe de altă parte.brdcsr. oferind materiale de construcţii pentru proiecte de dezvoltare şi infrastructură. fără a compromite interesele şi aspiraţiile generaţiilor viitoare. Dezvoltarea comunităţilor locale Ne asumăm un rol activ în comunităţile locale în care ne desfăşurăm activitatea. Monitorizăm şi încercam să reducem consumul de resurse naturale provenit din activitatea de zi cu zi a băncii. Contribuim la dezvoltarea locală.” (www. În 2005 am donat 4 miliarde de lei sinistraţilor din Banat. Ajutam comunităţile în 72 . Sprijinim 4 domenii.ro) „Dezvoltarea durabila este cel mai important element al filosofiei Carpatcement Holding. Acţiuni umanitare Acţiunile noastre umanitare includ donaţii şi asistenţă în cazul unor dezastre naturale. Susţinem iniţiativele care urmăresc educaţia populaţiei în privinţa protecţiei mediului înconjurător.dezastre naturale. Din acest motiv sprijinim dezvoltarea şi afirmarea profesională a tinerei generaţii. Pentru o mai bună calitate a vieţii. Sprijinim iniţiativele comunităţii prin resurse umane şi financiare. precum Bucureştiul. construcţiilor şi chimiei. În acelaşi timp. emisiile de praf au fost reduse cu 99% fata de nivelul la care se aflau în momentul achiziţiei. Credem în potenţialul tinerilor. Ideile inovatoare de care are nevoie România vin în mare măsură din partea lor. plantăm perdele forestiere în jurul oraşelor poluate. ajutam factorii de decizie să transforme oraşele gri în localităţi plăcute. planificarea spaţială şi amenajarea teritoriului. Urbanism şi arhitectura Vrem să readucem în prim-plan arhitectura. De aceea. Investim în viitorul valorilor autohtone deoarece în acest mod putem contribui la dezvoltarea durabila a României. priorităţilor naţionale. Oferim sprijin persoanelor aflate în dificultate. Acestea sunt legate deopotrivă de activitatea Heidelberg Cement şi de nevoile României în momentul de faţă: Protecţia mediului Urmărim atât îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. Premiem performantele studenţilor din domeniile arhitecturii. investim în combustibili alternativi şi în tehnologii ecologice. Protecţia mediului Implicarea noastră în protecţia mediului înseamnă o investiţie durabilă în societatea în care ne desfăşurăm activitatea. Ca rezultat al investiţiilor în tehnologii de vârf. cât şi conservarea biodiversităţii. pentru a reconstrui zona în urma inundaţiilor. Credem că în acest domeniu fiecare dintre noi trebuie să îşi aducă contribuţia. şi derulam acţiuni de ecologizare. Considerăm că trebuie să răspundem necesitaţilor din prezent.

ci trebuie lăsată la aprecierea companiilor. „Responsabilitatea socială nu trebuie legiferată. programul derulat în parteneriat cu Adevărul Verde pentru testarea gratuită a apei. cât şi voluntari şi membrii ai comunităţilor locale. cât şi de voluntari. (D. “Împreună pentru fiecare” este un program în care vor fi implicaţi atât reprezentanţi din Rompetrol. Proiectele punctuale. solului şi aerului din diverse zone ale României etc. sprijin pentru programele de ajutorare a copiilor din centre educaţionale derulate de Fundaţia Ovidiu Rom. „Omul de afaceri din România – pentru că se simte agresat. acţiuni de ecologizare a siturilor de la Vega. Papadima) 3. pentru că nu înţelege că organizaţia economică trebuie să fie un cetăţean – are o accepţie unilaterală şi mioapă a activităţii sale: crede că trebuie orientată exclusiv spre profit” (D. respectând direcţiile de implicare ale Grupului: sănătate şi mediu. 73 . pentru că are probleme cu legislaţia. printre care se numără: colaborarea cu Agenţia Naţională Antidrog pentru specializarea personalului din centre de reabilitare a persoanelor dependente. Atât platforma. ineditul programului constând în faptul că acţiunile pot fi propuse atât de companie. Decizia de implicare în CSR – strategică sau adhoc? 6. constau în susţinerea acţiunilor unor ONG-uri sau alţi parteneri.heidelbergcement. de asemenea parte a platformei “Energia vine din suflet”. Influenţa CSR asupra performanţelor financiare ale companiilor.rompetrol. care este nivelul de CSR vizat de cele două companii? Teme pentru eseuri 1.ro) În anul 2009 Rompetrol a lansat platforma de responsabilitate socială. o suită de acţiuni coerente şi consecvente. Dăianu) 2.ro) Având în vedere declaraţiile de mai sus şi modelul „celor 6 culori”. care continua în mod firesc proiecte desfăşurate începând cu 2003 . cât şi programul de CSR reprezintă o nouă dimensiune a implicării companiei. „Dacă o organizaţie are credibilitate şi reputaţie. un program de CSR foarte bun nu va avea eficacitate dacă este promovat printr-un vehicul lipsit de credibilitate”. poate să vândă şi CSR. cele două direcţii pe care Grupul Rompetrol a decis să le susţină. cât şi proiecte punctuale din domeniul sănătăţii şi protecţiei mediului. Însă. „Energia vine din suflet” Platforma include atât un program naţional “Împreună pentru fiecare”.care activăm prin sponsorizări şi acte caritabile”. (www. (L. Ceea ce trebuie legiferat este abuzul generat de eventuala iresponsabilitate socială”. Solidaritatea nu moare în perioada de criză. (www. Dăianu) 5. 4.

iar reacţia emotivă în faţa lor e legitimă şi onorabilă.7. „Orice binefăcător se gândeşte puţin şi la el însuşi. „Ceea ce pare a fi generozitate este adeseori numai o ambiţie deghizată care dispreţuieşte micile intere. director External Relations. Friedman) 74 . Pleşu) „Acţiunile sociale sunt generate de interese egoiste. Sony Europe) 10. o faptă face cât o mie de cuvinte. Tot ceea ce face o companie este cu scopul de a-şi maximiza profiturile. ci lucruri care intră în ochii şi în urechile oamenilor. pentru că năzuieşte spre cele mari. care le rămân în memorie.” (Sofocle) 9. este vorba despre libertăţile oamenilor. ar descoperi că responsabilitatea socială se va transforma din cost sau din acţiune caritabilă într-o sursă de avantaj competitiv în piaţă”. director CSR la Telefonica O2 Germany) 11. Sonnenschein.” (A. (U. Aici nu ne putem amesteca. Altfel. (Roger Vercammen. 15. Un plasture de caritate nu ajunge pentru a reface o reputaţie stricată. Dar depinde de apariţia la televizor sau în ziar a unor astfel de cazuri dramatice. Rău este că generozitatea poate fi şi o bună afacere. copii. Dacă organizaţiile ar folosi în acţiunile de responsabilitate socială aceleaşi principii care le ghidează şi în alegerile pe care le face în business. (Corina Vasile. ci doar îşi maschează dorinţa de profit sub mantia unei respectabilităţi sociale”. există lucruri care au nevoie de sponsorizări. sunt nişte drame adevărate. astfel încât nu trădează nici un fel de responsabilitate socială. iar acesta este un capitol mare şi foarte costisitor – dacă îi place fotbalul. dacă îi place muzica. B. Mâna întinsă care nu spune o poveste. Între a nu face rău şi a face bine: repere morale în programele de responsabilitate socială corporatistă. Porter) 14. În sfârşit. sponsorizează fotbalul. „Ce sponsorizează oamenii de afaceri? Să facem un inventar rapid. dar la care nu ajung banii. PR Director Raiffeisen Bank) 8. Sau mai sponsorizezi mici lucruri care ajung la tine întâmplător. (replică din filmul „Filantropica”. bătrâni. În CSR. Al doilea tip de sponsorizări îl reprezintă chestiunile cu un mare conţinut de emotivitate. sponsorizează muzica.” (La Rochefoucauld) 12. nu primeşte pomană. se sponsorizează beneficii de imagine: nu sponsorizezi lucruri despre care nimeni nu ştie că le-ai sponsorizat. Sponsorizează hobby-uri personale. regia: Nae Caranfil) 16. Ojeti) 13. (M. care te fac să suferi – bolnavi. (S. (M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful