Alimente pentru sanatatea creierului

Hrana ofera energie corpului, dar sutine si activitatea creierului, astfel ca orice mancati sau beti va influenteaza intr-un anume fel starea de bine, psihica si fizica. O dieta sificienta si echilibrata in nutrienti, vitamine si saruri minerale creste puterea de concentrare a creierului. Creierul este cel mai avid organ din noi, avand nevoie constant de o cantitate de energie furnizata de glucoza, oxigen si alti nutrienti.

10 reguli pentru o alimentatie sanatoasa: - Luati micul dejun in fiecare zi. El este necesar pentru refacerea stocului de energie consumat si mentine creierul activ. Creierul nu se odihneste niciodata, nici macar in timpul somnului, asa ca el are nevoie de energie cand va treziti.

- Nu lasati sa treaca mai mult de 3 h intre mese. Cel mai bine e sa luati zilnic sase mese mici, echilibrate. Mancand des si putin, consumati mai putin per total, dar mentineti si un nivel optim de zahar in sange.

- Mancati proteine de calitate. Ele contin aminoacizi, mai ales triptofan care ajuta la producerea serotoninei. Hrana proteica ajuta la controlarea eliberarii de zahar in sange. Includeti in alimentatie o gama mai variata de proteine de calitate, precum ouale soia, lintea, cerealele integrale, nucile si semintele.

- Asigurati-va ca fructele si legumele constituie 1/3 din alimentele consummate. Acestea sunt bogate in antioxidanti care protejeaza creierul.

- Mancati cel putin 5 tipuri de legume si fructe pentru a creste nivelul de fibre care asigura sanatatea intestinului gros. Un transit intestinal greoi provoaca dureri de cap, oboseala, scaderea libidoului, deci fibrele sunt importante, indirect, si pentru creier.

- Mancati peste gras de 3 ori pe saptamana. Celulele creierului si altele din sistemul nervos au nevoie de grasimi specializate, mai ales acizii grasi si Omega 3. Aceste grasimi se gasesc in pestele gras, precum sardinele si macroul, dar si in nuci si legume cu frunze verzi.

- Alimentele cu amidon trebuie sa constitie 1/3 din dieta pentru mentinerea unui nivel optim de glucoza. Printre aceste alimente se numara painea integrala, orezul si cartofii.

- Preferati hrana organica, proaspata, cat mai putin procesata. Hrana neprocesata se descompune in organism mai lent, asigurand un nivel constant de zahar in sange.

- Beti multa apa (plata in mod deosebit!), cel putin 1,5 l zilnic. Apa este vitala pentru creier. Lipsa ei provoaca dureri de cap, nervozitate si scaderea puterii de concentrare.

- Bucurati-va din cand in cand in cand de un pahar de vin rosu, de o ceasca sau de o tableta de ciocolata neagra. O cantitate mica din ceea ce va place face bine creierului.

Alimente care favorizeaza activitatea creierului: - Coacazele: sunt bogate in antioxidanti si nutrienti care contribuie la agerimea creierului. - Legumele verzi: spanac, broccoli, salata etc., contin acid folic si vitamina B6, produc serotonina, o substanta din creier care contribuie la starea de bine si controleaza ciclul veghe ± somn. - Pestele gras: cele mai bune surse de nutrienti sunt in pestele de apa sarata, precum macroul, somonul, heringul si sardinele. - Sucul de struguri: bogat in antioxidanti care protejeaza creierul si celulele nervoase.

- Orezul brun: contine proteine, vitamine si minerale de care creierul are mare nevoie. - Afine ± bogate in antioxidant ice combat formarea radicalilor liberi. Se recomanda consumarea unei cesti si jumatate cu aceste fructe pe zi, pentru a preveni numeroase afectiuni, printre care ateroscleroza, diabetul si hipertensiunea. - Turmeric: substanta care da culoarea galbena celebrului amestec de condimente cunoscut sub numele de curry. Este bogat in antioxidanti si combate declinul mental. - Uleiul de masline: este bogat in vitamina E, un antioxidant important si pentru functionarea creierului.

- Cacao: pudra de cacao contine o cantitate de antioxidanti de 2 ori mai mare decat vinul rosu, de 3 ori mai mare decat ceaiul verde si de 4-5 ori mai mare decat ceaiul negru. - Usturoiul: antioxidant puternic, combate stresul indus de raceli si infectii. Este mai eficient in stare proaspata.

Inamicii creierului: - Zaharul rafinat si in exces: variatiile mari de glicemie provoaca iritabilitate, lipsa de concentrare si somnolenta. - Acizii trans-grasi si grasimile saturate: provoaca cheaguri de sange in artere si obstructioneaza fluxul sangvin si alimentarea cu oxigen si nutrienti a creierului. - Alcoolul: distruge celulele creierului. - Tigarile: provoaca constrictia vaselor sangvine, restrictionand fluxul sangvin spre creier. - Cofeina: are efect stimulator asupra creierului, dar o cantitate mai mare de doua cesti de cafea consumata zilnic provoaca scaderea fluxului de sange spre creier. - Substantele chimice precum aditivii alimentari utilizati in conservare si gatit sau fertilizatorii utilizati in gradinarit sau zootehnie.

ci pentru viata invatam.MOTTO: ´Nu pentru scoala.´ (Seneca) .

.

Leovean .(r) Toma A. Prin prezenta lucrare vreau s aduc un omagiu i s cinstesc memoria dragului i iubitului meu tat prof.(r) Toma A. dr. titanic i asidu la vegherea san t ii mele din fraged pruncie i pân ast zi. care au contribuit printr-o munc neobosit . col. respect i pretuire. discipoli de coala veche româneasc . col. înv toarea Virginia I. na e de botez. la formarea mea ca om i medic. dr. demn urma al unor minuna i i deosebi i oameni prin toat fiin a lor. Pantu .Cu dragoste. mai bine. Dr. Leoveanu. precum i dragei mele m tu i. dorin a permanent de a înv a mai mult. omenia i menirea de medic i nu în ultimul rând. eminen i dasc li. Ionu Horia T. cinstea. prof. Leoveanu care prin educa ia militar i rigorile disciplinei o t e ti mi-a insuflat i ar tat drumul i sensul vie ii. mai perseverent. Dedic acest lucrare de dizerta ie parin ilor mei: înv toarea Eugenia I. Leoveanu. V mul umesc din suflet pentru tot ceea ce a i facut pentru mine. de înalt preg tire profesional i inut moral educativ .

Universit ii Transilvania Bra ov. asistent medical). reducerea num rului de elevi dintr -o clas .ÎMBOLN VIRII ADOLESCEN ILOR Modific rile de structur ale popula iei sunt generate în special de reducerea num rului de na teri.01% în 2004. Dezvoltarea uman este programat genetic. cre terii avorturilor. Au fost puse în eviden dovezi clare c via a adul ilor este profund determinat de modul în care au fost crescu i i îngriji i înc din copil rie. Supravie uirea. impl icit a num rului de cadre didactice i personalului medical (medic. dar i desfiin area anumitor coli / licee. Materializarea programului genetic depinde în cea mai mare m sur de condi iile de mediu din care organismul aflat în acest proces complex de cre tere i dezvoltare î i poate extrage factorii necesari. . de modul în care i-au tr it adolescen a. 2. la cre terea i educarea copiilor s n to i. Viziunea activit ìii incorporeaz câteva concepte fundamentale: 1. 4. în vederea prevenirii îmboln virilor/profilaxia èi promovarea s n t ìii adolescen ìilor. 2005. 3. Aceast modificare determin reducerea cererii de s li de clas în liceele din România. Reducerea num rului de clase de elevi a determinat în majoritatea liceelor din România extinderea înv mântului într-o singur tur . Încearc s aplice prin intermediul institu ìiilor de înv ì mânt cuno ètiinìele legate de promovarea s n t ìii individuale. încercând s pr evin îmboln virile prin promovarea deprinderii èi a unui stil de via ì s n tos. (Dr. Vasile Moldovan ± ³Medicina colar ´. Este orientat spre viitor. Metodele folosite sunt validate prin strategii bazate pe dovezi. Niciodat pân acum societatea uman n-a avut mai multe oportunit i pentru a sprijini i asista familia. cre terea i dezvoltarea în primii ani de via sunt fundamentale pentru viitorul societ ii în care s-a n scut fiecare individ. I. a familiei èi comunit ìii. pag. energia i materialele plastice. Ed. vol. 42 ) Comportamentul de Igien gcolar este serviciul în care se adapteaz èi se aplic programele na ìionale de s n tate public la condi ìiile loco-regionale.6% în anul 2002 i 18. Procentul popula iei din unita ile de înv mânt a sc zut constant în aceast perioad de la 25% în anul 1996 la 19. Se concentreaz asupra calita ìii asistenìei medicale ècolare.

culturale. Sport s n tate produc ie. Structurile de specialitate ale statutului nostru. c lirea organismului uman. prevenirea . soarele a s n t ii i a mi c rii i popula iei. i sportului un rol tot mai important în formarea multilateral a omului societ ii socialiste. esen a îns i a orînduirii noastre se asigur bun starea i fericirea omului. plecînd de la cunoa terea profund a realit ii economice. Aceasta constituie chez ia ferm a condi iilor tot mai bune ce se creeaz în societatea noastr tuturor cet enilor patriei pentru a duce o via În acest scop. de ridicare a gradului de civiliza ie i cultur elul suprem.. în cadrul programului general de dezvoltare i social a rii. din mijloacele sale o parte important materiale pentru înf ptuirea unui complex de m suri economice. la valorificarea factorilor naturali pentru consolidarea acesteia. social-politice i culturale specifice acord educa iei fizice rii noastre. care s conduc la dezvoltarea i înt rirea continu apa. sociale. progresul material i spiritual al întregului popor. societatea aloc mai bun i civilizat . În spiritul umanismului contemporan ce caracterizeaz întreaga politic a partidului economic i statului nostru. aerul.

neglijarea ie irii periodice din atmosfera poluat a ora elor i centrelor industriale la locurile cu aer curat (p duri. progresul tehnic accelerat. Rolul i locul exerci iului fizic în contextul regimului de via i de munc moderne este relevat pe plan mondial i st în aten ia speciali tilor. Atît manca sedentar . cît i inactivitatea fizic continu frecvent i în timpul liber. Revolu ia tiin ific nostru de a gîndi i tehnic contemporan a influen at profund modul i de a tr i. Modernizarea progresiv a produc iei prin cre terea la un înalt grad a automatiz rii i mecaniz rii. al turi de binef c toarele daruri oferite de evolu ia tehnicii i de avantajele unei vie i civilizate (cre terea nivelului de trai. a proceselor economice i social-culturale urbanizarea. îl elibereaz tot mai mult de efortul fizic. livezi. men inerea crescut a capacit ii de munc prelungirea duratei active a vie ii omului. rîuri. îmbun t irea condi iilor de locuit i de igien . de natur . cre terea impetuoas modific sim itor modul de via i de munc al oamenilor. . o suprasolicitare nervoas . de mi care. ca urmare a comodit ii în care mul i se complac. în schimb. În zilele noa stre. a unui minim de preg tire fizic . Industrializarea.combaterea cauzelor îmboln virilor. de activitatea fizic factori esen iali pentru între inerea vie ii i a unei dezvolt ri armonioase. se afirm i factori cu consecin e i inîluen e care ac ioneaz negativ asupra s n t ii. un mare consum al resurselor intelectuale. turismului i sportului. neglijen a practic rii voluntare a exerci iilor fizice. a confortului etc). parcuri. Unul dintre mijloacele dovedite cu mare eficien i în men inerea st rii de s n tate i fortificarea organismului este exerci iul fizic practicat în diversele forme ale educa iei fizice. dar îi solicit . precum i mijloacele multiple cu un grad de comoditate pe care via a i confortul secolului nostru le pun la dispozi ia omului. îndep rteaz omul de sursele naturale ale men inerii s n t ii. S r cia de mi care. medicilor i organiza iilor chemate s vegheze la starea de s n tate a oamenilor.

îmbun t irile func i onale se datoresc . a tulbur rilor de metabolism. Tabloul succint al factorilor nocivi caracteristici vie ii moderne conduce la concluzia c realitatea prezentului i perspectiva viitorului ne fac s în elegem tot mai clar c men inerea st rii de s n tate. în programul de munc i în timpul liber pe tot parcursul anului în vederea realiz rii . De asemenea. în func ie de suma diverselor condi ii i factori stressan i sau poluan i. volumul i structura mu chilor. zilnic. a afec iunilor hepatice i ale aparatului digestiv.dealuri) conduc cu timpul. omul zilelor no astre are nevoie de mai mult mi care în aer liber. Exerci iul fizic are asupra corpului i mai ales asupra aparatului locomotor importante influen e morfo-genetice i fiziologice. Aceste modific ri apari ia bolilor cardio-vasculare. nervozitatea. o component de mare însemn tate în ansamblul m surilor promovate de societatea noastr socialist în scopul p str rii capacit ii de munc i creativitate. Prin exerci iul fizic se produc îmbun t iri nu numai în forma. De aceea. insomnia i în multe cazuri la obezitate. iar celelalte func ionalitatea sistemelor organice. cre terea rezisten ei acestuia la îmboln viri. ci mai ales în func iunile lor. Acest lucru presupune ca el s aib capacitatea de a practica con tient i în mod independent complexe de exerci ii fizice i diferite sporturi pe care s le integreze sistematic. înso it de un regim alimentar nera ional duce la declan area unor reac ii psihice ca : oboseala cronic . astenia. sl birea coordon rii activit ii fizice i nervoase în activitatea profesional la rîndul lor favorizeaz i social . c lirea organismului. a echilibrului somato -func ional i psihologic al omului contemporan. dezvoltarea fizic armonioas a oamenilor au devenit cerin e reale în via a socia l . i men inerii unui nivel de preg tire fizic corespunz tor. la apari ia unor modific ri morfo -func ionale ca : reducerea vitalit ii organismului. primele determinînd forma i structura corporal . surmenajul. activitatea fizic redus . a for ei musculare generale.

interven iei unor factori fizico-chimici i neuro-umorali. cu rol esen ial în transportarea oxigenului. se poate ajunge la o mai bun conten ie a organelor în abdomen i la o îmbun t i re a func iilor secretorii i motorii ale tubului digestiv. iar cantitatea de hemoglobin i capacitatea de fixare a oxigenului se m resc. atît la nivelul cordului. leucocitele se înmul esc. activizeaz metabolismul (transform rile) tuturor substan elor energetice. influen înd totalitatea proceselor implicate în formarea i dezvoltarea celule lor sanguine. Printr-o astfel de gimnastic se combat stazele sanguine i se asigur evacuarea la timp a resturilor alimentare. în special printr-o corect gimnastic abdominal . cre te. în egal m sur sînt mobiliza i i factorii ajut tori ai circula iei : respira ia. cît i al vaselor sanguine. circula ia sîngelui în abdomen este mai activ . care intr în ac iune mai ales în timpul efortului fizic intens i prelungit. Exerci iile fizice activizeaz de asemenea func iunile hematopoetice. Sub influen a exerci iilor fizice. dilata ii i ptoze (c deri) ale stomacului i intestinelor. La sedentari. musculatura considerat ca principalul organ al metabolismului angreneaz pîn la 90 . func iunile digestive sînt încetinite din cauza lipsei excitan ilor interni. m rindu-se i puterea lor func ional Efortul fizic activizeaz i de ap rare a organismului. reglarea proceselor mecanice i chimice din stomac i intestin se îmbun t e te sim itor. i în aparatul cardiovascular în timpul efortului fizic au loc importante fenomene de adaptare. Exerci iile fizice stimuleaz procesele de nutri ie. presiunea în cavit i i esuturi etc. Prin exerci ii fizice. glandele digestive secret cantit i mai mari de substan e necesare prelucr rii alimentelor . La ace ti oameni se produc atonii. contrac iile i relax rile musculare. Num rul globulelor ro ii. în timpul efortului. staze (încetiniri) în circula ia abdominal i tendin e la constipa ie. La rîndul lor. func iile nutritive ale organismului. perfec ionînd mecanismele sale func ionale i adaptîndu -le necesit ii. Exerci iile fizice mobilizeaz func iile de rezerv ale aparatului cardiovascular.

Influen ele exerci iilor fizice asupra vie ii psihice sînt multiple. iar valoarea lor educativ incontestabil . Prin exerci iu. care imprim caractere pozitive i bun dispozi ie asupra întregii st ri psihice . în acest fel se contribuie la înt rirea caracterului i perfec ionarea personalit ii. inuta corect a corpului este expresia unei armonioase dezvolt ri a formei i a unui echilibru func ional. sub form de rezerve. a substan elor asimilate. mi c rile omului cap t coordonare. la dezvoltarea morfo -func ional a scoar ei creierului i a centrilor de sub scoar a cerebral . precum i la formarea o mai bun deprinderilor motrice. împiedicînd depunerea. Exerci iul fizic genereaz i efecte cu caracter profilactic (preventiv) i terapeutic. Cele profilactice rezult din contribu ia exerci iului fizic la men inerea i îmbun t irea s n t ii. !n concordan cu vîrsta i cu solicit rile la care este supus organismul . Efortul fizic bine condus stimuleaz activitatea intelectual . o mai mare precizie i mai mult eficacitate. la m ri rea capacit ii de lupt a organismului împotriva agea ilor patogeni. Lucrul muscular face ca hrana s fie utilizat pe m sur ce este introdus în organism. Sub influen a exerci iilor fizice. func iile organice se dezvolt paralel cu corpul. Actele motoare i psihice se influen eaz reciproc i contribuie la îmbog irea experien ei senzoriale. datorit influen elor favorabile pe care le are asupra diverselor aparate i sisteme ale organismului. Cele terapeutice reprezint contribu ia .95% din procesele metabolice. Exerci iul fizic influen eaz în acela i timp atît sistemul nervos cît i via a psihic a omului. oglindind o bun stare fizic i psihic . iar prin suprimarea mi c rilor inutile se realizeaz o economisire a energiei nervoase i musculare. Cele mai multe exerci ii fizice se înso esc de st ri emo ionale. se stabile te i se între ine totodat o stare de echilibru între morfologic i func ional i de sinergie între func iuni.

judecata i reduce sensibilitatea exagerat . de recuperare a for elor i capacit ii de munc . puternic. rezisten a. For a. formula cea mai bun de profilaxie. îndemînarea reprezint calit i motrice i cerin e de seam în foarte multe profesii i chiar în via . curajul. c lirea corpului. A adar. În profilaxia îmboln virilor. În lumina datelor furnizate de tiin . ci i prin ac iunea simultan a factorilor naturali aerul. împreun cu mi carea. care î i st pîne te perfect mi c rile.exerci iului fizic corect dirijat la procesele de îns n to ire. îmbog esc aptitudinile. la toate vîrstele exerci iile fizice i sportul practicate sistematic perfec ioneaz deprinderile de mi care. soarele care realizeaz . dar foarte activ : el contribuie la înt rirea rezisten ei i a for elor de ap rare împotriva factorilor patogeni de agresiune. c lesc organismul. care îi ap r de o sum de boli i accidente. For ele de ap rare ale organismului cresc nu numai prin lucrul neuromuscular. ele dezvoîtîndu -se prin practicarea exerci iilor fizice i sportului. . c lirea organismului prin practicarea exerci iilor fizice. cu o inut frumoas . pentru oamenii muncii exerci iul fizic este un ap r tor al s n t ii. un înt ritor i un factor de recuperare a for elor de munc i de crea ie. Pentru adul i. cu un organism s n tos i rezistent. Un om multilateral preg tit din p unct de vedere fizic este în primul rînd propor ional dezvoltat. exerci iul fizic are un rol indirect. El face s creasc îndemînarea. Oamenii antrena i cî tig un fel de imunitate natural . Activitatea fizic sistematic constitvie un mijloc de profilaxie la scar de mas . ini iativa. a sportului i turismului se dovede te a fi un mijloc deosebit de eficient pentru dobîndirea unei mari rezisten e la îmboln virile provocate de modific rile complexe i bru te ale mediului înconjur tor. m resc randamentul activit ii fizice i intelectuale. apa. de refacere morfologic (corporal ) i restabilire a func iunilor.

pe de alt parte. modul cum acesta este folosit are o importan deosebit . de autodisciplin . In nici un sector de activitate nu poate fi vorba de randament sporit i de înalt productivitate a muncii atîta timp cît nu exist o preocupare serioas pentru s n tatea. men inerea vigorii i tinere ii po-porului nostru. Timpul liber trebuie s ajute. este o chestiune de voin . de educa ie. pentru fortificarea organismului i recuperarea rapid a capacit ilor morale i fizice ale oamenilor muncii. Desigur. În acest context.Un program de exerci ii fizice i de mi care. prin felul cum este organizat. cultura fizic a genera iei i sportul alc tuiesc un ansamblu de factori cu o influen multipl de neînlocuit ce se exercit nu numai asupra men inerii st rii de s n tate a popula iei sau numai asupra cultiv rii voin ei de a înfrînge greut ile. puterii de . prin mi care. la i o cre tere a capacit ii de lupt împotriva echilibrarea. pe de o parte. la compensarea lipsei de mi care din timpul afectat ocupa iei profesionale. dup o metod bine precizat i cu regularitate. precum i formarea activ . cît mai mult mi care practicat sistematic. complet tinere. odat cu sporirea avu iei materiale a societ ii. la recuperarea efortului din activitatea obi nuit . care contribuie la asigurarea func ion rii normale a tuturor organelor i sistemelor corpului. adaptat fiec rei vîrste i practicat ra ional. al ac iunilor inspirate din necesitatea social obiectiv de a asigura. timpul liber. în scopul cre rii unui climat favorabil în elegerii rolului educa iei fizice i sportului de mas i al convingerii tuturor oamenilor muncii asupra foloaselor ce le i în c lirea aduce practicarea acestora în men inerea st rii de s n tate organismului. zi de zi. realizarea acestor sarcini implic iniensîficarea propagandei sportive prin intermediul c reia s se exercite în mod organizat o influen multipl . În acest cadru. divers . aducînd armonie în func iile organismului o înt rire fiziologic îmboln virilor.

prevenirea i combaterea influen elor nocive ale sedentarismului prin activit i fizice i sportive compensatorii. în genere. patinaj. pe categorii de vîrst . pe linia responsabilit ii pentru aplicarea în practic a acestor direc ii de ac iune.d. care s cuprind crosuri.autodep ire individual . organizarea timpului liber. Folosirea timpului liber pentru recreere. Legarea mai strîns a educa iei fizice i sportului de activitatea de produc ie în scopul cre terii productivit ii muncii i stimul rii energiilor creatoare ale oamenilor muncii. tenis de cîmp i de mas . Strategia de dezvoltare a domeniului educa iei fizice i sportului pe perioada 2001-2008 au stabilit urm toarele direc ii de ac iune : Cre terea eficien ei educa iei fizice i sportului de mas în privin a men inerii i înt ririi s n t ii popula iei : cuprinderea întregului tineret în practicarea exerci iilor fizice. cluburile sportive i federa iile na ionale sportive ac iuni s pt mînale. asocia iilor. . cu prioritate în aer liber. temeinic preg tite pentru munc i via . educative. canotaj popular. desf urat sindicatele care r spund de în rîndul oamenilor muncii din întreprinderi i institu ii împreun cu asocia iile. Programul prevede c activitatea sportiv de mas . i altel e. ci i.a.m. turismului i sportului în rîndul maselor de oameni ai muncii. extinderea i asigurarea continuit ii practic rii exerci iilor fizice. sportului i turismului în vederea cre terii unor genera ii dezvoltate armonios fizic. asupra întregii vie i a societ ii. Sindicatelor. federa iilor na ionale i cluburilor sportive le revin sarcini deosebite pe linia dezvolt rii unei reale activit i de educa ie fizic i sport . De asemenea. buna dispozi ie . volei. refacerea capacit ii de munc i fortificarea organismului. fotbal. moral i intelectual. influen înd rezultatele activit ii economice. excursii. cicloturism.

CON INUTUL I OBIECTIVELE SPORTULUI PENTRU TO I ÎN CADRUL ÎNV MÎNTULUI COLAR 6.1. independent sau organizat. pentru a participa din plin la îndeplinirea cu succes a sarcinilor economice. Totodat . sarcinile ce revin sindicatelor. care s îmbine . asocia iilor. turismul i sportul de mas in vederea men inerii st rii de s n tate. CAPITOLUL 6. federa iilor cluburilor sportive din întreprinderi i institu ii i conducerilor unit ilor economice pe linia cre rii condi iilor. diferite exerci ii fizice. pus în slujba s n t ii oamenilor muncii i intereselor economice ale rii. metodele i mijloacele ce le prezent m în aceast lucrare sînt rezultatul studiului i experimentelor efectuate în mai multe unit i economice cu specific diferit de activitate. Prin aceast lucrare autorii i-au propus s eviden ieze rolul i importan a social a educa iei fizice i sportului de mas . c ile. sociale i de educa ie care stau în fa a întregului popor în perioada pe care o str batem. s pun la dispozi ia sindicatelor. Concluziile. federa iilor i cluburilor sportive din întreprinderi i institu ii metodologia organiz rii. Cerin ele privind realizarea principiului de înt rire a s n t ii coala i organiza iile extra colare î i îndreapt întreaga lor activitate spre realizarea normelor i programelor de educare a unui om nou. Formele de organizare.de mas . metodele i mijloacele de îmbun t ire i rentabilizare a con inutului activit ii de educa ie fizic i sport. c lirii organismului i cre terii capacit ii de munc . con tientiz rii i antren rii masei de oameni ai muncii de a practica sistematic. asocia iilor.

Sub acest raport se eviden iaz trei etape . Sarcini In conformitate cu scopul general al sistemului na ional de educa ie fizic . la terminarea colii medii.armonios bog ia spiritual . puritatea moral i perfec iunea fizic . De aceea. utilizate în afara planului de înv mînt al colii. care contribuie la organizarea petrecerii timpului liber într-un mod civilizat i la înt rirea s n t ii. Acest scop se concretizeaz dezvoltare ontogenetic în raport cu particularit ile etapelor de i cu etapele înv mîn tului colar mîntul de specialitate. nivelul de preg tire fizic multilateral necesar viitoarelor forme de activitate importante din punct de vedere social (înv productiv . precum i a colilor tehnice profesionale. Educa ia fizic este prezent în toate planurile de înv institu iilor de stat care asigur înv mîntul mediu (de cultur speciale). serviciul militar). de baze pentru tinerii turi ti i de alte institu ii care satisfac nevoile copiilor i tineretului în ceee ce prive te sportul. familie i opinia public în educarea copiilor i tineretului. Unul din factorii de baz ai dezvolt rii multilaterale a omului este educa ia fizic . Una din condi iile esen iale ale dezvolt rii educa iei extra colare a fost crearea unei re ele vaste de coli sportive pentru copii i tineret. Rolul important i locul educa iei fizice în sistemul instruirii generale a copiilor i tineretului de vîrst colar sînt stabilite prin legisla ia Republicii mînt ale tuturor general i Moldova. în perioada colar trebuie s se asigure în fiecare etap de vîrst o perfec ionare fizic consecvent i pe aceast baz s se garanteze. Normative legale prev d colaborarea dintre coal . Mijloacele culturii fizice i sportului sînt incluse printre mijloacele de baz ale educa iei. în activitatea colii i a organiza iilor extra colare i se acord o aten ie din ce în ce mai mare. munca a elevilor corespunz tor acestora (în linii mari). inclusiv în domeniul educa iei fizice.

de la 15 la 17 18 ani (clasele IX X ori XI ale colii medii sau perioada de colarizare în colile medii tehnice sau speciale). îmbog irea experien ei motrice prin înv area de noi ac iuni motrice prev zute de programa colar prin specializarea ini ial în ramurile de sport alese. c rei înva pe elevi colii" i sarcinile instruirii fizice. militar-aplicative etc). pornind de la nivelul crescînd al posibilt ilor func ionale ale organismului i condi iile de trecere a normelor stabilite în curriculum de educa ie fizic în coala medie.) . s riturilor în lungime i în l ime etc. de la 10 la 15 ani (clasele IV VIII). respectiv: . aducerea . formarea priceperilor de a le aplica în condi ii complicate. la vîrsta colar mare însu irea aprofundat a tehnicii ac iunilor motrice în coala medie. se dirijeze diferen iat d iferitele mi c ri i s le coordoneze. l rgirea fondului i incluse în curriculum de educa ie fizic deprinderilor motrice sportive i nemijlocit aplicative (turistice. însu irea formelor accesibile ale tehnicii exercii ilior aplicative i a anumitor ramuri de sport (formele ini iale ale tehnicii sprintului în atletism. inînd seama de logica i mîntului colar i de posibilit ile elevilor de vîrste diferite. alerg rii de cros.consolidarea i perfec ionarea priceperilor i deprinderilor c p tate în perioada pre colar .la vîrsta colar mic . completarea lor pe baza exerci iilor de gimnastic . principalele grupe de sarcini care se rezolv în aceste etape în procesul de educa ie fizic concretizarea lor pe etape constau în urm toarele : Prima grup de sarcini general a înv prevede : a) transmiterea cuno tin elor accesibile din domeniul culturii fizice sportului i însu irea acestora de c tre elevi.mari : de la 7 la 9 ani (clasele I III ale colii elementare). În ansamblu. .la vîrsta colar medie perfec ionarea priceperilor i deprinderilor motrice dobîndite în etapa precedent .

În func ie de etapele dezvolt rii ontogenetice a elevilor se prevede : -c lirea organismului. c) formarea i consolidarea deprinderilor (adic a deprinderilor care contribuie la respectarea regulilor igienei per sonale i sociale). înt rirea s n t ii. executarea normelor. . a aptitudinilor de coordonare i mai ales de vitez (în primul rînd a celor ce nu sînt legate de rezisten forme nestandardizate) .priceperilor i deprinderilor motrice însu ite anterior pîn la gradul de perfec iune. propriu-zise) unei capacit i atingerea care s permit coala medie. printre care : -la vîrsta colar mic asigurarea dezvolt rii multilaterale a calit ilor fizice. radia ia solar etc. conform curriculumului de educa ie fizic în coala medie. inclusiv cre terea rezisten ei generale a acestuia fa de ac iunea unor factori care se accentueaz treptat.educarea aptitudinilor fizice. educarea multilateral a aptitudinilor fizice. influen ele de temperatur ale mediului ambiant. pîn la deprinderile autocontrolului sistematic asupra st rii organismului in timpul lec iilor. de la o etap la alta. calit i cu de accentuarea vitez -for i de asupra lucru în regim de vitez i se manifest în ac iuni motrice de preponderent (nelegate rezisten ei de cu influen elor eforturile caracter maxime aerob . de la deprinderile de men inere a cur eniei corpului i p strarea în ordine a echipamentului sportiv. A doua grup de sarcini pe linia contribu iei la formarea armonioas a organismului în cre tere. la vîrsta a colar medie asupra de acela i unor for lucru. . cum sînt oboseala fizic . incluse în curriculum de educa ie fizic în .

for . educarea calit ilor volitive. Fiecare din aceste sfere se caracterizeaz . moral . intelectual . formarea bazelor ei etice. în special. ca laturi ale unui proces i în institu iile extra colare. y în organiza iile care realizeaz educa ia extra colar . precum i de preg tire în vederea activit ii ob te ti în calitate de organizator sportiv.la vîrsta colar mare asigurarea unui grad înalt de dezvoltare a de diferite tipuri calit ilor fizice (coordonare. A treia grup de sarcini ce decurg din interdependen a dintre educa ia i de munc . y în condi iile vie ii de familie. vitez .. sarcinile privind asigurarea motiva iei necesare a activit ii de cultur fizic i sportive (nevoilor i intereselor). a greut ii corpului etc). vitez -for . Dintre acestea fac parte. instructor i arbitru sportiv (la vîrsta colar mai mare). e stetic instructiv-educativ unitar care se realizeaz în coal O serie de astfel de sarcini se rezolv nemijlocit în procesul de educa ie fizic . de obicei. care s permit executarea normelor incluse în curriculum de educa ie fizic în coala medie. De importan mînt care alc tuiesc sistemul înv mîntului mediu colar se organizeaz în . c) formarea (în special la vîrsta colar mic ) i consolidarea (în etapele urm toare) a inutei corecte în diferite condi ii de activitate mo tric i corectarea anumitor particularit i ale conforma iei corpului (a volumelor musculare. fizic . dac este nevoie de a a ceva. printr-o varietate de forme concrete de alc tuire a lec iilor de exerci ii fizice. rezisten etc). Forme de organizare Educa ia fizic a copiilor i tineretului de vîrst general în trei sfere : y în institu iile de înv general .

În cadrul acestora se rezolv principalele sarcini instructiv-educative. jocurilor. Concretizarea principiilor generale . a orelor de activitate dup planul de lucru al sec iilor sportive colare general . executarea temelor pentru acas la educa ia fizic ). jocurile de mi care i întrecerile de amatori (la domiciliu). a antrenoru luiinstructor. a c ror utilizare se prevede de la vîrsta colar mic (de exemplu. plimb ri. înviorarea igienic de diminea în condi iile vie ii de acas . O completare indispensabil a lec iilor o constituie formele de activitate în afara lec iilor. activit i de unul singur pentru însu irea exerci iilor fizice înv ate la lec iile colare. minutul de cultur fizic " sau pauzele de cultur fizic în procesul de preg tire a temelor pentru acas .primordial sînt formele de tipul lec iilor colare (lec iile de educa ie fizic din coal etc). a concursurilor. Organiza iile i institu iile extra colare î i desf oar munca de educa ie fizic : y sub forma întrecerilor i în afara lor. Educa ia fizic a elevilor în familie se realizeaz cel mai adesea în forme ca : gimnastica igienic de diminea . y sub forma întrecerilor de mas . jocurile de mi care spontane. sub conducerea nemijlocit a profesorului de educa ie fizic . cu un contingent constant de elevi . stare a s n t ii i nivel de preg tire. excursiilor i de altor activit i din afara lec iilor. excursii i b i la trand cu p rin ii etc. a jo urilor i distrac iilor sportive în recrea iile mari i în programul zilei colare prelungite. În institu iile de înv mînt mediu. activitatea de educa ie fizic se organizeaz sub forma lec iilor obligatorii de educa ie fizic înv (dup planul de mînt). precum i sub forma gimnasticii i al grupelor de preg tire fizic dinaintea începerii lucrului didactic. a pauzelor de cultur fizic . contingent schimb tor de copii diferite vîrste. ou un.

a c ror componen se specializeaz doar treptat. Preg tirea fizic multilateral a tinerei genera ii nu exclude. 2. sportiv etc). Dar chiar dup sportive la vîrsta copil riei. Pentru înf ptuirea consecvent a acestor sarcini este nevoie. S se lege organic aplicarea mijloacelor educa iei fizice^a elevilor de educa ia lor intelectual . ceea ce serve te i ca una din premisele sau alta de activitate (de armonioase hot rîtoare ale specializ rii cu succes într-o form produc ie. este necesar s ne con-ducem dup o serie de cerin e. preg tirea sportiv etapa sa de început. trebuie s includ exerci ii fizice variate. de elevi i condi iile de lucru. S se porneasc de la însemn tatea primordial a unei largi preg tiri fizice generale în raport cu specializarea. în care se concretizeaz aceste principii în concordan cu particularit ile contingentului. Preg tirea sportiv . pe lîng toate celelalte. Cerin ele privind realizarea principiului dezvolt rii multilaterale armonioase a individului Rolul de frunte al acestui principiu în educa ia fizic a copiilor i tineretului de vîrst colar este exprimat în ansamblul sarcinilor de baz urm rite în aceast verig a sistemului de educa ie fizic . de urm toarele : 1. în condi ii. Preg tirea fizic general a copiilor de vîrst colar este principala garan ie a dezvolt rii lor fizice multilaterale i a instruirii fizice. . dominant trebuie s multilateralitatea educa iei calit ilor fizice i l rgirea sistematic a fondului de priceperi i deprinderi motrice dobîndite. în anumite i chiar speciali-zarea sportiv . în func ie de alegerea i precizarea obiectului începerea specializ rii r mîn orientarea c tre perfec ion rii sportive aprofundate.Transpunînd în activitatea de educa ie fizic a copiilor i tineretului de vîrst colar principiile generale ale sistemului sovietic de educa ie fizic .

în procesul de educa ie fizic . 3. care se poate transforma.Cercet rile speciale i practica au confirmat c elevii care se prezint bine la lec iile de educa ie fizic i activeaz în cadrul sec iilor sportive ale colectivului colar î i însu esc de obicei bine materiile de cultur general . elevii cap t practic o reprezentare plastic vie despre însemn tatea ac iunilor comune bine închegate. educarea unei atitudini pline de grij fa de valorile materiale puse la dispozi ie pentru activitatea aceasta contribuie la rezolvarea înaltelor sarcini ale educ rii atitudinii socialiste fa de avutul ob tesc. copiii molatici. dispun de o înalt capa-citate de lucru didactic . posibilit ile favorabile form rii bazelor etice necesare ale comport rii. r mîn adesea în urm în ceea ce prive te dezvoltarea psihic . într-o pasiune atotcuprinz toare". în scopul educ rii perseveren ei. S se utilizeze permanent i pe deplin. Practicînd în colectiv jocurile de mi care. curajului i a altor calit i voitive. i dimpotriv . S. dup expresia lui A. . elevii trebuie adu i de la re -prezent rile ini iale. Aceasta s-ar reflecta negativ nu nu-mai asupra interesului pentru înv tur în general i a dezvolt rii psihice a elevilor. Bineîn eles. cît i în via a de toate zilele. care se mi c pu in. cele mai simple. Este necesar s se utilizeze i posibilit ile extrem de bogate pe care le prezint ac iunile motrice ale elevilor pentru dep irea dificult ilor mereu crescînde. ini iativei. turismul i îndeosebi sportul. nu trebuie admis preocuparea exagerat a c opiilor pentru formele de exerci ii fizice preferate. a disponibilit ii de a îndeplini regul ile convie uirii socialiste . fermit ii. Makarenko. despre spiritul tov r esc. despre normele i regulile moralei comuniste pîn la o în elegere mai complex . mai adînc i la respectarea lor atît în practicarea exerci iilor fizice. s se formeze o cultur estetic . ci ar putea d una chiar i dezvolt rii fizice. gimnastica. Totodat . Pornind de la con inutul i condi iile organiz rii diferitelor forme de lucru pe linia educa iei fizice.

14 15. Totodat . Trebuie s se ac ioneze în sensul dorit asupra proceselor dezvolt rii func ionale a organismului. cur enia i elegan a adecvat a costumului sportiv. ordinea la locurile de desf urare a activit ii toate acestea pot i trebuie s slujeasc educa iei estetice. 10 11. 12 particularit ile lor de vîrst în diferitele etape ale dezvolt rii (7 13. Acurate ea. de a fi lupt tori principiali împotriva a tot ce contravine adev ratelor norme etice i estetice. pe exemplele unei tehnici sportive perfecte i în general a tehnicii exerci iilor fizice. în manifest rile sentimentului datoriei i r spunderii. precizia i ritmicitatea execut rii în comu n a exerci iilor. plasticitatea ridicat a organismului în aproape toate etapele acestei perioade de dezvoltare ontogenetic impun respectarea minu ioas a principiului înt ririi s n t ii în procesul de educa ie fizic . volumului i intensit ii activit ii motrice a elevilor cu 9. 16 17 18 ani). Gusturile estetice ale copiilor se formeaz . aprecia corect. este necesar : 1. inclusiv împotriva înc lc rilor normelor eticii sportive. în spe . o inut corect . în a a fel . a unui regim de via s n tos etc. a regulilor sociale de comportament. în calit ile pozitive ale sportivilor.Tot atît de important este s se utilizeze posibilit ile pe care ni le pun la dispozi ie cultura fizic i sportul pentru educarea aptitudinii de a vedea. Cerin ele privind realizarea principiului de înt rire a s n t ii Caracterul proceselor fire ti de formare i cre tere al organismului copiilor de vîrst colar procese care nu se încheie la aceast vîrst . precum i cu particularit ii lor de sex. sim i. în special. Aceasta nu înseamn c trebuie s se adapteze" în mod pasiv con inutul i metodica lec iilor la nivelul manifest rilor func ionale atins în mod firesc. S se asigure o strict concordan a con inutului. la justa valoare comportarea irepro abil în diferitele situa ii care survin în practicarea exerci iilor fizice. este deosebit de important s se educe necesitatea i capacitatea de a participa activ la crearea i afirmarea valo rilor estetice în sfera culturii fizice i sportului.

mai rezisten i. în cadrul organiza iilor extra colare.încît s se asigure tempourile lor optime. ceea ce constituie baza unei s n t i depline. În acela i timp. Desf urarea vie. o influen pozitiv asupra dezvolt rii calit ilor fizice la vîrsta copil riei o exercit eforturile cu caracter alternativ. în l imea. Necesitatea crescut a copiilor de a se mi ca poate fi satisf cut prin organizarea ra ional a practic rii exerci iilor fizice nu numai în coal . copiii cresc mai repede. ci i în familie. N. cu momente pronun ate de manifest ri de vitez . se dezvolt mai bine. îi stimuleaz la activitate dinamic . Dup cum au demonstrat numeroase cercet ri. circumferin a toracic . cu condi ia s fie minu ios dozate. N. înc de la vîrsta de 10 12 ani pot fi utile i exerci iile fizice cu o durat destul de mare. cu condi ia obligatorie a înt ririi s n t ii i prevenirii abaterilor nedorite (de exemplu. s se înt reasc grupele musculare relativ slabe. Emo iile pozitive izvorîte din practicarea exerci iilor fizice au de asemenea o mare înrîurire asupra înt ririi s n t ii.). i al ii). Este bine cunoscut faptul c influen a formativ a exerci iilor fizice se manifest în cea mai mare m sur asupra sistemelor i func iilor organismului în cre tere. Makarov i colab. s se niveleze întîrzie rile îa dezvoltarea unor calit i fizice). captivant a lec iilor le creeaz copiilor bun dispozi ie. la copiii care practic în mod sistematic exerci iile fizice se îmbun t esc substan ial indicatorii dezvolt rii fizice (în special greutatea. Conform unor date ale cercet rilor (N. d e exemplu alergarea cu intensitate moderat pîn la 30 min (A. optimizeaz însu i comportamentul lor. devin mai s n to i. manifestarea unor emo ii negative . s se previn sau s se corecteze la timpul potrivit deficien ele inutei. Datorit volumului suficient al activit ii motrice. Iakovlev cu colab. în schimb. capacitatea vital . productivitatea sistemului cardiovascular etc).

de ase-menea. S se asigure un control medical-pedagogic sistematic asupra st rii în mare m sur efectul general al educa iei fizice de s n t ii. cu utilizarea condi iilor igienice i a factorilor naturali de c lire. mînia etc). Ad ugînd la toate acestea indicatorii exerci iilor de control. de efectul nefav orabil în sine. în afar d un toare i s n t ii copiilor. Cu ajutorul mijloacelor culturii indispensabil asigur rii unui mod de via . Caracterul periodic i con inutul controlului medical în coal sînt reglementate de norme i instruc iuni speciale. observa iile pe etape i observa iile curente asupra desf ur rii lec iilor i înrâuririi mijloacelor educa iei fizice în coal i în afara ei. ceea ce permite ca eforturile s fie adecvat dozate. Pe baza datelor ini iale asupra st rii s n t ii. se ob ine informa ia n ecesar pentru structurarea ra ional a procesului pedagogic. a dinamicii indicatorilor dezvolt rii fizice i a gradului de preg tire fizic a copiilor. pe criterii medicale : de baz . s se ob in un efect optim pe linia înt ririi s n t ii. fiind un factor s n tos. a indicatorilor dezvolt rii i preg tirii fizice.(mîhnirea. preg titoare i special . este S se m reasc efectul exerci iilor fizice asupra înt ririi s n t ii obi nuirea sistematic prin a elevilor cu un regim ra ional de activitate i odihn . elevii se împart în trei grupe. teama. Orientarea de cultur fizica i cea de int rire a s n t ii i recreativ Utilizarea orientat a mijloacelor culturii fizice în condi iile vie ii zilnice a oamenilor muncii i în organizarea odihnei s n toase (în zilele de odihn timpul concediilor) prezint i în o mare însemn tate social . Ace ti factori i condi ii determin înt rire a s n t ii. Controlul medical-pedagogic include. în conformitate cu aceasta se stabilesc recomand ri diferen iate privind utilizarea mijloacelor educa iei fizice.

în via a cotidian a oamenilor muncii p trund tot mai mult plimb rile. Cultura fizica in condi iile vie ii cotidiene In via a de toate zilele. la stadion etc). aceasta îndepline te diferite func ii : diminea a (imediat dup somn) contribuie la o mai rapid trecere a organismului de la starea de somn la o stare de dinamism activ. Dealtfel. In regimul zilei unui om adult trebuie s se rezerveze timp pentru efectuarea gimnasticii igienice de mai multe ori. ci i mul i ani de via . a procedurilor de c lire i prin optimizarea regimului activit ii casnice i al odihnei conform cu cerin ele igienei. regim care contribuie la profilaxia bolilor i îndep rteaz reducerea capacit ii de lucru datorit înaint rii în vîrst . condi ii optime pentru refacerea capacit ii de lucru i înt rirea s n t ii. Oamenii suficient preg ti i din punct de vedere fizic pot executa gimnastica . Complexe de gimnastic zilnic de diminea de tip general se transmit i la radio. reprezint un element extrem de important al culturii fizice în via a cotidian . A. alte exerci ii fizice contribuind toate la înt rirea s n t ii care se execut în pauzele relativ scurte din programul zilei sau în timpul special rezervat pentru aceasta (cu deplasare la parc. Bogomole . în timpul zilei previne sau îndep rteaz oboseala. se asigur un regim de via motric i general corect din punct de vedere igie nic. executate ou regularitate. cultura fizic se utilizeaz de cele mai multe ori sub forma exerci iilor de gimnastic igienic . Paralel cu aceasta. în timpul liber. alerga-rea. în aceast privin . înotul. 10 15 min cheltuite în fiecare zi pentru practicarea gimnasticii nu asigur numai vioiciunea. cultura fizic se leag organic cu igiena social . de i este de scurt durat . înainte de culcare favorizeaz un somn normal. individual sau sub îndrumarea instructorului. la bazin.fizice se creeaz . necesar pentru func ionarea normal a organismului. asigurînd odihna activ . mersul pe schiuri. Dup cum scria academicianul A. Gimnastica igienic . a metodistului.

de obicei. practic. efor-tul. cu condi ia s nu sufere de boli care contraindic aplicarea acestui mijloc al culturii fizice. aproape c nu are efect de antrenament. ziua sau seara înainte de culcare. în partea obligatorie a regimului de mi care cotidian . În func ie de vîrst i de nivelul de preg tire fizic . Pentru majoritatea oamenilor s n to i se recomand plimbarea pe jos cu o vitez de 6 7 km pe or . iar cele pe biciclet pîn la 20 km (la început cu vitez redus . solicitarea se regleaz prin lungimea traseului i viteza de deplasare. în cadrul regimului zilei.de diminea cu eforturi destul de mari. Orele cînd se practic alergarea. practic s n tos. se aleg . greut i. Mersul cu viteza de 5 6 km pe or activeaz moderat activitatea sistemelor cardiovascular i respirator. Mersul cu o vitez de 3 km pe or la un om adult. s se alerge cîte 3 5 km zilnic sau la dou zile. durata alerg rii poate fi m rit . cu schiurile. pe jos. Se poate alerga oriunde exist condi ii pro-pice. la care pot ad uga exerci ii cu îngreuieri suplimentare (haltere. pe biciclet . tuturor oamenilor. Plimb rile este de dorit s fie incluse. în acest caz. pentru men inerea func ion rii normale a sistemelor cardiovascular i respirator este suficient. Alergarea de înt rire a s n t ii este accesibil . Plimb rile pe schiuri se recomand s ajung treptat pîn la 15 km. extensor etc). lungimea traseului oscileaz între 2 i 10 km. apoi moderat ). pe lîng gimnastica igienic . Plimb rile se pot efectua pe drumul c tre locul de munc i spre cas . Gimnastica dinaintea somnului trebuie s se încheie neap rat cu exerci ii de respira ie i deconectante. Pe m sura cre terii gradului de antrenament al organismului. în p dure. factor important de contracarare a hipodinamiei din via a cotidian i din produc ie. Dealtfel. dar este mai util s se alerge în parc. Este un mijloc excelent de îmbun t ire a activit ii vitale a sistemelor cardiovascular i respirator. care aduc organismul într-o stare de calm. De mare popularitate se bucur în ultima vreme alergarea de înt rire a s n t ii.

de obicei. Metodica lec iilor practice în grupele de s n tate se caracterizeaz p rin utilizarea cu prec dere a metodelor exerci iului riguros standardizat. la 1 min dup încheierea alerg rii. la 3 min cu 30%. paralel cu practica.individual. trebuie s se creeze posibilitatea derog rilor individuale de la parametrii stabili i cu privire la volumul i intensitatea exerci iilor (durata lor. S. Nesterov). mai ales la început. la bazele sportive i în centrele de odihn cu caracter ob tesc. tempoul etc. Se consider bun reac ia sistemului cardiovascular cînd frecven a pulsului. de vîrsta. Plimb rile i alerg rile de înt rire a s n t ii se recomand a fi practicate pe orice vreme. Din con inutul activit ii. în scopul c lirii organismului (iarna. dup 5 min cu 50% i dup 10 min cu 70 75"/o din cea maxim . iar celor predispu i la îngr are Un num r tot mai mare de oameni de vîrst adult doresc s activeze sub conducerea unor metodi ti cu experien în cadrul unor grupe de s n tate. sexul i nivelul de preg tire fizic ale celor ce doresc s activeze în cadrul lor. dar este mai potrivit ca aceasta s se petreac diminea a sau în a doua jum tate a zilei. respira ia . înregistrat în primele 10 s dup terminarea alerg rii (dup V. la temperaturi nu mai sc zute de minus 12 15°). nu prea tîrziu îns .) în func ie de starea subiec ilor. Exerci iile fizice se aleg în primul rînd dup efectul lor tonifiant i fortifiant general. Semnele cele mai evidente i u or reperabile în leg tur eforturilor aplicate sînt. Astfel de grupe se înfiin eaz în colectivele de cultur fizic . face parte i teoria. Celor ce sufer de insomnie li se recomand s fac plimb rile i dup masa de prînz. scade cu 20%. Grupele se alc tuiesc inîndu-se seama de starea s n t ii (pornind de la concluziile medicului). oboseala fizic u oar cu accesibilitatea i pl cut . gradul relativ redus de cre tere a acestora. num rul de repet ri. dozarea minu ioas a eforturilor. seara. în reglarea eforturilor.

întreceri deschise etc). instruirea activului voluntar. excursiile legate de activitatea motric . distrac ii cultur fizic sportive. senza ia de satisfac ie. De locul pe care îl ocup cultura fizic în bugetul de timp liber depinde în mod hot rîtor utilitatea folosirii acestui timp atît pentru normalizarea i îmbu-n t irea st rii s n t ii oamenilor. anun ar ea din timp a participan ilor etc). o u oar transpira ie. sînt foarte variate i diversificate. cît i pentru însu irea valorilor culturale (tocmai în acest sens se vorbe te de odihn eficient sau ineficient ). Toate acestea trebuie luate permanent în considera ie. amenajarea i utilarea locurilor respective.liber . norm ri i corecte care s nu contravin cerin elor elementare metodice i igienice a eforturilor i a preg tirii bine gîndite (elaborarea planului de desf urare a activit ii. Lec iile în grupele de s n tate se desf oar de 2 3 ori pe s pt mîn cîte o or (sau ceva mai mult). Utilizarea mijloacelor culturii fizice În zilele de odihni i în timpul concediului. Acestea sînt execursiile turistice în zilele de odihn i în timpul concediilor. ac iuni de i sportiv cu caracter de mas (incluzînd jocuri de mi care. mijloacele culturii fizice i sportului sînt din ce în ce mai mult folo-site ca factori de refacere dup productiv . moderat accelerat . Formele tonifiante i recreative de organizare a timpului liber. de înt rire a s n t ii i organizare judicioas activitatea i pl cut a timpu-lui liber al oamenilor muncii. care se bazeaz în întregime sau în mare m sur pe utilizarea mijloacelor culturii fizice. Se în elege c toate acestea cap t un rol considerabil în înt rirea s n t ii oamenilor numai cu condi ia alegerii iudicioase a exerci iului. .

care au dobîndit o popularitate din ce în ce mai mare.La organizarea majorit ii ac iunilor i manifest rilor cu caracter de mas pe linia culturii fizice i înt ririi s n t ii se va avea în vedere ca acestea s fie astfel concepute încît s ofere o larg posibilitate de alegere a activit ii în func ie de înclina iile individuale . acesta s fie relativ redus. urm toarele : Gimnastica de diminea : 20 30 min pe zi. de exemplu. de asemenea. de odihn activ . repartizarea timpului pentru activitatea motric u urin i odihn . limit ri ale efortului (prin alegerea traseului corespunz tor în excursii. . în ansamblu. al întreprinderilor. lipsa de omogenitate în ceea ce prive te vîrsta i nivelul de preg tire. Exist tabere de 1 2 zile (pentru zilele de odihn ) i de mai multe zile (pentru perioada concediului de odihn ). Taberele pentr u fortificarea s n t ii. Posibilit ile cele mai favorabile pentru utilizarea ra ional a mijloacelor i metodelor educa iei fizice în zilele de odihn i în timpul concediilor se creeaz în taberele pentru înt rirea s n t ii. astfel. atît unele cît i altele putînd s fie de var i de iarn . Via a în taberele de înt rire a s n t ii se organizeaz în mare m sur pe baz de autoservire i este sub ordonat totodat unui regim general ra ional.) sînt preg tirea fizic prealabil i avizul med icului. preventorii i case de odihn . s nu provoace oboseal accentuat . excursii de lung durat cu regim de mers sever. se creeaz în sînul asocia iilor sportive voluntare. trebuie s se in seama de componen a în continu schimbare a participan ilor. Condi ii obligatorii pentru participare la ac iuni în care sînt posibile eforturi mari (crosuri. alegerea unor exerci ii fizice ce pot fi dozate cu etc. sta ionare i mobile (turistice).) pentru ca. procedee de c lire i alte ac iuni igienice i de cultur fizic . Trebuie s se prevad . institu iilor locale. în programul zilei sînt prezente forme de practicare organizat a exerci iilor fizice. concursuri de for etc. Formele de activit i i repartizarea timpului pentru diferitele componente ale regimului zilei într-o tab r de 24 de ore pot fi.

In aceast activitate sînt atra i speciali ti i un activ voluntar larg. Munc voluntar ob teasc de amenajare a taberei : 1 or pe zi. Toaleta. în procesul de organizare a timpului liber trebuie s se prevad formare a unui mod de via INTRODUCERE i sarcini ce decurg din elul general de s n tos i de dezvoltare mltilateral a individului. Privind problema orgaraz rii s n toase a timpului liber al oamenilor muncii ca o chestiune de mare importan social . societatea socialist îi acord cea mai mare aten ie. Alimenta ia : IV2 ore pe zi. cur enia : 1 or pe zi. Excursii turistice : 2 3 excursii pe serie. Somnul de noapte : 8 ore din 24.Preg tirea fizic general (inclusiv concursurile) : cîte 2 C lire i b i : 2 ore pe zi. i sportul : 12 ore pe serie. precum i ideile conceptuale. Ac iuni culturale de mas cu caracter general: 2 ore pe zi jocuri i distrac ii la alegere : 2 ore pe zi. Timpul care se planific individual : 2 ore pe zi. p rerile. Pa-ralel cu sarcinile de refacere i înt rire a s n t ii. inclusiv ale . În prezentul act se utilizeaz realiz rile na ionale în domeniul culturii fizice i sportului. realiz rile tiin ifice. Informare politic : 20 30 min pe zi. experien a i practica reflectat în actele normative interna ionale. Prelegeri i colocvii privind cultura fizic 3 ore pe s pt mîn .

elaborînd i implementînd în comun cu organiza iile locale politica de cultur fizic observ o tendin i sport. Educa ia fizic este un mecanism universal de întremare a popula iei. i sport este o component important în politica i sportul cu mijloace Grija fa de cultura fizic social a statului. . asupra problemelor dezvolt rii culturii fizice i sportului. iar în raioane i sate ± consiliile locale. societ ii civile etc. contribui la dezvoltarea i fizic armonioas a tuturor na ionalit ilor din Republica Moldova. Cultura fizic etic minimale i efect maximal poate. autorit ilor publice centrale i locale. obiectivele. form de auto -realizare i dezvoltare. Prezenta Concep ie define te scopul. Se mizeaz pe faptul c documentele elaborate vor constitui suportul organiza ional pentru promovarea în Republica Moldova a unei politici eficiente i clare în domeniul dezvolt rii culturii fizice i sportului. în primul rînd în municipii i ora e.organelor i subdiviziunilor specializate din Consiliul Europei i Organiza ia Na iunilor Unite. principiile i mecanismele politicii de stat în domeniul culturii fizice i sportului. c de dezvoltarea culturii fizice i sportului în diferite unit i administrativ-teritoriale. Comitetul pentru Dezvoltarea Sportului al Consiliului Europei (CDDS) constant de cre tere a rolului social al culturii fizice i de sportul de performan care reflect schimb rile sportului. a interesului fa fundamentale în cultura conte mporan . Practica mondial ne demonstreaz . cheltuind în aceste scopuri 1 -3 % din bugetul anual total. Domeniul culturii fizice i sportului exercit în societate o func ie social de prim importan i cuprinde toate categoriile de vîrst ale popula iei. Obiectivul principal al elabor rii concep iei este sensibilizarea factorilor de r spundere. se ocup organele municipale/or ene ti. institu iilor de specialitate. a politicienilor. într -un termen scurt. precum i mijloc de combatere a fenomenelor antisociale. Poten ialul social al culturii fizice i sportului trebuie folosit maximal pentru prosperarea societ ii.

2 litri de singe pe minut. cel mai putern ic muschi al omului este limba?  Nu te poti sinucide tinandu-ti respiratia? . adica 2000 litri pe zi?  Moartea survine in aproximativ 10 zile fara somn si in cateva saptamani fara mancare?  Viteza aerului expirat in cazul unui s tranut poate depasi 160 km/ora?  Daca ramaneti orb de un ochi. pierdeti doar 1/5 din capacitatea de a vedea dar nu mai puteti vedea in profunzime?  Femeile clipesc de 2 ori mai des decat barbatii?  Unghiile degetelor de la mana cresc de 4 ori mai repede ca ung hiile degetelor de la picioare?  Oamenii sunt singurele animale care plang cu lacrimi?  Este imposibil sa stranuti cu ochii deschisi?  In fiecare luna creste un nou strat de piele?  Stomacul produce un nou strat de mucus la fiecare 2 saptamani?  Inima creaza suficienta presiune ca sa poata arunca sange la o dista nta de 10 metri?  Pastrand proportiile. iar ritmul cardiac poate sa se dubleze si chiar sa se tripleze?  Rinichii filtreaza 1. Curiozit i  Cele mai bune performante ale memoriei sunt atinse între 15 si 25 de ani?Dupa anumite estimari. cantitatea de singe ce trece prin inima creste cu 10-35%. 50% din informatia primita se uita dupa o ora si 80% dupa o luna?  In timpul unui efort fizic.La elaborarea Concep iei au participat speciali ti în domeniu. reprezentan i ai Guvernului Republicii Moldova i ministerelor de resort.

 Rinichii consuma 8% din oxigenul utilizat de organism in repaus?  Viteza de conducere a impulsului nervos atinge 120m/s in fibrel e nervoase mielinizate si doar 2 m/s prin cele nemielinizate?  Secretam circa un litru de saliva pe zi si inghitim in mediu de doua ori pe minut?  Viteza de propagare a bolului alimentar in intestinul subtire este de 2 cm pe minut. 9 ore la 12 ani si 7 ore si jumatate la un om adult?  Urechea umana perce pe sunetele a caror frecventa variaza intre 20 si 20 000 hertzi(Hz)?  Corpul uman este compus din 206 oase?  Dureaza aproximativ 7 secunde pentru ca mancare a sa ajunga din gura in stomac?  Un fir de par poate sa sustina aproximativ 3 kg?  Dreptacii traiesc in medie cu 9 ani mai mult decat stangacii?  Daca clipiti cu un ochi. in colon el avanseaza 5 cm pe ora?  Ne schimbam pozitia de 30-40 de ori pe noapte?  Nevoile medii de somn sunt de 14-22 ore pe zi la un copil pina la o luna. miscati mai mult de 200 de muschi?  Ficatul indeplineste peste 5oo de functii diferite?  Durata vietii unei celule intestinale este de 12 ore  Durata de viata a unei celule a pe retelui stomacului e de 2 zile?  O celula din piele traieste 4 saptamâni ?  O celula nervoasa poate trai pâna la 60 de ani?  Copilul cunoaste 1200-2000 de cuvinte cand incepe scoala si 3000 -5000 cand o termina?  Femurul are o rezistenta la comp resiune mai mare decat betonul?  Inima unei femei bate mai repede decat cea a unui barbat?  Exista peste 1 miliard de bacterii pe talpa piciorului?  Pielea unei persoane normale cantareste de 2 ori mai mult decat creierul? . 13-15 ore la unul spre 1 an. 10-12 ore pina la 6 ani.

atunci nu put eti simti gustul acelui obiect?  Tusea produce un curent de aer care se poate deplasa cu o viteza de pana la 100 km/ora?  Dupa ce petreceti multe ore in fata calculatorului si va uitati la o foaie de hartie alba.5 cm. fosfor pentru 2200 de bete de chibrit?  Muschii cantaresc 40% din greutatea corpului?  Creierul uman contine 85% apa? . dar adultii au numai 206?  Firul de par din barba are cea mai rapida crestere?  Persoanele blonde au pa rul mai des decat cele brunete?  Amprenta limbii este unica?  Rolul amprentelor este de a asigura o mai buna prindere a obiectelor?  In fiecare ora o persoana pierde aproximativ 600.000 de cuvinte/zi in timp ce barbatii 2. grasime pentru 7 bucati de sapun. carbon pentru a face 900 de creioane. aceasta va aparea cel mai probabi l roz?  Exista in medie 100.000?  Exista persoane care nu au ampre nte?  Corpul uman contine suficient fier pentru a face o unghie de 7. Se secreta mai mult cerume n atunci cand sunteti speriati?  Pentru a sta in picioare sunt folositi peste 300 de muschi?  Daca saliva nu poate dizolva ceva.000 de fire de par pe capul unui om?  O celula sangvina are nevoie de 60 de secunde pentru a face un tur al corpului si a se intoarce in locul de unde a plecat?  Copiii se nasc cu 300 de oase.000 de celule ale pielii?  Asta inseamna aproximativ 50 de kg pierdu te pana la varsta de 70 de ani?  Intestinul subtire are 7 metri?  Rasul scade nivelul de stres si intareste sistemul imunitar? Un copil de 6 ani rade in medie de 300 de ori pe zi in timp ce un adult de 15 pana la 100 de ori?  Femeile spun in medie 7.

000.00 de km de vase de sange. sangele capata culoarea albastra  Sunt necesare aproximativ 200.  Organismul uman contine aproximativ cinci litri de sange.500 de litri de sange in timp de o ora.000 de km d e vase de sange in corpul uman?  Desi cantareste doar 2% din toata masa corporala.  In momentul primei respiratii un nou nascut trebuie sa inspire cam de cincizeci de ori mai puternic decat un adult. iar dupa terminarea copilariei 144 dintre ele s-au unit intre ele. Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore dupa moarte. De-a lungul vietii inima bate de aproximativ 2. este hioidul? El este situat la baza limbii si are rolul de a o sustine. O unghie ajunge la lungimea normala cam in 150 de zile. Dupa cateva ore de la nastere. .  O persoana obisnuita respira cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vietii  Muschiul ochiului este cel mai rapid din organism.  Un barbat obisnuit mananca in jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vietii pentru a mentine o greutate de 80 de kg.  Unghia degetului mijlociu creste cel mai repede. creierul foloseste 20% din oxigenul necesar corpului? 300 de milioane de celule mor in fiecare minut in corpul uman?  Femeile ard grasimile mai incet decat barbatii?  Toti bebelusii se nasc cu ochii albastri.700. Singurul os al corpului care nu este legat de alt os. Majoritatea oamenilor ajung pana la urma sa aiba ochi de alta culoare.  Atunci cand v-ati nascut aveati 350 de oase.  Singura data in istorie cand populatia lumii a fost in scadere a fost in 1347 cand in Europa a fost epidemie de ciuma neagr a?  Exista peste 70 km de fibre nervoase in pielea unui om?  Exista aproximativ 100. El se contracta in mai putin de o sutime de secunda.000 de ori.  Omul are aproximativ 76 000 de fire de par pe cap.  O persoana sub 30 de ani inhaleaza de doua ori mai mult oxigen decat una de peste 80 de ani. In corpul nostru sunt mai mult de 12.  Inima pompeaza mai mult de 3. culoarea se poate schimba.  Atunci cand tesuturile si organele sunt private de oxigen.  Cresterea creierului se opreste in jurul varstei de 15 ani.000 de incruntari pentru aparitia unui rid permanent deasupra sprancenelor.

 Copilul pana sa se nasca viseaza aproape tot timpul. Copii nascuti prematur vor visa mai mult la maturitate decat ceilalti.  O persoana rade in medie de circa 15 ori pe zi. .  Dintii unui om sunt tari aproape ca piatra. Inima femeii bate mai repede decat cea a barbatului.