FAMILIA DE ALBINE Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu aresens

. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si amodului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul . Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare sitrantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestoraeste variabil, osciland de la 10000 inperioada de iarna, pana la 40000-80000 invara. Au talia mai mica(12-14 mm), ogreutate de aprox. 100mg si aripile suntde aceeasi lungime cu abdomenul. In faptlucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultireafamiliilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mailung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutatede 250-280 mg. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib dinprimavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilorcrescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practicviata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cualbina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matcaincepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimultermic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matcadepune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matciiajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul luniiaprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare deingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foartemare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul segasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depunepeste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se

ajunge in situatia in care3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factorifavorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albineleconstruiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. Laurdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte dinalbinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numesteroi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva 1 destinatie.In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrulacesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinelenu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de ovreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multematci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce ladesfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsaintre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreazacele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternicea masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In modnatural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita dealbina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organismneuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand crestereanoilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largitpe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea catemperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici inperioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzescincinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele dinpartea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o"coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prinmiscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii intimpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii dedezvoltare : ou , larva , nimfa.Albina lucratoare : Inprima zi dupadepunere, oul stavertical in celula, adoua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceastaare forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita dealbinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fiehranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stauincolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese ogogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-aiese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca sialbina lucratoare. Diferenta este cadepunerea oului de catre matca se facein celule speciale numite botci si inmodul de hranire. Cand albinele sepregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in carematca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinelecladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoarece contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacireabotcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numaimodul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor seconsuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este ceamai mare(24 de zile). Activitatea, cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zileale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zilealbinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranescpuietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere sipolen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anumeintre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18zile cladesc fagurii.

5 mm si adancimea de 11-12 mm .asezam stupii pe locurile definitive. functie desistemul ales.Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. marimea stupinei si ingeneral tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Pe langanectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sauvegetala. frunzelesi in general toate resturile. Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor. albinele pazesc intrarea in stup. Daca inca mai este zapada pe vatra stupineieste recomandat sa intindem .curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii dealbine moarte si alte resturi .4 mm si adancimea de 10-12 mm .Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. trebuie sa stimulamefectuarea acestor zboruri de curatire.instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturilereci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup. auacumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceastaseparare singuri. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. adunam si inlaturam crengile. Intre a 18si a 21a zi de viata. Consumul de miere si pastura difera de lao perioada la alta. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albinalucratoare cu diametrul de 5. starea de sanatate. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. Fiecare fagure prezinta peambele fete mii de celule hexagonale. aerisesc stupul. celule de trantor cudiametrul de 6. Totusi pentru a nu crea confuzii. vom suprapune anul apicolcu cel calendaristic. cu mentiunea ca la aparitia unui culesabundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. De aceea in primele zilecalduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C). urmarind oigienizare totala. adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. iar in cele de trantor miere si mairar pastura. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acesteaar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de stareavremii)demaram primele actiuni : . celule de matca (botci) care auforma unei ghinde. In celulele delucratoare albinele pot depozita miere si pastura.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea.atunci polenul este hrana proteica(painea). Dupa aceastaperioada albinele devin albine culegatoare. primavarain stupina trebuie facute mai multe lucrari. urmarind ca urdinisurile sa fieorientate spre sud-est si albinele sa beneficiezede caldura soarelui . acestea se vor arde neaparat . LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cumsunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.

La deschiderea stupului constatam : .4-5 kg miere si bineinteles pastura. sa pastram o stare de igienaperfecta. In acest scop folosimurmatoarele rezerve: . aceasta delimitand compartimentul dehranire. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor dealbine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.5kg mierepe ambele fete. Inacest scop stuparii vor "stramtora cuibul".urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.prezenta matcii. dincolode ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere. daca puietul nuexista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana. Tot acum uniidintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijloculcuibului un fagure gol. bine cladit. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi.Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazicuratate. necesita sa avem ceva timp la dispozitiesi mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. ei fiindmarginiti de faguri cu miere si pastura . in ce privesterezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min. in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. reducemurdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.paie pe jos.prezenta hranei care exista in faguri. in cuib se lasa strict atati faguri cat potacoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare . Cuibul se aranjeaza catre peretele stupuluicare este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc. dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului . Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta. Tot in timpul acestui control. scoatem din stupi fagurii mucegaiti. sau incelulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au .proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem. Urdinisele se vor deschide larg iar capacelese vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. stiind ca o rama standard contine 3. reparate si dezinfectate.si pe cei ce contin multe celule de trantori. Toate aceste lucrari sunt decisive. Lucrareaeste foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte. pana cand tragemo concluzie corecta. operatiune dublata de o stramtorare acuibului. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara. cu pete de diaree. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nuorfanizati accidental familia. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in oricestupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. in carevom evalua starea familiilor de albine.

5 kg de pastura. miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem. Se descapacescaceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri degrosimea unui creion. bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. putand evitaaceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Estede dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.Aceasta este asigurata de pastura. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g. Concluzionand. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de mierecristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita. pana la aparitia culesului de polen.Amestecam cantitati egale de polen si miere. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele carecontin provizii. si care din motivul mentionat au ramas neconsumate.nevoie.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii . .. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si seomogenizeaza. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine dinambele margini ale ghemului. In primavara modurile de administraresunt: . apoi frecam fasiile in manapana la separare. administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.mierea in faguri. Cand nudispunem de acesti faguri.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alaturade fagurii cu miere.In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup. albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plinsi la nevoie prin completarile de primavara. se aflacate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. cat si cuserbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. cu miere descapacita inspatiu liber care tocmai a fost creat.Un kg de pastura se amesteca cu 0. albinele nu mai au acces decat la proviziile de pefata fagurilor unde se afla. Se introduc fagurii gauriti. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.. apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si mieresau pastura si miere. lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltareafavorabila a familiilor de albine. Asta se intampla din cauzaca odata format ghemul de iernare.750kg miere si se administreaza deasupraramelor sub forma de turtite proteice de completare. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de1. hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de larezerva. se poate folosi mierea diluata un pic. seprocedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. incalzita si apoiturnata in faguri goi.

La incalzirea timpului si in prezenta unui mic culeslargirea se poate face si cu un fagure artificial.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albinedoici . Dezinfectia se face cu scopulpastrarii sanatatii familiilor de albine.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare .Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: . propolis.conditiile interne si externe.o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Seadauga un fagure bine cladit. se introduc treptat alti faguri tinandseama de cresterea populatiei. dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. precum si caracteristicile biologice. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in cares-au mai crescut cateva generatii de albine. Acest fagure se aseaza dupa ultimulfagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta inmijlocul cuibului. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cupuiet. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. avand in vedere ca interventia stuparuluipoate face mult bine. printr-o hranire abundentase pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuibsunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica. de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim instup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleazaactivitatea matcii. Stupul multietajat. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite) este un factor favorizant. In principiu lazile se curata de resturi de ceara. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet. Acestea tin detemperatura externa. Prinlargirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cuprecadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire. pe carei-am curatat si dezinfectat. O casa curata inseamna eliminarea unorprobleme grave. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta.prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere. beneficiind .. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupacei cu pastura. apoi putand fi introdusi si faguri claditi incare nu a fost crescut puiet.Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (dindiferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. este aceea de ai stropi cuapa calduta sau miere diluata.

faneata. capabili sa valorificeresursele nectarifere. insa durata lor este scurta.de o constructie aparte se manuiete diferit..familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard..albinele se inghesuie la urdinis. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nuorice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. dintre care 8-9 cupuiet . La acest tip de stup largirea se face prininversarea corpurilor. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ! LUCRARI DE VARA IN STUPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteaptaroadele muncii lor.Conditiile necesare sunt : .speciile melifere infloresc abundent. In general culesurile sunt de mare intensitate. pentru a evapora apa din nectarulproaspat cules.albinele ventilatoare isi intensificaactivitatea. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca negandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp. dar marea multumire este ca albinele au hrana dinabundenta. zmeuris). Aceste culesuri pot fitimpurii (salcam.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa. de vara (tei. floarea soarelui) si tarzii. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiindnecesare. Recunoasterea unui cules .fagurii din cuib se inalbesc datorita faptuluica albinele alungesc celulele si capacescmierea. aparent fara o cauzaanume definita.familiile sa fie in stare activa. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. Pentru a uniformizaputerea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiileputernice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roiresau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : . Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce seexecuta in stupina..intensitatea zborurilor creste exponential. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile osa aveti in preajma primului cules major stupi puternici.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care oferaposibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal. depozitarea mierii sa fieasigurata si a caror volum se poate mari sau .pe inserat in stupina se simte mirosulcaracteristic al mierii. se constata ca instupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.

locul efectiv de amplasare a stupinei. prin imputernicirea lor cupuiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. ridicarea partiala a podisorului sauinlocuirea acestuia cu o sita . aceasta operatiuneprevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei . pot impedica pagubelece vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. apte biologic si genetic pentru performanta. floarea soarelui .inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere. posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (decidrumuri practicabile). In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.fanete. se practica deplasareastupinelor la masivele melifere. cu flora spontana si mai ales padurile de salcam potoferi cantitati importante de miere.Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. ventilatie etc. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivuluimelifer.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai .micsora. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spremasiv . La culesul de salcam.baza melifera. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului . Odata cu sfarsitulprimaverii. saucei care practica stuparitul pastoral. stupina se aseaza pe locuri insorite.pentru ca albinele saprimeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. in poienite saulocuri cu raritura de arbori. sepregatesc toate sistemele de fixare. Se vaavea in vedere ca stupii sa fie umbriti. artar. cu albina aferenta. obtin rezultate remarcabile. Daca nu seintervine ferm. Zonele cu salcii. acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoaretei. in care culesul incepetimpuriu. in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit oproductie pe masura. . sursele de apa si tot ce tine de locatiarespectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit. Deplasarea la sursele de cules se vaface de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel sinu perpendicular pe sursa. Alegem vetre de stupina la marginea padurilor. Formarea de noi familii si aplicareastricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.pot fi compromise.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. trebuind sane intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajmaculesului.generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar. existenta unei surse de apa (care este foartenecesara). La tei si floarea soarelui. Stuparitul pastoral . Se astupa crapaturile.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Stuparii care au in zona asemenea "comori".

mai adaugam un magazin suplimentar. .Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unuimagazin deasupra cuibului. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata . Cateodatamai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. Inacest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. frunze). Daca nu facem aceasta. fiecare familietrebuie asigurata cu 5-6 faguri.Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules.implicit si a familiilor de albine . Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa ocapaceasca.culescare are loc in perioada de canicula. peste cuib. fagurii cu puiet. acum devenit 2. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capacimierea in celalalt. In scopul mentinerii albinelor in stare activa. Ce se intampla in timpul culesului :albinele vor umple intai fagurii din cuib. Pentru a crea loc matcii saoua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspreurdinis se aseaza un fagure cu pastura. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele auumplut magazinul. faguri cu miere.Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. depozitarea se continua in fagurii goi.Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatatedin suprafata lor. urmand apoi fagurii goi. Daca nu putemasigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferitemateriale (paie. La 8 introducerea acestor faguri. contingente intregi de albine vor ventila stupul. Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.se face diferentiat : . prin depozitarea mierii in coroane. care reprezinta poatecel mai important produs al stupului. depindefinalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an.Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp pestecelelalte doua. . inca un fagure cu pastura simiere. iar deasupraacestuia magazinul plin.manuirea stupilor Pregatirea stupilor . vom aseza stupii la umbra. Candcuibul este completat in totalitate.E si exportulactual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Inainte de toate trebuie sa spunem ca miereaeste un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam. Populatiacreste si sursa de hrana scade. neparticipand la cules. Aderarea Romaniei la U. uniiapicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pregatirea familiilor .

dupacare punem rama in ladita de transport. De multe ori seprefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Dupadecantare mierea se va trece in vasele maturatoare. un vas unde se scurge mierea. strecuratori diferite. unde procentul de apa scadepana la limita admisa de norme.putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. cutit saufurculita de descapacit.formarea noilor familii si ingrijirea lor. Producerea si imperecherea matcilor. Depozitarea finala se face in recipiente de inox. Camera in care facem extractia va fi curata sidezinfectata. sicele mai usoare se salta la suprafata. cu uncurent de aer cald. In schimbse pot folosi izgonitoare cu sicana. riscam sa contaminam mierea. au fost .Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si adaltii apicole. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala.Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru cafagurii sunt grei si s-ar putea rupe.cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.capacita. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. un extractor tangential. Inainte de inceperea lucrariiefective de extragere a mierii. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sao vatamam. unmaturator.Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. Mult hulitele "podisoare izgonitoare. saualtele agreate de cumparator. O prima concluzie ar fi aceea ca ramelepline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C. cad la fund. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sauun alt material agreat de norme.Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. mierea are uncontinut de apa de 18-20%. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. iar la 25 grade C in 36 ore. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umedecantitatea de apa depaseste acest procent. Dupa extractie. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic sepoate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara. fagurii goliti se daufamiliilor pentru a fi curatati.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. Executam operatiunea cu grija si rapidpentru a nu starni furtisagul in stupina. pentruca prin continutul lor de substanta activa. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m seface la temperatura de 20 grade C in 3 zile.Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturamalbinele. chimice" nu se vor folosi.

.Pentru a inlatura acest neajuns.. pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica maibine culesurile de intretinere).In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 anisi in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol. albinele blocheaza cuibul.deja expuse in alte pagini asa ca numai are rost sa insistam asupra lor. la stupii orizontali si verticali cu magazine seintroduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-aucrescut cateva generatii de puiet). mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.cat sica volum de munca. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si serealizeaza prin inversarea periodica a corpurilor..Acest lucru nu este usor de obtinut..! Succes. Aceste spatii libere se creeaza prin scoatereafagurilor marginasi. Biologic matcile batrane isi limiteazadepunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar sipolen. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunerea puietului. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a punestupina pe o alta treapta a performantei. cautand sa-si asigure necesarul de rezeve dehrana.bidoanele.! LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA Vine toamna. pentru ca trebuie .. Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputullunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului. trebuie ca inca din toamnasa asiguram o populatie numeroasa.. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cumiere sau pastura. Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca inprimavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autoriprocentul este de 0. Atentie insa. Dupa cum si singuri v-ati dat seama.asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. vara senumara . Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu.instinctiv.pregatirea cubului familiilor de albine in vedereaunei iernari de calitate. stuparul fiind foarte solicitat.5%).. binehranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fracatoamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat maiputernice din iarna. atat ca timp. numarulcelulelor libere scazand drastic. carora trebuie sa le facafata.

Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zonafierbinte" a cuibului. umectat putin cu apa sau miere. Fagurii scosi se trec dincolo dediafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. cand familiile nu ajung lanivelul de dezvoltare cerut.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. asta pentru a impedica oformare gresita a ghemului de iernare. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la ostramtorare a cuibului . fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegereaunei vetre permanente adecvate. ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA . cate 200300 g la interval de 2-3 zile . Atentie : nuse lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati. fara celule de trantorisau alte defecte. In lipsa unuicules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupracuibului. hraniri cusirop de zahar concentratie 1/1. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine.aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu celeproteice. aicilimitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patratide fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului .saavem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduiesterezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. Stuparii pot pune familiilein aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care oferaculesuri tarzii. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. marginiti de faguri cu miere si pastura. Candstuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prinoferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar).Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cuimpachetarea finala din toamna). Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere apopulatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta preamult pe ganduri. prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are unimpact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. deasemeni oalta metoda este stimularea cu zahar tos.

Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de omiscare continua a lor.Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. asta fara sa vorbim de cantitatilemici de puiet crescute. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambelefete min.fiecare familietrebuie sa aiba min. pe suprafete mici de fagure .deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarteimportanta. Consumata de albine. In cazul stupuluivertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia 12 . apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problemahranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. estefoarte daunatoare si trebuie inlaturata.la inceput timid. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.fiind si pentru acest fagurevalabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.urmand ca odatacu imbunatatirea vremii. In special mierea de rapita. Cantitativ asta inseamna ca o ramastandard de orizontal contine 2. 1 fagure cu pastura. saucand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.7-3 kg miere iar una de multietajat1. O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fiecapacita. daracestea trebuie folosite cu multa precautie. Cand conditiile externe permit. Ca rezerva de pastura. Suntcazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datoritaconditiilor meteo . Dupa cumbine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox. Ca o prima conditie ar trebui samentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. 2/3 din suprafata. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nucristalizeaza.5 kg miere. familia de albine demareazacresterea puietului . prin puterea mare de cristalizare.5-6 luni. mierea alterata produce boligrave.8-2 kg. Daca iernamfamiliile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputandface zboruri de curatire). Bineinteles acesti fagurivor fi foarte bine construiti. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavaravara. cresterea sa fie accelerata. inspre primavara. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara afi capacita) se poate deteriora. O familiefara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.

O sa observam ca nutoate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesaramicsorarea portiilor. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare sihranirile de stimulare.seara. hranirea decompletare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se vaface iernarea. adica imediat dupa ce s-au terminatculesurile de vara. cu un adaos de 1 gr acid citric(sarede lamaie). pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. la litru. siropul de zahar se poate inlocui cuserbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare estecea cu miere. In cazul in care hranirea decompletare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principalalbinele care nu vor intra in iarna. Ca un principiu general. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Daca nu respectam recomandarea atunci albinadin iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muriinainte de a creste generatiile noi de puiet).Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. fiecare avand rolul si scopul sau. iar miereacompletata sa aiba timp pentru a fi capacita. Cand timpul este inaintat. PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE . Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).La completare se va folosi un sirop de zahar. 2/1.Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. . In ce consta impachetarea unilaterala : la stupiiorizontali si cei verticali cu magazine. iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. urmand fagurii cu cantitatidescrescatoare. ea se aplica familiilor de albine slabe. Experientele ultimilor ani au aratatca o impachetare bilaterala nu este necesarapentru ca izoleaza prea mult cuibul. Langa diafragma seaseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere.5 kgmiere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).pentru ca toata lumea sa se simta bine. . Cemai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetaresumara.La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se vaprefera o asezare centrala a fagurilor. si consta in aranjareafagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordinedescrescanda. pentru familiile normale fiindrecomandata cea unilaterala. iar stuparul trebuie sa aprecieze foartebine momentul ales. insa acum va trebui sa o facem pe cearecomandata pentru iernare. fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit alstupului. urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-unstup.Literatura de specialitate recomanda douametode de impachetare : bilaterala siunilaterala.Totusi. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati dealbine. starea vremii si prezenta puietului. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si seizoleaza cu materiale care nu . Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate demiere.Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-ocasa . Aranjarea cuiburilor familiilor de albinese face in functie de terminarea culesurilor. Venirea noptilor reci si foarte reci leobliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Timpul acestei aranjari difera de la an la an.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se facepentru a creste temperatura in stup ci pentru aferi albinele de variatiile bruste ale temperaturii. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. Sunt trei metode de aranjare afagurilor : . in corpul superior trebuind saexiste 14-15 kg de miere. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. La stupii multietajatiiernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. Se stie ca albinelenu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.

Stupii multietajati .s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. spre inceputul iernii.trebuie sa fie de marimea unei palme". Deasupra podisorului se aplica o altaimpachetare din aceleasi materiale. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti. bioxidul de carbon fiind evacuat numaiprin partea inferioara a stupului. un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire dinpodisor. Tabla obturatoare a fundului antivarroa. Stuparii trebuie sa profite de zilele . Impachetajul este sumar. se vapozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Sunt stupari careisi ierneaza familiile de albine. au iesit din iarna ca niste umbre denerecunoscut.creaza condens. Deciprima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. in eventualitatea ca apa rezultatadin condens va fi eliminata. deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Tomanecredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului. Inacest scop. lucrurile devinsi mai simple.putine ce-i drept . Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. Aceasta masura este benefica. inlaturand total aceasta tabla obturatoare.de vremea buna si sa faca aceste tratamenteconform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Si asta datorita greselilor care au fost facute. etc . Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. veti asigura albinelor dumneavoastrao traversare in bune conditii a iernii. dintre urdinis si fanta din podisor. In ceea ce priveste marimeafantei din podisor. Daca curentii de aer vor circulanumai intre aceste doua fante(urdinis-podisor).din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numaisuperior. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. daca nu dauneaza". avand grija ca sa li se asigure oanumita inclinare. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. In ambelecazuri. cand nu s-a asigurat oventilatie corespunzatoare. familii de albine puternice in toamna. antivarroa. familia de albine sta ca intr-un clopot. Exista 3 metode de iernare : .5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile destupi existenti in exploatare. Acestlucru se intampla mai tarziu in toamna. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. daca ne ghidam dupa experienta trecutului. care s-ar situa undeva lavaloarea de 0. pe podisor fiind aplicata doar o simplapaturica textila sau din papura. Stupina se va protejacu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor deaer.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.

familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta . in lunile decembrie. ca familia are probleme si ca exista o stare anormalain stup. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuierezolvate. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.ca si in primavara . Din punct de vedere al avantajelor sidezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 gradeC . ne putem da seama daca exista probleme. curata zapada.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara dacaacestea nu se fac de toate familiile. primavizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. . cei care pebaza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara..trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarelemasuri : .un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru caalbinele sa se agite si in acest fel sa iasa. Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". cu luarea masurilor mai sus mentionate. dar cateodata totusi seintalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi). vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat)ascultam zgomotele din stupi. fapt care are influente pozitive in cepriveste iernarea. care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor. Mai mult. Inainte deinceputul iernii albinele fac zboruri de curatire. aceastanumindu-se "foaia de control". Pentru stuparii care aufacut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele lastupina reprezinta simple vizite de supraveghere. .iernarea in aer liber. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasadin stup. Ce ne-ar putea indica ele ? . Acestia sunt "meseriasii".Stuparul . ridica capacele si saltelutele izolatoare.iernarea in cojoc si iernarea in adapost.curata urdinisurile.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de peea. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii.imprastie paie. La stupii orizontali unde "foaia decontrol" nu se poate instala. Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supravegheazborurile de curatire. Recomandat insaeste o iernare in aer liber. exista o anumitacategorie de stupari.lucrarile din stupina s-au incheiat.un bazait puternic ne indica.Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3saptamani interval.. se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cuo sarma..

sau pur sisimplu aceasta lipseste. Atentie :instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sava spun). se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazulprecedent(turte). numai ca asta se intampla candlucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Aceste probleme ce apar trebuie neaparatrezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.pentru a inlesni circulatia albinelor. este un adevar. nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. .. vor consuma multa miere si sevor imbolnavi. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizatafin. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu oalta (mai slaba dar care are o matca buna)Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas faramatca. In apicultura moderna roitulnatural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire . Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. Introducem apoifagurele in locul in care lipseste hrana. administrat in faguri.sa poata fi protejata de vanturile reci. Deci mare atentie ! INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde uneinecesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.5 kg ambalate inpungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupraintervalelor gasite in suferinta. Iernareaacestor matci fiind o chestiune destul de dificila. Cand nu avem miere indemna la boli.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul candprinde o crusta de gheata .albinele aflate intr-oastfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Ce trebuie saurmarim : . Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in cepriveste lucrarile ce trebuie facute . 15 grade C) in care ferimstupul de temperatura scazuta de afara. Din acest amestec se fac turte de 1. localizam ghemul de iernare..daca albinele vor fi deranjate de pasari sauanimale. sau de zgomote de alta natura. se vor agita. Dupa ce deschidem stupul. Aprovizionarea se face cu faguri dela rezerva.dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. se ajunge in situatia in care acestealipsesc. framantata cu zahar pudra.sa asigure linistea necesara albinelor.

Amplasarea stupilor Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada demaxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul deroire.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitantiinterni sau externi care favorizeaza roitul.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea simasurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. Ea se efectueaza latimpul potrivit si ne permite sa efectuam oselectie a materialului biologic. .insa exista o serie intreaga de operatiunipreventive care pot evita sau reduce mult roireanaturala.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor. .Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nuatrage caldura razelor de soare.aparitia unei necorespondente intrecantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care eletrebuie sa-l hraneasca.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matciisi aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.Stupi de mare capacitate Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea destupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoieastfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-seblocarea cuibului.expunerea lor la soaresi supraincalzirea acestora prin insolatie.ventilatia necorespunzatoare a acestora.A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestareainstinctului de roire este foarte greu.deciaglomerarea cuibului. darnu au suficiente larve pe care sa le poata creste.faguri insuficienti saunecorespunzatori pentru depunerea oualelor. In practicarea uneiapiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matcitinere si de mare productivitate.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri. lipsa de spatiu pentru cladireafagurilor. ROIREA ARTIFICIALA Roirea artificiala are menirea sa inlature toateneajunsurile roirii naturale. .evitand risculunor pierderi de roi pe care nu-i putemsupraveghea si recupera.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi ramesi faguri artificiali.Calculele au aratat ca la un spor zilnicde 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 23faguri.saurepopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care aunumeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.putandu-se analiza numai fiecare in parte sisintetiza corelatia care exista intre ele. Se poate afirma caevitarea completa a roirii este destul dedificila.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptulca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia dealbine intra in frigurile roitului.

totul este normal.Aglomeratia de albine tinere Existenta unui numar excesiv de albine tinereindeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri incare matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matciicand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauzasuprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoniprimiti.Blocarea cuibului cu miere si pastura La un cules intensiv de nectar si polen candcuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celulegoale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.. Cum intrerupem roitul . .Varsta matcii S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire deunde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bunefamilii de albine.cand aceasta cantitate insa se reduce.o mai buna depozitare anectarului si polenului care produc caldura in stup.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci. .In timpul culesului se recomandadeschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacitreprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.contribuind la cresterea puteriifamiliei.Lipsa de spatiu si ventilatie Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitateaalbinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient deeficace.predispunand familia de albine la roire. .Carenta de feromoni a matcii Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare alematcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep sirecunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata dinaceasta substanta.Culesul nectarului si polenului Sunt elemente care actioneaza castimulenti.determinand o mai buna hranire a matcii.Excesul de laptisor de matca Producerea laptisorului de matca destinat hraniriilarvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unuinumar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lorlarvelor. .albinelehotarasc inlocuirea matcii. . .De asemenea in perioadele lipsite de cules estebine sa practicam stuparitul pastoral.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roiriidaca apicultorul nu intervine la timp.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandularastimuland roirea.Familia respectivatrece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timpnefavorabil.

Spre seara.dimensionata dupadorinta.puiet si miere afamiliei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in carestup a ramas.Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prindistrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor .Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.In acest fel noile familii participala culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.Albinele culegatoare.toataoperatiunea devine inutila.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple sieficace).neobservata.Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruriintense.fiindca familia de albine este infrigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilorcontribuie la prelungirea acestei stari.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.apicultorul ajungandintr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.intr-o colivie.Roirea artificiala prin divizare Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultireartificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numarmic de familii.pe masura ce se inapoiaza de la cules.o matca imperecheata sauneimperecheata.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodelede formare a roilor artificiali.se impart aproapeegal in cei doi stupi.in familia orfana se introduce.de unde concluzia ca este mai usor saprevenim decat sa combatem acest instinct puternic. familia nouformata se dezvolta dupa tehnica obisnuitain vederea valorificarii .Aceasta operatie este grea sianevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistareasi distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie lasporirea productiei de miere. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa sicere un volum mare de munca.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unuldin stupi.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se facacat mai egal.Dupa imperecherea matcii siinceperea depunerii oualelor.indiviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.In zona de stepa.Cand aceasta operatie se efectueazain ajunul recoltarii productia de miere scade mult.de oparte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familianoua.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.se aduce langa familia ce urmeaza sa fiedivizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.Cu scopul de a forma familia noua.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zilepentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.iarin zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.

.culesurilor.severifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sacladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiulnecesar.In functie deordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza.urdinisul stupului se tineinchis pentru a se evita depopularea. ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.roiurile se impart in : timpurii.in roi.Dupacateva ore.pregatit in acest scop.Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacitbine acoperite de albine.roiul se formeaza din 4 rame bineacoperite de albine.intreorele 11-15.sub protectia coliviei.o partedin albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural. In timpul formarii roiului.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.Stupul in care seintroduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficientapentru a putea incepe cresterea puietului.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spreseara se scutura direct intr-un stup nou. .din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Roiul primar cumatca varstnica.in general.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Legat de datacand parasesc stupul.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stupnumai fagurii ocupati de albine.care se caracterizeazaprin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare sitertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Ramele seaseaza in stupul ce va gazdui roiul.se introduce o matca tanara imperecheata.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toatebotcile cu exceptia celei mai mari.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fiemai puternice.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor serealizeaza un spor efectiv de 100%.atunci cand familiile roiesc lainceputul lunii mai si roiuri tarzii.Roirea artificiala prin stolonare colectiva Presupune ridicarea a cate doi faguri cupuiet si albina de la fiecare familie de baza.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.Aceasta face ca puterea familiilordonatoare sa nu fie influentata.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiediceroirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea .nu se indeparteazaprea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistittimp de cateva ore.Obisnuit.Inlipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar inconcentratie de 1/1 sau 1/2.cand familiile roiesc in luna iulie. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana intoamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.

Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta aroiurilor dupa formare. ele urmand sa fieadaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina..iar albinele.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in catmai scurt timp matci imperecheate.Se asigura existenta de culesuri abundente.8-1kg albine si infaguri rezerve de miere de 10-12 kg.totusi facand parte dintr-un intreg.fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Sa trecem la descriericoncrete . INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltarecorespunzatoare se desfiinteaza.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursulsezonului.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosireaunuia din ele. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:unaeste aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor dehrana. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albinesau cand apare un cules principal. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu dacaalegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral alstupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura.. verticali cu magazine si multietajati. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator safie incluse in grupa familiilor de baza. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linieorizontala. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general.puietul si rezervele de hrana se folosescla intarirea celorlalte roiuri.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodiccu puiet capacit. din acest motiv el fiindrecomandat incepatorilor.acesteia.In vederea ajungerii la acest deziderat se iauurmatoarele masuri:La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreazain faguri apa. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este eadescrisa in literatura de specialitate.. Extinderea spatiului locuibil se faceprin adaugarea de noi camere.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fiehranite stimulent. iar .fiecare dotata cu utilitatile ei.Roireanaturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unorproductii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon..

cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. alti 2-3faguri cu miere. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. 21 . cucei goi de la extremitati. urmati iarasi de faguri goi pana lacompletarea totala a cutiei. apoi fagurii care formeazacuibul(purtatori de puiet). Odata cu terminareaculesurilor de vara.in mijloc se aseazafagurii cu puiet. La aparitia unuicules principal. In luna iunie. De aceea. Cum procedam : de la inceputulprimaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura odezvoltare rapida. aceasta largire se poate face si prin introducereade faguri in mijlocul cuibului. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. In acestifaguri. Toamna. 2-3 faguri claditi.familiile ajung la dezvoltareamaxima. faguriineacoperiti de albine se scot. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim alucrarilor de sezon. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creataspecial pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa dealbine. Fiecare rama cu hranatrebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguricu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie7-8 kg miere ca rezerva de hrana. cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatiecorespunzatoare a stupului. Adaugati faguri numai candfagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bineacoperiti de albine.Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibuluipentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asiguraspatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. Osa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facutaperiodic.Cand culesul inceteaza.Odata cu venirea timpului frumos. Laperetele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cumiere si pastura). goi. iar cuiburile sestramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Familiile de albine autendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei dincuib.

primul control fiind facut dupaincheierea culesurilor. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru aintari familiile de baza in vederea iernarii. In toamna dupa ce culesurileau incetat.Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali suntmulte si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii cu mai multa experienta isi propun infiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile dealbine. recoltati din familiile de baza. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matcatanara. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puietgata de eclozionare.. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosireamatcilor ajutatoare. MetodaLayens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultoriicare considera stuparitul un hobby. traduse in importante sporuri deproductie. Dinfamilia de baza. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8faguri se face o noua organizare. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Aceasta familie(in formare) primeste omatca valoroasa si imperecheata. iar restul de faguri cu albine se strang intr-ofamilie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguricare cuprinde matca mai in varsta. divizam stupul cu o diafragmaetansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba ouaproaspete). se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Pentru ca familiile sa ierneze in modsatisfacator.Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Roiul stolon astfelobtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total defamilii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. Daca matca nu este imperecheata se asteaptaimperecherea ei. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si inacest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupiorizontali cu 16 rame. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE . Stuparii incepatori insatrebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului potincerca tehnici care acum par atat de complicate. Dacavrem sa inmultim familia de albine.

iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si careimpune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa odistanta mai mare intre ei. in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. si deaceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. forma . In orice caz daca l-ati ales. din cauzamultimii albinelor. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine aredezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilorelaborate de-a lungul timpului. Unii ilconsidera ca fiind cel mai bun stup.Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales candse observa capacirea superioara a acestora. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10faguri ai cuibului. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. Ghemul de iarna seformeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara acelor din corpul superior. Acesta se aseaza deasupra cuibului. De aceeaintretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupiiorizontali. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tariinoastre. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisivspre practicarea unui stuparit profesionist. alegerea a fostinspirata !!!Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontalsi cel multietajat. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminareaculesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip destup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asiguracantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). primind deasupramagazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. avand fagurii dincorpul superior plini cu miere capacita. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. impachetari. de calitate superioara. Asezarea unuimagazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Folosit inzonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltarebuna. Odata cu venireatimpului racoros. succesul este asigurat.etc. Trebuie sa vaganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) simai ales miere pe sortimente. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. Magazinul este completat cu faguri claditisi 2-3 faguri artificiali. Se fac restrangeri de cuib. Acesti stupi pot fi folositi pentru a facepastoral.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. obicei in preajma primului cules la salcam. largiri ale cuibului prin adaugareade faguri claditi sau artificiali . stim ca a venit momentul sa adaugamun al doilea magazin.Alegand acest tip de stup.

deasuprafundurilor). Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitateade a se deplasa pe verticala.cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la oaglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. care-in anii favorabili . celuleleeliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. activitatea de ouat pe acesti faguri. Va prezentam . cu puiet fagurii din corpul de sus. fiecare alege ce i se potriveste maibine. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. Lucrarease face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc incorpul superior.cel mai tarziu . De aceea pentrua se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o nouarestructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treileacorp.Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creascapuiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). treptat. apicultorul manevreaza corpurile de stup. Se asigura in acest mod o iernare din cele maicorespunzatoare. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective instupi curatati si dezinfectati. inainte de inflorirea salcamului sau. in continuare. Nu uitati :progresul se obtine pas cu pas. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce inexploatare. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". cat si in faguriigoi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. cel mai bine pe timpul infloririipomilor roditori. In aceastasituatie . peste corpul cu puiet de jos seaseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. in functie si pe masura consumului proviziilor dincelulele fagurilor ocupate de ghem. Cand familiile au matci tinere si prolifice. matca estenevoita sa-si desfasoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiileocupa. La pregatirea familiei pentru iarna. nu sarind peste etape ! STUPI MULTIETAJATI .poate fi si el ocupat cu puiet si albine. populatiinumeroase. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. In privinta tehnicilor de intretinere. pe tot parcursul anului .pecare o dobandeste in urma suprapunerii. Incepeti cu tehnici simple si pe masurace va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. Catresfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cucel de deasupra.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. unde sunt conditii mai bune pentrumentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos existafaguri cu celule goale. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simplainversare a corpurilor.

Trebuie sa vaatentionam ca o aplicare corecta a substantei . e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilorf) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile in care a iernat familia .presupune respectarea catorva pasi obligatorii . inversate .Raspunsul este simplu si solutia cunoscutaprobabil de multa lume. Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puietc . d . Practic sunt maimulte metode pentru a face acest lucru. cel mai des intalnite in practica apicola . pentru intensificarea cresterii depuiet 24 c . aplicareafacandu-se sub forma de fumigatii. e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoaref) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) NARCOTIZAREA ALBINELOR In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. d .doua scheme de lucru(cu si fara gratie Hanneman) . Protoxidul de azot seobtine prin arderea in afumator a unei micicantitati de azotat de amoniu . insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi. Substanta folosita la narcotizarea familiei dealbine este protoxidul de azot . O saintrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta. fara aavea insa pretentia ca este cea mai buna.

este dizolvarea intr-unlitru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. ramele se distanteaza intre ele sipeste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la preparareade frisca. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului .ce v-a fi rasucita ulterior. In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jarviu". Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este osubstanta inofensiva. a se evita descompunerea in gazetoxice (datorita temperaturii mari). Trebuie avut grija ca jetul cald sa nuloveasca direct albinele. Compactarea se face introducand 2 g de azotat deamoniu intr-o bucata de hartie. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup. Deoarece modul de prezentarea acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-arproduce rapid. ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant).pentru a elimina riscurile legate de protectiaalbinelor. Se ridica capacul. protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului. In cantitati miciprovoaca asupra omului o "buna dispozitie". insa odata doza marita are efectuleterului si cloroformului.O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta).se poate gasi in combinatii cualte substante. iar daca albinele nu sunt imobile.pentru o narcotizare eficienta cutiastupului trebuie sa fie etansa. realizand cuplajul cuajutorul unei reductii. Furtunul atasat la afumator seintroduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. a protoxidului de azot. Pregatirea azotatului de amoniu . Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . ridicam sacul sipodisorul.trebuie compactat. Cu solutia obtinuta seimpregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.Protoxidul de azot .afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuniincinsi (jar viu). Pentrua executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! . Este recomandatsa nu se depaseasca aceasta grosime pentru. In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun.azotatul folosit pentru producerea protoxidului deamoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor .

pe fagurii din centrul cuibului. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. inaintea culesului de lasalcam. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sauceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fiefacuta cu prudenta. Estenecesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. albinele consuma dinrezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vorprimi apa in hranitor.In lipsa culesului.pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. necesarconstituirii unor unitati biologice puternice. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuiesa existe un cules de intretinere. Roii odata constituiti. daca este 26 posibil. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. imediat sub speteaza de sus a ramei.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendintade a intra in frigurile roitului. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. In acest fel familia indificultate nu v-a fi atacata de alte albine. roii se stimuleaza administranduse sirop de zahar in hranitor.Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate.mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Vom prezenta in aceasta paginacateva metode de inmultire. este recomandat caoperatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. albinele au o faza de dezorientare. in cuscacu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata deeclozionare.seara la fiecare 2-3 zile.Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nueste daunatoare familiei de albine. cand . absolut necesare roiului.Deoarece dupa narcotizare.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cuprovizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. cu atat estemai bine. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albinaacoperitoare.Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. Trebuiesa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . Cu cat roii se fac mai devreme. cu suficiente rezerve deiernare in cele mai bune conditii.

O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . dupa culesul dela floarea-soarelui. puiet si provizii se impartegal intre cei doi stupi. pentru a obtine entitati viabile. imperecheate . trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiilede albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. sanatoasa siproductiva. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. se poate aplica aceasta metodapentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguriartificiali in locul celor cu puiet. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . . prin divizare.pentru toate roiurile formate.Indiferent de perioada aplicarii metodei .familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet perama mare. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului saechilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albinaculegatoare . Cei doi stupi cuurdinisurile apropiate. ori foaia de fagure artificialperforat. Cand roii se formeaza spre toamna. seaseaza unul langa altul pe locul stupului golit. Uniiapicultori . Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . sau o botca gata de eclozionare. va recomandam sa formati roiuri pe 6 ramecu puiet . trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. Cand o folosiminaintea culesului la salcam . unul la stanga. Fagurii cu albine. lasandstupul fara matca sa-si creasca singur regina. Comentarii : metoda este buna si viabila . mai ales cei incepatori . Spre a evita intrarea in frigurile roitului. pentru caalbina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. ajungand astfel rapid la nivelulde putere al familiilor de baza. O conditie de baza este aceea ca toatefamiliile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare desanatate buna . datorita perioadei mari in care cresterea de puiet estestopata (pana la imperecherea noii matci ).pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. fiind la indemanaoricarui apicultor .Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata incolivia cu dop de serbet.Treptat. Aceasta variantatrebuie insa abandonata . un termen fiind 15 iunie. din botci de salvare . impreuna cu albinatanara aferenta . Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. altul la dreapta. folosesc o varianta simplificata a metodei . din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. cam20 cm/zi. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in carese afla familia ce urmeaza a fi divizata. fara a tine seama in care a ramas matca. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza.

La stupul multietajat. La culesul urmator sau in toamna. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executarapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. Se lasa in corpul o matca stupului cuo rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Lacorpul superior se da o botca. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. Ramele cu puiet si albinaacoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multeladite in functie de numarul ramelor de puiet. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. vietuind ca o familie de sine statatoare.Astfel la familia de baza. in functie de perioada calendaristica la carene aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. dupa caz. intreg puietul sa eclozioneze.din ce in ce mai mult albinele.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cupuiet necapacit.beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. Aici matca va cauta sa-sirefaca puietul in cel mai scurt timp.Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral.Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoniafecteaza . Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor dealbine prin dublarea efectivului.alaturi de viroze . pentru a surprinde intreagapopulatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferiorin care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. seexecuta . pentru un cules tarziu sau pentruiernare fara pierderi. valorificand superior culesurile. se strange cuibul peramele cu puiet si albina acoperitoare. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere laculesul de salcam . matca cauta sa modifice starea anormala siinsamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. dezvoltarii accelerate si efectuariiunor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietuluiin familie. dinfamilia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. diminuand puterea sicapacitatea productiva a familiilor. seunifica formand astfel o familie foarte puternica.Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitatibiologice. deci si a parazitului. se ridica toate ramele cu puietcapacit si necapacit in corpul 2 sau 3. In corpulsuperior.Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana laimperecherea tinerei matci. Matca tanara. dupa ce s-a imperecheat incepesa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.Sesizand absenta puietului. formand noi unitati biologice (roi).daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. lasand familia cu matca sialbina culegatoare.

Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toatalumea.Peretii frontali sunt dinplasa de sarma . Sipca din interior este folosita pentrusprijinirea hranitorului. exista o metoda care se detaseaza net prinavantajele aduse. acestea trebuie dotate cu matci tineresi imperecheate.pentru a reusi formarea de roiuri viabile. Se ia una dintrematci cu 1. Noi recomandam ca procurarea . Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-seapoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabilasa valorifice culesul urmator. Matcile . Printre metodele de inmultire a familiilor de albine.Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificareaculesurilor urmatoare si stimulare permanenta. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corpsuperior ca roi de sine statator.Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transporta matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Cu cel putin 10 zile inainte de cules.2.care desi cunoscuta teoretic nu esteutilizata decat arareori.care sa aiba sanse maxime dedezvoltare si transformare in familii puternice.tratamentul cu Varachet in corpul superior. Echipamentul folosit .exista o metoda care se detaseazanet prin avantajele aduse. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire.FORMARE SIINSTALARE Printre metodele de inmultire a familiilor de albine.3 rame cu puiet si s-afacut roiul de sine statator. nu este indeajuns exploatata . de la care vinepractic si numele metodei.principalul echipament folositeste o ladita de transport(pachet). se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. in scopul asigurarii unei buneventilatii.Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului siinstalare. care desicunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. Cea maiutilizata colivie este cea din fig. acest pachet are oconstructie simpla si ieftina.2. Pagina sedoreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metodede inmultire. iarcel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului. ROIURI DE ALBINE LA PACHET . Palnia din carton are diametrul superior mare. nu este indeajunsexploatata . lipsind apicultorii de o arma puternica incombaterea bolilor. Din pacate in Romania.Din pacate in Romania.Dupa cum vedeti in imagine. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara siintraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de lafamilia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" sipracticata pe scara larga in toata lumea. trec mai mult de 12 ore.2. In mod asemanator se procedeaza sila familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorulunei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

Instalarea roiurilor . scuturam cu operie moale.producerea si transportul roiului .Inmaxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prinscuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup.Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-ocamera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare. Comanda matcilor se va face din timp.care sunt mai performante.Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului detransmitere a bolilor.5 kg . Scuturam atati faguri incat sa ajungem lagreutatea de 1.este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea.pachetele cu albine se transporta.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar. albinele in palnia pachetului. Recomandari finale . Fagurele cu matca se ridica si il vomdepozita temporar intr-o cutie(corp de stup). pentru conditiile din Romania. In prealabil orificiul de eliberareva fi infundat cu un dop de serbet.In aceastafaza. insa noi le recomandam pe cele de 1.instalam roiurile formate in stupi noisau vechi (dezinfectati insa).Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti. se scoatecolivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. 3 km de cea veche.Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar2/1. Transportul pachetelor . de preferintanoaptea. urmand ca acesta sa fie recuperat inziua urmatoare.aceasta fiind cuprinsaintre 20 mai si 15 iunie.De pefagurii cu puiet(acolo este albina tanara).11). In acestultim caz albinele parasesc singure pachetul. Lucrarea incepe dimineata(ora 10 .Introducem in pachete coliviile cumatci si pregatim hranitoarele. la noua vatra aflata la min.Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul simutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit. cand albina batrana este la cules. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac). Estefoarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima. dotati cu 5-6 faguri artificiali. se poate face si in lipsa lazii-pachet.5 kg albina.in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea siinceperea pontei matcii. aceasta putand fi inlocuita cu un sac. Formarea roiurilor .un cos de nuiele etc ! . Nu se administreaza drept hrana miere ! Ingrijirea roiurilor . Se pot forma si pachete cu 1kg de albina.pentrueliminarea acarianului Varroa.dupa formare sidepozitare.acestora sa se faca de la apicultoricare stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare.Stupul vizat se deschide si identificam matca. pachetul cu palnia montata se afla instalat pe uncantar.

o neliniste afamiliilor.asta in cazul in care avem noroc de ovreme favorabila .insarmarea ramelor. o diploma nu o sa va strice.indepartarea zapezii de pe stupi . determinandu-le sa consumehrana suplimentara .Respectatiintocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi !Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultirereproseaza lenta dezvoltare a roiului . Februarie . tineti cont ca numai zapada inghetata(care arecrusta)dauneaza intr-o oarecare masura .repararea. nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna. soarecii intrati instup creaza acelasi discomfort . imprastiem paie .albinele fac in aceasta perioadazboruri de curatire care au un rolbenefic..pregatirea teoretica a stuparilor . daca vremeapermite. utilajelor ..supravegherea permanenta a stupilor.pasarile.vapierdeti timpul de pomana. curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva. nu este deloc asa .continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna. pentru prevenirea aparitiei stariloranormale .supraveghem zborurile de curatire . si daca vom proceda corectvom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina ! CALENDARUL APICULTORULUI 30 Ianuarie .animalele pot provoca prinzgomotele pe care le fac. pentru stimulare(in . curatam zapada. etimpul sa faceti si un curs de stuparit la A.asigurarea linistii familiilor de albine ..A . in aceasta perioada cand sunteti mai liberi.. ramelor. curatirea urdinisului stupilor pentruasigurarea unei bune ventilatii.C.

completarea se vaface numai cu faguri de la rezerva.. intarim familiile temporare cu puiet capacit . turte de miere si zahar pudra sau serbet . micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. introducem ramacladitoare.aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata. Aprilie . prin formarea de roi artificiali .. imputernicim familiile slabe princompletarea cu faguri cu puiet capacit. luam masuri pentrupreintampinarea furtisagului. Martie ..mentinem in stare activa toate familiile.. supraveghem familiile facand controale auditive .introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor .. stuparii iau masurile necesare.alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) .in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. .zilele favorabile)se inlaturaimpachetajul superior al stupilor.stramtoram cuiburile .in unele zone(mai reci).la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura.matca incepe sa depuna primele oua .curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) . formarea de familiitemporare etc. pentru cei ce vor safaca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor. stupariirecolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . il facacum . tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului.. mutam familiile in casa noua .acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara... executarea acestor tratamente este foarte importanta.foarte important) .deplasam familiile de albine la pomii fructiferi . largim cuiburile acolo unde este nevoie .. instalamtopitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . deasupra ramelor(in contact direct cuele).executam controlul sumar al familiilor de albine . adeptii "spargeriicuibului" au cale libera.in zonele mai calde ale tarii..reparam.continuam hranirile de stimulare . largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . prelevati de la familiile puternice.demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor.completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate . continuam sa introducemfaguri artificiali la cladit.dezinfectam stupii.eventual si capacele.continuam largirea cuiburilor . au loc zboruri de curatire .impachetam suplimentar stupii . indreptam starile anormale. unimfamiliile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului lasalcam .curatam urdinisul stupilor. uscam impachetajulexistent . Mai . largirea se face cu mareprudenta. la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . daca estenevoie se pune in functiune adapatorul... acum introducem si faguri artificiali . executam controlul general si in amanunt latoate familiile . lastupii multietajati se procedeaza la inversarea si .

aceastaoperatiune se face prin deblocarea cuibului . facem hraniri decompletare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. Iunie .stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vedereaiernarii(atentie.continuam cresterea artificiala a matcilor.extragem mierea de la culesurile de vara.extragem mierea . folosind culesurile tarziiacolo unde este posibil . micsoram corespunzatorurdinisul .. topim ceara obtinuta . unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.formam un numar mare de roiuri . oprim hranirile de stimulare. sosestevremea primelor deplasari la masivele melifere . deasemeni formam nuclee cu matci de rezervaimperecheate sau neanperecheate . sirop de zahar saufaguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma . stimularea cu miere.pentru a ne mari rezerva de polen. August . aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.. organizam imperecherea si introducerealor in familii . conditionamceara si propolisul. .unim familiile slabe .adaugarea de corpuri.stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna .extragem primele cantitati de miere . executam primele schimbari dematci.valorificam culesurile tarzii.executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet .egalizam ca putere familiile din stupina .preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos... Iulie . recoltam mierea de la culesurile tarzii. pregatim matcile de rezerva pentru iernare ... extragem mierea de prisos. formam nuclee deimperechere a matcilor.. aplicam o inmultire dirijata a familiilor dealbine .scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.echilibram puterea familiilor. intarim roii artificiali formati in iunie. acum putem recolta polen de la porumb .)...face primele rezerve de faguri cu miere de calitate . pregatim deplasarile la culesurile de vara.crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice .. se valorifica culesul la salcam .stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate . echilibram si facem ultimilecompletari cu hrana(numai cu miere) . Septembrie .continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul . in urma carora putem obtine cantitati importante demiere . lucrarea este foarte importanta). selectam sibagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . inlocuim matcile necorespunzatoare .controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna .alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei .

Octombrie - impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale careprovoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalamgratiile contra soarecilor.- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ;ultimul tratament obligatoriu fara puiet.- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam sisupraveghem zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva. Noiembrie - terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratiiimpotriva soarecilor .- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans inghemul de iernare.reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentrumentinerea echipamentului in buna stare. Decembrie - supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.- indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguramo liniste deplina in stupina.reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic. Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strictorientativ. Perioada de executie a diferitelor lucraripoate sa difere de la o zona la alta. INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albinereprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc 33

pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt treiperioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilorintense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungulanilor de stuparit. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie deseparare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor.Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult

timp si este colivia tip "capac". Coliviacapac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. Inliteratura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %.Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in aniinefavorabili apiculturii.Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuride 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafatafinala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care seastupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita amatcii.In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure dinmijlocul cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita decolivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matciise face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si ovor ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupaizolare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) sivor elibera matca. Familia nu se deranjeaza timp de 45 zile, dupa care putemverifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu aueliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura.Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda uniiapicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa caredistrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem estefaptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 % O alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectiavaporilor de alcool. Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de pesteTisa, apoi fiind preluata de intreaga Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in aniicu clima mai constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori carepot influenta acceptarea. Explicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea maiputin succes.Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat(palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batranadin familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.Introducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberareobturat cu un strat subtire de serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtirepentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii

cualcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta.Metoda este eficienta,rapida,matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziuaintroducerii. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac",insa peransamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. Metoda roiului artificial - acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Este ometoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create(roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul nostru devedere,prin rezultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu calduratuturor apicultorilor. Din pacate, ca in toate lucrurile bune, exista si un impediment,anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. Lunile mai si iuniereprezinta intervalul ideal de aplicare.Probabil ca multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura deintroducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noifamilii folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru aintroduce matcile :In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,introducem intr-o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorulunei palnii mari din carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asiguraca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nuscuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kgde sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor doua zile deizolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguriartificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura deprecautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa maiaprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanaraacceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de acontinua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matcavrem sa o schimbam. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si cafolosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina, mai ales cand avem deintrodus matci valoroase. Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus siasigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam incusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflatain aer liber, scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce instupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul

Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca dinobservatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. rame decrestere cu hranitor si un leat . Manualul apicultorului . ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia capoate lamuri in totalitate. In acest sens familiile de albine donatoare delarve. izolatoare rama cu gratii Hanneman . numarul matcilor imperecheateobtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. ramane peste noapte afara. lanteta transvazare . Conditii generale Stupinele sunt in stationar. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . de 120 si respectiv 150 familii dealbine. sursele de polen fiind asigurate constant. Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . finalizarea cresterii in familii orfanizate . care poate fi folosit de orice apicultor. cu mentiunea ca scopul principal esteacela de a pune accentul in primul rand pe calitate.amplasate pe mai multe vetre. pregatirea ramei de crestere . sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete .Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.Ruttner si col.dopuri port-botci .valorificarea matcilor imperecheate.formarea nucleelor de imperechere.Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un culeslung si de intensitate mica (faneata). Folosirea personala a stuparului. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. sunt urmaritepe o perioada de 2-3 ani. urmand ca in dimineata urmatoare sa procedamca in varianta 1. acoperita cu gratie Hanneman .F.fie el amator sau profesionist. problematica expusa TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. acceptarea sicresterea partiala in familii cu matca .1979 . Bibliografie : Cresterea matcilor . vom prezenta un exemplu practic de crestere siimperechere al matcilor. Grupa de . Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. diafragme deseparare cu fereastra de 200 cm patrati. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Pastoralul si crestereamatcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-apreferat aceasta formula. Procedeeleenumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii. Dat fiindfaptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului.Dr.autorcolectiv . . introducerea botcilor si imperecherea .astfelformat. nuclee imperechere 2-3 faguri. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). Editura Apimondia 1980 .

Fixarea dopului de leatsi a botcilor de dop se face cu ceara topita. Pentruca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special.in ideea obtinerii de familii puternice. deci pentru a limita spatiul deouat.Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.in ideea obtinerii de familii puternice. cu ajutorul dopurilor de fixare. iernand un roi stolon langa familia debaza. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi primavara. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioarasi cu un singur leat de crestere.elita este an de an schimbata prin introducereaunor noi familii sau eliminarea altora. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform unnumar de 14 botci artificiale. 36 Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varstade 1 1/2 zile. cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia demiere. iernand un roi stolon langa familia debaza.1.Rama de crestere arata ca in fig.timp in care materialul decrestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate firos). Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma.Acestfagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile.In ceea ce priveste .O mentiune pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare.O mentiune pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. scopul principal fiind acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii. Principalele caractere urmarite sunt celearhicunoscute de toata lumea.Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. scopul principal fiind acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii. numai buna de transvazare. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi primavara. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nuconteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.

Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) .imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inainteaintroducerii ramei de crestere.La primul controlverificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numarvariabil de botci acceptate(7-12 buc).practicand restructurari periodice. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita instup orizontal de 16 rame. rama cu rama. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6faguri cu puiet si o matca tanara. Avandin vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(darconstant). de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiuneaca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere sipastura. Recoltarea botcilor . Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina).Putem folosi familia doica .metoda de transvazare. Tot la primul control umplem hranitorul de perama cu sirop de zahar.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. cu matca. lasam familia fara sa o deranjam. Compartimentul cu matca : 6) . 200 cm patrati). Dupa uncontrol atent. 3) Rama de crestere cu hranitor . 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. operatiune repetata peste 2 zile. fara puiet necapacit si care sa asigure ocontinuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Inainte de introducerea ramei cu botci.Acestea pot fi . Dupa 7-8 zile de latransvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. deci apta pentru continuarea cresterii. pentru a depista prezenta unor eventuale botcinaturale.Astfel restructurata. 4) Rama cu puiet capacit gata deeclozionare . In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam deambele parti cate un fagure gol. Orfanizarea familiei crescatoare . Acceptarea botcilor .pentru o crestere de matci pe tot sezonul. putem introduce fara grija rama cu botci. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. practicam otransvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aducemari beneficii. iar incompartimentul 2.restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cufereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 2) Fagure cupuiet capacit . 24-36 de ore.Organizarea cuibuluieste urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . Aceasta metoda consta inizolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat alstupului. albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere afamiliei orfanizate . Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare esteacela ca aceasta albina este tanara. recoltam botcile care vor fi introduse innucleele de imperechere.

ambele sisteme fiind la fel de bune. In nucleu se mai adauga o ramagoala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. matcile care nu depun oua in 15 zile de laeclozionare sunt distruse. Inainte de aincepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cuexperienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica.Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iarpentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresteriiin familia doica pornitoare). Pentru asimplifica fluxul de imperechere.Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant. ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist. Nucleul gazda contine o cantitate de400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultoriiamatori. Pentru a verificadaca matca este imperecheata. unul cu hrana. In luna septembrie. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema. impreuna cu albina acoperitoare. Solutionarea acestorprobleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure. Totusi.. sau chiar de la inceputul luioctombrie daca conditiile ne permit..pentru ca la urma urmei nu"lansam rachete". PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matciimperecheate. unulcu puiet capacit.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nuau putut iesi pentru imperechere. Iernarea matcilor de rezerva Necesarulde matci derezerva intr-o stupinabineadministrata este de 10-15% din numarul de familii.Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doaradaptarea la conditiile locale.. care sa permita supravietuirea cat mai indelungata amatcilor in afara familiilor. trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana -Italia). distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. Dupa24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. Familia de baza este . O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pieritdin anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare.In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fifolosite tot sezonul.Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. asteptam sa apara primele oua pe fagure. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. langa o familie de baza se aseaza un nucleu din3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam.

in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare.2-0. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca derezerva intre doua familii de baza. matcile derezerva se folosesc acolo unde avem nevoie. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca2-3 controale auditive.inclusiv variantele lor. corpuri Dadant sau chiar magazine.3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment.6 kg de albina si 4-6 kg de miere de calitate.despartita denucleu printr-o diafragma etansa (fig. iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame. iar la sosirea vremii nefavorabile se vorimpacheta cu materiale izolatoare.fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrariidepinde atat de conditiile meteo specifice iernii.fiind o metoda buna si sigura. Intr-un stup orizontalse pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame.Fiecare compartiment contine 0. Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici . Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unuinumar mai mare de matci.1). putandscade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande. Primavara. se preteaza pentru stupulorizontal.pentru aimpedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. procentulde matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi. in scopul mentinerii caldurii. Se pot folosi drept adapoststupi orizontali.In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %. Conditiile deiernare a nucleului sunt mult imbunatatite.4-0. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuireadiafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300cm patrati) acoperite de plasa. cat si de atentia cucare tratam problematica. Avantajulmetodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0. pentru a vedea cum se comporta albinele. Un impachetaj corect alstupului este de dorit. acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. 39 . Corpul respectiv secompartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". Aprecieri personale Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare.Nucleele le organizam perechi. la fel si controalele din timpul iernii. Totusidiferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %). De multe ori insa (nu e obligatoriu). procentul de matci pierdute scazandsimtitor. Aceasta varianta (fig.2).

Faguri pentru echiparea custilor . Ca experientapersonala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda. Foti. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goalede chibrituri.soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig.metodaeste descrisa ca una valabila si sigura. Din cand in cand. Un dulap pentru 20 de matci. albinele insotitoare se schimba sise fac completari cu hrana. Pentru reusita lucrarii avemnevoie de urmatoarele materiale : Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic(polistiren . in interior se monteaza un faguras de60/50 mm.In principiu metoda consta in introducerea matcii intro micacusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si hrananecesara. insa rezultatele aufost nesatisfacatoare. cat siiarna cand vrem sa iernam matci de rezerva. Corpul custii se inchidecu un capac glisant.metoda elaborata si experimentata de N. Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literaturade specialitate aparuta din anul `52 pana in prezent. inca din 1952. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unelegreseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. cand dorim sadepozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare dematci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii).transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm. necesarpentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad(20 mm grosime). Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor sialbinelor. cudimensiunile interioare 70/50/45 mm. in speta Fumidil B.4). Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiindprevazut in interior cu sipci de sprijin. custile sunt tinute in dulapuri simple. Una dintre greseli a fost ca amadministrat mierea netratata cu un produs anti-nosema. Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilorcand se face schimbul de albine. Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior.Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor.

pana in momentul cand gasim cumparatoripentru ele. Dupa ceindepartam albinele agatate pe exterior . faracristale.Custile se spala cu apa sidetergent. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul ceriilichide. Nu este un termen batut in cuie. lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastramatci in perioada de vara. 5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam . Schimbul de albine insotitoare se face la3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie. Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida . Astfel. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe . 3generatii de puiet. se aerisesc si se dimensioneaza.Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea stariimatcii. Albinele de schimb. se clatesc si se usuca.Daca nu respectam aceasta regula .naclairea matcii este obligatorie. Fagurele de pe care am ridicat matca. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acidacetic industrial(3-5 zile). Cand .introducem matca .a albinelor insotitoare. a hranei etc. fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 lamie Fumidil B.23 grade C. doar fiinca nu am respectattehnologia). cantitatenecesara pentru intreaga iarna.: Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. prin prindere directa sau cu ajutorul unui tubde sticla. in perfecta stare de sanatate. se folosesc inca de la prima populare albineprovenite din familii puternice.depozitam 100-150 dematci de vanzare (pentru 3060 de zile). cu o cheltuiala minima. lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii. in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). umplem hranitoarele cumiere(20 g) si transferam custile in dulap. Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie.Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. se aseaza in pozitie verticala siprelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. se face numai cu albine provenite din familiiputernice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca.cate 25-30 g(250-300 albine)/matca .Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate . Ridicammatca si o asezam provizoriu in colivie. stiind cao temperatura optima este cuprinsa intre 20 .fiecare matca se va introduce in cuscaei.Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet. 3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C. 4)Cand facem schimbul de albine insotitoare .

operatiune pe care o repetamsi la extragerea matcii 2. acolo unde o sa gasiti tehnologiamai amplu descrisa.. mai bine sau nu.4. peste corpul de baza se aseaza un magazin. ed. Daca apare un cules.spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta incusca toata aceasta perioada. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor. un fagurecu miere si un fagure gol.si sanu ramaneti la stadiul de "cititor".Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet. Pentru 41 fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1. Dupa cum am mai spus. important insa este sa le si aplicati. Desigur ca mai sunt si multe altele..avand grija capodisoarele sidiafragmele saasigure o etanseizareperfecta (foarteimportant). De obicei durata stocarii unei matci care a ouat innucleu nu depaseste 15 zile. CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate. unificam nucleul orfan cu cel alaturat. Candfolosim o matca.Problema este multiplicata si .Aceasta problema estereprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina. Fiecare compartimenteste prevazut cu un urdinis.In concluzie recomandam aceasta metoda. cel din mijloc pe peretele frontal. cele trei podisoare se pot inlocui cu gratiiHanneman.. depun mierea.Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuiehranite cu sirop de zahar. Este o metoda usoara sisigura care o sa va ofere mari satisfactii. Deasemeni. Conluzii finale Aceste metode sunt descrise. undealbinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman). din anul 2001 am maiexperimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile.Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. iar cele douamarginase pe peretii laterali. 1979.5 l sirop. metoda este sigura si nu trebuiesa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa. fiecare compartiment este prevazut cupodisor propriu. Dupa o anumita perioada. iar pentru detalii mai recomandam siconsultarea "Manualului apicultorului". respectiv matca. cand matcileincep sa oua si puietul sa eclozioneze. in toata literatura de specialitate de lanoi.

albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. o mutam intr-un alt corp.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul dematci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.ridicam aceasta rama si o introducem introfamilie orfanizata complet.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupinaproprie devine o prioritate. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si ledistribuim in mai multi stupi .Daca consideram ca albina acoperitoare nueste indeajuns putem sa mai restrangemcuibul. avand grija sa nu ridicam si matca odata curamele. In familia astfel restructurata .in asa fel incat sa nu sedesprinda de stinghia superioara. Totifagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati. 2.Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati.lasam toate ramelecu hrana .Datorita conditiilorcreate in cuib. Alegem din stupina o familie cu performantemari.pentru apicultorul cu un numar mic destupi.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita .Bineinteles numarul matcilorobtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica astupinei trebuie abordate alte cai. fagurecu puiet capacit .altele mai complicate.unele maisimple. fagure cu puietcapacit .Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei.Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.Din aceasta familie vom trage noimatci.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca siimpreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu).albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente.populatie numeroasa si compactape faguri.fig.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului sisa aiba deja trase botci naturale. astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim despeteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial.Cand cantitatea de oua este suficienta.a carei matca ne-a multumit. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o saaprofundam o metoda (deja expusa). faguri cu miere si polen . Pregatim stupul ca in fig.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii noucrescuti.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere unnumar cat mai mare de oua. 1.in centru .pentru a nuramane nici o celula cu puiet.operatiunea nu poate da mari batai de cap. Hranite suplimentardaca nu exista un cules de . albinele acoperitoare si matca. rama de crestere .delipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator. Pregatim rama de crestere. asezand ramele dupaschema : de o parte si de alta a cuibului .Inprincipiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti dinabundenta cu albina.adica miere si polen din abundenta.care poate reprezenta un punct deplecare.triunghiulare cu baza de 5-6cm.scotand una dintre ramele cu hrana.La inceput. doua rame cu puiet gata de eclozionare.

la nivel de amatori. Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva. Schimbarea linistita a matcii.incat micile diferente nicinu mai sunt bagate in seama.sa nu treaca mai mult de14 zile. larvele primind drept hrana laptisor de matca. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia inconsiderare comportamentul celorlalte.fig 3.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducereafagurelui. functie de puterea familiei si de apetitul acesteiapentru crestere.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folositepentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara sihranind suplimentar. ele transforma in botci.3. referitoare lacresterea matcilor fara transvazare.intretinere. In urma pregatirii procesului de roire naturala. Satisfactia de a produce aceste matci cu forteproprii. acestea sevor multumi sa-si schimbe linistit matca.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute printranzvazare simpla sau dubla. Calitativ matcile obtinute prinmetoda Miller sunt bune. insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Din diferite cauze accidentale. Pentru schimbarea linistitaa matcii. Puse in situatii favorabile roirii. ci si la o divizare alor in 2. . Cresteri de salvare. Cele doua familii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul deroire este mult atenuat.fara a fi nevoie caapicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta.unde dupa eclozionare. rezulta un numarvariabil de botci (30-50 buc. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci. aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara afagurelui. CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. deriva din complexitatea problematicii aparuteodata cu demararea operatiunilor de crestere.vor trage mai multe botci pe fiecare fagurasdin rama cu oua.acolo unde se gasesc si larvele. familia debaza sa dispara.inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. Numarul botcilor desalvare este de 20-30 buc. matcile se pot imperechea. albinele pot ramane fara matca. celule ce contin larve delucratoare. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : .avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.candvrem sa schimbam matca. botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera innuclee .4 noi familii(roiuri). cele doua matci convietuind chiar impreunacateodata. pe marginile fagurilor. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in modnatural.).).Roirea naturala.Pentru a creste o noua matca.. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic.Dupa cum vedeti.Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii.

alta varianta este obtinerea directa a matcilor. divizeaza acea familie indoua.Din nou dupa capacirea botcilor. Metodele expuse sunt multe si diverse. lasand restul sa decurga de la sine. vom trece la abordarea directa a metodelorde crestere. iar o selectieulterioara a botcilor nu poate fi facuta. aceasta metoda este mult indragita de apicultoriiincepatori. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve delucratoare. si nu cere decat o calificare minima astuparului. sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. in aceste celule s-amai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute.anul 2).Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci. urmand ca dv.ulterior. Motivuleste foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilorsi mai ales pentru toate conditiile de intretinere. decalificarea apicultorului. urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. climatice etc. care evident osa-si ucida suratele. numarul mic de interventiiin cuib. urmand ca cealalta sa-si creasca matca. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite inalte familii. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai).METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini. iar intrebarea "de ce nu se expune osingura metoda.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri marivizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc. Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt:albinele iau in crestere larve de varste diferite. In principiueste vorba numai de suprimarea matcii batrane. sa alegeti. acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati. urmand ca pe . vom prezenta avantajele sidezavantajele fiecarei metode in parte. O diviziune ramane cu matca batrana.Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor. consolideaza prea tare peretiiacestor celule. apare in mintea oricui.Diviziunea fara matca.. cu toate ca matcile obtinute au o calitateindoielnica. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie ametodei puse in discutie.Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca ofamilie de albine. acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. Pentru o mai buna intelegere. care este considerata cea mai buna". si implicit sa obtina un numar de matci. . decat ocazional. asezata intr-o cutie noua. Avantaje : metoda este simpla si usoara. fac ca aceasta sa fie agreata. cand acestiasunt lipsiti de experienta (anul 1.Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci. fara a diviza familia.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc salargeasca cat trebuie celulele de lucratoare .

Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei dealbine. Sigur este ca "decuparea fagurelui" arevariante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. aceasta taiere are un alt scop si anume acelade a inchide lantul de crestere. sa fie fata in fata.Dupa indepartarea bucatii inferioare. construind un numar mare de botci. vor lua in crestere larvele depe conturul taieturii. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. pentru a obligaalbinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. .daca este posibil. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare aufost eliminate. pentru a o obliga sa oua numai acolo. . deschis laculoare. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratieHanneman. Cu matca batrana se poate forma unroi. Seare grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate. Aceastase va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit. introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropitcu sirop de zahar. urmeaza rarirea larvelor. trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. in scopul impiedicariiaparitiei botcilor lipite.1). puietul necapacit(detoate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei.matca o sa umple fagurele cuoua. de calitate. insa fara albina de acoperire. se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. . bucatile taiate se scot cu mare atentie. sau putem sa o omoram.masura ce se sefamiliarizeaza cu problematica apicola. Fagurii scosi se vor da altorfamilii de albine. urmeaza sa ne lamurim.tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. daca avem noroc. In tot acest timp(4-5 zile). Se alege un fagure insamantat. Astfel pregatite albinele. metoda expusa mai sus a fostperfectionata. sa adopte alte variante de crestere amatcilor.Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principalametoda recomandata incepatorilor. iar daca fagurele esteinsarmat. albinele preferand sa construiasca acolo botcile. Dupa 4-5 zile. ne referim bineinteles la celulele depe conturul "taieturii in arc". Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai marein preajma larvelor de luat in crestere. Pe acest fagure situatia stacam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagureluiare ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor decatre albine. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas). Avand fagurele astfel pregatit.urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui. Cand spunem ca rarim larvele. Taietura sub forma de arc(vezifig.Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. In varianta folosita la noi. in care nu s-a depus pentru prima oara puiet.

In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit.Pe jumatatea superioara.sunt : Metoda fasiilor de fagure. Estefoarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. Astfel pregatita familia de albine. daca vrem sa o pastram. Din familia de baza ridicam matca.timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. presupune si practicarea de noiprocedee. incalzit in apa clocotita. avandgrija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoarefetei celelalte. miere saupastura. trebuiementionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara seface restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. sau oomoram. alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. pentru a fi introduse in nucleele deimperechere. MATCI FARA TRANSVAZARE (part. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de .cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater). mai existasi varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet.Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate decrestere. Fagurele in care nu s-a maicrescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman. in stupina proprie . . 2) Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare . O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei.Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla. calitatea matcilor seimbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). ce pot fi folosite de micul apicultor . Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. La expirarea perioadei. Cu acelasi cutit. care se vor putea controla mai usor. orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puietcapacit). dupa ce in prealabil l-am scuturat dealbina de acoperire. primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. vomavea botci capacite gata de recoltare.hranimstimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. In aceasta categorie se incadreaza simetoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. formam un roi. radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alesepentru crestere. mai complexe si performante. celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor. Aici. seaseaza pe o suprafata plana. decupam jumatatea inferioara. scoatemfagurele insamantat si il ducem in cabana. familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana. Dupa 10-11 zile. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cercetavizual. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puietnecapacit sau oua.

.Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita. Aceste fasii semai pot fragmenta in 2-3 buc.fagure. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. de pe fiecare leat. O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure. impreuna cu matca din care vremsa tragem descendenti. Decupand o celula. se raresc larveleastfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. la 2 cm unade alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. Rama cu cele 20-30 de celule seintroduce intr-o familie doica.Pentru stantare K. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou. Dinacest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2celule intregi si de lungimea fagurelui.Weiss recomanda stanta elvetiana.). cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capatmarginea foarte bine ascutita. iar matcile nu ajung la greutateacelor obtinute prin transvazare. .care este de fapt o rama normala.urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat. urmeaza sa le prelucram pentru a leputea fixa pe leatul de crestere. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale. parteaopusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport. In final rama de crestere. in afarade unul. Procedeul presupune sifolosirea ramei de crestere.aceasta fiind un tub de tabladespicat in doua. stanta strapunge fagurele. cu varsta cunoscuta. se introduce in familiadoica.operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor.. Pe acestea se vor fixa fasiile defagure cu larvele selectate in vederea cresterii. In acest scop partea opusa se modeleaza intredegete pentru a forma un dinte.cu cele doua leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite.Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare. urmand sa .Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule. dupa o orfanizare prealabila a acesteia. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6celule intregi. Pe toata lungimea fasiei de fagure. sau cu ajutorul unor bridede sarma. de lungimea luminii interioare a fagurelui. Metoda este cunoscuta sub denumireade "metoda Alley".ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta.Etapele care trebuie urmate sunt :Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a maicrescut puiet. prevazuta cu sipci(2buc.Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere.Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve. La taierea sau stantarea celulelor cularve se urmareste decuparea unei singure celule. calitatea matcilor fiind mai buna.care trebuie sa cuprinda larve tinere. asfel incat aceasta sa contina sicate un sfert din celulele vecine. intr-un izolator cu gratie Hanneman. orfanizata de 2-6 ore si fara puiet.

Aceste dopuri vorfi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unulde altul(masurat de la centru la centru). a carei matca ne-a multumit. Cele douafamilii. dupa care aplicamelasticul de fixare. Se ia undop.. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari.Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteazasuperioara 5 bucati de fagure artificial. triunghiulare cu baza de 5 cm.Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi. calitatea matcilor fiind buna.lasam toate ramele cu hrana. fiind si o metoda sigura. celulele cuibului se potscurta la jumatate.In acest timp. De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore. albinele vor incepe sa cladeascafagurele din rama de crestere. al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). . se vor prefera oua maibatrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore . faguri cu miere sipolen.Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarealarvelor. rama de crestere. hranita suplimentar. doua rame cu puiet gata de eclozionare. ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet(ridicand puietul si matca). Cand cantitatea de oua estesuficienta. nicichiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie.Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor.Fixam fiecare cuib. In familia astfel restructurata. albineleacoperitoare si matca.executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. Dinaceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi.care practic contine un ou. pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. iar matca depune oua. .Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producereamai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.. cu ajutorul dopurilor. care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. fagure cu puiet capacit. deci pregatireacuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp .avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. familia crescatoare. trage botci pe fagurele cuoua. fagure cu puiet capacit. . si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului. Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albinesi controlati. Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familiiorfanizate de 2-6 ore.Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare. Conformtehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca. in centru. In stupasezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului.

sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.Avantaje : se obtin matci de calitate. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un planbine stabilit si folosind tehnologii sigure.Vom trata urmatoarele subiecte : . O matcavaloroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. matcile". O treaba buna se obtine insa si tintind 48 spre obiective mai mici. blandetea albinelor.Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. iar dupaimperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam(dupa orfanizarea prealabila).apetitul mai mare sau mai mic pentru roit.cresterea controlata a matcilor de calitate . construiesc cateva botci de calitate. introducerea matcilor in familiile de albine.Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. Producerea matcilor . Inacest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.Familiile care isi schimba linistit matca.Matci de schimbare linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (selimiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata.conditii generale . introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet. cu un instinct minim de roire.imperecherea matcilor in nuclee . . Exista diferite criterii de apreciere a unei familiide albine (parca am mai vorbit de ele) si deaceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultatefoarte bune. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . dar din pacate nu toti apicultorii opot face. carebotci pot fi recoltate.

Cand numarulde rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. In scurt timp. sa fie familii care corespund criteriilor deperformanta cerute.Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sasi traga unnumar mare de botci. se recolteaza celemai frumoase. si exista un numar mare de albine tinere. Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) sehraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Producerea matcilor . Alt dezavantajscos in evidenta de literatura de specialitate. Natural. este faptul ca matcile obtinute prinroire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. daca nu imposibil. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). decat aceea de a produce regine (poate doar obtinereaunei productii apicole mari). prelevate din alti stupi.imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. cand in natura existaun cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care suntcerute pentru finalizarea lucrarii. procentul familiilor neroitoare sesitueaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. Se considera ca aceasta perioadaeste cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. numai ca dezideratuleste greu de atins. Interesulapicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. considerand caeste prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. cu ajutorul unui . populatia dealbina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. Inunele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatiageografica a stupinei. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putemplanifica ca timp lucrarea. Ei se multumesc cuprocurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. cat si de ostramtorare a cuibului. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara aincerca sa introducem si elemente "novatoare".Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. stupii trebuiesa indeplineasca urmatoarele criterii: . prin aparitia noilor generatii. asa ca a insista in acest senseste o greseala. totul decurgand de la sine in mod natural. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. sa aiba cuiburile bine impachetate . Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controladaca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. insa nicio satisfactie nu e mai mare. sunt cele obtinute cand familiaroieste natural. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules denectar si polen.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cupuiet .

Este recomandat ca innatura sa fie un bun cules. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). recomandatapicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere faratransvazare".dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. se ridica din familia debaza si se aseaza in alt stup formand un roi. inclusivcei cu hrana. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cuvata. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijloculcuibului.alegem din stupina stupul cel mai performant. se vor verifica toti fagurii. cu oua pentru crestere. Din aceasta se scot toti faguriicu puiet necapacit. Toate celulele. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. Roiul se va strange cu o diafragma sireducem urdinisul. Albinele se vor stimula zilnic. care intre timp a fost insamantat dematca. Acumeste momentul sa introducem fagurele. cu o buna dezvoltare de primavara.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. decat incazul celor introduse ziua.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. pe o fata si 15 pe cealalta.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat..metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. pregatit. in afara de cele 30 alese. Fagurele se scurteaza la jumatate.. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Inainte de a taia.momentul difera de la o zona laalta. Producerea matcilor .. Acesta se va scoate dinroi si se duce in cabana..Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntitramelor. impreuna cu un fagure de hrana sialtul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. In catevaminute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. fie formandnuclee de imperechere. in tot acest timp. umectatcu apa sau miere si livrat in hranitor.. . indepartand jumatateainferioara.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. urmarind sa nu mairamana nici un ou sau larve necapacite. este primita mai bine decat unaneimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (avizcelor .peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri .o matca imperecheata. Iata cum se procedeaza:.Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam .avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasiloc pe ambele fete..cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. unul cu puiet capacit si unaltul gol.familia orfanizata.Aici se vor marca 15 celule cu ou.. In final acestea se folosesc imediat. cat si in functie de dorinta apicultorului introducem un fagure cu puiet capacit. care incepe imediat sa oua. se distrug cu ajutorul unui cutitasascutit. avand grija sa nu le turtim. Atentie. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescueste o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). lama se incalzeste la o lampa cu spirt.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut.

formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. decat in perioada cecorespunde roirii naturale. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. dar aceasta este o metodaneproductiva si paguboasa. in cazul prezentei celui capacit seface mai greu . Cum se procedeaza :.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta .Pentru introducerea botcilor.dupa 4-5 ore de la orfanizare.se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.albinele tinere accepta mai bine matcile. trebuie sa remarcam din nou caexista mai multe metode. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie). apicultorul trebuind sa-si invingacuriozitatea de a deschide stupul.sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. Bineinteles caimperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. introducand unfagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala... trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct. Imperecherea matcilor .urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4). botcile potfi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.ce cumpara matci).. pe o suprafata cu miere necapacita. pentru mai multasiguranta.in cazul in care familia nu este orfana . decat cele batrane..pentru ca matca sa se poata hrani.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familiiajutatoare.. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui . Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care suntconsiderate mai sigure. sau in corpuri de stup. prezenta botcilor face introducerea imposibila. In acest timp albinele rod bucatica de fagure sielibereaza matca. se verifica daca matca a fosteliberata si daca a inceput sa depuna oua... se identifica matca si se scoate din stup. Formarea nucleelor albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee deimperechere". se introduce noua matca in colivie.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. compartimentate cu diafragme etanse si cuurdinisuri separate. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica defagure artificial gaurita in mai multe locuri. Dacaacestea nu mai sunt agresive.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul.la 1-2 zile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful