Universitatea " tefan cel Mare i Sfânt" Suceava Colegiul universitar de institutori

Lucrare de absolvire

DIFICULT

I DE ADAPTARE COLAR

Coordonator tiin ific,

Absolvent,

Haivas Cristian

SUCEAVA

2009

-C UP RINS-

Argument................................................................................................................ 4
Cap. I Cadre de referin

- Caracterizarea etapelor colarit ii

Caracteristici psihofizice ale colarului mic....................... ....................................6 Caracteristici psihofizice ale colarului mijlociu................................................. 13 Factori de risc la elevii din ciclurile primar i gimnazial..................................... 15
Cap. II Inadaptarea colar - factor determinant în e ecul colar

2.1 Problematica "inadapt rii colare". Concepte de baz ................................... 23 2.2Excep ionalitate negativ - excep ionalitate pozitiv ...................................... 29 2.3 Cauze ale inadapt rii colare. Influen e ale mediului extra colar.................. 40
Cap. III Tipuri i forme de inadaptare colar

R mânerea în urm la înv Corigent

tur .......................................................................... 48

i repeti ia............................................................................................ 51

Tulbur rile de comportament............................................................................... 52 Abandonul colar.................................................................................................. 60 Concluzii.............................................................................................................. 77 Anexe....................................................... ............................................................78 Bibliografie........................................................................................................... 85

A R G U M E N T

Problematica inadapt rii colare, cu toate formele sale, este un subiect de mare importan în pedagogie, cu toate c literatura de specialitate nu abund de referin e legate de situa iile, des întâlnite în practica educa ional , în care elevii întâmpin dificult i în adaptarea la cerin ele colii. Explic a ia poate fi dat de faptul c se discut despre implica iile adapt rii, subîn elegându -se, prin negare, atributele inadapt rii. Din câte s-a remarcat, conduita de inadaptare se manifest fie la începuturile ciclurilor colare (ciclurile pre colar, primar, gimnazial, liceal), fie pe parcursul colarit ii, în interiorul ciclurilor, din cauze diferite (interne - ce in de elevi sau externe - din mediul social sau colar extins) i îmbr când diverse forme, de la r mânerea în urm la înv tur pân la insuccesul colar clar, reliefat prin

repeti ie ori chiar abandonare a studiilor. Lucrarea noastr abordeaz fenomenul de inadaptare colar în general, tratându-1 ca pe un factor de perturbare a eficien ei procesului instructiv -educativ (capitolul al II-lea), dup ce, în prealabil, am realizat profilele psihologice ale vârstelor colare mici i mijlocii, accentuând asupra factorilor de risc ce pot conduce la producerea acestui fenomen (capitolul I). Inadaptarea colar a fost rela ionat de o serie de concepte cu care se afl în leg tur (randament, reu it , progres, succes, performan i, implicit, regres,

urm ri foarte grave în via a de dup coal . Exist elevi excep ionali în s ens negativ (de care se preocup în mod special practicienii educa iei). ambele tipuri de elevi întâmpinând probleme de inadaptare la via a colii. în acest sens. raportând aceast categorie de fenomene (desemnate de concepte) la universul elevilor din colile de m as i punând accentul atât pe elevii afla i aproape la limita de jos a curbei gaussiene. ace tia fiind adesea neglija i de c tre cadrele didactice. dar i pe elevii cu poten ial intelectual/aptitudinal înalt. deci. fapt ce ne -a determinat s ini iem un recurs la echitate i s sus inem. dar exist i elevi excep ionali în latura pozitiv a termenului. urm ri ce nu pot fi remediate f r o conlucrare activ a tuturor factorilor implica i în dezvoltarea personalit ii elevului. Astfel. în virtutea unor prejudec i. Finalul celui de-al doilea capitol se axeaz pe etiologia inadapt rii colare. ca fenomen. specificând rolul influen elor din afara colii tocmai pentru a atrage aten ia c inadaptarea colar . unor erori pedagogice. de asemenea . am dezvoltat probleme ce . din p cate.insucces. Capitolul al treilea discut în detaliu tipurile/formele de inadaptare colar a a cum sunt ele departajate de majoritatea cercet torilor fenomenului. cu specificarea c aceast clasificare nu este exhaustiv i. e ec colar). c sunt probleme de inadaptare i printre copiii superior dota i. probleme datorate atât modului propriu de a se raporta la lume cât i. c ea nu exclude alte clasific ri realizate prin utilizarea unor criterii ce subsumeaz multiplii factori ce contribuie la apari ia inadapt rii de tip colar. are r d cini i în mediul extra colar (cu tot ce presupune acesta) i are.

aceste tulbur ri înso esc celelalte tipuri de inadaptare i coreleaz pozitiv cu acestea. coal . m surile de preven ie fiind primordiale fa de m surile de combatere ("e mai u or s previi decât s vindeci") i ele constituind o sarcin esen ial a tuturor celor care se ocup de formarea tinerei genera ii. lucrarea finalizându -se (în anexe) cu o serie de studii de caz ce aduc în prim plan situa ii a le unor elevi care prezint "simptome" de inadaptare colar . tiut fiind c în formele sale cel mai frecvent întâlnite (minciun . în strict rela ie cu particularit ile de vârst (stadialitatea dezvolt rii. de corigent i repetin ie. impertinen . de abandon colar ca expresie a e u rii. Ultimul capitol trateaz subiectul modalit ilor de interven ie pentru prevenirea i eludarea fenomenului de inadaptare colar . dar i de tulbur rile de comportament. etc).neglijate nici la nivel pur teoretic. profile psihologice) i cu particularit ile individuale ale elevilor din ciclurile primar i gimnazial. post colar) nu pot fi .in de r mânerea în urm la înv tur . prin ac iunile de cooperare între factorii de influen asupra elevilor (familie. bazai. cu men iunea c formele inadapt rii de tip colar (posi bil de perpetuat în plan social. . deoarece vizeaz caracterizarea inadapt rii colare a a cum o prezint de facto. agresivitate verbal i fizic . în studiile speciali tilor i în practica educa ional . societate în ansamblu). Consider m c lucrarea noastr se înscrie în sfera lucr rilor descriptive.i nu trebuie! . nici la nivel aplicativ.

poate s genereze dificult i în fluxul actului . cre terea în în l ime se situeaz între 113-132 cm. s porneasc de la o sumar enumerare a caracteristicilor biofiziologice ale cre terii i maturiz rii colarului mic. între 19-28kg. 86) Vom prezenta în continuare profilele psihologice ale vârstelor colare mici i mijlocii (în perspectiva preocup rilor lucr rii noastre).C AP IT O LU L I Cadre generale . 1. ed. activitate dominant a elevului în coal . p. fapt ce creeaz nepl ceri. Nicola." (I. "Totalitatea rela iilor func ionale. pentru b ie i i. a tr s turilor diverselor componente psihice ce rezult din aceste rela ii i a schimb rilor ce se produc în interiorul unui stadiu constituie profilul psihologic al stadiului respectiv. la b ie i. accentuând asupra caracteristicilor esen iale date de procesele i fenomenele psihice aflate la nivelul de evolu ie corespunz tor stadiului i de restructur rile în planul personalit ii.profile psihologice ale vârstelor colare mici i mijlocii Dezvoltarea psihic a omului se realizeaz î n stadii caracterizate printr-o configura ie proprie de procese i însu iri psihice. Astfel: pe ansamblul vârstei micii colarit i. pentru fete. deoarece i de ele depinde buna structurare a tr s turilor psihice. iar la fete între 111-13 lcm. cre terea ponderal se înscrie între 20-29 kg. respectiv. denti ia permanent tinde s-o înlocuiasc pe cea provizorie. cu repercusiuni importante asupra denti iei i a procesului osific rii. în organism se intensific metabolismul calciului.1. Profilul psihologic al vârstei colare mici În virtutea leg turii foarte importante dintre organism(fizic) i psihic. consider m c demersul nostru în prezentarea profilului psihologic al acestei vârste trebuie s se bazeze. toate acestea în rela ie cu înv area. 1980.

sub influen a modalit ilor structurate. aspectele esen iale: senza iile copilului se subordoneaz noului tip de activitate dominant percep ia evolueaz . memoria i imagina ia). M. câ tig noi dimensiuni (se diminueaz sincretismul -înv area.) Familia. "Pân la intrarea în coal . prin activit ile variate i multiple pe care le ofer pre colarulu i.în favoarea perceperii elementelor componente ale obiectului sau fenomenului perceput: cre te acuitatea perceptiv . se dezvolt musculatura fin a degetelor mâinii. ceea ce contribuie la organizarea i dezvoltarea leg turilor func ionale implicate în citire i scriere. se înt resc articula iile. procesele de cre tere i maturizare continu la nivelul sistemului nervos (la 7 ani. se osific diverse componente ale corpului. u urin a. E.. percep ii. contribuie la punerea bazelor capacit ii disponibilit ii generale pentru a înv a. limbajul. perceperea întregului . în planul . 1998.. care intervin în analiza spa iului i timpului. Punct m. cre te volumul mu chilor i implicit for a muscular . creierul cânt re te înjur de 1200 grame). dezvoltarea lingvistic . La vârsta colar mic se dezvolt copilul î i restructureaz via a psihic voin ei i aten iei.alimentar i s induc modific ri (pasagere/persistente) actului vorbirii. devine observa ie. Golu. corelându -se cu aten ia. viteza i tempoului progresului psihic al form rii calit ilor intelectului" i procesele i capacit ile cognitive (senza ii. afectiv i mental a copilului se petrece. 9-10) Cum se petrece acest lucru? Ce se întâmpl în coal . organizate. Aceasta condi ioneaz (P. de ofert instruc ional în continuare. ca dimensiuni ale însu irii limbii i ale cultiv rii limb ajului individual. memoria. în principal. Zlate. i formativ în sens larg. interpretative. ceea ce are rol pozitiv în procesul scrierii. gradul. (. Verza. gândirea. dar i în plan afectiv-motiva ional. în familie. percep ia con tient gândirea). p. i îndeosebi gr dini a. reprezent ri. se structureaz scheme logice. se intensific calcifierea osaturii mâinilor. ca un mecanism care va servi achizi iilor colare.

diversificându-se i îmbog indu-se în ce prive te modul de a se produce i de a func iona (reprezent rile pot fi descompuse. spre finele ciclului. sinteza. dar el î i va suplimenta volumul de cuvinte. greutatea.i exprime ac iunile pe care le vor avea de f cut. limbajul se dezvolt i prin alte activit i colare (de munc . pe care le poate argumenta. abstractizarea. s -i desen. la aproape 5000 de cuvinte ce fac parte din limbajul activ al copilului. cuvântul permite evocarea unor reprezent ri formate nu în urma contactului cu obiectele concrete. compara ia. spa iul (administrarea invariantei bazându -se pe reversibilitatea opera iilor. istorie. deoarece se dezvolt atât limbajul oral. schi e. ceea ce va servi la realizarea proceselor imagina iei. ce trebuie remediate. lecturi. ci cu înlocuitori ai acestora: mulaje. pot . cât i cel scris pe parcursul micii colarit i. din apari ia i consolidarea construc iilor logice. în clasa a IV-a se memoreaz de 2-3 ori mai multe cuvinte). pu in sistematizate. justifica. se trece de la repreze nt ri separate la grupuri de reprezent ri. ale pre colarit ii suport modific ri importante. copilul rezolv sarcinile didactice f când apel la ipoteze. viteza. constând. pe inversarea lor). gândirea colarului mic cunoa te progrese importante. aceste construc ii logice îmbrac forma unor judec i i ra ionamente care -i permit copilului s sesizeze anumi i invarian i cum ar fi: cantitatea de materie. desene. se formeaz conduita de ascultare a îndrum rilor cadrului didactic i se formeaz capacitatea de citit -scris.memoria cre te considerabil în volum pe parcursul micii colarit i (comparativ cu clasa I. micul colar va include reprezent rile în noi combina ii. generalizarea). timpul. cooperând planifice activit ile i s . . în element e componente ce vor fi utilizate în desene. observarea na turii). volumul. gândirea devenind mai productiv limbajul copilului la intrarea în coal este relativ bogat (aprox.- reprezent rile confuze. i mai flexibil . povestiri. în principal. tablouri. se ajunge. prin procesul de înv mânt se dezvolt opera iile gândirii (analiza. educa ie fizic . independent de contextul situa iei. cre te gradul de generalitate al reprezent rilor) . 2500 de cuvinte). care sunt mediate i reversibile. prin limbaj copiii înva ap rea i erori de pronun ie i scriere. gândirii i a diferitelor forme de activitate creatoare.

de aritmetic (calcul matematic). memoria devine logic . la formarea aptitudinilor conteaz foarte mult modul în care înv copilului fa toarea se raporteaz la reu itele copilului (aprecierea extern pozitiv trebuie îmbinat cu stimularea atitudinii exigente a de propria activitate. etc. printre care îns i aptitudinea de a înv a. dar i elemente ale unor aptitudini specializate (matematice. de desen. mâinii). h r ii. la rândul lor. busolei). prin intermediul întregului proces instructiv -educativ. mai controlat deprinderile. compunere (deprinderi de mânuire corect a pensulei. spore te tr inicia i productivitatea leg turilor mnemonice. pe fondul înclina iei mai generale pentru înv motiva ionale tur . de geometrie i geografie (mânuirea compasului. de contactul cu natura i de activit ile de munc . de educa ie fizic (deprinderi ale conduitei motorii). i atitudinale. colarul î i poate programa memorarea unui material i s se controleze în mod eficient . mai 2critic ". se formeaz i obi nuin e (de exemplu privind comportarea în societate). iar în leg tur cu aceasta se dezvolt imagina ia creatoare. bazate pe anumite premise native (o anumit dotare a ochiului. fapt ce se converte te într -o premis a succesului colar). stimulat de joc i fabula ie.cu gândirea. se dezvolt aptitudinile. literare. cre te precizia proceselor de reproducere în raport cu procesele de recunoa tere). muzicale). cuvântului). dealtfel deprinderile men ionate anterior devin. îndeosebi în ultimile dou clase ale ciclului. obi nuin e. riglei. bazat pe leg turile de sens între informa ii. comparativ cu pre colaritatea. de povestire i compunere. culorii. care se raporteaz la sfe ra proceselor afective. aptitudinile se dezvolt tot în rela ie cu înv area. priceperile i obi nuin ele evolueaz în cadrul activit ilor de citire i scriere. imagina ia reproductiv este foarte solicitat de-a lungul micii colarit i. urechii. de activit ile practice i muzicale. ceea ce conduce la o înv are con tient (axarea memoriei pe sensuri logice face s creasc de 8 pân la 10 ori volumul ei fa de vârsta pre colar . 9 . muzic . plastice. imagina ia devine mai apropiat de realitate. prelunge te timpul de re inere.

St nculescu. încrederea în cadrul didactic. motiva ia copilului pentru coal se constituie ini ial dintr-o sintez a factorilor externi (imitarea modelelor exterioare) i interni (dorin a de a deveni colar). p. p. generate de schimbarea modului de via . morale. 1921. este deosebit de important.afectivitatea cunoa te. Ulterior. Bogdan. copilul trebuie sus inut. activismul elevului. Brunner. Iar "cel mai bun mijloc de a trezi interesul pentru o tem este de a prezenta astfel încât s apar ca n meritând a fi cunoscut " (J. memoria .nu sunt legate numai de activitatea de înv are. la aceast vârst . adic devine observa ie. iar aceast nevoie este tocm ai trebuin a de a ti cât mai multe despre tot ce-1 înconjoar pe copil. I. p. astfel încât s se pun ba zele form rii motiva iei intrinseci pentru înv tur . 1970. 57). nu trebuie omis rolul ata amentului elevului fa instructiv-educative. rela ii de prietenie i colegialitate. contemplare a "obiectelor" artistice. dat de noua pozi ie a copilului (status-rolul colar). cât i în familie (apar nelini tile. inând cont de faptul c efectul înv rii "cu cât însu irea unei cuno tin e se face printr -o mobilizare de con inuturile superioar a întregii activit i" (T. iar în rela ie cu aceasta. Claparede. sus inut de efort voluntar. dar treptat apar tr irile legate de adaptarea afectiv ): emo ii i sentimente intelectuale. p. Ultimul aspect men ionat. 1977. motivele mai largi . angrenându -se în activitatea colar dificil . 196). adic prin men inerea într-o permanent stare activ a vioiciunii i curiozit ii cognitive a copilului. 710).sociale . motivat. de contactul cu sarcinile colare. astfel încât s capete pl cere fa£ de înv tur (aceast sus inere trebuie realizat prin motivare extern i intern . participare activ a copilului în activitate. deoarece "interesul este simptomul unei nevoi" (dup cum afirm E. perspectiva reu itei. inten ionat . Accentu m asupra necesit ii p str rii interesului elevului pentru activitatea de înv are. 80) . ci i de modul în care sunt organizate ocaziile de interac iune i de comunicare cu ceilal i. Voin a este extrem de important . cu implica ii atât în coal . deoarece i ea iradiaz în întreaga personalitate a copilului (percep ia devine sistematic . fundamentate pe curiozita te. un specific anume. 1970. ata ament construit în prelungirea caracteristicilor afective din gr dini (Doina Vintilescu. estetice.

>copilul devine din ce în ce mai independent. perturba puterea de concentrare a elevilor asupra sarcinilor. dezorganizare. >cre te gradul de coeziune a elementelor personalit ii. spiritul de organizare. c "educa ia din primele clase ale colii constituie o etap decisiv în formarea personalit ii. precum i a mi c rii sale în clas . organizarea i integrarea lor superioar . i se dezvolt o serie de atitudini caracteriale (con tiinciozitatea. La vârsta colar mic : >spore te importan a social a ceea ce realizeaz copilul la aceast vârst (prin statutul de colar). în el toria. influen area lui la momentul potrivit inând seama de fiecare latur asigur o dezvoltare din ce în ce mai ritmic i mai unitar a personalit ii" (T. I. p. 1970. dar ea $e dezvolt treptat. etc) aten ia este redus . superficialitate. Bogdan. Cercet torii sunt de acord.aten ia se dezvolt în latura lor logic i voluntar . pentru a nu Nu putem aborda problematica profilului psihologic al colarului mic iar s vorbim de personalitatea acestuia. >se formeaz perseveren a. ale c rei baze se pun înc din pe rioada pre colar . St nculescu. prin solicitarea cât mai frecvent a ac iunilor practice externe. Sprijinirea activit ii instructiv-educative pe receptivitatea copilului. prin alternan a acestora cu activitatea în plan mintal. în grupul colar . >se pun fundamentele concep iei despre lume i via . sub impactul cerin elor noului statut social. prin asigurarea unui tempou optim al lec iei (tar grab sau timpi mor i). >cre te indicele de socializare a colarului mic. de operare cu obiectele. cu rol deosebit în procesul integr rii în colectiv. la începutul micii colarit i. punctualitatea. ca volum.263) 11 . minciuna. >apar anumite compensa ii temperamentale (sub influen a cadrului didactic i al sarcinilor de înv are). dar i neglijen . cap t din ce în ce mai mult atitudini mai mature i mai controlate. cre te capacitatea concentr rii voluntare în rezolvarea unor probleme de gândire. în unanimitate. prin dozarea de c tre înv toare a intensit ii vocii. într-un tot unitar. pref c toria. etc).

Inhelder. se instaleaz frecvent oboseala. apar opera iile combinatorii care permit ra io narea dup dou sisteme de referin folosite concomitent. Se modific propor iile corpului. Piaget. dar i ordonatoare. în raport cu activit ii nervoase superioare. dar i imagina ia. Evolu ia psihic a puberului se afl în strâns leg tur cu nevoile sale: ‡nevoia de cunoa tere . mai ales sub raport calitativ -evolueaz plasticitatea leg turile dintre diferitele zone ale scoar ei cerebrale. terminarea procesului osific rii oaselor mâinii. E. reprezent rile devin tot mai generalizatoare sub influen a gândirii. B. Golu. încheierea cre terii danturii permanente. îngro area vocii. apar o serie de modific ri biologice (acnee. Verza. el este înc legat de concret. memoria cap t din ce în ce ma i mult un caracter logic. Gândirea puberului este acumulatoare. Se dezvolt foarte mult limbajul.2. 147). gândirea intelectualizeaz percep ia. se formeaz un stil cognitiv personal. amplific area masei musculare. "Nevoia de cunoa tere. Structura cerebral se modific i ea. se produce maturizarea glandelor sexuale. p. se perfec ioneaz sistemele de autoreglare cortical . schimbarea raporturilor dintre greutate. transpira ie. el este interesat de cuno tin e dar i de modul în care acestea se raporteaz unele la altele. . 1970. 1998. M. se dezvolt toate acestea având o importan colosal în înv are.1. p. dar i dezvoltarea intens a faciesului. în l ime i diferite segmente ale corpului.puberul este atras de tabloul realit ii fizice i umane. puberi i fiind predispu i surmenajului fizic. de a ti a colarului mic se transform în nevoia de crea ie a puberului" (P. 125). de i folose te ra ionamente. Profilul psihologic al vârstei colare mijlocii Caracteristici anatomo-fiziologice Pubertatea/preadolescenta constituie perioada cu cele mai intense transform ri i modific ri în plan fizic (dar i psihic). fiind caracterizat printr-o "accelerare a cre terii fiziologice i somatice" (J. Zlate.

patriotismul. dar nu ajung înc în stadiul convingerilor morale. excursii.. p. Foarte important este interesul în implicarea acestei nevoi. c tre profesori i colegi. etc. dar i spiritul critic. deoarece între ace tia se simt liberi. de a fi pus în inferioritate.propriile tr iri psihice. preferând compania colegilor. fiec rui cadru didactic în ac iunea de cultivare a intereselor elevilor la vârsta preadolescentei este con tientizarea necesit ii de a înv a.) în interes de cunoa tere. Nevoia de mi care a colarului mic devine nevoia de distrac ie a puberului (prin sporturi. al iubirii de patrie .. nevoia de rela ii a colarului mic evolueaz la ‡nevoia de distrac ie i culturalizare cap t o not specific prin aceea c puberul se mi c nu numai de dragul mi c rii. televiziune. etc. ‡nevoia de independen i autodeterminare îi face pe puberi s evite de multe ori tutela p rin ilor. încep s se dezvolte sentimentele morale. iar "ceea ce cere colii. cât i în mediul colar. al jocului. puber în nevoia de grupare. al respect rii frumosului din natur i societate . spectacole. r spunz tori de actele sale (de i de multe ori apar i reac ii nedorite). . 13 colar" (N. dezvoltându. un interpret al valorilor. un actor. transformând nevoia de cunoa tere (. dar apar i sentimente (al datoriei i r spunderii. Plânsul apare în mod excep ional la aceast vârst . ‡nevoia de afec iune se manifest atât în familie. ci el urm re te i un oarecare folos "psihologic" (pentru a se sim i bine. lectur . teama de înfrângere. de a cunoa te cât mai temeinic în domeniul respectiv.i gustul i sim ul estetic. ‡nevoia de rela ii i de grup se extinde de la 1-2 colegi la mai mul i colegi. rela iile dintre sexe cap t un con inut nou (de i aparent reci. al cinstei i demnit ii. 86). patinaj. cre te astfel gradul de predic ie a succesului Radu-R dulescu. un coechipier. ref cut. etc).sentimente estetice. tonifiat. gata de un nou efort). Apar manifest ri de pudoare. dar sup r rile i bucuriile sunt mai durabile. ele arat c puberii sunt tot mai interesa i de genul opus dovad i asocierile în grupuri mixte.) Astfel puberul devine un consumator de cultur . rela iile de prietenie fiind foarte puternice. Dincolo de nevoia de a primi afec iune. puberul dore te s ofere afec iune altora. 1981. cu propria experien de via .

.factori de risc: Din punct de vedere al caracteristicilor fizice Unii copii pot intra în coal insuficient dezvolta i sub aspect fizic. astfel încât s se ia cele mai potrivite m suri de diminuare a efectelor negative ale acestor factori. 90) Cunoa terea profilelor psihologice este important pentru cadrul didactic în perspectiva derul rii eficiente a procesului instructiv -educativ. Nicola.Puberul î i stabile te singur scopurile. psihosociale. Factori de risc la elevii din ciclurile primar i gimnazial In lumina problematicii abordate de prezenta lucrare. s fie el însu i. trebuie tiute liniile generale de evolu ie în stadiu. 1980. ia decizii i . la fiecare ciclu i chiar an colar. vom trece în revista câ iva din factorii de risc care conlucreaz inadapt rii la apari ia diferitelor forme ale colare (prezentate ulterior). ce in de specificul vârstei colare mici (6/7 . Un rol major îl are i cunoa terea factorilor de risc care intervin în fiecare stadiu de dezvoltare. unnând c a activitatea didactic s se acomodeze i particularit ilor individuale ale elevilor. Este motivul pentru care preadolescentul simte nevoia de a nu mai fi considerat copil. ceea ce îi poate predispune la imposibilitatea anga j rii corespunz toare în anumite sarcini . el folosind pentru aceasta voin a.3.) o component conturat i evident la aceast vârst .10/11 ani) i mijlocii (10/11 -14/15 ani). corelând ace ti factori cu anumite caracteristici specifice ale dezvolt rii fizice. cognitive i morale. actul voluntar ca fundament (ini ial pentru a îndeplini cerin ele adul ilor. p. "Con tiin a de sine este (. 1. A) Vârsta colar mic .i organizeaz ac iunile. s fie personal. apoi pentru a îm plini propriile cerin e-sarcini) ‡nevoia de împlinire este cea care îl determin pe puber s a tepte s fie mare.. pe particularit ile de vârst . ed. iar aceast nevoie este dat de starea de nemul umire pentru situa ia intermediar în care se afl (legat d e trecut i orientat c tre viitor). Dore te s intre în lumea adul ilor" (I.

sarcini cople itoare. p. ca atitudini ce pot impieta asupra unui poten ial intelectual bun. fapt ce genereaz disonan e în adaptare . >Apare o contradic ie între în elegerea normelor morale teoretice i transpunerea lor practic . E. Din punct de vedere al caracteristicilor socio-morale >Pot apare probleme de adaptare la via a colar . dar pot fi influen ate de c tre cadrele didactice. Acestea nu pot fi schimbate. cât i negative (neglijen . în el toria. dar obose te u or. probleme generate. educatori dificili comportamente de retragere în sine. 108) >în special dac colarii mici nu au frecventat gr dini a. etc. de exemplu). mai ales atunci când se asociaz pref c toria. superficialitate. motricitate fin . iar sarcinile didactice. Verza. compensare prin mijloace nedorite (P. pe "tabere" între care pot apare rivalit i. ceea ce face posibil apari ia unor neconcordan e între vorbe i fapte. între teorie i practic (de i elevii tiu c nu e bine. etc). >Anumite dificult i în procesul educativ pot apare i datorit temperamentelor copiilor. Golu.i justifica anumite comportamente. de aici rezultând (înc p ânare. fetele i b ie ii se separ în mod spontan. de fixa iile i conflictele afective de sorginte sociofamilial i lipsi i de experien ). dezorganiza re. împr tiere. f când ca ocul colariz rii s fie i mai mare >Adesea apare un decalaj între polul social -obiectiv (pozi ia de statut i rol. m nânc -n fug . nu e moral s min i. . procesul de socializare devine dificil. Zlate. este abia în curs de formare.subiectiv (nivelul de preg tire intern pentru coal ). >Atitudinile caracteriale ce se formeaz la elevi sunt atât pozitive. 15 cu minciuna. M. >Dup 9 ani. pe lâng o baz psihofiziologic precar (instabilitate psihofiziologic precar (instabilitate neuropsihic ). trebuie s in cont de toate a ceste cre teri fizice gradate. precum i regimul de odihn i munc .didactice. negativism) sau de însu i mediul colar (clase suprapopulate. Copilul alearg mult. ei mint adesea pentru a. 1998. adic de colar) i polul psihologic.

o înv are deficitar ca organizare induce emo ii i sentimente nepl cute.>Func ionarea deficitar a mecanismelor psihosociale se poate traduce printr -o serie de fenomene neprielnice integr rii socio -educa ionale: rela ii competitive exagerate.Popescu Neveanu. . rela ii conflictuale. 1969. 1969). p. se ivesc probleme i în leg tur cu "formarea câmpului de citire în perioada pred rii abecedarului" (N. expresie a unei inadapt ri afective ce trebuie remediat pe parcurs. elevii în eleg prea pu in "rolul motiva ional al calificativului colar" (P. care influen eaz negativ randamentul colar >Cel pu in în clasa I. i Din punct de vedere al caracteristicilor afective >La intrarea în coal copilul vine în contact cu cerin e i norme de conduit care sunt oarecum în dezacord cu p erpetuarea unor particularit i afective proprii vârstei pre colare: tendin a de a realiza cu orice pre unele tenta ii de moment. 1969). accentuarea disonan ei între aprecierea colectiv cea individual . ori cu orientarea adecvat în spa iul grafic al caietului i în elementele literei. toate acestea contribuind. îns . apar probleme i la matematic (Gr. 260) Din punct de vedere al caracteristicilor cognitive: >De i gr dini a îi ofer copilului care a frecventat -o o baz de informa ii în principalele domenii ale cunoa terii. la apari ia unor d ificult i. Dragomir. trecerea CELeon inuturi ce solicit oper ri în plan presupus. >Dac înv area organizat ra ional ofer copilului perspectiva reu itei. în prim faz . Spre sfâr itul ciclului. spontane. simbolic. la cuno tin ele despre natur / tiin e (Olga Oprea. adesea capricioase i necontrolate. V. facilitând ata amentul i curiozitatea intelectual . Nicola. copiii pot fi mai doritori s î i impresioneze colegii decât s -1 asculte pe înv tor. iar cei mai mul i elevi încearc s le respecte. >în primii ani de coal cadrele didactice i p rin ii sunt cei care stabilesc standardele de conduit . tr irile imediate. creeaz nenum rate probleme de adaptare Id la cerin ele colare. etc.

cit. p. inând cont de faptul c . 245). sursele generatoare de stress sunt în m sur egal fizice (lovirea de col ul b ncii. p. coord. în eparea cu peni a sau acul. la aceast etap de vârst . în 17 colarului mic de a rezolva sarcinile metodele/con inuturile didactice.) O alt surs de stress este decalajul dintre solicit rile cognitive si cele afectiv-motiva ionale (programele colare acord o aten ie prea mic "esen ializ rii i structur rii con inuturilor instruc ionale dup norme psihologice i peda gogice". memorie. voin . a no iunilor morale (C. o premis . pot apare rupturi între posibilit ile vârstei. la însu irea semnelor de punctua ie. percep ii.Popescu-Neveanu. etc. >Insistarea prea mult pe teorie.ârcovnicu. insecuritate/team . în dauna ac iunilor practice. 1969. etc. folosite corespunz tor rii pentru propria formare. imagina ie i limbaj.IV. motiva ie. Cu alte cuvinte.1969). iar stressul constituie. care trebuie accesibili zate. în primul rând. anxietate. iar multe dintre cadrele didactice "nu depun eforturi de ordonare i convertire a con inuturilor tiin ifice în influen e asimilabile" -op. P. EDP.100) consider inadapt rii i dezadapt rii colare la elevul mic. gândire. Buc. p tarea caietului. etc (Autorii cita i aprofundeaz aceste aspecte în lucrarea "Probleme ale înv rii în clasele I . mânie. Popescu-Neveanu. Nicolau). 1969) colarii mici deriv tocmai din >Majoritatea dificult ilor întâmpinate de caracteristicile psihologice ale vârstei. frustrare. cu accent pe dezvoltarea proceselor cognitive (senza ii. p.) i psihice (umilin . reprezent ri.. la rândul s u. constituie înc un factor important de risc în ciclul primar. etc) >Alte probleme pot fi generate de "diferen ele calitative dintre diversele faze ale dezvolt rii colarului i dintre diversele modalit i de solicitare i instructiv-educativ " (P. Pentru elevii din clasa I în special. primirea unui pumn. c coala îns i este un mediu i cauz a generator de stress. ca vehiculator de no iuni) dar i din procesul de maturizare a celorlalte procese i fenomene psihice (aten ie. 101) Formarea capacit ii colarului de a rezista la stress "rezid . elevii în eleg prea pu in utilitatea în v Elvira Cre u (1999.

Din punct de vedere al caracteristicilor socio-morale . 1998. decol m factori consecin e posibil-generatoare de inadaptare colar : Din punct de vedere al caracteristicilor fizice: Maturizarea sexual diferit pentru fete (media 11 ani i 3 luni) i b ie i (media 12 ani i 10 luni) treze te curiozitate.. înc din fazele timpurii ale vie ii. în special violen a v erbal . g ti mai mult sau mai pu in exclusive). care trebuie satisf cut într -un mod profesional de c tre cadrul didactic ori de c tre medic sau psiholog colar. un sistem educa ional favorabil îmbog irii experien ei astfel încât decalajul dintre asimilare i acomodare s fie progresiv diminuat/eliminat" (Elvira Cre u. 1976). iar perfec ionarea abilit ilor pretinde eforturi tot mai mari.104) B) Vârsta colar mijlocie (pubertatea) Perioada 10 . p.. (. Respectul "automat" fa Pentru aceast perioad de profesor tinde s urm torii scad . -Certurile sunt foarte frecvente.46): Entuziasmul ini ial pentru înv tur s -ar putea s p leasc pe m sur ce caracterul repede i cei ce înva mai încet sunt i de noutate se pierde. -La aceast vârst activeaz moralitatea constrângerii: copiilor le vine greu s în eleag de ce i cum trebuie adaptate regulile la diferite situa ii. Diferen ele de cuno tin e între cei ce înva vizibile. p. ceea ce poate conduce la apari ia de rivalit i spontane între grupuri. S.12 ani Factori generali de aten ie (apud L.specificul sistemului biopsihic uman de a stabili compatibilit i cu exteriorul.) Condi ia principal este de a se asigura. sarcina didactic c zând pe planul secund (Teodorescu. Cre terea cu pubertatea tind s amplifice con tiin a rolurilor sociale. 103 .Copiii devin mai selectivi în alegerea prietenilor. 41 . 1999.. Iacob. Pot ap rea grupuri ostile ("fete" versus "b ie i". .

nu este nici adult. lipsa încrederii în sine. debutul pre colarit ii.-Unii elevi pot încerca s . -Tulbur rile comportamentale ating acum. Cronicizarea situa iei de criz . pot ap rea probleme legate de delicventa juvenil i de tulbur rile comportamentale. p. prelungirea excesiv sau chiar r mânerea într -o perpetu stare de inadaptare a copilului presupun m suri de atenuare sau schimbare a acestui egocentrism individual al puberului.i impresioneze colegii prin sfidarea sau ignorarea cadrului didactic. conduce la antagonism. cu cele caracteristice adolescen ei (capacit i sporite de abstractizare i anticipare)" Criza de originalitate traversat în aceast perioad se expl ic prin situa ia ambigu a puberului în societate. va întâmpina rezisten a adul ilor. rela ionare social dificil .i afirme mai ferm independen a. determinat de criza de dezvoltare.în ochii elevilor . 116): "perioada cu frecven a maxim de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11 14/15 ani).i asume anumite responsabilit i. în care coexist tr s turi psihologice specifice copil riei (atitudini puerile). Din punct de vedere al caracteristicilor afective: -In ciuda faptului c aceast etap poate fi considerat una a echilibrului afectiv prin raportare la etapele cu dominant afectiv cert (primul an de via . Iat ce afirm T. provocat la copil de diferen a dintre codul grupului i regulile adul ilor. ca frecven . din dorin a de a riposta surselor de autoritate. Piaget). -Pot ap rea activit i ilegale.12 ani copiii se afl într-un proces de dep ire a limitelor realismului moral (apud J. dar aceea i rezisten întâmpinat în cazul în care refuz s . motiva ie colar redus . va fi 19 . -Intre 10 . vinovate . puncte de maxim (în special b ie ii sunt afecta i). Frustrarea. stadiu psihologic contradictoriu. nu are un statut precis i este confuz în ce prive te rolul s u. adolescen a). uneori preferând chiar s ignore regulile impuse de adul i. el nu este nici copil. de aceea g sesc pl cere în formularea propriilor reguli. Rudic (1998.c au creat atât de multe restric ii. dac încearc s .

Acceptarea de c tre cei covârstnici reprezint performan e colare reduse pot prezenta modific ri caracteriale: anxietate. av ersiune fa colegi.49) Puseul de cre tere i pubertatea influen eaz multe aspecte ale comportamentului. citirea i calculul matematic. în timp ce fetele pot c dea în capcana erorilor de interpretare. înv toarea. fie tind s ocupe o pozi ie de lider. Fetele cu pubertate precoce sunt fie impopulare. i Perioada 12 . orientarea spa ial i solu ionarea problemelor de descoperire. dar în cazul b ie ilor acesta nu se încheie înainte de 14-15 ani (etapa hainelor mici). 1998. Fetele cu pubertate tardiv sunt percepute ca fiind de încredere.15 ani Factori generali în aten ie (apud L. Totu i apar diferen e i în privin a erorilor tipice: b ie ii sunt mai înclina i s fac erori de rezolvare. ceea ce le stimuleaz i le înt re te încrederea în sine.Din punct de vedere al caracteristicilor cognitive: -Apar diferen e în baza variabilei de sex la nivelul unor abilit i speciale i al randamentului colar: fetele pot prez enta performan e superioare în ceea ce prive te fluen a verbal . p.Puseul de cre tere al fetelor se încheie la începutul acestei perioade. B ie ii cu pubertate precoce atrag o atitudine favorabil din partea adul ilor. demne de a fi alese de o miz . Aceast perioad prezint urm torii factori de risc: ‡ Din punct de vedere al caracteristicilor fizice: . -Fetele au dificult i mai mari decât b ie ii în a . Copiii cu .în special diriginta).i dezvolta autonomia independen a cognitiv deoarece au tendin a de a se identifica cu persoanele care le dirijeaz (mama. ortografia. Iacob. Colegii încep s fie factor de socializare i influen are comportamental într -o mai mare m sur decât p rin ii. populare. pe când b ie ii cu debut pubertar tardiv sunt preocupa i s câ tige aten ia adul ilor. dirigintele . 46 . dezam gire i dezangajare. sunt energici i exuberan i.

Probleme apar atunci când nu se transleaz aceast capacitate la orice tip de con inut (de la matematic . impunerea unor norme exterioare nemaiavând anse de izbând . iar unii elevi sunt mai rapizi în aceast achizi ie decât al ii. -Dieta i somnul acestor copii sunt necorespunz toare. mânt i note de corigent la 21 . Conformismul la normele grupului este. totodat . ceea ce se repercuteaz negativ asupra randamentului colar ‡Din punct de vedere al caracteristicilor socio-morale: -Regulile grupului devin sursa generatoare a regulilor de comportament. chimie.lideri. -Dezbaterile în grup pot degenera în b taie de joc sau chiar în zeflemea antipersoan sau grup ‡Dinpunct de vedere al caracteristicilor afective: -Impulsivitatea. fizic . spre domeniul tiin elor social umaniste). note foarte mari la anumite obiecte de înv alte obiecte). for mal . semnul noncomformismului fa de adul i. necenzurat de autoinhibi iile impuse de normele sociale. poate fi la originea fenomenelor de vandalism în cadrul colii ‡Din punct de vedere al caracteristicilor cognitive: In aceast perioad începe s se consolideze gândirea logic . i acest fapt p oate genera diferen e între elevi sau între presta iile acelora i elevi la obiecte diferite (de exemplu. etc.

de interdependen . creând o serie de probleme cu implica ii deosebit de grave asupra dezvolt rii elevului în acord cu finalit ile ac iunii educa ionale. de trebuin ele de cunoa tere i de curiozitatea (deocamdat !) pe arii de interes a micului elev contribuie la constituirea "aptitudinii pentru colaritate". într -o rela ie. ci i în cel gimnazial) se realizeaz mai greu. cu care se afl .factor de perturbare a derul rii eficiente a procesului instructiv-educativ 2. deci. rela ionat nediferen iat ulterioar . Pentru a discuta.1 Problematica ( i in adapt rii colare". despre inadaptarea colar . Concepte derivate.. i nu numai în ara noastr . P trunderea copilului în universul mirific al colii constituie o surs de încântare care. s delimit m aria conceptului "inadaptare colar " în strict rela ie cu anumite concepte derivate. Dorim. deci. totu i. trebuie s abord m ini ial fenomenul de adaptare la cerin ele colii inând cont de faptul c sensurile inadapt rii se deceleaz prin negarea sensurilor conceptului de adaptare colar . în prezent. Acestea sunt probleme de inadaptare colar .C AP IT O LU L II Inadaptarea colar . am putea spune. Exist . i situa ii în care integrarea elevului în colectivu l colar (nu numai în ciclul primar. îns . atât de important pentru formarea sa . no iune din ce în ce mai vehiculat în ultimul timp în literatura de specialitate psihopedagogic datorit multiplic rii cazurilor. Nu dorim s discut m aici problemele specifice inadapt rii colare la colarul mic i cel mijlociu deoarece vom face aceasta într -un subcapitol ulterior.

pe de alt parte. din perspectiv psihologic .apud T. Piaget (1965) atunci când organismul se transform în func ie de mediu. p. i a caracteristicilor de personalitate ale elevului.Adaptarea reprezint "îns i condi ia vie ii" (T. desemnat prin comportament adaptativ. se combin f r încetare pentru a men ine starea de echilibru la un nivel cât mai stabil. favorabil conserv rii sale. "Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constant sau respingerea voit a cerin elor i exigen elor exterioare. situa ia opus . Un elev este adaptat atunci când se realizeaz . procesele de "asimilare" i "acomodare". Exist adaptare. dezadaptarea desemneaz situa ia opus celei prezentate mai sus. H. Ea se coreleaz cu 23 . Aceast adaptare se reliefeaz prin presta ia pozitiv a elevului în ac iunile sale de rezolvare a cerin elor impuse de mediul educa ional. cât i în cel colar. dorin ele i trebuin ele individuale. p. în schimb. interdependente. iar pe de alt parte. p. în mod echilibrat. Aceste dou moduri de ac iune. Din perspectiv piagetian . 106) In al i termeni. Rudic . 1998. supralicitând. spune J. 106) Dezadaptarea colar poate fi considerat un aspect al dezadapt rii sociale.. 11. Rudic ." (T. în egal m sur . pe de o parte. o transformare a condi iilor mediului în func ie de scopurile i aspira iile individuale ale persoanei ("asimilare"). 1998. respectiv incapacitatea persoanei de a realiza. 105). p.cit. de a interioriza normele colare i valorile sociale acceptate).J. "eficien a sau gradul în c are individul atinge standardele independen ei personale i ale responsabilit ii sociale cerute de grupul social c ruia îi apar ine" (Grossman. o sincronizare cu cerin ele mediului în limitele resurselor individuale ("acomodare"). apoi profesional i social. adaptarea pedagogic (sau instruc ional ) i adaptarea rela ional (capacitatea elevului de a se rela iona cu profesorii i cu ceilal i elevi. plasticitate comportamental : pe de o parte. exprim .Rudic . 1973. Esen a adapt rii colare const în ajustarea reciproc a procesului de educa ie. La fel se întâmpl care trebuie s dovedeasc i cu via a psihic .op. rezultând a stfel adaptarea. c reia trebuie s i se supun copilul atât în mediul familial. iar aceast transformare are ca efect un echilibru al schimburilor între mediu i el.

1978. ea desemnând adaptarea elevului la cerin ele colii. în dou grupe (Elena Potorac. Factorii sociali sunt: mediul colar. la rândul lor. Golu. care pun în valoare un anumit nivel de preg tire teoretic i practic . fapt care se bazeaz pe o co mpara ie între prevederile programei i cuno tin ele i abilit ile pe care le posed real elevii. p. la fel cum este un regres dac obi nuia s ob in numai note maxime. Reu ita colar are o condi ionare complex . Reu ita colar are un sens mult mai larg. 48). aptitudini speciale) factori nonintelectuali (motiva ia înv rii. strategiile sale de lucru. calitatea con inuturilor informa ionale selectate pentru a fi transmise. M. cu interac iunile. la un concurs. Verza.) Insist m asupra factorilor intelectuali deoarece ace tia se concentreaz pe ceea ce numim inteligen colar în special. E. Ylate. dat de factori externi (sociali i pedagogici) i factori interni sau psihologici (intelectuali/cognitivi i nonintelectuali . socioculturale i socioemo ionale. la un examen. îndeosebi cel familial. un anumit nivel de dezvoltare psihic : Randa mentul se leag strâns de no iuneside progres colar. "Inteligen a colar este o form a inteligen ei generale i const în capacitatea . precum i a succesului colar. Factorii interni/psihologici in de personalitatea elevului i pot fi împ r i i. atitudini. eviden iat prin analiza randamentului i progresului colar. cu totalitatea condi iilor lui socioeconomice. Factorii pedagogici includ personalitatea cadrului didactic. ace sta este un progres al s u dac anterior a avut note mai mici. motiva ionale i atitudinale). tr s turi de voin i caracter. dac un elev ia nota 7. cerin ele pe care le formuleaz . ce se înregistreaz cu prilejul fiec rei noi evalu ri a lui" (P. Randamentul colar reprezint performan ele ob inute de un elev la un obiect. Astfel. 8 -9): * * factori intelectuali sau cognitivi (inteligen . etc. rela iile i climatul lui i mediul extra colar. care desemneaz "m sura evolu iei ascendente a randamentului.reu ita colar în sens larg. 1998. p.procesele emo ionale.

implicând o între exigen e. Inteligen a colar se formeaz în coal . Succesul colar este un factor motivational al înv rela ie de concordan rii elevului. fa de înv Când elevilor le lipsesc procedeele/modalit ile de orientare în contextul sarcinilor colare. sub impactul activit ii de înv are. care rezult din centrarea proceselor de înv are pe dobândirea de abilit i i aptitudini reclamate de confruntarea reu it a elevului cu diversele con inuturi ale înv rii. p. apreciere dat de cei din jur. în special de c tre cadrul didactic. prin valorificarea pontelor mentale generale ale elevului. r sfrângându-se asupra atitudinii ulterioare a elevului tur .elevului de a se adapta la solici t rile specifice activit ii colare" (P. 1998. M. de la niveluri superioare. Exist numeroase cazuri în care elevii care nu sunt dota i în mod deosebit cu inteligen reu esc s ob in performan e în înv are deoarece sunt ambi io i. Zlate. Cercet rile de specialitate arat c succesul coreleaz pozitiv cu satisfac ia în munc i cu performan a. care indic deficien a mintal cu diferitele ei grade. motiva i suficient în înv are i interesa i de activit ile pe care le desf oar . nereu ite acompaniate de alternativa negativ a aprecierii rezultatului activit ii elevului. con tiinc io i. capacit i i realiz ri. sau datorit implic rii valen elor negative ale acestor factori. care pot determina ca for ele latente i manifeste ale elevilor s fie utilizate foarte diferit. care indic supradotarea. i coincide cu îns i capacitatea de a înv a. 48) Valorile ei se întind pe o scar foarte larg . Verza. pân la niveluri inferioare. Golu. La polul opus exist elevi cu o inteligen medie. E. delimitat de neconcordan a dintre cerin e. peste dornici de autodep ire. Totu i inteligen a nu se reflect nemijlocit i fidel în performan e. capacit i i realiz ri i el reprezint reu ita efectiv . dar care întâmpin dificult i în înv are datorit implic rii insuficiente a factorilor noncognitivi în activitate. acompaniat de alternativa pozitiv a aprecierii rezultatului activit ii celui care înva . 25 . Reversul succesului este insuccesul colar. apar comportamente dominate de insucces. Aici intervin factorii noncognitivi.

i tur constituie. Radulian. iar aceast discordan sugereaz ideea c insuccesul. pe de alt parte. aspectul de fenomen cronicizat (permanentizat) pe care el poate s -1 dobândeasc adeseori. deoarece "surprins în stadiile sale incipiente. r mânerea în urm la înv reu itei la înv tur poate fi dirijat . 1967. spre învingerea greut ilor i asigurarea tur . este cea care genereaz insuccesul colar. i posibilit ile fizice i psihice ale elevului. p. Frecven a cu care se produce e ecul colar în mediile colare i mai ales. ea încheindu-se cu o stare de succes sau insucces colar. la fel cum nereu ita co lar este apanajul inadapt rii la viata si cerin ele scolii. 1978. R mânerea în urm la înv mânt. printr-o interven ie pedagogic adecvat . p. i a colii . relativ stabil. un semnal de alarm ‡ o faz final . Cu alte cuvinte. Acest caracter oscilant const în evolu ia contradictorie pe care o cunoa te.Dup I. deci. antrenând ambii poli ai rela iei." Fiind un proces dinamic. conducând la insucces sau e ec colar. pe de o parte. Kulcsar. când este numai un moment al evolu iei situa iei sale colare. reprezentat prin randament i succes. când se produc primele neajunsuri în munca colar a elevului. 84) Dup cum am v zut. 413-414). In primul caz este vorba de elevi care întâmpin dificult i de adaptare la via a colar în ansamblu. "în literatura de specialitate se face distinc ia între insuccesul generalizat i cel particular. care îmbrac forma r mânerii în urm la înv tur i care este o faz premerg toare. fapt consemnat prin corigent repetfei ie. reu ita colar este o expresie a adapt rii colare.5) Discordan a dintre cerin ele instructiv-educative. insuccesul colar parcurge mai multe faze de intensit i variabile i cu manifest ri specifice: ‡ o faz ini ial . ne explic în continuare autorul citat mai sus. de insucces evident. In cea de -a doua mânt categorie sunt inclu i elevii care întâmpin greut i la unele obiecte de înv pentru cadrele didactice. Nicola (1996. poate fi considerat ca fiind "rezultatul unei duble inadapt ri: a copilului la activitatea colar la factorii interni ai acestuia" (T. care nu fac fa baremurilor minime la majoritatea obiectelor de înv sau pentru o anumit perioad de timp. r mânerea în urm la înv tur este o faz de insucces latent i temporar." (V. p. cu manifest ri oscilante ce prevestesc e ecul.

Ceea ce am urm rit s facem în debutul abord rii problematicii inad apt rii colare a fost doar o sumar trecere în revist a conceptelor -cheie care se subsumeaz sferei inadapt rii. cea întâlnit de cadrele didactice în activitatea zilnic desf urat în mediul educa ional concret. Nu vom analiza aici condi ion rile e ecului colar. 213): . E ecul colar face ravagii în propor ii diferite i are configura ii diverse în conformitate cu sistemele educa ionale.abandonarea precoce a colii. specificul sistemelor educative face ca indicatorii de baz ai e ecului colar s se diferen ieze mult de la un stat la altul. este un proces tot atât de complex.ne determin s -1 privim cu toat responsabilitatea. pentru aprecierea existen ei unei situa ii stabilizate de e ec colar. 1996). Într-adev r. E ecurile colare sunt rezultatul unor condi ion ri multiple. 1998.p r sirea colii far o calificare. p.e ecul la examenele finale (sau la concurs). a încerca s -i explici cauzele. Pentru a în elege mai bine cum opereaz acesta.incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. . mai ales când se stabilesc compara ii (coord. ceea ce impune o pruden . etc.decalaj între poten ialul personal i rezultate. familia sau factori generali de ambian educa ional . de obicei. deoarece le vom aloca un spa iu special spre finele acestui capitol. Cezar Bârzea. .inadaptarea colar . . 27 . . cu scopul declarat de a delimita sensurile teoretice ale fenomenului pentru a putea. Dintre indicatorii care sunt utiliza i. în continuarea demersului nostru. No iunea de "e ec colar" este relativ i greu de definit. . Rudic . unele inând de elev altele vizând coala. s aprofundam teoria în strâns rela ie cu o baz practic . men ion m (T. trebuie deci s fie situa t în fiecare context educativ i mai ales s se în eleag organiz rile structurale ale parcursului colar i procedurile de atestare pe care se articuleaz fiecare sistem.

multe alte categorii de aptitudini superior dezvoltate. Când am vorbit. etc.pozitive sau negative . delicven i minori. Nicola) . cât i valori sc zute. nici pân în prezent nu exist o unanimitate în p reri. cât i la cea inferioar .excep ionalitatepozitiv .2." To i ace ti copii se distan eaz . mintal. deficien i de vorbire (logonevroticiV deficien i caracterial (copii cu pericol moral. despre inte ligen a colar . (dup I. într -un fel sau altul. contrazic într-un anume fel modelul social acceptat pentru copiii de aceea i vârst . reflectând deficien a mintal . Primele defini ii ale supradot rii vizau alte aspecte decât cele uzual utilizate în prezent. Curba lui Gauss arat c exist 5% din totalul popula iei colare care se înscriu la ambele capete ale curb ei. Ca s -i cit m pe Tiberiu Bogdan i Iulian Nica (1970. p. punându-le probleme în plus. în subcapitolul anterior. de norma obi nuit . Aceste procente sunt constituite de "copiii excep ionali". se manifest diferit în raport cu covârstnicii lor. unele sunt chiar total divergente.). 5) vom specifica "c prin termenul copii excep ionali desemn m pe to i copiii care prin anumite calit i sau deficien e de ordin fizic. deficien i senzoriali (ambliopi. surdomu i). Totu i se cons tat treptat conturarea unor orient ri pluraliste în definirea supradot rii. Privind definirea supradot rii. ce denot supradotarea. am specificat c aceasta cuprinde atât valori înalte. Punctul de plecare 1-a constituit problematica geniului. ie ite din comun. deci atât la limita superioar performan elor colare. cât i pe cei subdota i (întârzia i mintali de toate categoriile). moral sau comportamental. sunt deci excep ii . deficien i motor. hipoacuziei.contrariind a tept rile p rin ilor i ale educatorilor lor. mai mult. Excep ionalitate negativ . a talentului generând în studiul problematicii inteligen ei (considerat ca unica dimensiune a .2. incluzând deci în no iune în afara capacit ilor intelectuale. In aceast mare categorie înglob m deci atât copiii superior dota i sub aspect intelectual sau având aptitudini speciale.

Cu toate c multe cercet ri au investigat natura inteligen ei. 3 %). "Inteligen a . Acest mod de a vorbi se reduce în primul rând la a insista asupra rolului capital al inteligen ei în via a spiritului i în acela i t imp cel mai durabil echilibru structural al conduitei. cei mai talenta i în unul sau mai multe din domeniile: arte plastice sau de expresie." Se merge pân acolo încât se accept ca supradota i "to i acei copii care fac parte din grupul de 10% al celor mai dota i intelectual i. Piaget (Psihologia inteligen ei.psihologici (în termeni de coeficient intelectual înalt). aprox.conceptului). Dac mult vreme supradotarea a fost asociat cu inteligen a superioar i cu înalte cuno tin e academice.cantitativi (procentajul acestei subpopula ii în popula ia general . treptat se va admite conceptul de înalt poten ial intelectual sau succes deosebit în domenii variate. de asemenea. defini iile supradot rii (la copii) pot fi f cute în urm torii termeni: . determinând formele superioare de organizare sau de echilibru între structurile cognitive. . un sistem de opera ii vii i active". criteriu oarecum precar. 1959) Prin prisma numeroaselor tendin e manifestate se ajunge la concluzia c . Jig u în "Copiii supradota i" (1994) "limitarea definirii supradot rii doar la aptitudini academice spune mai mult despre un anumit copil decât a încerca s identifici prin aceea i no iune varietatea de abilit i sociale posibile a fi descoperite i dezvoltate. Pe baza datelor înscrise în tabelul prezentat se deduce c inteligen a nu este unica dimensiune a conceptului. 1965) . care a avansat ideea c un QI excep ional de ridicat indic geniul.arat J. a a cum a p rocedat Louis Trieman în 1920. în esen a ei. creativitate literar . Chiar scoruri înalt e pe aceast dimensiune pot fi contrabalansate de dizarmonii în celelalte dimensiuni aferente conceptului. De fapt.comparativi (prin raportare la performan ele adul ilor). talent mecanic sau aptitudinea de conducere (Portland Public Schools. muzic . printre care unul este cel academic. nici una nu a ini iat un tip de cercetare longitudinal . . . a a cum men ioneaz M. justificându-se astfel "pruden a" autorilor în diagnosticarea bazat doar pe analiza QI.este un termen generic.componen iali(ale tipurilor de rezultate de excep ie ob inute în domeniil e 29 . inteligen a este.

concretizate în insucces sau e ec colar. unde au coleg i cu diferite nivele ale inteligen ei colare. în consecin . i ace ti elevi pot avea probleme de inadaptare. domeniile în care ei se remarc . prin ac iune favorabil a mediului).tehnicii. în cadrul lucr rii noastre. nu numai în clase speciale pe diferite profile. deci.creativit ii. caracteristici care -1 departajeaz net de colegii de aceea i vârst . dou elemente de baz : procentul lor în popula ia general .de creativitate (performan e deosebit de originale într -un domeniu). cauzând greut i de rela ionare i. acord ându-li-se un regim educativ special. a a cum au fost ele selectate în literatura de specialitate de Carmen Cre u (1998.etc).talente în domeniul . Prezent m mai jos un inventar de astfel de caracteristici. în acela i timp. inclusiv. 30 .activit ilor artelor. la fel cum au probleme de inadaptare elevii cu o inteligen general redus (apropia i de limita de jos a normalit ii colare). . p. dificult i întâmpinate de procesul de integrare în colectivul colar. Aceste probleme de inadaptare deriv din caracteristicile personalit ii copilului superior dotat. elevi cu probleme de inadaptare la cerin ele procesului instructiv -educativ.curiozitate intelectual m rit . ci i în clase obi nuite. In func ie de aceste r spunsuri apar alte dou întreb ri: -Ce trebuie i poate s ofere sistemul de înv mânt? -Cum i care vor fi "beneficiile" societ ii în urma unei astfel de "investi ii" pe termen lung? "Excep iile negative" sunt educate în coli speciale. pe ace ti elevi cu capacit i\abilit i deosebite în diverse arii curriculare? Deoarece. dup cum vom vedea în continuare. Orice defini ie a celor supradota i (talenta i) va avea în vedere.de dotare natural (înzestrare ereditar deosebit în plan intelectiv poten ial responsabil de performan e viitoare. 49): . ceea ce nu se poate spune despre despre copiii superior dota i. conform aptitudinilor lor. intelectuale. tiin ei. De ce îi men ion m. pe care îi întâlnim în colile de mas .

5% dep esc norma. 12.preferin pentru anturajul adul ilor i al copiilor mai mari decât vâr sta sa. Nu trebuie.vocabular bogat.vulnerabilitate la dezaprobare i subapreciere. . . Dar nu este mai pu in 31 .perseveren neobi nuit pentru vârsta sa . . .5% sunt sub norm . memorie bun .spirit de ini iativ .preocup ri de natur filosofic . ca de pild natura uman . . deci.varietate mare de interese. . . deosebit putere de observa ie.intoleran fa de cei slabi.se simte imediat frustrat. programele planificate având în vedere evolu ia fizic i psihic a copilului mediu sub aspect statistic. . . toate procedeele "clasice2 au în vedere doar 75% din popula ia colar . .senzivitate i reactivitate m rite. .vitez excep ional de gândire i de elaborare a r spunsului. . universal . iar al i 12. coala este eminamente conceput pentru copiii obi nui i. Practic.aptitudinea de a înv a repede i u or. c ci dac aplic m curba lui (gauss. conceptul de spa iu. . . .. . nu are r bdare cu el i cu al ii.imagina ie vie manifestat în toate tipurile de activit i. s ne mire c o caracteristic comun a tuturor copiilor excep ionali este "dificila lor integrare în via a colar .aptitudini intelectuale superioare. etc.sim ul umorului dezvoltat.autoexigen m rit . . aceasta înseamn c toate instrumentele noastre educ ative.nivele de cunoa tere i competen peste medie într -un domeniu anume.gândire divergent .dorin a de a domina grupurile de prieteni. . F r îndoial c aceste cifre statistice exprim doar la modul cel mai general nivelul p opula iei colare totale i c exist mici devieri în plus sau în minus de la 75%.

cultivându-le astfel un soi de aristocratism sau arogan . nu în e leg ori desconsider natura deosebit a acestor copii i. în loc s -i trateze diferen iat. provocând în acest mod complica ii atât în coal . Nica.adev rat c totu i 5% din popula ia colar o reprezint copiii supradota i care nu sunt satisf cu i de solicit rile minore ale colarit ii. c educarea acestor copii (a ambelor categorii. integral cerin elor colare" (T. 32 . sursa slabei integr ri sociale. care trebuie cunoscut de p rin i i educatori.11). ci i excep ionalitatea pozitiv . ori suprasolicitându-i i chiar trezindu-le dezgustul fa de propria abilitate. atât din col ile speciale. încât unii autori sunt tenta i s considere c un copil excep ional poate deveni factor de dezagregare în mediul familial i colar. date fiin d capacit ile lor. în ambele cazuri. p. proiectat deoarece ritmul crescut de asimilare al unora. mânt. Fiecare gen de excep ionalita te reclam tehnici educative diferen iate. Spre exemplu. Nu numai excep ionalitatea negativ poate deveni un astfel de factor. ci i la mai mul i copii superior dota i. Acest gen de copii ridic probleme atât de dificile. De asemenea. cât i în familie. numeroase cadre didactice. în mod logic. I. cât i din colile de mas ) nu se poate efectua numai cu mijloacele obi nuite. Acest procent total de 10% reprezint deranjeaz desf urarea normal elementul problem în coal . Din acest motiv e ecurile colare apar. din p cate.i provoace mereu copiii s se manifeste în fa a altora. Rezult . nu numai la cei subdota i intelectual. iar al i 5% dintre copiii colari nu pot face fa Bogdan. 10 . deci. familia i coala trebuind s se ghideze în educarea lor i dup alte norme educative decât acelea care se aplic elevilor obi nui i. insuccesele fiind. 1970. deoarece evolu ia acestor copii urineaz o traiectorie aparte. c a i cel încetinit al celorlal i a procesului de înv -reamintim! . a inadapt rii colare. unii p rin i de copii superior dota i sunt tenta i s .pentru un ritm mediu.

Inteligen a lor superioar îi conduce. generând adeseori insucces colar.dându-le suprasarcini pe m sura capacit ilor i aptitudinilor lor. îngâmfare sau izolare social . in ând cont de imensul rezervor valoric constituit de acest capital cenu iu. i una a societ ii. în prim faz . c ci numai a a se pot 33 . cu care se pot obi nui în dauna form rii unor stiluri corecte de înv are. Copiii excep ionali în sens pozitiv constituie nu numai o problem individual . Datorit faptului c exist astfel de gre eli în educare. de modul nonconformist de rezolvare a problemelor i de comportamentul deosebit manifestat în timpul orelor. îi consider factori destabilizatori pentru derularea normal a procesului instructiv-educativ. de obicei tinzând s se izoleze. Iat de ce trebuie cunoscute riscurile la care sunt predispu i ace ti elevi pentru a le putea evita. cu care nu mai g sesc un limbaj comun de comunicare. ei se specializeaz în mod precoce. Iat de ce "oric rui copil trebuie s i se ofere cele mai variate situa ii i oportunit i în care el s se poat manifesta spontan. educarea corespunz toare a acestora fiind nu doar o problem a familiei ci i a cadrelor didactice. Absorbi i de preocup rile lor majore. Se tie c cei mai mul i copii superior înzestra i au tendin a de a se izola de ceilal i. tendin a spre unilateralitate. la câ t iguri facile. fiind sufoca i de avalan a cererilor acestora. fapt ce se repercuteaz în viitor. ci i una social . astfel dep indu-i pe multe planuri pe cei de aceea i vârst . ace ti copii supradota i risc s prezinte conduite de inadaptare colar . precum i pericolul deosebit al netraducerii în practic a promisiunilor mari ce se v desc timpuriu sunt tot atâtea riscuri ce pot conduce la pierderea capitalului reprezentat de ace ti copii. pe parcursul întregii colarit i. Vedetismul exagerat. deoarece maturizarea pe plan social este tot atât de important ca i maturizar ea pe plan fizic i intelectual. cu consecin e grave în planul dezvolt rii psihice. Aceste tendin e de izolare constituie o dificultate în plus în dezvoltarea lor fireasc .

1966. . emo ional sau intelectual prin presiuni de diferite feluri. Dorim s tragem un semnal de alarm . p. deci atât a celor afla i la limita de jos a curbei gaussiene. p. 1981. etc. 13). se impune de la sine concluzia c "putem reduce pierderea lor prin pr ospectarea de-a lungul anilor de educare i înv are" ( tefan Milcu.copii substimula i educa ional. . pentru a se putea realiza pe deplin (Tiberiu Bogdan. i pentru c frecven a apari iei tinerilor înzestra i nu poate fi influen at genetic. .dezv lui acele tr s turi caracteristice ale zestrei lui native care trebuie stimulate sistematic.mam f r educa ie cel pu in de nivel liceal. principalele categorii speciale de elevi superior dota i sunt diagnosticate inând cont de urm toarele variabile (Carmen Cre u.89). . în special din mediul rural. "elitele se ridic nu numai deasupra maselor.apartenen a la un grup minoritar rasial \etnic. . "indivizii dota i au avantaje specifice. 50-51): . a a cum precizeaz academicianul tefan Milcu. La noi în ar se disting prin amploare i alte categorii specifice: . 1998.apartenen a la familii cu un singur p rinte. . Printre aceste prejudec i men ion m: "întotdeauna i în orice condi ii. în ciuda prejudec ilor cu care sunt privi i supradota ii. s facem un recurs pentru o tratare echitabil în coli a copiilor excep ionali. talentele urc în vârf. cât i a celor cu înalte abilit i i ntelectuale sau artistice. deci trebuie s beneficieze de tratament 34 . "oamenii sunt egali în fa a lui Dumnezeu.apartenen a la familii cu venituri materiale mici.copii care tr iesc sub limita existen ei materiale. ci i împotriva maselor" "creativitatea nu se educ ". p. In literatura occidental .limba vorbit în familie. alta decât cea oficial de stat. . dar nu i nevoi specifice".copii abuza i fizic. Nici ultima categorie nu trebuie neglijat .copii neglija i de familie.

faze diferen iate prin nivele de agravare (C. dar mult sub nivelul posibilit ilor intelectuale personale. care determin inabilitatea gestual (întârziere grafo -motric . 1998. a c ror cercetare diferen iaz dou categorii de copii performan i. Politica promov rii talentelor. p. nefiind precedat de pat ologii particulare i tar a provoca dificult i de integrare a personalit ii.identic în coal " (Carmen Cre u. manifestat prin situa ie de corigent sau repetm ie. »dificult i de personalitate. când elevul ob ine note mari i foarte mari ca urmare a îndepliniri sarcinilor standard. p. Aceea i autoare enumera i riscurile specifice copilului cu aptitudini intelectuale înalte (C. adic decalajele între dezvoltarea cognitiv /intelectual emo ional . »nesincronizarea dezvolt rii intelectuale i psihomotorii. alte dificult i de înv are date de intervalele mari de timp dintre formarea deprinderilor de citit i ale celor de scris). p. ale c ror poten ialit i intelectuale reprezint : . 53): subrealizare colar incidental . *dificult ile dezvolt rii socio-emo ionale »dificult i de socializare. în ciuda nenum ratelor eforturi realizate pe plan interna ional pentru stabilirea unei politici educa ionale ferme în problematica supradot rii. *subrealizarea colar moderat . *subrealizarea colar sever . dac au ansa i cea 35 . de adap tare la un mediu preponderent ostil. nealarmante din punct de vedere al exigen elor formale de continuare a studiilor. Cre u. Cre u. în condi iile unui poten ial intelectual performant. 1998. enumer m mai jos fazele fenomenologice ale subrealiz rii colare a copiilor superior înzestra i. Ed. 1995.o consecin aleatoare a genelor parentale. Cronica. dar care nu-i solicit capacit ile maxime personale. concretizat prin ob inerea unor note mediocre. Ia i. 56-57): *dizarmoniile dezvolt rii psihice »desincronia.17) De i aceste prejudec i înc mai persist .

sentimentul ru inii i cel al vinov iei. rigiditatea. de obicei copiii din aceast categorie s caute s exercite un control exagerat asupra mediului. fenomen specific unor copii cu QI foarte ridicat. ceea ce face ca.o reac ie de ap rare împotriva angoaselor de neantiz are.tendin a spre perfectionism. Cauzele care determin tentativele suicidare la ace ti tineri sunt: .neputin a comunic rii. frica de a ataca probleme mai complexe. tinerii înalt dota i aptitudinal i intelectual. s renun e la exerci iul inteligen ei.suportului de identificare cu semenii din anturajul lor sau a întâlnirii unor parteneri la fel de evolua i. *perfec ionismul. evitarea experime nt rii noului i ru inea de gre eal i e ec. cu dificult i de socializare.factori situa ionali particulari. . s manifeste tendin a de a interpreta defavorabil ca persecu ie. 36 . . . Ace tia încearc la un moment dat. deoarece aceasta este cauza singur t ii lor. evenimentele negativ e tr ite: *inhibi ie intelectual . Apare la unii copii *depresia succesului. s aib st ri depresive. de f râmi are. pattern-ul gândire totul-sau-nimic. .conflicte cu p rin ii. cu un grad de dificultate m rit i deci cu mare probabilitate de insucces în finalizare. la care sunt predispu i. profesorii i colegii. sintagm folosit adesea pentru a desemna incapacitatea celui obi nuit s înving de a face fa care au experimentat doar succes continuu. în afara celor cu maladii psihice severe. adic autoimpunerea unor standarde de reu it foarte înalte. . . Uneori se asociaz .nepopularitatea. . e ecului accidental. Sinuciderile.presiuni parentale i colare. de abandon.izolare. Prin alegerea acestei variante se evit decompensarea psihotic sau sinuciderea. la înalta abilitate intelectual . ca reac ie de ap rare. fapt ce poate avea urm toarele efecte n egative: depresia.

în timp ce altele pot fi puse pe seama unor dizarmonii ce pot ap rea între diferite componente psihice ce genereaz crize de adaptare. "Performan a colar a copiilor supradota i este oscilatorie i inegal . dup cum am v zut unele î i au originea în calitatea procesului didactic. cât i de scoal . dar i de familie i de o suit de factori generali de ambiant educa ional (T. p. expresia adapt rii colare este reu ita colar . dar care are o puternic semnifica ie pentru subiect. apud I. cu mijloace specifice.. Etiologia este divers . cele mai divers investigate sunt cele referitoare 37 . p. Nicola. Influen e ale mediului extra colar Dup cum am constatat în subcapitolele anterioare.3. sprijini i pe parcursul colarit ii i.121) Cauzele sunt multiple. afirm Ioan Nicola 2. M. în scopul elimin rii fenomenului de inadaptare colar . în timp ce inadaptarea se define te prin insucces sau e ec colar. analizând cauzele e ecului colar vom descoperi.aceste expresii desemneaz dou categorii de elevi care întâmpin probleme de adaptare la mediul colar i care trebuie cunoscu i din punct de vedere psihopedago gie. 1998. totodat cauzele pentru care un elev e ueaz în încercarea sa de a se adapta cerin elor colii. Sawrey. sunt cazuri destul de frecvente când pot fi ajuta i de insuccese (1996. Excep ionalitatea negativ /excep ionalitate pozitiv . Dac unii dintre ei se remarc prin performan e colare ridicate. 123) colare". trebuie educa i corespunz tor posibilit ilor lor. Astfel. deoarece "nu exist mai mult inegalitate decât cea determinat de egalitatea tr at rii inegalit ilor" (J. Cauze ale inadapt rii colare. 1964. 216-222): 1) Dintre cauzele care in de elev.p.neacceptarea de c tre grupul de prieteni sau de c tre persoana de care subiectul s-a ata at efectiv a e ecului de orice natur ar fi. Rudic . reliefat prin succes colar. ea inând atât de elevul însu i.

unele deficien e fizice sau senzoriale i unii factori psihologici individuali. p. hipoacuzie. . inclusiv al celui colar). O aten ie deosebit trebuie acordat tulbur rilor numite de A. hiperexcitabilitatea (sau irascibilitatea care st la baza crizelor impulsive i a reac iilor de abandon de tot felul. ignorându-se dificult ile întâmpinate de elevii cu ritmuri mai lente).) care pot da na tere unor complexe de inferioritate sau inhibi ii accentuate.Diferen ele semnificative existente între profesori i chiar coli în ceea ce prive te natura i nivelul exigen elor cognitive manifestate fa de elevi.Rigiditatea ritmurilor de înv are (con inuturile trebuie asimilate de to i elevii în unit i unice de timp. S-a constatat c "starea s n t ii joac un rol cu atât mai important cu cât inteligen a e mai deficitar " . care dezorganizeaz elevul i îl inhib sub raport intelectual sau 38 . autismul infantil (profunda interior izare a ideilor i sentimentelor proprii). Gilly. c)factori voli ional. b)factori psihologici individuali de origine endogen care pot condi iona e ecul colar: (men ion m doar trei): deficien a mental (nivelul redus al inteligen ei individuale). care între in o stare de o boseal permanent (M. Starea i a rezisten ei la general a s n t ii î i pune amprenta asupra puterii de munc sau efort. -Abord rile educative de tip exclusiv frontal. cu efecte de diminuare a energiei psiho-nervoase i a poten ialului intelectual. 2) Aproape orice investiga ie a e ecului colar va g si o rela ie între frecven a acestuia i unii factori colari. etc.la rolul pe care-1 pot avea unele boli organice. 27). Berge "afec iuni tar vâlv ". care acord prioritate clasei sau psihologici individuali de origine exogen : st ri depresi ve sau de oc. de origine endogen exogen : a)determin ri anatomo-fiziologice: malforma ii (diformit i) corporale sau deficien e senzoriale (ex: ambliopie. 1976. Dintre ace tia men ion m doar: .

în detrimentul activit ilor de predare propriu -zis a no iunilor. potrivit opiniei c activitatea de informare teoretic este mai u oar . pentru a da tuturor copiilor aceea i ans de debut. p. 1972). elevii trebuie s aib ocazii suficiente de a se antrena în sarcin .. d na tere la clase eterogene. Pentru a înv a în mod eficient. elevul putând s o realizeze i individualizat (I. un mediu adaptativ. care individualizeaz unele obiecte de înv actul perceperii i prelucr rii informa iilor. principiilor.obiectivelor generale ale pred rii. T. etc. rigiditatea intelectual (preten ia impus elevului de a nu se abate de la litera manualului sau de la explica iile oferite la or ). .Eterogenitatea clasei de elevi: colarizarea obligatorie a copiilor de aceea i vârst . Studiile experimentale au demonstrat c rezultatele mai slabe ale unor elevi la mânt s -ar datora nu atât dificult ilor generate de structura intrinsec a cuno tin elor.M rimea clasei de elevi. cât de gre ut ile de adaptare la una sau alta din metodele folosite de c tre profesor (J. crearea unor clase sau chiar coli de tip elitist d unor astfel de elevi posibilitatea de a ob ine performan e superioare de înv are. folosirea exclusiv la clas a exerci iilor i procedeelor aplicative. în care elevii cu aptitudini sau ritmuri intelectuale superioare se simt frâna i în dezvoltarea lor intelectual . 1978. Ori tocmai combinarea într-un anumit fel a strategiilor didactice conduce la crearea unui mediu colar corespunz tor. ceea ce nu se realizeaz întotdeauna în manier deplin în colectivele cu num r mare 39 . dar nu i particularit ilor psihologice ale elevilor. venind în întâmpinarea diferen elor individuale dintre elevi i oferindu -le acestora posibilitatea de a se exprima în acord cu particularit ile lor psihologice. f cut din ra iuni politice. 19). num rul mare de elevi dintr -o clas face dificil ob inerea coparticip rii elevilor la procesul pred rii i al desf ur rii lec iei. de a fi activi.Stiluri didactice deficitare: suprasolicitarea intelectual i nervoas a elevilor prin exces de sarcini didactice. Vom reveni la acest aspect. Piaget. care s ofere condi ii mult mai variate. Radu. iar pentru aceasta tratarea lor e necesar s fie f cut într-o manier diferen iat de elevi . .

deoarece conduce la crearea unui climat educativ stenic. Ca indicator sintetic al evalu rii. 3) Nu mai pu in i mportan trebuie acordat i i/sau al elevilor). P. nota trebuie s fie stimulativ . p. prin notele acordate. etc. vrem doar s reamintim c datele mai multor cercet ri demonstreaz c "afec iunea profesorului coreleaz cu randamentul la înv tur al elevului" (D. 47). calitatea precar a echipamentelor colare i a mânt. climatul tensionat din coal . o -rela ii neprincipiale între profesori. Pavelcu. 537). o -vestimenta ie inadecvat a programului colar. 1981. In ce prive te tr s turile stilului didactic i ale personalit ii profesorului. o -nepunctualitate. a vacan elor colare. i al i factori de risc cu care se confrunt elevii (în viziunea Lilianei Stan i a Adinei Andrei. p. iner ia manifestat de unele conduceri colare. elevul i societatea estimeaz calitatea muncii desf urate. între elevi sau între profesor i elevi. în care buna dispozi ie i încrederea reciproc se vor r sfrânge pozitiv asupra activit ii de înv are prin intermediul factorilor motiva ionali . fiind tiut faptul c .de unul singur. -1997. subiectivitatea în evaluarea activit ii elevilor (manifestarea unor preferin e sau aversiuni sesizabile în notare).Deficien e privind resursele colare i managementul general al înv programelor de înv mântului: absen a laboratoarelor de tiin e. 73) o -limbaj necontrolat (al profesorilor mediului educativ. pentru coal . a s pt mânei de lucru. declan ând i între inând o atitudine pozitiv fa de activitatea colar . In leg tur cu ultimul element-factor men ionat. Subiectivitatea în evaluare trebuie s fie m c ar diminuat . am dori s accentu m asupra rolului important pe care îl au strategiile didactice de tip evaluativ -stimulativ în asigurarea succesului colar. p. o -chiar lipsa competen ei profesionale a cadrelor didactice necesar activit ii pe care o desf oar . Ausubel. organizarea semestrelor i func ionarea deficitar a zilei de coal . etc. 1966. urm rind s asigure un progres colar neîntrerupt. ea nu este numai "diagnostic " ci i "prognostic " (V. o -realizarea inconsecvent 40 . Exemplific m.

Atitudinea p rin ilor se poate exprima în dou moduri: * prin subestimarea deregl rilor fiziologice i înl ocuirea lor cu factori de natur caracterial (lene.familiei când se discut cauzalitatea e ecului colar. incompatibile cu adaptarea colar (M. >tendin a de a atribui e ecul hazardului sau destinului. De asemenea. >tendin a de a atribui succesul talentului înn scut sau inspira iei (în mod contrar. Gilly. care perpetueaz peste limit statutul de "copil mic" prin conduite pasive i dependente. vorbim i de atitudinea pe care o are familia fa de copil în cazul în care acesta are. împr tiere. deregl ri emo ionale. respectiv asupra valorii i importan ei pe care statul i alte institu ii o acord înv integrarea. favorabil sau nefavorabil dezvolt rii copilului. motiva ie puternic de afiliere la grupuri extra colare. fapt ce conduce la adâncirea conflictelor intrafamiliale. Printre cauzele subrealiz rii colare a acestora. anumite probleme de s n tate. etc). Carmen Cre u (1998. p. p. 52 -53) men ioneaz : Factori de personalitate >infantilism social. motiva ie colar sc zut . ci i elevii cu dot are intelectual supramedie. succesul profesional i social al elevilor. 147 . incapacitatea de a stabili rela ii sociale pozitive. neîncredere în sine.150) 4) Factori generali de ambian educa ional atrag aten ia asupra rolului mântului în ceea ce prive te contextului social în care se face educa ia. 1976. i aptitudinal 41 . * prin adoptarea unei atitudini de supraprotec ie. rea voin . nu numai elevii din colile de mas întâmpin probleme de adaptare la via a colii. >autoexprimarea neadecvat . Dup cum am constatat. >lipsa perseveren ei. de exemplu. precum i starea material a familiei. elevii performan i atribuie succesul în primul rând eforturilor personale). comportament antisocial. Este vorba de mediul cultural oferit de familie. care poate sau nu sus ine colariz area.

>expectan ele i suport afectiv. îns i coala reprezint principala cauz a subrealiz rii. cadrele didactice i opinia public s fac demersuri în scopul elud rii fenomenelor ce reflect inadaptarea colar . în insuficienta cunoa tere a caracteristicilor i nevoilor specifice ale indivizilor înalt abilita i intelectual. Cunoa terea cauzelor este un pas esen ial pentru înl turarea efectelor. f r încurajare continu 42 . în principal. >atitudini negative fa de profesori.Mediul familial >respingerea sau ostilitatea p rin ilor fa >atitudinea restrictiv . achizi ia de informa ii privitoare la originea insuccesului/e ecului colar în general. Concluzia este simpl . în incapacitatea profesorilor de a identifica înalta abilitate în formele ei de manifestare mai pu in fami liare. constituie o condi ie absolut necesar pentru ca familia. activitate intelectual în general. Mediul colar Pentru unii colari. coal . deoarece interven iile restrictive i represive ale profesorilor provoac ostilitatea fa de autoritatea colar i fa de studiu în general. Originea factorilor educa ionali care favorizeaz cel mai frecvent subrealizarea const . sever fa de copil. de dorin ele copilului. în spe . exagerate i presiunile c tre înv are.

etc. Nu extindem aici acest conc ept deoarece l-am abordat într-un capitol anterior.. atâta timp cât nu indic eficien a. are i reversul ei "subiectiv". rezultate din activitatea colar . la activit ile practice. 84 -122) le enumera pe urm toarele: E ecul colar. aptitudinilor. iar copilul de 6 -7 ani înc nu este capabil s se integreze cu succes în activitatea colar . presupune blocarea ireversibil 43 . Imaturitatea colar .). "în limitele coexisten ei psihogenetice a diferen elor de nivel. dar armonic (. eu -1 elevului în îndeplinirea sarcinilor. orientarea i stabilitatea atitudinilor sale fa nivelul de formare a i de munc . Imaturitatea colar se caracterizeaz printr-o dezvoltare general-încetinit a personalit ii. Pentru autor. afectivitate i voin foarte apropiat. gradul de operativitate a cuno tin elor elevului. Inteligen a colar de limit . e ecul colar este o problem care angajeaz întreaga personalitate. de societate. tr it de elev sub forma sentimentului succesului/insuccesului" (1978.C AP IT O LU L III Forme/Tipuri ale inadapt rii colare Ca forme ale inadapt rii colare. p. 86). Anxietatea. pregnan a etc. mai ales în condi iile obi nuite de colarizare" (1978. 90) Inteligen a colar de limit este caracteristic elevilor care rezolv sarcinile doar par ial i la un nivel inferior fa de majoritatea colegilor de aceea i vârst . iar reu ita colar poate fi considerat numai în parte criteriu al adapt rii copilului la cerin ele activit ii colare. Tiberiu Kulcsar (1978. Tulbur ri instrumentale. Tulbur ri de conduit In viziunea acestui autor. "reu ita/nereu ita "obiectiv " a elevului la român . în a dezvolt rii timp ce debilitatea mintal . la matematic . Instabilitatea psihomotorie i emo ional . p. p. printr-un nivel de inteligen .. personalitatea se dezvolt lent.

Anxietatea la vârsta colar este provocat de atitudini educative nepotrivite ale p rin ilor. abunden de mi c ri. agresi vitatea. Tulbur rile de conduit normelor sociale i apar datorit incapacit ii elevului de a se supune colare. 44 . La baza anxiet ii colarului poate sta subaprecierea periculozit ii factorilor externi (inclusiv sarcini didactice cu un anumit nivel de dificultate).func iilor psihice (heterocronie). p r se te banca. Corigenta i repeten ia. rezultând minciuna. discalculii (dificult i în înv area calculului elementar). etc. ce condi ioneaz atât geneza limbajului. cât i rezolvarea de probleme bazate pe acestea (dificult i de citire). perversiunile. excesiv brusc de la o activitate la alta. lipsa de cursivitate a mi c rilor. capacitate redus de munc i o motiva ie insuficient pentru aceasta. etc Pentru a analiza inadaptarea performan al elevilor i a concretiz rii acestuia în anumite tipuri de comportament. nevoie permanent de activitate. Abandonul colar. Tulbur rile instrumentale sunt tulbur rile acelor func ii psihice în a c ror structur se includ simboluri i semne determinate socio -istoric. colar prin prisma reflect rii nivelului de vagabondajul. etc. atitudini practicate în perioadele premerg toare colariz rii copilului. Instabilitatea psihomotorie i emo ional este reliefat prin anumite tipuri de i incoerent (elevul trece comportament cum ar fi: agita ie continu . disortografiile (dificult i în scrierea corect ). reac iile de opozi ie latent ori manifest . labilitate a sentimentelor. formarea deprinderilor de calcul. vorbe te mult. cartografice. etc). deranjeaz lec ia. deficien e de concentrare i mobilizare a unui efort durabil. a gândirii i a activit ii. comportament foarte dependent de circumstan ele de moment ale mediului. muzicale. furtul. apel m la urm torul grupaj de forme ale inadapt rii: R mânerea în urm la înv tur . Tulbur rile de comportament. disgrafii (dificult i de scriere).

. i într -un caz i în cel lalt.este un moment al evolu iei/mi c rii. Radulian. cu o relativ stabilitate. în raport cu al ii. p. alteori conduce la e ec colar. . ceea ce reprezint o ac iune dificil de realizat. pe când corigenta i repeten ia reprezint un bilan .este un proces dinamic. atunci nu mai e vorba de prevenire a insuccesului colar. R mânerea în urm la înv R mânerea în urm la înv tur .3). Asem narea se refer la coborârea. Dac nu este sesizat . Deosebirea const în faptul c r mânerea în urm la înv tur : . în ac iunea de însu ire a obliga iilor colare. r mânerea în urm la înv tur poate fi dirijat spre învingerea greut ilor i asigurarea reu itei. fie printr-o realizare a acestora sub nivelul cerin elor colii. uneori chiar ineficace. ca rezultat al ac iunii. dar se i deosebe te de acestea.fiind un proces. nu unul static. uneori se recupereaz . Ea este o form particular a insuccesului/nereu itei colare.ea nu se identific cu insuccesul colar deoarece poate apare. sub nivelul cerin elor limit . Prin tr s turile sale caracteristice. Dac este sesizat din timp.1. care se manifest fie printr-o "pierdere a ritmului de munc . . printr-o întârziere. 1967. cunoa te tendin e de evolu ie diferite. . cel pu in pe o anumit tur se aseam n 45 . colare.form a insuccesului colar tur "este una dintre cele mai complexe i dificile probleme pedagogice. r mânerea în urm la înv cu corigenta i repetm ia. care necesit un studiu temeinic i multilateral" (V. aflat în continu schimbare.3.premerge rezultatului "bilan ului" muncii perioad de timp. ci de combatere. uneori i la elevii cu rezultate bune în coal .

hiperemotivitate a elevului. atât pe plan instructiv. fie prin atribuirea de motive nereale. dificult ile conduc la formarea unei asemenea atitudini. concretizat prin "fug ". atitudinea colectivului fa de realiz rile/subrealiz rile fiec rui membru 46 . colaborarea cu mediul soci al al elevului pentru stoparea influen elor negative. etc.prieteni. antrenarea întregului colectiv de profesori i de elevi ai clasei în solu ionarea problemei.) contradic ia dintre aprecierea pe care adultul o face corect asupra elevului i p rerea pe care i-a format-o elevul despre sine. opozabilitate. 7). Atitudine necorespunz toare a elevului fa de obliga iile sale sau. etc. Gre ita tratare a elevului de c tre adult (cadru didactic.R mânerea în urm la înv tur "reflect un nivel al înv rii i un stadiu al activit ii colare nesatisfac tor în raport cu cerin ele colii pentru etapa respectiv " (V. etc). Radulian. din contra. al s u.slaba mobilizare a elevului pentru dep irea greut ilor. coal . . cât i pe plan educativ.etc).influen ele nocive ale me diului social (familie. un insucces colar vremelnic. fie prin necunoa terea motivelor reale ale conduitei copilului. Vrem s subliniem c oricare ar fi formele inadapt rii colare reprezentate prin insucces sau e ec colar. unele modalit i pedagogice ineficiente (erori pedagogice). ele debuteaz cu r mânerea în urm la înv tur .anturaj. p. Printre cauzele acestui fenomen men ion m: . p rinte. Ea reprezint o nere u it mai mult sau mai pu in profund /trec toare a elevului. indiferen . care poate evolua diferit: spre remediere sau spre acutizare. 1976. . ceea ce eviden iaz importan a diagnostic rii sale precoce i a lu rii celor mai eficiente m suri de orientare a elevului în direc ia succesului colar (o mai bun organizare a studiilor. .poten ial intelectual i moral deficitar.

c au o etiologie divers .2. cu argumentele lor pro sau contra elimin rii lor din practica educa ional . -în situa ia existen ei situa iei colare neîncheiate. Corigenta i repetin ia Dup cum am v zut în subcapitolul anterior. insurmontabile pentru elev. dintre care amintim: probleme familiale sau de alt natur . corelate adesea cu o atitudine major în negativ /inconstant a familiei fa de educa ie i o caren supravegherea elevului. cele dou fenomene din subtitlu sunt elemente de "bilan " al rezultatelor colare. greu de controlat. de multe ori aceast incapacitate coreleaz pozitiv cu num rul de absen e ridicat. re inem faptul c ele constituie indicatori ai situa iei colare a anumitor elevi. Etiologia acestor fenomene este aceea i ca a insuccesului colar în general. * repetm ia se declar : -la u n num r de 3 corigente netrecute la examenele de restan . având o stabilitate ferm cel pu in o anumit perioad de timp.3. care reliefeaz frecventarea "în salturi" a orelor (la anumite discipline în special). -în cazul în care nota la purtare se situeaz sub 6 Trecând în revist implica iile vaste ale acestor tipuri de inadaptare colar . c urm rile travers rii unor asemenea 47 . dar dorim s particulariz m anumite aspecte: * un elev poate r mâne corigent la unul sau mai multe obiecte datorit -incapacit ii intelectuale de a se ridica la standardele de performan reflectate de calificativul/nota de trecere. -factori de mediu social ostili. certificând nereu ita unui elev în a face fa sarcinilor colii. Corigenta i repet&i ia sunt forme clare ale insuccesului/e ecului colar.

>refuzul de a saluta. prin intermediari c tre formele grave de inadaptare. de multe ori. >vagabondajul. >inconsecven comportamental . p. etc. *abateri grave de la normele morale i de la legisla ia penal : >furtul repetat. >bruscarea de c tre b ie i a fetelor. 50-60% dintre copiii cu dificult i de înv are (Tilstone. Printre cauzele individuale enumer m: 1. profesorii. Rudic .p.104) Paleta acestor tulbur ri de comportament. dependen i de zestrea ereditar i de structura 48 . tulbur ri de rela ionare cu p rin ii. >fumatul ostentativ. >prostitu ie.momente au consecin e negative pentru elevi (de i uneori îi pot motiva în sensul dep irii lor) i c ele sunt. factori constitu ionali. colegii i înl turarea regulilor colectivit ii colare i extra colare. >actele de spargere sau tâlh rie. cum ar fi tulbur rile de comportament i abandonul colar. >copiatul la ore.3. Tulbur rile de comportament Inadaptarea comportamental a unor elevi vizeaz . 107): *modific ri comportamentale mai pu in grave sub aspect juridic(penal): >minciun . Aceste tulbur ri de comportament rezult din interac iunea unor cauze individuale i sociale. con ine (dup T. 1998. 2000. >diferite atitudini nonconformiste. >violen e verbale. >consumul curent de droguri. 3. în principal. 1995) prezint tulbur ri de comportament (Cristina Neam u. Alois Ghergu .

fra ii împotriva verilor.dup Rose Vincent. care î i dau cu p rerea privitor la orice m sur educativ . poate ajunge în situa ia de a fi r sf atul familiei. care sunt indiferente.neuro-psihic a copilului (de exemplu: hiperemotivitate. tendin e agresive. familii integrate social. etc. 1968. care lupt cu greut ile. care este destul de des un copil problem în coal . familii reprimatoare opuse familiilor liberale. devenind impulsiv. 49 . 60-61. Berge. debilitate mental . b) copilul i divergen ele educative dintre membrii adul i ai familiei (interven ia rudelor. 2. formate sub influen a unor factori defavorabili ai mediului) Printre cauzele sociale eviden iem: Factori psihopedagogia de ordin familial a) deficite de climat familial i de structur familial (exist . unele particularit i ale personalit ii în formare (de ex: diferite tulbur ri de caracter sau atitudini negative. iar copilul cel mic. fetele împotriva b ie ilor. autism. creându-i posibilitatea de a deveni prea alintat. i familii pasive. iara ional i capricios). care permit copilului s se manifeste oricum. sau bunici prea îng duitori. opuse celor aflate la limita integr rii. 201 -217. 1972.A. obraznic) c) grupul fratern (apar adesea grupuri ostile în familiile cu mai mul i copii: cei mici împotriva celor mari. c utând s se impun în societate. pe care -i vede mult mai iubi i de c tre p rin i. etc). p. familii active. obraznic în rela iile cu cei din jur. oferind astfel copilului ocazia de "a se elibera de orice regul " . de asemenea copilul cel mare devine gelos pe fra ii mai mici. generatoare a sentimentului de e ec. descurajare în lupta cu obstacolele întâlnite în activitate). Apar probleme i când e vorba de copil unic. revendicativ. ocupând o pozi ie la fel de primejdioas . indolente. deoarece r sf ul continuu îl transform într -un tiran al familiei. neîncredere în via . p.

furturi sau tâlh rii. dezacordul asupra motiva iilor conduitei elevului. fapt ce valorizeaz pozitiv rolul expectan elor în formarea i dezvoltarea capacit ilor de înv are. provoac "intoxica i i intelectuale" -dup Andre Berge -. A. în mare parte. i nu numai. dând r spunsuri din ce în ce mai slabe. Subaprecierea repetat a elevului de c tre profesor îl face. devenind "bisericu e" sau "clici". Andrei. deoarece nu reflect m sura real . just . a capacit ilor elevului. 1997. în cele din urm . La ace ti factori de ordin familial i colar mai ad ug m (1. pe elev s se conving de "adev r". generatoare de irascibilitate i chiar agresivitate în raport cu sarcinile colare) Factoripsihopedagogici de ordin colar sub. 78-79): 50 . §tan. fie în sfera împlinirii formale a sarcinilor.d) dezacordul dintre cerere i ofert (exigen ele exagerate ale p rin ilor favorizeaz e ecurile colare. p. în aceste grupuri se cultiv . Intre cadrul didactic i elevi pot apare dezacorduri cu privire la motivele care explic reu itele sau nereu itele colare. care nu comunic decât în cadrul lor strâmt i care se izoleaz de restul clasei. ceea ce conduce la sl birea rezisten ei nervoase cu consecin e fie în sfera protestului i a respingerii exigen ei. preocup ri i atitudini cu caracter predelictual sau infrac ional. La fel. pe fondul unei " rezisten e interioare". ale elevului. hoin rirea pe str zi.i supraaprecierea capacit ilor reale ale elevului. vizionarea de filme pornografice. de tipul: practicarea jocurilor de noroc. încrederea elevului în for ele proprii este. conducând la crearea unor subgrupuri i frac iu ni cu caracter închis. ecoul aprecierii cadrului didactic. Ambele tipuri de apreciere sunt negative. supraestimarea capacit ilor reale ale elevului duce la o supraînc rcare intelectual a elevului. adesea. conflictele individuale din cadrul clasei de elevi Aceste conflicte pot apare în clas ca urmare a competi iei acerbe dintre elevi sau ca urmare a conflictului de interese între elevi. dezacordurile conducând la respingerea m surilor luate de educator (în sensul larg al termenului) împotriva lor.

Factori lega i de frecventarea grupurilor stradale i de influen emass-media a) frecventarea grupurilor stradale . cu un sc zut nivel educativ e)lectur . pornografice.infrac iuni comise Pornind de la tabloul tulbur rilor de comportament prezentate de T.constituite spontan .din alt localitate Aceste grupuri pot avea sau nu scopuri infrac ionale b)componen a grupurilor stradale Grupurile frecventate pot fi compuse din minori/chiar adul i care au comis infrac iuni.pres ± publica ii sexy. etc. violente. înso ite de câteva modalit i de diminuare/eliminare a acestora din mediul colar.) d)vizion ri programe TV neadecvate vârstei. unele cu un con inut neindicat (filme sexy.din imediata vecin tate a domiciliului . Rudic (1998. 107). c) frecventare de spectacole (de cinema). pornografice Factori lega i de evolu ia comportamental fumat. p. vom trece în revist câteva dintre cele mai grave astfel de tulbur ri: minciuna i violen a (verbal i fizic ). ora ) .constituite la distan de domiciliu (în cartier. 51 . consum alcool p r sirea domiciliului comportament deviant .

p. Comunicarea verbal este utilizat pentru a transmite infonna ii. de asemenea. ‡Mincinosul are tendin a de a se înro i. indicii extrase din lucrarea Telling Lies a lui Paul Ekman. suptul degetelor sau b taia cu degetele pe un obiect.Minciuna În sala de clas . 2000.i ascund emo iile. iar ace tia constituie exponen i ai unor abateri comportamentale grave. Comunicarea nonverbal exprim atitudini interpersonale i. 167). la prelungirile cuvintelor. minciuna este un comportament verbal i nonverbal care apare foarte frecvent. de a deven i palid sau de a respira greu. la vorbirea în grab ori cu prea mult emfaz . Exist i elevi care mint f r remu care. deoarece întâmpin dificult i în a imita emo iile adev rate .70% dintre cazuri) ‡Cadrul didactic trebuie s fie atent la pauzele nejustificate. R. publicat în 1985: ‡Elevul care minte tie perfect c are de sus inut un fel de "examen" în fa a cadrului didactic i de aceea fiecare cuvânt de -al s u va avea un rol bine determinat. Iucu. de multe ori ca urmare a unor gre eli de tip managerial ale cadrului didactic (apud R. o b taie cu degetul pe obraji. în unele cazuri. chiar înlocuie te comunicarea verbal . El este deseori stresat. El va încerca s . Iucu prezint câteva indicii dup care cadrul didactic poate diagnostica elevii mincino i. la ezit rile i lapsusurile celui care vorbe te. Exist . la copil i tendin a de minciun transformat în "pl cerea de a min i". cea mai mare aten ie r mânând s fie acordat tonului vocii (mincinosul are note stridente în glas. stânjenit i pu in încurcat de ideea c -i în eal pe cei care-1 ascult . din dorin a de a fi "mai mecher 52 . dar îl vor tr da unele mi c ri incon tiente cum ar fi: frecarea nasului sau a urechii. De aceea nici nu are sens s fie identificate cuvintele. la accentuarea neobi nuit a vocalelor.

fapt care-1 face s . la ostilitate. 53 . Violen a Violen a este o form a agresivit ii. Agresivitatea. atât prin rapiditatea trecerii la act. definit de Septimiu Chelcea (1993) ca fiind un comportament "care are ca scop v t marea sau jig nirea altora". minciuna ca pe un adev r în care ajunge la un moment dat s i cread . caracterizat în special prin folosirea for ei fizice. la atac verbal. fiind o conduit agresiv acut . ranchiun . Agresivitatea. i în clasa de elevi. cât i prin rapiditatea realiz rii agresive. diametral opus . Ultimele dou forme de manifestare sunt forme mai grave. etc. în sens propriu sau figurat. dar i colar. exprimându -se prin injurii. îmbrac diverse forme. care nu au nimic în comun cu zâmbetul amabil al unui elev care încearc s conving cadrul didactic de siguran a i de dorin a lui de comunicare într-o situa ie educa ional real . cum ar fi: -violen a -insulta -furtul -constrângerea prin antaj -amenin area Deseori. Minciuna este un fenomen social.i sus in .decât al ii". impulsul agresiv este limi tat la competi ie. implicând un comportament cu o motiva ie dat de distrugerea par ial sau total . a unui obiect sau a unei persoane. de cele mai multe ori. este limitat în timp. reclamând din partea cadrului didactic o interven ie prompt i pertinent . Agresivitatea/atitudinea agresiv implic scopul distructiv. Violen a. fo arte r spândit în clasa de elevi. agresiunea i violen a au nuan e diferite. Agresiunea este trecerea de la poten ialitate la actul propriu-zis. ca modalitate de rela ionare interuman . dispre .

o autoevaluare sc zut . se lanseaz în comportamente agresive. a mediului si ambian ei. laud . ‡imperativul explic rii insistente a consecin elor faptelor s vâr ite . ‡sentimentele de insatisfac ie. cât i abilit i de 54 . prin sarcini educative accesibile nivelului de dezvoltare psihofizic a elevilor. Principala modalitate pentru diminuarea/eliminarea din coli a fenomenului agresivit ii i. prin promovarea stilurilor didactice democratice. apare o tensiune puternic . o anxietate) ‡insuccesele colare . Andrei. prin crearea unui climat socioafectiv securizant. admonestare pentru celelalte tipuri de comportamente negative. Stan. al violen ei r mâne construirea ata amentului acestor elevi cu tulbur ri de comportament de procesul de instruc ie i educa ie. în sensul elabor rii unor metode i procedee diagnostice i formative. p. stimulator pentru înv are. în vederea adecv rii ac iunii pedagogice (apud L. prin care elevul î i va dezvolta atât capacit i de autocunoa tere i autoevaluare obiective. Pentru prevenirea i diminuarea tulbur rilor de comportament în general este necesar conceperea de demersuri speciale destinate combaterii fenomenelor generatoare de pericole pentru elevi sau de programe de protec ie a acestora. generator de cooperare i competi ie corect . ‡cunoa terea personalit ii elevului. etc. ‡mecanismele de ap rare la a a-numitul fenomen de curiozitate blocat (dac profesorul nu recunoa te tendin a elevului de a se afirma.exist elevi care. 76). A. recompens pentru ac iuni conforme normelor colare i prin apelul la dojana. ‡importan a major a educa iei în familie. teama pentru o anumit not . 1997. prin folosirea formelor motiva iei pozitive: încurajare.Cauzele acestui tip de comportament le g sim în: ‡subaprecierea eu -lui. implicit. nereu ind s se impun în planul performan elor colare. pornind de la: ‡nevoia form rii deprinderilor pozitive în comportamentul elevilor.

p. absen a satisfac iei personale. p. acompaniat chiar i de implicarea p rin ilor în aceste cazuri.înv are i de prelucrare creativ a informa iilor acumulate (T. lipsit de angajare din partea elevilor. o dat în plus. de cele mai multe ori. i dorin a elevilor. nematerializat îns . 2000. abandonul cu acest climat educa ional déstructurât. "Un management defectuos al acesteia (al clasei). 165). a colectivului de elevi. ca urmare a unui management defectuos al clasei de elevi. chiar dac nu favorizeaz în mod 55 . cât este de important o conducere i organizare corecte . nep sare. ca etiologie. distan are.117) ‡rolul psihologului colar în formarea tuturor acestor capacit i. depreciat la nivelul anumitor clase. ‡se poate identifica o puternic leg tur între climatul nes n tos. totu i cercet rile demonstreaz c exist o corela ie pozitiv între cele dou elemente. neautenticitatea comportamental (apud Romi Iucu. depersonalizare. Abandonul colar Abandonul colar nu poate fi asimiliat în totalitate. Toate aceste observa ii demonstreaz . sus in c : ‡abandonul colar este. ei sus inându. 3. Acelea i cercet ri. men ionate de Iucu.de c tre cadrul didactic. De i nu se poate asimila din punct de vedere etiologic. 1998. Rudic .i copiii în demersurile de a p r si clasa respectiv . nu neap rat cariera colar .4. inând cont de multiplele rela ii care se stabilesc în contextul acestuia. rutin . prin: climat închis. ce se exemplific . la care se mai adaug cauze de ordin socio-economic sau disciplinar. de a p r si colectivul respectiv. în scopul deja stabilit al p r sirii carierei colare (în special s-au înregistrat unele corela ii între climatul deficitar i abandonul temporar). ‡climatul nes n tos într-o clas de elevi poate constitui numai un factor de imbold suplimentar pentru elev. climatului educa ional alterat.

253) i conducând la diminuarea sau totala eliminare a fenomenului abandonului colar. Boncu. în descurajarea ori m car lipsa de încurajare a acestor copii. 92) enumera o serie de m suri pentru combaterea abandonului colar i a repeten iei. cel pu in la nivel par ial. p. aderând la valorile clasei de mijloc c reia îi apar in. 250) c rata abandonului colar este mai mare în cazul copiilor cu un status socio-economic sc zut. Nec ulau. St. cu lips de simpatie i în elegere pe elevii din clasele sociale defavorizate. In 1978. ‡m suri didactice . rezultatele acestor elevi fiind cu atât mai slabe cu cât diferen ele dintre statusul cadrului didactic i cel al elevilor cresc. Ace ti elevi au.urm rind cu preponderen i planificarea întregii activit i din coal . chiar studiile. 167). i rezultatele elevilor. 2000. Mai mult. perfec ionarea cadrelor didactice 56 . Neculau. p. Din nefericire. se poate transforma într -o cauz facilitatoare. tind s priveasc cu reticen . 1998. cadrele didactice supraestimeaz corela ia dintre statusul socioeconomic i inteligen a medie sau inferioar i au a tept ri mari cu privire la e ecul colar al uno r astfel de copii.direct abandonul colar. St. asta în cazul în care nu . Boncu. Iucu. legi sau regulamente. chiar cadrele didactice poart o mare vin în nevalorizarea. prin aceasta. p. 1998. rezultate colare inferioare: ob in note mai mici la aproape toate materiile i intr în tr-o propor ie mai redus la liceu i facultate. prin democratizarea colii. având aspira ii colare sc zute. în general. p. m suri ce sunt valabile i în prezent: ‡m suri social economice i politice prin care s se îmbun t easc condi iile generale de lucru în coal i. "Con tientizarea generaliz rilor gr bite i a credin elor legate de randamentul slab al acestor elevi poate constitui o premis pentru o ac iune educativ adecvat . interven ii materiale. Jovanovic (1978.i termin mai repede. deoarece ei. inând s creeze condi ii propice performan elor lor superioare" (A. D. cu efecte neb nuite pe termen lung i mediu" (R. Cercet rile din perimetrul sociologiei au demonstrat (apud A.

descoperirea la timp a sursei insuccesu lui colar. având ca scop influen area pozitiv a personalit ii elevului. sau a ceea ce este pozitiv.‡m suri psiho-educative i igienico-sanitare. iar al doilea comportament (succesual) s fie încurajat. dezvoltat. astfel încât primul s fie comb tut. 57 .

C ONC LUZ II
Dup cum credem c am demonstrat pe parcursul lucr rii, inadaptarea colar este un fenomen deosebit de nociv pentru întreaga dezvoltare ulterioar a elevilor, putându-i perturba inser ia pozitiv în plan social general, dar i maturizarea armonioas a componentelor personalit ii. Toate formele sale, indiferent c sunt simple ori complexe, au consecin e grave, constituie obstacole dificil de surmontat i îndeamn la ac iuni conjugate ale factorilor educativi implica i în formarea elevului. O bun cunoa tere a caracteristicilor inadapt rii colare, a tipurilor de manifestare, a condi iilor care îi faciliteaz apari ia i a remediilor la care trebuie s se fac apel este o premis indispensabil a oric rei ac iuni ini iate în scopul stop rii, agrav rii sau r spândirii inadapt rii. Nu numai elevii trebuie cunoscu i foarte bine, ci i mediul din care ei fac parte, influen ele educative sub inciden a c rora se g sesc i, în principal, este necesar o continu perfec ionare i (auto)evaluare a cadrelor didactice în raport cu atitudinea lor teoretic practic de raportare la problematica adus în discu ie. Sistemul de înv mânt nu- i permite s "rebuteze" materialul uman pe i greut ile i care-1 modeleaz , de aceea trebuie s se apeleze la adev rate strategii lucrative pentru a da tuturor elevilor ansa de a merge mai departe, de a dep de a se dezvolta în perspectiva idealului socio -educa ional. i cu modul

58

ANE XE
Studiu de caz 1 Date biografice

Numele i prenumele: Fasol Dumitru Daniel Data i locul na terii: 27 august 1986, Boto ani Domiciliul: Strada Victoriei, nr.4, bl. Dl sc. CI, , ap. 13 Clasa: aV-a A coala Special Rezultatele Român 6 Educa ie religioas 8 Matematic 5,50 Cunoa terea mediului 7,50 Educa ie muzical 9 Componen a familiei: Tata: Fasol Dumitru, 45 ani, mecanic auto Studii: 10 clase + coala profesional Profesie: ceramist Loc de munc : casnic Mama: Obad M ria, 42 ani, l c tu , vânz toare Boto ani; înscris la aceast colare în Desen 9 Educa ie fizic 10 Activit i practice 7 Purtare 9 coala din clasa a IV -a colar precedent:

activit ii

anul

59

Studii: 10 clase+ coal profesional Profesie: ceramist Loc de munc : far loc de munc Fra i: Fasol Gheorghe Sorin, 13 ani, elev c oala Normal Familie destructurat - divor Condi ii de locuit: apartament 2 camere; familia tr ie te din aloca iile de stat pentru copii Evenimente importante din biografia subiectului: Tat l internat la Spitalul de psihiatrie nr.4, Boto ani Mama în elege problemele copilului, dar nu poate s -1 sprijine în ceea ce prive te reabilitarea acestuia, fiind ocupat de existen a material de zi cu zi
Date medicale semnificative

Evolu ia sarcinii: normal Na terea: n scut prin cezarian Evolu ia i dezvoltarea în primul an de via : nu a fost alimentat la sân Bolile din timpul copil riei: v rsat de vânt, bron it Antecedente patologice:nu se cunosc antecedente patologice Starea actual de s n tate: clinic s n tos
Date psihologice semnificative

Coeficient de inteligen : în urma aplic rii testului Raven QI -79 Aptitudini: nu are aptitudini deosebite Comportamentul: agresiv în cadrul colar (violen verbal i fizic fa de

60

la care se adaug problemele întâmpinate în plan familial. înregistreaz permanent conflicte. sistemul s u afectiv-motiva ional are de suferit. inadaptat colar. este pr edispus la respingere.colegi i profesori) Imaginea de sine: negativ . consider c renun area la coal nu reprezint un eveniment care l-ar afecta Particularit i de vârst ale subiectului: -dezvoltare fizic normal -inteligen la limita normalului Modul de manifestare al subiectului în activitatea cotidian Grup de prieteni: îi consider prieteni doar pe cei care -i fac mici servicii Comportament social: nu este axat pe satisfacerea cerin elor sociale. La toate acestea se adaug i unele particularit i generate de includerea sa într -o coal special . nu î i stabile te scopuri de perspectiv . ceea ce l rge te considerabil sfera obstacolelor ap rute în calea integr rii. colar i social extins. care a antrenat un întreg cortegiu de urm ri: programe anal itice 61 . violen verbal Interesele i aspira iile subiectului: adopt valorile grupului de prieteni din cartier. se conformeaz foarte greu regimului colii Aspecte particulare ale cazului Fiind adolescent i parcurgând problemele specifice vârstei. are sentimentul persecu iei Comunicarea i rela ionarea cu cei din jur: comunicare ineficient cu colegii de clas . necon tientizând valoarea colii pentru propria formare.

-efectuarea unor edin e de terapie psihologic Studiu de caz 2 A. -securitate. -stimulare în cadrul orelor pentru efectuarea unor sarcini suplimentare. -terapie comportamental . G.32. Boto ani Domiciliul: Strada Calea Na ional . nr. F 17 sc. A. . profesori. înscris la aceast colare în anul colar precedent: Limba Român : suficient Matematica: suficient Educa ie fizic : bine Religie: suficient tiin e: suficient Abilit i practice: bine Muzica: bine Desen: bine Purtare: foarte bine coala din clasa I Rezultatele activit ii 62 . bl. expectante sc zute ale cadrelor didactice i ale p rin ilor. Nevoi ale subiectului -siguran afectiv . tratament identic cu cel aplicat colegilor cu deficien sever . sarcini colare repetitive. Date biografice Numele i prenumele: Dumitru Larisa Data i locul na terii: 2 februarie 1990.specifice. -tratament diferen iat sub aspectul sarcinilor didactice Modalit i de a r spunde acestor nevoi mintal -colaborare strâns familie. 8 Clasa: a IV-a C Liceul Pedagogic. psiholog. ap.

41 ani Studii: Liceul Agricol Profesie: tractorist Loc de munc : omer Mama: Dumitru Camelia. pe fondul unei întârzieri generale în dezvoltare B. 34 ani Studii: Liceul Industrial nr.Componen a familiei: Tata: Dumitru Gheorghe. familia tr ie te din ajutorul de omaj i aloca ia pentru copil Evenimente importante din biografia subiectului: . 1 Profesie: l c tu Loc de munc : casnic Familie: structurat Condi ii de locuit: apartament 2 camere.Admitere întârziat în clasa I. Date medicale semnificative Evolu ia sarcinii: normal Na terea: normal Evolu ia i dezvoltarea în primul an de via : în limitele normale Bolile din timpul copil riei: v rsat de vânt. hepatit Antecedente patologice:nu se cunosc antecedente patologice Starea actual de s n tate: clinic s n tos Date psihologice semnificative Coeficient de inteligen : în urma aplic rii testului Raven QI -83 63 .

s -a adaptat foarte greu la cerin ele colii. dar sigur . interiorizat Imaginea de sine: se consider neputincioas . în coal . în ciuda integr rii slabe în colectiv. marginalizat de restul grupului. care o sprijin în 64 . neîncrez toare fa de ceilal i Interesele i aspira iile subiectului: nu are interese deosebite. Este con tiincioas . Ata amentul fa de înv toare i grija mamei au determinat încadrarea ei lent . Din acest an beneficiaz de ajutorul unui profesor itinerant (psihopedagog). închis în sine. chiar dac se situeaz pe ultima treapt în ierarhia clasei. se str duie te doar s fac fa cerin elor colare pentru a fi apreciat de c tre înv Particularit i de vârst ale subiectului: toare -dezvoltare fizic normal -inteligen apropiat de limita normalit ii -caren e afective Modul de manifestare al subiectului în activitatea cotidian Grup de prieteni: nu are Comportament social: axat pe satisfacerea cerin elor colare. doar cererea p rin ilor i preocuparea înv toarei men inând-o în coala de mas . Aspecte particulare ale cazului Având întârziere în dezvoltare i fiind admis cu un an mai târziu în clasa I. slab-angajat în sarcini. munce te mult pentru a face fa cerin elor colare.Aptitudini: nu are aptitudini deosebite Comportamentul: timid . incapabil de a se afirma Comunicarea i rela ionarea cu cei din jur: comunicare insuficient cu colegii de clas .

Nevoi ale subiectului mânt -siguran afectiv . -efectuarea unor edin e de terapie psihologic pentru o mai bun rela ionare în colectiv i pentru sporirea încrederii în sine. -tratament diferen iat sub aspectul sarcinilor didactice Modalit i de a r spunde acestor nevoi -colaborare strâns familie-înv toare-psihopedagog. în vederea preg tirii pentru noul ciclu colar. -tratament diferen iat matematic .rezolvarea temelor i îi asigur explica ii mai ample pentru obiect ele de înv cu un grad ridicat de dificultate. i individualizat în cadrul orelor de Limba român i 65 . -securitate.

I. EDP. Ia i. Cosmovici. Bucure ti. 1970. 1996 4. H vârneanu. 1970. M.Carmen . 1998.Înv area în coal .Curriculum diferen iat i personalizat. C. Tipografia "Jockey .în coord. . T. Robinson. A.Psihologia copilului.. Golu. Radulian.Psihologia copilului 9. în coord.Bucure ti. Iacob. FI . elev slab. tiin ific .Berge . Alternative.Bârzea. B.. 10. Ed. Ia i. . Psihologie colar . Gilly. M. Bucure ti. EDP. E. 12. Chanson. Ia i. Ed.Educa ia i pedagogia experimental . 6. . Nica.Psihologia copilului i psihologia pedagogic . 3.-Procesul educa iei intelectuale. Educa ional. Bucure ti. 1998. EDP.Bogdan. I.E ecul colar. în i grade didactice.Copii excep ionali. St nculescu.Politica promov rii talentelor. D. i provoc rile lumii contemporane. A. Bruner. Bucure ti.Combaterea e ecului colar: o provocare pentru construc ia european . 7.colec ie) . Polirom. EDP. EDP.Probleme ale adapt rii perfec ionarea educatoarelor i înv torilor. (coord. Dinculescu). G. op. 8. Cosmovici. V. . Zlate.Ghid pentru Psihopedagogia pentru examenele de definitivare Polirom. Ed. P. 11. T.Balan. 14.Bucure ti. 1976. Cre u. 2. colare . Cronica. Carmen . cit. Ed. 1921 (trad. 66 . E. T.BIBLIOG RAF IE l. în coord. Iacob. . Psihologie colar . Elvira . Bucure ti.Metode de cunoa tere a elevilor. Ed.Ausubel. 1998. 1998. C. . Ed. . Ia i. 4. Cre u.Elev bun. Cre u.Bogdan. Polirom. 1995. 13. L. Lichidarea i combaterea repet n iei. 1998. 1999. 15. Claparede. 1978.J. L. Bucure ti. . . EDP. P.Aptitudinile i importan a lor în activitatea colar . Ed.Club". 1970. Bucure ti. . Verza. Cozma. V. 5.

28. D. cit.Nicola. Ia i. ± Pedagogie colar . cit.Cauzele abandon rii colii i ale repetm iei elevilor i m surile de combatere a acestora.Ed.Neam u. . Bucure ti. L. Caracterizarea vârstelor colare. EDP. 32. Cosmovici. J. Milcu. Bucure ti. Al .Copiii supradota i. . 18. 26. în coord. 1970. B. V. EDP. I. Iacob. 1976. 23. 17. EDP. 2000. . 33.Nicola. Iucu. 29. 2000. 31.Planchard. . M. V. -Strategii la nivelul macrosistemului de înv mânt 67 . t. Bucure ti. 1978. J.Pavelcu. Corint. Psihologie colar . V.1996.Perspective psihosociale în educa ie. .-Factori psihologici ai reu itei colare. 1970. EDP..-Psihopedagogie special . 1965. Radulian.EDP. Bucure ti 1994.orizont . 30. . . Iacob.în Revista de Pedagogie. Lichidarea i combaterea repeti iei. . 1998. op. op.2015. EDP. D. coord. R. E. t.Repere psihogenetice.Ghergu . A.-Genetica i pedagogia. 21.. Fundamente teoretico-metodologice.Bucure ti. ri str ine. 22. 20. Jig u. Ed. I. .Neculau.. Bucure ti. Polirom. Bucure ti. 1978. C. Cre u.C.Piaget.Polirom. 2000. Al. Ivanovic.Psihologia inteligen ei. . în Revista de Pedagogie nr.Managementul i gestiunea clasei de elevi.Educa ia pentru o societate deschis . 1975. A. 3.Piaget. 1966. M. Ed.Tratat de pedagogie colar .Kulcsar. 1996.Situa ii motiva ionale favorabile înv rii de tip colar. în Educa ia i înv Bucure ti. luate în unele EDP.Bazele tiin ifice pentru educa ia de mâine. tiin ific . Georgescu. 19. EDP. J. Bucure ti. EDP. 27.A. 9-10/1972.Ia i..Introducere în pedagogie.Psihologia copilului. 24. în Caiete de Pedagogie modern 7.Piaget. Laz r. Ivan.Principii de docimologie. 1998. 34. . Ed. 25..T. Bucure ti. în Psihologie colar . . Bucure ti. . Inhelder.nr. Cri an.16. L. mântul .Popescu. Boncu. G.

Probleme ale înv EDP. în coord. 4/1968. S. Bucure ti. .Succesul i semnifica ia sa pedagogic .Stan. cunoscu i. . op.Devierile comportamentale i combaterea lor. 3-4/1992. Cosmovici. în Revista de Pedagogie. în Revista de Pedagogie.Radu-R dulescu. . EDP. nr. P. A. 42.Radu. cit. Rose . 41. 1997.E ecul la înv tur i prevenirea lui. cit. T. nr.E.. Bucure ti. 1998. 1981. în coord.Salade. 1976. Bucure ti. XVII.Andrei.In lumea copilului: prieteni. D.Vincent. EDP.Cunoa terea copilului. 44. Cosmovici.1977. 36. 1972.Antinomiile forma iei colarului de vârsta mic . Bucure ti. Iacob. . Popescu-Neveanu. rii în clasele I-IV. Psihologie colar . 35. . Potorac. N. în coord.Interesele la elevi preadolescen i. Georgeta Dan-Spînoiu.Rudic . 43. Iacob.. 40. op. L.Bucure ti.înv mântul diferen iat.pentru promovarea succesului colar.Rudic .Teodorescu. Bucure ti.Ed. . . L.colarul între aspira ie i realizare.A. 1969. 68 . 39.-Ghidul tân rului profesor... P.Ia i. Popescu-Neveanu. în coord. EDP.EDP. T. EDP. colegi. 37. 1978 38. I. T. Cunoa terea personalit ii elevului preadolescent. 1998. A.L.Spiru Haret.

69 .