CHINA vs INDIA, cine se va dezvolta mai repede ?

China si India vor deveni mari puteri mondiale, iar globalizarea va fi sinonima cu asianizarea. Autorii raportului “Maping the Future" , publicat de Consiliul American de Informatii, avertizeaza ca dupa 30 de ani de unipolaritate americana vor aparea din Asia doi noi jucatori globali, China si India, care vor pune la incercare puterea Statelor Unite. Secolul al XXI-lea va fi asiatic, asa cum secolul al XIX-lea a fost al Germaniei si XX al Statelor Unite. Impactul noilor puteri globale, China si India, asupra raporturilor internationale va fi comparabil ca dramatism cu acela provocat de Germania si Statele Unite in secolele precedente, avertizeaza raportul. Asociatã si partial explicatã de factori precum exotismul celor douã state „dragon” si „elefant”, impresionantele lor atribute structurale de putere, precum mãrime populationalã (tradusã militar în efectivele fortelor armate si economic în dimensiunile fortelor de muncã) sau suprafatã, sau respective fulminanta lor dezvoltare economicã din ultimii ani, profilarea lor tot mai accentuatã în ultimii ani ca jucãtori de anvergurã globalã explicã interesul în crestere exponentialã pentru China si India la toate nivelurile si în multiple sfere de activitate, de la cea jurnalisticã de profil la cea a strategilor si decidentilor politici si militari, sau de la cea academicã la cea a comunitãtii internationale de afaceri. În acest context, opinia dominantă şi uşor recognoscibilă prognozează că factorul-cheie în modelarea configuraţiei de putere şi a dinamicii sistemului internaţional tot mai vizibil multipolar va fi evoluţia relaţiei dintre cei doi „giganţi” asiatici China şi India. Într-un remake spectaculos al „Marelui Joc” – celebra etichetă atribuită în urmă cu un secol de către Rudyard Kipling încleştării imperiale anglo-ţariste din aceeşi regiune, numeroşi observatori aparţinând fie nominal, fie implicit, familiei realiste de gândire din disciplina relaţiilor internaţionale anticipează pe termen mediu configurarea unui system internaţional multipolar structurat ca o „balanţă de putere” între două blocuri. Primul s-ar articula în jurul perechii Rusia-China şi ar grupa inter alia, ca poli secundari de putere, Iranul, Pakistanul şi grupul statelor Asiei Centrale „clasice” (recte cele 5 republici musulmane ex-sovietice) – state actualmente reunite aproape complet sub umbrela instituţională a Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO, Shanghai Cooperation Organization). Contrapus, al doilea bloc ar gravita în jurul celor doi poli majori SUA şi India, extins fiind la rândul său cu alţi poli secundari precum Japonia sau Coreea de Sud, în vreme ce Uniunea Europeană ar ocupa, în funcţie de sursa interpretării, fie poziţia de „balansier” (balance-holder) între cele două blocuri, fie pe cea de stat integrat celui de-al doilea bloc. În această grilă interpretativă, dinamica internă viitorului sistem cu patru poli

ipostaziată ca recrudescenţă episodică a antagonismului dintre superputerile Războiului Rece. Desi nu a atins inca performantele financiare ale Chinei – in prezent economia cu cea mai rapida crestere din lume – potrivit unor analisti. desi au asigurat suveranitatea Chinei. care isi adjudeca in present mai mult de jumatate din productia industriala si contribuie cu doua . în vreme ce rivalitatea dintre SUA şi Rusia. pentru ca in secolele xix si xx sa fie tulburta de miscari civile. Franta.va fi crucială în menţinerea echilibrului intern dintre cele două blocuri ale sistemului. o rivalitate între China şi India este necesară în menţinerea echilibrului. India vs. Deng Xiaoping. Din 1978 si pana in 2000 productia a crescut de patru ori. Simultan s-au inregistrat si schimbari structurale: reformele au stimulat aparitia unui sector privat dynamic. a introdus gradual reforme orientate spre economia de piata si adescentralizat procesul de luare a deciziilor. SUA. gazda a aproximativ 2. Altfel spus. foamete. au impus un control strict asupra tuturor apectelor vietii economice. Astazi toti ochii sunt indreptati asupra Chinei. dezastre militare sau ocupatii straine.majori de putere va consemna. Rusia. daca va fi realizata. şi mai explicit. Lideri ai ambelor tari au discutat crearea unei piete comune chinezo-indiene bazata pe modelul Uniunii Europene. China. după pierderea influenţei lor temporar instituite în Asia Centrală după 11 septembrie 2001. pe cale sa devina o superputere economica globala daca lucrurile vor evolua in continuare pe traiectoria actuala. China vs. în tiparul dihotomic amiciţie-inimiciţie. Dupa 1978. ultimele manifestate în forma a ceea ce s-ar putea numi „rivalităţi încrucişate”: SUA vs.5 miliarde de consumatori – aproximativ 40% din rasa umana (sau 3 din 8 oameni de pe pamant)! De secole. care a depasit restul lumii in arta si stiinta. comunistii sub conducerea lui Mao Tzedong. China a reprezentat o mare civilizatie. ultima rivalitate – cea prezumptivă dintre China şi India . Germania si Rusia au reliefat ascensiunea Indiei. sau. cvasitotalitatea opiniilor o identifică pe cea dintre SUA şi China drept principala axă de competiţie. În condiţiile suplimentare în care relaţia Rusia-India nu poate fi încadrată în mod pertinent unui tip conflictual de interacţiune (ba dimpotrivă. Aceste tari bogate vad India ca partener de comert cu un potential enorm. dacă se ia în considerare factorul istoric al tradiţionalei cooperări dintre Moscova şi New Delhi). Vizitele recente din partea unor lideri si oficiali din Statele Unite. aceasta va fi cel mai mare sistem economic din lume. India prezinta un potential pe un termen si mai lung pentru o crestere rapida. Statele Unite au nevoie mai mult decât oricând de o Indie de partea lor şi opusă Chinei în demersul strategic decelabil sotto voce în ultima Strategie Naţională de Securitate a SUA de a balansa capabilităţile şi influenţa însumate ale Chinei şi Rusiei. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. este considerată a se estompa gradual pe măsura depăşirii actualului context al creşterii preţului gazelor naturale care a fost instrumentalizat de Moscova ca „armă geopolitică”. Dintre acestea. relaţii de cooperare intra-bloc şi respectiv de competiţie inter-blocuri. Desi numai o idee in prezent.

China a inregistrat un progress intre 9.9% La orizontul anului 2050. Franta. Controloul politic este inca puternic. India a atins varful de 8. Brazilia si Rusia. in timp ce cel economic salbeste continuu. Rusia. unele progonze aseaza China pe primul loc in economia mondiala urmata de SUA. ar urma sa ajunga la jumatate. Politica portilor deschise a fost initiate in 1979.5% in 2003-2004 cu ajutorul unui muson foarte generos care. India. .1 si 9. dar in 2025.treimi la formarea PIB. In 2003-2004. conform raportului. Marea Britanie. mai putin abundent in 2004-2005 n-a permis decat o crestere de 6. conform caruia Brazilia. Este vorba de un raport Goldman Sachs dat publicitatii la sfarsitul anului 2003 si citat de Wall Street Journal. Ele vor deveni cele mai attractive regiuni de pe glob pentru investitiile directe si de portofoliu.5% pe an. De cateva zeci de ani steaua Chinei nu inceteaza sa mai urce spre orizont. Germania. China (BRIC) ar putea sa depaseasca puterea combinata a grupului celor sase: SUA. economiile BRIC reprezinta mai putin de 15% din marimea G8. India. insa de acum inainte trebuie sa tina cont si de ascensiunea Indiei. Japonia.In prezent.

conform prognozei. in 2050 venitul pe locuitor va fi de 80000$ in SUA. cat sic ea financiara vor fi pierdute pentru actualele puteri. Doar SUA se va regasi prinsa intre China si India. considera ca in momentul respective atat puterea economica. unul dintre autorii raportului mentionat. doar 31300 in China. iar Rusia va depasi Germania. 49950$ in Germania. in 2015 Japonia si in 2039 SUA. Italia sau Marea Britanie. 49000$ in Rusia. Astfel. Dominic Wilson. Tarile cele mai puternice nu vor avea insa si veniturile cele mai ridicate. Franta. In 30 de ani economia Indiei nu va fi depasita decat de SUA si China.600 in Brazilia si 17400 in India.Prognoza Goldman Sachs indica faptul ca in 4 ani China va depasi Germania. . 405999$ in Italia. 26.

750 mld $ comparative cu cele 21.2% pentru rusia. in parallel cu reducerea interferentelor guvernului in economie care sunt inca . deoarece. creand o societate de consum. desi SUA vor inceta sa mai fie singura forta dominanta din economia globala. pe termen lung va fi mai important faptul cea ele vor genera o parte substantiala din cresterea cererii mondiale.Prognozele nu au fost elaborate prin concentrarea asupara ratelor de crestere economica ale celor patru tari in curs de dezvoltare amintite. aproape 6% pentru India.7% pentru China si 3. calculandu-se castigurilein PIB si veniturile pe locuitor precum si evolutia monedelor nationale. Desi aceste patru natiuni. O mentiune ce nu trebuie omisa (si fara de care modelul nu ar mai da acelasi rezultat) este ipoteza ca toate cele patru tata isi vor mentine politica si vor dezvolta institutiile care sprijina cresterea. in timp ce pentru Rusia va fi sa se desprinda de puternica ei dependenta de petrol si gaze naturale.8% pentru Brazilia. in parallel cu cresterea valorii monedelor nationale ale celor 4 tari. Conform aprecierilor lui Geoffrey Dennis. Pentru India cea mai urgenta necesitate este cresterea nivelului de trai pentru imensa sa populatie.250 mld $ insumate de grupul celor 6. conform raportului. Pentru America cel putin perspectivele nu sunt intru totul negre. cu precadere China. ci mai mule pe proiectiile demografice. pe un model de acumulare a capitaluluisi pe tendintele de crestere ale productivitatii muncii. sunt adesea private ca principali concurenti SUA. specialist pentru strategii in pietele emergente de la Smith Barney. comertul lor va profita de pe urma cresterii cererii de marfuri si servicii ale noilor puteri. Pentru urmatorii 50 de ani autorii presupun ca PIB va creste cu o medie anuala de 3. 4. Cele patru tari au conform prognozelor pentru 2003 un PIB de 2. peste 5 ani cresterea anulala a celor patru va fi mai mare decat pentru G6 si de doua ori mai mar decat in present. cea mai mare provocare pentru China este sa se indrepte spre o economie de piata complet libera. Dar.

Pentru India.3 miliarde de locuitori.pester 50 miliarde de$ intra in China annual. iar India circa 1. In schim in multe tari bogate populatia va scadea drastic. Cresterea anuala luata in calcul este de 1. Conform studiului American. circa 77 milioane de noi locuitori. La polul opus populatia din cele mai putin 48 de tari dezvoltate e va tripla. Aceste atitudini sunt alimentate de rezultatele ultimilor 20 de ani. inclusive Rusia si Ucraina. In spatele acestei realizari sta cel mai mare boom investitional inregistrat vreodata in istorie. Doar cu un deceniu in urma cele doua economii se putea spune ca sunt comparabile. elaborate de Goldman Sacs in 2003. dintre care jumatate se vor naste in 6 tari: India. Nigeria. desi conform datelor oficiale. Revolutia din economia chineza a fost si este un fenomen uimitor. Bangladesh si Indonezia. cu toata imensa ei varietate regionala este motivate puternic de un sentiment de indentitate etnica si culturala.era perioada guvernarii lui Rajiv Ghandi in care a demarat lungul si durerosul proces de deschidere. Intre doua tari exista si deosebiri si in modul in care abordeaza viitorul. in care China a avut numai succese. India. Experti atrag insa atentia ca tatisticile ambelor tari lasa loc de dubii in privinta exactitatii detelor.3%. Daca ne uitam pe evolutia tarilor straine reiese calr ca India este depasita de China.5% la 5%. de multe ori datele nu corespund celor aggregate la nivel national. fiind greu de gasit vreo companie transnational care san u se fi implantat in china. in timp ce modul de gandire Indian este o alternanta intre indoiala si supraincredere. Ca populatie sunt comaprabile: China are in jur de 1. dar sunt uriase si pline de talent si ambitie.1 miliarde. care s-a inscris pe linia unei cresteri rapide si care. raportul real este aproape de 1 sau 2. este dezbinata de tot felul de neintelegeri entice si religioase. la fel ca si in Europa de Est.(estimare iulie 2004-CIA_ the worldfactbook). anii ’80 au fost de importanta cruciala. dar acesta este o posibilitate ce nu poate fi ignorata. Atat China cat si India sunt tari sarace si destul de inapoiate din punct de vedere economic. din multe puncte de vedere. in timp ce India s-a confruntat cu numeroase nerealizari. astfel ca s-areusit atingerea unui ritm de crestere de 6%. statisticile subestimeaza investitiile. Facand o paramteza. unde unele tari vor pierde pana in 2050 intre 1/3 si ½ din populatie datorita ratei foarte scazute a natalitatii. Desigur ca autorii au recunoscut ca prognozele pe un orizont asa de larg de timp nu pot fi precise.3 milioane de locuitori ai lumii in 2050. are toate sansele sa ajunga sau chiar sa depaseasca performantele chineze in ultimele decenii. China primeste de 10 ori mai multe investitii straine. In 1980 erau un milliard de chinezi cu 450$/locuitor in medie. iar in cazul Indiei. China este convinsa de destinul sau de a deveni o superputere. mai ales din cauza interferentei politicii si structuri. Dar mai exista si o a doua superputere in devenire –India.mult prea mari. pentru ca. China. pronozele Onu indica o populatie de 9. in contrast. . China. Criza financiara di 1991 a propulsat un pachet de reforme mai adanci si mai rapide. desi numarul lor a crescut cu 300 milioane. India va putea fi a treia putere mondialadupa SUA si China in mai putin de 40 de ani. dar azi. duratei relative saczute de viata si emigrarii. veniturile sunt mai mult decat duble. Exista experti care considera ca. Cresterea medie a urcat pe parcursul unui deceniu de la 3. pentru ca in present China sa isi fi depasit vecina cu mult. Pakistan. in cazul Chinei.

India si China se vor situa pe primele trei locuri in ierarhia mondiala. dvd. Obtinere unei licente necesita si costuri “nedeclarabile“. In 1980 India era una dintre cele mai restrictive reglementate economii din lume. in care este prezenta si amenintarea nucleara. Comertul sau exterior este inca inferior celui al Thailandei sau al Malaiesiei. Thailanda) au jucat un rol capital in doua privinte. Chiar daca Deng Xiaoping nu a avut succesori de acelasi calibru. cerintele autoritatii locale.Desigur ca prognozele difera de la expert la expert. insa fara amploarea pe care acesta le-a insuflat-o. Inegalitati Succesul Chinei se rezuma in cateva cuvinte: Deng Xiaoping si Hong Kong. ceea ce creeaza o senzatie suplimentara de nesiguranta. Reformele ar fi fost cu siguranta intreprinse. cocurand pentru intaietate. fiind numit “micul timonier”. iar pericolul nord-coreean este chiar la granita sa. India este inca antrenata in disputa sa cu Pakistanul. in timp cea exportul de articole textile a scazut de la 32% in 1990 la 22% in 2003. pana in secolul al xix-lea. fiecare din aceste puteri asiatice sta sub nesiguranta amenintarilor nucleare din regiune. daunand afacerilor. de stat se suprapun. India care. aparate de fotografiat. intre altele. Reteaua astfel create a jucat un rol important in industria ansamblajului si in export. unde Coreea de Sud. produse electronice diverse au inundat pietele occidentale si au intrat in tarile dezvoltate. evolutiile fiind influentate. insa toti considera ca. materiale de birou. dup un sfert de secol de reforme.8%. Singapore. Din 1990 la 2003. o mare parte din bunurile astfel produse. prin Jiang Zemin 1997-2002 si Hu Jianto dupa aceasta data. China benefeciaza de pozitia sa in inima Asiei orientale. Desi nu mai pare probabila intoarcerea razboiului de granite di 1962. Riscul geopolitic este inalt atat in India.8% in 1980 pentru a ajunge astazi la 0. La care se aduga labirintul reglementarilor privind. Pentru India drumul de a ajunge China se anunta inca lung. care maresc costurile. China este la fel de afectata de coruptie ca si India. In China. Malaesia. Hong Kong-ul si. Totul a fost refacut: cadrul politic. Aceasta intrare in scena creeaza multe incertitudini asupra unei viitoare dezvoltari. Singapore. . Pentru un exportator Indian povara taxelor indirecte este proape dubla decat cea suporatat de omologul sau chinez. cat si in China. societatea. Astazi e in jurul a 20%. semnele de intrebare privesc. miscarea s-a transmis si transmisia puterii s-a facut fara greutati. “ceilalti chinezi” (cei din Taiwan. China reprezenta aproape 30% din productia globului in 1820 fata de 7% in 1950. dar in China neiguranta politica este mult mai redusa si se poate pe o stabilitate mai mare a reglementarilor. era unul din polii comertului mondial a scazut la 2% in 1950 si la 0. este tot excesiv reglementata. la mijlocul acestui secol. de exemplu licentele sau angajarile si concedierile. Ultimul a jucat un rol decisiv. institutiile politice si impactul lor asupra economiei. si de problemele de securitate si de mediul de afaceri. Pe ce loc va fi fiecare dintre ele ramane de vazut. prin extensie. In primul rand au furnizat doua tteimi dininvestitiile private directe. descurajand investitorii. Thailanda constitue importanti parteneri comerciali. conditiile vietii. in special. exportul de bunuri electronice si electrotehnice a urcat de la 11% la 40% din exportul total. tv. sistemul juridic. In plus. China trebuie sa resolve conflictul cu Taiwanuul. Firmele japoneze si occidentale incep sa promoveze si ele ceasta politica a ansamblajului. Astazi. In al doilea rand.

Cea din Sanghai. Alt punct demn de luat in seama este cresterea reala a investitiilor private straine. Si una si cealalta las ade dorit in privinta performantelor. oferind mai multe avantaje. Rotirea investitiilor poate corespunde.5%-6. In mod special sunt suspecte investitiile care vin din Antile. In 20042005. cum este cazul in faza de dezvoltare atinsa in . Din 1978 in 2004. volumul total avanseaza dupa 1980 spre 40 miliarde de dolari. fata de 186 miliarde de dolari pentru India. avand in vedere ca aceasta nu investise decat 25% din PIB-ul sau. investitiile de portofoliu ating 9 miliarde de dolari. concentrata in Asia orientala. China asteapta o crestere asemanatoare celei a Coreii de Sud din anii 1970. Este important sa subliniem ca. cifrele chineze au fost “umflate” si cele reale sunt probabil inferioare cu unul sau doua puncte.India nu beneficiaza de nici unul dintre aceste avantaje. In ceea ce priveste India. pentru a produce bunuri in valoare de 10000 de dolari este nevoie de sapte ori mai multe resurse ca in Japonia si. In plus. Sistemul politic de aici este diferit. conform Bancii mondiale unui procent de 25%. Primul ministru chinez al mediului n-a ezitat dealtfel sa recunoasca intr-un interview publicat de “Der Spiegel” ca. corecte si reintra sub forma de investitii straine. si are mai putin de jumatate din numarul de mari intreprinderi comparabile cu cele chineze. Acest lucru indica o mare risipa. probabil de trei ori mai multe ca in India.5% a Indiei. investind 40% din PIB-ul sau. incepand cu cea din Bombay. carora li se adauga transferurile de deviza facute de muncitorii indieni aflati in strainatate. privind si numai cifrele comertului exterior: 150 miliarde de dolari. Diferente structurale China urmeaza drumul calsic parcurs de tarile dezvoltate astazi. cifra de 560 miliarde ascunde “rotirea” capitalurilor care ies din China prin mijloace. Statistici Avansul Chinei este evident.5% pe an. adica 25 miliarde pe an pentru Orientul Mijlociu.5% pe an contra 5. Conducatorii nu au aceeasi greutate ca in China. simplificand formalitatile administrative. mai mult sau mai putin. chinezii au stiut sa atraga mai bine intreprinderile straine. au disparut pentru a renaste in 1990. Pentru a crea o uzina in India este nevoie de zece autorizatii si 90 de zile. India a realizat o mai buna performanta deoarece. deosebit de importante inainte de 1949. In aceste conditii. zona speciala situate in fata Hong Kong-ului. beneficiind astfel de avantajele accordate. Marea Britanie si Statele Unite si 33 de miliarde de depozite effectuate de iindieni in strainatate. India conduce jocurile in materie de bursa. India nu a avut un Deng Xiaoping al sau. Partea din PIB reprezentata de agricultura coboara in favoarea industriei si. spre deosebire de sase premise si 30 de zile in China. iar diaspora indiana este mult mai dispersata decat cea chineza. avand in vedere ca bursa din Bombay si-a atins apogeul in 2005. intr-o masura mai mica a serviciilor. care nu depasesc inca industria. cu 25% ea realizeaza o crestere de 5. Una noua a fost create in Shenzhen.30% din total. economistul chinez Xiao Geng avansand chiar procentul de 40%. Desi China afiseaza o crestere de 9.5%-6. fluxurile reale se pot situa intre 330 si 450 de miliarde de dolari.

Intr-un context diferit ambele tari acuza un mare deficit al populatiei feminine. procentul detinut de comertul exterior .1 miliarde). In China acestea reprezinta 46 miliarde $. ating 25 de miliarde de dolari in 2003-2004 fata de exporturile de marfa in valoare de 65 miliarde de $. Cresterea mare a serviciilor se reflecta in balanta de plati. in India ea fiind de 1. In revansa. .7% pe an (populatie totala 1. exporturile de servicii. pare indoielnic ca India poate evita perioada de tranzitie pe care au traversat-o tarile occidentale si Japonia. Consecinta a unei industrializari intense. In India .este foarte ridicat in comparative cu Japonia si Statele Unite. Cat despre comertul exterior. Progresul tehnologiei informatice si a altor servicii nu pot compensa in materie de locuri de munca cresterea prea lenta a industriei. dar in 20-30 de ani. Incetinirea demografica a contribuit la cresterea nivelului de trai in China. ea nu ar genera decat 2. Chiar luand in considerare rapida crestere a celorlalte servicii (turism. banci). lucru care a avut un impact negative asupra gradului de angajare si numarul de angajati din sectoarele organizate ale industriei nu s-a mai marit de zece ani. Dar situatia in statele din sud este mai satisfactoare. In statele cele mai sarace (Bihar. conform “The Economist” raportul intre salariati si pensionari va fi de 6 la 2 creand o colosala presiune financiara intr-o tara in care PIB pe locuitor va fi inca scazut.occident. Reculul agriculturii s-a transferat mai mult serviciilor decat industriei. Raportul sexelor pentru 1000 de baieti este de 855 fete in China si 917 in India (recensamant 2000 si 2001).60% . in ciuda accelerarii progresului economic.2 milioane de locuri de munca. In India incetinirea cresterii demografice are mari variatii. In cea din urma se inregistreaza o decelerare a cresterii populatiei urbane dupa 1980. De-alungul anilor populatia urbana a celor doua tari era comparabila. restaurante. Madhya Pradesh. Chiar daca tehnologia informatica ar atinge 87 de miliarde $ in 2007. In numeroase uzine numarul efectivelor a fost redus si intarzierile din reforma asupra legislatiei muncii franeaza angajarea personalului.3 miliarde). in timp ce venitul pe cap de locuitor ete foarte mic si creste mult prea incet. Rajasthan) au o crestere de 2%. el reprezinta 23% din PIB.6%-1. China numara astazi 40% citadini fata de numai 28% in India. Gratie politicii “copilului unic” cresterea demografica a Chinei a scazut la 1% pe an (populatie totala: 1. Uttar Pradesh. Aproape inexistente in 1990. respective 438 miliarde $. Alta diferenta este reprezentata de populatie. mai ales in informatica si turim. in ciuda acceleratiei cresterii economice partea industriei nu se mareste.

multe scoli de afaceri si diverse departamente in stiinte umane constitue centre de excelenta de nivel occidental. erau in SUA 63000 de studenti chinezi si 67000 indieni. In anii urmatorii foarte putini tineri au putut studia in strainatate.care n-are modele inaintea sa. invatamant si administratie publica. China este pe cale de a se dota cu cadre stralucitoare in industrie. Dar. dar o parte din scolile de ingineri. si au revenit doar 160000 in 2003. Pe de alta parte 580000 de tineri chinezi au plecat in strainatate intre 1978 si 2001.5 milioane in India. inchise. studentii si cadrele tehnice didactice trimisi in URSS sa invete n-u fost prea numerosi: 7500 studenti si 38000 cadre tehnice. s-a dezvoltat fara rupturi. Firmele straine se .mai intai violentele zdruncinari din 1957-1961 si acopmaniate de indepartarea a multor cadre de invatamant “ce nu respectau sistemul”. Numarul lor e inca insuficient. In 2002. sistemele scolare si sanitare sunt degradate In satele chineze la sfarsitul epocii Mao Zedong. dupa cum releveaza “The Economist” este vorba de prima generatie. In India sistemul universtiar care pleca deja de la un nivel mai inalt. dupa independenta din 1947. In fapt. Din cele 200 cele mai bune universitati ale lumii numai 3 sunt chineze si doar una indiana. fata de 9. Au urmat apoi ravagiile “Revolutiei culturale’(1966-1976) in timpul careia universitatile au fost tulburate sau .High Education Supplement”. In anii 1950-960. pur si simplu. Ramane insa un drum lung de parcurs pentru a repara stricaciunile suferote de universitati inainte de reforme. dupa ”London Times. invatamantul universitar a facut progrese spectaculoase. Astazi se numara 12 milioane de studenti in universitatile din China. In schimb. Este adevarat ca un mare numar de scoli sunt mediocre.Educatie Educatia e mai dezvoltata in China cu 90% alfabetizati fata de India cu 65%.

n-au nici o problema in a recruta personal local. O alta performanta a Indiei. care reprezinta acum jumatate din PIB. In India multinationalele. arecurs la 12 expatriati in India. Dupa Francois Lemoine( membru CEPII). . Nestle pentru o cifra de afaceri asemanatoare in cele doua tari.plang fie de puncte slabe in management . daca sanatatea publica este adesea de un nivel scazut. care adesea conduce intreprinderea.4 milioane de intreprinderi reprezentand 47 milioane de angajati. Aceasta este dublata de o bursa de valori bubuitoare (valoarea indexata mai mare cu o treime in 2005 si cu 200% din 2001). fata de 113 in China. In 2005 s-au deschis multe banci occidntale. Acest lucru nu e posibil si in China. clar mai putin numeroase decat cele din China. rata de angajare si investiile straine. In 2001. sunt din ce in ce mai numeroase si au medici locali excelenti. 150000 de pacienti straini au facut operatie pe cord deschis in India pentru 4400$ fata de 70000 in SUA. ea spera sa sara peste pasul intermediar al dezvoltarii industriale care a precedat marsul altor natiuni in Era Informationala. Tendinta in crestere a firmelor straine de a prefera filiale in care detin 100% nu favorizeaza difuziunea tehnologiilor si augumenteaza saltul dintre comertul de inalta tehnologie dintre firmele chineze si cele straine. care trebuie platite din ce in ce mai scump pentr ca dupa un an sau doi san u fie atrease de un alt angajator care plateste un salariu superior. Nici unul din acesti factori nu a incetinit cresterea economica. dar lipsa personalului calificat reduce optimismul previziunilor multor firme multinationale . clinicile private. Straduindu-se sa devina “o superputere informationala”. In 2004 el numara 3. In 2002. Pentru toate aceste motive. In India succesul spectaculos al tehnologiei informaticii este rezultatul direct al formarii personalului superior. excellent echipate. Young Zhang afirma in “China Daily” ca trebuie sa reducem avantajele accordate strainilor. Economia indiana a crescut cu o medie de aproximativ 6% in fiecare an in ultimul deceniu si 8% pe an in ultimii trei ani – printre cele mai rapide rate din lume. Investitii private straine si eforturi locale In sectorul tehnologiilor avansate investitiile private in China acopera doua treimi din importuri. mai ales in industria ansamblajului si trei sferturi din exporturi. 63% fiind concentrate in zonele de la tarmuri si la Pekin. la fel ca si exporturile. manufactura (un alt sfert) si sectorul serviciilor high-tech. In 2004 raportul era de 18 la 60 pentru India cu o cifra de afaceri reprezentand 50% din cea a Chinei. Ea dispune de o clasa de mijloc in crestere si un produs intern brut in crestere. in industrie marile companii private se situeaza in privinta gestiunii si a conduitei afacerilor la un nivel comparabil cu firmele multinationale occidentale sau japoneze. o datorie externa scazuta si rezerve mari de moneda straina. spre exemplu. deoarece au o baza mai solida si o mai mare experienta internationala decat intreprinderile chineze. O data cu intrarea Chinei in Organizatia mondiala a comertului pondera investitiilor straine in servicii se va mari si va juca un rol si mai important. fie de lipsa cadrelor calificate. Economia Indiei este impartita intre agricultura (care reprezinta un sfert din PIB). Sectorul privat chinez se dezvolta din ce in ce mai mult depinzand de cel public.

000 de dolari la firme indiene si pana la 200. Conform Buletinului Oamenilor de Stiinta din domeniul Atomic. a anuntat. Indiferent de aspiratiile sale nucleare tara are o lista lunga de cumparaturi. Afacerile din lume se bazeaza pe India pentru serviciul de relatii cu clientii – apeluri din intreaga lume sunt directionate catre call center-urile din orase indiene ca Bangalore. Presedintele american George W Bush.000 in afara tarii. Aceste masuri au tras o linie diplomatica americana intre India si alte natiuni care au spus nu participarii la NPT.Companiile stiintifice si ale tehnologiei de informatii din lume deschid laboratoare de cercetare si dezvoltare in India – peste 100 in ultimii cinci ani. in timpul unei vizite in martie 2006 a premierului indian Manmohan Singh. majoritatea companiilor americane de top trimit o parte a muncii lor de IT in India. Stanford si Dartmouth – o dovada a valorii de piata a talentului indian in aceasta zona de studiu. fiecare clasa de absolventi beneficiind de un salariu mediu mai mare mare decat cea anterioara. Anul trecut. Un fost ambasador al SUA in India a opinat “Bineintels ca ar trebui sa vindem armament avansat Indiei. Un pilon principal al noii economii este dezvoltarea software-ului. Armata indiana de un milion de oameni chiar lupta. spre deosebire de armatele post-moderne ale multora dintre aliatii nostri europeni” (The Economist). noi testari ale unor rachete nucleare au avut loc in vara lui 2004. In prezent. Lumea afacerilor priveste si ea in directia Indiei. odata cu detonarea a cinci focoase in desertul din apropierea granitei cu Pakistanul. Aceasta actiune a deranjat multe guverne din lume. avioane de patrula si elicoptere catre India. Este comparabil cu salariile absolventilor celor mai mari scoli de afaceri americane cum ar fi Harvard. avioane de lupta. Cei care obtin diplome MBA la scoli precum Institutul Indian de Management se pot astepta acum la salarii de pornire mergand de la 75. si de a lua in leasing doua submarine nucleare din Rusia. bineinteles incluzand aici si Pakistanul. Alte piete in dezvoltare includ cercetarea in domeniul farmaceutic si al biotehnologiei. cum este cazul Coreei de Nord si al Iranului. America a discutat deschis vanzarea de nave marine. Aceasta pozitie a fost punctul de turnura din care India a pornit in cautarea unui program de armament nuclear complet. si-a anuntat planurile de a construi primul portavion pus pe mare de o tara in curs de dezvoltare. care a raspuns si el cu teste nucleare proprii. India mentine o politica nucleara de “nu lovesti prima” si spune ca isi doreste numai suficiente arme nucleare cat sa poata opri agresorii. si exista putine dovezi ale unei incetiniri ale acestui trend. New Delhi nu s-a alaturat celor 187 de tari care au semnat Tratatul de Non-Proliferare Nucleara (NPT) si aparea pe ecranul radar al lumii ca fiind o natiune inarmata nuclear in mai 1998. de atunci Ministerul Indian al Apararii a alocat fonduri in valoare de 2 miliarde de dolari anual pentru construirea a 300-400 de arme in urmatorii 5-7 ani. Absolventii programelor de afaceri ale tarii sunt extrem de ceruti in corporatiile multinationale. . Pe masura ce influenta sa a crescut. cooperarea dintre cele doua tari in sfera programelor nucleare civile si a numit India o tara “responsabila” din punct de vedere nuclear (Der Spiegel). India a acordat o mare prioritate si imbunatatirii capacitatilor sale militare.

de cel din Iran si de gazul sau. Ssang Young din Coreea de Sud. in China insoteste investitiile in strainatate si achzitia de firme straine. ca si India. Tata Motors a cumparat diviziunea de camionane a Daewoo(Coreea de Sud) si va crea un lant de montaj de masini in Africa de Sud. si inca o subdiviziune a acesteia. In acest timp TCL semneaza un accord cu Thompson si Bao Steel pentru proiectarea unei otelarii in Brazilia. . Tata Motors. Vietnam si Myanmar si petrolul cu Iran. Companiile din India si China isi indreapta atentia spre firme din Europa. o alta companie indiana care produce vehicule utilitare a cumparat o firma englezeasca Stokes Group. Saic(Shanghai automotives) in jointes veintures cu Volkswagen si General Motors si-a cumparat concurentul. Mari companii chineze. care au invadat piata europeana si care si-au indreptat intreaga lor atentie spre batranul continent. au fost infiintate in cele doua Americi. Mahindra&Mahindra. petrol si gaze pentru amandoua. Coform sloganului “go global”. in Asia si in Europa. Ambele tari incearca sa-si reduca dependenta de Orientul Mijlociu avand in vedere ca deficitul lor de gaz si petrol nu inceteaza sa creasca. plus posibilitatea de a atrage noi clienti. mai ales din partea chineza. Aceasta se intereseaza de petrolul din Sudan si. Cele doua tari incearca sa faca achizitii financiare in sectorul materiilor prime care le lipsesc. Toate aceste achizitii spectaculoase nu trebuie a uite de posibilele deceptii. Se numara deasemenea circa sapte mii de firme chineze deschise in aproape o suta de tari. frigidere) ofera un miliard de dolari pentru a cumpara Maytag si Cnooc(petrol si gaz) vrea Unocal pentru 19 miliarde $. o firma suedeza. De ceva timp. grupul Birla detine un numar notabil de uzine textile din Asia de Sud-Est si 30% din profituri vin din filialele sale aflate in 18 tari.. India negociaza gazul si petrolul cu Libia. producatoare de masini si componente a cumparat un pachet de 21 la suta din actiunile firmei spaniole constructoare de autobuse Hispano Carocera. una dintre cele mai mari ompani indiene. Compania Haier (aer conditionat. Aceeasi tendinta se manifesta si in India de aproape un sfert de secol.La fel se intampla si in cazul companiilor chinezesti. Pekinul este in concurenta cu Japonia pentru proiectia de conducte ce pleaca din Siberia. fier. mai mult sau mai putin private. Producatorii din cele doua tari isi doresc sa consolideze relatiile cu firme de pe continentul european pentru a avea acces la tehnologia acestora. sau aflate in intregime in mana statului. o firma indiana care se cupa cu asamblarea sasiurilor si producerea de componente pentru automobile a cumparat Imatra Kilsta. Este un lucru logic avand in vedere ca aceste tari se afla intr-o perioada de dezvoltare si isi doresc contracte cat mai avantajoase. alte resurse miniere si paduri pentru China. Lenovo a cumparat diviziunea de calculatoare personale de la IBM. Firmele farmaceutice indiene isi formeaza 30% din cifra de afaceri in strainatate. Ea negociaza cu Venezuela si cu Kazakstan.“Go global” Acesta este noul slogan care. Proiecte de conducte de gaze traverseaza Bangladeshul si Pakistanul. Bharat Forge. Chery and Geely care-si vand masinile in China se pregatesc sa atace pietele occidentale. ceea ce a declansat o opoztie vie a SUA. Aceasta asociere ii faciliteaza companiei indiene accesul la capacitatile europene in materie de design si tehnologie.

unul spre succes. China si India. iar pe arena internationala vor aparea generatii noi de lideri politici care nu au trait experienta razboiului rece si pentru care cel de-al doilea razboi mondial este doar un capitol de istorie. chimice. Puterile in ascensiune vor invada pietele create de globalizare si toti actorii vor simti cresterea dominatiei Chinei si Indiei. Cele mai multe oportunitati le vor avea statele care creeaza si implementeaza noi tehnologii. Dar imbatrinirea populatiei si reducerea fortei de munca in cele mai multe tari UE vor avea un puternic impact negativ. vor intra in posesia unor arsenale neconventionale. Uniunea va subordona din punct de vedere institutional NATO. Chiar daca economia mondiala va inregistra un boom fata de anii 2000. guverne stabile si democratice . moneda unica. care vor face jocurile in regiune. Totusi. celalalt spre esec: ori isi reformeaza sistemul de asistenta sociala si politicile de taxe si impozite si integreaza populatiile imigrante. Pentru tarile europene. Din nou China si India sint cele mai bine pozitionate in competitie si este de . potential ostile. Noua revolutie tehnologica va veni din Asia Globalizarea este ireversibila. Moscova poate fi un jucator pe scena internationala si un partener important atat pentru puterile traditionale. Chiar daca nu vor avea pina in 2020 un rival militar pe masura.Europa are in fata doua drumuri. dar eforturile sale de a obtine consensul vor fi din ce in ce mai mari. inapoierii sistemului de asistenta medicala. Rusia Resursele de petrol si gaz avantajeaza Rusia in lupta ei pentru redobindirea unui rol important in sistemul international. ori va traversa o perioada de stagnare economica.largirea pietei comune.pot stimula atat puterile la rasarit" sa copieze modelul european de dezvoltare. SUA si Europa.nucleare. Cu toate acestea. in conditiile in care multe tari. care-i destabilizeaza frontierele si vecinatatea apropiata. Caucazul si Asia Centrala. in conditiile virfului de consum prognozat pentru 2020. si exploziei HIV/SIDA. cat si pentru noile puteri". Europa largita va juca si ea un rol important pe scena internationala. nu poate fi incetinita sau oprita decit de un razboi mondial catastrofic sau de o criza economica majora. nu toti vom fi beneficiarii globalizarii. Unul social: o grava criza demografica datorata scaderii natalitatii. iar relatia SUA cu Asia va fi alterata de cresterea celor doua puteri globale. exista doi factori de limitare extrem de importanti.Avantajele obtinute din procesele de integrare si extindere .biologice.Imaginea publica a Americii eliberatoare a inceput sa se estompeze. Celalalt aspect politic: terorismul islamic.SUA si Europa pe harta viitorului Statele Unite vor ramine unul dintre “desenatorii" importanti ai hartii viitorului. supercalificarea fortei de munca. pe viitor Statele Unite ar putea plati un pret mai greu decit in Irak pentru interventiile sale armate. China si India.

ravnind la puterea sa economica si la pozitia sa internationala. Comertul intre cele doua creste .occidental. declaratii) ar putea determina o noua cursa a inarmarilor pentru ca statele non-nucleare rivale (din Orientul Mijlociu sau din Asia) vor fi tentate sa cumpere instalatii sau dispozitive de distrugere in masa. Europa risca sa ramina in urma Asiei. Japonia si Europa ar putea domina impreuna institutiile politice si financiare mondiale. globalizarea va capata pe zi ce trece un caracter non. cu amintiri persistente ale rapidului razboi din 1962 in care China a invins zdravan India. Probabilitatea de a izbucni un razboi mondial este insa mult mai redusa decit in secolul trecut. prin capacitatea de a unifica grupuri etnice si nationale. Chiar daca America de Nord. Guverne slabe. chiar prin crearea unei autoritati care transcende frontierele.asteptat ca acolo sa se produca o revolutie tehnologica. Gruparile teroriste de tip Al Qaida vor prolifera si pot crea probleme majore unor guverne represive. Astazi. globalizarea este sinonima cu americanizarea. Tarile au multe in comun – granite fizice. Accesul in crestere la Internet va conduce la proliferarea comunitatilor virtuale de interese care vor pune la incercare capacitatea statelor de a guverna.cum sint astazi cele antiglobalizare sau anarhiste . Un punct de turnura in relatiile cu China? Multi au comparat modelul de dezvoltare al Indiei cu vecina sa. in asociere cu miscari separatiste nationale sau regionale. si nu prin arsenalele militare in care se vor gasi tot arme conventionale. Daca totusi intr-un conflict regional este implicata o mare putere. Un razboi mondial este improbabil Globalizarea si diseminarea tehnologiilor vor crea mari probleme statelor nationale. economii stagnante. extremismul religios si perturbarile produse de puterile in ascensiune sint ingredientele unor viitoare conflicte in interiorul statelor. Cea mai mare presiune asupra guvernelor nationale va fi exercitata de noi forme de identitati politice. cu potential de destabilizare regionala. inclusiv locul sau permanent in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite. Islamul politic ar putea avea in 2020 un impact semnificativ. Autorii cred ca atacurile teroriste vor surprinde prin conceptele operationale (9/11). pentru criminalitatea transfrontaliera si pentru cartelurile de droguri. In 2020 va fi asociata ascensiunii Asiei. prin combinarea nano. si economii in crestere rapida. provocari similare. Statele esuate vor deveni sanctuare pentru terorismul international.vor reprezenta in 2020 o forta in relatiile internationale. centrate in special pe convingeri religioase. civilizatii antice. dar nu neglijabil. cu capacitati nucleare. biologic. Demonstratiile de forta nucleare (teste. Desi ramane un anumit grad de tensiune intre cele doua tari. Miscarile globale coagulate in retea . (India/Pakistan) consecintele vor fi grave. Din ce in ce mai multe firme vor deveni multinationale. radiologic este minim. Riscul ca teroristii sa foloseasca armament nuclear.si bioinformatiilor cu high-tech-ul. India isi masoara fortele si cu China. relatia dintre cei doi giganti asiatici se incalzeste. iar cele care vor opera in arena globala vor fi mai asiatice si mai putin occidentale. populatii imense. iar Statele Unite ar putea sa piarda primul loc in unele domenii. China.

ca si produse complet diferite. Timpul va spune exact in ce mod relatia va mixa concurenta cu cooperarea. Premierul chinez Wen Jiabao a vorbit. Premierul indian Singh a vorbit si el despre eventualitatea ca India si China sa rearanjeze ordinea mondiala lucrand impreuna.acum intr-un ritm viguros. Aceste doua natiuni aspira fiecare la statutul “lumea intai” iar castigurile economice ar putea fi stimulentul pentru o Asie mai unita. . Cu toate acestea. India ar putea incerca sa subliciteze preturile de manufacturare ale Chinei (asa cum a facut China cu multe tari sud-est asiatice in anii 1990). Ambele natiuni au un apetit nepotolit pentru resurse naturale. in acelasi mod in care China este in zona hardware-ului. in timpul unei vizite recente la New Delhi. despre cooperarea dintre cele doua natiuni ca forta motrice a unui nou “Secol Asiatic”. Dar este mai probabil sa urmeze un segment diferit al pietei mondiale producand bunuri de calitate mai mare. India incearca sa fie un jucator major in lumea softurilor de computere. Multi au subliniat ca puterile lor economice par sa fie facute la fix pentru un parteneriat. si o afacere recenta in domeniul energiei a simbolizat clar dinamica sino-indiana: India a obtinut 20% din dezvoltarea celui mai mare teren petrolier de coasta din Iran. Compania se intampla sa fie administrata si 50% detinuta de Sinopec – compania petroliera de stat a Chinei. Cooperarea dintre Beijing si New Delhi s-ar putea dovedi o forta dominanta pe piata tehnologiei informationale. iar relatiile diplomatice sunt la cel mai inalt nivel de dupa 1962.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful