PIONEFROZA

PLANUL CUPRINS Cap.1
1.1

LUCRǍRII

1.2

Noţiuni generale de anatomie a sistemului renal Fizionomia aparatului renal

Cap.2 PIONEFROZA 2.1 Definitie 2.2 Simtomatologie 2.3 Etiopatologie 2.4 Tablou clinic 2.5 Anatomie patologica 2.6 Diagnostic 2.7 Tratament 2.6.1 Tratament chirurgical 2.6.2 Tratament medicamentos 2.8 Evolutie, complicatii, prognostic Cap.3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIONEFRITA 3.1. Rolul propriu 3.1.1. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului 3.1.2. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara 3.2. ROL DELEGAT 3.2.2. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice 3.3. Descrierea tehnicilor efectuate de asistenta medicala in cazul pacienti cu PIONEFRITA Cap. 4 STUDIU DE CAZ Bibliografia

de o parte si de alta a coloanei verebrale.1 NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE A APARATULUI RENAL Aparatul renal este reprezentat de organele abdominale retroperitoneale producatoare de urina. Rinichii au forma de boabe de fasole. cu doua zone: zona medulara. prin eritropoietina controleaza eritropoieza. orgene de excreţie.2. Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale. 1. prin eritropoietină controlează eritropoieza. Rinichiul are forma caracteristica. căi urinare: calice-mici calice-mari pelvis renal uretere vezică urinară uretră. are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala concava). prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic APARATUL SECRETOR se compune din: rinichi. . Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin secreţia de renină contribuie la reglarea tensiunii arteriale. În alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistem tubular. Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal. situati in lojele renale. formata din 7 – 14 piramide renale si zona cortical acare cuprinde glomerulii si tuburile urinifere ale nefronilor. prin schimbările ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic.CAPITOLUL I 1. FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL Structura rinichiului Rinichiul este aclatuit dintr-o capsula renala fibroasa si parenchimul renal. Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. In zona centrala a rinichiului se gasesc calicele mici si mari si pelvisul renal – cai urinare intrarenale. circa 300 grame.

care inconjoara glomerulul si este permiabila pentru ultrafiltratul glomerular. cf. gr. are forma unei cupa cu pereti dubli care inconjoara glomerulul renal. Capsula împreună cu glomerulul alcătuiesc capsulul renal Malpighi.2. .NEFRONUL. pyonéphrose. si o foita externa. Pionefroza este o afectiune de natura infectioasa. Infectie supurativa a rinichiului obstrurat cu distrugerea morfo – functionala a unitatii renale respective. cu extremitatea pronimală. nephros – rinichi]. Cap. pionefroza este asociata in mod tipic cu aparitia clinica a febrei. viscerala. îndeplineşte toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. SIMTOMATOLOGIE - - Febra ridicata. 2. frisoanelor si durerii in flanc. (Med. Capsula Bowman.) Formare de puroi în cavitatea renală.1. care poate sa apara fie ca urmare a complicarii unei infectii urinare. fie prin diseminarea hematogena a bacteriilor dintr-un focar infectios aflat la distanta. închisă dilaterală a nefronului. [< fr. mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta). parietala.f. pyon – puroi. 2 PIONEFROZA 2.Este unitatea structurala si functionala a rinichiului. desi aveau boala. Similar unui abces. care rezultă prin diviziunea arteriolei aferente şi care se reunesc la ieşirea din capsulă. în arteriola aferentă. Frisoane Stare generala alterata Piurie Lombalgii Nefromegalie Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului Disurie. In adâncitura capsulară se află un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul). nu prezentau simptome. Capsula are o foita interna.DEFINIŢIE: PIONEFRÓZĂ s. Nefronul este alcătuit duntr-o capsulă şi un tub unifer lung. care delimiteaza o cavitate capsulara. desi exista si situatii in care pacientii.

Nefromegalie . . TABLOU CLINIC Tabloul clinic al pacientilor cu pionefroza variaza foarte mult. Pseudomonas. in cadrul tuberculozei genitourinare. Staza urinara cronica si hidronefroza secundara vezicii neurogene.4. de la bacteriurie asimptomatica (15%) la semne de soc septic. cancerului testicular sau cancerului colonic). Specii de Klebsiella. Adesea simptomele sunt nespecifice.2. Mycobacterium tuberculosis. Necroza papilara. Acestea pot evolua si spre formarea de abcese renale si perirenale. Dificultatea de a se odihni. care poate fi cauzata de: Litiaza (la peste 75% din pacienti). Carcinomul obstructiv cu celule de tranzitie. Sarcina. Fungi. ceea ce face ca diagnosticul sa fie stabilit cu intarziere.3. Obstructiei jonctiunii ureterovezicale. mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta). Bacteroides.Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului .Febra ridicata. ETIOPATOGENIE: Pionefroza apare ca urmare a combinarii obstructiei si hidronefrozei cu infectii urinare inalte. Vezica neurogena. specialistii sunt de parere ca pionefroza ar trebui suspectata la pacientii care descriu urmatoarele simptome (mai ales daca exista si factorii de risc amintiti): .Disurie.Lombalgii . Tuberculoza genitourinara. PROBLEME:      Alterarea ritmului cardiac şi circulator.Piurie . In procesul patologic sunt esentiale doua etape: cea de infectie si cea de obstructie.Frisoane . 2. Germenii cei mai frecvenţi întâlniţi sunt: E. Specii de Stafilococ. coli. Totusi. Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ. Specii de Enterobacter. Proteus. Fibroza metastatica retroperitoneala (ce apare in urma unor tumori renale. Specii de Enterococcus. . Specii de Candida si alti fungi. Structuri ureterale. Ureterocelului obstructiv.Stare generala alterata . Al doilea factor esential dezvoltarii pionefrozei este obstructia. Salmonela. Eliminare urinară insuficientă calitativ şi cantitativ. Deficit de autoîngrijire.

5 ANATOMIE PATOLOGICĂ: Rinichi mare Parenchim distrus cu continut purolent Ureter obstruat Cavitati dilatate si deformate Suprafata neregulata 2.Alterarea imaginii de sine.1. 2. RRVS+ UIV .  Dificultatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori.7 TRATAMENT 2. Ureteropielografia retrograda (UPR) evidentiaza obstacolul.  Lipsa cunoştiinţelor faţă de afecţiunea sa. tonice generale.eliminare de puroi prin orificiul ureteral de partea bolnava.nefrectomie. Tratamentul chirurgical Tratamentul este exclusiv chirurgical . . 2. reechilibrare hidroelectrolitica.parenchimul înlocuit cu cavitati lichidiene transonice.hidronefroza.tumori renale.7.   2. mut urografic. DIAGNOSTIC Diagnostic Urocultura este pozitiva în pionefroza deschisa. cand se prefera nefrectomie de urgenta.6. Ecografic .7.2 Tratamentul medicamentos Tratamentul medical – starea toxico-septicza : antibiotice. inclusiv infectarea plagii. Tratamentul actual al pionefrozei a evoluat foarte mult comparativ cu cel care se practica acum 3 decenii. Procedura avea insa o rata foarte crescuta a morbiditatilor si complicatiilor.  Dificultate în a îndeplini activităţi recreante. calculi renali sau ureterali. Comunicare insuficientă la nivel afectiv.  Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe. Diagnostic diferential : .rinichi mare. . Cistoscopic .pionefroza bacilara. . sepsis. peritonite si fistule.

bloc fibro-lemnos care înglobeaza rinichiul. Prognostic Prognostic . Tratamentul medicamentos se administreaza anterior realizarii procedurilor diagnostice si terapeutice. EVOLUŢIE.48 de ore.soc toxico-septic. si abia ulterior in functie de rezultatele antibiogramei. se poate recomanda si un antibiotic impotriva germenilor anaerobi.7. . ampicilina). starea generala imbunatatindu-se dupa efectuarea unei nefrostome sau dupa montarea unui stent pentru drenarea retrograda a infectiei. in functie de contextul clinic al debutului pionefrozei. iar pe un teren imunodeprimat. 2. COMPLICAŢII PIONEFROZA Evolutii: -generale . -locale . sepsis.Tratamentul actual recomanda administrarea unei antibioticoterapii intravenoase adecvate. Uneori. In vederea mentinerii tensiunii arteriale in parametri normali se poate administra dopamina. astfel de complicatii pot fi fatale .extindere spre teritoriile sau organele învecinate. Prognosticul este deci favorabil in cazul pacientilor care primesc tratament corespunzator. Pacientul poate dezvolta insuficienta renala acuta. Unii pacienti pot dezvolta sepsis si pot avea indicatie de reechilibrare volemica cu fluide si solutii cristaloide. majoritatea cazurilor se vor ameliora in 24 . Administrarea agentilor antimicrobienei si antifungici se face initial empiric. Aceasta poate contine gentamicina (sau alte aminoglicozide) si un antibiotic ce acopera spectrul germenilor gram pozitivi (de exemplu.favorabil = îndepartatea obstacolului si eradicarea infectiei duc la vindecarea pacientului Ca urmare a tratamentului prompt. PROGNOSTIC. Prognosticul este insa foarte rezervat daca pionefroza nu este recunoscuta si tratata corect cat mai rapid.

Abcese. . abces perirenal. .Hematoame perirenale.Complicatii Complicatiile pionefrozei apar ca urmare administrarii tratamentului.Necesitatea transfuziilor sangvine. . .Insuficienta renala. Au fost descrise chiar si abcese splenice care au aparut in urma unor astfel de complicatii. fistula nefrobronsica. abces al muschiului psoas. Complicatii asociate drenajului percutan: . Astfel de complicatii ar trebui suspicionate la pacientii care prezinta in continuare anomalii hidroelectrolitice. rabdomioliza. chiar si dupa tratarea aparenta a pionefrozei. tubului de nefrostoma. renoduodenale (intre rinichi si duoden) si renocutanate (colectia purulenta se deschide la piele).Leziuni ireversibile ale nefronilor. . tromoboza de vena renala. Indicatii de schimbare a Complicatiile pe termen lung sunt administrat cat mai rapid. . diaree si infectii urinare recurente. rare daca tratamentul este . Cele mai frecvente complicatii sunt: a temporizarii .Peritonita generalizata: poate sa apara ca urmare a rupturii rinichiului hidronefrotic.Fistule: cel mai adesea fistulele sunt renocolice (comunicarea este intre rinichi si colon).Cicatrizari ale parenchimului renal. .Urosepsis: este de fapt cea mai frecventa complicatie perioperatorie daca tratamentul este amanat. Complicatii mai rare sunt: pneumoperitoneu.

-asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a organismului. care poate favoriza formarea calculilor.Cap. -fereşte pacientul de traumatisme.1.3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIONEFROZA 3. -să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării. Evitarea inhibǎrii reflexului de micţiune. agenţii toxici. Rolul propriu 3.1. -să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii. deoarece sunt factori favorizanţi în apariţia şi voluţia afecţiunilor renale. -pregăteşte produse biologice ale pacientului. Evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale. Se vor efectua exerciţii fizice pentru creşterea tonusului musculaturii perineale şi abdominale. acestea favorizând contracţiile vezicii urinare şi al sfincterului extern al uretrei. .2. Se vor evita frigul. oboseala. -să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării. Efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea microorganismelor în tractul urinar. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului. foaia de observaţie clinică. deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINARǍ. afecţiunile cardiovasculare. rezultatele examinării). Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinică a bolnavului. Pentru aceasta.1. asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini: -să pregătească fizic şi psihic pacientul. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională. pentru a le arăta medicului la vizită. 3. Ajutând medicul şi bolnavul. asistenta crează un climat favorabil pentru relaţia medic–pacient– asistentă. curenţi de aer.1. Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ prescripţie medicalǎ. -asigură liniştea necesară desfăşurării examenului. umiditatea. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare. traumatismele.

In formele grave se administreazǎ antibiotice majore: -AMPICILINǍ –activǎ în infecţii cu Escherichia. Colli. Citrobacter. –reacţii de hipersensibilitate (cazinofilie). Participarea asistentei medicale la acte terapeutice Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la indicaţiile medicilor. Proteus .activ în infecţii cu Streptococcus. . –este nefrotoxicǎ. Terapia poate fi inceputa parenteral si continuata cu preparate orale. tratamentul are drept scop îndepǎrtarea infecţiei urinare şi apoi tratamentul simptomatic. Stafilococ. Doza pe 24 ore nu trebuie sa depaseasca 5 g metamizol sare de sodiu monohidrat (aproximativ 70 mg metamizol sare de sodiu monohidrat/kg). Tratamentul etiologic antiinfecţios constǎ în indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive şi testarea sensibilitǎţii prin antibiogramǎ.ALGOCALMIN. Klebsiella. . ROL DELEGAT 3. diaree). In general. se poate repeta pana la cel mult de 4 ori pe zi.Se administreaza oral 500-1000 mg metamizol sare de sodiu monohidrat (1-2 comprimate Algocalmin 500 mg)o data. –nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (greaţǎ vǎr-sǎturi. –se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg.2. -GENTAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. coli. repartizate în 3 doze la interval de 8 ore.activ în infecţii cu E. greturi. Borrelia burgdorferi. cate un comprimat de 1 g de 2 ori pe zi. Pseudomonas Aeruginosa.se administraza. Escherichia coli.nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (diaree. Enterobacter. Chlamidiae.R produc leziuni vestibulare ireversibile. varsaturi. dozele mari administrate la pacienţii cu I. Proteus. Colli. La nevoie. Klebsiella. . Proteus. –inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa (Pioccianic) Klebsiella.3.2. –se adminstreazǎ per os sau intra-muscular 500 mg – 1g de 4 ori/zi.2. Proteus. Klebsiella. colite pseudomembranoase si candidoze intestinale) .AUGMENTIN . in infectiile severe. indigestie. .

Dupǎ trei ore în care pacientul nu mai consumǎ lichide. urineazǎ toatǎ cantitatea într-un bazinet curat. .3. Proba ADDIS-HAMBURGER Pune în evidenţǎ studiul cantitativ al elementelor figurate şi al cilindrilor.3. Se recolteazǎ prima urinǎ de dimineaţǎ. 3.1. sǎ urineze fǎrǎ defecaţie. muşama. Recoltarea urinii pentru uroculturǎ Urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor in urinǎ. sǎ verse imediat urina în vasul colector. Biochimic Materiale: Urinar. dupǎ ce în prealabil s-a etichetat. Se aşeazǎ plosca sub pacient. Dupǎ recoltare urina se eticheteazǎ şi se trimite la laborator (un eşantion de 100-150 ml). plosca. Se pregǎteşte pacientul fizic: Se face toaleta organelor genitale externe.Tratamentul simptomatic constǎ în administrarea de: -analgezice: -antispastice: -pentru scǎderea valorilor tensionale: Se pot face asocieri de antibiotice: ex: AMPICILINǍ+GENTAMICINǍ Nu se prescriu antibiotice şi sulfamide la persoanele alergice. Toatǎ urina se colecteazǎ într-un recipient şi se trimite la laborator. alezǎ. Tratamentul dureazǎ 1-3 luni. Se învaţǎ pacientul ca la ora stabilitǎ (3) sǎ urineze şi urina se aruncǎ. RECOLTAREA URINII Examen sumar de urina Se face sediment urina + ex. DESCRIEREA TEHNICILOR EFECTUATE DE MEDICALA IN CAZUL PACIENTI CU PIONEFROZA ASISTENTA 3. Se pregǎteşte pacientul psihic: Se instrueşte privind folosirea bazinetului. Se recolteazǎ urina de dimineaţǎ. respectându-se regulat urocultura cu antibiograma. materiale pentru igiena organelor externe.

Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie. Dupǎ efectuarea radioscopiei bolnavul este condus în salon şi instalat comod în pat.3.Se pregǎteşte pacientul psihic.2. In dimineaţa examenului nu mǎnâncǎ şi nu consumǎ lichide. zarzavaturi. dupǎ care etichetǎm. Se transportǎ la laborator unde se însǎmânţeazǎ şi se pune la termostat. Se pregǎteşte pacientul din punct de vedere psihic. Cu 2-3 zile înaintea examenului va consuma un regim alimentar fǎrǎ alimente ce conţin celulozǎ (adicǎ fǎrǎ fructe. Inaintea examinǎrii pacientul îşi goleşte vezica urinarǎ şi se controleazǎ radioscopic dacǎ nu mai existǎ aer în intestin. Apoi. Este ajutat sǎ se dezbrace şi sǎ se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologicǎ. Se informeazǎ pacientul asupra tehnicii. Acest examen este indicat a se face înaintea începerii tratamentului cu antibiotice. Dupǎ examen regimul alimentar este obişnuit. Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului. fǎrǎ sǎ întrerupem jetul urinar se recolteazǎ aproximativ 5 ml de urinǎ într-o eprubetǎ de unicǎ folosinţǎ. calculi renali. pâine) şi ape gazoase. paste fǎinoase. limonade. In seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai şi o felie de pâine prǎjitǎ. 3. In ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe. . Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. I se va explica tehnica şi regmul alimentar necesar pentru reuşita acesteia. legume. Se anunţǎ şi se explicǎ necesitatea tehnicii. RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ Definiţie Explorarea radiologicǎ fǎrǎ substanţǎ de contrast. Prima cantitate de urina emisǎ ≈ 50ml se eliminǎ. ureterali sau vezicali radioopaci. apǎ. ceai. care poate evidenţia controlul şi poziţia rinchilor.

administrate intra-venos. -seringi de 20. alimentarǎ şi medicamentoasǎ descrisǎ la radiografia renalǎ simplǎ (în plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut). Se injecteazǎ un ml lomeron sau urografin intra-venos prin omogenizare cu sânge.10.3. -substanţe de contrast: Iomeron sau UROGRAFIN.10. -medicamentaţia de urgenţǎ. Se pregǎtesc materialele. aproximativ la 5.15 minute. greţuri sau dureri abdominale care dispar repede şi fǎrǎ consecinţe. Se face testarea sensibilitǎţii organismului la substanţa de contrast. -medicamente antihistamice. Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ aparǎ: ameţeli.3. Dacǎ pacientul prezintǎ reacţii hiperalergice se întrerupe administrarea şi se anunţǎ medicul. Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ.3 UROGRAFIA Definiţie Este o metodǎ curentǎ de examinare morfofuncţionalǎ a rinichilor şi a cǎilor urinare. . Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie. -ace de unicǎ folosinţǎ pentru intra-venoase şi intra-musculare.2 ml de unicǎ folosinţǎ. utilizând substanţe iodate hidrosolubile. Dacǎ toleranţa este bunǎ se administreazǎ intra-venos substanţe de contrast: 1 ml/Kg UROGRAFIN La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei se executǎ radiografii în serie. Materiale necesare -toate materiale necesare radiografiei renale simple. Dupǎ examen pacientul este condus la salon.

69 m Interventia chirurgicala principal Montare NEFRASTOMIE PERCUTANATA 31. -Vârsta: 64 ani -Sex: masculin -Stare civilǎ: cǎsǎtorit -Domiciliu: Brasov -Ocupaţie: pensionar -Naţionalitate: românǎ -Religie: ortodoxǎ -Condiţii de viaţǎ: locuieşte împreunǎ cu soţia sa într-un apartament cu 2 camere.V. ocazional consumǎ alcool.PACIENTUL . -Obiceiuri: fumeazǎ aproximativ 5 ţigǎri/zi. bea cafea 1-2 cafea/zi.02. Elemente fizice RH –pozitiv Grupa sanguinǎ – A Date antropometrice Greutate –77 kg Inǎlţime – 1. Soţia este casnica si de cele mai multe ori este plecata sa-si viziteze parintii foarte bolnavi. CU PIONEFROZA 1.A. CULEGEREA DATELOR Sursa de date: .Cap.FAMILIA -ECHIPA DE INTERVENŢIE -FOAIA DE OBSERVAŢIE Date relativ stabile: -Numele şi prenumele: C. 4 STUDIU DE CAZ PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V. – .01.. Ii place sǎ joace sah cu prietenii in parc si sǎ citeascǎ ziarele locale.2011 ECOGHIDATA STG.2011 Alte interventii chirurgicale NFRECTOMIE STANGA – 08.

Examen histopatologic Rinichi stang Transfer intre sectii ATI – Piohematurie 08. fiziologice si patologice -BCI -Malformatie congenital RS -Apendicetomie la 20 de ani Motivele internǎrii -febrǎ 40 -piohematurie -dureri lombare stanga Medicatie de fond administrata inaintea internarii: Preductal mr 35 mg - Istoricul bolii Pacientul are antecedente urologice. Se prezinta cu piohematurie. operat pentru malformatii congenitale a rinichiului stang.2011 – internare 10.01.iesire Antecedente heredo – colaterale -neaga Antecedente personale. In urma controlului şi a investigaţiilor fǎcute la spital i s-a pus diagnosticul.02.2011 .02. Secţia Urologie. Se interneaza pentru tratament de specialitate la Spitalul Marzescu. Diagnostic medical la 72 de ore de la internare PIONEFROZA STANGA Data internǎrii: 24.2011.

diluatǎ sau concentratǎ -pH 4.5-7.5 -cantitate 1500-1800 ml/24h -scaun normal.TA =115/75 mm Hg a -masticaţie uşoarǎ -dentiţie bunǎ (conform vârstei) -consumǎ alimente şi lichide în funcţie de nevoi DE DEPENDETNŢǍ  SURSA DE DIFICULTATE  -inopetenţǎ -consum redus de lichide -afecţiunea -mediul de viaţǎ 3.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALǍ 1.2.afectiunea -afecţiunea .A dormi.piurie -disurie -postura neadecvata .anxietate . A elimina -urina clarǎ. vârstei odihni -somn profund vise regulate -micţiuni 10-12/zi -polakiurie . a se -durata somnului adecvatǎ sezonului. a -posturǎ adecvatǎ în ortostatism. A bea mânca şi MANIFESTǍRI DE INDEPENŢǍ R= 18 R/MINUT -respiraţie amplǎ pe nas -respiraţie cu tip costal inferior -puls ritmic bine bǎtut P=78 p/minut. A se mişca. şezând şi avea o bunǎ clinostatism posturǎ 5. -frecvenţǎ scaun 1/zi 4. A respira şi a avea o bunǎ circulaţie 2.durere -treziri în timpul somnului -afecţiunea -proces infecţios .

funcţionare normalǎ a organelor de simţ -relaţii anevoioase cu familia. normal colorate -temperaturǎ 39-40oC o -temperatura mediului ambiant 18-25 C -frison -transpiraţii --dificultate de a-si acorda ingrijiri de igiena . A se îmbrǎca şi dezbrǎca 7.A practica -religios. anotimpului -tegumente curate.-veşminte curate şi îngrijite. A menţine temp.-participǎ ocazional la slujbe  religia religioase 12. -risc de complicaţii pericolele traumatismelor -îşi poartǎ singur de grijǎ 10. prietenii. A fi curat şi îngrijit  -proces infecţios afectiunea -mediul de viaţǎ    -anxietate -spitalizare -mediul de viaţǎ . A învǎţa -receptiv la tot ce este nou -lipsa cunoştinţelor despre -dorinţǎ şi interesul de independenţǎ afecţiunea sa 6.slabiciune 9. A comunica -debit verbal normal  -ordin biologic. A evita -cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor. A se realiza -integritate fizicǎ şi psihicǎ  13.  -tristeţe -plictisealǎ 14. colegii 11.durere .metroragie . corpului în limite constante 8. adecvate  climatului. A se recrea -inactivitate.

10) – 120) (0.29 136 4.107 mm Result 0. alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestat prin frisoane hipertermice. anxietatii.70 – 1. 5. lipsa cunoştinţelor despre boalǎ.50 g/L mmol/L mmol/L mmol/L Expected value (0.1) (98 – 107) .1020 Glucoza 2. agitaţie. datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristeţe.50) (136 – 145) (3. 9.5 – 5. slabiciunii cauzate de interventie. imposibilitatea de a se recrea. Examene paraclinice Analize biochimie: Test 2. Gradul de dependenţǎ II Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a I se explica ce trebuie sǎ facǎ. alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal prin disurie. nelinişte. alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ in deficit datoritǎ afecţiunii manifestatǎ prin inapetenţǎ.Diagnostic nursing 1. anxietate datoritǎ bolii şi necunoaşterii acesteia manifestate prin teamǎ. eliminare inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoritǎ procesului infecţios manifestat prin disurie şi piurie. incapacitatea de a fi curat si ingrijt datorita durerii. 2.1011 Urea Na K Cl VSH – 77 . 6.1014 Creatina 2.90 0. Incapacitatea de a se misca si de a avea o postura buna datorita durerii. plictisealǎ.85 0. 8. 7. 3. 4.32 100 Unit g/l mg/dl (0.10 – 0.

3 [fL] NEUT 11.normal Rinichi stanga – degenerat chistic cu alterare totala a structurii renale cu calcul bazinetal 10 mm VU – prostata normala .2 [g/dL] PLT 242 [10.2011 Ficat. pancreas VB .3/uL] MONO 1.4 [fL] MCH 29.8 [/] MCV 94.3/uL] LYMPH 1.6/uL] HGB 12.13 [10.01.60 [10.3/uL] Peste 100.57+ [10.3/uL] RBC 4.WBC 14.000 col/ml Ecoli ANTIBIOGRAMA Acid nalidixic Amoxicilin + Acid clavulanic Cefatoxim/Ceftriaxona Cefoperazona Colistin Gentamicina Imipenem Morfloxacina Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Examen ecografic 26.normal Rinichi Dreapta .89+ [10.11 [10.3/uL] RDW – RD 44.1 [g/dL] HCT 38.4 [pg] MCHC31.

AUGMENTIN 2 comprimate/zi. cale orala 10 – 15.02.5 PLANIFICAREA. 500ml -antibiotice: GENTAMICINǍ 1f/6 ore i. testul Addis– Hamburger -am notat zilnic diureza -am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp OBIECTIVE EVALUARE DELEGATE 28 – 30 .01 – 08.2011 în urma intervenţiilor tulburǎrile urinare sau diminuat 31.2011 am administrat Augmentin 28 – 30 . AUGMENTIN 2 comprimate/zi.4.2011 tulburǎrile au dispǎrut.02. 10 – 15.3. hipoprotidic. sumarul de urinǎ.v. 01. ceaiuri. compoturi zile -polikiuruie -am educat pacientul sǎ aibe un regim uşor hiposodat.02.2011 -am administrat perfuzie liticǎ. normoglucidic -am explicat pacientului necesitatea respectǎrii regimului alimentar -am cântǎrit zilnic bolnavul -am explicat pacientului cum sǎ recolteze urocultura.02. Prezintǎ eliminǎri fiziologice. cale orala 31.2011 -perfuzie liticǎ -antibiotice GENTAMICINǍ 1f/zi i. APLICAREA.01.01 – 08. ser fiziologic 9%.ingestia şi calitative fiziologice în excreţia -piurie decurs de 4 -am administrat un regim bogat în lichide: -disurie supe. EVALUAREA INGRIJIRILOR PROBLEME INTERVENŢII PROPRII Tulburǎri Pacientul sǎ -am asigurat repaos la pat urinare prezinte -am asigurat un climat cald şi confortabil cantitative şi eliminǎri -am calculat bilanţul hidric.v.2011 eliminǎri fiziologice .

10 – 15.2011 -am administrat ALGOCALMIN 2 f/zi i.02. 01. diuretice -am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi Risc de Pacientul sǎ deshidratare fie echilibrat hidroelectroli -tic pe perioada spitalizǎrii 28 – 30 .la apariţia frisoanelor. antiinflamatorii: ASPIRINǍ 3 tab/zi per os ALGOCALMIN 2 f/zi i. ceaiuri.2011 Pacient afebril 28 – 30 .02. supe compoturi. compoturi aproximativ 2 l/zi -educ pacientul sǎ nu consume bǎuturi acidulate.Hipertermie frisoane -pacientul sǎ prezinte temperatura corpului în limite normale pe perioada spitalizǎrii -am aerisit salonul -am educat pacientul sǎ schimbe lenjeria ori de câte ori este nevoie -am menţinut tegumentele curate şi uscate -am aplicat comprese reci pe frunte -am mǎsurat zilnic temperatura .m.2011 am administrat antitermice.01 – 08.01.2011 pacientul prezintǎ bilanţ ingestoexcreta corespunzǎtor . 01. am încǎlzit pacientul cu pǎturi şi pernǎ electricǎ -am administrat un regim bogat în lichide:supe.02.2011 Pacientul este uşor febril Transpiraţiile au dispǎrut 10 – 15.m.02. 31.01 – 08.2011 Pacientul febril prezintǎ transpiraţii 31.2011 pacientul echi-libratǎ hidroelec-trolitic 31 – 15. grǎsimi -am calculat bilanţul ingesto-excreta -am masat şi tamponat cu alcool mentolat zonele de presiune predispuse escarelor de decubit -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate şi eliminate -am cântǎrit zilnic pacienta -am prevenit apariţia escarelor prin masaj şi tamponare -am menţinut integritatea tegumentelor prin educarea pacientului sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ -am administrat un regim lichidian complex: ceaiuri.2011 am administrat Glucoza 5% 250 ml -un complex de vitamine B -diuretice 31 – 15.2011 ALGOCALMIN 1 f/zi 28 – 30 .2011 Glucoza 5% 250 ml perfuzie 28 – 30 .01.02.02.

normoglucidic -aduc pacientului alimente gustoase. sǎ efectueze activitǎţi recreative -am facilitat contactul cu echipa medicalǎ asigurat un mediu ambinat  Tulburǎri ale Pacienta sǎ -am somnului aibǎ un somn corespunzǎtor odihnitor.01 – 08.02.2011 pacient neliniştit.2001 -pacientul doarme profund. radiologice -am asigurat un climat de linişte şi securitate -am încurajat pacientul sǎ-şi exprime temerile -am oferit informaţii despre boalǎ -am facilitat vizitele familiei -am încurajat pacientul sǎ facǎ plimbǎri în aer liber.02. trist.02. aranjate în farfurie pentru a-I spori senzaţia de foame .2011 -pacient neodihnit 01 – 07. urinare.02. hipoprotidic.Anxietate -am pregǎtit pacientul fizic şi psihic.01. bune.01. agitat 09 – 10.02.2011 Pacientul nu mai este anxios 11 – 15/02.02. când s.2011 -pacientul refuzǎ regimul alimentar impus 01 – 07.2011 -pacientul a înţeles importanţa regimului şi Alimentaţia inadecvatǎ cantitativ şi calitativ -pacientul sǎ prezinte o alimentaţie adecvatǎ în decurs de 3 zile -am asigurat un climat conforttabil  -se indicǎ pacientului în cazul apariţiei senzaţiei de greaţǎ sǎ inspire profund. au efectuat examenele de sânge.2011 pacientul are toate cunoştinţele despre boalǎ 24 – 31.01 – 31. calm 08 – 10. -am educat pacientul sǎ consume un regim hiposodat. -am asigurat un climat conforttabil relaxant pe -am oferit pacientului un pahar cu lapte înainte de culcare toatǎ -am educat pacientul sǎ citeascǎ sau sǎ perioada spitalizǎrii asculte muzicǎ înainte de culcare Pacientul sǎ aibǎ o stare de bine psihic pe perioada spitalizǎrii 31.2011 pacientul are somn fiziologic 24.2011 -pacient neodihnit 11-15.

15.01.2011 -pacientul la externare este alimentat corespunzǎtor 24 – 30.02.2011 -pacientul nu are cunoştinţe despre afecţiune şi nu colaboreazǎ cu echipa de îngrijire 31.2011 -pacientul a început sǎ colaboreze cu echipa de îngrijire şi şi-a insuşit cunoştinţele despre afecţiune 15..02.Lipsa cunoştinţelor despre afecţiune Pacientul sǎ aibǎ cunoştinţe despe boalǎ pe perioada spitalizǎrii -evaluez capacitatea pacientului de a _ înţelege -aduc pacientului toate cunoştinţele despre boala sa -pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe alte persoane care au aceeaşi afecţiune -pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe echipa de îngrijire -favorizez discuţiile de grup -discut cu pacientul tratamentul şi alimentaţia şi importanţa lor -discut cu pacientul complicaţiile afecţiunii şi cum sǎ se fereascǎ de ele colaboreazǎ cu echipa de îngrijire cu privire la alimentaţia corespunzǎtoare 09.02.2011 -pacientul are cunoştinţe despre afecţiune la externare .14.02.

Regim igienodietetic . diuretice. urina limpede. -am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ şi bine întinsǎ pentru a nu se produce escarele de decubit. -asigurarea unei stǎri de bine fizic şi psihic.02. -am administrat lichide în cantitǎţi mari. -mǎsurarea bilanţului ingesto-excreta. -asigurarea unei igiene riguroase. Se externeaza cu: . -asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon. Nu va consuma bǎuturi carbogazoase şi grǎsimi. deocamdata prin probe de uree si creatinina urinara) Se decide si se practica nefrectomie stanga in data de 08. hipoprotidic. Pacient. compoturi. -am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilanţului ingesto-excretor. -am asigurat o alimentaţie adecvatǎ afecţiunii sale. normoglucide. -asigurarea unei alimentaţii adecvate. sindrom febril.6. -asigurarea unor eliminǎri fiziologice.2011. -am cântǎrit zilnic pacientul. EXTERNAREA Intervenţii constante -monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic. regim hiposodat.Revine la control conform indicatiilor . plimbat). -pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientului pentru explorǎri şi analize. supe. In data de 31.2011 se monteaza tub de nefrestomie percutanata acoghidat( rinichi in functie minima. -administrarea tratamentului prescris de medic. -am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎţi recreactive (citit.Rp (Houfloxcin 2x1/10 zile) . Bilanţul funcţiilor vitale la externare P=79 pulsaţii pe minut T=36. -am asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe zi Regimul hidric este compus din ceaiuri. Evaluarea intervenţiilor constante -am asigurat condiţii optime în salon -am explicat pacientului importanţa unei igiene riguroase pentru a preveni suprainfecţia.8°C . Epicriza Pacientul se interneaza cu DIAGNOSTICUL DE MAI SUS. stare favorabila. -am pregǎtit fizic şi psihic pacientul pentru intervenţii şi explorǎri.Revine pentru rezultatul HP peste 2 saptamani. -am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative.02.

editura CORINT 2009 Poze efectuate la data de 8.A.2002 Ionel Rosu. .02. editura Romprint.T. in timpul operatiei de NEFRECTOMIE. Monica Silvester – ENCICLOPEDIA CORPULUI UMAN. Rodica Stoia – TEHNICA INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV.=120/70 mm Hg R=18 respiraţii/minut Bibliografie: Tatiana Oglinda.2011. Codruta Nemet. Calin Istrate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful