Portofoliu la ISTORIE

Burlacu Eugeniu
Clasa a 8-a ,,B”

Liceul Teoretic ,,Dante Alighieri”

Anul 2011

Cuprins
I.STRUCTURI SOCIALE ÎN PERIOADA MODERNA

1)Descrieri ale modului de viaţă. 2)Ocupaţii. II.REVOLUTIILE CA FENOMEN ISTORIC 1821 , 1848-1849,1917 ÎN RUSIA TARISTA III.MARILE PERSONALITATI ALE ISTORIEI MODERNE 1)Fise bibliografice , poze ,crosforduri (cel putin 5-6) IV.DEZVOLTAREA CULTURII LA INTERSECTIA DE SECOLE 1)Educatia si gindirea moderna. 2)Stilul Baroc si Clasicism V.GLOSAR DE TERMENI EXPLICATI 1)Minimum 45 de termeni. VI.CURIOZITATI ISTORICE.

1

I.STRUCTURI SOCIALE ÎN PERIOADA MODERNA
1)Descrieri ale modului de viaţă şi ocupaţii.
Secolul al XIX-lea a fost numit ''secolul revolutiilor'' pentru ca , prinactiunea revolutiilor agrara, industriala, din transporturi si comunicatii,precum si a celor

Revolutiile burgheze. se contureaza principalele teorii- . In epoca moderna burghezia era principala categorie sociala. contactele si relatiile dintre popoare si civilizatii sau largit si diversificat. inindustie. respectarii drepturilor naturale ale cetatenilor. ea intrand in conflict direct cu societatea. Transformarile innoitoare produse de capitalism s-au extins in toate tarile Europei si. au dezvoltat spiritul civic si sentimentul responsabilitatii fata de comunitate. suveranitatii poporului. cat si revolutiilor burgheze. fie in colaborare cu alte paturi sociale. care cuprinde epoca istorica situata intre evul mediu si perioada contemporana. sec al 19-lea a marcat finalul epocii revolutiilor burgheze si in continuare sicietatea industriala a evoluat fara mari tulburari sociale. Se constituie partide politice de tip nou. se caracterizeaza prin aparitia. Europa si lumea intreaga si-au innoitstructura si aspectul. fie singura. unde. care s-au desfasurat in multe tari ale lumii de-a lungul intregii epoci moderne. se deosebesc sub raportul premiselor. a sporit. Afirmarea regimurilor politice constitutionale. au cuprins se celelalte continente. prin expansiunea coloniala a marilor state. Deoarece societatea medievala nu favoriza spiritul de initiativa economica. In cadrul pietei mondiale. Scopul acestora a fost asigurarea dezvoltarii libere a societatii in baza principiilor politice moderne.social-politice. Transformarile innoitoare ale vietii sociale sau datorat atat reformelor. accesul tot mai larg al maselor la conducerea statelor au deschis calea reformelor. fortelor motrice. XVI). care ocrotea formele medievale de organizare a societatii. concurenta. ''era'' carbunelui si a fierului sa fie urmata de cea a petroluluisi a otelului. Burgheziei i se opunea nobilimea. apoi in Olanda (sec. XIVXV). datorita ei. XVI-XVIII forta economica a burgheziei. Progresele stiintei si ale tehincii au facut ca. dezvoltarea si stabilirea relatiilor capitaliste. in principalele tari occidentale contradictia intre fortele sociale sustinatoare a vechiului regim si cele cointeresate in dezvoltarea societatii a fost solutionata prin revolutia moderna. ordonate dupa un nou criteriu: averea. Istoria moderna. ea a cautat sa se afirme prin lupta pentru puterea politica. treptat. care apara interesele nobililor. Regimurile politice absolutiste au fost inlocuite treptat de regimuri liberale care au permis o mai mare participare a cetatenilor la viata publica locala si centrala. Vechea ordine sociala intemeiata pe privilegii a fost treptat inlocuita prin alte categorii. numite de istorici si revolutii moderne. in sec. largirea drepturilor de vot. cu timpul ea devenind forta politica conducatoare. tara si-a obtinut independenta. S-a impus la inceput in orasele-cetati italiene (sec. Mijl. metodelor si consecintelor lor. caracteristice activitatii burgheziei. ce s-a manifestat mai timpuriu in Europa Apuseana. contactele si relatiile mondiale. obiectivelor. Societatea civilizatiei industriale in cea de-a doua perioada a epocii moderne s-a caracterizat in linii majore printr-o crestere demografica considerabila si printr-un masiv proces de 2 urbanizare necunoscut pina atunci.

semicolonii si zone de influenta. Astfel. 3 II. cum ar fi celebra aspirina. Revoluţia a avut cauze naţionale. In acea perioada el numara circa 20 mln. Descoperirile. secularizare. socialismul etc. a adus pupulatiei arme importante in lupta impotriva bolilor. Problemele cele mai importante sunt generate de contradictiile dintre munca si capital. in timp de 50 de ani. si SUA ½ in FR. Europa are acum cea mai mare densitate a populatiei din lume. Doua serii de progrese au conditionat acest lucru: pe de o parte. In MB alcatuiau circa 2/3 in populatie. Progresul economic inregistreaza indici nemaiintilniti pina atunci. care au emigrat. iar a GER si RUS doarte rapid. Explicatia fenomenului se gaseste intr-o modificare profunda a raportului dintre natalitate si mortalitate. Se creeaza industria farmaceutica. populatia FR a crescut lent. Procesele de concentrare a productiei si capitalurilor duc la avansarea capitalismului liberal la trapta capitalismului monopolist. miscare pacifistaetc. care au impartit si vor face numeroase incercari de reimpartire a lumii in colonii. la care de mai adauga peste 35 mln. care reflecta interesele diferitelor clase si categorii sociale. in GER. inventiile transpuse in tehnologii moderne au redus dependenta omului de mediul natral. Austro-Ungaria 1/3. liberalismul. Epoca moderna este dominata de Europa si SUA. imbogatirea regimului alimentar a facut posibila inlaturarea foametei in majoritatea regiunilor Europei. deşi a . Intre anii 1850-1914 populatia tarilor europene a crescut de la 266 la 445 mln. cunoastem o dezvoltare definitiva a civilizatiei industriale. economice şi sociale şi. Au luat amploare miscarile populare pt democratizarea vietii politice. i-au secularizat constiinta si i-au dus incredere optimista in spiritul practic si progresul continuu. Procesele economice si social-politice sunt conditionate masiv de «revolutia in stiinta». i-au schimbat conditiile de locuire. Durata medie de viata s-a marit cu 10 ani. La celalant pol al socetatii industriale se gasea clasa muncitoare.REVOLUTIILE CA FENOMEN ISTORIC 1821 Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. Rolul dominant in sociatatea industraiala l-a asumat burghezia. inovatiile. Epidemia de ciuma. progresul medicinii. pe de alta parte.conservatorismul. Astfel. holera. Elementul esential il constituie scaderea. ajungind la 50-55 ani. rujeola nu mai secera atitea vieti. a mortalitatii cu peste 33% si cresterea natalitatii cu 5-10%. In anii 50-60 se afirma proletariatul. peste un sfert din totalul populatiei globului locuind pe acest continent. masele de muncitori si burghezia industriala si financiara. de oameni catre 1910 nr. Fiecare stat a inregistrat cresteri demografice specifice.40 oameni la km2. emanciparea femeilor.. in Anglia procesul a inceput mai devreme. Progresul economic al Europei este insotit de o adevarata revolutie demografica pe continent. prin vaccinuri si igiena. De oameni. care livreaza primele medicamente folosite in masa. Incepind cu epoca moderna. muncitorilor salariati a crescut la 90 mln.

care nu era decât o formă deghizată de ingerinţă a otomanilor în treburile interne ale Munteniei şi Moldovei. Războaiele napoleoniene şi războiul ruso-turc din 1806 – 1812 a influenţat într-o anumită măsură. generată de anumiţi factori conjucturali. 4 În cadrul „Cererilor norodului românesc” (un document care trebuia să devină germenele unei constituţii româneşti). se proclama că „în folosul a toată obştea” să fie instaurată o viaţă politică şi administrativă românească. alăturându-se Eteriei sau sprijinind cu voluntari revoluţia lui Tudor Vladimirescu. care trebuiau să devină nucleul „Adunării norodului” – oastea revoluţiei de la 1821. eliberând întreaga Moree (cum i se spunea uneori Peloponezului). care rămânea în continuare să fie numit de puterea suzerană – Imperiul Otoman – trebuia să conducă ţara. Domnul. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale şi politice şi să asigure accesul ţării la un statut de mai largă independenţă. Toate clasele şi păturile sociale româneşti – cu excepţia unei minorităţi boiereşti – erau interesate de schimbarea. numai dintre cei potriviţi pentru respectivele slujbe şi în mod . Tudor Vladimirescu. care ţinea locul unei constituţii. Programul revoluţiei Ţelurile revoluţiei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte. Contextul istoric Mişcarea de eliberare a românilor s-a desfăşurat în condiţiile în care lupta popoarelor balcanice subjugate încă de Înalta Poartă căpăta un nou avânt: sârbii reluau lupta sub conducerea lui Miloş Obrenovici I.” urmând să fie întărite cu jurămât. lupta revoluţionarilor români a avut un caracter naţional şi social. a adus în atenţia cancelariilor marilor puteri europene situaţia din Principatele Dunărene şi a determimat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote. 20 martie/1 aprilie. La 1821. ci a fost expresia nemulţumirilor acumulate la nivelul tuturor structurilor şi claselor sociale de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. în timp ce Tudor. respectând acest act. în special din punct de vedere militar. revoluţia română de la 1821. în primul rând.. în unire cu „Adunarea norodului”. a regimuluifanariot. generate de grava criză economică şi politică în care se aflau Ţările Române. Numirile în toate dregătoriile mari şi mici. civile. dar condiţiile istorice au impus prioritatea realizării cu prioritate a dezideratelor naţionale. iar albanezii se ridicau la luptă. recunoscute de sultan şi garantate de Austria şi Rusia. Revoluţia română de la 1821 nu a fost o izbucnire spontană. al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie şi alte scrisori şi declaraţii ale lui Vladimirescu. militare sau ecleziastice trebuiau să se facă pe viitor numai prin „alegerea şi voinţa a tot norodul”. fiind cel care a pus bazele noilor unităţi de panduri. începând cu Proclamaţia de la Padeş şi Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821. în teritoriile locuite de bulgari se înmulţeau formele de nesupunere active şi lua amploare fenomenul haiduciei.. „Cererile. greciidin Peloponez şi din insulele Mării Egee luptau pentru independenţă în 1821. (prin eliminarea elementului fanariot). Eteriştii se pregăteau să declanşeze marşul spre Dunăre. continuând cu Proclamaţiile din 16/28 martie. puterea suzerană – Imperiul Otoman – impusese la începutul secolului al XVIII-lea înlocuirea domniilor pămantene cu cele ale fanarioţilor. „ales şi hotărât de întregul popor român”. conducătorul revoluţiei de la 1821 Tudor Vladimirescu a dat dovadă de reale aptitudini de comandant şi organizator militar.fost în cele din urmă înfrântă. În Ţările Române. urma să exercite guvernarea efectivă.

Pentru a avea un mijloc de luptă cu marii boieri. în ceea ce priveşte alte prevederi ale programului său Tudor Vladimirescu se putea aştepta la opoziţia marilor boieri. dar şi pentru a asigura forţa militară necesară apărării ţării.. Recrutările s-au făcut în rândurile pandurilor prin făgăduirea de „leafă şi slobozenie”. Recrutările au fost impulsionate de principiile enunţate înProclamaţia de la Padeş..] numai cu pandurii ţării. Pregătirile politice au fost însoţite de cele de ordin militar. pe 15/27 ianuarie 1821 s-a încheiat un act de colaborare prin care Tudor era desemnat să ridice „norodul la arme [. iar mulţi dintre ei şi în activităţile militare. Tudor a luat legătura cu şefii mişcării antifanariote dar şi cu elementele mişcării Eteria. S-a aşteptat momentul potrivit pentru declanşarea mişcării revoluţionare romaneşti. Consulul austriac la Istambul compara nucleul iniţial al oastei pandurilor „cu un bulgăre de zăpadă care are aparenţa de a se transforma într-o lavină” Noua organizare s-a făcut îmbinând tradiţia cu inovaţiile în domeniul militar ale acelor timpuri. În armata pandurilor au mai fost recrutaţi şi mici boiernaşi. care reveneau în alte ţări grănicerilor. Tudor a alcătuit o unitate tactică mai puternică şi mai flexibilă – regimentul. recrutată din rândurile ţăranilor liberi. Efectivele oastei 5 pandurilor au crescut până la aproximativ 20. Această creştere rapidă a fost sesizată de reprezentanţii marilor puteri la Bucureşti sau Istambul. De recrutări s-au ocupat căpitanii de panduri bine cunoscuţi în satele olteneşti. cu boierii din „partida naţională”. încă din decembrie 1820. Tudor îşi făcuse cunoscute planurile de creare a unei armate naţionale cu care. După ce s-a aflat în strânsă legătură. Spătăria cea mare. Acesta a fost considerat ca fiind începutul anului 1821. ci numai după slujbă”. prin care el respingea practic orice pretenţie viitoare a Porţii de asigurare a siguranţei graniţelor principatului. tot ei ocupându-se şi de crearea unor depozite de arme şi muniţie. Istoricii apreciază azi că aproximativ 75% dintre oştenii „Adunării norodului” au fost panduri. Încă din 1815. Funcţionarii urmau să numai fie numiţi fără „dare de bani”.] pentru obştescul folos”.000 de oameni. după moartea domnitorului fanariot Alexandru Şuţu (15/27 ianuarie). Aparatul administrativ trebuia redus la strictul necesar.obligatoriu din rândurile celor „pământeni şi patrioţi”. în frunte cu Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu. astfel încât „caftane cu bani să înceteze cu totul a se mai face. Recrutările pentru viitoarea armată naţională începuseră cu mult timp înainte de izbucnirea revoluţiei. aceştia fiind recrutaţi nu numai dintre moşneni (ţăranii liberi) ci şi din rândul clăcaşilor.. subunitatea tactică de bază fusese batalionul cu un efectiv de 445 de oameni. Vornicia Capitalei. În perioada războiului din 1806-1812. Organizarea militară Oastea revoluţiei de la 1821 a fost una de factură ţărănească. urmând să fie desfiinţate toate organele socotite „jăfuitoare”: Hătmănia Divanului. Se cerea de asemenea desfiinţarea tuturor categoriilor de scutiţi de plata impozitelor. iar în rândurile ţăranilor clăcaşi prin asigurarea scutirii „de orice dare”[11]. de origine rurală şi proaspăt intraţi în rândul privilegiaţilor. Pregătirea revoluţiei şi „Adunarea norodului” Dacă în ceea ce priveşte înlăturarea domnior fanarioţi consensul tuturor claselor şi păturilor sociale era asigurat. Zona din nordul Olteniei a asigurat cele mai multe efective ale pandurilor şi a jucat rolul de nucleu al armatei. implicaţi nu doar în agricultură dar şi în negustorie. voi face de a nu se mişca o iarbă din pămantul ţării”. care plănuia o amplă mişcare împotriva Imperiului Otoman. etc. . făr’ de niciun ostaş străin. iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”.. el s-a grăbit să asigure reorganizarea armatei naţionale. „[.

unde s-au aflat sub îndrumarea lui Gheorghe Lazăr. în prezenţa a aproximativ 100 de plăieşi şi a colaboratorilor săi apropiaţi. Dotarea armatei a fost completată după preluarea armamentului şi muniţiei din tabăra contrarevoluţionară de la Coţofeni. Alexandr Pini.câte 100 de luptători.  Cavaleria. iar mai apoi împăraţilor Rusiei şi Austriei. era organizată pe escadroane numite tot căpitănii. poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din ţară. o veritabilă „declaraţie de război” împotriva fanarioţiilor . Printre ostaşi s-au remarcat Ioniţă Magheru. sau prin preluarea armelor predate de trupele stăpânirii trecute de bunăvoie de partea pandurilor. şi-a mărit puterea de foc la şapte piese.000 de oameni. comandate de un colonel (polcovnic). Tot în cadrul efortului de modernizare a oastei au fost create şi servicii pentru aprovizionare.  Subunităţile de geniu au fost formate pentru asigurarea lucrărilor de fortificare a taberelor de la Ţânţăreni şi de la Bucureşti. În continuare. Tudor a apelat la bunele oficii ale reprezentantului ţarului pentra ca „să binevoiască a mijloci la boierii oblăduitori ai Divanului. Revoluţia de la 1821 a propulsat pe scena istoriei numeroşi comandanţi militari promovaţi exclusiv pentru meritele personale. prin intermediul paşalelor de la Dunăre. pe regimente (polcovnicii) de câte 1. ei să poprească orice pornire de panduri şi de altă oştire ce au cugetat a trimite împotriva . dând sfaturi cum să se întărească tabăra lui Tudor” . după cum aprecia Nicolae Iorga Dotarea oastei a fost la început precară. explicându-i într-o scrisoare consulului ţarist că orice măsură de forţă împotriva pandurilor ar duce la o răzbunare cruntă a maselor împotriva întregii boierilmi.  Artileria. Tot la Padeş. locuitorii satelor răzpunzând cu miile. cei „dintâi conducători de oaste de la noi” în sens modern. care dispunea la început de două tunuri. Mobilizarea efectivelor armatei revoluţionare şi marşul spre Bucureşti Duminică 23 ianuarie/4 februarie 1821. Regimentul cuprindea 10 companii (căpitănii) a câte 100 de oameni. boierii regenţi l-au câştigat de partea lor pe consulul general al Rusiei. prin Proclamaţia de la Padeş oamenii fiind îndemnaţi să vină cu propriile arme sau „cu furci de fier şi cu lănci” . Prin această declaraţie. comandantul căpităniei Amaradia şi fratele său mai tânăr Gheorghe Magheru. la Padeş. A adresat memorii mai întâi sultanului. în stare să „mişte conştiinţele şi să îndemne pe oameni la luptă”. viitorul general. care se aflau la Laybach (Ljubiana). iar în cele pandureşti . care se afla „zilnic la Cotroceni. alcătuită în principal din arnăuţi. Infanteria a fost structurată pe sistemul zecimal. S-a încercat fără succes cumpărarea câtorva tunuri de la Silistra. Tudor Vladimirescu a lansat chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”. ajutat de un ceauş. În încercarea lor. pentru statornicia unui nou regim politic în ţară: Era o declaraţie patetică. după ce au fost anunţaţi de ştafetele călare. la congresul Sfintei Alianţe. care a devenit cunoscută în istorie ca Proclamaţia de la Padeş. iar în tabăra de la Cotroceni mai mulţi fierari au fost instruiţi să fabrice ţevi de tun din clopotele bisericilor bucureştene. Reacţia lui Tudor a fost imediată. Amploarea mişcarii izbucnite în Oltenia şi pericolul transformării ei într-un „război al sărăcimii” au determinat „comitetul de oblăduire” creat după decesul domnitorului Alexandru Şuţu să iniţieze măsuri de forţă pentru stoparea înaintării către Bucureşti a pandurilor sau 6 orice altă concentrare de trupe. În subunităţile arnăuţeşti erau 50 – 200 de oameni. având în frunte un căpitan. Tudor a început activitatea diplomatică menită să împiedice intervenţia străină în Muntenia.Proclamaţia a avut un efect imediat.

colaborând cu revoluţionarii greci în sensul sprijinirii acţiunii antiotomane. la Bolintin Vale. au dus la precipitarea evenimentelor şi complicarea situaţiei mişcării revoluţionare roe. a preluat controlul asupra ăstirilor fortificate de la Strehaia şi Motru. preferabilă unui conflict care ar fi complicat relaţiile cu Imperiul Rus. care afirma că se bucură de sprijinul ţarului . Ostaşii stăpânirii din tabăra de la Coţofeni – 800 de arnăuţi – s-au alăturat pandurilor. ţarul s-a dezis imediat de acţiunile Eteriei dar şi de revoluţia roă. Declanşarea pe 22 februarie/6 martie 1821 a mişcării eteriste. după ce a înfrânt rezistenţa unora dintre ispravnicii de judeţe şi a unor cete înarmate trimise impotriva sa de stăpânire.000 pedeştri. cu asigurarea flancurilor şi a unor trupe de ariergardă şi avangardă pe itinerarul Slatina – Şerbăneşti (Olt) – Tecuci (Teleorman) – Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821. Rusia nu putea interveni decât pentru a restaura vechea ordine ameninţată de eterişti şi de panduri. până va fi dat dovezi că este întradevăr autorizat de o putere mai înaltă pentru acţiunea lui. acesta din urmă nu a ajuns niciodată pe tronul ţării). două coloane ale armatei revoluţionare roeşti au plecat spre capitală. De aceea am somat pe prinţul Ipsilanti să răă în afara oraşului Bucureşti. Dorindu-şi liberatatea de acţiune. Pentru a asigura controlu asupra ţării. Tudor a încercat să nu pericliteze şansele de reuşită ale românilor printr-o colaborare dezavantajoasă sau printr-o subordonare faţă de Eteria. În plus.000 călare şi 6. declarând că mişcarea pe care o conducea era menită câştigării „dreptăţilor cele folositoare la toată obştea”. Tudor a trimis o delegaţie Divanului ţării cu un memorandum. căci nu ştiu pe ce bază se întemeiază această concentrare de forţe şi nu aş vrea să zădărnicesc eventualele planuri secrete ale unei mari puteri. el amintea că deţinea controlul teritoriilor de pe cele două maluri ale Oltului şi că mişcarea pe care o conducea era îndreptată împotriva domnilor fanarioţi şi .norodului. nereuşind decât o reacţie contrară. (Sultanul a numit pe 3/15 februarie un nou domnitor în persoana lui Scarlat Callimachi. Tudor era convins că Poarta era dornică să găsească o soluţie politică. Prin acţiunea lor.” Tudor. La 28 februarie/12 martie. Tudor a luat o atitudine prudentă. la porţile capitalei. Tudor a lansat o nouă proclamaţie către bucureşteni. Pe 16/28 martie. Vladimirescu mărturisea unui diplomat austriac: „Trebuie însă să vă mărturisesc sincer că înaintarea unor trupe elene [spre Bucureşti]. fără a se subordona vreo clipă Eteriştilor. eteriştii au încercat să provoace o acţiune militară a Rusiei împotriva Imperiului Otoman. căci eu nu sunt în niciun caz dispus să [. coraborată cu declaraţia riscantă a lui Alexandru Ipsilanti (24 februarie/8 martie).. Vladimirescu şi-a organizat cei aproximativ 5. ale cărei planuri le cunoştea în parte mai demult. Ele s-au unit la Slatina o săptăă mai târziu. ceea ce ridica efectivele lui Tudor la 7 aproximativ 8. corlată cu ridicarea la luptă a grecilor din Peloponez. Timp de trei săptăi. S-a pornit din nou în marş către capitală. prin care cerea unirea tuturor forţelor responsabile ale ţării.. ale căror forţe au traversat graniţele Moldovei cu aprobarea autotităţilor ţariste. Tudor se angaja doar să faciliteze marşul eteriştilor spre Dunăre şi să le înlesnească traversarea fluviului. 2. Alexandru I al Rusiei era reticent la orice acţiune care avea tendinţa să-i scape de sub control şi care ar fi putut zdrucina principiile de „legalitate şi ordine” în numele cărora Rusia se alăturase celorlalte puteri în cadrul Sfintei Alianţe. imprudenţa lui Ipsilanti determinând contrareacţia ţaristă. Pe 22 martie/3 aprilie. care trebuia să apere prevederileCongresului de la Viena din 1815.000 de oameni. care se află sub comanda prinţului Ipsilanti mă pune în cea mai mare încurcătură. pandurii au executat marşul spre Bucureşti. Faţă de Eteria. şi-a extis controlul până la Dunăre. Tudor trebuia să ţină cont şi de nemulţumirea neascunsă a autorităţilor ţariste faţă de caracterul de masă al mişcării iniţiate în Oltenia. iar pe 4/16 februarie şi-a stabilit tabăra la Ţânţăreni. Ca urmare.] acţionez preintr-o comportare neînţeleaptă şi înfierbântată în dezavantajul poporului ro”. a purtat corespondenţă cu boierii bucureşteni şi a urmărit cu atenţie reacţiilor marilor imperii vecine. Reacţia Rusiei a avut serioase implicaţii în ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două mişcări de eliberare naţională.000 de oameni.

eteriştii au reuşit prin trădare şi complot. Mai multe căpetenii ale pandurilor. care evita orice eventuală capcană a otomanilor de la sud de Dunăre sau a arnăuţilor din Capitală. pandurii ajungeau la Ciorogârla. şi caimacanii desemnaţi de Înalta Poartă. iar în condiţiile intrării iminente în Capitală a celor aproximativ 16. Revoluţia din 1821 a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene. aceştia luptând separat sau în alianţă cu eteriştii cu otomanii până spre sfârşitul lunii iunie. revoluţia a consolidat ceea ce Nicolae Bălcescu va denumi mai târziu ca fiind „Partida Naţională”. revoluţiile de la 1848 au fixat pe termen lung obiectivul creării statelor naţionale în Europa. pe atunci în imediata apropiere a Bucureştiului. (cu excepţia celui al Prusiei).Grigorie Dimitrie Ghica. pe 21 martie/2 aprilie pandurii au intrat triumfal în Bucureşti. Alexandru Ipsilatinti. în condiţiile în care consulii puterilor occidentale. un coborâtor al lui Vlad Ţepeş. cerea imediat în scris un răspuns „de voiţi bninele de obşte sau niu”. Totodată. Divanul hotărându-se să colaboreze cu pandurii. obiectiv definitivat cu ajutor american ( conform . indiferent de condiţia socială. Tudor Vladimirescu a fost capturat de oamenii lui Ipsilanti pe 21 mai/2 iunie. iar „Adunarea norodului” a început să se dezorganizeze încet.000 de ostaşi. pentru ca a doua zi pe seară să ajungă la Cotroceni. Deşi înăbuşite. Această acţiune a adus în Moldova. pe 7/19 iunie s-a scris ultimul episod important al confruntărilor Eteriei . eteriştii ar fi trebuit să înfrângă unităţile otomane de la Drăgăşani. ajutaţi de detaşamente ale pandurilor cu trupele otomane. să se unească pentru „obşteasca fericire”. e adevărat. Tudor. printre care şi Papa Vladimirescu (fratele lui Tudor Vladimirescu) au căzut prizonieri şi au fost duşi la sud de Dunăre. nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei şi vornicul Iordache Râşcanu. iar. lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Ţări Române. după ce încercase fără succes să reziste otomanilor în faţa Târgoviştei pe 25 mai/7 iunie. părăsiseră îngrabă Bucureştiul. Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane. a hotărât deplasarea pe un drum ocolit. în noaptea de 27-28 mai/9-10 iunie conducătorul pandurilor a fost asasinat. fiind cunoscute de aceea şi sub denumirea de "primăvara popoarelor" (în franceză printemps des peuples. care aflase şi el de atitudinea ţarului. care aflaseră despre dezavuarea mişcării lui Tudor. superiori din punct de vedere numeric şi al dotării au reuşit să-şi înfrângă adversarii. Pentru a-şi croi drum spre Oltenia.1815). 8 1848-1849 Revoluţia de la 1848 a fost o revoltă naţionalistă a burgheziei europene desfăşurată în anii 1848 . Asasinarea lui Tudor Vladimirescu a lipsit revoluţia de conducerea unitară de până în acel moment. din nou un domn pământean în persoana lui Ioniţă Sandu Sturdza şi în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Aici. Pe 17/29 martie. Ciocniri sporadice dintre turci şi panduri s-au mai înregistrat până în luna august. Destrămarea armatei pandurilor nu s-a petrecut imediat. Turcii.a marilor boieri care se aliaseră cu aceştia. Proclamaţia lui Tudor a avut un efect imediat. viitor membru in divanul domnesc al Moldovei. Din aceste delegaţii au făcut parte printre alţii: Ioniţă Sandu Sturdza. Revoluţiile de la 1848 au dat semnalul deşteptării naţionalismului european. Urmări şi concluzii În primăvara lui 1822. în italiană primavera dei popoli).1849. o săptămână mai târziu. a hotărât să reia parţial planul lui Tudor de rezistenţă îndelungată în zonele fortificate ale Olteniei. îndreptată împotriva ordinii încă supranaţionale stabilite de Congresul de la Viena (1814 . de la Bucureşti şi Iaşi au fost trimise delegaţii pentru a cere Înaltei Poarţi domni pământeni. după lunga perioadă fanariotă. trupul fiindu-i aruncat într-o fântână. Ce nu au reuşit cu forţa armelor. După ce cu o zi mai înainte dăduse o nouă proclamaţie prin care cerea tututror cetăţenilor ţării.

creşterea excesivă a preţurilor. cauzele socio-politice: nemulţumirea burgheziei. care a emis constituţia republicii. 2. Atunci când adunarea naţionala a hotarat desfiinţarea atelierelor naţionale create cu scopul asigurării de locuri de muncă pentru muncitorime. nevoia de unire a statelor farâmiţate şi independenţa tuturor statelor. Revoluţia de la 1848 în Germania. amplificată de seceta din 1847-1848. Preşedinte al Franţei va fi ales LouisNapoléon Bonaparte. .programului în 14 puncte al lui Wilson). cauzele naţionale: dominaţia străină. În Franţa. care va profita de situaţia politică şi. nobilimii liberale. muncitorimii datorită revenirii regimului absolutist şi lipsei drepturilor democratice. În Italia cele 7 state aristocratice create prin Congresul de la Viena au fost cuprinse de mişcarea revoluţionar naţională care a proclamat republica la Milano. Cauzele Revoluţiei Europene au fost împărţite în trei categorii: 1. Acestea au fost câştigate de burghezie. cunoscută şi ca Märzrevolution. Veneţia şi Roma. în decembrie 1852. s-a ajuns la confruntări de stradă între muncitorime şi burghezie. criza alimentară. Se introducea codul universal pentru barbaţi şi drepturile şi libertatile cetăţeneşti. 3. La 25 februarie. revoluţia a izbucnit în februarie la Paris datorită exceselor exercitate de monarhia din iulie. iar Franţa va intra în al doilea imperiu. abia după Primul Război Mondial. progresele economiei capitaliste sunt frânate de revenirea la regimul absolutist. Mişcarea revoluţionară a izbucnit pe 12 ianuarie 1848 la Palermo. iar puterea legislativă. Revoluţia de la 1848 a cuprins ţările Imperiului Austriac începând cu luna martie a anului 1848. a fost proclamată rebublica şi s-a format un guvern provizoriu. b. economice: a. s-a desfăşurat pe 9 teritoriul Confederaţiei Germane din primăvara anului 1848 până în vara târzie a anului 1849 în contextul mişcării revoluţionare de la 1848. Mişcarea a fost utilizată de regele piemontez Carol Albert în încercarea de a cuceri Lombardia de la Habsburgi. c. Puterea executivă aparţinea guvernului provizoriu. se va proclama împarat sub numele de Napoleon al III-lea. adunării naţionale. ţărănimii. în care intrau reprezentanţi ai revoluţiei:    burghezul Lamartin socialistul Louise Blanc muncitorul Albert A fost aleasă o adunare constituantă în martie 1848.

cu o republică democrată şi liberală. care a dus ulterior la constituirea Uniunii Sovietice. revoluţia de aici a avut un predominant caracter social.Între februarie şi octombrie numeroşi revoluţionari anarhişti şi comunişti (bolşevici) au încercat sa instige populaţia la noi revoluţii. Bucovina). Astfel că. revoluţia s-a transformat ulterior într-un lung război civil. A doua fază ar fi Revoluţia din Octombrie. aceasta revoltă a dat greş. Datorită folosirii forţei de către bolşevici şi a faptului ca ei nu au recunoscut rezultatele alegerilor organizate chiar de ei pentru Adunarea Constituţională Rusă care le-au pierut în faţa socialiştilor revoluţionari. iar peste revendicările sociale s-a suprapus ideea de unitate naţională. iar Muntenia. Când mulţimea de soldaţi încartiruiţi în capitala Rusiei Petrograd a fraternizat cu protestatarii. Revoluţia din Octombrie . Prima ar fi aceea a Revoluţiei din Februarie1917 şi care a înlocuit autocraţia ultimului ţar. Deoarece Franţa era un stat naţional unitar. Cum protestele creşteau în intensitate. după necesităţile locale. Aceasta a durat până lacolapsul din 1991. la Sankt 10 Petersburg. Revoluţia din Februarie Revoluţia din februarie a apărut aproape spontan când populaţia Petrogradului a participat la demonstraţii împotriva regimului ţarist din cauza penuriei de alimente din oraş. diferiţi politicieni reformatori (atât liberali cât şi radicali de stânga) au început să coordoneze diverse acţiuni. Revoluţia Română de la 1848 s-a desfăşurat în condiţiile în care părţi din teritoriul naţional se aflau în stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluţia Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra întregii Europe. Până la urmă. principiul libertăţilor cetăţeneşti cerute de revoluţionarii francezi a evoluat şi sa transformat în libertăţi naţionale pentru popoarele supuse.. În timp ce evenimentele istorice notabile au avut loc mai întâi la Sankt Peterburg şi apoi la Moscova. La începutul lui februarie. protestele au luat o turnură violentă când un mare număr de oraşe s-au revoltat şi au avut loc confruntări cu poliţia şi cu armata. Erau de asemenea mari nemulţumiri datorită continuării implicării Rusiei în primul război mondial. pe când în celelalte ţări a luat diferite forme. suzeranitatea Imperiului Otoman. a existat şi o mişcare largă în ariile rurale unde ţăranii au pus mâna pe pământ şi l-au împărţit între ei. 1917 ÎN RUSIA TARISTA Revoluţia rusă din 1917 a fost o mişcare politică şi socială în Rusia pe parcursul anului 1917. În iulie.Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale. secţiunea militară a partidului bolşevic împreună cu o mare parte a partidului bolşevic a clasei muncitoare şi cu anarhiştii din Petrograd. bolşevicii sub comanda lui Vladimir Ilici Lenin au acaparat puterea prin forţă miltară de la Guvernul provizoriu socialist al lui Alexandr Kerenski. Revoluţia a afectat deopotrivă zonele urbane şi cele rurale. în timp ce Moldova era constrânsă să accepte protectoratul Rusiei ţariste. Revoluţia este considerată de unii (teză ne împărtăşită de majoritatea istoricilor) ca având două faze distincte. de fapt un puci în care la Petrograd. Nicolae al II-lea al Rusiei. s-a ajuns la revoluţie care în cele din urmă a dus la căderea ţarului Nicolae al II-lea şi la un transfer al puterii aproape fără vărsare de sânge. au pus la cale o revoltă civilă.

înlocuind prin forţă armată efemerul guvern democratic cu unul bolşevic dictatorial.După octombrie 1917. afirmând că socialismul este posibil şi numai într-o singură ţară. Revoluţia din octombrie a încheiat faza revoluţionară începută în februarie. Au fost primele alegeri libere din istoria Rusiei. şi revolta din Kronstadt (în martie 1921). au afirmat că modelul de socialism a lui Stalin (cunoscut sub numele de stalinism) a fost mai degrabă un capitalism de stat decât socialism marxist adevărat. Lenin şi Troţki spuneau că idealul socialismului în Rusia nu va fi realizat fără succesul unei revoluţiei germane. mai ales în Ucraina. modelul 'reformei de sus în jos' a ieşit invingător după ce a murit Lenin şi Stalin a obţinut controlul asupra URSS. conservatorii. Totuşi. A fost mult mai puţin extinsă decât revoluţia din februarie şi a fost victorioasă datorită activităţii susţinute de planificare şi coordonare.000 de alegători. care au făcut un mare număr cereri dar care nu s-au bucurat de o conducere eficientă. aşa numita " Armata Verde " (naţionalişti şi anarhişti) au jucat un rol secundar în război. Pe 7 noiembrie 1917. Cele mai importante exemple au fost răscoala din Tambov. 11 III. (1919-1921). să se împrăştie de-a lungul şi de-a latul lumii. Critici. Până în cele din urmă. liderul bolşevic Vladimir Ilici Lenin şi-a condus revoluţionarii de stânga într-o acţiune miltară aproape nesângeroasă împotriva guvernului provizoriu socialist. Când acest procedeu a dat greş. şi "albi" – monarhiştii. Deşi mulţi bolşevici (precum Lev Troţki) sprijineau o democraţie sovietică. chiar una subdezvoltată precum Rusia. Ea a marcat începutul diseminării comunismului în secolul al XX-lea. Albii aveau sprijinul din partea unor ţări precum Marea Britanie sau SUA.MARILE PERSONALITATI ALE ISTORIEI MODERNE . Stalin a respins mai târziu această teză. Războiul Civil Războiul civil din Rusia care a izbucnit în 1918 la scurta vreme după noiembrie 1917 a adus moartea şi suferinţa milioanelor de oameni indiferent de orientarea lor politică. bolşevici. au fost în cele din urmă zdrobite pe parcursul Războiului Civil.Revoluţia din Octombrie a fost condusă de Lenin şi se baza pe ideiile lui Karl Marx. pierzând clar alegerile. ei s-au revoltat într-o serie de mişcări chemând la o "a treia revoluţie". au fost persecutaţi şi în cele din urmă băgaţi în închisori sau ucişi. Acest act a fost una din scânteile care au condus ulterior la lungul război civil. Acestea au fost câştigate de socialiştii revoluţionari obţinând 380 de locuri. Războiul s-a dus în principal între "roşii". Troţki şi sprijinitorii săi. pe durata războiului civil. La alegeri au luat parte 14. liberalii şi socialiştii revoluţionari. Nestor Mahno a condus o mişcare anarhistă ucrainieană care a colaborat în general cu bolşevicii.700.De asemenea. Bolşevicii au obţinut numai 168. printre care şi comunişti sau socialişti. o armată bolşvică condusă de Mikhail Frunze a distrus mişcarea Makhnovist pentru că makhnoviştii au refuzat să fuzioneze cu Armata Roşie Pe de altă parte. ca şi mulţi alţi comunişti cu tendinţe democratice. Remarci finale Revoluţia rusă ar fi trebuit. mulţi eseri (socialişti-revoluţionari) şi anarhişti ruşi s-au opus bolşevicilor în soviete. Aceste mişcări.Alegerile constituantei prevăzute înca de guvernul Kerenski au avut loc în noiembrie. Bolşevicii nu au vrut să respecte rezultatul alegerilor şi pe 5/18 ianuarie 1918 sub conducerea lui Lenin au dizolvat cu forţa Adunarea Constituţională. după spusele lui Lenin. ( Rusia mai folosea încă în acele vremuri calendarul iulian aşa că data corespunzătoare era 25 octombrie).

Vladimiri .Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ. Târgovişte) a fost conducătorul Revoluţiei de la 1821 şi al pandurilor.1812.armată cu obligaţii semipermanente . 20 aprilie 1808 — d. A învăţat carte şi limba greacă în casa boierului aromân Ioniţă Glogoveanu. care a făcut din inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie şi care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ. 7 iunie 1821. făcând comerţ pe cont propriu. dintr-o familie de moşneni. clasa a III-a. 12 . 1780. mai ales la exportul de vite. poze . recompensat de oficialităţile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir. Charles-Louis-Napoléon Bonaparte (n. al doilea împărat al francezilor. S-a născut în satul Vladimiri (Gorj). S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor . din Craiova.crosforduri (cel putin 5-6) Tudor Vladimirescu (n.şi participă la războiul rusoturc din 1806 . în urma unei lovituri de stat din 1852.1)Fise bibliografice . sub numele de Napoléon al III-lea.d. ianuarie 1873) a fost primul preşedinte al celei de a 2-a Republici Franceze în 1848 şi a devenit apoi.

iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti. n. Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea uniriiPrincipatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative. A fost asasinat împreună cu întreaga sa familie de către bolşevici la ordinul lui Lenin. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii. A domnit din 1894 până la abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârşitul revoluţiei din februarie. 15 mai 1873. din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi. Moldova. înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române. 6 mai 1868 (S. A participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. astăzi în România – d. numele de România. denumită şi Monstruoasa Coaliţie. 13 . Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (în rusă Николай Александрович Романов. Devenit domnitor. Germania) a fost primul domnitoral Principatelor Unite şi al statului naţional România.Asemenea multora din elita românească din vremea sa familia lui Cuza avea şi rădăcini greceşti. Bârlad. La 5 ianuarie 1859. Canonizat drept sfânt al bisericii ortodoxe ruse. cu capitala la Bucureşti. 17 iulie 1918) a fost ultimul împărat al Rusiei. în 1862. 20 martie 1820. cu o singură adunare şi un singur guvern. n. 18 mai) . Cuza a fost ales domn al Moldovei.d. Heidelberg. care s-a realizat în ianuarie 1862.N. când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar. adoptând oficial.Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I. care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului.

Graf von Bismarck (conte). .urbanizarea. sau Prim-Ministru.se aplica noi procedee de creatie . El a proiectat Imperiul German în 1871. 80% din populatia Frantei era carturara.Se diversifica tematica . el a devenit cancelar al Confederaţiei Germane de Nord.Are loc o IV. Progresele esentiale au avut loc in domeniul invatamintului . Al XIX-lea . ceea ce a contribuit la lichidarea in mare masura a analfabetismului.(n. 30 iulie 1898) a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârşitul secolului al 19-lea. devenind primul său cancelar al Imperiului şi dominând afacerile acestuia până la demiterea sa în 1890. precum şi o figură dominantă în afacerile mondiale. Transformarile social-economice si politice din secolul al XIX-lea au ridicat substantial gradul de cultura si civilizatie al omenirii. literaturii si artei. şi modul autoritar în care conducea statul i-au adus porecla de "Cancelarul de Fier"("der Eiserne Kanzler").In primul rind .DEZVOLTAREA CULTURII LA INTERSECTIA DE SECOLE 1)Educatia si gindirea moderna. 1 aprilie 1815.Au suferit schimbari esentiae programele de invatamint prin cresterea rolului stiintelor exacte naturale . Dezvoltarea stiintei si tehnicii. numităRealpolitik. apoi Fürst von Bismarck-Schönhausen (principe) .Otto Eduard Leopold von Bismarck . În 1867. a invatamintului politehnic. al Prusiei intre 1862 şi 1890. el a supervizat unificarea Germaniei.In anii 80’ ai sec. apar noi curente si orientari literare si artistice.Societatea moderna avea nevoie de oameni cu o cultura avansata. d. Ca Ministerpräsident.framintarile sociale au influentat pozitiv asupra dezvoltarii invatamintului . in tarile mai dezvoltate a fost introdus invatamintul primar obligatoriu fara plata. Diplomaţia lui.

sculptură şi teatru. în franceză şi engleză Baroque) desemnează simultan o perioadă în istoria europeană dar şi un curent artistic care a fost generat în Roma. filozofie. mobilier. noii oraseni nu aveau succes la cultura elitelor. Germania. a excelat în arhitectură între 1600 şi 1780 în întreaga Europă. pictură. dans. Barocul. dar şi în alte culturi. în România. cintecul este prefrat in cafenele. migrând şi fiind relativ rapid asimilat în celelalte ţări şi culturi europene. progresele inregistrate de mijloacele de informare contribuie la transformarea noii culturi si a placutelor indeletniciri intr-o cultura de masa . muzică. austriacă şigermană. democratizarea culturii si intrarea acesteia in economia de piata . mai ales . de asemenea a fost "exportat" în cele două Americi.In procesul industrializarii si urbanizarii . apoi sportul. numeroasa populatie venita din mediul rural in localitatile urbane isi uita treptattraditiile si obiceiurile . al XIX-lea . în pictură a fost adoptat de către toate marile şcoli de pictură europene. în mobilier se regăseşte în special în Franţa. italiană. opera. în sculptură a fost prezent în special în Italia. având o revitalizare ulterioară în decursul secolului al 19-lea care s-a extins uneori (spre exemplu.Totodata . Anglia şi Cehia de azi. .In orasele industriale sensibilitatea populara se exprima . pasivitatea publicului si cautarea unei fericiri strict materiale.In a doua jumatate a sec.Italia. în jurul anilor 1600.1920. de unde a migrat apoi şi în cele două Americi dar şi în alte părţi ale lumii. vestind uniformizarea gusturilor .1910 şi 1911 . în muzică s-au creat compoziţii de către toate marile şcoli muzicale ale Europei. literatură. în perioada Regelui Soare (Ludovic al XIV-lea). a reînflorit până în ani premergători Primului război mondial) până în deceniile 1901 . inventându-se chiar un nou gen muzical.La hotarul secolelor XIX-XX isi fac aparitia doi piloni principali ai culturii de masa – mai intii cinematograful . ca modalitate artistică. Austria. dar şi pe alte continente. realismul continua sa fie si in aceasta perioada cel mai important curent in literatura.anumita democratizare a scolii prin dezvoltarea invatamintului laic.Astfel .In ciuda criticilor la care era 14 supus . prin intermediului cintecului. Aceasta penetreaza toate mediile . Stilul barocse regăseşte clar reprezentat în arhitectură. 2)Stilul Baroc Baroc (în italiană şi portugheză Barocco.

respectiv a bogăţiei folosirii detaliilor ce simbolizează lucruri ce se pot interpreta cu uşurinţă şi lipsă de ambiguitate. evidentă. Correggio şi Federico Barocci sunt printre cei care au marcat semnificativ desprinderea de manierism şi transformarea artei timpului în baroc. mobilierul şi arhitectura barocului. încăperi. dansul. grandoare şi opulenţă. crescând progresiv în volum. Michelangelopoate fi considerat printre cei care prezintă în arta sa elemente ale viitorului stil baroc. prin viziunea şi realizările sale geniale în arhitectură. Naşterea barocului Naşterea barocului este categoric legată de decizia Conciliului de la Trient (Concilio di Trento) din anii 1545 . că importantele inovaţii artistice ale marilor artişti ai artei figurative începutului anilor 1600 (Caravaggio. pe de altă parte. există o părere destul de larg răspândită printre unii istorici de artă. claritate şi lipsă de ambiguitate o reprezentare umană deschisă larg tuturor simţurilor. Nu întâmplător. Nu întâmplător. aceştia sunt adeseori numiţi precursori ai barocului sau artişti proto-baroc. Ca adjectiv desemnează ceva migălos şi realizat în cele mai mici detalii.Deşi singular. stilul barocangaja privitorul într-o "aventură" a înţelegerii care era simplă. săli de recepţie. atât cele subvenţionate de biserică cât şi cele subvenţionate de aristocraţie au fost construite în spaţii largi. l-au îmbrăţişat şi încurajat pentru că vedeau în el diferite modalităţi de a-şi extinde controlul asupra societăţii.1563 privind modul în care Biserica Romano-Catolică vedea evoluţia picturii şi sculpturii bisericeşti." Artişti ca Annibale Caracci. Ideea era ca artiştii să realizeze opere vizuale care să se adreseze tuturora. În ciuda existenţei acestui hiatus în timp. ascultător şi/sau participant la actul de cultură. Toate aceste elemente sunt folosite de către artiştii genului baroc pentru a produce momente de tensiune. sensul iniţial al cuvântului era un 15 substantiv ce desemna o perlă de formă neregulată. clădirile baroc. decât grupului extrem de restrâns. Fraţii Carracci. scări interioare şi exterioare. uneori realizat cu un exces de zel. trecut prin filiera limbii franceze ("baroque"). coridoare. literatura. dar mai cu seamă celor mulţi şi needucaţi. având prin concepţie şi structură o succesiune de intrări. muzica. sculptura. opera şi teatrul baroc.Atât Biserica Catolică cât şi aristocraţia seculară au aderat rapid la valorile barocului. publice sau private. stilul baroc se caracterizează prin utilizarea exagerată a mişcării şi a clarităţii.Pictura. pe vremea aceea.Biserica catolică vedea modul în care dramatismul stilului ar putea atrage oamenii spre religie iar burghezia considera barocul arhitectural şi artistic ca un mod de atrage clienţi şi de a face concurenţă economică.Oricum. care din polifonică devine "baroc" prin utilizarea lungimilor contrastante a diferitelor fraze muzicale. a fost necesară aproximativ o generaţie până când aceste comandamente să poată fi realmente puse în practică prin naşterea şi cristalizarea stilului cunoscut mai târziu sub numele de baroc.Caravaggio. nu au făcut decât să se inspire una de la alta şi să se susţină armonios şi interdependent. drama. posibil superfluu. Cuvântul care se foloseşte astăzi pentru a desemna barocul în toate limbile este de origine portugheză ("barocco"). În ambele limbi.Termenul de muzică baroc defineşte o schimbare în muzica timpului.) s-ar datora mai degrabă funcţiei artei ecleziastice cu destinaţie clară decât măiestriei artistice a artiştilor înşişi. pe de o parte. directă şi uşor de "decodificat. Astfel manierismului intelectual şi rafinat al întregului secol al XVI-lea i se "opunea" prin deschidere. a celor avizaţi. pictură şi sculptură. filozofia. etc. ba chiar mai mult.Indiferent de domeniul în care se regăseşte. formând o clasă aparte.Comparativ cu manierismul elevat ce se adresa elitelor şi care era aproape obscur celor mai mulţi dintre privitori. dar contestată de alţii. a folosirii contrapunctului şi a armoniei. exuberanţă şi grandoare în privitor. holuri. .

Clasicismul înseamnă în primul rând ordine (pe toate planurile). dramatism şi claritate conduc la apariţia ritmurilor sincopate pe o scală largă. ca fiind total opuse temelor sofisticate.modelele clasice). Printre reprezentanţii de marcă amintim pe N. În literatură. ierarhie şi credinţă într-un ideal permanent de frumuseţe. tragedie. literatura. precum şi cel al picturii de gen demonstrează că triumful modelului clasic nu este total. opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuseţii morale. normă. fiind mai apoi dezvoltată şi evoluând la genul muzical consacrat de astăzi în timpul perioadei rococo. echilibru. Boileau (Arta poetică. Înseamnă ordine obiectivă. De la scrierile lui John Donne la opera de căpătâi a lui John Milton. în Europa. P. forţă. ele ocupându-se în special de înfierarea anumitor vicii (comedia era văzută de Aristotel ca "înfierare” a viciilor). tablou istoric. sculptură. atracţia exercitată de simplitate. Caracteristici  Imitarea naturii în aspectele esenţiale ale omului şi vieţii. imn.Epoca de aur a clasicismului este perioada care. tratat de poetică normativă clasică). legaţi indisolubil de soarta statului. scriitorii clasici s-au preocupat în mod special de crearea unor eroi ideali. Paradisul pierdut. îndelung elaborate. Aceste personaje. Moliere (Avarul . înseamnă superioritate a raţiunii asupra fanteziei şi pasiunii. corespunde regilor Ludovic al XIII-lea şi Ludovic al XIV-lea. De exemplu lui Velázquez (1599-1660) sau al lui Rembrandt (1606-1669).comedie). Marile state ale Europa îşi afirmă puterea încurajînd o artă care să respecte ordinea stabilă. socotite ca specii superioare ale literaturii. sculptura şi arhitectura. 16 3)Clasicism Clasicismul este un curent literar-artistic . canon. înzestraţi cu cele mai înalte virtuţi morale şi capabili de fapte eroice. considerate ca întruchipări perfecte ale idealului de frumuseţe şi armonie. Aceste specii erau considerate modele negative. perfecţiune formală (care va fi găsită în acele modele de frumuseţe perfecte . rigoare. literatură) ale Antichităţii. erau prezentaţi în odă. clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere de artă desăvârşite ca realizare artistică. după modelul antic . satira. muzica. poem epic. Pornind de la modelele artistice (arhitectură. fabula). drumul este din nou unul de la un manierism ajuns la apogeu la un baroc epic. de prezentarea unor aspecte negative care trebuie îndreptate. Modul de viaţă al burgheziei. ale cărui principii au orientat creaţia artistică europeană între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. metafizice.având centrul de iradiere în Franţa. Urmărind crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de înalte idealuri eroice şi principii morale ferme. de aceasta ocupându-se speciile literare socotite inferioare (comedia. se afirmă o artă bazată pe echilibru şi rigoare: arta clasică.tragedie). La Fontaine (Fabule) Istorie În contrast cu arta barocă. Racine (Fedra . aflată în plină ascensiune în epoca respectivă.Naşterea operei ca gen muzical aparte s-a produs la începutul barocului prin fuziunea dintre muzică şi poezie. în Franţa. de regulă regi sau reprezentanţi ai aristocraţiei. J.tragedie). Regulile stricte vin atunci să definească pictura.Corneille (Cidul . era lăsat pe planul doi. în secolul al XVII-lea.

(Fam. De artă = artistic. Curent politic şi social care neagă în genere orice putere de stat. totalitatea lucrărilor şi a metodelor întrebuinţate în acest scop. s. totalitatea operelor (dintr-o epocă. apărut în Rusia la începutul sec. care îşi desfăşoară activitatea în sectorul industrial comercial şi bancar. 2. pentru şcolari. antante. 1.GLOSAR DE TERMENI EXPLICATI ABOLIŢIONÍSM s. adv. măiestrie. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific. ◊ Loc. BURGHEZÍE.n. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. care urmărea desfiinţarea sclaviei negrilor din America. agriculturi. ♦ (În societatea medievală) Locuitorii de la oraşe.f. BOLŞEVÍSM s.n.f. burghezii. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. ◊ Loc.f. Denumire dată unor alianţe politice şi militare între state. ♦ Scaun. Banca acuzaţilor = locurile dintr-o sală de tribunal ocupate de acuzaţi.) care aparţin acestei activităţi. 1. ANARHÍSM s. pricepere. s. învingându-şi sentimentele potrivnice 17 V. de sfaturile gânditorilor luminaţi AGRICULTÚRĂ. BÁNCĂ1. ♦ Îndeletnicire care cere multă îndemânare şi anumite cunoştinţe. a fi docil. tiranie.f. 1. 1. Curent de gândire politică comunistă. absolutism. s. ◊ Expr. obligaţia de a nu amesteca genurile şi de a respecta principiul verosimilităţii  Eroii clasici sunt oameni tari. Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi.f.) De amorul (sau de dragul) artei = în mod dezinteresat. Ramură a producţiei materiale care are ca obiect cultura plantelor şi creşterea animalelor în vederea obţinerii unor produse alimentare şi a unor materii prime.  Finalitatea operei clasice este deopotrivă estetică şi etică Cadrul de desfaşurare a ceea ce gândesc şi înfaptuiesc personajele este unul decorativ. proprii lor stăpâni care-şi fac întodeauna datoria. ◊ Absolutism luminat = regim politic apărut în sec. arte. târgoveţii. (În teoria marxistă) Clasă socială urbană deţinătoare de capital.n. dintr-o ţară etc. ÁRTĂ. 2. (2) autocraţii. AUTOCRAŢÍE. ◊ Expr. s. s. adj. XVIII şi caracterizat prin atitudinea înţelegătoare a suveranilor faţă de cerinţele progresului. ANTÁNTĂ.n. 2. fără vreo influenţă asupra acestora  Sublininează necesitatea de a realiza o armonie internă a operei. 1. bănci. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Mişcare politică apărută la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Îndemânare deosebită într-o activitate. s. . (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. ABSOLUTÍSM s. rece şi indiferent.f. ◊ Expr. putere absolută a unui monarh. de obicei cu pupitru în faţă. Cultivare a pământului. Stare de anarhie. mişcare politică ce susţine desfiinţarea sclaviei. Regim politic propriu monarhiei absolute. XX. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său. 2. Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane.

2. p. întreprinderile rămânând formal independente. 2. cultural etc. Ideologia. CIVILIZÁŢIE. Tranz. COLONIZÁRE s. 1. cultural etc. nivel înalt de dezvoltare a unei societăţi. în scopuri comerciale sau strategice. s. ♦ Oraş întemeiat de romani în ţinuturile cucerite. (În sintagma) Mica burghezie = parte a burgheziei (1) formată din micii producători. loc unde este găzduit acest grup de copii. ştiinţific. 1. 18 CANCELÁR. (În antichitate) Cetate sau oraş întemeiat.) 1. 2. orăşenime. CONCÉRN.n. Organ suprem de conducere al unor . cadeţi. 1.m. congrese. 1. 2. economic. A popula regiuni (slab populate sau depopulate) din propria ţară cu oameni aduşi din alte regiuni. s. COMUNÍSM s. civilizaţii.n. vizibil cu ochiul liber. a unui popor. COLONIZÁ. administrativ şi militar. 2. concerne. (Înv. Grup compact de persoane (de aceeaşi origine) aşezat într-o ţară sau într-o regiune a unei ţări şi care provine din imigrare sau din strămutare. s. Nivel de dezvoltare materială şi spirituală a societăţii într-o epocă dată. ♦ Şeful cancelariei unei reprezentante diplomatice sau al unui consulat. 2. ramură a economiei în cadrul căreia se desfăşoară circulaţia mărfurilor.n. având rol economic. A transforma în colonie1 un teritoriu sau o ţară. micii comercianţi. Elev al unei şcoli militare. Şeful guvernului în unele state. cultură (materială sau spirituală). Membru al unui partid din Rusia ţaristă.m.. COMÉRŢ.populaţia oraşelor. Teritoriu ocupat şi administrat de o naţiune străină şi care este dependent de aceasta pe plan politic. derivat dintr-un germen unic sau dintr-un număr redus de germeni care s-au înmulţit pe loc. (rar) comerţuri. ◊ Cancelar federal = şeful guvernului în Austria şi în Germania. 2. colonii. de fenicieni. Organizaţie complexă care reuneşte întreprinderi economice legate între ele prin activitatea lor. Reuniune naţională sau internaţională în care delegaţi sau invitaţi dezbat probleme majore de ordin politic. s. 4. Schimb de produse prin cumpărarea şi vânzarea lor. 3.f.n. Acţiunea de a coloniza şi rezultatul ei. a unui stat etc. COLONÍE1.f. de greci sau de alte popoare pe teritorii străine. ◊ Colonie microbiană = grup de bacterii aflat în cultură pe medii sociale. Tânăr (fiu de nobil sau de ofiţer) care se pregătea pentru cariera armelor. Doctrină socială.n. Sistem politico-economic care se întemeiază pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi de schimb. organizatoric. A popula o ţară sau o regiune cucerită cu oameni aduşi de pe alte teritorii sau din alte ţări. Colonie de corali. Şeful cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale în evul mediu. vb. I. CONGRÉS. 3. s. colonizez. teoria înfăptuirii societăţii comuniste. Grup de copii trimişi la odihnă în staţiuni climaterice sau balneare.f. s. economic. care duce viaţa în comun. politică şi economică constituită pe principiul abolirii proprietăţii private şi al instaurării proprietăţii colective. s. CAPITALÍSM s. BURI – urmasii colonistilor olandezi din Africa de Sud CADÉT. funcţionari etc. ext. 1. 5. Grup de animale din aceeaşi specie. cancelari. 3.

. XX. perioadă de tensiune.. 2.f. (în trecut) şi arta dramatică. declanşare bruscă a unei boli sau apariţia unui acces brusc în cursul unei boli cronice. (Urmat de determinări) Denumire a unor partide politice. culturale şi economice şi de împotrivire faţă de ceea ce este nou CONSTITÚŢIE. s.f. pentru încheierea de tratate de pace. (În S. la care se adaugă baza materială. Creştere. organizaţii de masă şi obşteşti. 1.). Congresul Naţional Indian. atât pentru întărirea şi menţinerea sănătăţii. ◊ Cultura plantelor = ramură a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor în vederea obţinerii de alimente. 4. sistemul electoral.A. CONFEDERÁŢIE. şi unde se formează compozitori. care prezintă obiectele din realitate descompuse în cele mai simple figuri geometrice. conservatoare. Mişcare artistică apărută la începutul sec. constituţii. funcţionale şi psihologice ale unui individ.m. muzicologi. dirijori. CONSERVATORÍSM s. de forţă de muncă). ♦ Creştere. 2. 19 CONSERVATÓR1. ♦ Faptul de a poseda cunoştinţe variate în diverse domenii. prin care se determină condiţiile de asociere a statelor şi de funcţionare a acestora. furaje sau materii prime. organizarea organelor supreme şi locale etc. Denumire dată unor conferinţe internaţionale ale statelor. stabileşte drepturile şi datoriile principale ale cetaţenilor. investită cu o forţă juridică superioară celorlalte legi. 4. culturi.n. Denumire a parlamentului în unele ţări. Plante de cultură = plante cultivate de om pentru folosul pe care îl aduc. ştiinţa. s. 2. unde se studiază muzica. s. 2. Totalitatea particularităţilor morfologice. totalitatea acestor cunoştinţe. 1. Instituţie de învăţământ de grad superior. sport etc. Atitudine de susţinere a vechilor forme ale vieţii politice. de timp. format din Camera reprezentanţilor şi Senat. Manifestare a unor dificultăţi (economice. CUBÍSM s. înfiinţată pe baza unui acord internaţional. reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială. colonie de bacterii obţinută pe această cale. culminant. nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. sociale etc. confederaţii. fără a ţine seamă de asemănarea exterioară cu obiectele reprezentate. Lege fundamentală a unui stat. crize. (În sintagma) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport şi gimnastică. structură fizică generală a corpului omenesc. 2. s. breaslă. procesul de formare a specialiştilor. care apăra interesele şi drepturile profesionale ale membrilor săi. prăsire a unor animale. 1. 5. care posedă cunoştinţe universale multe şi temeinice. 1. Denumire dată unor asociaţii de organizaţii care au ţeluri social-politice fundamentale comune sau apropiate. Moment critic. CULTÚRĂ. disciplină care se ocupă cu această dezvoltare. s. ♦ Lipsă acută (de mărfuri. economică şi politică la un moment dat a statului respectiv CORPORÁŢIE s. Totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. de a îngriji plantele.f. în evoluţia care precedă vindecarea sau agravarea unei boli. 1. Cultura viermilor de mătase.U. Uniune de state independente sau de unităţi teritoriale autonome. de tulburare. convocate. CRÍZĂ. în laborator. care cuprinde principiile esenţiale ale organizării lui. educaţie fizică.f. ◊ Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat. cercetarea ştiinţifică.f. politice. Organizaţie medievală meşteşugărească. priceperea de a lucra pământul. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producţii mari şi constante. 3. de obicei.) Denumire dată societăţilor pe acţiuni.partide politice. ♦ Teren cultivat cu un anumit fel de plante. cât şi pentru formarea calităţilor fizice necesare în muncă. de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate. a bacteriilor. 3.n. interpreţi vocali şi instrumentali. .

MANCIURIÁN. cu un guvern central şi cu organe de stat comune. Stat monarhic care are în frunte un împărat. (În Roma antică) Demnitatea. a liberei concurenţe etc. autoritatea exercitată de un dictator. având statut de suveranitate şi egalitate în drepturi cu metropola.. Concepţie filozofică potrivit căreia Universul. s. (În sens restrâns) Teoria lui Lamarck. promovează ideea libertăţii economice.f. Nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia ţaristă.n. S.f. DÚMĂ s. putere de stat în care o persoană (sau un grup de persoane) este învestită cu autoritate nelimitată prin legi şi adesea bazată pe violenţă. împărăţie. HINDUÍSM s.n. activităţile de exploatare a bunurilor naturale şi de transformare a acestora. 2. FEDERÁŢIE.m. Adj. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxistă care preconiza exercitarea puterii de stat de către proletariat în perioada cuprinsă între revoluţia socialistă şi instaurarea societăţii socialiste. Organ care îndrumează şi controlează activitatea dintr-o anumită ramură sportivă. 1. precum şi a altora. Teritoriu cuprinzând un stat dominant (marea metropolă) şi posesiunile lui coloniale. fiinţele vii. şi f. adj.m. originar din Manciuria. Nume mai vechi dat statelor din afara insulelor britanice care fac parte din Imperiul Britanic. EVOLUŢIONÍSM s. 2. societatea etc. şi f. despre evoluţia speciilor de plante şi de animale. 1. s. . 1. cuprinzând un domeniu limitat de activitate. industrii. Uniune formată din mai multe organizaţii care urmăresc scopuri comune.n. 1. s. Persoană care face parte din populaţia de bază a Manciuriei sau este originară de acolo. transformism.f. Politică de extindere a dominaţiei sau autorităţii unui imperiu sau a unei naţiuni asupra unor ţări străine sau de dobândire de posesiuni coloniale şi de menţinere a lor. Pământul. aparţinând unor regimuri autoritare. 2. proclamă principiul nonintervenţiei statului în economie. -Ă. în cadrul căreia au loc. DICTATÚRĂ. 1. Darwin etc. a liberului schimb. despre transformarea lor unele într-altele. 2. (Cu determinări) Subdiviziune a industriei (1). s.DEMOCRAŢÍE. manciurieni. LIBERALÍSM s. 2. 3. bazată pe principalele dogme ale brahmanismului şi ale budismului. Atitudine de îngăduinţă excesivă faţă de greşelile altora. federaţii. conflagraţii IMPÉRIU. s. Religie răspândită în India. Formă de organizare şi de conducere a unei societăţi. Doctrină care.f.n. pe scară largă.n.n. în relaţiile economice existente între indivizi. (În concepţia marxistă) Fază superioară de dezvoltare a capitalismului. 2. -e. INDÚSTRIE. în care poporul îşi exercită (direct sau indirect) puterea. 2. imperii. Ramură a producţiei materiale şi a economiei naţionale. IMPERIALÍSM s. puterea. dictaturi. s. caracterizată prin dominaţia monopolurilor. Care aparţine Manciuriei sau populaţiei ei. dominioane. 1. 20 DOMINIÓN.f. în mijloace de producţie şi în bunuri de consum. trec printr-un proces istoric de evoluţie (dezvoltare) şi sunt privite din punctul de vedere al acestei dezvoltări. privitor la Manciuria sau la populaţia ei. 1. Uniune a mai multor state autonome (care îşi păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar. democraţii. grupuri sociale sau naţiuni. 2. Instituţie politică. s. 1. opusă socialismului şi dirijismului.

Artistii combinau culorile cu oua crude. inventatorul telefonului. in care si-a propus sa produca cate o inventie la interval de 10 zile. numerotarile nu au aparut pana in 1708. Intr-o perioada de 4 ani el a obtinut 300 de brevete. s. lucrand independent. Lanterna cu arc Coleman. Fermierii americani au putut sa lucreze pana tarziu in noapte. Cateva exemple au fost gasite in sapaturile arheologice langa zidul lui Adrian. 3. Marx şi F. azi sunt in folosinta 9 dintre ele. alta a fost o cerere pentru ca cineva din Roma sa trimita soldatilor mai multi ciorapi si lenjerie in Anglia! • • • • • • • . ceea ce inseamna o inventie la 5 zile! Alexander Graham Bell. teoria şi practica comunismului ştiinţific. pentru ca acestia sa-i poata invata pe copii cum sa le foloseasca. Din 11 inventii patentate de Nikolai Tesla. egiptenii si altii au invatat sa faca lipiciuri mai puternice fierband oase de animale si piei. Pantofii au fost numiti "klompen" si au fost taiati dintr-o singura bucata de lemn.MARXÍSM s. ea a sarit direct la numarul 5 pentru ca asta era numarul ei norocos. cand sistemul de numerotare a fost folosit pe o strada in London's Whitechapel. Ei vad in asta un raspuns la nevoile de transport in tara. XX în cadrul social-democraţiei ruse. In 1656. ea a inceput sa fabrice jocuri si activitati pentru tinerii bolnavi. Azi. era instructor al copiilor surzi. socială şi economică întemeiată de K. Jocul de carti a fost inventat de chinezi in 1120. Nume dat marilor oraşe ale lumii (de obicei capitale de state). Americanii i l-au acordat in 1901. METRÓPOLĂ. 1. Rusii cumpara skateboard-uri din Statele Unite . cu o putere de 300 de lumanari. Stat considerat în raport cu coloniile sale. considerat în raport cu coloniile sale.n. metropole. Ea i-a dat numele ei "Chanel No. Coleman a introdus lanterna care a schimbat viata rurala americana si l-a facut pe Coleman celebru. Engels. Primul skateboard a aparut la instructorii de scoala. In Anglia. si ocupa spatiu mai mic. El si-a stabilit o "fabrica de inventii". Doctrină filozofică. a brevetat dinamita in 1867. o convorbire intre New York si Londra costa 75 de dolari. Englezii au inventat primul "Tank" in timpul primului Razboi Mondial. Una a fost o invitatie la o zi de nastere. Cuvantul "Tank" a fost folosit pentru ca nu inseamna nimic si nu dadea nemtilor nici o idee despre ceea ce insemna masinaria respectiva. in Anglia.CURIOZITATI ISTORICE. Ca mirosul sa aiba succes. 2. neschimbate. un laborator industrial de inventii. a construit primul ceas cu pendul. el a trebuit sa calatoreasca in Germania unde a primit patentul in 1900. Oraş sau stat antic. Suedia. sange uscat si seva de plante pentru a face vopseluri lipicioase pentru picturile murale. Johann Gutenburg a inventat tiparul in 1450 si prima carte tiparita a fost Biblia in limba latina. l-a introdus pe piata la data de 5 mai. Alfred Nobel din Stockholm. Numerotarea caselor a fost intalnita prima oara in Paris in anul 1463. Cand primul serviciu de telefonie comerciala a fost introdus. Mai tarziu. Prietenilor ei tineri le-a placut jocul atat de mult incat ea a s-a angajat imediat la Milton Bradley Company unde a fost imediat acceptata. Cand Eleanor Abbott din San Diego s-a insanatosit de poliomielita in 1940. Una din inventiile ei s-a numit "Candy Land". 5 a devenit cel mai bine vandut parfum din lume. Lipiciul dateaza din timpuri stravechi. firma lui W. marind productia de mancare si haine in al doilea Razboi Mondial. 21 VI. In Olanda este foarte multa apa. Din cauza ca norvegienii nu au avut legea patentului la acea vreme. El a inventat telefonul ca sa-si ajute sotia surda si mama sa auda. Clipsul sau "clema" de hartie a fost inventata de norvegianul Johan Vaaler in 1899." Dupa cum a explicat. In 1914. De atunci "Candy Land" a fost international acceptat ca fiind primul joc pentru copii. 5. un inventator olandez numit Christian Huygens. care se opunea prevederilor programatice ale bolşevicilor. Ceasurile cu pendul au ramas cele mai exacte mecanisme pentru masurarea timpului pana in secolul 20.f. Romanii au inventat felicitarea (vederea). putea lumina la 300 de metri. asa ca oamenii au avut nevoie de pantofi care sa le tina picioarele uscate in timpul muncii in aer liber. pentru industria hidroenergetica. Chanel No. Designer-ul Gabrielle "Coco" Chanel a introdus primul ei parfum in 1921. MENŞEVÍSM s. • • • • • • • • • • • Thomas Edison are mai mult de 1.dar nu pentru distractie. din cauza ca skateboard-ul este mai ieftin decat bicicleta. Curent moderat apărut la începutul sec.300 de inventii brevetate in SUA si in alte tari. Primul pantof din lemn provine din Olanda.n.C. "klompen" sunt suvenirul preferat al turistilor care viziteaza Olanda.

Egipt si China. revista Time l-a declarat pe Adolf Hitler "Omul Anului". ci de catre un matematician indian. In 1378. La 25 de ani dupa proces este gasita nevinovata. Italia a ridicat varsta minima la care fetele putea sa se marite. iar in 1920 proclamata sfanta. Dupa Razboiul Civil din Statele Unite. Femeile foloseau supozitoare vaginale. Razboiul de 45 de minute .000 de evrei din Germania. In 1685. Cifrele arabe nu au fost inventate de catre arabi. cartile de joc erau folosite drept bani in Noua Franta (teritoriile franceze din America de Nord) din cauza lipsei de moneda. Grecia. la 12 ani. Hitler. Ea va fi totusi arsa pe rug pentru erezie si vrajitorie. omul anului In 1938.• • Umbrela a fost inventata de mai mult de 4000 de ani. Europenii de mai tarziu au facut umbrele din lemn sau oase de balena si acoperite cu vopsea in ulei. Au fost dovezi ale existentei umbrelei in arta straveche in Asiria. cu care ii invinge pe englezi. In 1892. intre 33% si 50% din moneda in circulatie era falsificata. In acelasi an. Ideea de examen de conducere a fost inventata in Franta. Ele au ajuns la matematicienii arabi din Africa de Nord si au fost trasmise in Europa in Evul Mediu. a anuntat ca intentioneaza sa zdrobeasca Cehoslovacia. sia sporit influenta in Austria amenintand cu invazia si a exilat 12. Primele contraceptive au fost folosite in Egiptul antic. Papalitatea romano-catolica nu a avut sediul la Roma. Papa Grigore al XI-lea a readus Scaunul Papal la Roma. France. fuhrerul si-a asumat controlul armatei germane. soferii trebuiau sa dea un test de abilitate in conducerea si reparatia masinii. In timpul acestui razboi Ioana D'Arc primeste o armata de la Carol al VII-lea. In 1893. 22 Razboiul de 100 de ani Razboiul de 100 de ani (dus pentru ca stabili Regele de drept al Frantei) a durat de fapt 116 ani. Intre 1309 si 1377. facute din substante acide si lubrifiate cu miere sau ulei. ci la Avignon.

Banca Americii s-a numit initial Banca Italiei. Zanzibar s-a predat dupa 45 de minute. Atunci cand fiul sau Titus l-a criticat pentru asta. In ciuda pagubelor materiale deosebit de mari. generalul Antonio Lopez de Santa Anna. in Marele Incendiu londonez din 1666 au murit 8 persoane. "In God We Trust" a fost motto-ul oficial al Statelor Unite abia din 1956. in timpul razboiului civil. Abel Tasmam a descoperit Tasmania. in folosul imigrantilor italieni. Fortele Aeriene americane aveau doar 18 piloti si 5-12 avioane. a devenit oficial "Banca Americii".Cel mai scurt razboi a fost dus intre Zanzibar si Marea Britanie in 1896. pentru ca Joshua Milton Blahyi inca traieste. Vespasian i-a adus in vedere ca banii nu au miros (pecunia non olet). Thomas Jefferson si John Adams au murit in aceeasi zi . care. i-ar fi telefonat la varsta de 11 ani. Pentru a strange fonduri a creat primele toalete publice cu plata. presedintele Mexicului. Dupa ce s-a unit in ani '20 cu "Banca Americii. Noua Zeelanda si Fiji in prima sa calatorie. dar a reusit sa rateze complet Australia. sustine Blahyi. imparatul roman Vespasian a ramas fara bani in urma unui razboi civil.000 de oameni. a ramas fara un . La inceputul Primului Razboi Mondial. Prima bomba pe care Aliatii au aruncat-o in Berlin in al Doilea Razboi Mondial a omorat singurul elefant din Gradina Zoologica din oras. Los Angeles". Se pare ca aceasta practica l-a ferit de gloante. A fost infiintata in 1904 de catre Amadeo Giannini. avand doar cizme in picioare.a 50-a aniversare a Decalaratiei de Independenta. Statele Unite nu au un motto national.500 de locuinte. In primul razboi civil liberian din anii '90. In 1838. supranumit generalul "Butt Naked" isi conducea trupele gol. generalul Joshua Milton Blahyi. desi este acuzat ca oamenii sai au ucis cel putin 20. Facea acest lucru la indemnul diavolului. O insemnare a Congresului din acel an arata ca: "La acest moment. Au fost distruse cel putin 13. Banii nu au miros In anul 74. Comitetul gaseste de cuviinta ca 'In God We Trust' sa fie desemnat motto-ul national american".

Lopez a ordonat o inmormantare cu toate onorurile militare. dupa ce glezna i-a fost distrusa de un obuz.picior. MULTUMESC PENTRU LECTURA!!! . Pentru membrul pierdut.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful