Cuprins

1

CUPRINS

CUPRINS…………………………..………………………...…………………………1 INTRODUCERE……………………………………………...…………………….….2
CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE LEASING………………………………….……….3 1.1. Conţinutul economic al leasingului……………………………………………………3 1.2. Părţile leasingului……………………………………………………………………...5 1.3. Particularităţile leasingului……………………………………………………………8 1.4. Asemănări si deosebiri între leasing şi credit respectiv între leasing şi închiriere…..11 CAPITOLUL 2. TIPURI DE LEASING 2.1. Leasingul financiar……………………………………………………………………17 2.2. Leasingul operaţional…………………………………………………………………23 2.3. Alte tipuri de leasing…………………………………………………………………..26 2.3.1. Lease back……………………………………………………………………….26 2.3.2. Leasing internaţional…………………………………………………………….28 2.3.3. Subleasing………………………………………………………………………..31 2.3.4. Leasing direct şi leasing indirect………………………………………………...32 2.3.5. Leasingul bunurilor de capital şi a celor de consum…………………………….33 2.3.6. Leasing cu amortizare totală şi leasing cu amortizare parţială………………….34 CAPITOLUL 3. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE ALE LEASINGULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL UTILIZATORULUI…………………………………………………………35 CAPITOLUL 4. ABORDAREA FINANCIARĂ A LEASINGULUI 4.1. Calcularea ratelor de leasing…………………………………………………………40 4.2. Concureanţa între leasing şi celelalta forme de finanţare……………………………42 CAPITOLUL 5. LEASINGUL IN ROMÂNIA………………………………………………48 5.1. Contractul de leasing………………………………………………………………………….52 5.2. Termenii generali……………………………………………………………………………..54. 5.3.Derularea unui contract de leasing prin intermediul societaţii SC AUTOVON SRL…………………………………………………………………………………………………….57 5.3.1. Societatea comercială AUTOVON SRL …………………………………………57 5.3.2. Activitatea de leasing la SC AUTOVON SRL …………………………………...58 5.3.3. Derularea unei operaţiuni de leasing concrete…………………………………...61

ANEXE………………………………………………………………………………...64 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………68

Introducere

2

INTRODUCERE

Potrivit noii legislaţii fundamentale adoptate în România după 1989, economia de piaţa a fost instituită, atât prin dispoziţii declarative, cât şi prin măsuri concrete, în vederea atingerii acestui obiectiv. Conceptul de leasing a devenit în ultima vreme un termen bine cunoscut si în România, având deja un rol deosebit de important in economia naţională. Leasingul este un pas înainte în finanţarea societaţilor comerciale care doresc să-şi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilitaţi financiare. Această tehnică de finanţare – care presupune un risc ridicat – vine să dea satisfacţie agenţilor economici care nu pot să obtină credite de la bănci, ori nu vor să-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natură a afecta dinamismul specific domeniului comercial. Interesul practic al leasingului este de a asigura finanţarea integrală prin fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii; prin aceasta leasingul se distinge de tradiţionala creditare a investiţiilor, unde întreprinderea beneficiară suporta o parte din valoarea investiţiei. De aceea leasingul – ca tehnică de finanţare – vizaeză, în primul rând, întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii şi ridicarea performanţelor, iar pe plan mai general, asigură progresul tehnic. Am încercat să fac o cercetare asupra leasingului, pentru a întelege cauzele dezvoltării rapide a acestei tranzacţii, de ce se spune că leasingul este o tranzacţie de sine stătătoare, care sunt elementele care îl diferenţiaza de celelalte modalităţi de investire cunoscute. De asemenea am căutat să văd care sunt noutăţile interesante ale acestei noţiuni, de asemenea am căutat o anumită explicaţie pentru eventuala supremaţie a acestei variante de investiţie fată de celelalte alternative posibile, însă trebuie arătat faptul că si leasingul are limitele si riscurile sale. În continuarea lucrării am analizat particularităţile si avantajale leasingului, de asemenea am făcut comparaţie între diferitele posibilitaţi de investiţie, am prezentat diferitele variante de leasing. Pentru a arăta care este importanţa industriei leasingului in România, parcurg condiţiile existente pentru dezvoltarea acestuia, efectuând o abordare financiară a leasingului. Pe lângă prezentarea generală a contractului de leasing, pentru o prezentare cât mai completă a elementelor si importanţei, ilustrez şi printr-un exemplu concret modul de încheiere a acestuia, elementele ce intră in componenţa sa, calcularea acestora, respectiv drepturile si obligaţiile părţilor până la expirarea contractului.

Conceptul de leasing

3

Capitolul 1. CONCEPTUL DE LEASING

1.1.

Conţinutul economic al leasingului

Leasing – iată o noţiune care, în ultimele trei decenii, a pătruns în toate dicţionarele economice cu sensuri din ce în ce mai largi, incitând lumea economico – financiară cu noi perspective, fascinând prin simplitatea operaţiunii şi avantajele ei, suscitând interes chiar prin cadrul dentologic specific în care se deruleaza. Ritmul rapid al creşterii volumului operaţiunilor de leasing pe piata mondială este simptomatic pentru nivelul actual al cererii de asemenea facilitaţi, în condiţiile diminuării rapide a disponibilitaţilor de credite, creşterii masei investiţiilor necesare achiziţionării unor tehnologii moderne şi tehnici “de vârf”, în condiţiile accentuarii măsurilor de politică comercială protectionistă. Posibilitatea de a utiliza echipamente foarte moderne, de mare randament, de a depăşi unele obstacole de import, de a nu plăti drepturi de proprietate industrială etc. menţin leasingul în atenţie. Piaţa leasingului funcţionează în prezent după un mecanism comparabil cu cel al licitaţiiilor internaţionale, firmele specializate aflându-se practic într-o continuă competitivitate a cotaţiilor, respectiv a condiţiilor pe care le oferă. În general firmele deţin în proprietate active (mijloace) fixe şi raportează această investiţie în bilanţ. Totuşi importantă este utilizarea clădirilor şi echipamentelor şi nu proprietatea în sine. O modalitate de obţinere a dreptului de utilizare a mijloacelor fixe este cumpărarea acestora; o altă alternativă este închirierea lor (leasingul). “Leasing”, “credit bail”, sau “location financement” sunt toţi atâţia termeni utilizaţi pentru a desemna, practic, acelaşi lucru, o cale de obţinere si utilizare a activelor. Operaţiunea de leasing industrial, considerată ca o locaţie însoţită de un serviciu tehnic însuşi, s-a născut în S.U.A. prin anii 1920. Leasingul financiar sau locaţia financiară de bunuri de echipament a apărut în aceeaşi ţară în 1952, legat de războiul din Coreea (de nevoile armatei americane). Apoi această activitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă, depăşind frontierele americane. Pornind de la expresia de origine engleză, “lease” (închiriere), leasingul este o formă specială de închiriere prin care o parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este cealalta parte, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing dacă părţile convin astfel şi dacă utilizatorul achită toate obligaţiile asumate prin contract.

ce face posibilă creşterea valorificării produselor. în vederea utilizării în scop economic. cheltuielile de administraţie.Conceptul de leasing 4 Se pune astfel accentul pe o latură a leasingului şi anume pe aceea de formă specială de finanţare. Iar după trecerea perioadei contractuale. bineînţeles contra plaţii ratelor dse leasing. că nu se dau bani pentru cumpărarea bunului. Redevenţele sunt de aşa natură calculate. utilizatorul rambursează suma creditată împreună cu cheltuielile de finanţare. prin acordarea unui fel de plată in rate cumpărătorului. conform căreia cumpărătorul plăteşte preţul de achiziţie a bunului (împreună cu cheltuielile legate de prelungirea plaţii) din veniturile rezultate în urma utilizării mijlocului respectiv. fie prin exercitarea dreptului de opţiune. leasingul este asemănător creditului. subiecţii economici încearcă să realizeze o unificare a avantajelor creditului. bunul trece in proprietatea utilizatorului. cât şi din punctul de vedere al utilizatorului. precum şi bunuri mobile de folosinţa îndelungată. diferenţa fiind doar atât. a manuscriselor. precum şi un anumit profit. Din acest punct de vedere. . Operaţiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile. a pieselor de teatru. Finanţatorul care cumpăra un bun de la producător. fie automat. rate care cuprind pe lângă amortizarea preţului de cumpărare si dobânda la capitalul investit. încât să asigure amortizarea preţului într-o perioadă sensibil mai scurtă decât durata de folosinţa efectivă. plătite de cel care ia cu chirie bunul respectiv. pentru a preda acestuia din urma. închirierii şi al cumpărării cu plata în rate. De asemenea mai trebuie menţionat faptul că leasingul este un mijloc comercial atât din punctul de vedere al producătorilor şi al comercianţilor. cu excepţia înregistrărilor pe bandă audio si video. îşi acoperă preţul acestuia prin ratele de leasing. leasingul este o operaţiune în care finanţatorul cumpară de la furnizor mijlocul de producţie sau alt bun de capital ales de utilizator. brevetelor şi drepturilor de autor. deoarece fondurile necesare unei societăti în efectuarea unei investiţii sunt furnizate de către o altă societate . Din cele prezentate rezultă ca prin operatiunea de leasing. ci se livreaza bunul însuşi. Se vede de aici foarte clar particularitatea leasingului. aflate în circuitul civil. Conform acestei acepţiuni. iar prin ratele de leasing. dar în acelaşi timp între părţi pot apărea conflicte serioase de natură juridică.

însoţită de lista cuprinzând bunurile care vor constitui obiectul contractului de leasing. adica filiale ale unor societaţi de leasing străine. care se mai numeşte şi locatar Furnizorul este proprietar. care constă în posibilitatea optării pentru prelungirea contractului sau pentru achiziţionarea sau restituirea bunului. Locatorul/finanţatorul are ca obligaţii în cadrul unei operaţiuni de leasing: • să respecte drepturile utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitaţilor. toate drepturile rezultând din contractul de vânzare-cumpărare. de asemenea vânzătorul obiectului ce face obiectul leasingului. • să încheie contractul de leasing cu utilizatorul şi să transmită acestuia. Finanţatorul/locatorul. . cu excepţia dreptului de dispoziţie. Pentru efectuarea unei operaţiuni de leasing orice persoană fizică sau juridică va formula unei societaţi de leasing o oferta fermă. societatea de leasing pote fi pe de o parte o filială a unei banci. Pentru furnizor leasingul reprezintă o modalitate de promovare a vânzărilor. iar pe de altă parte. în temeiul contractului de leasing. dacă acesta a respectat toate clauzele contractuale. • să îi garanteze utilizatorului folosinţa liniştită a bunului .2. însă poate avea şi doar calitatea de comerciant. De asemenea pot fi şi mixte. de lărgire a cercului de clienţi şi a ariei de desfacere. precum şi alte acte din care să rezulte situaţia sa financiara. sau o societate de interes bancar. • să asigure printr-o societate de leasing. • să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul indicat de utilizator. el fiind de obicei producătorul bunului respectiv.Conceptul de leasing 5 1. Într-o operaţiune de leasing participă trei părţi principale. Părţile leasingului Contractul de leasing impune anumite obligaţii reciproce între părţile care efectuează operaţiunea de leasing. bunurile oferite în leasing. Prin intermediul leasingului vânzătorul are practic la dispoziţie o modalitate de transformare a unei livrări cash întruna pe credit în mod direct sau prin intermediul societaţii de leasing. • să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului. şi anume: • furnizorul • societatea de leasing. mai ales în cazul leasingului operaţional. de asemenea pot exista şi finanţatori complet străini. în condiţiile expres formulate de acesta. Între finanţator şi furnizor de multe ori nu există nici o diferenţa. în calitate de finanţator/locator • utilizatorul. societate de leasing independentă.

subscris si vărsat integral la înfiinţare. costul serviciilor oferite de societatea de leasing utilizatorului etc. Una dintre deciziile importante pe care utilizatorul trebuie sa le facă este. Unele societaţi fixează un anumit segment al bunurilor de leasing preferate de asceştia sau o anumita limită minimă sau maximă a valorii bunului ce face obiectul leasingului. • să suporte cheltuielile de întreţinere şi alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing. Aceasta spune că societaţile de leasing sunt societaţi comerciale. republicată. legea spune că ele înfiinţeaza si funcţioneaza potrivit Legii nr. • să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing. de drept privat sau de drept public. • să permită finanţatorului verificarea periodică a stării şi a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing. având ca obiect de activitate desfaşurarea operaţiunilor de leasing şi un capital social minim. • să efectueze plăţile cu titlu de rată de leasing în cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevăzute în contractul de leasing. dobânda pentru finanţarea pe termen mijlociu/lung.Conceptul de leasing 6 Atractivitatea contractului pentru societăţile de leasing. Utilizatorul poate fi o pesoană fizică sau juridică. autohtonă sau straină. Societaţile de leasing pot încheia afceri cu persoane fizice. 31/1990. în locul unei plaţi globale. altele oferă rate cu o durata de 2-4 ani. cu rate uniforme pe toată durata contractului. Unele societaţi de leasing. Decizia utilizatorului – legată de alegerea societaţii de leasing se bazează în primul rând pe structura eşalonării plăţii ratelor de leasing. • să îşi asume pentru înreaga perioadă a contractului. • de a executa alte obligaţii stipulate în contract. Utilizatorul. în cadrul unei operaţiuni de leasing se obligă: • să efectueze recepţia şi să primească bunul la termenul stipulat în contractul de leasing. Trebuie menţionat faptul că participarea utilizatorului la operaţiunea de leasing implică anumite cheltuieli care acţionează ca un factor de limitare a accesului la aceste operaţiuni. asistanţa tehnică şi financiar-contabilă oferite de societaţile de leasing. derivă din veniturile ce le revin în urma operaţiunii: rata de leasing pentru utilizarea bunului în perioada dării în folosinţă. pe lângă alegerea bunului de leasing şi alegerea societaţii de leasing. în lipsa unei stipulaţii concrete totalitatea obligaţiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuşii săi. oferă rate iniţiale mai ridicate. . cu societaţi persoane juridice şi fără personalitate juridica şi cu întreprinderi de proprietate publică. de 500 milioane lei. care dispun de servicii specializate în acest sens. Totuşi utilizatorul dispune şi de o serie de avantaje: plata eşalonată în timp. el este cel mai important participant la derularea operaţiunii de leasing. În ceea ce priveşte organizarea si funcţionarea societaţilor de leasing în România.

garanţie DE LEASING contractul de leasing a a răspundere pentru bunul produs dreptul de folosinţă FURNIZOR UTILIZATOR Figura nr. Rolul intermediarilor este stabilirea legăturii între partenerii de leasing. dacă aceştia din urmă doresc să obţină bunul respectiv.1. reprezentanţi sau delegaţi ai societaţii de leasing. De exemplu o societate care serveşte ca intermediar va contacta alte societaţi de leasing localizate în tările diverşilor cumpărători potenţiali. Se poate spune că o societate de leasing este de calitate dacă nu se limitează doar la forme de contracte unilaterale. . care vor achiziţiona bunul în locul importatorilor. ci este flexibilă în ceea ce priveste încheierea afacerii şi relaţiile cu furnizorii. de obicei a alege între societaţile de leasing pe baza mărimii sau a formei de proprietate. FINANTATOR dreptul de proprietate BUNUL livrare. deoarece pentru menţinerea cercului de clienţi aceştia încearca întotdeauna să găsească cele mai ieftine surse de finanţare a operaţiunilor de leasing.-Schema operaţiunii de leasing Nu este recomandat.Conceptul de leasing 7 Relaţiile dintre participanţii unei operaţiuni de leasing “clasic”sunt prezentate în Figura nr. Intermediarii pot contribui la unificarea pieţei leasingului şi la reducerea nivelului taxei de leasing.1. făcând comparaţie între acestea şi costul total al tranzacţiei. care pot fi organisme de intermediere. O altă categorie de participanţi la operaţiunea de leasing o constituie intermediarii. 1. pregătirea contractului de leasing. ci este util a alege luând în considerare mărimea ratei de leasing iniţiale şi valoarea bunului de leasing. 1.

Leasingul – în forma preluată de la europeni. Este de observat că termenul de leasing este preluat şi de legislaţia noastră ca un neologism. dar un credit de o formă specială. . se deosebeşte de “operating leasing” care este o simplă locaţiune cunoscută şi sub denumirea de “renting”. În esenţa leasingul este o formă de închiriere realizată de societăţile financiare specializate (societăţi de leasing) a unor bunuri de echipamente de către firme (beneficiari) care nu dispun de fonduri proprii ori care nu pot sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru cumpărarea acestora de la producători. consacraţi la scară internaţională. modernă de comerţ exterior. pare firesc a se aplica numai asupra unei operaţiuni noi. vom fi în faţa unei modalitaţi a leasingului care.Conceptul de leasing 8 1. Echivocul subzistă şi urmare a diferenţelor de sens ale termenului de leasing chiar şi în tările anglo-saxone unde desemneaza multiple tranzacţii. Leasingul poate fi considerat şi o formă aparte a creditului bancar. Firmele de leasing sunt constrânse să respecte o anumită proporţie între angajamentele de “credit bail ” şi fondurile lor proprii. şi în ţările Europei Occidentale – ca metodă de finanţare pe termen mediu şi lung şi prin aceasta ca factor de promovare a vânzărilor. în loc de bani sunt împrumutate mărfuri concrete. în care operaţiunile de restituire.A. în particular a exporturilor. sub forma închirierii. Sunt ţări la care leasingul este considerat ca o formă de vindere în rate. renuntându-se implicit la termenul francez de “credit bail”. având o origine anglo-americană. maşini. a unor mijloace de producţie. Alte ţări nu au definiţii oficiale pentru leasing. Termenul de leasing este susceptibil la interpretări diferite şi mai ales de extindere la alte operaţiuni care nu fac parte din sfera sa. aparatură. În legislaţia germană şi suedeză se întâlneşte contractul numit ”konsumgiiterleasing” (închirierea bunurilor destinate consumaţiei). acţiuni de dezvoltare economico – socială . anume leasingul bunurilor de folosinţă îndelungată. fie pentru cumpărarea bunului respectiv. Prin natura sa această operaţiune se apropie de locaţiunea denumită “operational leasing”. dar din care doar “financial leasing” corespunde operaţiei ce ne interesează. ratele de leasing acoperă costurile şi asigură câştigul. Termenul “leasing” se altură celorlalţi termeni din sfera economică. etc. beneficiarul trebuie să opteze fie pentru prelungirea contractului cu o chirie mai mică. însă atunci când utilizatorul dispune de dreptul de a cumpăra bunul. de altfel. de import – export. fiind un neologism.3. prin conţinutul său economic.U. cum ar fi închirierea sau vânzarea afectată de termen. fie pentru restituirea acestuia. distincte de instituţiile juridice deja existente. leasingul este un credit. respectiv de “financial leasing”. un sistem original de finanţare. inclusiv a dobânzilor se fac prin rate. Particularităţile leasingului Leasingul s-a afimat în ultimele decenii.îndeosebi în S. a fost precizată şi de legea română. Sigur. utilaje. De asemenea leasingul mai poate fi definit şi ca o formă deosebită. în general la expirarea contractului de leasing. neexistând constrângeri privind formele de practicare.

primele de asigurare fiind transmise utilizatorului prin ratele de leasing. în vederea achiziţionării acestuia. transmite toate celelalte drepturi de cumpărător legate de obiectul contractului. Contractul de leasing asigură drept de folosinţă utilizatorului pentru o perioadă strict determinată. . Cel de-al doilea procedeu constituie încheierea contractului de asigurare între finanţator şi asigurător. În primul caz încheierea contractului de asigurare şi plata regulată a ratelor este datoria utilizatorului. În vederea acoperirii eventualelor pagube produse proprietaţii finanţatorului. Cheltuielile de funcţionare cad în sarcina utilizatorului. transmite şi toate obligaţiile asupra cumpărătorului. fiind obligat în acelaşi timp să-şi asume riscurile şi obligaţiile legate de acest drept de folosinţă. în acest proces este implicat direct şi viitorul beneficiar. cele mai importante dintre acestea sunt cheltuielile de întreţinere. Despăgubirea plătită de către asigurător micşorează doar suma plăţilor de efectuat. utilizatorul este obligat la încheierea unui contract de asigurare sau să suporte cheltuielile asigurării. De asemenea organizarea şi costurile livrării bunului de leasing. finanţatorul. încheiat între producător. în urma acceptării cererii. inclusiv asigurările legate de transport sunt suportate de către utilizator. care devine astfel singurul îndreptăţit de a încasa veniturile rezultate din folosinţă. chiar şi în cazul în care finantatorul nu-l verifică dacă a efectuat-o. iar dreptul de folosinţa utilizatorului. Dreptul de proprietate. până la sfârşitul termenului contractual. iar în lipsa acestuia contractul de asigurare nu ia naştere sau îşi pierde valabilitatea.Conceptul de leasing 9 Leasingul presupune în principiu două contracte: unul de vânzare – cumpărare. urmează încheierea contractului de leasing şi cumpărarea bunului de către societatea de leasing în vederea punerii lui la dispoziţia beneficiarului. care creditează operaţiunea de leasing în calitate de cumpărător şi un contract de locaţiune încheiat între societatea de leasing şi un terţ beneficiar. aparţine locatorului. deoarece în cazul păgubirii bunului. iar de asemenea cu excepţia obligaţie de plată a preţului de cumparare. nu se poate cere amânarea sau anularea obligaţiei de plată a ratelor scadente. Rezultă că sunt două posibilitaţi de asigurare. Se face astfel o distincţie clară între persoana proprietarului şi cea a utilizatorului. Prin contract. În practică aceasta este metoda cea mai des utilizată. dar în nici un caz nu le anulează. ca de altfel şi costurile cu montarea şi punerea în funcţiune a acestuia. existenţa asigurării este interesul elementar al utilizatorului. ca vânzător. şi nici utilizatorul nu trebuie să suporte cheltuieli suplimentare. În cazul acesta. perioadă care începe de obicei în momentul punerii în folosintă a bunului. Operaţiunea de leasing este iniţiată de firma care doreste închirierea produsului şi care se adresează în acest sens societaţii de leasing cu o cerere de ofertă.bunul de leasing. şi societatea de leasing. deoarece în acest caz acoperirea riscului finanţatorului este mult mai sigură. pe care proprietarul poate să-l ia înapoi în cazul în care utilizatorul nu-şi respectă obligatiile. cu excepţia dreptului de proprietate. procedează la stabilirea contactului cu producătorul bunului solicitat. Operaţiunea de leasing are ca particularitate faptul că capitalul investit de către finanţator are ca garanţie principală . a distrugerii totale sau în cazul furtului acestuia. Societatea de leasing.

prin controlul asupra creditului.5 miliarde reprezentau contractele semnate doar în acel an. extindere care exprimă în cifre o imagine fidelă a succesului său. În Germania Federală. Totusi leasingul ar putea avea efecte negative asupra economiei printr-o dezvoltare necontrolată a sa. prin emiterea de acţiuni sau alte titluri de valoare se pot atrage fondurile de la populaţie şi folosi de societaţile de leasing. Prin utilizarea fondurilor pentru plata furnizorilor de bunuri. 14% din totalul creditelor afectate investiţiilor. leasingul s-a extins deosebit în Europa. din care 4. leasingul poate fi o cale credibilă de finanţare a investiţiilor statelor în curs de dezvoltare. ori de finanţare a societăţilor cu proiecte de dezvoltare şi nu în ultimul rând. Leasingul acentueaza tendinţa modernă a capitalismului de a face o disociere între cei care deţin capitalul şi cei care folosesc în mod activ acest capital. Prin acest mijloc se încurajează întreprinderile rentabile. În 1976 în Marea Britanie. este că acesta poate fi distrus sau furat. poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate. Leasingul poate fi complementar sistemului bancar. combinat cu facilitaţi fiscale adecvate. Statele au încurajat finanţările prin intermediul leasingului a unor investitii de interes general. un mijloc prin care statul intervine în dezvoltarea economică. Ca mijloc de finanţare. totalitatea creditelor operate cu ajutorul leasingului ajungeau în 1978 la 19. . în acest fel. dar poate fi şi o metoda de remobilizare a capitalului imobilizat (lease-back). capabile să aducă profitul necesar achitării redevenţelor. leasingul se doreşte a fi un mijloc de vitalizare a unei economii decapitalizate.Conceptul de leasing 10 Singurul risc al finanţatorului care rezultă din faptul că bunul de leasing este principala garanţie. investiţiile comunitaţilor pot folosi ”leasingul comunal”. se încurajează indirect. în 1978. iar în 1978 aceasta urcă la 2 miliarde. Dar această sursă potentială de pierdere poate fi evitată prin încheierea de asigurări. iar din utilizarea celorlalte garanţii nu este sigur că acoperirea sumei totale a ratelor de leasing rămase este posibilă. totalizand 53 miliarde de franci francezi. Nu în ultimul rând leasingul. cu valoare mare. fapt ce dă creditorului un grad de risc scăzut. Leasingul este o alternativa modernă la creditul clasic. La ora actuală există o asociaţie europeană – “Leaseurope” – a celor care practică leasingul. leasingul este un mijloc de sprijinire a exportului. În Franţa. reprezentând 25% din totalul investiţiilor din acel an. producţia de bunuri mobile şi construirea de imobile. Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficace mijloc de finanţare a investiţiilor productive. încurajând anumite investitii. oferind un plus de sigurantă deţinatorului de capital. În economia de piaţa leasingul poate fi. reprezentau finanţări prin leasing. valoarea totală a echipamentelor finanţate prin intermediul companiilor de leasing atingea 500 de milioane de lire sterline. pot atrage capitalul de pe piaţă şi direcţionarea lui către investiţii. De asemenea aduce atingere concepţiei tradiţionale de proprietate şi afectează serios mitul proprietăţii în planul doctrinelor economice. Pe plan internaţional. Fondurile sindicalizate din contractele de leasing.4 miliarde de mărci germane. Aceasta formă de finanţare oferă creditorului drept de garanţie însuşi dreptul de proprietate. orientând creşterea economică. Unele proiecte ale statului pot fi finanţate prin intermediul ”leasingului public”.

Figura nr. 1. părţile implicate în fiecare dintre ele. Cumpărare Producător asigurarea echipamentului Companie de asigurări livreză. prezintă cele trei faze ale tranzacţiei. – Fazele tranzacţiei de leasing1 1Vezi: POPA Ioan: Tranzacţii comerciale internaţionale. precum şi operaţiunile specifice fiecărei faze.2. Sursa de finanţare contract 1. 442 . pag.Conceptul de leasing 11 Aşa cum reiese din cele prezentate mai sus. tranzacţia de leasing presupune trei faze: contractarea. garanţia şi contractul de service emite poliţa de asigurare 3. Închiriere Utilizator Societate de leasing Figura nr.2. cumpărarea şi închirierea. Bucureşti 1997. 1. Editura Economică. Contractare Utilizator Societate de leasing alegerea echipamentului ce va fi cumpărat cumpărarea echipamentului 2. instalează şi întreţine echipamentul remite factura.

dacă firma utilizatoare se confruntă cu greutăţi financiare. ambele situaţii impun o serie de plăţi contractuale fixe. Deoarece locatorul are un risc mai mic decât alte surse de finanţare utilizate la achiziţia de mijloace fixe. Creditorul nu are nici o intervenţie în ceea ce priveşte evaluarea parametrilor bunului ce urmează a fi cumpărat şi în alegerea acestuia. se poate confrunta cu costuri şi întârzieri în recuperarea activelor care au fost finanţate direct sau indirect. cu cât firma care solicita finanţarea este mai riscantă. chiar dacă obligaţia de plată a ratelor scadente nu se schimbă. creând o anumită creanţa. locatorul. Dacă o investiţie este finanţată din credit bancar. are un rol activ în ceea ce priveşte alegerea bunului şi pe deasupra acordă şi garanţii. În schimb. dreptul de proprietate şi cel de folosintă nu sunt strict separate. cât şi rentabilitatea anticipată pentru investitorul în acţiuni. Faţa de credit si leasing. într-o închiriere. deoarece finanţatorul dă cu titlu de împrumut bunul însuşi. Avantajul leasingului faţă de un credit este că locatorul are o poziţie mai bună decât un creditor. .Conceptul de leasing 12 1. el asteptând o rambursare tot sub formă de bani. De asemenea faptul că finanţatorul investeşte fonduri într-un mijloc determinat. iar ratele de leasing acoperă aceasta investiţie facută de el. cad în sarcina exclusivă a debitorului. Din punct de vedere al acestei caracteristici. Rolul lui este asemănător cu cel al furnizorul celorlalte două forme de finanţare. Finanţatorul poate să aibă un anumit rol de consultant. efectuând imediat plata bunului şi devenind astfel proprietar. Asemănări şi deosebiri între leasing şi credit. crescând astfel atât riscul. investiţia creditorului ia formă bănească (credit bancar). Aşadar garantarea bunului şi răspunderea pentru acesta este datoria exclusivă a furnizorului. cumpărat de el. cu atât mai puternic este motivul furnizorului de finanţare să propună o tranzacţie de leasing şi nu un împrumut. aceasta. împreună cu plata. în caz contrar contractul ajungând la soarta rezilierii. chiar unul garant. aceasta oferă o pârghie financiară. deoarece debitorul apare în calitate de cumpărător. Dacă locatarul nu îndeplineşte obligaţiile contractului de leasing. deoarece locatorul este încă proprietarul mijlocului fix. locatorul are un drept legal mai puternic de recuperare a mijlocului fix. Un creditor. leasingul este înrudit cu închirierea. participantul finanţator. el fiind interesat ca bunul să corespundă cerinţelor. face legatura iaraşi cu închirierea. pe o durată stabilită. respectiv între leasing si închiriere Leasingul este oarecum similar cu împrumutul. libertatea de dispoziţie a utilizatorului fiind mai limitată decât cea în cazul creditului.4. Ca urmare. Totuşi deoarece leasingul poate fi considerat o formă de finanţare prin îndatorare. creditorul are o posibilitate de verificare mai redusă a utilizarii sumei acordate cu titlu de credit decât locatorul unei închirieri sau finanţatorul unui leasing. În cazul închirierii apare însă foarte clar aceasta separaţie între cele două drepturi.

o bancă solicită de obicei de la debitor garanţii de valoare mai ridicată decât un finanţator de leasing. ca un bun reprezentând obiectul unei operaţiuni de leasing pentru finanţatorul acestei din urmă operaţiuni. în caz de neplată. el putând preda imediat bunul respectiv proprietarului. Ca şi ratele de leasing. Activul corporal aflat în proprietatea debitorului operaţiunii de credit. el putând include între cheltuieli doar dobânzile plătite. aceste cheltuieli sunt suportate de către cel care utilizeaza bunul respectiv. gajul şi ipoteca. ceea ce înseamnă că în cazul unei eventuale incapacitaţi de plată a clientului sau în caz de lichidare a acestuia. are posibilitatea de a trece pe cheltuieli amortizarea aferentă. care de altfel finanţează o investiţie de o valoare asemănătoare. Spre deosebire de cele spuse anterior. care are astfel un rol de garanţie principală. în mod indirect.Conceptul de leasing 13 În ceea ce priveşte cheltuielile de transport. ca proprietar al mijlocului respectiv. finaţatorul leasingului. nefiind proprietatea acestuia din urmă. nu există deosebire semificativă între credit. se necesită autorizarea proprietarului . în mod echivoc. nici prin valorificarea acestui drept nu este sigura recuperarea creanţei sale – ştiut fiind faptul că recuperarea creanţelor provenite din drepturi de gaj. În cazul leasingului şi al închirierii. micşorarea sau stingerea ei fiind posibilă doar printr-o valorificare secundară reuşită. mâinile debitorului nu sunt legate de către creditor. pentru modificarea locului de utilizare a bunului. dar în caz optim . acesta nefiind proprietar al bunului. Situaţia debitorului unui credit este diferită. cele trei construcţii discutate sunt identice. poate să-şi valorifice dreptul său de proprietate. Dacă avem în vedere dreptul de dispoziţie asupra bunului primit în folosinţă. chiriile aferente închirierii pot fi evidenţiate în totalitate ca şi cheltuieli la chiriaş. faliment sau lichidare a clientului. deoarece bunul. Însă debitorul. nu poate constitui o garanţie atât de sigură pentru instituţia financiară creditoare (bancă). rambursarea scadenta nefiind scăzută înainte de calcularea impozitului pe profit. Creditorul poate obţine cel mult un drept de gaj asupra bunului respectiv. leasing si închiriere. În cazul leasingului sau al creditului. nu opate fi folosit pentru stingerea obligaţiilor fată de alţi creditori. El nu trebuie să aibă în vedere nici o altă obligaţie a utilizatorului. cautiunea. finanţatorii preferând garanţia bancară. riscul societaţii utilizatoare este mult mai ridicat: pierderea lui poate să atingă valoarea obligaţiei de plată contractuale încă neefectuate. posibilitaţile utilizatorului operaţiunii de leasing. în timp ce în cazul creditului.chiar dacă în cazul închirierii propriu zise. ci doar inclus în suma redevenţei. a redevenţelor scadente până la sfârşitul perioadei contractuale. acesta nu apare evidenţiat în mod direct. Cheltuielile de întreţinere şi cele de asigurare sunt suportate de asemenea de către utilzator. Pagubele şi problemele de rezolvat în cazul în care utilizatorul nu mai are nevoie de acesta sunt mai reduse în cazul închirierii. preluând bunul de leasing. urmează în rând după satisfacerea creanţelor salariaţilor (drepturi de salarii) şi după efectuarea cheltuielilor legate de lichidare. . deoarece în toate cele trei cazuri. în cel mai rău caz pierderea lui fiind egală cu plătile efectuate în zadar. Din aceste motive. cele de montare şi de punere în funcţiune . sunt similare cu cele ale chiriaşului.dacă în contract s-a prevăzut – o mare parte din aceasta poate fi chiar rambursată de către proprietar. În ceea ce priveşte tipurile de garanţii.autorizare care se acordă de obicei printr-o simplă modificare în contract.

accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing. o relaţie directă între preţul la care a fost achiziţionat echipamentul de către societatea de leasing şi chiria percepută. TIPURI DE LEASING Fără îndoiala că diverse forme şi modalităţi de leasing au fost practicate cu mult înainte de presupusa dată de naştere a industriei leasingului. De asemenea acest tip de contract nu poate fi reziliat. se disting următoarele forme:  leasing direct. care preiau funcţia de creditare. în practică s-au individualizat două tipuri de operaţiuni:  leasingul financiar . Astfel. De la forme intermediare. precum şi un beneficiu. În acest tip de leasing. pe cea de prestare de servicii. aduse de nenumăratele variante ale închirierii şi arendării bunurilor mobile şi imobile din sfera producţiei. de efectuarea reparaţiilor. de caracterul relaţiilor comerciale dintre ele. precum şi asumarea riscurilor care decurg din aceste operaţiuni. realizat prin închirierea contractului între producătorul exportator şi utilizatorul bunului care face obiectul operaţiunii. operaţiunile s-au diversificat în funcţie de ponderea din preţul net de export care revine închiriatorului – în perioada închirierii de baza – ca şi de costurile care determină calculul ratelor de leasing.care presupune că în perioada de închiriere de bază (prima închiriere) să se realizeze intreg preţul de vânzare al obiectului contractat. treptat. de regulă este mai scurtă decât durata de folosinţă a obiectului de închiriat. În noţiunea de leasing au fost incluse. Corespunzător unor practici utilizate pe plan internaţional.  leasingul funcţional – presupune că. de obicei. de regulă. dacă se ia în considerare poziţia furnizorului în contractul de leasing. O serie de forme în care se fac astăzi operaţiunile de leasing ţin şi de părţile contractante. Alături de această clasificare de bază.Tipuri de leasing 14 Capitolul 2. sensuri noi. neexistând. Există mai multe tipuri de leasing şi mai multe clasificări ale acestora. să se realizeze doar o parte din preţul de vânzare al obiectului contractului. . În funcţie de conţinutul ratei de leasing raportată la pretul de export. altele de societaţi specializate. criteriile de grupare fiind numeroase. inclusiv costurile auxiliare.  leasing indirect. unele contracte de leasing sunt încheiate direct de către întreprinderile producătoare – exportatoare. contractul de leasing financiar se încheie pentru perioada de bază. finanţarea fiind făcută de către furnizor. Societatea de leasing îşi asumă. dar şi a bunurilor de folosintă îndelungată din domeniul particular. care. de asigurarea echipamentelor şi de plata diverselor taxe şi impozite. în perioada de bază. riscurile uzurii morale şi răspunde de furnizara pieselor de schimb. oscilând între închiriere şi leasing. ce presupune existenţa societaţilor specializate de leasing. există şi alte clasificări.

Conţinutul economic al acestei operaţiuni. Full service leasing este şi o cale de permanetizare a relaţiilor dintre firme.export al obiectului contractului fără să se includă costul întreţinerii sau reparaţiilor.Tipuri de leasing În funcţie de costurile care stau la baza calculării ratelor de leasing mai întâlnim: 15 full service leasing-ul – leasingul brut sau propriu-zis. caracterizate prin particularitaţi ale tehnicii de realizare: sell and lease back. leasingul net s-a difernţiat printr-o particularitate: calculul ratelor are la bază doar preţul net de vânzare . de adâncire a relaţiilor dintre ele. De obicei.exportatoare şi-l închiriază unei terţe firme. Aici problema principală este aceea a procurării de fonduri lichide pe care întreprinderea să le poată folosi după nevoi. dar la mulţi clienţi. dar contractele pot avea. În practică. Amortizările se realizează prin închirierea. Termenele pot varia de la o zi la o luna sau 2-3 ani. în medie. mai rar. reparaţii.  leasingul pe termen scurt are în vedere posibilitatea încheierii unor şiruri de acorduri sau contracte. consecutiv. ca şi în cazul leasingului obişnuit. Leasingul s-a diversificat şi în functie de durata închirierii care poate fi foarte lung sau foarte scurt:  leasing pe permen lung se poate defini nu numai prin durata care. Există şi forme speciale de leasing. în care ratele cuprind şi cheltuielile de întreţinere. a bunurilor respective. pe termene scurte. lease back este o formula. ori această operaţiune este mai simplă decât procedeele de creditare obişnuite. după 4 ani beneficiarul poate alege între a-l cumpăra. este de creditare numai în cazul operaţiunilor “clasice” firma de leasing cumpără bunul de la o întreprindere producătoare. ci şi prin câteva particularitaţi. perioadei normale de funcţionare a utilajului. speciala. de operativitaea cu care se oferă serviciile respective. Leasingul net este o operaţiune specifică societaţilor specializate care ştiu să evite eventualele nerealizări ale preţului net de vânzare. este de circa 8 ani. Compania de leasing rămâne proprietarul echipamentului. etc. de adâncire a relaţiilor dintre firme. acest tip de leasing are în vedere bunuri imobile. dar şi mobile. în scopul realizării unor apropieri de clienţi. firmele producătoareexportatoare încheie operaţiuni combinate între operaţiunile de leasing şi full service leasing. în mod obişnuit. extinderii legăturilor de cooperare printr-un service prompt şi de calitate. şi de a continua să-l utilizeze. în general. Fireşte. cu titlu de închiriere. el poate opta oricând penru cumpărarea la preţuri care scad cu fiecare an. Acest firme ştiu foarte bine că decizia partenerilor de prelungire a contractelor depinde mult de calitatea serviciilor. prevederi dintre cele mai diferite. la un pret cu 30-45 mai mic decat costul iniţial. caz în care societatea vinde un echipament propriu unui cumpărător cu care după aceia încheie un contract de leasing. pe când în leaseback societatea de leasing cumpără bunul chiar de la firma utilizatoare pentru a i-l închiria tot acestuia cu promisiunea de a i-l revinde. a lesingului. dar. nu se include beneficiul. şi în acest caz. Este bine ştiut că finanţări pe termen lung nu se pot obţine uşor. Perioada de închiriere corespunde. desigur.  .

leasingul cu amortizare totală sau partială. aceste bunuri să fie achiziţionate de clienţi. caz în care leasingul este finanţat parţial din credit. Un rol important în operaţiuni joacă. leasingul bunurilor de capital şi leasingul bunurilor de consum. al organizării service-ului furnizorului sau al societaţii specializate.  Astfel pentru a promova vânzarea unor maşini şi utilaje. sau să fie restituite dacă prezintă unele neajunsuri. simultan. de posibilitaţile de finanţare. acestea sunt închiriate pe perioade scurte. urmează o prezentare detaliată a principalelor tipuri de mai sus menţionate. Time – sharingul este o operaţiune specială de leasing în care au loc închirieri de utilaje şi aparate în “timpi partajaţi”. în special. Alte operaţiuni sunt: operaţiunile de hire şi renting. după expirarea acestei perioade. leasingul calculatoarelor electronice. subleasingul. ţelurile politicii de export a firmelor angajate în operaţiuni de leasing. dacă sunt corespunzătoare cerinţelor. Time-sharingul este.Tipuri de leasing 16 leasingul cu transpunere de capital. avioane moderne de transport) şi uzura morală extrem de rapidă a acestora. Adoptarea uneia sau alteia din formele de operaţiuni de leasing este influenţată de conjunctura economică. ce înseamnă o închiriere pe termen dat şi trip leasing sau închiriere cu voiajul. cu condiţia ca. în mod experimental. Pentru o înţelegere cât mai exactă a diferitelor tipuri de leasing. cum ar fi de exemplu. leasingul internaţional. sunt extrem de complexe.  time-sharing s-a adoptat în practică din considerente de rentabilitate economică. situaţie în care intră în calcul poziţia containerelor pe trasee şi regimul exploatării lor. sunt de trei-patru ori mai mici decat obişnuitele ratele de leasing. . apare sub două forme: term leasing. stadiul organizării desfacerii şi. garanţia creditului fiind constituit din contractul de leasing însuşi. Ratele percepute la asemenea contracte. mai exact. adică mai multor clienţi. desigur şi scopurile. cu transpunere de capital. de câteva luni. care-şi împart minutele sau orele de utilizare – funcţionare. de limitele pieţei. costul ridicat al unor utilaje (echipamente electronice de calcul.  leasingul experimental se foloseşte în scopul promovării vânzărilor. practicat mai mult în domeniul închirierii containerelor. Bineînteles şi alte utilaje scumpe şi sofisticate pe care întreprinderile nu-şi pot permite să le cumpere pot constitui obiectul unor contracte de acest tip.  master-leasing . plătite lunar. Aceste contracte de leasing.

Denumirea de leasing financiar provine din faptul că în această operaţiune finanţatorul participă doar din punct de vedere financiar. o dobândă de prefinanţare. lasă toate obligatiile pe seama utilizatorului. Operaţiunea de leasing financiar ia naştere prin încheierea a două contracte interdependente. iar cu punerea în funcţiune începe scurgerea perioadei de leasing. fie să primească automat dreptul de proprietate asupra bunului de leasing. predându-i după aceea în vederea utilizării pe o anumită perioadă determinată. . plăteşte preţul de achiziţie al bunului doar după punerea în funcţiune a acestuia. în cazul îndeplinirii integrale a obligaţiei de plată a ratelor de leasing. sunt suportate de către utilizator. calculate pentru perioada de leasing (deoarece această perioadă şi concomitent obligaţia de plată a utilizatorului începe să curgă cu punerea în funcţiune a bunului). dar oricum unul intră în vigoare doar după încheierea celuilalt. Dar în acest caz se lezează avantajul major al leasingului şi anume acela că utilizatorul poate plăti investiţia sa ulterior realizării efective a acesteia. Utilizatorul negociază şi se întelege cu furnizorul în ceea ce priveşte parametrii bunului şi termenul de livrare. cu condiţia ca la expirarea termenului contractual. Finanţatorul. care se adaugă la valoarea ratelor de leasing. în schimb. fără a-şi sacrifica lichidităţile acumulate. Dacă furnizorul solicită achitarea unei anumite sume în avans – prefinanţare (ce se întâmplă de obicei la imobilizări speciale sau de mare valoare şi la echipamente de producţie). livrarea şi utilizarea bunului. în majoritatea ţărilor acest tip constituind segmentul decisiv al pieţei leasingului. Contractul de vânzare-cumpărare şi contractul de leasing sunt semnate de obicei în acelaşi moment. alocând fonduri în vederea finanţări investiţiei utilizatorului şi după achitarea furnizorului. După livrare are loc semnarea contractelor. modul de punere în funcţiune şi condiţiile de garanţie. iar el detine momentan lichidităţile necesare. cu participarea a trei părţi principale. ca şi în România de altfel. de regulă. Această soluţie este mai convenabilă utilizatorului dacă rata calculată de societatea de leasing ar fi ridicată. tot acesta este şi singurul uzufructuar al dreptului de folosinţă. utilizatorul fie să-şi poată valorifica dreptul lui de cumpărare putând denumi în acelaşi timp şi un alt cumpărător. În linii mari acest tip se aseamănă foarte mult cu creditul de investiţie. din veniturile aduse de noul mijloc. de obicei prin leasing întelegându-se această definiţie dată mai sus. atunci finanţatorul calculează la suma plătită de el cu titlu de prefinanţare.1. Leasingul financiar constituie deci “tipul clasic” de leasing. în care finanţatorul cumpără bunul ales de utilizator de la furnizorul desemnat tot de acesta din urmă. Riscurile şi cheltuielile legate de alegerea. În acest caz se mai poate proceda şi în următorul fel: finanţatorul fixează scadenţa ratei iniţiale de leasing la ziua încheierii contractului (deci perioada de leasing începe mai devreme). adică a termenului stabilit prin contract. Leasingul financiar Se numeşte leasing financiar operaţiunea pe termen mediu sau lung cu scop financiar.Tipuri de leasing 17 2.

aceasta este în interesul acelor societaţi. a cărei proprietari şi manageri avantajează nivelurile de profitabilitate şi plăţile de divident relativ echilibrate). industriei alimetare şi comerţului). În cazul plăţii progresive. În cazul existenţei unei concurenţe acerbe. Din acest motiv. de exemplu. amândouă părţile acceptă riscul modificării ratelor dobânzilor – finanţatorul suferă pierderi în cazul creşterii costului refinanţării. obtinută prin investiţia realizată prin leasing. în România este stabilită de părţile contractante. Însă pentru unele societăti. în timp ce în alte perioade au mai multe lichidităţi decât cele necesare acestor plăţi (aceste societăţi apar frecvent în domeniul agriculturii. utilizatorul plăteşte regulat în forma ratelor lunare. tocmai această obligaţie de plată de valori constante constituie problemă nerezolvabilă. Încasările acestor societaţi variază într-o astfel de manieră. Plata degresivă a ratelor de leasing este solicitată de obicei de către acei utilizatori. iar la automobile cam 2 – 3 ani. trimestrială sau semestriale. Astfel. Plata progresivă ascunde de cele mai multe ori un risc foarte ridicat asumat de către societatea de leasing. În prezent. Desigur. chiar dacă în final dreptul de proprietate nu este transferat. majorarea segmentului de piaţă nu se realizează uşor şi rapid. Explicaţia este foarte simplă: această metodă asigură calculaţii simple atât finanţatorului cât şi utilizatorului. va fi urmata de un nivel de vânzări corespunzător doar după trecerea unei anumite perioade de timp.Tipuri de leasing 18 Perioada de leasing. Datorită însă faptului că în prezent există posibilităţi de estimare cu probabilităţi foarte ridicate a fenomenelor viitoare. însă conform Ordonanţei Guvernamentale Nr. iniţial. care ar dori. în ţara noastră termenele contractelor de leasing imobiliar sunt între 8 – 10 ani. în cazul României caracteristic este faptul ca ratele se plătesc lunar. deoarece este aproape imposibil de a găsi o sursă de refinanţare cu condiţii de rambursare asemănătoare. societăţile de leasing sunt totuşi nevoite să satisfacă aceste necesităţi speciale de finanţare. valoarea ratelor de leasing nu se modifica. făcând astfel rost de clienţi noi. în timp ce utilizatorul este exact in situaţia inversă. în cazul echipamentelor de productie şi a altor maşini în jur de 3 – 4 ani. la care noua capacitate de producţie. Explicaţia principală a acestui fapt constă în faptul că aceste societaţi previzionează pentru următorii 2 – 3 – 4 ani beneficii mai reduse şi pe care doresc să le micşoreze cu cât mai puţin posibil cu ratele de leasing (putem da un astfel de exemplu: este vorba de o societate cotată la bursă. . Trebuie precizat de asemenea faptul că în ţările unde rata inflaţiei şi fluctuaţiile dobânzilor pieţei financiare sunt nesemificative. celelalte forme fiind excepţii rare. 51 / 1997. sau fluctuantă (sezonieră). în aceste cazuri se impune un management al lichidităţilor mult mai sofisticat şi mai atent faţă de cazul existenţei doar a tranzacţiilor obişnuite. În ceea ce priveşte ratele de leasing. riscul pierderii nu este semificativ. iar din acest motiv această formă se utilizează în cazurile cele mai rare. încheierea unei astfel de tranzacţii nu este de loc usoară. Pe durata perioadei de leasing. rambursarea liniară ar constitui pentru o societate o povară prea ridicată. Astfel. crescătoare (progresivă). ca pe seama veniturilor prezente să plătească cât mai mult posibil din preţul leasingului (adică din taxa de leasing). descrescătoare (degresivă). acesta trebuie să fie cel putin egal cu 75% din durata normată de utilizare a bunului. mărimea ratelor poate fi constantă (lineară). În practica românească şi cea din străinătate se utilizează aproape exclusiv ratele de leasing constante. încât în unele perioade ale anului nu dispun de lichidităţile necesare plăţii acestor rate constante. fiindcă.

rezolvarea problemei se aseamănă iarăşi cu cea practicată în cazul creditelor: dacă utilizatorul îşi achită valoarea . contractele de leasing cuprind în general o clauză. iar prin rate de leasing iniţiale semificative. acesta se simte proprietarul bunului de leasing. în funcţie de modificarea ratei dobânzii publicate de Banca Centrală şi a ratelor de dobândă de pe piaţă financiară. chiar dacă în cazul unor clienţi sau la anumite bunuri. Din acest motiv în România. unde finanţatorul leasingului îşi plasează banii la utilizator. cu utilizări mai dificile. Astfel. El ar dori deci. menţinându-şi dreptul său de proprietate în primul rând din motive de garanţie. Această procedură este cea obisnuită în Europa de Vest. utilizatorul cumpărând bunul la valoarea respectivă. societăţile de leasing nu acceptă condiţia respectivă. Clauza contractuală cu un astfel de conţinut. La expirarea contractului de leasing financiar. fie nu mai este nevoie de alte garanţii. dar din punct de vedere economic nefiind proprietar al bunului. cea mai obisnuită fiind însă cea între 25% . În acest caz trebuie să se achite doar o sumă simbolică. Suma plătibilă în acest moment de către utilizator se numeste valoare reziduală (valoare rămasă) sau taxă simbolică de cumpărare. finanţatorul poate modifica unilateral taxa de leasing. desemnată de acesta din urmă. poate trăi cu dreptul său de cumpărare. Acestă afirmaţie derivă din faptul că acest tip de leasing are un conţinut asemănător cu cel al creditului. Semificaţia leasingului financiar ne arată că finanţatorul acceptă să finanţeze într-o proporţie de 100% cumpărarea bunului. potrivit dispoziţiilor Codului Civil se consideră a fi nulă. el nefiind deci capabil să-l utilizeze pe acesta şi nici nu având intenţia de a o face. în primul rând să recupereze investiţia sa sub formă bănească. Vorbim despre valoare reziduală atunci când la sfârşitul termenului contractual. ceea ce are desigur efecte pozitive atât din punct de vedere al finanţatorului cât şi din punct de vedere al bunului.20% . unde condiţiile menţionate nu sunt prezente. la echipamente şi imobilizări fiind între 15% . conform căreia. Contractul de leasing financiar. Desigur aceasta nu înseamnă că contractul de leasing financiar nu poate fi reziliat în nici o împrejurare.Tipuri de leasing 19 În unele ţări. recalcularea ratelor de leasing depinde de modificarile unei anumite rate de referintă. În România de astăzi. deoarece finanţatorii nu prea acceptă riscuri prea mari. În România tocmai această procedură constituie însă excepţie. aceasta este de fapt rata dobânzii de pe piaţa interbancară (de exemplu în Anglia rata de referinţă este LIBOR – ul ). clientul nefiind nevoit să plătească rata initială de leasing în momentul încheierii contractului sau în momentul livrării (moment în care finanţatorul achită furnizorul). valoarea bunului de leasing asigură acoperire totală sau aproape totală asupra obligaţiei de plată a utilizatorului pe întreaga perioadă a leasingului. în general nu poate fi reziliat de către utilizator nici chiar prin restituirea obiectului contractului de leasing.40% din întreaga valoare a preţului de leasing. rata iniţială de leasing variază între 10% . evidentiată la finanţator. fie valoarea acestora este moderata. că utilizatorul trebuie să plătească ratele de leasing stabilite prin contract orice s-ar întâmpla. iar prin aceasta şi mărimea ratei de leasing scadente. Taxa de cumpărare se utilizează atunci când valoarea contabilă a bunului a devenit zero. finanţatorii acordă la noi importanţă deosebită şi faptului că în cazul investirii unei sume mai serioase de către utilizator. iar această rată initială se plăteşte de obicei cu ocazia încheierii contractului. utilizatorul sau o altă societate. nu s-a micşorat la zero.40%. valoarea contabilă a bunului. Dincolo de acestea. Din acest motiv.

putând de asemenea să renunţe la acesta dacă nu mai are nevoie de el. • În al doilea rând. obiectul contractului de leasing se evidenţiază în activul bilanţier al utilizatorului. tot el fiind responsabil şi de calcularea amortizării (de multe ori dispunând şi de o posibilitate de amortizare accelerată). Şi aceasta deoarece societatea de leasing micşorează valoarea actualizată a datoriilor cu suma obţinută prin vânzarea bunului respectiv. pot spera doar că prin vânzarea pe piaţă a bunului respectiv vor fi capabili să-şi achite obligaţia într-un mod diferit de ritmul stabilit anterior. El este obligat la calcularea şi evidenţierea amortizării aferente bunului respectiv. sau că aceasta nu este suficient de rentabilă pentru a aduce veniturile necesare plăţii ratelor de leasing şi în plus nici nu au banii necesari plăţii imediate. A doua modalitate aparţine practicii continental – europene. proprietarul – luat în sens economic – al obiectului contractului de leasing este utilizatorul. poate constituti opţiunea utilizatorului în cazul în care el. În ceea ce priveşte contabilizarea leasingului financiar s-au individualizat pe plan mondial două modalităti diferite. Această plată cumulată a ratelor de leasing. ceea . adică totalul activelor ar fi subevaluat (subestimat). doar cel din urma putând fi evidenţiat ca şi cheltuială. dacă bunul n-ar figura în evidenţă între activele utilizatorului. consideră că datoriile viitoare ar fi prea ridicate şi mai bine renunţă la această sursă prea scumpă de finanţare – îşi achită deci în avans ratele de leasing încă scadente şi devine astfel proprietarul bunului. finanţatorul posedă în schimb doar un drept formal de proprietate. din motive de garanţie. clientul putând dispune de obiectul contractului. atunci finanţatorul utilizează garanţiile constituite. atunci el trebuie să le achite imediat. bunul de leasing este evidenţiat în contabilitatea finanţatorului. aceasta este cea utilizată şi în România.Tipuri de leasing 20 actualizată la data rezilierii contractului a ratelor de leasing rămase. utilizatorul a avut până recent şi la noi posibilitatea trecerii totale a ratei de leasing pe cheltuieli. bunul de leasing este în sine o garanţie corespunzătoare. Din cele prezentate mai sus rezultă că sistemul americano – englez socoteşte a fi mai utilă o evidenţă asemănătoare cu a creditului. cauţiunea sau fidejusiunea şi ipoteca.40%. Desigur. solicitate de la clienţii unei operaţiuni de leasing financiar sunt următoarele: la automobile de obicei nu se solicita nici un fel de garanţie deoarece datorită ratei iniţiale de 25% . chiar şi după aceasta micşorare încă mai are obligaţii de plată. însă rata de leasing plătită trebuie descompusă în două părti: ramburs de capital şi dobânda. Dacă clientul. Garanţiile uzuale în România. această posibilitate poate fi exploatată doar de firmele care dispun de lichidităţile necesare şi suficiente. iar dacă nu este în stare. la sfârşitul perioadei de leasing cu siguranţă tot el va deveni adevăratul proprietar al bunului. la maşini-unelte. Prima modalitate aparţine practicii americano – engleze (anglo – saxone). căruia îi revin de asemenea şi veniturile obţinute din folosinţă şi mai mult. echipamente şi la imobilizări se solicită de obicei garanţia bancară. deoarece el este posesorul şi utilizatorul acestuia. în activul bilanţier al acestuia. această concepţie bazându-se pe următoarele considerente logice: • În primul rând. O altă categorie de utilizatori însă – cei care îşi dau seama că investiţia lor este nereuşită. atunci nu s-ar lua în considerare o bună parte a mijloacelor utilizate efectiv în desfăşurarea activităţii sale. În schimb. atunci din partea finanţatorului operaţiunea s-a încheiat în ordine. datorită unei majorari semificative a ratei de leasing în decursul perioadei de leasing.

de exemplu s-ar mări nivelul indicatorului de rentabilitate economică (beneficiu raportat la active).Tipuri de leasing • 21 • ce ar conduce la distorsionarea indicatorilor de rentabilitate a întreprinderii. acestea constituind proprietatea finanţatorului reprezentând garanţii ale plasamentului acestuia şi astfel revenindu – i . Activitatea de analiză a investitorilor neprofesionişti.se în mod obligatoriu numai şi numai acestuia din urmă. ci doar într-o altă parte a dării de seamă contabile anuale. În al treilea rând. Sistemul contabil de tip continental faţă de cele spuse anterior. luându-l deci în considerare ca şi datorie cu ocazia evaluării gradului de îndatorare a întreprinderii. deoarece ei întotdeauna verifică cu precizie şi acesta din urmă. valoarea acestora neputând fi pur şi simplu adăugată la cea a altor mijloace de proprietate privată. reflectă o concepţie conform căreia leasingul trebuie gestionat ca o analogie a închirierii. analizatori ai rentabilităţii firmei ar întâmpina mari dificultăţi dacă bunurile de leasing – potrivit reglementărilor internaţionale – n-ar figura în bilant. luându-le deci în considerare. Investitorii mici sunt afectaţi de problema respectiva doar în cazul societăţilor cotate la bursă. când utilizatorul intră în posesia dreptului de proprietate. • Investitorilor profesionişti şi instituţiilor financiare nu reprezintă dificultate de evaluare faptul că bunurile de leasing şi obligaţia de plată a ratelor nu sunt reflectate în bilanţ. de exemplu în anexele de bilanţ care de obicei nu sunt publicate în presa oficială obligatorie pe lângă bilanţ (cel puţin în practica din ţara noastră). . făcând o analiză foarte detaliată. Ei nu sunt indusi în eroare de faptul că leasingul nu figurează în pasivul bilanţier. Afirmaţia se bazează pe următoarele considerente: • Nu se admite includerea între activele societăţii a unor mijloace de care aceasta nu dispune adică asupra cărora nu practică dreptul de proprietate deoarece proprietarul de drept al acestora le poate retrage oricând din patrimoniul societăţii. ci doar într-o altă parte a dării de seamă contabile anuale corespunzătoare acestuia. fiind interesaţi mai mult de rentabilitatea acesteia (profitul impozitat raportat la capitalul social) precum şi de divident. dar acesta neconstituind nici un fel de dezavantaj. mai precis partea de ramburs de capital a acestora. cauzele acestui fapt sunt datorită faptului că aceştia – investitorii mici – de obicei nu se ocupă cu valoarea de patrimoniu a societăţii respective. Căci plata ratelor de leasing reprezintă o datorie de plată obligatorie a căror calificare diferenţiată faţă de creditele bancare şi neincluderea lor între pasive nu se justifică în nici un fel. La sfârşitul perioadei de leasing în schimb. iar din darea de seamă contabilă îi interesează mai mult contul de profit şi pierderi. ratele de leasing să se evidenţieze în rândul obligaţiilor. deodată s-ar mări valoarea totală a activelor şi sar înrăutăţi nivelul indicatorului de rentabilitate economică. ele ar fi luate în considerare separat. Valabilitatea acestei conceptii se impune cu cea mai mare relevanţă în cazul de lichidare a întreprinderii. când diverşii creditori n-ar putea solicita bunurile ce fac obiectul unor contracte de leasing (cu titlu de despăgubire) nici măcar în cazul reflectării acestora între active. Chiar dacă bunurile de leasing – conform procedurii engleze – ar figura în bilanţ. deoarece din cauza obstacolelor de natura dreptului de proprietate acestea nu se pot considera identice cu celelalte bunuri. cu toate că rentabilitatea reală. efectivă a activitaţii nu s-ar schimba. cuprinderea în activ face posibilă ca prin înregistrarea operaţiunii corespunzătoare din pasiv.

pare dubios doar un singur element al reglementării contabile şi anume posibilitatea amortizării accelerate (care apare mai mult în practica continentală). societăţile respective realizează investiţia cu ajutorul unor surse externe şi în loc de apelare la credite avantajează leasingul din cauza posibilităţii de economisire de impozit mai mare şi din cauza solicitărilor de garanţii mai reduse. deci cu riscul pierderii din cauza unui preţ de revânzare prea scăzut este nesemificativ. bunul intrând în final în proprietatea lui. Cei care solicita leasingul financiar sunt întreprinderile care au scopul ca mijloacele în care au investit recent să intre în proprietatea lor. ceea ce nu justifică a se elimina total printr-o astfel de recuperare . de aceea nefiind vorba de o depreciere fizică şi morală accelerată . după părerea mea. lucru care se demonstrează şi prin faptul că utilizatorul bunului de leasing este interesat de menţinerea în condiţii cât mai bune a acestuia. De aceea. Un alt argument contra amortizării accelerate este faptul că. luate în urma comparaţiilor făcute între diferitele întreprinderi. de aceea nu se poate spune că numai una sau alta ar fi varianta exclusiv corectă din toate punctele de vedere. accelerată. că leasingul nu este încă o practică perfect clarificată şi de sine stătătoare. Pornind de la esenţa şi scopul leasingului financiar. în general operaţiunile de leasing financiar se termină foarte rar cu restituirea înainte de scadenţă a bunului. deoarece aceasta. printre altele. De aici rezultă. iar pe de altă parte ar simplifica de asemenea contabilitatea interna a firmelor multinaţionale. Standardele de contabilitate internaţionale prevăd utilizarea sistemului anglo – saxon la care România încearcă aderarea în prezent. Şi totuşi de ce se autorizează o astfel de amortizare accelerată? Răspunsul la întrebare este foarte simplu : pentru că prin avantajarea acestei construcţii de finanţare bine concepute.Tipuri de leasing 22 După cum se vede. pe de o parte ar uşura cu mult deciziile investitorilor prezenţi în mai multe ţări. politica economică a guvernului doreşte să sprijine înoirea rapidă a mijloacelor diferitelor societăţi precum şi exploatarea avantajelor progresului tehnic. Cu ocazia legalizării amortizării accelerate. bunul de leasing netrecând prin mâna mai multor utilizatori ceea ce se întâmplă de obicei în cazul bunului închiriat. Rezultă că şi reglementările juridice referitoare la acesta diferă de la o ţară la alta. Ar fi bine de găsit o soluţie de unificare pe plan internaţional a reglementărilor referitoare la operaţiunile de leasing şi la societăţile de leasing. amândouă concepţiile se bazează pe argumente perfect apărabile. dar care nu dispun de resursele lichide proprii necesare achizitionării directe. se uită faptul că leasingul financiar nu este identic cu închirierea. în timp ce închirierea şi creditul – amândouă cu o tradiţie mult mai veche – da. .

iar pe de alta parte finantatorul oferă un serviciu prin care face posibilă utilizarea propriilor active astfel încât el să rămână suportatorul riscurilor şi a cheltuielilor de funcţionare. iar pentru acest serviciu – şi nu pentru cumpărarea bunului – percepe un anumit tarif. finanţatorul îl poate utiliza din nou la încheierea unui nou contract de leasing sau îl poate vinde. cheltuielile de reparaţie a defecţiunilor în a căror producere este nevinovat nu sunt suportate sau sunt suportate doar parţial de către utilizator. repararea şi schimbarea în caz de defecţiuni a bunului de leasing cade în sarcina finanţatorului. cu deosebirea că riscul de păgubire al bunului închiriat este suportat într-o măsură mai mare de către locator decât de către finanţatorul leasingului. finanţatorul îi va asigura un alt bun. În cazul operaţiunilor de leasing operaţional. Pe această piaţă există foarte rar societăţi de leasing independente care îşi cumpără bunuri pe cont propriu. în cazul unei reparaţii serioase intervenite din cauza unei defecţiuni sau în caz de stricare completă a bunului (dacă aceasta nu s-a produs din vina utilizatorului). întreţinerea.Tipuri de leasing 23 2. Riscul venitului incasat din încheierea unui contract de leasing sau dintr-o revalorificare a bunului este suportat exclusiv de către finanţator. cu scopul ca acestea să devină ulterior obiecte ale contractelor de leasing. În plus. Leasingul operaţional Leasingul operaţional. iar după expirarea perioadei contractuale utilizatorul resituie bunul a cărui drept de proprietate rămâne în continuare la finanţator. de obicei nu şi-l pot permite. finanţatorul este de multe ori întreprinderea producătoare sau o filială a acesteia din urmă sau eventual o societate de leasing. Cel îndreptăţit la încasarea veniturilor provenite din utilizarea obiectului contractului de leasing este şi în acest caz exclusiv utilizatorul. Însă. desigur contra unor plăţi regulate a ratelor de leasing şi pe o anumită perioadă strict determinată bunul de leasing care reprezintă proprietatea acestuia şi care corespunde exigentelor utilizatorului. deci el este responsabil în ceea ce priveste corespunderea bunului de leasing cu necesităţile pentru care va fi utilizat şi ca pe parcursul perioadei de leasing defecţiuni de natura celor de fabricaţie să nu împiedice utilizarea. scopul utilizatorului este exclusiv utilizarea (şi nu obţinerea dreptului de proprietate). aici neputându-se deci întâmpla ca utilizatorul să fie nevoit la plata ratelor chiar dacă nu utilizează bunul. Acest tip de leasing se aseamănă foarte mult cu închirierea simplă. în care finanţatorul predă pentru utilizare. De pildă. Iar pentru că durata perioadei de leasing operaţionale este mult mai scurtă decât cea de viaţă a bunului de leasing. lucru pe care societăţile de leasing independente. denumit şi leasing funcţional este o afacere cu caracter de serviciu pe termen mediu sau scurt.2. în contradicţie cu leasingul financiar el nu este obligat la asumarea tuturor riscurilor funcţionării. Denumirea provine pe de o parte din faptul că. Finanţatorul îşi asumă obligaţii de garanţie şi răspundere. Explicaţia constă în faptul că în operaţiunea de leasing operaţional. ceea ce impune existenţa unei reţele de service proprie sau cel puţin subcontractate. colaborator important al acesteia. neputându-şi permite . La expirarea contractului utilizatorul restituie bunul finanţatorului deoarece nu-şi doreste să procure dreptul de proprietate asupra acestuia.

posibilităţile sunt teoretic aceleaşi ca şi în cazul leasingului financiar.Tipuri de leasing 24 deci. desigur cu condiţia restituirii şi a altor garanţii corespunzătoare. În ceea ce priveşte mărimea şi eşalonarea plăţii ratelor de leasing. dar după puţin timp desface contractul. deoarece în cadrul acesteia. deci probabilitatea modificării pe parcurs a cheltuielilor de refinanţare este mai mica Despre practica românească nu pot să fac nici o afirmaţie datorită slabei dezvoltări a acestei ramuri în ţara noastră. iar ratele diferite de cele constante sunt şi mai rare. raportat la timp a operaţiunii de leasing operaţionale este mai ridicat decât cel al unui leasing financiar având ca obiecte bunuri de aceleaşi valori. Costurile acestor ultime operaţii sunt suportate desigur până la urmă de către utilizator prin intermediul ratelor de leasing. ca acesta să uzeze prea tare deci cu ocazia derulării primului contract. dar practica arată că şi aici caracteristice sunt plăţile lunare. în Europa Occidentală. asemănător leasingului financiar nu se modifică pe parcurs. Contractul de leasing operaţional este reziliabil în orice moment de către utilizator prin restituirea bunului de leasing. Tranzacţia de leasing operaţional nu presupune plata unei rate iniţiale ridicate. În unele ţări – de exemplu în Germania – reglementarea leasingului operaţional s-a soluţionat în aşa fel încât contractul să fie reziliabil doar după trecerea unei anumite perioade. decizia de rambursare din acest avans de către finanţator depinde de întelegerea celor doi. bunurile de capital care satisfac necesităţi cu totul speciale nu pot face obiectul contractelor de leasing operaţionale pentru că replasarea sau revalorificarea lor este cu siguranţă imposibilă. în timp ce pentru leasingul financiar al unor astfel de bunuri putem găsi exemple. De asemenea. Datorită prestării serviciilor menţionate şi a necesitaţii de acoperire a riscului de replasare a bunului de către societatea de leasing. Taxa de leasing şi astfel mărimea ratelor de leasing. costul relativ. . în contradicţie cu leasingul financiar valoarea bunului de leasing poate constitui şi fără acesta acoperire satisfăcătoare pentru obligaţia de plată a utilizatorului. De obicei. În cazul în care utilizatorul a plătit în avans o parte a ratelor pentru o anumită perioadă. el este cel care execută întreţinerea. condiţia de bază fiind că în interiorul perioadei respective finanţatorul să poată încheia un nou contract de leasing. care se obţine mult mai des în cazul leasingului financiar. Ratele de leasing aferente perioadei neutilizării nu mai trebuie plătite. din cauza replasării. repararea şi încheierea asigurării bunului. Riscul de replasare şi concomitent diferenţa de preţ este cu atât mai mare cu cât bunul constituie mai mult un unicat. De aceea. Această procedură demonstrează unanim rudenia pe care leasingul operaţional o are cu închirierea şi diferă esenţial de cea practicată în cazul leasingului financiar. Acest lucru pare şi mai evident pentru leasingul operaţional. finanţatorii de leasing operaţional nu prea dau permisiunea pentru modificarea bunului de leasing. în bugetele de cheltuieli şi în cele de trezorerie ratele de leasing constituie elemente de calculaţie extrem de simple. utilizatorul putând decide doar în acest moment de restituirea bunului sau de utilizarea în continuare a acestuia. dar probabil că fluctuaţia puternică a ratelor de dobândă a pieţelor financiare ar impune unele clauze de modificare a ratelor de leasing asemănătoare cu cele existente în contractele de leasing financiar. deoarece în cazul acestuia perioada contractuală este mai scurta. Ca urmare.

Această operaţiune. în cele mai multe cazuri nu solicita alte garanţii. acest lucru devine posibil prin posibilitatea finanţatorului de urmărire a stării tehnice a bunului. Utilizatorul poate trece în totalitate le cheltuieli ratele de leasing plătite. Gestiunea contabilă a leasingului operaţional este unică pe plan internaţional şi porneşte de la trăsăturile comune cu închirierea. Bunul de leasing trebuie evidenţiat în toate ţările în activul bilantier al finanţatorului. neexpunând astfel la risc activitatea firmei sale şi succesul acesteia. eventual şi prin punerea la dispoziţie a unor bunuri de schimb. asigurând în orice împrejurare utilizabilitatea bunului. de tipul cel mai nou. Cauza parţială a acestuia este faptul că societatea de leasing este bine pregătită pentru reluarea şi revalorificarea bunului de leasing. ci de finanţator. Eşalonarea amortizării este în general identică cu cea efectuată în cazul închirierii. cu excepţia acelor categorii de bunuri la care pot apărea utilizatori rău credincioşi. utilizatorul restituie (sau poate restitui) bunul de leasing. Leasingul revolving se poate întâlni în diferite domenii. denumită leasing reinoibil (revolving leasing) face posibilă ţinerea pasului de către utilizator cu progresul tehnic. Pe de alta parte. explicaţia constând în perioada ciclică de dezvoltare extrem de scurtă a acestora. datorită efectuării de către acesta a lucrărilor de întreţinere. . ca la expirarea perioadei contractuale (sau chiar mai devreme). Valoarea bunului ce face obiectul unui contract de leasing operaţional este în cele mai multe cazuri superioară valorii obligaţiei de plată – cu titlu de rate – al utilizatorului. stare tehnică care determină preţul de revalorificare a acestuia. de aceea în astfel de cazuri finanţatorii. utilizatorul este scutit de toate grijile legate de bunul de leasing şi poate fi linistit că bunul va fi capabil să-şi îndeplinească oricând funcţiile sale. în el trecând de asemenea şi amortizarea bunului la cheltuieli. pentru ca acesta să poată utiliza mijloacele cele mai performante în activitatea sa şi nu în ultimul rând că riscul deprecierii tehnice să nu fie suporatat de el. tehnicii informaţionale şi al telecomunicaţiilor. cotele de amortizare ale celor două operaţiuni fiind aceleaşi sau foarte apropiate. cunoscând piaţa acestuia şi ca urmare putând estima cu o mai mare precizie veniturile posibile de încasat în viitor dintr-o încheiere a unui nou contract sau dintr-o revânzare şi astfel nu trebuie să ţină seama de o acoperire de risc chiar aşa de mare ca şi în cazul leasingului financiar. având posibilitatea de a încheia un nou contract având ca obiect un alt bun. utilizatorul plătind rate de leasing mai ridicate. dar cel mai des se utilizează în domeniul tehnicii de calcul. O altă variantă a leasingului operaţional este leasingul service. în care finanţatorul prestează servicii complete de o sferă mai largă decât cele obişnuite: efectuează lucrările de întreţinere şi reparaţii. în contradicţie cu cei care au contractat un leasing financiar sau au cumpărat bunul respectiv. mai performant.Tipuri de leasing 25 Garanţiile utilizabile pentru operaţiunile de leasing operaţional sunt aceleaşi ca şi ale celuilalt tip. respectiv în domeniul automobilelor. Valoarea de acoperire a bunului de leasing – ca garanţie primordială – este însă aici considerată mai mare. Prin intermediul încheierii unui astfel de contract. Pentru aceste servicii complete se solicită desigur şi un preţ corespunzător. Există o variantă a leasingului operaţional în care părţile contractante se înteleg încă de la început.

Lease back-ul poate fi totuşi viabil. Altfel spus. cele două operaţiuni fiind unificate prin intermediul unui singur contract. operaţiunea de lease back nu este independentă de leasingul financiar şi cel operaţional. În această primă situaţie riscul serios al afacerii este că de fapt capacitatea de producţie a utilizatorului nu se va mări deoarece el nu obţine noi active. Structural. Însă. construcţii sau echipament vinde proprietatea unor astfel de bunuri şi încheie simultan o întelegere cu cumpărătorul de a-i închiria aceste bunuri pe o anumită perioadă. Firma care este vânzătorul bunului sau chiriaşul primeşte imediat preţul de cumpărare al bunului de la cumpărător sau cel ce dă cu chirie şi utilizează bunul. când suferă de lipsă de lichiditati şi apreciază ca prin intermediul încasărilor obţinute poate scăpa de această problemă pentru o perioadă determinată. Ca urmare. bunul nefiind mişcat din locul său original de utilizare. cum ar fi reditele fiscale şi avantajele amortizării fiscale. Noul proprietar reţine titlul de proprietate asupra bunului şi toate celelalte avantaje ale proprietarului. de exemplu dacă din resursele încasate întreprinderea îşi rambursează creditele într-o măsură care contribuie la reducerea costurilor serviciului datoriei cu o mărime mai mare . ca proprietară de pământ. precum şi condiţiile curente ale pieţei. bunul este vândut proprietarului original la valoarea de piaţa care include aprecierea comercială şi volumul discounturilor (rabaturilor).3. În majoritatea cazurilor. diferenţa dintre acestea două este semificativă. adică primul motiv este. prin lease back o firmă. în ceea ce priveşte motivaţiile utilizatorului şi riscurile afacerii. Alte tipuri de leasing 2. ceea ce ar putea acoperi necesitaţile crescute de plată legate de ratele de leasing. Primul caz. Lease back-ul îi ofera o posibilitate prin care este nevoie doar să renunţe la dreptul lui de proprietate asupra bunului. din punctul de vedre al caracteristicilor economice şi juridice. lease back-ul se compune dintr-o operaţiune de vânzare – cumpărare şi dintr-o operaţiune de leasing (care este aproape exclusiv leasing financiar). astfel nu va exista o majorare a veniturilor. în anumite condiţii. în acelaşi timp încheind cu aceasta şi un contract de leasing al carui obiect îl constituie bunul respectiv.1 Lease back Lease back-ul este întălnit deseori şi sub denumirea de releasing. Cumpărătorul poate fi o firmă de asigurări. Întreprinderea (adică viitorul utilizator) are scopul procurării de resurse băneşti prin valorificarea unui bun corporal al său. Utilizatorul doreşte să – şi procure resurse băneşti prin lease back din două motive principale. nu şi la posesiunea şi utilizarea acestuia. o bancă comercială.Tipuri de leasing 26 2. o firmă specializată în leasing sau chiar un investitor particular (individual). putând însă să utilizeze în continuare bunul de care are nevoie pentru desfaşurarea activităţii sale. este operaţiunea prin care o întreprindere îşi vinde un bun corporal al sau unei societati de leasing.3.

dacă noua investiţie va aduce beneficii mai mari decât suma ratelor de leasing. dacă aceştia consideră că această operaţiune nu-l va ajuta la supravieţuire. căci astfel s-ar periclita patrimoniul societăţii adică valoarea garanţiei creanţelor acestora. Iar în locul obţinerii de credit prin ipotecarea.Tipuri de leasing 27 decât suma ratelor de leasing şi în final. Prin intermediul operaţiunii de lease back (prin vânzarea unui imobil sau a unui mijloc de echipament de producţie). faţă de economisirea efectuată prin evidenţierea ca şi cheltuieli doar a dobânzilor aferente creditelor ipotecare şi a amortizării. . dintr-un motiv sau din altul nu-şi poate constitui garanţiile cerute de bancă. întreprinderea are posibilitatea de a economisi mai mult impozit prin trecerea pe cheltuieli a ratelor de leasing. Este posibil. interesul lor nefiind încheierea de tranzactii cu o întreprindere aflată în drum spre faliment sau în drum spre lichidare. îşi poate realiza investiţia. O altă posibilitate de utilizare a banilor obţinuţi prin lease back este efectuarea unei noi investiţii. de exemplu ca o întreprindere să nu poată obţine un credit de investiţie datorită faptului că proiectul de investiţie al acesteia este considerat de către bancă ca fiind prea riscant şi ca urmare nu va obţine creditul de investiţie solicitat sau datorită simplului motiv că societatea respectivă. fiind nevoită să respecte doar condiţiile menţionate mai sus. de exemplu a unui teren al întreprinderii poate fi mai avantajos lease back-ul. datorită în primul rând lease back-ului la întreprindere rămân mai multe venituri. Încheierea contractului de lease back se recomandă a se face în acest caz. findcă chiar dacă sumele de bani posibile de obţinut în cele două cazuri sunt similare (circa 40% 50% din valoarea terenului). de obicei fac o analiză foarte atentă a gestiunii economico – financiare şi a perspectivelor viitoare a unor astfel de întreprinderi. Operaţiunile de lease back ale unor astfel de întreprinderi falimentare pot fi împiedicate dealtfel şi de către creditorii acestora. În cazul necesităţilor financiare investiţionale. acestea trecând parţial în proprietatea societăţii de leasing. lease bak-ul apare ca şi concurent al creditelor de investiţii şi al creditelor ipotecare. Finanţatorii.

Mirton. pag 175 .1. Un alt avantaj major al leasingului de import faţă de cel autohton este că societaţile de leasing străine se por refinanţa prin credite de cumpărător sau de furnizor. iar din punct de vedere al utilizatorului leasing de import. 2. atât de mari beneficii din care s-ar putea suporta ratele mai înalte aferente unei perioade mai scurte. SOCIETATEA DE LEASING Vânzare Închiriere IMPORTATOR EXPORTATOR Ţara A Ţara B Figura nr. Modelul clasic al unei operaţiuni de leasing de import se poate prezenta ca în Figura nr. din punct de vedere al finanţatorului se numeste leasing de export .1. Ed.Tipuri de leasing 28 2. deoarece rata de leasing se plăteşte în deviză. Faptul că utilizatorul. un leasing obişnuit se încheie pentru o perioada de 3 – 4 ani.2. Acest avantaj poate fi însă micşorat sau chiar anulat din cauza devalorizărilor repetate ale leului. Căci. care în ceea ce priveşte noua investiţie nu aşteaptă o recuperare a acestuia atât de rapidă. – Montajul unei operaţiuni de leasing de import2 În România. nu contează de exemplu în cazul unui leasing de import dacă bunul a ajuns la utilizator prin import sau nu1. în străinătate acesta poate ajunge la termenul de 5 – 6 ani (un exemplu în acest sens este Austria sau Germania). o întreprindere are posibilitatea de a încheia contracte de leasing pentru perioade mai lungi. cu dobânzi mai reduse decât cele autohtone. Şi acest lucru este mai favorabil societăţilor. 1În continuare voi utiliza denumirea de leasing de import deoarece societăţile de import participă pe piaţa internaţională de capital doar în calitate de utilizatori 2 Vezi : Cerna Silviu : Economie monetara şi financiară internatională. prin intermediul leasingului de import – dacă este vorba de leasing financiar.3. Timişoara 1997. 2. în timp ce la noi. astfel ea poate repercuta asupra clientului străin acest cost de finanţare privilegiat prin reducerea baremurilor. Tranzacţia. de obicei nu prea poate estima pentru o perioadă de 5-6 ani mărimea deprecierii viitoare a monedei naţionale constituie un risc real. Leasing internaţional Putem vorbi despre leasing internaţional dacă finanţatorul şi utilizatorul sunt unul faţă de celalalt persoane nerezidente. iar operaţiunea de leasing apeciată rentabilă la început putând astfel deveni prea scumpă. a carei valoare în lei se poate uşor mări astfel. Naţionalitatea furnizorului nu are nici o importanţă.

valutare. dar care nu intră in categoria de leasing de import.2. iar pentru celelalte societăţi această operaţiune se scumpeşte deoarece preţul unei astfel de garanţii bancare constituite pe termen lung este extrem de ridicat. fiscale.2. Această necesitate de acoperire îndepărtează o parte a societăţilor autohtone de la posibilitatea recurgerii la leasing de import. în general solicită garanţii de natură financiară. finanţatorii. Timişoara. Ca urmare. pag. De exemplu. care constituie acoperire pentru întreaga sumă a ratelor de leasing şi poate fi utilizată fără limite de către finanţator. Acest exemplu este ilustrat în Figura nr. un eventual proces juridic se poate prelungi prea mult. 2. în calitate de participant al unei operaţiuni de leasing de import a unei societăţi româneşti. De exemplu ele pot cumpăra bunuri de la un furnizor străin pentru a le livra unui imporattor dintr-o a treia ţara. pentru o societate de leasing vest-europeană. reluarea bunului de leasing poate fi dificil de efectuat. 1Vezi: Silviu Cerna: Economie monetară şi financiară internaţională . societătile de leasing pot presta şi alte servicii. de exemplu garanţia bancară. exercitarea dreptului de proprietate. Editura Mirton. 1997.3. Cumpărare SOCIETATE DE LEASING Închiriere EXPORTATOR Ţara A IMPORTATOR Ţara B Ţara C Figura nr. Pe lângă modelul clasic al operaţiunii de leasing de import prezentat anterior.2. – Operaţiunea de leasing de import efectuată cu un furnizor străin1 Un alt serviciu susceptibil a fi oferit de către societatea de leasing este transmiterea operaţiunii de leasing în străinătate.Tipuri de leasing 29 O mare diferenţă între leasingul autohton şi cel de import este că bunul de leasing nu întotdeauna poate îndeplini aici rolul de garanţie primordială. în caz de neplată a utilizatorului. nemaivorbind de eventualele surprize neplăcute ale acestuia. Acest exemplu este ilustrat în Figura nr. politice. 176 . Societatea de leasing este expusă la numeroase dificultăţi şi riscuri: juridice. 2.

Această transmitere a operaţiunilor de leasing în străinătate este facilitată de apartenenţa societaţii de leasing la un grup financiar multinaţional sau la un grup de societăti de leasing. – Transmiterea unei operaţiuni de leasing în străinătate1 Ideea este aici. În mod practic.Tipuri de leasing 30 SOCIETATE DE LEASING AUTOHTONĂ SOCIETATE DE LEASING STRAINĂ EXPORTATOR IMPORTATOR Ţara A Ţara B Figura nr.3. informând-o cu privire la proiectul său de vânzare şi la numele cumpărătorului potenţial din străinătate. de a face ca exportatorul să beneficieze de relaţiile stabilite între nenumăratele societăţi de leasing. 1 Vezi: Silviu Cerna: Economie monetară şi financiară internaţională. 2. De fapt. Timişoara. după cum se vede şi din figură rolul esenţial în derularea operaţiunii de leasing îl au societăţile de leasing (cea autohtona şi respectiv cea străină). care vor achiziţiona materialul respectiv în locul importatorilor. 176 . societatea de leasing autohtonă contractează firma exportatoare. pag. 1997. Editura Mirton. dacă aceştia din urmă doresc să obţină materialul respectiv. Această societate va servi ca intermediar şi va contacta alte societăţi de leasing localizate în ţările diverşilor cumpărători potenţiali.

bunul de leasing nu poate constitui garanţia lui. deoarece acesta este proprietatea finanţatorului iniţial.3. putând astfel oferi clienţilor afaceri cu condiţii mai favorabile. finanţatoare a subleasingului îi convine această afacre în cazul în care poate obţine astfel de resurse de refinanţare mult mai ieftine decât cele ce pot fi procurate de pe piaţa monetară autohtonă. în care finanţator va fi societatea respectivă. finanţatorul iniţial trebuie să-şi dea permisiunea pentru încheierea noului contract. dificile de rezolvat de către societatea de leasing din străinătate. problema poate fi rezolvată prin intervenţia unei societăţi de leasing autohtone. Societatea finanţatoare a subleasingului îşi asumă riscul ca printr-o astfel de afacere. • În al doilea rând. Şi atunci de ce nu apelează la leasing direct? Răspunsul se bazează pe următoarele argumente: • În primul rând societăţile de leasing preferă mai mult să încheie afaceri în străinătate cu un client din domeniu decât cu o întreprindere absolut necunoscută.Tipuri de leasing 31 2. contract în care apare acum în calitate de finanţator. începând din momentul respectiv. deoarece utilizarea lui se va întâlni cu serioase bariere. despre a carei piaţă îi lipsesc cunoştinţele necesare. Subleasing Subleasingul este operaţiunea în care utilizatorul încheie un contract de leasing cu o altă societate. a cărei ipotecă nu este însă o garanţie satisfăcătoare. de exemplu o societate de leasing vest – europeană îşi face rost mai uşor de informaţii despre o societate de leasing din România decât despre o întreprindere din domeniul industrial. iar utilizator o persoană din interiorul ţării respective. acestea constituind pentru el o garanţie satisfăcătoare. În acestă situaţie. bun care va constitui obiectul unei noi operaţii de leasing. nu de el să depindă dacă poate sau nu să plătească în continuare ratele de leasing aferente leasingului iniţial. Noul contract are ca obiect acelaşi bun ca şi contractul iniţial. iar pe de altă parte poate utiliza mult mai simplu ipoteca (fiind rezident al ţării şi fiind cunoscător al reglementărilor juridice din ţară). dar poate oferi un imobil cu titlu de garanţie. Utilizatorul final se poate bucura în acest caz de următoarele avantaje ale leasingului de import: finanţare mai ieftină şi durată mai lungă a perioadei de leasing. Căci. pentru că pe de o parte aceasta îşi constituie mult mai uşor garanţia de tip financiar. iar în al doilea rând societatea finantatoare a subleasingului să aibă autorizaţie de a efectua operaţiuni de leasing. În plus. Asumarea acestui risc are efectul asupra utilizatorului subleasingului că rata de leasing plătită de el va fi mai mare decât cea originală şi de multe ori se reduce şi perioada de leasing. Societaţii autohtone. se poate întâmpla ca potenţialul utilizator să nu poată constitui garanţia bancară solicitată de către societatea de leasing străină. Utilizatorul subleasingului acceptă totuşi aceste condiţii pentru că această tranzacţie poate fi totuşi mai ieftină decât un leasing încheiat direct sau pentru că din anumite motive nu are posibilităţi de a obţine finanţarea prin leasing. .3. O categorie specială de subleasing este subleasingul de import în care o societate de leasing închiriază bunul de la o societate de leasing din străinătate. De asemenea trebuiesc îndeplinite două condiţii: în primul rând.

Această clauză este importantă pentru chiriaş deoarece înseamnă că el poate returna echipamentul dacă acesta se uzează moral prin dezvoltarea tehnologică sau dacă nu mai este necesar sa fie prelungit contractul din cauza declinului în afaceri a chiriaşului. Leasing direct şi leasing indirect Leasingul direct oferă chiriaşului dreptul de folosire a unui bun. intervenţia cumpărătorului este aici mai mult redusă decât în cazul încheierii contractului cu o societate de leasing independentă. De asemenea.4. Pe de altă parte. în ceea ce priveşte condiţiile de plată ale contractului de leasing. şi poate fi societate de leasing independentă sau filială a unei societăţi bancare – şi utilizatorul. Pe de o parte. de aceea preferă nu leasingul financiar care cuprinde şi o opţiune de cumpărare ci. Scopul finanţatorului în cazul unui leasing indirect este desigur obţinerea unui anumit profit din această operaţiune de finanţare. iar computerele. acest tip de leasing nu permite amortizarea integrală. leasingul operaţional. a cărei succes nefiind însă în acest caz atât de intens influenţat de către furnizor ca în cazul coincidenţei persoanei sale cu cea a finanţatorului Pentru utilizator. Scopul furnizorului este şi în acest caz. garantarea şi răspunderea. La rândul său cel care dă cu chirie primeşte plăţile de chirie contractate de la chiriaş ca remuneraţie pentru utilizarea bunului. finanţatorul – care este aici independent de furnizor. exemplul tipic este leasingul financiar. care permite chiriaşului să anuleze (să nu plătească) chiria înainte de expirarea termenului de închiriere. automobilele şi camioanele au fost primele tipuri de echipamente care au făcut obiectul contractului de leasing direct (tehnic).3. ca utilizatorul să obtină totul de la un singur loc: bunul. iar în cadrul acestuia pe tipul reînnoibil (leasingul revolving).. Ele oferă astfel posibilitatea avantajoasă. un astfel de angajament se numeste service lease. finanţarea. cu putere financiară semificativă. furnizorii sunt interesaţi în valorificarea a unui număr cât mai mare de produse. de asemenea să ajute în finanţarea parţială. O altă trăsătură distinctă a leasingului direct este clauza anulării . cu alte cuvinte plăţile prevăzute prin contractul de leasing nu sunt suficiente pentru acoperirea în întregime a costului echipamentului (bunului). avantajele şi dezavantajele leasingului indirect sunt exact opuse cu cele ale leasingului direct: prin acest tip. leasingul direct conţine clauze care impun celui care dă cu chirie să asigure service-ul de întreţinere. Utilizatorul poate suferi însă şi de unele dezavantaje ale leasingului direct. maşinile de copiat. Cel care dă cu chirie poate. Pentru acest tip indirect. în mod frecvent. prin care încearcă să atragă clientul pe o perioadă cât mai lungă. Cu toate acestea contractul de leasing este încheiat pe o perioadă semificativ mai scurtă decât viaţa economică a bunului închiriat şi cel care dă cu chirie se aşteaptă să acopere în întregime costurile cu investiţia prin plăţi ulterioare la alţi chiriaşi sau prin vânzarea echipamentului ce a fost anterior închiriat. stimularea valorificărilor. Una din pioneratele contractului de leasing direct a fost firma americană IBM. în timp ce cel care dă cu chirie este producătorul bunului care-şi reţine dreptul de proprietate asupra bunului. În leasingul indirect participă trei părţi principale: furnizorul.Tipuri de leasing 32 2. prestează serviciul operaţiunii de leasing în scopul sprijinrii în acest fel al valorificărilor. putând . dacă este necesar a chiriaşului. Marile societăţi industriale şi comerciale. În mod frecvent. utilizatorul nu este legat de producător. la care se adaugă în cazul leasingului operaţional şi întreţinerea bunului.

Bunul imobiliar este o garanţie primordială de bună calitate. Mijloacele şi utilajele de producţie au şanse de valorificare secundare mai reduse şi ca urmare finanţatorii solicită frecvent şi alte garanţii. Riscul specific al automobilelor. cât şi pentru utilizatori.5. datorită duratei de amortizare prea îndelungată. ele nu aduc venituri suplimentare. care are ca obiect un anumit bun de consum de lungă durată. personale ale acestei persoane. Automobilele sunt bunuri de leasing preferate. În unele ţări (de exemplu în Germania). ca dealtfel şi scumpirea refinanţării şi concomitent a leasingului. deoarece în cei 10-15 ani până la scadenţă. perioada contractuală a operaţiunilor de leasing imobiliar are o durata mult mai lungă. Cu toate acestea însă. explicaţia constând în deprecierea foarte rapidă a acestor bunuri. deoarece se poate spune că îşi păstrează mai bine valoarea reală decât celelalte bunuri de capital. iar din acest motiv şi practicarea operaţiunilor de tip operaţional este deosebit de răspândită. poate apare incapacitatea de plată a utilizatorului sau chiar a finanţatorului cu o probabilitate mai mare. dreptul de proprietate obţinându-se prin plata unei valori reziduale semificative de către utilizator. în conformitate cu exigentele sale. Acestă perioadă mai lungă ascunde riscuri mai mari. În plus. al utilajelor şi al echipamentelor de productie. sau tulburarea ori năruirea pieţei secundare a bunului de leasing. ele îndeplinesc rolul de garanţie într-o măsură satisfăcătoare. Se numeşte leasing al bunurilor de capital. operatiunea în care cineva – o societate sau un întreprinzător privat – încheie tranzacţia de leasing cu scopul utilizării bunului în scop economic. atât pentru finanţatori. leasingul de bunuri imobile rămâne totuşi o alternativă deosebit de competitivă în comparaţie cu achiziţionarea din resurse proprii. nu poate fi apropiat. Imobilizările sunt diferenţiate esenţial de celelalte bunuri de capital prin faptul că în urma reglementărilor referitoare la amortizare. Bunurile de capital pot fi grupate în două mari categorii: bunuri mobile şi bunuri imobile. respectiv domeniul tehnicii de calcul şi al telecomunicatiilor. Leasingul bunurilor de capital şi a celor de consum Se numeşte leasing al bunurilor de consum. scopul afacerii fiind satisfacerea nevoilor proprii. segmentele mai importante sunt constituite de domeniul automobilelor. au obţinut cea mai mare participaţie în acest segment de piaţă. În cadrul bunurilor mobile. deoarece datorită uşurintei de valorificare şi posibiltăţii de calculare a pretului secundar de piaţă al acestora. Dezvoltarea pieţei secundare a mijloacelor tehnice de calcul şi ale telecomunicaţiilor este apropiată de cea a automobilelor. care priveşte pe utilizatori. operaţiunea în care o persoană fizică încheie o operaţiune de leasing.3. societăţile de leasing sunt de multe ori mai flexibile în stabilirea condiţiilor de plată. astfel aceste mijloace sunt considerate garanţii bune. iar probabilitatea de a se nimici este nulă. este că deoarece aceste mijloace nu participă la producţie. Leasingul operaţional. perioada contractelor de leasing financiar nu coincide cu durata de amortizare a bunului imobiliar de leasing. sau apelarea la credit. din care s-ar putea suporta ratele de leasing. .Tipuri de leasing 33 alege mai liber. ca de altfel şi varianta revolving al acestuia. 2.

. Leasingul financiar este de obicei una cu amortizarea totală. valoarea contabilă a bunului de leasing se micşorează doar cu 30-60% cu ocazia unei singure tranzacţii. până la sfârşitul perioadei contractuale. În cazul acestui tip. fie prin revalorificarea (vânzarea) bunului după expirarea primului contract.Tipuri de leasing 34 2. Leasingul operaţional este una cu amortizarea parţială. Leasingul cu amortizare totală şi leasingul cu amortizare parţială Operaţiunea de leasing.3. se numeşte leasing cu amortizare totală. finanţatorul îşi recuperează întreaga cheltuială efectuată – obţinând în acelaşi timp desigur şi profitul corespunzător – într-o singură tranzacţie. valoarea contabilă a bunului de leasing se reduce la zero sau la 10-20% a valorii iniţiale. Cheltuielile finanţatorului se recuperează fie doar prin mai multe operaţiuni de leasing încheiate. În cazul leasingului cu amortizare parţială. în cursul derulării căreia.6.

trebuie menţionat că creditul acordat prin gaj asigură condiţii asemănătoare. deoarece prin apelarea la credit se pot păstra de asemenea resursele proprii. În ţările care se confruntă cu regres economic îndelungat sau cu dezechilibre interne şi externe – cum este de altfel şi cazul României – se poate întradevăr observa că durata de 4-5 ani a unei investiţii ascunde atâtea incertitudini încât atragerea de resurse de la băncile comerciale sau de pe piaţa obligaţiunilor devine practic imposibilă. leasingul este singura modalitate de a obţine finanţarea externă de durată medie sau lungă. . În România. adică acoperirea unei anumite fracţiuni a finanţării pe seama resurselor proprii.Prin leasing se oferă o posibilitate de finanţare externă de 100%.Perioada de amortizare a unei operaţiuni de leasing este mai lungă decât cea a unui credit şi ca urmare povara ratelor de leasing se aliniază mai bine la recuperarea efectivă a investiţiei. Legat de acesta. Astfel. adică sursa externă va fi realmente rambursată din veniturile suplimentare aduse de investiţia realizată. în timp ce perioada de leasing – pentru maşini. Aceste resurse economisite vor fi cu atât mai mari cu cât partea proprie asumatâ prin rata de leasing iniţială este mai mică. dar. unde se întâmplă destul de frecvent solicitarea de finanţatori a unei rate iniţiale de leasing mai semificative. fără nici o exceptie. Leasingul menajează lichidităţile şi sursele proprii. cum ar fi de exemplu în domeniul cercetării. nu se impune utilizarea pentru acest scop a unor alte venituri sau a unor alte resurse. în fiecare operaţiune. . se impune asumarea unei părţi proprii de valoare identică sau cel putin asemănătoare cu cea utilizată în cadrul creditelor. . . Iar în România. utilaje şi automobile – are în general o durată de 2-3 ani. la a căror utilizare însă nu vor sau nu pot să renunţe.Resursele reţinute în acest fel se pot folosi în domenii pentru a căror finanţare nu se poate apela la resurse externe. al marketingului sau al creditării clienţilor.Avantaje si dezavantaje ale leasingului 35 Capitolul 3.Lease back-ul poate fi singura soluţie pentru întreprinderile care doresc sau numai aşa pot să obţină fonduri. luând în considerare faptul că la noi creditele se dau aproape exclusiv doar pentru o scadenţă de un an. Acest avantaj apare univoc doar în tratarea comparativă a leasingului cu investiţia realizată în totalitate din surse proprii. pe când în cazul apelării la credit se impune întotdeauna asumarea unei aşa numite “părţi proprii”. . De multe ori. . AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE ALE LEASINGULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL UTILIZATORULUI Cele mai importante avantaje ale leasingului sunt următoarele: 1. 2. Acest avantaj poate fi considerat însă dubios chiar şi în Europa de Vest. această durată poate fi chiar multiplu a acestora.Într-adevar în Europa de Vest durata contractelor de leasing este în general mai lungă decât cea a creditelor de investiţii. adică prin eliberarea de capital din bunurile materiale existente.

de exemplu creşterea continuă sau fluctuaţiile sezoniere. Ceea ce constituie însă o problemă reală este faptul că în practică. această posibilitate nu este însă particularitatea exclusivă a leasingului deoarece serviciul datoriei unui credit de investiţie cu durata identică sau asemănătoare poate fi suportat de asemenea din veniturile suplimentare. proces care este caracteristic investiţiilor Lichiditatea este menajată prin leasing în sensul că. Căci leasingul. iar creditorii potenţiali ţin seama de acesta. astfel în ceea ce priveşte necesităţile de lichidităţi nu există fluctuaţii atât de semificative. preferând ratele constante. la majorarea gradului de îndatorare. nefiind sigur că acestea vor fi suficiente în momentul apariţiei necesităţii de investiţie. Leasingul nu trebuie evidenţiat în pasivul bilanţier între datorii. Căci ratele de leasing se plătesc în mai multe intervale decât rambursările şi dobânzile unui credit. desigur nu este valabil în practica contabilă anglo – saxonă. adăugându-l la valoarea celorlalte surse străine. făcând posibilă astfel contractarea de noi credite bancare sau emiterea de noi obligaţiuni (acest lucru.Avantaje si dezavantaje ale leasingului 36 - - incontestabil. a căror necesitate apare foarte brusc pot fi realizate mai repede prin leasing decât prin apelare la credit.leasingul. iar în anumite condiţii nici ipoteca nu poate constitui garanţie satisfăcătoare pentru o bancă. 3. aceasta necontribuind astfel la majorarea proporţiei surselor externe. este adevărat doar în aparenţă. pentu majoritatea întreprinderilor este un lucru favorabil. Investiţiile. din păcate. micşorându-se în continuare. trebuie recunoscut că serviciul datoriei creditelor este de multe ori şi mai nefavorabil: în cazul rambursărilor uniforme de capital. aceasta neacordând creditul sau acordându-l într-o valoare mai redusă decât ar fi necesar clientului. plăţile sunt mai bine eşalonate în timp decât în cazul unui credit. negocierile legate de contractarea unui credit necesită o durată mai lungă. anuitatea este mai mare la început. iar obţinerea de resurse prin majorarea capitalului social necesită de regulă o perioadă de aceeaşi durată ca şi contractarea unui credit . “Pay as you earn”. societăţile de leasing nu prea iau în considerare evoluţia reală a veniturilor. . dreptul de gaj asupra unui echipament de producţie sau asupra unei maşini – în România de exemplu – este suficient cu greu pentru contractarea unui credit. 4. ca obligaţie trebuie să fie indicat în anexa la bilanţ care face parte din darea de seamă contabilă anuală. deoarece profitul şi amortizarea se produc treptat şi foarte lent. presupunând termene contractuale identice. adică ratele de leasing se suportă din veniturile continue obţinute pe seama investiţiei realizate. în determinarea eşalonării plăţii ratelor de leasing. ceea ce este şi mai pregnant în contradicţie cu derularea procesului de recuperare. este probabil mai rapid executabil decât majorarea de capital sau emisiunea de obligaţiuni. Dar. unde ţinerea evidenţei în bilanţ a leasingului financiar este datoria utilizatorului ). Însă întreprinderilor care înregistrează venituri sezoniere tocmai această obligaţie de plată regulată poate constitui o problemă esenţială. Încheierea rapidă a unui contract de leasing prezintă avantaje în special în comparaţie cu investiţia realizată din surse proprii. deoarece se poate spune că în general. Acest argument. Aceasta.

Acest avantaj este valabil aproape în toate ţările. Societăţile de leasing apreciate ca fiind debitori importanţi şi de încredere pot obţine credite de pe piaţa bancară sau monetară cu dobânzi mult mai reduse decât societăţile care nu sunt considerate debitori da clasa 1. În comparaţie cu investiţia din resurse proprii. se poate menţiona leasingul imobilizărilor. restul concretizându-se în participarea cu fonduri proprii. precum şi în România. Operaţiunile de împrumut obişnuit nu acoperă în general decât 50-60% din valoarea proiectelor de finanţat.5 ani . 10. unde se poate deduce doar amortizarea. întreprinderea care inveşteste prin leasing îşi asumă un risc de învechire a bunului mult mai redus decât cea care achiziţionează bunul respectiv din surse proprii sau din credit. 6. prin amortizarea accelerată a bunurilor de leasing se poate obţine un surplus de economisire de impozit care compensează uşor chiar şi cheltuielile de finanţare mai semificative ale leasingului.Avantaje si dezavantaje ale leasingului 37 5. Datorită amortizării accelerate. 7. Pe plan fiscal. 11. 8. fiind finanţator vechi al multor valorificări ale acestuia sau dacă investiţia este de o valoare ridicată. 9. Ca urmare. Dacă în calitatea de cumpărător apare o societate de leasing. Ca exemplu practic. rata dobânzii utilizată la calcularea ratelor de leasing. Trecerea în totalitate la cheltuieli a ratelor de leasing poate fi de asemenea avantajoasă faţă de credit – unde doar dobânzile şi amortizarea pot fi trecute la cheltuieli – dacă. întreprinderea putându-şi rezerva capitalul propriu drept garanţie pentru contractarea altor împrumuturi de dezvoltare. ci numai angajamentele de plată anuale. leasingul acoperă 100% valoarea bunului închiriat. Printr-o operaţiune de leasing financiar peste 3. reducerile de preţ se pot obţine mult mai uşor. Acest avantaj poate fi şi mai pronunţat deoarece în acest caz surplusul de economie de impozit rămâne în totalitate în buzunarul utilizatorului. ceea ce crează întreprinderii posibilitatea unor împrumuturi bancare. Pe plan financiar leasingul este o operaţiune care nu modifică structura financiară a întreprinderii (îndatorarea). împreună cu marja societăţii de leasing va putea fi identică sau chiar mai redusă decât cea a utilizatorului ce ar fi nevoit să plătească în calitate de debitor al creditului. respectiv dacă acest lucru ar fi important furnizorului din punct de vedere al prestigiului acestuia. Valoarea reducerilor poate atinge chiar proporţia de 10%. Leasingul permite accelerarea dezvoltării fără a pune în pericol autonomia financiară a întreprinderii. materializate prin rate de leasing mai ridicate decât serviciul datoriei unui eventual credit. Spre deosebire de creditul bancar. care este da fapt o resursă scumpă. plăţile făcute în contul chiriilor micşorează baza impozabilă. Aceasta se întâmplă mai des dacă societatea de leasing este un partener mai vechi al furnizorului. Capitalul propriu rămâne neangajat legal. a liniilor tehnologice complete şi al flotelor de vehicule. modalitatea de decontare a leasingului poate fi favorabilă dacă prin amortizarea accelerată se poate economisi un venit de valoare mai mare decât costurile suplimentare ale leasingului.

Şi pentru investiţia realizată din credit este valabil faptul că suma creditată trebuie rambursată în toate condiţiile. Acest dezavantaj se poate reduce sau dispărea doar în cazul în care societatea de leasing îşi poate refinanţa activitatea sa cu credite ieftine. utilizatorul este ferit de consecinţele negative ale unor eventuale cazuri de uitare a încheierii contractului şi al păgubirii sau al pierderii bunului. În ceea ce priveşte dezavantajele leasingului. Dobânzile aferente finanţării prin leasing sunt de regulă mai ridicate decât cele ale creditelor deoarece aici sunt incluse şi cheltuielile unui intermediar. fie poate fi vândut pe piaţa secundară. În acest caz însă. Utilizând leasingul. ceea ce uşurează mult planificările. iar dacă în acel moment există deja riscul învechirii. Iar această condiţie se realizează doar în ţările cu economie dezvoltată şi nici aici în cazul bunurilor imobiliare. iar în continuare se poate achiziţiona un nou mijloc sau eventual se poate încheia un nou contract de leasing. de exemplu prin achiziţionarea unui nou bun. a furtului sau a defecţiunii acestuia. prin amortizarea accelerată şi prin preţul de vânzare nu se reuşeşte să se recupereze nici chiar investiţia iniţială. dacă garanţia primordială diferă de bunul respectiv şi bancară consideră că debitorul va fi în stare şi în viitor să plătească serviciul datoriei. În schimb. care efectuează aceasta în locul utilizatorului deoarece exigenţa asigurării este interesul lui. o întreprindere poate cunoaşte în prealabil cheltuielile viitoare pentru mai mulţi ani. obţinându-se astfel şi un anumit venit. leasingul nu prezintă nici un avantaj faţă de un credit investiţional pe termen mediu sau lung. Dacă.5 ani. bunul amortizat în totalitate poate fi fie triat. mai mult. neputându-se schimba în decursul perioadei contractuale. Astfel. Încheierea contractului de asigurare este realizată de către finanţator. indiferent de utilizabilitatea bunului. 13. în schimb. dar ameninţarea unei scadenţe immediate este aici mai mică. dacă bunul se nimiceşte sau dispare. utilizatorul nu-şi asumă nici un risc al învechirii. . În cazul nimicirii bunului de leasing. ratele rămase trebuiesc plătite integral într-o singură sumă. ratele de leasing trebuiesc plătite în continuare în conformitate cu conţinutul contractului. acesta fiind în totalitate suportat de către finanţator.Avantaje si dezavantaje ale leasingului 38 întreprinderea va fi proprietarul unei maşini. întreprinderea care a achiziţionat maşina respectivă poate să procedeze asemănător. precum şi prima de risc şi profitul acestuia. atunci utilizatorul poate face doar estimaţii aproximative în legătură cu cheltuielile viitoare. putând astfel micşora valoarea ratei de referinţă care stă la baza calculării ratei de leasing. cele mai importante consider că ar fi următoarele: 1. cauză din care. În cazul leasingului operaţional. care este de obicei cu dobânda variabilă.4. 2. schimbând-o cu una nouă peste 3. deoarece garanţia primordială a finanţatorului s-a dus. dar din cauza învechirii accelerate maşina veche va putea fi vândută la o valoare mai redusă decât cea contabilă. 12. Acest avantaj are o valabilitate reală doar dacă valoarea ratelor de leasing este fixată. mărimea ratelor de leasing se poate modifica în funcţie de fluctuaţia dobânzilor pieţei monetare.

Cu ocazia lărgirii capacităţilor sau a modificării tehnologiei de producţie. În cazul lichidării societăţii de leasing. Asigurarea obligatorie reprezintă o cheltuială care apare în toate împrejurările unui contract de leasing. într-o astfel de situaţie poate scăpa de finanţarea scumpită doar prin plata imediată a ratelor rămase (actualizate). Dacă întreprinderea achiziţionează un bun. creditorii acesteia pot sechestra şi lua bunul de la utilizator – lucru posibil cel puţin în România. 7. aceştia fiind obligaţi la plata ratelor rămase. pentru modificarea bunului de leasing sau pentru contopirea constructivă a acestuia cu alte bunuri trebuie cerută mai întâi autorizaţia finanţatorului pentru aceasta şi pe care acesta nu este sigur ca o va acorda. 4. În alte ţări. ca de exemplu în Germania. pe când aceste cheltuieli sunt uneori economisite de către întreprinderi în cazul bunurilor proprii. Dacă cineva încheie un contract de leasing într-o perioadă când dobânzile sunt ridicate. 6. considerând că bunul este în siguranţă. fie integral într-o singură sumă. 5. ea nu va mai fi nevoită să se ocupe de restricţiile pe care le-am prezentat mai sus. de la bun început preţul de achiziţie al bunului. cel mult în cazul lichidării fără succesor de drept a finanţatorului. de regulă nu se poate aştepta la micşorarea ratei de leasing de către finanţatori. Dacă investiţia se dovedeşte a fi nereuşită. în cazul imobilizărilor. adică dacă merită o astfel de economisire) . fie în conformitate cu eşalonarea determinată de contract. în valoarea actualizată pentru data rambursării. contractul şi dreptul de folosinţă a acestora mentinându-se. chiar dacă nivelul general al ratelor dobânzii se reduce – adică ratele de leasing sunt flexibile doar în sus – pe când serviciul datoriei unui credit cu dobândă variabilă s-ar modera în funcţie de nivelul dobânzii pieţei monetare. În cazul leasingurilor directe. ratele de leasing se plătesc obligatoriu şi în acest caz. lucru pe care chiar a încercat să-l ocolească prin intermediul leasingului. (lucrul care se pune în discuţie în acest caz este faptul că este foarte îndoielnic. în urma modificării sau contopirii constructive efectuate. iar prin achiziţia din surse proprii se plăteşte integral. legea apără mai eficace interesele utilizatorilor: bunurile mobile nu pot fi transportate de la utilizator. finanţatorii ţin frecvent la contopirea constructivă a bunului doar cu o altă unitate. Această pierdere loveşte însă şi investitorii utilizatori de surse proprii sau de credite. Acordare autorizaţiei are cea mai mica probabilitate în cazul în care. se poate aştepta la o reducere a valorii de piaţă şi concomitent a valorii de acoperire a acestuia. devenind proprietarul acestuia. acest tip de cheltuială neavând astfel nici un rost. deoarece şi creditul trebuie rambursat. plată care însă necesită mobilizarea unor sume semificative. noul proprietar are drept de desfacere a contractului cu utilizatorul (aceste lucruri la noi în ţara nu sunt reglementate).Avantaje si dezavantaje ale leasingului 39 3. subunitate furnizată tot de către aceştia. Utilizatorul.

Utilizatorul trebuie să determine dacă închirierea unui bun va fi mai puţin costisitoare decât cumpărarea acestuia. în fiecare contract. aferentă unui interval de rambursare t I= 1+RIR -1 . voi încerca să prezint modalitatea de calculare a ratelor de leasing şi procesul financiar al leasingului din punct de vedere al finanţatorului. 4. este egală cu plasamentul iniţial efectuat de către finanţator. ABORDAREA FINANCIARĂ A LEASINGULUI Orice perspectivă a leasingului trebuie să fie evaluată atât de către utilizator. iar finanţatorul să decidă dacă leasingul îi va furniza sau nu o rată a venitului rezonabilă. În cele ce urmează voi prezenta o metodă de calculare a ratelor de leasing constante. Valoarea unei singure rate de leasing se obţine prin împărţirea acestui plasament cu un factor de actualizare utilizat de obicei la calcularea valorii prezente a anuităţilor: K Rt = 1/i – 1/i(1+i)n unde: n – numărul intervalelor de ramursare Rt – rata de leasing corespunzătoare unui interval de rambursare K – plasamentul finanţatorului. Calcularea ratelor de leasing Metodele de determinare a ratelor de leasing sunt foarte numeroase.1. a căror valoare actualizată cu ajutorul unei rate interne de rentabilitate aşteptate. Ratele de leasing de valoare constantă constituie fiecare o anuitate. plătită la începutul perioadei de leasing (partea proprie) i – rata internă de rentabilitate efectivă.Abordarea financiară a leasingului 40 Capitolul 4. cât şi de către finanţator. În acest capitol. respectiv din surse proprii (adică din reţinerea profiturilor). iar după ce voi face această prezentare voi face o comparaţie între leasing şi cumpărare prin împrumut bancar. deoarece în România sunt utilizate aproape exclusiv aceste tipuri. adică preţul net de cumpărare a bunului de leasing minus valoarea ratei de leasing iniţiale.

ca valoare procentuală din preţul brut de cumpărare a bunului. dacă valoarea brută a preţului de cumpărare este egală cu 125 milioane lei. atunci valoarea netă a preţului de leasing este de 150 milioane lei. . inclusiv rata iniţială. care în exemplul menţionat mai sus este 150 mil. În Europa de Vest. prin raportare la valoarea totală a preţului de leasing. Suma acestor procente arată de fapt procentajul taxei nete de leasing în preţul net de cumpărare. deci pentru obţinerea dreptului de proprietate utilizatorul netrebuind să plătească o sumă semificativ egală cu valoarea reziduală a bunului. TVA aferenta preţului de leasing este însă recuperabilă. de fapt acest trucaj este foarte bine cunoscut de către toată lumea sau devine evident imediat când începem să facem calculaţiile. Şi atunci totuşi. a cărei valoare poate fi neglijată în calcularea ratelor. calculată prin raportare la preţul net de cumpărare. ci numai o sumă de valoare simbolică. taxa de leasing este dată în practică de către o societate de leasing prin intermediul multiplicatorului de leasing: multiplicatorul de leasing exprimă valoarea netă a taxei de leasing. De exemplu. Ratele de leasing pot fi exprimate atât în valoare absolută cât şi în valoare procentuală. iar multiplicatorul de leasing este de 120%. preţul de leasing include şi TVA. nu prin intermediul multiplicatorului de leasing. de aceea. = 142%. de ce multiplicatorul de leasing se determină prin raportare la valoarea brută a preţului de cumpărare? Pentru că multiplicatorul calculat prin raportare la o bază cu o valoare mai ridicată este mai redus şi în acest fel clienţii îl apreciază ca fiind mai avantajos. În multe ţări. iar la expirarea contractului valoarea contabilă a bunului de leasing devine nulă./105 mil. În realitate însă. nu prea este de înteles de ce ţin totuşi societăţile de leasing la acest obicei. Cheltuielile de finanţare ale leasingului. sincer zis. Taxa de leasing este suma ratelor de leasing. numită taxă de cumpărare. societăţile de leasing îşi exprimă de regulă oferta. Dar.5 milioane lei.Abordarea financiară a leasingului 41 RIR – rata internă de rentabilitate (rata dobânzii ce se aşteaptă a se obţine din investiţia efectuată) t – numărul de intervale de rambursat în cadrul unui an Această formulă este valabilă în cazul în care ratele de leasing se plătesc la sfârşitul fiecărui interval şi nu la începutul acestora (ultima rată fiind deci plătită la sfârşitul perioadei contractuale). ci prin valoarea procentuală a ratei de leasing. dobânda aferentă acestuia nu este însă atât de scăzută cum ni s-ar putea părea la prima vedere pentru că TVA aferentă cumpărării bunului nu este un plasament real deoarece aceasta poate fi recuperată după efectuarea plăţii: costul efectiv de finanţare a leasingului se poate deci determina prin compararea preţului de leasing net cu preţul net de cumpărare al bunului. deci suma totală plătită de către utilizator va fi egala cu 178.

acesta neconstituind în esenţă nici o cheltuială.sau investiţie realizată prin intermediul leasingului. costul altemativ al . are o influenţă foarte importantă. este următoarea : dacă are posibilitatea de alegere între investiţie în proporţie de 100% din resurse proprii. lucrat cu valori nete ale preturilor de achiziţie şi a preturilor de leasing (taxelor de leasing). totuşi. indiferent de costurile aferente. posibilitatea de îndeplinire a condiţiilor de plată dintr-una din alternative este foarte îndoielnică motiv pentru care acesta sa nu poata alege. din păcate. adică dispun de lichidităţile necesare unei investiţii din surse proprii.cu o anumită parte proprie . suma economiei de impozit pe profit. investitorul are posibilitatea de a-1 recupera atât în ceea ce priveşte valoarea bruta a pretului de achiziţie.Abordarea financiară a leasingului 42 4. Necesitatea de comparaţie apare deci doar la acele societăţi care au în toate cele trei direcţii posibilităţi nelimitate de alegere. precum şi în cele din subcapitolul următor. În cazul leasingului şi al creditului. respectiv cele determinate de către societăţile de leasing pentru eventualii clienţi ai acestora. de exemplu se poate întâmpla ca din motive de urgenţă. doar un număr foarte redus de întreprinderi mari şi mici sunt într-o situaţie care să-i permite alegerea între alternativele de mai sus. fac comparaţie între cheltuielile investitorului în cazul celor două forme de finanţare.2. Nu am luat în considerare TVA pentru că. Dar dacă decizia nu este supusă unor astfel de constrângeri. în acelaşi timp. este una destul de poetică pentru că. aceste societăţi îşi îndeplinesc toate criteriile stabilite de către băncile comerciale pentru obtinerea unui credit. a căror valoare este foarte variabilă. care dintre acestea va fi alegerea cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru activitatea lui? Această întrebare. Rata anuală a dobânzii utilizată pentru actualizaree este de 30%. În comparatia diferitelor alternative de investitie utilizez procedeul actualizării deoarece aceasta metoda este potrivită măsurării şi comparării diferitelor cheltuieli. În cele două calculatii ce urmează. Concurenţa între leasing şi celelalte forme de finanţare Întrebarea care se pune de către utilizator.în sensul nivelului redus al acestuia. când acesta achiziţionează un echipament. Calculaţiile ce urmează se referă la întreprinderi profitabile. In alte situaţii se poate întâmpla. care se poate economisi prin intermediul deducerii diferitelor cheltuieli. ca pe baza bugetului de venituri şi a cash-flow-ului întreprinderii. deoarece în ceea ce priveşte economicitatea celor trei modalităţi de finanţare. investiţie prin utilizare de credit bancar . Acesta este rata venitului ce se aşteaptă a se obţine din utilizarea resurselor proprii. acestea putând fi incluse foarte greu în rata anuală a dobânzii. şi în plus. am.de investiţie. indiferent de costurile acestuia. punctul de vedere cel mai important este reprezentat de câtre mărimea costulul aferent alternativei respective . cât şi taxa brută de leasing. investitorul alege alternativa care îi dă posibilitatea utilizării cât mai devreme a bunului. Decizia este influenţată desigur şi de alţi factori. fară ca această investiţie să afecteze lichidităţile viitoare ale societăţii. în România de astăzi. efectuate în diferite perioade (în prezent şi în viitor) În exemplele de mai jos. nu am luat în considerare spezele şi celelalte cheltuieli de administrare nici taxa plătită pentru încheierea contractului.

2001.) Amortizarea (plata ratelor de leasing): Multiplicatorul de leasing: Rata internă de rentabilitate a leasingului: Rata de actualizare: Datele scadenţelor 01. 2000.2002.Abordarea financiară a leasingului 43 investiei.48223 67772 1. întro singură sumă. 01.1. 10.m.01.69 59440 1.38812 72366 1.07. 10. sunt identice în cazul celor două alternative.01.00 300000 1. 01.2000. ceea ce poate fi obtinut de către întrepdndere – în cazul în care nu găseşte posibilitate de de investiţie rentabilă în domeniul producţiei (sau al comerţului.) Preţul net de cumpărare a bunului este egal cu 1 milion de u.30 77271 1.06779 94076 1. (Căci fmanţatorul poate amortiza bunul într-o perioadă de 40 de luni. 2002. Pentru simplitatea calcularii valorii actuale a economiei de impozit facând abstractie de situaţia reală am presupus. La sfarşitul perioadei contractuale valoarea contabilă a bunului de leasing este nulă. 01.80456 55666 1. 07. şi ca urmare îşi investeşte banii în obligaţiuni pe termen lung.21746 82510 1.14017 88103 1.2001.1 Factor de Valoarea actualizată a Actualizare Ratelor de leasing 1.4. 01.2002 TOTAL Ratele de leasing 300000 100453 100453 100453 100453 100453 100453 100453 100453 100453 100453 100453 100453 1505436 40 de luni (01. 10. STRUCTURA FINANCIARĂ A LEASINGULUI Perioada de leasing: 2003.04. lungimea intervalelor de rambursare.2000. trimestrial în rate egale 120. 01. 04. 2002. obţinerea dreptului de proprietate realizându-se în schimbul unei aşa numite taxe de cumpărare in valoare de 1000 unităţi monetare. 12. 2000. procentul părţii proprii fiind de 30%. cu patra luni după plata ultimei rate. 01.92689 52132 2. 01.435% 44% 30% Tabelnr. pentru o efectuare cât mai uşoară a comparaţiilor între costuri. 01.2002 31.2000. Respectiva rată de actualizare este utilizată atât în cazul leasingului cât şi în cea a creditului. 01.2001.58270 63469 1. 01. Rata impozitului pe profit este de 25%. deoarece face comparatie atât între acestea cât şi între acestea şi investiţia din surse proprii. 01. 04 în 36 de luni. respectiv al serviciilor). mărimea părţii proprii şi frecvenţa plăţilor. . 01. 07.30. Data începerii perioadei de leasing este 1. 2000. că impozitul se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.2001.04.197 45723 1107350 .05752 48822 2.01.

Valoarea actualizată a Economiei de impozit 105222' 68227 57153 229602 Costul leasingului în valoarea sa actualizată: Taxa de leasing: 1107350 Taxa de cumpărare: 426 Economia de impozit: . 601359 2001. 1.Abordarea financiară a leasingului 44 Economia de impozit: Anii Rate de leasing plătite 2000.229602 878174 STRUCTURA FINANCIARĂ A CREDITULUI Perioda contractuală: Amortizarea capitalului: Plata dobânzii: Rata dobânzii aferentă creditului: Rata de actualizare: 36deluni(l.2002) semestrial. 4. 12. 502265 Total 1505436 Rate de leasing decontate 541957 461214 502265 Economia de impozit 135489 115303 125566 Tabel nr. în rate egale trimestrial 36% 30% .2000-31.2. 401812 2002.

2001. 10.2002. 94586 + 145000 2003. 177896+ 145000 2001.92689 2. 01.Abordarea financiara a leasingului 45 Data scadenţelor 01.2001.58270 1.30 1. 01.14017 1. 145000 2006. 2000.2000.38812 1. 130000 TOTAL 1440483 Economia de Impozit 80724 78250 59896 36250 36250 36250 32500 Valoarea actualizată a Economiei de impozit 62095 46302 14974 12693 9763 7510 5179 158516 Costul creditului în valoare actualizată: Partea proprie: 300000 Serviciul datoriei: 780217 Economia de impozit: . 2000. 01.48223 1.2001.21746 1. 10. :300000 Economia de impozit: Tabel nr.69 1. 01.06779 1. 01.2000.04.12. 01.04.2002 31.07.3. 145000 2005.80456 1. 2002. Valoarea prezentâ a plătilor 58192 157426 43477 130460 29842 106969 20066 87826 11478 71415 5145 57921 780217 Partea proprie: 01.01. Anii Dobânzi plâtite + amortizare anuală 2000. 168001+ 145000 2002.158516 921701 . 01.2002 TOTAL Serviciul datoriei 62137 179493 52932 169598 41425 158552 31759 148426 20712 137610 10586 127253 1140483 Factor de actualizare 1. 10.2002.07.2001.05752 2.07. 01. 01.4. 01.197 Tabel nr. 04. 4. 145000 2204. 4.01. 01.

Economia de impozit a leasingului compensează deci costurile mai reduse ale investiţiei din surse proprii. utilizând surse externe.m. reiese dacă investiţia merită a fi realizată prin utilizarea mijloacelor băneşti proprii. Prin această rată. 2006.100980 899020 Investiţia analizată. faptul că rata internă de rentabilitate de 30% . . însă această economie obtinută în cazul creditului. se reuşeşte contrabalansarea economiei de impozit a creditului. Anii Amortizare dedusă 2000. Total 145000 145000 145000 145000 145000 145000 130000 1000000 Economie de impozit 36250 36250 36250 36250 36250 36250 32500 Valoarea actualizată a economiei de impozit 27885 2-145.care este în acelaşi timp şi costul utilizării acestei surse este mai redusă decât rata dobânzii de 36% a creditului şi cea de 44% a leasingului.2000 Rata de actualizare: 30% pe an Tabel nr. este consumată de costurile actualizate mai mari ale acestui mod de finanţare faţă de preţul de achiziţie. 2003.Abordarea financiară a leasingului 46 Din calculele de mai jos. 2002. plata fiind eşalonată pentru o perioadă mai lungă. dacă se realizează prin leasing. 4. efectuându-se în mai multe intervale. sau este mai avantajos a se alege o altă formă de finanţare.01. dar nu şi cel al leasingului. 2005. 2004. Data achiziţiei: 01. Condiţiile şi presupunerile descrise mai în faţă sunt valabile şi în cazul acestei alternative Pretul de achiziţie al bunului: 1000000 u. Această ordine este determinată de doi factori principali: în primul rând. 2001.în caz de opţiune liberă a întreprinderii este cea mai ieftină. prin achitarea imediată a întregului preţ de cumpărare. Costul leasingului este mai mic cu aproximativ aceeaşi valoare cu cât cel al investitiei din surse proprii faţă de credit.0 16500 12693 9763 7510 5179 100980 Costul investiţiei din surse proprii la valoare actualizată: Pretul deachiziţie: Economia de impozit: 1000000 .5. ca toate că are o valoare semnificativă. care micşorează costul efectiv al acestuia.

în mod detaliat. în conformitate cu condiţiile şi parametri.Abordarea financiară a leasingului 47 Al doilea factor. dar care ar avea influenţă asupra diferenţelor absolute. cu 10%). exprimate numeric. Dacă o înterprindere se află într-o astfel de situaţie de decizie între diferitele alternative de finanţare ea trebuie să efectueze toate calculele comparative. Aş dori să subliniez aici că acest rezultat final nu este unul general: această ordine nu se respectă deci în orice împrejurare. influenţează doar suma absolută a diferenţelor existente deja şi care este reprezentată de rata de actualizare utilizată. . s-ar modifica. care o caracterizează în momentul respectiv. căci în cazul modificării factorului de actualizare. în aceeaşi proporţie fiecare valoare actualizată (de ex.

Avantajele acestei tranzacţii au devenit cunoscute foarte rapid şi ca urmare. nici Uniunea Naţionala a Societăţilor de Leasing din România nu pot să strângă date despre toate societaţile ce se ocupă cu prestarea serviciilor de leasing. Iniţial. Un al doilea factor ar fi dificultatea acoperirii necesarului de investiţii mai ales pentru agentii mici şi mijlocii. reglementarea arbitrară nu poate aduce decât fraude şi birocraţie. piaţa leasingului fiind una de constituire pentru astfel de operaţiuni. nu au fost clar definite părţile participante. deoarece resursele proprii se asigură greu. Ar fi rău dacă în România leasingul ar fi introdus printr–o definire unilaterală. leasingul s-a bucurat de un tratament special. a blocajului financiar. după care iniţiativa de a oferi spre închiriere echipamente să aparţină utilizatorului. VII din Legea nr. Dacă ar fi să amintim factorii negativi existenţi în economia românească pentru promovarea leasingului. nefiind facută distincţia clară între leasingul financiar şi cel operaţional. însă exprimarea cifrica a acestui proces este deja o problemă mai dificilă. LEASINGUL ÎN ROMÂNIA Apărut în România doar de câţiva ani. datorită faptului că nici Institutul Naţional de Statistică.Leasingul în România 48 Capitolul 5. a dobânzilor foarte mari şi a lipsei de credibilitate a firmelor noi. fiind utilizată cu precădere de către întreprinzători. ar trebui să enumerăm: cadrul legislativ cu multe lacune. 99 / 1999. în Ordonanţa Guvernamentală nr. că a devenit o modalitate de finanţare acceptată şi confirmată în totalitate. Chiar dacă costul finanţării prin leasing este cu câteva procente mai mare decât în cazul unui credit bancar. De aceea. a fiscalităţii crescânde. Dezvoltarea activitaţii de leasing şi lărgirea volumului pieţei acestuia poate fi observată zi de zi de către cel care urmăreşte evenimentele economiei româneşti. pentru relansarea economiei româneşti. chiar dacă semificaţia şi dezvoltarea lui nu au ajuns încă nivelul de acolo. Mediul economic actual existent în România prezintă unele trăsături. în care se defineşte clar leasingul financiar şi cel operational. datorită rezultatelor financiare reduse. 51 / 28 august 1997. se poate estima doar aproximativ. Un alt factor ar fi necesitatea adaptării rapide la cerinţele pieţei. în momentul de faţă. Se poate spune deja ca leasingul – în ceea ce priveşte funcţiile acestuia – se apropie de practica Uniunii Europene. iar sumele atrase sunt greu accesibile datorită condiţiilor restrictive. care se constituie ca factori favorabili dezvoltării tranzacţiilor de leasing. . cu toate că celelalte forme nu sunt mentionaţe. fiind considerat pe bună dreptate pilonul creşterii economice. datorită eliminării birocraţiei şi accesului mult mai usor şi rapid. Pe o piaţă în curs de constituire pentru astfel de operaţiuni. lipsa unor prevederi care să ofere protecţie locatorului faţă de eventualele prejudicii datorate degradării bunurilor sau insolvabilităţii partenerului. din surse clasice. rolul acestui tip de finanţare în totalitatea investiţiilor economiei naţionale. se câstigă foarte mult. se poate spune. Un prim factor ar fi creşterea necesarului de resurse pentru investiţii. Această lipsă a fost corectată prin republicarea acestei Ordonanţe în temeiul art.

republicată în Monitorul Oficial nr.01. dobânda. asigurarea. este cel convenit de părţi prin contractul de leasing.1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernamentale privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing  Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing  Norme privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de leasing  Propunere de ordonanţă de modificare a legii 99/1999 privind activităţile de leasing şi societăţile de leasing  Ordonanţa nr. inclusiv a garanţiilor vamale. comisionul de gestiune şi rata de actualizare. Termenul în cadrul căruia bunurile respective urmează să fie restituite sau să primească o nouă destinaţie vamală. că perioada de leasing se extinde până la 10 ani. durata leasingului şi cuantumul amortizării. . dar să nu depaşească 7 ani.2000. întreţinere şi reparaţii. Aceste critici au primit însă un răspuns prin modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernamentale nr.04. 90/28. utilizatorul este obligat să plăteasca taxele vamale la valoarea reziduală a bunului. Cadrul legal în limitele căruia operaţiunile de leasing s-au desfăşurat până recent nu a plăcut nimănui. iar bunul nu a fost restituit din vina societăţii de leasing sau a furnizorului. Calculul ratei de leasing are la bază următoarele elemente: preţul de achiziţie al bunului. faţă de termenul de eşalonare a ratelor de numai 3-5 ani. cheltuielile prilejuite de achiziţie. profitul finanţatorului. TVA. cumpărătorul este obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul întocmirii actului de vânzare – cumpărare. firmele de leasing şi clientii lor au acuzat paragrafele de lege confuze. transport. conform termenului convenit între părţi în baza contractului de leasing. sunt:  Ordonanţa Guvernamentală nr. Leasingul a beneficiat în ţara noastră de un cadru legal care s-a modificat permanent.Leasingul în România 49 Confruntarea economiei româneşti cu o lipsă de lichidităţi poate fi soluţionată într-o anumită măsură prin realizarea unor importuri în sistem leasing. Dacă la expirarea contractului.1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing  Legea nr. Aducerea în ţară a unui volum sporit de utilaje printr-un efort valutar iniţial mai mic şi eşalonarea acestuia pe o perioadă îndelungată şi care sunt admise în regim de impozit temporar cu exonerarea totală de obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import. lipsa unui contract cadru clar. permiţând dezvoltarea ei. dacă foloseşte în continuare bunul respectiv. Reglementările în vigoare cu privire la operaţiunile de leasing. utilizatorul nu şi-a exercitat dreptul de opţiune pentru prelungirea contractului sau achiziţia bunului. Avantajul contractelor de leasing – faţă de privatizarea prin vânzarea cu plata în rate – este. constituie un important avantaj economic. 9/12. în baza declaraţiei de import definitiv. valoarea reziduală. În cazul achiziţionării bunurilor importate în sistem leasing. ca un rod al colaborării dintre Uniunea Naţională a Societăţilor de Leasing şi Ministerul Finanţelor. 51/28. 51/1997 republicată privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. 51/1997. discriminarea finanţatorilor autohtoni de cei străini.08. Dimpotrivă.

Părerea societăţilor de leasing este. Dacă la un contract de închiriere chiria plătită este dedusă clientului în totalitate. Introduc pentru societăţile de leasing. nerespectarea aceastuia atrăgând după sine rezilierea contractului. Dar ceea ce societăţilor de leasing li se pare la prima citire un avantaj. Prevăd introducerea unei limite procentuale minime a valorii asupra căreia se vor calcula taxele vamale în cazul achiziţionării sau nerestituirii bunului de către utilizator (20% din costul de achiziţie). Stabilesc elementele contractuale minime. discriminarea apărând tocmai prin prisma neclaritaţilor legislative. Prevăd posibilitatea leasingului intern şi extern. Ordonanţa de urgenţă nr. importurile de echipamente sunt scutite de taxe vamale. Setea de bani a Ministerului Finanţelor constituie însă o problemă foarte importantă. 2 luni). obligativitatea subscrierii şi vărsării integrale la înfiinţare a unui capital social minim de 500 milioane lei. Egalizează tratamentul vamal al leasingului intern şi extern. specialistilor le ridică semne de întrebare. Elimină neclarităţile referitoare la deductibilitatea fiscală a ratelor de leasing pentru utilizator. 217/1999 privind impozitul pe profit face lumină: în cazul leasingului financiar. Stabilesc un termen limită de plată a ratelor de leasing (max. valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impozabile. câtă vreme cele două tipuri de operaţiuni sunt impozitate diferit. în cazul unui leasing extern. Versiunea republicată a Ordonanţei deosebeşte leasingul operaţional de cel financiar. Distinctia este absolut necesară. Limitează obiectul operaţiunilor de leasing la bunuri imobile şi bunuri mobile de folosinţă îndelungată. Prevăd exceptarea de plata taxelor vamale şi a TVA a subansamblelor şi componentelor introduse în ţară de societăţile de leasing cu scopul producerii de bunuri ce urmează să facă obiectul unor contracte de leasing. Până acum doar societăţile străine beneficiau de scutire de taxe de graniţă. din cauza lipsei de valută pe piaţă pentru mai mult de două luni. aduse recent legislaţiei leasingului au în vedere următoarele: • • • • • • 50 • • • • • Definesc leasingul financiar şi operaţional. Spre deosebire de leasingul cu transfer de proprietate (leasing financiar). la leasingul financiar se deduce doar dobânda la sursa atrasă şi rata de amortizare . considerând că pot fi afectate drepturile utilizatorilor. Confuzia a persistat până de curând şi în privinţa deducerilor fiscale. în cazul leasingului operaţional.Leasingul în România Modificările. firmele de leasing fiind mai bine protejate de utilizatorii rău platnici. restituirea bunului şi plata ratelor scadente. conformă standardelor internaţionale. utilizatorul nu poate plăti finanţatorului. că noua lege este într-o oarecare măsură. Clarifică deductibilitatea cheltuielilor de asigurare a bunului care face obiectul unui contract de leasing. De exemplu. indiferent de locul unde este inregistrat locatorul (societatea de leasing). în schimb ratele de leasing operaţional rămânând deductibile.

o ai în relaţia cu o bancă. cât şi al locatorului. atunci mai bine cumpără în rate şi nu mai plăteşte restul elementelor. Lucru absolut aberant după societăţile de leasing române. este la ea acasă. Costurile firmei de leasing. Conform legii. îi obligă pe potenţialii clienţi să se reorienteze şi spre altă modalitate de finanţare. s-a ajuns chiar la operaţiuni de leasing hilare. care compun ratele de leasing. nefiind deductibilă şi la firma de leasing (impozit pe profit). Se doreşte şi crearea unui organism care să reglementeze activitatea de leasing. De ceea Direcţia Generală a Vămilor va fi şi ea consultată la elaborarea legii. O altă aberaţie a reglementărilor din domeniul leasingului o reprezintă modul în care este percepută de legiuitor dobânda de leasing. În goana după scutiri de taxe vamale. De asemenea rata medie a dobânzii bancare este un indicator foarte relativ. De asemenea nu se ştie în sarcina cui cade asigurarea bunurilor. Partea din rată. . este impozitată şi la client. este faptul că înregistrarea contabilă a bunului ce reprezintă obiect al contractului de leasing. Desigur dubla impunere. care pentru a beneficia de plata taxei vamale la valoarea reziduală a bunurilor. Dacă utilizatorul este pus în situaţia de a deduce doar dobânda şi amortizarea. Pe de altă parte legea are scăpări chiar în defavoarea statului. Aceasta contravine regulamentului de aplicare a legii contabilităţii. deşi sunt plătite de utilizator. Dar dobânda de leasing este o dobânda pe care. Există firme. dobânda de leasing reprezintă rata medie a dobânzii bancare. se face la utilizator. au adus în ţară tacâmuri. care reprezintă beneficiul firmei de leasing. precum şi beneficiul acestuia. practic. nu pot fi deduse. precum şi introducerea unor standarde obligatorii la crearea de noi firme de leasing. Această abordare a leasingului financiar. cuţite şi furculiţe. Aceeaşi sumă de bani este considerată ca fiind un venit al utilizatorului.Leasingul în România 51 a mijlocului fix. deşi proprietarul este de fapt firma de leasing.

O prima problemă pe care o ridică notiunea de “contract de leasing” o reprezintă însăşi existenţa sau inexistenţa unui asemenea contract. 1 arată că “prezenţa Ordonanţă se aplică operaţiunilor de leasing”. totuşi.9 lit. În concluzie.7) sau titlul executoriu (art. Aceste operaţiuni pe care Ordonanţa nr. 51/1997 a devenit un contract tipic (numit).5).1. iar atunci când ne referim la actul încheiat între finanţator şi utilizator. Dacă pentru agenţii economici leasingul poate fi considerat drept un mijloc de concentrare.8). numit. locatorul trebuie să îndeplinească şi condiţiile speciale referitoare la destinaţia bunului contractat şi plata redevenţelor. Succesul economic al acestei noi noţiuni a impus leasingul în atenţia tuturor. el pare o problemă insolubilă. Alături de condiţiile generale referitoare la încheierea actelor juridice.51/1997 reglementează “încheierea contractului de leasing” (art. contractul de leasing şi-a câştigat dreptul de cetate pe tarâm juridic. o exploatare comercială a bunului (art. cât şi un contract distinct. Pe de altă parte OG nr. Chiar dacă unele dintre efectele contractului de leasing conturează figura juridică a altor contracte (locaţiune. în calitate de locator (finanţator) şi utilizator. un drept de opţiune (art. confirmat de Ordonanţa nr. conform accepţiunii date. un mandat (art. cu executare succesivă. Contractul de leasing. fapt sprijinit şi de consacrarea sa legislativă.c). iar art. Leasingul este la acest moment.1). cu titlu oneros.2). care se încheie între societatea de leasing.10 lit. conform legii. unul dintre cele mai răspândite mijloace de realizare a finanţărilor.9 lit. pentru cei chemati sa-i descifreze esenţa juridică. vom folosi noţiunea de “contract de leasing”. prin crearea unor efecte noi. intuitu-personae şi consensual. Din enumerare reiese cu uşurinţă faptul că operaţiunea de leasing poate fi disociată într-un complex de contracte numite şi denumite.51/1997 se intitulează ”Ordonanţa privind operaţiunile de leasing şi societaţile de leasing”. b). “valoarea contractului de leasing” (art. În continuare vom menţiona principalele trăsături ale contractului de leasing. . mandat.51/1997 le numeşte “leasing” cuprind. mai multe elemente distincte: transmiterea către utilizator a folosinţei unui bun (art. Contractul de leasing este un act juridic bilateral. distincte de cele ale contractelor clasice. Atunci când ne referim la totalitatea raporturilor juridice ne aflăm în faţa operaţiunii de leasing. durata minimă (art. d). Contractul de leasing Leasingul s-a conturat mult mai clar ca realitate economică decât ca o entitate juridică. promisiune de vânzare). Este leasingul un contract. prin micşorarea eforturilor. având conţinut patrimonial. este atât o operaţiune formată dintr-un complex de contracte. Contractul de leasing este un act juridic bilateral. sau o operaţiune formată dintr-un complex de contracte? Ordonanţa nr. pe plan internaţional.Leasingul în România 52 5.

dintre care amintim problema riscului. Operaţiunile de leasing presupun o succesiune de etape. Este un contract cu titlu oneros şi conţinut patrimonial pentru că ambele parţi urmăresc realizarea unui profit propriu. ci doar condiţii “ad probationem” (conform regulilor referitoare la proba actelor juridice) şi “de opozabiliate” (conform art. precum şi date referitoare la exploatarea ulterioară a bunului. Este un contract cu executare succesivă. aşa cum au fost ele prezentate în planul de exploatare. Contractul de leasing este consensual. profit evaluabil în bani. . Acest fapt are consecinţe importante asupra desfăşurării raporturilor dintre părţi. fapt ce permite aplicarea condiţiilor generale relative la executarea. Încheierea contractului de leasing în formă autentică sau prin act acris şi realizarea procedurilor de publicitate nu reprezintă condiţii de valabiliate. Prima etapă este cea de formare a contractului (I). În cazul bunurilor cu destinaţie comercială sau industrială. a efectelor privind neexecutarea contractului şi rezilierii ori a prescripţiei dreptului de acţiune. Este un contract intuitu-personae în ceea ce-l priveşte pe utilizator. Drept consecinţă. utilizatorul nu poate înstrăina drepturile sale. care este obligat să prezinte o dată cu cererea de a contracta şi acte referitoare la situaţia sa financiară. 51/1997). Locatorul primeşte redevenţe plătite periodic de către utilizator. drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract nu se sting. deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derulării contractului. la momentul încheierii contractului. 35-39 din Cod comercial privitoare la formarea contractelor. ori cesiona contractul fără acordul locatorului. comasare) ori cu titlu universal (divizare). contractul de leasing se încheie prin întâlnirea cererii cu oferta. urmată de etapa de realizare a locaţiunii (II) şi apoi etapa de finalizare a contractului (III). Contractul de leasing se va supune regulilor generale din dreptul comun care guvernează încheierea contractelor. fiind aplicabile dispoziţiile art. societatea de leasing încheind contractul în considerarea calitaţilor utilizatorului. Majoritatea specialiştilor consideră necesare 3 etape succesive de realizare.Leasingul în România 53 Este un contract sinalagmatic pentru că ambele părţi se obligă reciproc. Astfel. ori neexecutarea contractelor sinalagmatice (cum ar fi excepţia de neexecutare a contractului şi rezilierea). în cazul succesiunii universale (fusiune. iar la sfârşitul acestuia poate achiziţiona bunul la valoarea reziduală a acestuia. Contractul de leasing dă naştere la obligaţii corelative şi interdependente. dacă nu survine vreun eveniment care să întrerupă operaţiunile. ori al utilizatorului. Cu toate acestea. indiferent dacă transmisiunea se referă la patrimoniul locatorului. în cazul unei destinaţii comerciale sau industriale.21 din Ordonanţa nr. succesorul trebuie să respecte condiţiile de exploatare a acestora. simplă manifestare de voinţă a părţilor fiind suficientă pentru realizarea acordului în mod valabil. iar utilizatorul beneficiază de folosinţa bunului pe perioada derulării contractului. din care îşi păstrează “o marjă de profit”.

Leasingul în România

54

5.2.Termenii generali
Contractul de leasing este un act juridic netranslativ de proprietate care reglementează relaţiile între parteneri pe toată durata prevăzută. Contractul de leasing poate lua naştere cu condiţia să existe consimţământul părţilor, consimţământ neviciat, în nici un fel, iar produsul respectiv să fie admis de legislaţiile naţionale, la import – export. Am mai putea numi contractul de leasing un complex de tehnici juridice care răspund nevoii de creditare pe termen mediu sau lung, formă de credit ce permite întreprinderilor să obţină bunuri pentru producţie printr-o finanţare exterioară. Operaţiunea de leasing este mai interesantă pentru societatea de finanţare deoarece rămâne proprietarul bunului pe toată durata contractului, iar proprietatea rămâne cea mai sigură garanţie în cazul insolvabilităţii întreprinderii utilizatoare, mai sigură decât toate garanţiile reale, posibile în alte ipoteze. Contractul de leasing fundamentează, conform teoriei obligaţiilor, doar dreptul de folosinţă asupra obiectului, mai exact, raportul dintre utilizatorul obiectului şi societatea de leasing. Contractele de leasing sunt în general prinse, în documentele contractuale sub denumirea de contracte de închiriere; condiţiile contractuale generale sunt cele din contractele de închiriere. Partenerii sunt numiti închiriatori şi chiriaşi. Şi plata se face sub forma chiriei. Aprecierea juridică a unui conract se face însă, considerăm noi, pe baza analizei conţinutului, a prevederilor acestuia. În includerea unui contract de leasing în unul sau altul din tipurile de contracte cunoscute, un rol deosebit joacă importanţa acestui act în tratarea unitară a procesului economic pe care-l reglementează. Neincluderea contractului de leasing în categoria contractelor de închiriere se explică prin faptul că acesta ar putea dăuna rentabilităţii operaţiilor de leasing, ca operaţiuni noi, speciale, de comerţ. Contractul de leasing trebuie să cuprindă minimum următoarele elemente: 1. Părţile contractului de leasing; - locatorul / finaţatorul; - locatorul / utilizatorul; 2. Descrierea exactă a bunului ce face obiectul contractului de leasing; 3. Valoarea totală a contractului de leasing; 4. Valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată a acestora; 5. Perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului; 6. Clauza privind obligaţia asigurării bunului. În cazul în care se doreşte încheierea unui contract de leasing financiar, părţile trebuie să se intereseze în contract, alături de elementele mentionate mai sus şi: 1. Precizările referitoare la valoarea iniţială a bunului; 2. Clauza privind dreptul de opţiune a utilizatorului cu privire la cumpărarea bunului şi la condiţiile în care acesta poate fi exercitat. Obligaţiile părţilor ce intervin în cadrul operaţiunilor de leasing sunt reglementate de Ordonanţa nr. 51, Art. 9 – 13, dar părtile nu sunt obligate să se limiteze la aceste prevederi, ci pot stipula în contract şi alte clauze.

Leasingul în România

55

Contractele de leasing, în diversitatea lor, determinată de numeroase forme şi feluri de operaţiuni, dau naştere unor relaţii juridice complexe între participanţi, creând obligaţii şi drepturi reglementate fie de legi speciale, fie de prevederile codului civil sau comercial. Relaţiile dintre participanţii la operatiunea de leasing financiar, se prezintă astfel:

STABILIREA DE CONTRACTE SOCIETATEA DE LEASING CERERE DE LEASING ACCEPTUL CLIENT DE LEASING

Achitarea facturii producătorului sau întreprinderii de comerţ

Comandarea obiectului contractului de leasing la producător sau la întreprinderea de comerţ

Contractul de leasing leasing

Livrarea obiectului contractului de leasing de către producător sau întreprinderea de comerţ

Relaţiile dintre participanţii unei operaţiuni de leasing financiar

La formularea, tratarea şi încheierea contractelor de leasing trebuiesc tratate noţiuni care privesc obligaţiile şi drepturile ce decurg din actele respective pentru evitarea oricăror neîntelegeri ce pot, pe parcurs, umbri relaţiile dintre parteneri.

Leasingul în România

56

O primă deosebire trebuie făcută între contractul încheiat pentru operaţiuni de full service leasing, care presupun cedarea, în anumite condiţii, a dreptului de folosire a unor maşini şi utilaje şi contractul încheiat pentru operaţiuni de financial leasing, care au în vedere şi contracte suplimentare, cu funcţii de finanţare. În cazul în care contractul de full service conţine şi elemente ale altor tipuri de contracte, trebuiesc urmărite şi prevederile contractelor respective. Dacă condiţiile pe care dorim să le includem în contractul de leasing nu corespund nici prevederilor contractului de inchiriere şi nici altor contracte economice, atunci se aplică regulile generale ce reglementează închirierea, derularea şi finalizarea contractelor de vânzare – export. Cazurile în care apar şi astfel de situaţii sunt însă rare. Dar, indiferent de formele pe care le îmbracă un contract de leasing, sunt efecte juridice pe care trebuie să le studiem şi să ţinem seama de ele în momentul încheierii contractelor. Reglementările amintite au o mare importanţă pentru cercurile economice interesate deoarece pentru transportul la mari distanţe apar scutiri tarifare, reduceri de impozit, etc. La noi în ţară, contractul de leasing nu se poate încheia pe un termen mai mic de un an. Un rol important în derularea contractului de leasing îl deţine rata de leasing, atât ca o cauză principală a contractului cât şi ca unul din factorii de decizie în cederea opţiunii de leasing. Metoda de calcul diferă de la o societate la alta. Se pot distinge mai multe etape în calculul ratelor. O primă etapă ar fi determinarea preţului real de achiziţie ce va fi închiriat plus cheltuielile de transport, plata taxelor de cumpărare şi alte cheltuieli legate de achiziţionarea echipamentului. Urmează determinarea comisionului ce revine societăţii de leasing, ce depinde de preţul echipamentului, termenul de leasing şi cheltuielile generale ale societăţii. Unele societăţi stabilesc cotă fixă, altele percep comisioane între 7% - 20%. Se determină apoi cotele de amortizare a echipamentelor, ca niste procente lunare care sunt aplicate asupra “cheltuielilor de capital” şi vor da sume ce va asigura recuperarea ratelor de amortizare de către societatea de leasing de la client. În final, se aplică asupra cheltuielilor de capital un factor care cuantifică serviciile, ajutorul pe care îl acordă societatea de leasing clientului. Acest procent va trebui să asigure recuperarea dobânzilor pe care trebuie să le plătească societăţii de leasing pentru creditul obţinut, precum şi un anumit profit, deci şi beneficii. În unele cazuri poate exista un adaos la chirie, calculat în funcţie de durata de utilizare a maşinii, numit royality. Se stabilesc performanţe medii, normale, pe care o anumită maşină poate să le realizeze pe lună, peste acestea se plăteşte royality. Aceasta se calculează pe baza formulei: chiria de bază x performanţa efectivă (în 1 lună) ------------------------------------------------------------ - chiria de bază performanţa medie (în 1 lună) în 1 lună = ponderea din perioada calculată La încheierea contractului de leasing, utilizatorul are posibilitatea să reînoiască contractul pentru o nouă perioadă şi cu o chirie mai redusă; să achiziţioneze bunul la un preţ care a fost fixat la încheierea contractului (acesta doar în cazul leasingului financiar); sau să restituie bunul societaţii de leasing ceea ce duce la terminarea relaţiilor contractuale.

Societatea este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industie Oradea sub numărul de J 19/461/1991 având Codul fiscal de 524. Mazda. Nissan.447. Aro. Toyota. . Fiat.Leasingul în România 57 5. Societatea comerciala SC Autovon SRL S. VW. Audi. Dacia.auto protecţie anticorozivă De asemenea-la solicitarea clienţilor se aprovizionează fie din ţară dar mai ales din import . AUTOVON oferă următoarele servicii: preluări auto pentru dezmembrare preluări auto pentru revânzare . Renault. Fiat. iar contul bancar nr. În ceea ce priveşte profilul şi sfera de activitate a societăţii.3. Ford. Lada.1. Derularea unui contract de leasing prin intermediul societatii CS Autovon SRL. Simca. AUTOVON din Oradea este o societate cu răspundere limitată fondată în 1992 de către un singur proprietar care este pâna în prezent singurul administrator al societăţii.transcrieri auto până la înmatriculare consignaţie auto leasing auto închirieri auto autosalvare non stop reparaţii auto verificare auto ITP autocosmetice transport inten si internaţional activitate de import-export expertiză tehnică şi reevaluare. Opel. Citroen. Talbot.4072703900 deschis la BCR Oradea. Oltcit. Peugeot. Trabant. BMW. Volvo.orice piese noi sau dezmembrate în termen de 10 zile pentru următoarele tipuri de maşini: Mercedes. Skoda. Wartburg Moskwich. C.3. Oradea 5.

sunt deocamdată doar persoane juridice din România. oferă persoanelor juridice achiziţionarea bunurilor mobile şi mai ales a automobilelor . În cazul încheierii unui contract de leasing. încheie un contract de leasing de import cu banca germană având în acest contract calitatea de utilizator. S. • să efectueze recepţia şi să primească bunul la termenul stipulat în contractul de leasing . cel operaţional nefiind încă practicat de el. o bancă cu activitate de leasing în Germania.C. iar după aceea are loc încheierea contractului de leasing intern pentru automobilul importat. • să asigure printr-o societate de asigurări bunurile oferite prin leasing . . S C. care constă în posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achiziţionarea sau restitiuirea bunului. în lipsa unei stipulaţii contrare. AUTOVON SRL S. dreptului de dispoziţie • să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului. cu ocazia derulării unei operaţiuni de leasing. are un partener de leasing. S. cu persoana juridică din România. • să efectueze plăţile cu titlu de leasing. AUTOVON SRL.din Germania în sistem de leasing. cu toate că prin lege se admite deja încheierea contractelor de leasing cu persoane fizice. • să îi garanteze utilizatorului folosinţă liniştită a bunului în condiţiile în care acesta a respectat toate clauzele contractuale . fiind de fapt intermediarul acestuia din urmă. în cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevăzute în contractul de leasing . fără acordul finanţatorului.. La rândul său. acum apărând deja în calitate de finanţator. Deci. De asemenea.C. AUTOVON SRL.3.2. are următoarele obligaţii. AUTOVON SRL. societatea se ocupa doar cu leasing financiar. • să exploateze bunul conform instrucţiunilor elaborate de către furnizor şi să asigure instruirea personalului desemnat să exploateze . Este vorba despre un tip special de leasing şi anume subleasing de import1.C. Activitatea de leasing la S.C.Leasingul în România 58 5. Deci. totalitatea obligaţiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuşii săiinclusiv riscul pierderii. • să-şi asume pentru întreaga perioadă a contractului. • să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing.C. clienţii de leasing a S.C. distrugerii sau avarierii bunului utilizat din cauze fortuite şi continuitatea plăţilor cu titlu de rată de leasing până la achitarea integrala a valorii contractului de leasing. AUTOVON SRL. AUTOVON SRL. utilizatorul persoană juridică. AUTOVON SRL. are următoarele obligaţii: • Să încheie cnntractul de leasing cu utilizatorul şi să transmită acestuia în termenul contractului de leasing toate drepturile derivând din contractul de vânzare-cumpârare cu excepţia. în sensul că operaţiile de leasing ale băncii din Germania se efectueaza prin intermediul S.

Valoarea se calculează în DM.. • să îl informeze pe finanţator în timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui terţ • să nu aducă modificări bunului fară acordul finanţatorului. plăţile se fac în lei la cursul de schimb valutar în ziua plăţii. Persoana juridică formulează în scris o cerere în care se trec toate caracteristicile bunurilor mobile cu pretenţii clare. La terminarea perioadei de leasing. curs de licitare între persoanele juridice la Banca Comerciala sau Agricolă. 4. utilizatorul achită valoarea rămasă. în termen de 10-14 zile de la înregistrarea cererii.. daca este vorba de un autovehicul se fac toate formalităţile legale pentru înregistrarea în circulaţie pe cheltuiala solicitantului. AUTOVON. 5. 7.Leasingul în România 59 • să permită finanţatorului verificarea periodică a stării şi modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing. De la data achitării avansului în termen de 21 zile. bilanţul contabil pe ultima lună certificat de înmatnculare si codul fiscal. Valoarea rămasa (reziduala) este până 20% din valoarea contractului. 2.. adopatată de firma AUTOVON constă în : 1. b) Depunerea actelor persoanei juridice : bonitate bancară. 6.C. Automobilele şi toate bunurile mobile care sunt importate cu scopul utilizării în sistem de leasing. În cazul în care utilizatorul nu îşi execută obligaţia de plată a redevenţei. c/v confirmării ofertei de preţ. locatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu obligaţia utilizatorului la restituirea bunului şi la plata ratelor scadente şi nerambursate cu daune interese privind amănuntul valoric al redevenţei care a rămas de plătit pâna la expirarea contractului de leasing. . • să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing. 8. Se va achita în lei valoarea a 20 DM taxa de intermediere prin fax. taxele vamale aferente valorii rămase pentru a face transcrierea dreptului de proprietate asupra obiectului de leasing. în baza declaraţiei vamale de import definitiv. În cazul în care la expirarea contractului de leasing utilizatorul îşi exprimă intenţia de a cumpăra bunul.. Dacă preţul este acceptat se include contractul de leasing în următoarele condiţii: a) Plata avans 25% din preţul aegociat. se încadrează în regim vamal de admitere temporară pe toată perioada contractului cu exonerarea totală de obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import inclusiv a garanţiilor vamale. Durata contractului de leasing este 3 sau 4 ani în funcţie de valoarea contractului. telex. Ratele lunare (redevenţele) se achită 1a începutul fiecărei luni şi conţin o dobandă de 9% pe an. Metodologia de derulare a unei operaţiuni de leasing. telefon. cumpărătorul este obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul întocmirii actului de vânzare cumpărare. 9. se aduce bunul mobil pe cheltuiala solicitantului. 3. S. factură. se are în vedere valoarea reziduală din contract. pune la dispoziţia solicitantului oferta de preţ.

carburant. aceste două taxe depind de tipul vehiculului • taxă de drum în funcţie de valoare în vamă • asigurarea obligatorie în funcţie de capacitatea ci1indrică si tipul vehiculului • impozit pe autovehicule în funcţie de tip şi capacitate cilindrică • taxe de înmatriculare.Leasingul în România 60 Costurile.. în care sunt incluse c/v plâcuţelor de înmatriculare-vamă. bunuri mobile din Germania 1500DM. diurna conducătorului auto pe 3 zile • traducere acte + legalizări • taxă de constatare RAR pentru vamă • taxă de omologare individuală RAR. asigurare obligatorie pe 14 zile. . taxe talon şi plăcile cu numere. ce nu intră în valoarea de leasing şi se achită separat de către solicitant cu ocazia preluării obiectului de leasing sunt următoarele: • taxă de transport autovehicul.

rata netă lunară.preţul leasing fără TVA.49 . greutatea totală. modelul.C. denumrita "Comandă pentu oferta de preţ". dotările suplimentare solicitate ale acestuia. Concret. doreşte să încheie un contract de leasing cu firma AUTOVON pentru un Mercedes Benz. felul cutiei de viteză.81 3.3. am luat un exemplu concret. prima categorie de multiplicatori se aplică la valoarea de leasing initiala minus avansul. care în cazul nostru este de 60000 DM . precum şi TVA -dobânda medie lunară. care se calculează în felul următor: din valoarea leasing iniţială se deduce suma avansului şi cel al valorii rămase iar suma obţinută se împarte la numărul de luni al perioadei de leasing. a cărui elemente.3.avansul. tipul.1.care reprezintă 20% din valoarea amitiată adică 12000 DM . Ca prim pas. adică la creditul efectiv acordat utilizatorului. Pe lângă aceste caracteristici tehnice. De asemenea se trece şi perioada de leasing pentru care se solicită autornobilul.C.12000-33000 33000 : 36 = 916. Dupa cele 10-14 zile reprezentantul societăţii AUTOVON. 5.67 DM Acestă sumă este însă doar o valoare netă la care mai trebuie adăugat dobânda care să acopere cheltuielile finanţatorului şi să-i aducă un anumit profit.45 2. referitoare la perioadă şi la caracteristicile bunului de leasing trebuie să corespunda. AUTOVON SRL cu ocazia derulării unei operaţiuni de leasing. întocmeşte documentul "Oferta de preţ livrare în leasing". Astfel în calitate de utilizator. Astfel. Perioada 24 luni 36 luni 48 luni % 4. culoarea. care se ocupă cu operaţiunile de leasing ale firmei.17 1. care conţin două tipuri de multiplicatori pentru fiecare perioadă de leasing. dimensiunea caroseriei. Concomitent se plăteste valoarea în lei acei 20 DM. LORIMPEX SRL din Oradea. S. capacitatea cilindrică. care se calculează în felul următor: Există un tabel de multiplicatori. apar aici şi cele de natură financiară.din coloana a doua -se aplica la valoarea rămasă a bunului Tabelul arată în felul următor: Tabel nr. întocmeşte o cerere. Astfel: . adică 250000 lei.valoarea rămasă. Multiplicatorul de celălalt tip .77 % 2. care este 25% dm valoarea iniţială adică-15000 DM la care se mai adaugă TVA aferentă . pe cât posibil cu cerinţele formulate de utilizator în "Comanda pentru oferta de preţ".Leasingul în România 61 5. Derularea unei operaţiuni de leasing concrete Pentru prezentarea operaţiunilor şi documentelor care se întocmesc la S. în care se trec toate caracteristicile automobilului şi anume marca.17 2. în cazul nostai: 60000-15000.

precum şi unele clauze finale referitoare la soluţionarea litigiilor şi la valoarea cu titlu executor a contractului. care sunt în esenţă aceleaşi cu cele prezentate mai sus. Sunt cuprinse apoi consecinţele unor eventuale încetări ale contractului înainte de termen. 916. Contractul de leasing al societăţii AUTOVON cuprinde : . respectiv valoarea totală ca TVA a acestora. Sunt enumerate în contract după aceea. cum ar fi numele firmei. pentru fiecare parte câte un exemplar .4 1552. S. . care va fi egală cu suma ultimelor trei elemente de mai sus. . care corespund cu cele prezentate în oferta de preţ. prezintă documentele cerute ( bonitate bancară. . talon. Prima rata de leasing se plăteşte la data încheierii contractului.17%= 260. acesta se semnează de câtre cei doi reprezentanţi. LORIMPEX SRL este satisfacută cu pretul prezentat în oferta de preţ şi plăteşte avansul. certificat de înmatriculare şi codul fiscal ) şi încheie “Contractul de leasing” cu S. cont şi banca. respectiv că plata se face în lei la curs de schimb prin licitare în ziua plăţii. C.6 DM 62 Oferta de preţ mai cuprinde două menţiuni referitoare la faptul că taxele şi impozitele aferente pentru aducere şi înmatriculare nu sunt incluse în calcule. marca. obligaţiunile locatorului şi cele ale utilizatorului.datele de identificare ale finanţatorului respectiv utilizatorului. anul de fabricaţie nr. Se mai înscrie aici şi valoarea totală fară TVA a plăţilor efectuate în cursul celor 36 luni. După înscrierea datei şi a locului încheierii contractului.43 ) * 19 % = 145.4 . dar cuprinzând în plus valoarea iniţială cu TVA. adică rata lunară neta plus dobânda medie lunară plus TVA. se aduce bunul mobil pe cheltuiala SC. motor.260. adresa. Contractul se încheie în două exemplare. în ceea ce priveşte categoria acestuia ( autovehicul / utilaj). În termen de 21 de zile de la data achitării avansului. înregistrare.5 .43 DM .5 12000*2.TVA aferentă ratei lunare (inclusiv dobânda).45 % = 1552.916. cod fiscal. şi se pune ştampila. AUTOVON SRL. km bord.5 = 1537.datele fmanciare ale leasingului. tipul. respectiv numele reprezentanţilor legali ale celor două firme. pe cheltuiala acestuia. şasiu.C. nr. nr.67 + 375. respectiv valoarea avansului de leasing cu TVA.67 = 375. nr. circulaţie. cont valută şi banca. nr.43 + 245. următoarele rate urmând a se achita la începutul fiecărei luni. LORIMPEX SRL Şi se fac toate formalitatile legale.descrierea obiectului leasingului.5 DM . capacitatea cilindrică.Leasingul în România Din prima valoare obţinută se scade valoarea celei de a doua şi cea a ratei nete lunare. Astfel calculele vor fi următoarele : 60000-15000-45000 45000 * 3. nr. bilanţul contabil pe ultima luna.total rată lunară. care va fi în cazul de faţă : ( 916. necesare pentru înregistrarea în circulatie. nr.67 + 375.

51/1997. modificările frecvente fac aproape imposibile efectuarea de previziuni cu ocazia acestor opearţii. . leasingul va cunoaşte în viitor o dezvoltare serioasă. În ceea ce priveşte oferta de pe piaţa leasingului şi acesta s-a dezvoltat şi se dezvoltă în continuare. neexistând pericolul scăderii acestei cereri sub nivelul ofertei. Scopurile şi avantajele utilizării lui sunt bine cunoscute deja. conducătorii întreprinderilor dispunând de o oarecare experienţă în domeniu in ceea ce priveşte modul şi posibilităţile de utilizare a acestuia şi ca urmare cu ocazia deciziilor de investiţii se ia în considerare şi această din urmă alternativă. clienţii reuşind să găseasca parteneri pentru orice tip de leasing dorit. Potenţialul de creştere al industriei leasingului este însă foarte mare. chiar dacă este o industrie la începuturile ei. comparaţiile se pot efectua mult mai uşor.Concluzii 63 Concluzii După părerea mea. chiar dacă în prezent. După părerea mea. Stabilitatea pe termen lung a acestei activităţi este susţinută de existenţa unei rezerve mari de clienţi potenţiali. perfecţionarea reglementărilor se impune şi după republicarea Ordonanţei Guvernamentale Nr. s-au întărit. în perioada de constituire a acestei pieţe reglementarea prea detaliata este imposibilă. Adică. sub leasing se înţelege peste tot acelaşi lucru şi ca urmare între diferitele oferte.în România. Societăţile de leasing. putând să se aştepte la un conţinut şi la clauze ale contractelor cât mai cristalizate. Dar ritmul dorit al dezvoltării este stânjenit de lipsa unei legislatii clare. din punct de vedere al cunoştinţelor profesionale şi al puterii de capital.

_______________________ 10. 1. ____________________________________ 2.Anexe 64 ANEXE Anexa nr. FIZICĂ __________________________________ DOMICILIU – ORAŞ __________________________________ STR. _____________________ _____________________ . VITEZE: ______________________ . 11.KW / CP: ___________________________ 6. ____________________________ 5. COMANDA PENTRU OFERTA DE PREŢ FIRMA/PERS. _____________________________ 3. __________________________________ TELEFON: __________________________________ FAX: __________________________________ NR. E CILINDRICĂ: ___________ .Dimensiuni: ________________________ CULOAREA: GREUTATE CUTIE CAPACITAT MODEL: TIPUL: Autovehicul: MARCA: CHIT. ÎNREGISTRARE: __________________________________ REPREZENTANT LEGAL: ______________________________ COMANDA PENTRU OFERTA DE PREŢ Livrare in leasing cu durata de ________ luni pentru: 1.Sarcina utilă admis: ___________________ CAROSERIA: ________________________ . NR.Trepte: _____________________________ 7. ______________________________ 4. 8. 9. GENTILE DOTATE: __________________ DOTĂRI SUPLIMENTARE:____________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ TOTAL ADMIS: ___________ .

15A Tel.Semnatură autorizată.: 059/121240 Fax: 059/144310 AUTOVO N OFERTĂ DE PREŢ LIVRARE IN LEASING Autovehicul _______________________ tip ________________ an fabr____________ Km bord_____________ _______________ cutia de viteză _________________________ Alte caracteristici __________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ Pret leasing fără TVA: Avans: Valoare rămasă: Durata: ____________________________________DM ____________________________________DM ____________________________________DM ____________________________________luni Rata netă lunară: Dobânda: TVA: ____________________________________DM ____________________________________DM ____________________________________DM . OFERTĂ DE PREŢ LIVRARE ÎN LEASING 65 SC AUTOVON SRL Oradea. 2. nr. Ciheiului. STAMPILA Data: ____________________ Anexe Anexa nr. România Str.

Înreg. Valoare totală cu TVA: DM …………………………. . LOCATOR SC AUTOVON SRL ORADEA.% TVA DM ………………… DM ………………… RATE LUNARE se achita la începutul fiecarei luni Rate leasing DM …………………… Dobânda DM …………………… % TVA DM …………………… TOTAL: DM …………………… TOTAL AVANS: DM …………………. CONT VALUTĂ BANCA REPREZENTANT LEGAL UTILIZATOR ILIEŞ NICOLAE Prin prezenta se adevereşte că am predat..2340456302 deschis la BCR Oradea.patron Ilieş Nicolae ____________________________________DM Plata se face în lei la curs de schimb prin licitare în ziua platii Cont bancar nr.…………………………… Valoare iniţuală cu TVA : DM ………………………. respectiv am preluat: II OBIECTUL LEASING: AUTOVEHICUL / UTILAJUL: MARCA……………………. şasiu Nr..: J15/642/1991 Tel. 15A Cod fiscal: R435572 Nr. SC AUTOVON SRL Oradea.nr. motor Cap. cmc An fabr. Valoare totală: DM …….Total rata lunară: Director. Nr. nr 1 CONTRACT DE LEASING NR. Nr. talon Km bord III Valoare iniţială: DM ………………………………. Cod fiscal : R435572 Număr de înregistrare la Camera de Comerţ şi Industrie Bihor J15642/1991 Anexe Anexa nr. ……………………………….15A J15/642/1991 R435572 DATE FIRMA/NUMELE ADRESA NR. nr. TIPUL ………. ÎNREGISTRARE COD FISCAL NR. Cil. str..: 059/121240 Fax: 059/144310 AUTOVO N 66 CONTRACT DE LEASING Pag. Nr. 3. Circ. Ciheiului. Ciheiului.. CONT BANCA NR. Durata / perioada de leasing: ………………………… luni Ăvans de leasing ………………. România Str.

Acest termen se prelungeste cand apare clauza forţei majore(tulburări sociale grave. prin licitaţie prin bănci BCR în ziua plăţii. catastrofe naturale). Prima rată de leasing va fi achitată astăzi. Nu are dreptul să vândă. VII. VI. Să primescă bunul la termenul stipulat în contractul de leasing. Garantează calitatea autovehicului livrat. să doneze. Utilizatorul garantează debitele prin capitalul social – patrimoniul neangajat al societaţii comerciale cumparatoare. cu toate bunutile sale mobile si imobile in calitate de girant. Patron. În cazul unor deteriorari totale sau pierderea autovehiculului contractul poate fi denuntat de cei doi parteneri de contract la data unui termen de plată de leasing. funcţionarea autovehiculului. asigurările. În caz contrar obiectul de leasing va fi retras de locator imediat şi contractul de leasing se reziliază. nr. CLAUZE FINALE . În cazul în care autovehiculul a fost furat. În acest caz utilizatorul este obligat ca in termen de 5 zile de la reînceperea contractului. Utilizatorul suportă toate cheltuielile legate de folosirea. Anexe CONTRACT DE LEASING IV.montări în plus. În cazul neîndestularii locatorului. Contractul de asigurare va fi reînoit annual pâna la expirarea contractului de leasing. dar şi găsit înainte de începerea obligaţiunilor asiguratului. să folosească garantie obiectul de leasing. ………………… A doua şi toate ratele ce urmează vor fi plătite întotdeauna pe data de 1-3 a fiecarei luni începând cu data de ………. să plătească ratele restante într-o singură sumă. remedierea defecţiunilor. Să anunte imediat pe locator de orice deteriorare suferită de autovehicul în perioada de contract având obligaţia ca remedierea să se facă în atelierul locatorului pe cheltuiala utilizatorului. Să prezinte autovehiculul lunar la sediul firmei locatoare sau la o altă firmă inducată de locator în vederea verificării şi la nevoie pentru eventualele remedieri. curs de vânzare prin licitaţie prin bănci BCR în ziua plăţii. administrator al firmei utilizatoare:…………………. Valoare reziduală fără TVA: DM …………………. vopsirea sau inscripţia pe obiectul de leasing sunt admise numai cu acordul prealabil al locatorului. autovehiculul trebuie să fie folosit în mod corespunzator în scopul realizarii obiectului pentru care a fost solicitat şi trebuie să fie permanent în stare bună de funcţionare cât priveşte starea tehnică dar şi cprespunzător regulilor de siguranţă la circulaţia rutieră. în acest fel poate fi modificat termenul de livrare. predând o copie xerox locatorului. În acest caz va elibera cartea de identitate a autovehiculului cu toate actele de înstrainare. În acest caz locatorul poate obliga utilizatorul la plata daunelor cauzate.. După terminarea contractului de leasing să achite imediat valoarea reziduală din contract şi taxele vamale aferente obiectului de leasing. numitul …………………. taxele şi costurile de întreţinere şi reparaţii. să împrumute. Să respecte regulile de funcţionare ale autovehiculului conform instrucţiunilor producătorului. …………………. Să asigure pentru sumă nelimitată (Casco) bunul din contract pe cheltuiala utilizatorului. utilizatorul suportând cheltuielile ocazionate. În cazul în care utilizatorul refuză să primescă bunul la termenul stipulat la contractul de leasing sau dacă se află în stare de reorganizare judiciară şi sau faliment. Să facă plăţile la scadenţă din contractul de asigurare CASCO în contul indicat.. La încheierea contractului să prezinte ultima balanţă de verificare sau bilanţ contabil şi certzificatul de înmatriculare a firmei. păstrând dreptul de proprietate asupra autovehiculului pe perioada de leasing. veridicarea tehnică lunară. ÎNCETAREA CONTRACTULUI ÎNAINTE DE TERMEN Neplata a doua rate consecutive la scadenţă sau neîndeplinirea obligaţiunilor asdumate de utilizator în ceea ce priveşte întreţinerea şi folosirea autovehiculului. asigurarea CASCO a autovehiculului îndreptăţeşte pe utilizator să ridice imediat autovehiculul oriunde s-ar afla (locatorul având un set de chei) fără nici o altă somaţie prealabilă.Se achită in lei la cursul zilei de plată. OBLIGAŢIUNILE UTILIZATORULUI Să efectueze plătile lunare cu titlu de redevenţă (rată) în cuantumul valoric stabilit şi la datele fixate în contractul de leasing. Să predea autovehiculul înscris în circulaţie pe numele său cu acte legale de circulaţie. V. Nu are dreptul să subînchirieze bunul de leasing. Să livreze autovehiculul contractat în termen de ………. iar sumele achitate de utilizator nu se mai restituie. curs de vânzare Se achită in lei la cursul zilei de plată. zile de la data achitării avansului de leasing. Data achitarii se consideră data cand apare suma în contul locatorului. contractul de leasing poate fi continuat la cererea uneia din părţile contractante în condiţiile de contract anterior. 2 Garantează pe utilizator ca avicţiune şi împotrica oricărei tulburări a posesiei. impozitele. societatea de leasing are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu daune interese care vor fi de 30% din avansul achitat. Toate schimbările efectuate de către utilizator. Garantează pe utilizator că la sfarşitul perioadei de leasing să transmita dreptul de proprietate asupra autovehiculului dupa achitarea valorii reziduale din contract. OBLIGAŢIUNILE LOCATORULUI 67 Pag. in contul locatorului cu OP nr.

VOICULESCU Dan. Bucureşti 1998 11. 47 din 2000 13. reprezentat prin …………………………………………. . Timişoara 1997 2. Editura Lumina Lex.unslr. Monitorul Oficial Nr. HALPERN Paul. 46. toate cheltuielile privind urmărirea şi executarea silită vor fi în sarcina utilizatorului. REPREZENTAT PRIN ………………………. fără sentinţă judecătorească. www. : Finanţe manageriale modelul canadian. Editura Economică 1998 6. Acest contract de leasing cu plata ratelor lunare are valoare de titlu executor. GHEORGHIU Gheorghe: Operaţiunile de leasing. în cazul nerespectării de către societatea pe care o reprezinta obligaţiilor asumate prin respectarea prezentului contract. Bucureşti 1997 10. 51/1997 republicată privind operaţiunile de leasing şi societaţile de leasing 14. Fred. HASTEDT Uwe – Peter .. Prezenta s-a încheiat in doua exemplare. Bucureşti 1985 12.ditura Mirton. Gabler 19921 4. Editura Economică. Bucureşti 1997 9. pentru fiecare parte câte un exemplar. Data încheierii contractului………………………………………. Bibliografie 68 BIBLIOGRAFIE CERNA Silviu: Economie monetară şi financiară internaţională. KROLL Michael: Leasing als Finanzierungs – instrument. Bucureşti 2000 3. CORAŞ Mircea: Leasing. Gabler 1992 7. B. EUGENE F. HOANŢĂ Nicolae: Finanţele firmei. Ordonanţa Nr. Bucureşti 1998 5. CLOCOTICI Dorin.. STANCU Ioan: Finanţe: Teoria pieţelor financiare. LOCATOR SC AUTOVON SRL ILIEŞ NICOLAE UTILIZATOR ……. Editura Economică. Gewinurealisation beim Finanzierungs – leasing. Editura Economică.ro 16. 40. POPA Ioan: Tranzacţii comerciale internaţionale. TOMA M. www.. Sibiu 1996 8. 23.Problemele litigioase se vor soluţiona în conformitate cu legea 99/99 privind leasingul.ro 1. Subsemnatul ………………………………………………………. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.capital. Editura Gir Press. ALEXANDRU Felicia: Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere.………………. Capital – nr. 9 din 12 ianuarie 2000 15. Locul încheierii contractului……………………………………. GUREŞOAIE Ion: Contractul de leasing. Accept prin semnarea acestui contract dreptul locatorului de a cere executarea silită. Editura Continent. GABELE Eduard. 15. VESTON J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful