Familia SAXIFRAGACEAE A.L. Juss.

Cuprinde specii din regiuni temperate, plante ierboase sau lemnoase cu flori hermafrodite, complete, pe tipul 5. Fructele capsule sau bace, cu mai multe seminte.

Genul Philadelphus L.
Philadelphus coronarius L. - iasomie, lamâita Specie exotica, raspândita în Sudul Europei si Caucaz. La noi se cultiva în gradini si parcuri. Uneori este subspontana, se regenereaza natural pe versanti, în apropierea centrelor urbane (Tâmpa). Rezista destul de bine la geruri, la temperaturile foarte scazute din timpul iernii; îngheturile timpurii duc la degerarea lujerilor. Tufa are o capacitate de refacere remarcabila. Are pretentii reduse fata de sol, rezista bine în zonele umbrite, dar înfloreste mai slab, în plina lumina înfloreste abundent si anual. Este un arbust de pâna la 3 m, cu flori foarte placut mirositoare, scoarta este brun roscata, se exfoliaza longitudinal, lujerii sunt usor muchiati, bruni, glabri, mugurii sunt opusi, putin vizibili, frunzele sunt, întregi, eliptice, acuminate, florile sunt albe, placut mirositoare, grupate în raceme, apar în luna iunie, fructele sunt capsule cu seminte mici, otravitoare pentru pasari (fig. 156). Varietati horticole: Philadelphus coronarius var. ÄAureus´ Rehd. ± frunze la început galben-aurii, apoi galben-verzui. Philadelphus coronarius var. ÄDublex´ ± flori des solitare, dar cu învelis floral dublu. Lastareste, butaseste si marcoteaza. Rezista bine la fum si la oxizii de sulf. Este una din cele mai valoroase specii ornamentale de la noi datorita florilor. Se poate tunde si utiliza pentru garduri vii.

Philadelphus latifolius Schrad. (Philadelphus pubescens) Specie originara din America de Nord, frunze mari, pâna la 10cm lungime, pe dos pubescente, cele de pe lastari sunt cordiforme la baza, flori pedunculate, caliciu pubescent. Philadelphus inodorus L. Specie originara din America de Nord, frunze de 5 cm lungime, ovate, lucitoare pe fata, pe dos cu smocuri de perisori la subsuoara nervurilor, flori fara miros, solitare, rar grupate câte 3 (5 cm diametru). Philadelphus microphyllus Gray. Specie originara din America de Nord, arbust pâna la 1 m, cu ramuri erecte, frunze foarte mici, de 1 cm, flori foarte parfumate, de 3 cm diametru. Philadelphus lemonei (Philadelphus coronarius x Philadelphus microphyllus) Prezinta caractere intermediare între cele 2 specii, din care s-au creat o serie de cultivaruri. Alte specii ale genului mai rare si introduse numai în colectii stiintifice: Philadelphus hirsutus Nutt., Philadelphus delavayi Louis, Philadelphus incanus Koehne, Philadelphus tomentosus Wall. Aspectul florilor si parfumul se pune în valoare prin introducerea în grupuri, în apropierea aleilor, izolat. Se utilizeaza si în masive, la marginea plantatiilor si ca garduri vii tunse. Pentru înmultire se practica butasirea de vara (iunie - august), butasii se recolteaza din lujeri laterali, se foloseste un amestec de nisip si turba, în pat cald. Butasirea de primavara da rezultate bune numai daca materialul se recolteaza înainte de desfacerea mugurilor. Înmultirea prin samânta sau marcotaj se face mai greu, nu se recomanda.

Genul Deutzia THUNB

Deutzia scabra Thunb. (Deutzia crenata Sieb et Zucc) Arbust originar din China si Japonia. La noi se cultiva în parcuri si gradini, în toata tara. Este o specie mai sensibila la ger, deci va fi cultivata în zone cu ierni moderate si în locuri adapostite, este totusi o specie rustica, formeaza tufe pâna la 2 m înaltime, tulpinile si ramurile sunt brun-roscate, se exfoliaza, mugurii sunt opusi,ovoizi, roscati, f 24524m126y runzele sunt ovat lanceolate, rotunjite la baza, marunt crenate, florile sunt albe sau roz, dispuse în panicule erecte asezate la vârful lujerilor anuali, fructele sunt capsule trivalente, sferice, cu 3 stile lungi (fig. 157). Varietati: Deutzia scabra var. Candidissima Rehd, ± cu flori foarte pline, compacte, grupate în panicule albe. Deutzia scabra var. Plena Rehd. ± cu flori roz, involte. Deutzia scabra var. Watereri Rehd. ± cu flori simple, albe, cu pete rosii-carmin la exterior. Aceasta specie lastareste si marcoteaza; rezista bine la fum. Se înmulteste prin samânta, marcote, butasi. Semintele se pastreaza la loc uscat si se seamana în sera în februarie. Laditele cu puieti se scot în aer liber dupa trecerea îngheturilor. Marcotajul se executa primavara, vara sau iarna. Deutzia gracilis (Sieb et Zucc) Specie exotica din Japonia. Mai sensibila la ger si îngheturi, mai putin cultivata la noi, necesita un amplasament mai ferit. Formeaza tufe pâna la 2 m înaltime, are lujeri mai subtiri, frunze oblong lanceolate, lung acuminate, la baza larg cuneate sau rotunjite, marginile neregulat serate pe fata cu peri stelati mari, pe dos glabrescente. Flori albe, mici, grupate în raceme sau panicule erecte. Prin înflorirea bogata este o specie foarte atragatoare, se poate utiliza izolat, în grupuri sau masive, rar în garduri vii.

grupate în raceme erecte. Cuprinde peste 150 specii arbustive. ca niste rozete. se exfoliaza. La noi se întâlneste pe stâncarii si în chei. La noi creste sporadic din luncile înalte pâna în zonele montane. grupate în panicule compacte. . cu urmele caliciului la vârf. mai rar dioice. grupate în raceme sau facicule. Tufele ating 2 m înaltime. montan ± alpin. frunze ovate. în tinuturi reci (Transilvania. fructele sunt bace rosii (fig. . roz-pal. Arbust de lumina. numai pe lujerii scurti în fascicule.În colectiile dendrologice din tara mai apar: Deutzia parviflora Dge. cu areal european. raspândite în zona temperata si tinuturile reci din emisfera nordica. mugurii alterni. este considerat relict glaciar. formeaza o tufa de 1m. la altitudini mari.coacaz negru Specie raspândita în Centrul si Nordul Europei. putin pedicelati. mugurii sunt pedicelati. Deutzia purparescens Rehd. cu scoarta cenusiu-negricioasa. arbust cu flori roz-albe duble. flori larg campanulate. f 24524m126y runzele sunt cordiforme. Ribes alpinum L. în etajul montan. cu 3-5 lobi. pubescenti. neregulat dublu-serati. 158). se cultiva adesea ca si arbust fructifer. mugurii sunt fusiformi. ovoizi. Se cultiva ca specie ornamentala. vegeteaza pe soluri stâncoase sau în mlastini eutrofe. si sunt formate din tulpini lungi. bruni pâna la roscati. frunzele obisnuit palmatlobate. mezofil-higrofit. Ribes nigrum L. de culoare verzuie. florile sunt unisexuat-dioice. curbate. galben-cenusii. uneori în garduri vii. fructele ± bace polisperme. negricioase. Tulpinile sunt viguroase. Deutzia x magnifica (Lem) Rehd (Deutzia scabra x Deutzia vilmorinae). lujerii sunt cenusii-galbui. în zonele Central-Vestice ale Asiei. glabri. alterne. flori . Moldova). Florile hermafrodite. Genul Ribes L. pe margini ciliati. la exterior roscate. erecte.coacaz de munte Specie indigena. Tulpinile si lujerii au uneori spini. lujerii sunt subtiri. Este un arbust înalt pâna la 1-2 m. oligoterm. cu 3-5 lobi triunghiulari. se exfoliaza în partea inferioara si au miros neplacut. Deutzia x rosea (Lem) Rehd (Deutzia gracilis x Deutzia purparescens). galbeni-cenusii.

hermafrodite.agris Specie indigena. Are aspect de tufa si ajunge la înaltimea de 1. Prefera soluri cu substrat calcaros. 159). are pretentii mari fata de umiditate.5 m. verzui. campanulate. Se cultiva ca arbust fructifer. La noi creste sporadic în regiunea montana si subalpina. verzi-galbene sau rosii. cu areal european. prevazuti pe internoduri cu numerosi spini simpli. suporta umbrirea. pe margine crenat-serate. Ribes uva-crispa L. se cultiva în gradini ca arbust fructifer. asezate în raceme. negre. 160). Specie apreciata în farmacologie pentru fructele cu continut ridicat de vitamine (C. . fructele sunt bace sferice. (Ribes grossularia L. P. fructele sunt bace ovoid-globuloase. iar la baza frunzelor cu spini trifurcati. florile sunt mici. hermafrodite. în boli de inima si stomac. lujerii sunt tomentosi. mai rar cultivat ornamental. mugurii sunt ovoconici. Rezista bine la ger si înghet. creste pe soluri scheletice. Vegeteaza pe lacovisti si în depresiuni cu apa stagnanta. cu gust neplacut (fig.) . Specia lastareste si marcoteaza. tulpinile sunt foarte numeroase. frunzele sunt cu 3-5 lobi obtuzi. A si B). asiatic si Nord-african. au scoarta cenusie-bruna si se exfoliaza în fâsii. mari. glandulosparoase sau glabre. au gust acrisor si sunt comestibile (fig. uneori fara spini.

Are înaltimea de pâna la 2m. fructele sunt bace negre-purpurii. vegetetând în locuri umbroase. sesili. cu areal în Europa si Asia. pubescente numai pe dos. florile sunt hermafrodite. se exfoliaza. frunzele sunt mici. Este înalt de pâna la 1m. Prefera solurile humifere. vigurosi. de-a lungul nervurilor. cultivata la noi în parcuri si gradini. pe dos pubescente. cuisor Specie exotica. lucitori. frunze subrotunde. fructe bace rosii (fig. bruni. Este o specie de interes ornamental si fructifer. lucioase. eutrofice.Ribes petraeum Wulf. ± paltior Specie europeana. ovoid-ascutiti. lujerii sunt cenusii-galbui. mugurii sunt conici. lujerii cenusii. Are cerinte ecologice modeste. scheletice. 162). frunzele sunt mari. Ribes rubrum L. dublu serati. 161). . pietroase si umede. contribuind la fixarea lor. iar scoarta nu se exfoliaza. cu scoarta brun-închis. florile sunt hermafrodite. cu 3-5 lobi triunghiulari. . florile verzi-brune. Ribes aureum Pursh. bruni. superficiale. sporadica la noi prin fagete si molidisuri. fin-parosi. Urca pânî în subzona alpina inferioara. de culoare rosie sau roz. Se cultiva frecvent pentru bacele rosii. lujerii sunt rotunzi. ascutiti. au miros placut de cuisoare. cu 3-5 lobi obtuzi. tulpinile sunt viguroase. La noi este întâlnita la marginea padurii si pe stâncarii. rezista la ger si seceta. dispuse în raceme. creste si pe soluri nisipoase. grupate în racem. originara din America de Nord. 162). glabri. fara pretentii fata de sol. marginea dublu-serata si ciliata. usor saraturoase. . cu gust acrisor (fig. fructele sunt bace negre forte acre (fig.coacaz auriu. Atinge înaltimi de pâna la 2 m. trilobate. asezate în raceme. mugurii sunt alipiti de lujer. asiatica si nord-africana. cenusii.coacaz rosu Specie indigena.

marcotaj. Speciile se obtin prin butasire. Genul Liquidambar L. înalt de pâna la 2 m. Ribes sanguineum cv. semintele se stratifica. Speciile de Ribes înfloresc si se coloreaza frumos în pozitii însorite. despartirea tufelor. în grupuri. Nu se recomanda înmultirea prin seminte (germinare greoaie). garduri vii libere. flori rosii cu mijloc alb si raceme foarte mari. Liquidambar stryaciflua L. Se planteaza izolat. Înfloresc timpuriu. în raceme pendente de 8 cm. ³Poulborough Scarlet´ ± peste 2 m înaltime. rosii. imediat dupa Forsythia. dar suporta si semiumbra. albe pâna la roscate. lujeri aromatici. ³King Edward VII´ ± flori mari. Cultivaruri: Ribes sanguineum cv. f 24524m126y runze cu 3-5 lobi. bruniroscati. Marcotajul se realizeaza prin musuroire. foarte decorativ prin florile mici. .Ribes sanguineum Pursh. Particularitati de cultura: dupa înflorire se îndeparteaza lemnul batrân pentru a permite înlocuirea prin lujeri tineri. . Familia HAMAMELIDACEAE Lindl.coacaz Arbust originar din America de Nord. înfloreste în aprilie ± mai.

înfloreste în mai. fiind un arbore de marimea I (pâna la 45 m înaltime si diametru peste 1 m). acuminati. petiolul cu o teaca la baza. la baza trunchiate sau slab cordate. iar cele barbatesti în spice terminale. Include 7 specii arborescente din zonele submediteraneene si temperate ale Europei. pendente. Specie decorativa si datorita faptului ca frunzele se coloreaza toamna în nuante de rosu. foarte decorativ. de obicei se transplanteaza cu balot. Macea). Florile sunt unisexuat monoice. o pluriachena. în axilele nervurilor. Cultura: prin seminte si marcotaj. lujeri verzi-bruni. Tulpina este dreapta. Simeria. Fructul este compus.Specie exotica. seamana cu cele de platan. Genul Platanus L. Frunzele mari. Ritidomul se exfoliaza în placi mari. sferic. La noi s-a cultivat în parcuri si gradini dendrologice (Bazos. frunzele au 3-7 lobi triunghiulari. piramidala. Fructele sunt compuse. tomentoase pe ambele fete la început. ovoizi-conici. pe malul apelor. originara din America Centrala si de Nord. Daca este introdus în lunci. cu coroana deasa. cu suficienta umiditate (soluri aluvionare din lunci). frunzele se coloreaza mai puternic. Este o specie sensibila la transplant. alterne. profunde. palmatlobate. se pastreaza foarte mult timp pe arbore (fig. 163). Florile unisexuatmonoice. . pluricapsule. creste activ în lunca râului Mississippi. Americii de Nord si Asiei Mici. drenate. florile femeiesti grupate în capitule globuloase pendente. Familia PLATANACEAE Dumort. Este o specie de semiumbra. Prefera un climat moderat si soluri fertile. acopera complet mugurele. glabri cu muguri alterni. cele femeiesti grupate în capitule globuloase pendente. achenele au smocuri la baza. apoi cu smocuri de perisori numai pe dos. alungiti.

poate vegeta si pe soluri relativ uscate si compacte. geniculati. cu scoarta caracteristica. 164). Semintele au putere germinativa mica. pe dos slab paroase. Are o crestere viguroasa. cu numai 3 lobi triunghiulari. frunzele sunt mari. longevitate de câteva sute de ani. globuloase. Fructul este compus. Înradacinare puternica. profunde. Mugurii sunt alterni. ramâne pe arbore peste iarna (fig. dintati pe margine. rar 5. 164). Frunzele sunt mari. cenusiu-galbui. praf si poluanti. Rezista bine la ger. Rezista bine la ger. pendente. Platanus occidentalis L. vârful achenei este rotunjit (fig. numai ca specie ornamentala. fructul este pluriachena. revene sau chiar umede. În America atinge înaltimi de 40 (50) m si diametre de 3 m. prefera soluri fertile. (Platanus x acerifolia Ait. la noi este cultivat foarte mult în parcuri si gradini. . marunt crapat. La noi se întâlneste rar. izolat sau în aliniamente. Coroana are ramuri groase. întregi sau rar dintati. pâna la 30 m înaltime si peste 1 m diametru. cu 3-5 lobi triunghiulari. slab lobate. Nu suporta apa stagnanta. mai ales în partile superioare ale tulpinii si pe ramuri. Tulpina este scurta si groasa. Fructifica anual si abundent. iar statiunile preferate sunt cele de lunci.) . radacinile laterale se dezvolta mult. la unele exemplare batrâne formeaza ritidom cenusiu.platan occidental Originar din America de Nord. pluriachena sferica. conici.platan Arbore cu origine prezumtiv hibridogena între Platanus occidentalis si Platanus orientalis. glabri. Are temperament de lumina. grupate în inflorescente mari. . afânate. Longevitate 500600 ani. Arbore de dimensiuni mari. cu lujeri bruni-verzui. cenusii sau brun-roscati. palmat-lobate. Rezista bine la fum. scoarta se exfoliaza în placi marunte. Florile sunt unisexuat-monoice. Wild. se exfoliaza în placi mari.Platanus x hybrida Brot.

butasii se recolteaza de la exemplarele foarte tinere. Familia se împarte în 4 subfamilii: Spiraeoideae.L. mai ales datorita trunchiului cu scoarta puternic exfoliata.platan oriental Originar din Grecia. Necesita un climat moderat. . Juss. grupate câte 3-4 pe un peduncul lung. fructele sunt pluriachena. iar perii de la suprafata capitulului ies la suprafata. se confectioneaza iarna si se conserva pâna primavara.Platanus orientalis L. Arbori de alei si strazi. prefera soluri bogate si umede. Rosoideae. Flori cu invelis floral complet. folicule sau capsule sau drupe false (poame). Butasirea se recomanda la hibrid (Platanus x acerifolia). de obicei alterne. dupa stratificarea semintelor (1-2 saptamâni). lasând cea mai mare parte a trunchiului neteda. Arbore de pâna la 30 m înaltime. dându-i un aspect tepos (fig. Se obtine din seminte sau marcote (marcotaj chinezesc ± Platanus orientalis). pe dos cu smocuri de perisori în axilele nervurilor. Semanatul se face primavara în pepiniere. între care numerosi arbori si arbusti cu frunze simple sau compuse. cu marginea lobilor dintatlobulata. la baza frunzele sunt cuneate. 164). scoarta se exfoliaza în placi mari. dar si în forme tunse în aliniamente. Asia Mica si Caucaz. Prunoideae. Este o specie cu valoare ornamentala deosebita. fructele drupe. când se planteaza direct în pepiniera. Cuprinde peste 2000 de specii. Pomoideae. cu multa caldura estivala. La noi este foarte putin cultivat. cultivat izolat. . Familia ROSACEAE A. chiar în scop ornamental. frunzele au 5 lobi mici la baza.

Aceasta specie prezinta importanta naturalistica. Cuprinde multe specii si hibrizi. bruni sau cenusii. Arbust pâna la 2 m înaltime. în chei. ovoizi. ca tufe izolate sau gard viu. iar alte 4 specii sunt spontane. . ornamentala si pentru amenajarea terenurilor degradate sau pentru consolidarea coastelor. glabre (fig. apar în maiiunie. spontana la noi în zonele montane si subalpine. în rest simple sau dublu-serate. Se cultiva frecvent în scop ornamental.Sufamilia SPIRAEOIDEAE Agardn. 165). grupate în raceme umbeliforme bogate. frunzele sunt ovate sau ovat-lanceolate. muchiati. fructele sunt folicule brune. Genul Spiraea L. mugurii sunt mici. peste 80. acute. pe soluri calcaroase si grohotisuri. taula Specie eurasiatica. cu baza cuneata pâna la rotunjita. . cu ramuri arcuite. lujerii sunt geniculati. Spiraea ulmifolia Scop. glabri. întregi în treimea superioara.cununita. stau departati de lujeri. din care la noi în tara se cultiva aproximativ 35. florile sunt albe.

tavalga Arbust indigen. cu flori rosii-purpurii. drajoneaza puternic.5m. se prezinta sub forma de tufa. Spiraea crenata L.taula Specie indigena. rar întâlnit la noi. La noi creste sporadic. . arbust cu înaltimea de 1. acute. florile de culoare alba. la deal si în zona montana. Specie originara din America de Nord. frunzele sunt alungit-obovate. de 2 m înaltime. Spiraea japonica L. Atinge 1 m înaltime. Spiraea cantoniensis Lour. înfloreste în maiiunie (fig. duble. ciliate. raspândita în Europa si Asia. Se cultiva ca planta ornamentala. Lanceata cu flori frumoase. Se cultiva ca arbust ornamental si are înaltimi pâna la 2 m. 165). . apoi glabri. la câmpie si dealuri. întregi sau usor crenate numai în jumatatea superioara. dispuse în umbele.taula. Evita substratele calcaroase. mlastini. terminale. lujerii tineri sunt pubescenti. 165). florile sunt albe. Specie originara din China si Japonia. grupate în panicule erecte. frunzele sunt lanceolate. cu margini simplu sau dublu-serate.Spiraea salicifolia L. cu baza cuneata. florile sunt roz. specie mezoxerofita si adesea pe substrate calcaroase. la baza cuneate. turbarii. bruni-galbui. înfloreste în iunie-iulie (fig. în zavoaie. Cultivaruri: Spiraea cantoniensis cv. Rezista bine la seceta. Spiraea douglasii Hook. prin paduri însorite si luminate. frunze mai înguste. .

) Zab.Arbust de 1. se dezvolta bine în plina lumina. acut serate în jumatatea superioara. frunzele sunt rombice sau obovate. bruni sau bruni-roscati. florile sunt grupate în umbele albe. Spiraea x vanhouthei (Briot. fructele sunt folicule de culoare brun-deschis (fig. masive. japonica) Arbust de talie mica. Prezinta o larga amplitudine ecologica. marcotaj. La noi frecvent se cultiva ca arbust de parc si gard viu. subtiri. Este un arbust pâna la 2 m înaltime. frunzis tânar roscat. cu tufe compacte. Se obtin pe cale vegetativa prin butasire. Spirea x bumalda Burv. se introduc în spatiile verzi izolat. cununita. garduri vii libere sau tunse. lucitori. (S. Speciile rezista la poluare. dese. pâna la 80 cm.floarea miresei. în grupuri. dar si în zone relativ umede. Genul Physocarpus Maxim. mugurii sunt mici. trilobata) . înfloreste abundent în mai-iunie. (S. albiflora x S. forma Little princess ± pitica de 50 cm. departati de lujer.5 m înaltime. deosebit de apreciat pentru bogatia florilor si rusticitatea lor. glabri. cu frunze mici. cantoniensis x S. Butasirea se poate face iarna în sere. de 13 cm. lujerii sunt nemuchiati. 165). nepretentios fata de clima si sol. cu butasi cu calcâi sau vara cu butasi semilignificati. Este un hibrid între 2 specii asiatice (Spirea cantoniensis x Spirea trilobata). flori roz-albe. diviziunea tufelor. la baza întregi si cuneate. .

Arbust pitic. cu importanta naturalistica aparte. mugurii sunt alterni. fructele sunt folicule (fig. garduri vii tunse. Genul Dryas L. originara din America de Nord. America de Nord. devin foarte largi în timp (diametru de 2 -3m).Physocarpus opulifolius (L. Asia. raspândita în Europa.) . Se foloseste în grupuri. deficitare în humus. în lungul nervurilor. 167). eliptice. florile sunt solitare. . 166).C. albe. Subfamilia ROSOIDEAE Focke. subtiri. Dryas octopetala L. ± argintica Specie indigena. La noi se întâlneste în zonele subalpine si alpine. Creste repede. crenate pe margini. se adapteaza la semiumbra. frunzele sunt ovat-lobate pâna la palmat-lobate. apropiati de lujeri. frunzele sunt persistente. cu tulpini repente. Înmultirea se face prin butasi lemnificati. grupate în corimbe terminale.taula Specie exotica. alterne. verzi-închis pe partea superioara si argintiu-paroase pe partea inferioara. Tufele au 4 m înaltime. este un relict glaciar. La noi se cultiva ca specie ornamentala. erecte. scoarta este rosietica si se exfoliaza. superficiale. Genul Kerria D. Este o specie calcicola. târâtoare si apoi erecte. paroase pe dos. lung pedunculate. florile sunt albe.) (Spirea opulifolia L. lujerii sunt brun-roscati. Creste bine pe soluri aluvionare. de obicei cu 8 petale. fructele sunt achene (fig. de soluri scheleto-pietroase. rezista la ger si seceta. afânate.

cu baza rotunjita si margini din ce în ce mai pronuntat dublu-serate de la vârf spre baza laminei. florile sunt solitare. cu frunze pe margine albicioase. Genul Rhodotyphus Sieb et Zucc . fin striati. în grupuri sau se poate utiliza sustinuta pe spalier. mari.. Diviziunea tufei se practica primavara si toamna.keria Creste natural în Asia. cu o valoare ornamentala deosebita. lujerii sunt geniculati. . are pretentii reduse fata de clima si sol. verde deschis pe partea superioara si slab pubescente pe partea inferioara.C. cu mai multe petale galben-portocalii. frunzele sunt alterne. cu butasi semilignificati din lujeri terminali sau laterali. Se obtine din samânta. cu samânta stratificata. Este frecvent utilizata ca specie ornamentala prin curti si gradini. fructele sunt achene negricioase (fig. glabri. Pleniflora Witte. Moore. la noi se întâlneste frecvent de la câmpie pâna la munte. uneori când iarna temperaturile sunt foarte scazute. Variegata T. înfloreste în mai. Semanatul se face primavara în sere. În horticultura se foloseste o varietate cu flori duble: Kerria japonica var. Rezista destul de bine la ger. în sol usor (turba amestecata cu nisip). diviziunea tufei sau butasi. Este un arbust de 2 m înaltime. cu butasi cu calcâi sau în iunie ± iulie. Se foloseste izolat pentru a pune în evidenta frumusetea florilor. ovat-oblongi. tulpina si lujerii sunt verzi. lastarii degera. Este o specie cu o mare capacitate de drajonare. prelung acuminate. astfel încât formeaza tufe largi. Prefera locuri semiumbrite. ) D. Kerria japonica var. 168). ca arbust florifer.Kerria japonica ( L. Butasirea se face în octombrie ± noiembrie.

Florile sunt tot solitare. Are temperament de lumina.. imparipenat-compuse. 8 mm.zmeur Specie indigena. Genul Rubus L. din regiunea de dealuri pâna la munte. lucitoare. carnos. mai rar unisexuate. la Timisoara se gaseste în Parcul Clinicilor Noi. revene. dar opuse si mai mari. de 4-8 cm lungime. 169). Formeaza tufe de pâna la 2 m înaltime. cu larga raspândire în tinuturile temperate si reci ale Europei si Asiei. pe fata verzi închis. relativ acide. Fructele.5 m. frunzele sunt alterne. lujerii sunt glabrii. Se poate utiliza în locuri adapostite. iar frunzele se aseamana cu cele de Kerria japonica: sunt tot ovat-oblongi. verzi. lujerii sunt geniculati. la baza cu 4 bractee mici. cu 5-7 foliole pe tulpinile sterile de 1 an si trifoliate pe cele . de cca. obisnuit polidrupa. relativ rar cultivata la noi. drupe uscate. câte 4 (5). Se poate tunde si înmulti ca si Keria japonica. cu ghimpi sau peri. Flori hermafrodite. pe soluri variate. însorite sau semiumbrite. Formeaza tufe cu tulpini numeroase. Cuprinde multe specii arbustive si subarbustive. destul de desi. tulpinile sunt erecte. rar poliachena. acuminate. Rubus idaeus L. sericeu-paroase. mai mult sau mai putin rigizi pe tulpini si lujeri. globuloase sau elipsoidale. înconjurate de caliciul persistent (fig. învelisul floral pe tipul 4.Rhodotyphus kerrioides Sieb et Zucc Specie originara din Japonia si China. negre. de 3-5 cm diametru. la început. Frunze alterne. staminele numeroase. Suporta bine gerurile si îngheturile. cu vârful arcuit. cu ghimpi pe tulpina. dar nu rezista la seceta. revene. permeabile. La noi este o planta comuna. cataratoare sau târâtoare. pe margine acut dublu serate. cu înaltimi de 1-2. albe. Prefera soluri afânate. pe dos. verzui-cenusii. obisnuit compuse. Fructele rezultate dintr-o floare sunt reunite într-un fruct multiplu.

Este un arbust târâtor. frunzele sunt trifoliate. Albus Simk. revene.mur de câmp Specie indigena. florile sunt mici. De obicei tulpinile nu traiesc decât 2 ani. cu tulpini rosietice-violacee. Se obtine din samânta. butasi sau prin marcotaj (rezultate bune se obtin cu butasi de radacina). cu fructe albe. mai ales în plina lumina. glandulos paroase si ghimpoase. prefera soluri bogate. albe. foliolele sunt ovate inegal. et K. se detaseaza usor de receptacul (fig. În mod similar se înmultesc si celelalte specii din gen. albicioase. Are pretentii mari fata de umiditatea atmosferica. specie euterma ± mezoterma. dar tufele se refac viguros din lastari si drajoni si devine un concurent de temut. grupate în raceme. glabre si verzi pe fata. Varietati interesante sunt cele identificate dupa culoarea fructelor: Rubus idaeus var. rezista la ger si înghet. Rubus idaeus var. umede. mai rar cu 5 foliole. Siberia si Asia Centrala. dublu-serate.mur târâtor. suporta soluri compacte. . dar se poate dezvolta si în plina lumina. fructificatii abundente.fertile. Desi este o specie semiombrofila. Rubus caesius L. La noi se întâlneste la câmpie. de soluri bogate. . verzi si iarna (fig. rugi Este foarte raspândit în Europa. tomentoase pe dos. apar prin mai-iunie. Rubus hirtus W. Tulpinile devin mature în anul al II -lea. . rosie la maturitate. Leucocarpus Heyene. 171). cu fructe galbene. cu ghimpi foarte întepatori. Se cultiva ca specie de gradina sau în curti. 170). fructul este o polidrupa globuloasa. ajungând pâna în Asia Mica si Caucaz. relativ scund. raspândita în Europa.

verzi pe ambele fete. Are temperament de lumina. frunzele sunt imparipenat-compuse. se întâlneste din câmpie. terminale. (R. Rosa canina L. erecti sau cataratori. cu foliole subtiri. La maturitate receptacul devine carnos. cu învelis floral pe tipul 5. cu margini simplu sau imperfect dublu-serate. lujeri bruni-roscati si ghimpi foarte puternici. cu ghimpi puternici. glabre pe ambele fete. cazatoare la maturitatea fructului sau persistente la vârful acestuia. hibrizi naturali si cultivaruri de interes horticol. scurti. Asia Centrala si Nordul Africii. alterne. târâtoare. Este un arbust de pâna la 2-3 m înaltime. 172). Frunzele hibernante. Dumalis Bechst. pe margine dintate. cu numeroase achene mici. florile sunt rozalbe. rosii. care include numeroase achene mici. în corimbe scurte.cu tulpinile si lujerii verzi-brumati. se matureaza în august ± septembrie (fig. Sunt arbusti târâtori. fructul este fals. cu tulpini frecvent ghimpoase si frunze imparipenat-compuse. Arealul sau cuprinde Europa. fructele sunt pluridrupe negre-albastrui. cu ramuri arcuite. paroase. cu ghimpi moi. rari si peri glandulosi. multiplu. acrisoare. 173).Este o specie subarbustiva. solitare sau în raceme umbeliforme. cu stipele concrescute la baza petiolului. formând un fruct fals multiplu (maceasa). mugurii sunt mici. recurbati. cu 7 foliole ovaleliptice. trifoliate. . solitare sau în perechi pâna la 3. Florile complete. Prezinta o amplitudine climatica mare. Specii spontane. paroase (fig. elipsoidal. este un arbust comun la dealuri si în regiunile montane. recurbati. obisnuit se întâlneste pe soluri uscate pâna la revene. suporta bine solurile compacte si chiar cele degradate. Genul Rosa Cuprinde foarte multe specii montane. sepale întregi sau divizate. Florile albe. se întâlnesc în regiuni temperate si subtropicale. latiti la baza.) ± maces Specie indigena cu larga raspândire. Asia Mica. comprimati lateral. La noi este cea mai raspândita dintre speciile de Rosa. terminale. urca pâna la 1700 m. lungi de 37 cm.

Rosa canina se utilizeaza ca portaltoi pentru obtinerea varietatilor horticole de trandafiri. florile sunt mari. Se prefera altoirea în ochi dormind în august ± septembrie. superficiale. macesul are importanta pentru fructele sale bogate în vitaminele C. de soluri bogate. Florile sunt solitare. cu samânta stratificata. rar grupate câte 2-3. suporta o usoara umbrire.maces de munte Specie indigena. mai ales pe nervurile principale. din care pornesc ramuri ascendente. . Se obtine din samanta. Rosa gallica L. eliptice. uneori încovoiate (fig. fructele sunt elipsoidale. glabre pe fata superioara. (fig. Exemplarele altoite se acopera complet cu pamânt. Arbust pâna la 1 m înaltime. prefera soluri scheletice. Semanatul se face la sfârsitul verii. lucitoare. rotunjit-obtuze la vârf.5 cm. 174). dar cu usoara umiditate. La noi apare la munte. Fructele sunt piriforme sau globuloase. dar suporta si soluri compacte. urcând în etajul subalpin. paroase. alpina L. pieloase. raspândita în regiunile montane din Europa Centrala si de Sud. adesea fara spini. cu ramuri subtiri. Lujerii sunt verzi sau roscati. aspru paroase. Rezultate bune se obtin din marcotajul de vara cu ramuri arcuite. 175). Sudica si Asia Vestica. divergente. aspre pe fata. se obtine -³apa de roze´. efectuata la colet.închis. cu ghimpi inegali.5 ± 1 m. cu înaltime de 0. Este un arbust cu înaltimi mai mici decât Rosa canina. marunt dublu-serate. verzi. verzideschis. în augustseptembrie sau primavara. . paroase pe fata inferioara. Specie euterma si xerofita. Butasirea se face cu butasi cu calcâi. ornamentala si în cosmetica. primavara sau vara. Aceeasi metoda se recomanda pentru obtinerea altor specii din genul Rosa. (R. prefera substrate calcaroase. P si D. adesea târâtoare. raspândita la noi în regiunile de câmpie. Prezinta importanta naturalistica.) . cu stoloni subterani si tulpini aeriene.Pe lânga valoarea ornamentala sau ca specie amelioratoare de sol. drepti sau arcuiti. Rosa pendulina L. butasi si marcote. cu petale purpurii. frunzele au 7-9 (11) foliole ovat-eliptice. de 1-1. subtiri.maces de câmp Arbust originar din Europa Centrala. Frunzele sunt pentate. Se întâlneste si în silvostepa si sporadic urca la deal. cu nervatiuni proeminente pe dos.

Se poate cultiva ca specie ornamentala.) . Se poate folosi la consolidarea versantilor abrupti. întâlnita la noi de la câmpie pâna la munte. (R. . În cultura se folosesc varietati horticole. pâna la 8 m. Iran. pimpinellfolia L. alteori pâna la 1 m. preferential pe substrate calcaroase. Fructele sunt globuloase. Florile sunt de obicei solitare. inclusiv pe fata. cu numerosi ghimpi. cenusii-tomentosi. lujerii sunt verzi-galbui la început.gutui Specie exotica. Frunzele sunt ovate sau eliptice. unele dintre ele cu flori viu ± colorate. Este un arbust sau arbore de înaltime mica. cenusii-parosi. la baza rotunjite sau slab cordate. alipiti de lujer. pe cele compacte si uscate nu se dezvolta corespunzator. mai ales la câmpie si deal. negri-purpurii (fig. mari. în locuri însorite. tomentoase. mai frecvent 7. prefera soluri fertile. permeabile. numai spre vârf tomentosi.) . Temperament de lumina. la început evident ciliate si cenusiu-tomentoase. mici eliptice sau subrotunde. lat conici. cu 5-11 foliole. fructele se recolteaza pentru continutul ridicat de vitamina C. cu soluri superficiale. la vârf acuminate. Sufamilia PRUNOIDEAE Focke.maces Specie indigena. Mugurii sunt mici. Necesita clima calda si locuri însorite. se cultiva la noi în toata tara. de pâna la 1 cm diametru. Frunzele imparipenat-compuse. aromate (fig. Rosa spinosissma L. dar mai ales pe dos. ferite de geruri si îngheturi. formând tufe cu tulpini numeroase. cu umiditate suficienta. vulgaris Pers. inegali si cu peri rigizi. (C. cu raspândire în Europa si Asia. 176). Fructele poame sferice sau usor piriforme. uneori pitic. Genul Cydonia Mill. 177). mai târziu bruni-verzui. albe. Lujerii sunt subtiri. de culoare alba sau roz. erecte. Este un arbust scund. galbene-verzui. doar cu baza galbui sau slab rozee. brun-închis sau bruni-roscati. Cydonia oblonga Mill. originara din Turkestan. scheletice. Florile sunt solitare. pe margine întregi.

gutui japonez Specie exotica din Japonia. Fructe globuloase. înaintea frunzelor. ovate sau obovate. Lindl. izolat sau în garduri vii. la baza stipele rotund-ovate. frunzele alterne. 178). drajoneaza si marcoteaza. mugurii sunt mici. de 2-4cm diametru. dar suporta bine si umbrirea. Chaenomeles speciosa (Sweet) Nakai (Chaenomeles japonica Auct non (Thunb. apar treptat. coriace. glabre. pâna la 1 m. Maturatie anuala (în septembrie). arbust decorativ în perioada de înflorire cu tulpini si coroane mult ramificate. decorativ în perioada de înflorire. târziu cazatoare.) sinonim Chaenomeles legentaria (Loisel) Koidz. Chaenomeles x superba (Frahm) Rehd (Chaenomeles japonica x Chaenomeles speciosa) Cultivaruri si varietati: . psarosi. Se poate semana toamna sau primavara cu samânta stratificata 3-4 luni. Se poate obtine din butasi de lujeri sau radacina. pe margini crenat-serate. tari maturatia în octombrie (fig. verzi-închis lucitoare pe fata. Rezista la ger si seceta. Este un arbust cu înaltime mica. ± gutui japonez Originar din China si Japonia. nu este pretentios fata de sol. Se adapteaza de la câmpie pâna în regiunile montane inferioare. flori solitare sau 2-6. Se obtine din samânta sau vegetativ. Se dezvolta în plina lumina. cu înaltime de 2 m. putând fi tuns. Genul Chaenomeles Lindl.Lastareste. galbene. mult cultivata ca arbust ornamental în spatiile verzi de la noi. Se cultiva ca specie pomicola sau ornamentala. obtuze sau acute. rosii-caramizii sau rosu-roz intens. ramuri divergente si lujeri spinosi. Chaenomeles japonica (Thunb) Lindl. ceva mai mare decât Chaenomeles japonica. .

ovo-conici.5-4 cm lungime. glabre pe fata. primavara dupa stratificare. Prezinta importanta ca element naturalistic spontan si ca specie de parcuri. Florile albe sau rosietice. pe stâncarii calcaroase. stau dispuse în inflorescente nutante. La noi apare sporadic în regiuni de coline si montane. raceme umbeliforme. Flori grupate în panicule. . Chaenomeles japonica var. Speciile spontane de la noi sunt: Cotoneaster integerrima Medik. cimoase. cu doi sâmburi (fig. de tipul 5. Este arbust de mici dimensiuni. simonii cu flori rosu ± intens. prin butasi (stimulare cu hormoni) prin marcotaj simplu. cu resturi de caliciu la vârf.Chaenomeles japonica cv. fin serate sau întregi. pâna la 2 m înaltime. semiduble. nivalis cu flori albe. iar la butasi se folosesc biostimulatori în iunie .iulie. cu 1-4 (5) flori. rosii-purpurii. mai rar persistente. Arbust erect sau târâtor pâna la 2 m înaltime. apoi glabri. ± bârcoace Arealul general include regiuni temperate eurasiatice. prin drajoni. Cuprinde arbusti si subarbusti raspânditi în regiunile temperate ale Europei. glabre. Asiei si Africii de Nord. târâtoare sau erecte. prin altoire. fara ghimpi. Frunzele ovat-subrotunde. de 1. Frunze simple. au tulpini ramificate. cu mugurii mici. Fructele poame subrotunde. în locuri uscate si însorite. cu vârful scurt mucronat sau rotunjit. pe dos la început alb-tomentoase apoi cenusii-tomentoase. întregi. bruni-verzui. Se înmultesc la fel ca si gutuiul. cu lujerii galbui-tomentosi în tinerete. cazatoare. corimbe sau cime. În colectiile dendrologice de la noi sunt aproximativ 50 de specii exotice. de obicei cu flori putine. Fructele sunt drupe false sau poame. Genul Cotoneaster Medik. de 6-8 mm. parosi îndepartati între ei. Înmultirea prin seminte. 179).

tomentoasa (fig. cazatoare. pe soluri scheletice superficiale. La noi este o specie rara. toamna se coloreaza des în rosu. Arbust originar din China. tomentoase. Cotoneaster niger (Thunb. cu înaltime de 1-2. frunze eliptice. Fructele sunt poame globuloase. pe dos cenusiigalbui. negre. erecte. . pe soluri scheletice si substrate calcaroase. fructe rosii-închis. ramificatie distica.) ± bârcoace Raspândita în Centrul si Nordul Europei si în Asia. cu lujerii tineri des si moi pubescenti. cu baza roscata.5 m. Koch.bârcoace Specie raspândia în Europa Centrala si Vestica. 179). frunze mici de 510 mm.Cotoneaster nebrodensis (Guss. Se instaleaza pe stâncarii calcaroase. din regiunea dealurilor pâna în cea subalpina. câte 3-12 în corimbe nutante. stau pe arbust pâna în octombrie. Cotoneaster divaricatus Rehd et Wils.). dar pe dos sunt alburii-tomentoase. pe fata pubescente. înalte pâna la 2 m. flori mici. obisnuit (fig.) Lindl.) Fernald (C. (C. Speciile Cotoneaster multiflora. toamna se coloreaza în rosu. . lucioase. Frunzele asematatoare cu ale speciei precedente. Fructele globuloase. Florile roze. glabre la maturitate. Florile rozee sau albe. iar lujerii sunt cenusiu-tomentosi pâna târziu. verzi-închis. Cotoneaster daomeri si Cotoneasters alicifolius sunt originare din China si sunt sensibile la ger. de 3-6 cm lungime. Cotoneaster bullata. tomentosa (Ait. pe versantii însoriti. sub 1 m cu tufe largi. Arbust originar din China.5-2 m înaltime. de 7-8 mm diametru.) C. 179). cu receptacul si pedunculi tomentosi. Arbust de pâna la 1. câte 3-12. întâlnita la noi sporadic în regiuni montane si subalpine. pe coaste însorite. pe dos putin paroase. rosie-purpurie. Frunzele lat eliptice. albe. . melanocarpa Lodd. Tulpinile sunt de obicei. de 6-7 mm diametru. verziînchis. cazatoare.specii exotice des întâlnite: Cotoneaster horizontalis Decne.

gerurile. Suporta bine climatul continental. în raceme umbeliforme sau corimbe. slab pubescente. poame cu caliciul persistent. în livezi sau în scop ornamental. Frunzele alterne. cu caliciul persistent. în grupuri sau masive. Fructul este o poama globuloasa. simple. albe sau roze. marginile simplu sau dublu crenat-serate. baza rotunjita. în iunie ± iulie. flori hermafrodite.Speciile de Cotoneaster sunt foarte apreciate în amenajarile peisagere. raspândita în teritoriile cu clima temperata din Europa. scurta. apoi glabre. ritidom solzos. grupate în raceme umbeliforme. se folosesc izolat.mar paduret Specie indigena. bruni-închis. Genul Malus Mill. au calitati decorative deosebite. eliptice sau subrotunde. hermafrodite. verzi-galbui.5 cm diametru sau lungime. numai pe dos. vârful brusc îngustat. concrescut cu carpelele. exfoliabil în placi poligonale. Este arbore de mici dimensiuni (marimea a III -a) sau uneori arbust. mai mari decât la parul paduret. prefera soluri permeabile. Mugurii sunt parosi. Florile complete. bruni-rosietici. lat ovate. La noi este o specie comuna la câmpie si deal. în tinerete sunt scurt pubescente.. uscate. dar suporta destul de bine umbrirea. stipelate. cu receptacul adâncit. 181). Prin butasi. revene. în lungul nervurilor. carnoasa. globuloase sau ovoidale. . compacte. astringente (fig. brun-negricios. Malus sylvestris Mill. Tulpina neregulat ramificata. Lujerii la început parosi spre vârf. brahiblastele fructifere numeroase. Fructele. de 2-2. apoi glabri. serate sau lobate. mai rar cazator. adeseori spinosi. putin adaptate la soluri argiloase. petiolul de 1-3 cm lungime. speciile cu frunze cazatoare si în august ± septembrie cele cu frunze persistente. Cuprinde specii si hibrizi din flora spontana si cultivata. Are temperament mijlociu. mari. Arbori sau arbusti cu numeroase brahiblaste fructifere si frunze alterne. Se pot obtine prin seminte sau butasi. Formele târâtoare pot îmbraca taluzurile.

în scop ornamental se cultiva specii si hibrizi de Malus. flori mici. Malus floribunda S. pieloase. foarte abundente. flori mari. lucitoare pe fata. ± mar siberian Ajunge la 15m înaltime. roscate pe partea însorita. foarte de decorativ la înflorire. de 4 cm. de 2 cm. . Fructe sub 1 cm. apoi verzi închis. frunze lucitoare. în mai ± iunie. înfloresc târziu. în tinerete purpurii. parfumate. frunzele ovate sau alungit-ovate de 8-9 cm.) Mill. la înfrunzire dar si la începutul iernii prin persistenta fructelor. Arbust cu flori albe. cu peduncul lung (3-5 cm). care ajunge pâna la 7 m înaltime. înfloreste abundent. arbore sau arbust cu coroana deasa si larga. apar în luna mai. de 3 cm. galben ± roscate. Înfloreste bogat odata cu înfrunzirea. fructe decorative. înfloreste în mai ± iunie si fructe foarte mici. Malus coronaria ( L.5 cm. galben-roscate. verzi. verzi ± galbui. mici. de 0. Malus x purpurea (Malus pumila x Malus atrosanguinea) Este un hibrid frecvent cultivat ornamental. globuloase. apar în aprilie ± mai. cu lujerii purpurii. Originar din Japonia. cu coroana îngusta si foarte ramificata. pe toata lungimea lujerilor. Malus sieboldii (Rge) Rehd. frunzele devin toamna roscate si aramii. flori albe. foarte parfumate. flori de 3 cm diametru. Specie originara din America de Nord.Puietii sunt folositi adeseori ca portaltoi pentru obtinerea soiurilor de cultura. Este un arbore scund. În tara noastra.) Borkh. cu peduncul lung. mici (1cm) diametru. Malus baccata (L. roz-rosietice sau purpurii. roz la înflorire si rosu ± carmin în faza de boboci. roz. prin mai. fructe globuloase.

suporta soluri grele. petiolul cât limbul sau mai lung. 2-5 cm. compacte. mai rar arbusti cu frunze simple. . cu cavitate numai la vârf. albe. pe fata verzi-închis lucitoare. Prezinta o amplitudine ecologica destul de larga. Lujerii slab muchiati. Fructele poame obovoidale sau globuloase. glabri lucitori. Temperament de lumina. înecacioase (fig. brun lucitori. suporta însa si o usoara umbrire. în corimbe umbeliforme. Tulpina cu ritidom solzos. 181). Florile corimbe umbeliforme. Fructe ± poame de forma obovoidala. Poate ajunge pâna la 20 m înaltime. Genul Pyrus Cuprinde arbori. slab brazdat. Particularitati de cultura: taierile se fac numai dupa înflorire. înfloreste abundent. departat de lujeri. astringente. uneori are dimensiuni arbustive. rosii-purpurii. glabre. glabri. pieloase. petale albe. Înmultirea se face prin altoire. originara din tinuturile temperate ale Europei si Asiei (fig. sepale divergente. alterne. coroana puternic ramificata cu ramuri spinoase si numeroase brahiblaste. Pyrus pyraster (L. lung pedunculate. vârful ascutit. vârful acut. pe margine întregi sau serate. îngustate la baza. 34). Frunzele mici. Mugurii ovoidconici.) Burgsd ± par paduret Specie indigena. în silvostepa. cu caliciul persistent ramân pe ramuri pâna la începutul iernii (fig.Fructele mici. baza rotunjita sau usor cordata. la noi apare prin luminisuri. globuloase. pe margine întregi sau fin dintat serate. lat-eliptice sau rotund-ovate. stipelate. Flori complete. uneori roz. pâna în zona dealurilor. 182). rezista la ger si spre deosebire de mar. exact ca în pomicultura. de pâna la 3 cm lungime sau diametru. la vârf cu resturi de caliciu. la maturitate sunt verzi sau cafenii. în zona montana inferioara apare rar. supuse uscaciunii prelungite.

spinosi. la început alb . la marginea masivelor. rar fin serate. simple sau imparipenat ± compuse. rar în zonele calde si uscate din sudul si sud ± estul tarii se poate utiliza ca specie ornamnetala. cu ramuri erecte si coroana argintie. Cuprinde aproximativ 80 de specii. terminale. prin altoire (mai ales pentru Pyrus salicifolia ³pendula´ ).tomentoase pe dos. 183)..) . arbore de marimea a III -a. flori hermafrodite. Muguri cenusii tomentosi si globulosi (spre deosebire de parul paduret). pe tipul 5. raspândita în sudul si estul Europei. Alte specii din Sud ± Estul Europei: Pyrus nivalis Jac. Genul Sorbus L. Speciile acestui gen se pot folosi ca arbori solitari. tomentoase. scunda.tomentoase pe ambele fete. mai ales în Dobrogea. în corimbe multiflore. de 4-7 cm lungime. Este un element termofil si xerofit. Tulpina este rau conformata. sub 10 m sau arbust. raspândite în emisfera nordica (fig. petiolul de 1-4 cm lungime Florile grupate în inflorescente alungite. cu frunzis fin. obtuze sau scurt acuminate. si Pyrus salicifolia Pall. Pyrus elaeagrifolia Pall. Prezinta importanta ca element naturalistic. Frunzele sunt lanceolate sau obovat-lanceolate. pe margine întregi. fructe ± drupe false. iar mai târziu glabrescente pe fata si cenusiu . albe. Este de dimensiuni mici. .Puietii se folosesc ca portaltoi pentru obtinerea varietatilor de cultura. de 2-3 cm diametru (fig. se întâlneste sporadic în sudul tarii. Portul caracteristic. globuloase. mai ales primavara.par argintiu Specie indigena. Asia Mica. cu baza cuneata. Crimeea. La noi. Rusticitatea ecologica recomanda parul paduret pentru utilizarea în culturi. Au frunze alterne. pe terenuri degradate. Fructele poame foarte tari. Lujerii cenusiu-tomentosi si scoarta bruna. 34). complete. (Pyrus babadagensis Prod. Înmultire: prin seminte. Caucaz. linear. în grupuri.

Lemnul este rezistent. rosii mai rar galbui. se altoieste în ochi dormind sau despicatura. cu putine utilizari din cauza dimensiunilor reduse. Fructele. Fructele se utilizeaza în medicina.compuse. mai rar drajoneaza. cu samânta descarnata sau primavara cu samânta stratificata si pe cale vegetativa din butasi nelignificati. Prefera soluri brune . dar coboara si la altitudini mai mici. 34). sorb pasaresc Specie indigena cu areal foarte larg în Europa. apoi glabri. la început tomentosi. port îngust piramidal. prefera climat montan. curbat. Este un arbore de mici dimensiuni. . întâlnit si în Asia Mica (fig. grupate în corimbe erecte. formeaza arborete numai pe suprafete foarte restrânse. lucitori brun-roscati. omogen. brazdat longitudinal. ochiuri sau la liziere. cu lujerii cenusii. globuloasa. Specie de semiumbra ± lumina. uneori chiar în turbarii. cu 9-17 foliole oblong-lanceolate acute sau obtuze. frecvent specie arbustiva. La noi se gaseste mai ales la munte în molidisuri. rece si umed. gorunete de deal. pâna în câmpie. pe margini acut-serate. Din punct de vedere silvicultural importanta se datoreza posibilitatii folosirii ca specie de amestec în molidisuri si chiar ca specie amelioratoare de sol. cel terminal mai mare. rosietice (fig. cu scoarta exemplarelor tinere cenusie-lucioasa. fastigiata . aproximativ 100 ani.cu frunze mai mici. asplenifolia . pâna la 10 m (15-18 m) înaltime. foliole dintate numai la vârf. dar rezista destul de bine si la seceta.acide. Se obtine din samânta.scorus de munte. toamna se coloreaza frumos în rosu întunecat. pe dos glabre sau paroase. lastareste. Frunzele imparienat . tare. pietroase. poame ovoide sau globuloase. mai târziu cu ritidom închis. sesile. Formele si varietatile ornamentale: Sorbus aucuparia var.cu frunze ca de feriga. Sorbus aucuparia var. Coroana este rara. Fructifica abundent la vârste mici. tulpina este dreapta sau siniuoasa. cu seminte alungite. albe mici (1 cm diametru). se instaleaza si pe soluri scheletice. semanatul se face toamna în septmbrie-octombrie. În spatiile verzi se poate folosi izolat în aliniamente. A fost semnalat si în Dobrogea. Longevitate redusa. Florile hermafrodite. matasos-parosi. cu foliole dublu dintate. terminale multiflore. urca pâna în subzona alpina inferioara. De obicei se gaseste în proportie redusa în taieturi. Este o specie putin pretentioasa fata de clima si sol. mugurii necleiosi. solzi negriciosi. 184). . complete.Sorbus aucuparia L.

cei terminali mai mari. în Subcarpatii Olteniei si Munteniei. rezistent. lobii sunt neregulat-serati. Suporta uscaciunea. o depaseste în tinuturile Europei central-estice. dens. ± scorus Specie indigena. sunt ovoizi-conici. în rest acut-serate si rahisul alb-paros. ramane uneori arbustiv. Florile de 1. foarte tari (fig. Lemnul este frumos colorat. Uneori este specie de cultura. Florile de 1-1. de 5-10 cm lungime. cu o dunga bruna si îngusta pe margine. Specie sporadica la noi pe coline însorite. Sorbus torminalis L. cu 3-5 perechi de lobi triunghiulari. cu receptacul tomentos. 186). cu 13-21 foliole sesile.5 cm lungime. albicios punctate. bruni-cenusii sau brun-roscati. Fructele sunt poame piriforme sau globuloase. cu areal asemanator cu cel al speciei anterioare. de 2-4 cm lungime sau diametru de culoare verzui sau cafenii (fig. în Transilvania. luminisuri. Mugurii sunt cleiosi. albe. brune. Lujerii sunt tomentosi în tinerete. Mugurii globulosi sau ovoid-globulosi. Cr. putin departati de lujer. cu duramenul rosiatic-brun. partea inferioara este maslinie-brunroscata. vegeteaza bine pe soluri fertile. glabri. utilizat în industria mobilei. foarte rar urca pâna în fagete. în sudul si Centrul Europei. ± sorb de câmp Specie indigena. numai spre vârf sunt slab parosi. Creste în regiuni cu clima calda. lanceolate sau eliptic-alungite. Asia Mica si Nordul Africii. albe-rosietice. 34). ca parul paduret. apoi devin glabri. Prefera climate calde si Statiuni ferite de extreme termice. . de 1. cu solzi verzi. coboara si în câmpie în zona forestiera. în zonele de dealuri. grupate în corimbe. Coroana este globuloasa sau ovoidala. solzii cu marginile desprinse de pe trunchi. cleiosi. cu o pielita exfoliabila. simple. întregi la baza. Arbore de lumina ± semiumbra. La noi se întâlneste sporadic ca specie diseminata.5 cm diametru. Banat si Dobrogea.Sorbus domestica L. lat ovate. Rezista bine la umbrire. tomentoase. cenusie. pe soluri cu umiditate constanta si troficitate ridicata (fig. Fructele sunt comestibile. tot mai mici spre vârful frunzei. Frunzele. Scoarta ramâne mult timp neteda. chiar în silvostepa. Lujerii sunt glabri-lucitori. în subarboretul padurilor de qvercinee. dupa care formeaza ritidom.. Se foloseste ca specie ornamentala la câmpie si deal. marginea padurilor. glabri-lucitori. Fructele poame elipsoidale sau obovoidale. La altitudini mari apare pe soluri calcaroase.5 cm diametru. 185). cu frunzis bogat. Ajunge pâna la 15 (20) m înaltime si prezinta ritidom solzos. lucitori. grupate în corimbe terminale. verzi-galbui. ajunge pâna la 20-25 m înaltime. Frunzele imparipenat-compuse.

rar solitare. foarte rezistent. frunzele par groase. dispuse în corimbe terminale de 58 cm diametru. pe fata glabrescente. Silvicultura central europeana acorda acestei specii în ultimul timp o importanta tot mai mare. Genul Crategus L. în aliniamente sau în grupuri. departati de lujer. cu posibilitati de introducere în parcuri si gradini. argintiu-tomentoase. Sorbus aria L. de culoare brun-verzui sau brun-roscati. Florile sunt albe. ovoidal-globuloasa. în Europa. cu lujeri spinosi. pe dos argintii-tomentoase. America de Nord si Asia. Fructe ± poame. verzi. Se poate înmulti si prin butasi nelignificati. La noi se întâlneste rar. cu scoarta mult timp neteda. pe margine dublu serate. cenusie-închis si coroana rara. în stâncarii. este folosit la producerea mobilei fine. sunt caractere apreciate în spatiile verzi.Lastareste destul de activ. Se foloseste izolat. stipelate. cu resturi de caliciu în vârf. serate sau lobate. fin si elastic. în corimbe. pâna la 10 (12) m înaltime. Are temperament de lumina. . la baza rotunjite. din regiunea de deal pâna în zona montana inferioara. aproximativ 900. cu samânta stratificata. Lemnul este frumos colorat brun-roscat. de la câmpie la munte. frunze simple. cu 10-14 perechi de nervuri proeminente. la început acoperiti de un toment alb-cenusiu. Importanta forestiera este redusa. cu marginile albicios-ciliate. Este si specie ornamentala. Asia Mica si Caucaz. acuti. vâscosi. frunzele si coloritul de toamna al frunzelor. pe coaste calcaroase si însorite. florile. Mugurii ovoid-conici. cu sepale persistente în vârf (fig. rosii-portocalii. Se seamana toamna cu seminte descarnate sau primavara. Se obtine din samânta. uneori are si fibra creata. acute. ± sorb de stânca Specie indigena. apare ca specie ajutatoare în sleaurile de câmpie si de deal. 187). Flori hermafrodite. ovate sau eliptice. raspândita în Europa Centrala si de Sud. Rezista relativ bine la seceta (mezoxerofita). de 5-12 cm lungime. apoi glabri. Frunzele simple. Are longevitate redusa: 100-200 ani. Este o specie deosebit de decorativa datorita coloritului frunzelor si florilor. Lujerii. Cuprinde multe specii de arbori si mai ales de arbusti. Fructele sferice sau ovoidale. pe soluri scheletice. uneori drajoneaza. Este un arbust sau arbore de marimea a III -a. pe tipul 5.

pe dos albastrui-verzui. de 2-5 cm lungime. La noi are un areal foarte larg. Tulpina este neregulata. maracine Specie raspândita în Europa. Crategus oxyacantha var. Lujerii sunt scurti.. cu spini de cca. rezista la ger si insolatie. corimbe multiflore. putin pretensioasa fata de sol. Lujerii cenusii-bruni sau verzi-bruni.paducel Raspândit în Centrul si Sud-Estul Europei. Iran. Este o specie iubitoare de caldura. format de timpuriu. Dispune de o larga amplitudine ecologica. Fructele. aparitii sporadice. mai rar în zona montana. cu 2-3 sâmburi (fig. bruni-roscati sau bruni-verzui. Mugurii sunt mici. pe fata glabre. coriace la maturitate. Non L. în zonele din sudul tarii. caracteristic. drupe false globuloase sau elipsoidale. cu ritidom solzos. Frunzele sunt obovate. apoi glabre. suporta bine uscaciunea si compactitatea solului. brun-roscati.) D. asemanator cu Crategus monogyna.C) . rezista la ger si înghet. iar lujerii sunt glabri. Este de obicei arbustiv. gherghinar. K. rar arbore de marimea a III -a. prefera caldura estivala. în corimbe erecte (receptacul si peduncul glabri). . îndreptati înspre înainte. Crategus pentagyna W. 188). din silvostepa pâna în zona montana. Florile complete. Frecvent este arbust. paulii cu flori sângerii. 1cm lungime dispusi lateral fata de mugure. cenusiu-brun. apar mai devreme decât la Crategus monogyna. de 8-10 m înaltime. Florile. La noi creste la câmpie si coline. Asia Mica. cu baza cuneata si numai trei lobi (rar cinci). ovoide sau sferice de aproximativ 1 cm. nelucitori. plena cu flori albe.) (Crategus laevigata (Poir. prin mai. Coroana este neregulata. pe fata sunt verzi-lucitoare. cu 3-7 lobi neregulati cu sinuri adânci. În spatiile verzi se cultiva mai mult în scop ornamental: Crategus oxyacantha var. de 8-15 mm lungime. rombic-ovate.5 cm lungime.paducel Specie raspândita în Sud-Estul Europei. cu smocuri de peri pe dos la subsuoara nervurilor. obtuzi. Asia si Africa de Nord. . 189).Crategus monogyna Jack. fiecare cu 2-3 stile. duble. La noi se întâlneste rar. Fructele drupe false (poame). de pâna la 1-1. rosii (fig. Realizeaza înaltimi pâna la 5 m. realizând pâna la 4-5 m înaltime. pubescenti. rosii. pe margine serulati. albe. Frunzele alterne. cu spini puternici. globulosi. la început paroase pe nervuri. et. relativ grosi.paducel. Crategus oxyacantha (Auct. Ca si ecologie.

pe dos mai paroase. raspândita în Europa de sud. nelucitoare. Frunzele oblong-lanceolate sau eliptice (6-12 cm) lungime. pe fata sunt verzi-închis. apare si subspontan. pe margine întregi sau numai spre vârf marunt glandulos-serate. Fructele sunt globuloase. Mespilus germanica L. cu sclereide care se înmoaie la un timp dupa maturitatea fructului (noiembrie-decembrie). parosi. mai lungi decât petalele. în grupuri. curbati. groase. receptacul si pedunculii lânos-tomentosi. cu scoarta cenusie. cu muguri alterni. Florile albe. Caucaz. tulpina fiind strâmba. . în componenta masivelor sau la garduri vii. Atinge 5 m înaltime. Fructele. Rezista la ger si seceta. au cinci sâmburi tari. acut serate. deasa si ramuri cu spini mari (7-10 cm). dupa recoltare (august-septembrie) sau primavara. devin toamna portocalii-stacojii. pubescente în special pe dos. Fructele sunt elipsoidale sau globuloase. Frunzele obovate. lujerii pubescenti. lungime.5 cm.Frunzele cu 3-7 lobi. putin brumate (octombrie). mult timp persistente. La noi se cultiva prin parcuri si gradini ca arbust decorativ sau fructifer. grupate în umbele. poame piriforme sau globuloase. usor muchiati. . Florile au caliciul. Specie rustica. bruni. 190). Genul Mespilus L. iar sepalele persista la vârf (fig. moi. Ramurile cu brahiblaste spinoase. rosii închis. rotunjita. mari. de 2-3 cm. despartiti prin sinuri profunde. cu seminte stratificate. creste în pozitii însorite sau la semiumbra. are coroana larga. cu solzi bruni. arbust sau arbore de marimea a III -a. Se folosesc ca exemplare izolate. stilele cinci si anterele rosii. Semanatul se face imediat. lobii inferiori adeseori perpendiculari pe nervura mediana. numerosi. apar în mai-iunie. ovoidconici. dar prefera soluri bine aprovizionate cu apa. Înmultirea se poate face prin samânta. Crategus crus-galli L. 191). de 1.paducel Specie originara din America de Nord. ± mosmon Specie exotica. în oculatie. negre-purpurii cu 5 sâmburi relativ mici (fig. cu cinci petale albe si cinci sepale triunghiular-alungite. Asia Mica. varietatile ornamentale prin altoire. Florile sunt solitare. de 1 cm. Are temperament de semiumbra.

cei laterali terminati cu 1 spin. cu mai multi muguri aglomerati spre vârf. albe. pubescenti. cu înradacinare profunda si numeroase ramificatii laterale. Genul Prunus L.5 mm. Este un arbust xerofit (mezoxerofit). erecte sau pendente de 1-1. pedicelate. negre-albastruibrumate. Rezista bine la ger si este putin pretentios fata de sol. iar ca por taltoi se poate folosi paducelul sau gutuiul. primavara. serate sau întregi. au un gust astringent si ramân pe ramuri pâna primavara (fig. La noi apare frecvent în toata tara. asezati unul lânga altul. în câmpie (silvostepa) si la deal. Flori solitare sau în fascicule. Vegeteaza pe soluri compacte. de regula pe dos. de 1-1. zavoaie. Prezinta interes ca arbust forestier. Include aproximativ 200 de specii din zona temperata. de 2-4 cm. solitari sau colaterali. mici. suporta bine solurile cu umiditate ridicata (zavoaie). Lujerii sunt cenusii. se introduce pe terenuri degradate. Arbori si arbusti. este o specie rustica. se semana în anul al II -lea. Subfamilia Prunoideae Focke. apar desisuri spinoase greu penetrabile care apara padurile de animale.porumbar Specie indigena. Frunze simple. uneori cu lujerii spinosi. Arbust spinos. Drajoneaza puternic si are crestere înceata. Muguri alterni. Scoarta este închis-cenusie.. parchete. Drajoneaza puternic prin urmare invadeaza luminisurile si terenurile învecinate. nu depaseste 3 (5) m înaltime. de obicei trei.5 cm. de 1-1. crenat-serate. apar înaintea înfrunzirii. brahiblaste numeroase. paroase. consolideaza lizierele de padure. cel mijlociu foliaceu. Fructele: drupe. Semintele se stratifica 15 luni. solitare. câteodata în regiunile montane inferioare la aproximativ 900-1000 m altitudine prin paduri rarite. pe margini crenate.5 cm diametru. cu soluri scheletice. Asia Mica si Nordul Africii. expuse insolatiei. putin crapata. Florile hermafrodite. Pentru altoire se aplica metoda în despicatura. ovoizi. este considerata o specie pioniera. larg raspândita în Europa. sferic si mai mic decât cei laterali (floriferi). . în februarie. pe versanti puternic înclinati. Frunzele eliptice sau alungit-obovate. 192). sunt la baza cuneate. Fructele globuloase. sub forma de tufa deasa. Mugurii sunt mici. pe alocuri la munte. Prunus spinosa L. la maturitate. Se poate utiliza ca portaltoi pentru prun si cais.Se obtine din samânta sau prin marcotaj si altoire.

prinse pe petioli de pâna la 5 cm lungime. de 1. cenusii sau bruniroscati. globuloasa. lungi de 8-15 cm.5 cm diametru. cu petioli de 5-12 mm lungime. . bruni-cenusii. Prunus chamaecerasus (Jacq.5 cm lungime. visinel Specie indigena. glabri. Prezinta importanta naturalistica si ornamentala. Mugurii alterni. La noi creste diseminat. si ca specie de prima împadurire în silvostepa si în statiuni uscate din zona forestiera. sunt dispuse în fascicule umbelate câte 3-6 pe pedunculi de 3-5 cm lungime. la batrânete are ritidom gros. putin muchiati. neteda. raspândita în Europa Centrala si Estica. 195). subcalcicola. 35). rosii-închis. Frunzele de 2-2. obtuze la vârf. erecti sau nutanti. bruna-violacee. acoperiti cu o pielita care se desface. solzosi. cu gust dulce-amarui (fig. verzi întunecate. Drajoneaza abundent. pe margini neregulat dublu-crenat-serate. pe versanti însoriti calcarosi (Dealul Lempes-Brasov). de 1 cm diametru. glabre si putin aspre (rugoase). stau îngramaditi spre vârful lujerului. Siberia. de 2. acuminate. (Cerasus avium (L.5 cm diametru. cu sezon lung de vegetatie. lucitoare. lucitori. bine dezvoltat numai la baza. de culoare rosieînchis spre negricios. cu tulpini uneori târâtoare.Prunus fructicosa Pall.) . cu gust acrisor (fig. (Cerasus fructicosa (Pall. la baza cu 1-2 glande roscate. lucitoare. pâna în Siberia. pe fata mate. Africa de Nord (fig. Câmpia Munteniei si Transilvaniei).) Woron. pastreaza la baza pedunculului solzii persistenti ai mugurelui.cires paduret Arbore indigen cu areal larg. îndepartati de lujer. 194). pe margini crenat-serate. Este înalt de pâna la 20-25 m. glabri cu o pielita cenusie. glabre.5-3. Asia Mica. câte 2-4 în fascicule umbelate. este constituita din ramuri lungi. Florile albe.drupa (cireasa) pedunculata.) . Ca specie de cultura se întâlneste în toata tara. pe dos slab pubescente. negricios. cu tulpina dreapta si scoarta caracteristica. apar în aprilie-mai. lucitoare. mici. Are temperament de lumina. de obicei erecte. de 1 cm diametru. raspândit în Europa.cires pitic de Baragan. subtermofila. Se instaleaza pe versanti însoriti. îngustate la baza. suficient de umede. Frunzele sunt oblong-ovate. pe soluri fertile. coboara la câmpie. bogate. Irak. Prunus avium L. ce se exfoliaza în fâsii circulare. La noi apare sporadic în statiuni xerofite (Dobrogea. muguri mici. în unele regiuni colinare.) Moench. Florile albe. Fructele . lujeri brun-roscati. Fructele sunt globuloase. permeabile. Arbust târâtor de pâna la 1 m înaltime. sunt eliptic obovate. Specie xerofita. Lujerii zvelti. apar în aprilie-mai înaintea frunzelor. Coroana este ovoidala sau piramidala. prin gradini apar varietati si forme. la munte poate urca pâna la 1000 m altitudine.

se altereaza usor la variatii de umiditate. dogorite. Lemnul cu alburn alb-galbui. globuloase. fin crenate. de cca. are ramurile divergente. Se preteaza pe terenuri degradate. la câmpie si deal. 35). maslinii. plena cu flori duble. Fructele negre.). 6 mm diametru. instrumente muzicale. Frunzele 3-6 cm. Mugurii ovo-conici. lastareste si drajoneaza slab. scurt acuminate. mirositoare. cilindrici. se poate regenera prin lastari. petioli de 1-2 cm lungime. uneori si pe soluri de lunca. odata cu înfrunzirea. miroase placut. 4 cm. se lustruieste si se slefuieste frumos. scurte. verzi palid pe dos si peri în lungul nervurii principale pe dos. greu. Coroana rara. sunt albe. mobila. (Padus mahaleb (L. uscate. de cca. Specie indigena apare sporadic în Banat si Dobrogea. Lemnul este valoros. pendula.) Mill. se lustruieste frumos. bruni-galbui cu vârful pubescent. Este specie termofila. Fructifica de timpuriu (8-10 ani). 199). dur. . Importanta speciei rezida si prin utilizari date fructelor. foarte amare. departati de lujeri. Temperament de lumina. latovate sau rotund-ovate. Prunus mahaleb L. numai la vârf pubescenti. dar comestibile (fig.) Borkh. apar prin aprilie. este si un valoros arbore ornamental. impresioneaza prin frumusetea florilor. verzi-lucitoare pe fata. de pâna la 1.5 cm diametru. calcaroase. în Sudul si Sud-Vestul tarii.visin turcesc Arbust originar din Europa Centrala si de sud. de la 8-10 ani. Arbust pâna la 7 m înaltime cu tulpina scurta. bogate în calcar. strâmba. larg-rotunjita.Fructifica de timpuriu. pendula Pruns avium cv. Se poate regenera si prin lastari. suporta bine gerurile si secetele. Cerasus mahaleb (L. . poate creste pe soluri scheletice. cu pete (ochiuri stralucitoare). ulterior slabeste considerabil. anual si abundent. cu fibre torse. Caucaz. Cultivaruri: Pruns avium cv. lujerii subtiri. în corimbe sau raceme erecte. cu duramen rosiatic brun. Florile mici. Are crestere activa în primii ani (la 2-3 ani poate atinge 2-3 m înaltime). Este folosit în tâmplarie. omogen. Asia Mica (fig. furnire estetice. Longevitate 100 de ani. pe coaste însorite. care atârna. cu o pielita cenusie-galbuie. anual si abundent. cu duramen roscat. prin zdrelire lasa miros aromat. apare în paduri rarite. În parcuri este introdusa si var.

de cca. scunda. de 2-7 cm lungime. frunze acuminate. 193). Ukon cu flori galbene. Florile albe. glabri. semiduble. Prunus cerasifera Ehrh. flori duble. înfloreste abundent. Kanzan cu frunze tinere roscate. compacte. Se introduce ca specie de amestec în lucrarile de ameliorare a terenurilor degradate din regiunile secetoase. slab pubescente pe dos numai pe nervura mediana. ce se exfoliaza inelar. mult timp neteda. de 2-3 cm lungime. ± cires japonez Este un arbore de marimea a II -a cu coroana foarte larga. lucioase. pe soluri uscate. stau solitari sau colaterali câte 2-3. Prunus serrulata cv. Prezinta tulpina neregulata. Se poate folosi ca portaltoi pentru alte specii de Prunus. rosii-brune. flori simple. frunze adânc dintate. mari. se coc prin iulie (fig. luciosi. Frunzele. Shirotae cu flori albe. care apar în aprilie .mai. uneori putin roscati. foarte mari. mici. Prunus serrulata Lindl. în zone cu deficit de umiditate si în perdele forestiere. cu scoarta cenusiu-lucitoare. (Prunus myrobalana Lois. Fructele globuloase. Prunus divaricata Ldb. de culoare roz. Vest Asiatic si Caucazian. neparoase. Specie putin pretentioasa. comestibile. se îngalbenesc toamna.Este o apreciata specie în lucrarile de împadurire a terenurilor degradate. Prunus serrulata cv. roz. Realizeaza pâna la 8 m înaltime. Hisakura cu crestere viguroasa. Cultivaruri: Prunus serrulata cv. se întâlneste frecvent în regiuni de câmpie si coline. la baza brusc îngustate. cei laterali terminati în spini. în sudul si vestul tarii.. Lujerii subtiri. pedicelate. Este un arbore decorativ. Flori albe. 2 cm.) ± corcodus Specie subspontana cu areal sud-est European. solitare sau câte doua. apar prin aprilie -mai. sunt verzi. Prezinta o varietate cu mare valoare ornamentala: . glabre. Mugurii bruni. rotunzi. rezista la seceta si ger. eliptic-ovate. pietroase sau argiloase. odata cu frunzele. la batrânete semiduble. Are temperament de lumina. neregulat crenat-serate. Prunus serrulata cv.

ramâne arbust pitic. cuneate la baza. de multe ori câte trei colaterali. cu scoarta neteda. 196). lastareste puternic. cu arie mare de raspândire în toata Europa. negricioasa si coroana deasa. glabre. de timpuriu. Mugurii mici. Lujerii verzi sau bruni-verzui. dar mai mici. marmelada. cenusie. frunze purpurii ± vinetii.5 m înaltime. Este un arbore cu înltimi de pâna la 15 m. Rezista bine la uscaciune. la câmpie si dealuri. glabri-lucitori. Prezinta interes ca element naturalistic si ornamental.Prunus cerasifera var. Prefera soluri fertile. pe loess. cu solzi bruni. bogate. evidente. Schneid. prin statiuni de lunca. tufarisuri pe platouri. glabri.. de 2 cm (fig. cu vine rosietice. vegeteaza în statiuni aride. Realizeaza pâna la 1-1. umbroasa. dar adeseori. cu receptacul laung. fructe rosu închis. (Padus racemosa Lam. sesile. uneori scheletice. prin aprilie. creste des pe malul apelor. se poate folosi pentru confectionarea obiectelor de artizanat. Lemnul este de culoare roz. La noi apare sporadic. flori roz. drajoneaza foarte viguros. ajunge pâna în Siberia (fig. formând tufe dese ramificate.) CK.K. apar înainte de înfrunzire. piemonturi. pe soluri bogate în baze de schimb. la câmpie si coline.) C.purpurii. prefera locuri umbrite. Se cultiva în perdele de protectie si în spatiile verzi. scurt petiolate.migdal pitic Arbust indigen. fin. galben-cenusiu-tomentoase. de 3-7 cm lungime. produce fructe putine. Frunzele sunt lanceolat-obovate. 35). marunt-ascutit-serate. rar apare în subzopna fagului chiar a molidului. Corcodusul fructifica des. . în Dobrogea. tubular. cu tulpina dreapta sau sinuoasa. cei de 2 ani cu numeroase lenticele albicioase. globulosi. Din fructe se poate face compot. Baragan si Câmpia Transilvaniei. uneori se instaleaza în plina lumina. asemanator cu migdala. cu pernitele cicatricelor foarte proeminente. înflorire abndenta. Este folosit drept port-altoi pentru obtinerea varietatilor de corcodusi sau pruni.Schneid. câte 1-3. bauturi alcoolice. Prunus tenella Batsch (Pruns nana Stokes. bruni-lucitori. Lujerii sunt vigurosi. Desi înfloreste anual si abundent. pisardii (Carr. ± corcodus rosu cu lujeri întunecat . numai pe margine parosi. Florile roz-închis. Amygdalus nana L. poate urca si în regiuni montane. La noi este specie de câmpie si deal. Fructele sunt ovoid-turtit. raspândit în zonele de stepa ale Europei si Asiei. Prunus padus L. cu suficienta umiditate. afânate. cu alte specii termofile si xerofite.) .) ± malin Specie indigena.

în unghi ascutit. Lemnul este de calitate (seamana cu cel de cires). Lujerii sunt rosii-bruni. 198). Prunus serotina Ehrh. Prefera soluri profunde. Este destul de rezistent la umbrire (semiombrofil). dar cu vârful departat. bogate în humus. Este o importanta specie de cultura în zona forestiera de la câmpie si dealuri. Agadh. de cca. Lastareste si drajoneaza puternic. lungi de 5-12 cm. în arboretele de Quercus rubra si Juglans nigra de la Sacuieni. Mugurii sunt bruni-roscati. Fructele globuloase. fusiformi. toamna. diametru. se coc prin august-septembrie (fig. apar prin mai-iunie. cu crestere rapida numai în tinerete.5 cm diametru. se dezvolta bine în subetaj (exemplu în salcâmetele de la Foieni-Carei). luciosi. grupate în raceme multiflore (15-35). 6-10 mm lungime. brusc acuminate. cu lenticele galbui. la zdrelire lasa un miros neplacut. de 8-10 mm diametru. mici de 6-8 mm. de regula pendente. cuneate. exfoliabila. mici pâna la 1 cm. alungite. pe dos verzi-deschis si ruginii-paroase de-a lungul nervurii mediane. de 6-12 cm lungime.) ± malin american Arbore originar din America de Nord. asezate în raceme cilindrice. usor zbârcite din cauza nervatiunii proeminente. introdus la noi în culturi pe nisipuri. . ovoid-alungiti si departati de lujer. groase. Frunzele sunt oblong-lanceolate. Florile albe. Fructele sunt drupe globuloase. de 5-12 cm lungime. cu smocuri de peri la subsuoara nervurilor si la baza doua glande rosii. necomestibile (fig. bruni. placut mirositoare. pendente. unele frunze se coloreaza în galben portocaliu si cad devreme. glabri. cu ritidom solzos. sunt comestibile. Are o crestere activa si o longevitate de 70-80 ani. cu glande nectarifere. este mult apreciat ca arbore ornamental. (Padus serotina (Ehrh. acut-serate. brun-roscat sau bruncenusiu. la baza rotunjite. Florile albe.usor pubescenti sau glabrescenti. amarui. lucitoare. Datorita florilor si coloritului de toamna al frunzelor. cel terminal evident mai mare decât cei axilari. Incepând din vara. Lastareste si drajoneaza viguros. Frunzele eliptice sau ovate. se adapteaza si pe soluri sarace. 1. dulci-amarui. pe fata glabre. brune-negricioase la maturitate. Periodicitatea fructuatiei este anuala si abundenta. Specia se introduce cu precadere în zavoaie. apar în luna mai. se evita solurile cu exces de umiditate. patrunzator. 197). negricioase. Rezista bine la ger si seceta. de 10-15 cm lungime. la zdrelire lasa miros neplacut caracteristic. Este un arbore de pâna la 20 m înaltime. cu numeroase lenticele proeminente si o pelita cenusie. Mugurii mari. cu caliciul persistent. înguste. mari. Coroana cu ramuri scurte. pe dos cenusii-albastrui-verzui. mai ales în anii secetosi sau în statiuni cu mai putana umiditate estivala. lucitori. întregul frunzis se coloreaza. alipiti de lujeri. fin-crenate-serate. petioli de 5-25 mm lungime.

Prin butasi lemnificati. caucazia. mai ales Prunus cerasifera var. Arealul speciei se poate urmari în figura 35. purpurea cu frunze rosii-purpurii si flori simple roz. de 2-5 m înaltime. Specie originar din sud-estul Europei si Asia Mica. În spatiile verzi se utilizeaza izolat sau în grupuri. este cel mai raspândit si rezistent la frig cultivar. semanate imediat dupa coacere sau toamna. Prin marcotaj la Prunus tenella sau prin altoire la toate varietatile. Arbust cu frunze persistente. în iulie ± august. verzi închis. în sera sau rasadnita. dupa stratificare. la garduri vii libere.) Batsch ± piersic de China Cuprinde foarte multe varietati dintre care importanta ornamentala prezinta. speciile indigene în masiv. Prunus persica (L. înfloresc în luna mai. prezinta lujeri verzi. flori albe grupate în raceme erecte. iar specia Prunus laurocerasus.Prunus laurocerasus L. Pisardii. Speciile acestui gen se înmultesc prin seminte. Prunus persica var. . Prunus laurocerasus. lucioase si pieloase. frunze lanceolate pâna la eliptice. Prunus laurocerasus cv. formeaza tufe.