Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor

1

CAPITOLUL I: CADRUL LEGISLATIV LEGEA CONTABILITATII NUMARUL 82/1991 MODIFICATA SI

COMPLETATA PRIN ORDONANTA NUMARUL 61/31 AUGUST 2001 Legea contabilitatii prevede ca: societatiile de comerciale,societatile/companiile cercetaredezvoltare,societatile

nationale,regiile

autonome,institutiile

nationale

cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea propie,respectiv contabilitatea financiara,potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. Comform legii contabilitatii se prevede : contabilitatea ca activitate specializata in masurarea,evaluarea, cunoasterea,gestiunea si controlul activelor,datoriilor si capitalurilor propii, precum si a rezultatelor obtinute bdin administrarea persoanelor juridice si fizice prevazute la articolul 1 trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,performanta financiara si fluxurile de trezorerie,atat pentru cerintele interne cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali,creditorii financiari si comerciali,clientii,institutiile guvernamentale. In lege se prevede ca: - contabilitatea se tine in limba romana si moneda nationala. - contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si in valuta. Comform prevederilor, Ministerul Finantelor emite planul de conturi general, modelele ,registrelor si bilanturilor contabile,formularele comune privind activitatea financiara si contabila,normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.

Pagina 1 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru banci se elaboreaza de Banca Nationala a Romaniei si se aproba de Ministerul Finantelor. De asemenea se prevede ca persoanele prevazute la articolul 1 au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca bilant,respectiv dare de seama contabila in cazul institutiilor publice,denumit in prezenta lege “bilant contabil”; si Ministerul Finantelor stabileste categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partide simpla,precum si cele care intocmesc bilant contabil. In prezenta lege se stabileste ca inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic,potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor de mai sus. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,dobindind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit,vizat si aprobat sau le-au inregistrat in contabilitate. 2. Legea contabilitatii prevede ca inregistrarile din contabilitate a bunurilor mobile si imobile se fac la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei,creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala. De asemenea se prevede ca persoanele prevazute la articolul 1 au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului: La inceputul activitatii Cel putin odata pe an pe parcursul functionarii sale In cazul fuzionarii/incetarii activitatii si in alte situatii prevazute de lege. Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice. Se prevede ca evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii si reflectarea lor in bilantul contabil se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finantelor. Se specifica faptul ca documentul oficial de gestiune al persoanelor prevazute la articolul 1 il constituie bilantul contabil care trebuie sa dea o imagine fidela si clara,completa a patrimoniului,a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Pagina 2 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comform legii contabilitatii persoanele prevazute la articolul 1 organizeaza si tin contabilitatea ,in compartimente distincte,conduse de directorul financiar-contabil. Prin exceptie functiile respective pot fi indeplinite si de persoane cu studii medii care au calificarea corespunzatoare cu avizul Ministerului de Finante. Contabilitatea persoanelor de la articolul 1 poate fi organizata si tinuta si de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice cu calitatea de contabil autorizat. Raspunderea patrimoniului. Persoanele fizice de la aliniatul 1 raspund cu personalul din subordine de tinerea contabilitatii; cand contabilitatea nu se tine de persoane autorizate raspunderea revine patronului. La societatile comerciale unde contabilitatea nu este organizata, nu au personal calificat,sau contaracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii;Ministerul Finantelor stabileste in functie de evolutia inflatiei,de dezvoltarea profesiei limite valorice privind nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligatia de a incheia contracte pentru intocmirea bilantului contabil de persoane autorizate. Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte,nu au personal calificat pentru conducerea contabilitatii si intocmirea darilor de seama privind executia bugetara pot incadra personal de specialitate prin incheiere de conventii civile. pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului,ordonatorului de credite sau altei persoane ce are obligatia gestionarii

3.

1.2 REGULAMENTUL PRIVIND APLICAREA LEGII CONTABILITATII

1. Potrivit legii contabilitatii obligatia organizarii si conducerii contabilitatii propii revine :regiilor autonome,societatilor comerciale,societatilor agricole,organizatiilor cooperatiei mestesugaresti,Bancii Nationale a Romaniei si societatilor bancare,institutilor publice de subordonare centrala sau locala,unitatilor de asigurari sociale,altele decat cele de

Pagina 3 din 143

vizat aprobat sau inregistrat in contabilitate.tocilar.cenzori. 2.fundatiilor.unitatilor de cult precum si celorlalte persoane care au dobindit personalitate juridica. Pagina 4 din 143 . Controlul operatiilor patrimoniale se face de catre persoanele care conduc contabilitatea .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.Sunt supuse inventarierii si bunurile aflate temporar in pastrare sau in custodie. 5. Inregistrarile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor justificative.publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute 3. 6.sindicatelor.a celor care presteaza activitati independente si care sunt inmatriculate la Oficiul registrului comertului.precum si bilantul contabil. in conturi analitice si sintetice cu ajutorul registrului jurnal si al cartii mari. Prevederile legii se aplica si persoanelor fizice cu calitate de comerciant. cursuri si referate postate de utilizatori.mijlocii si mici.denumite in cuprinsul acestui regulament unitati patrimoniale au obligatia sa asigure in conditiile legii: Intocmirea documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul unitatii Inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale Inventarierea patrimoniului unitatii Intocmirea bilantului contabil Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate Furnizarea. Comform legii documentele justificative ce stau la baza inregistrarilor angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit.dupa data de intocmire sau de intrare in unitate. 4.registrul-inventar si cartea mare cu documentele justificative. Registrul jurnal. Unitatile patrimoniale se clasifica in mari .intocmite potrivit nirmelor constituie documente oficiale pentru exercitarea controlului si pot fi admise ca proba in justitie. stat. In aplicarea prevederilor articolului 2 si a articolului 6 din lege persoanele juridice si fizice prevazute la punctu 1. Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv care se inscriu in registrul inventar. 4.care exercita controlul financiar preventiv si de gestiune. 7.

Planul de conturi este destinat tuturor unitatilor patrimoniale ce desfasoara activitati economice. 8 .ro ! Arhiva online cu diplome.conturi sintetice de gradul II cu patru cifre.executiei bugetului de stat si a intocmirii balantelor financiaresi a bilantului pe ansamblul economiei nationale sunt furnizate de catre unitatile patrimoniale prin bilant contabil si darile de seama.denumita valoare de inventar stabilita in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei. 17. 11.Vizitati www.conturi sintetice de gradul I cu trei cifre. Potrivit legii contabilitatii.grupe de conturi simbolizate cu doua cifre.comertul exterior prestariile de serviciisi executariile de lucrari externe . cursuri si referate postate de utilizatori. In conformitate cu prevederile legii pentru evaluarea elementelor patrimoniale se stabilesc regulile urmatoare: la data intrarii in patrimoniu:bunurile se evalueaza si se inregistreaza la valoarea de intrare b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoare actuala/de utilitate a fiecarui element in parte .formulare comunea activitatii financiare si contabile Modelele bilanturilor contabile si normele metodologice de intocmire a lor 12.schimbul valutar.contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure: Inregistrarea cronologica si sistematica a operatiilor patrimoniale Stabilirea totalului. c) la incheierea exercitiului.a beneficiilor sau pierderilor 19. Documentele contabile oficiale se tin in limba romana si in moneda nationala.Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national.norme metodologice privind utilizarea lui Modelele registrelor contabile. d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum:bunurile se evalueaza si Pagina 5 din 143 . Operatiile privind investitiile de capital strain titlurile de valoare. 10.elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrarein patrimoniu cu ocazia inventarierii. Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii cele din clasele 8-9se vor adapta si completa in functie de specificul activitatii si necesitati propii.operatii in devize se inregistreaza in contabilitate atat in devize cat si in lei. 9. Comform legii contabilitatii Ministerul Finantelor emite: Planul de conturi general.Planul de conturi are 9 clase de conturi notate cu o cifra.sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor Intocmirea lunara a balantei de verificare Prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute.tocilar.

dupa natura lor.Vizitati www. 20. PREVEDERILE PATRIMONIULUI LEGALE A ORGANIZARII CONTABILITATII In conformitate cu prevederile legii contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza de regula in compartimente distincte. clara a patrimoniului si completa a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. prevazute in lege si in regulamentul de aplicare a legii contabilitatii. se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. titlurile de valoare.. 22.clientii .Potrivit prevederilor din legea contabilitatii documentul oficial de gestiune al unitatii patrimoniale il constituie bilantul contabil. denumita si financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia. disponibilitatile banesti. Comform prevederilor din legea contabilitatii specifica faptul ca contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta. avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile propii cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii. zacamintele si alte bunuri cu potential economic. veniturile si rezultatele obtinute de acestea.precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale efectuate. care au caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale. inclusiv solul. cursuri si referate postate de utilizatori. 5.. Metodele de evaluare alese trebuie sa fie aceleasi in tot timpul exercitiului si de la un exercitiu la altul.ro ! Arhiva online cu diplome. si contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli.furnizorii. bancile.tocilar. conduse de contabilul-sef sau directorul financiar-contabil.organele fiscale si alte persoane juridice si fizice in sensul prevederilor articolelor din lege. sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric. Pagina 6 din 143 . drepturi si obligatiile unitatilor patrimoniale. cheltuielile. Comform legii se prevede ca obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile. bogatiile naturale. care trebuie sa dea o imagine fidela. Tot odata se specifica ca valoarea actiunilor emise sau a altor titluri si a varsamintelor efectuate in contulcapitalului subscris se reflecta distinct in contabilitate. Contabilitatea generala.

pentru a le ordona dupa destinatie in vederea calcularii costului efectival productiei obtinute.Vizitati www.tocilar. sectii. cat si a cheltuielilor efective. Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara unde s-au inregistrat dupa natura lor. Comform legii contabilitatii.respectiv pe activitati. decontarii acestei productii si stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in scopul efectuarii controlului bugetar asupra costurilor.ro ! Arhiva online cu diplome.sa intocmeasca bugetul de venituri si cheltuieli. in contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar si repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii. potrivit legii. 6. Contabilitatea de gestiune este destinata in principal pentru inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii.4 ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale . In lege se prevede ca contabilitatea cheltuielilor de finantare din mijloacele si extrabugetare asigura atat evidenta platilor de casa.inclusiv a productiei in curs de executie. 1. pe structura clasificatiei bugetare. dupa natura lor.faze.urmarirea si controlul executarii acestora in scopu cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.lucrarilor executate si serviciilor prestate. In acest sens pe langa conturile de cheltuieli pe destinatii si de calculatie a costurilor pot fi utilizate conturi de venituri si rezultate analitice corespunzatoare in functie de optiunea fiecarei unitati patrimoniale. si se prevede ca contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri.precum si calculul costului de productie al produselor fabricate. Pagina 7 din 143 .. In felul acesta se creaza independenta contabilitatii de gestiune fata de contabilitatea financiara. cursuri si referate postate de utilizatori. in functie de specificul activitatii si necesitatile propii ale acesteia.decontarea productiei. Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si calculatia costurilor sunt conturi de gestiune.

In planul de conturi general .tocilar. 925 “cheltuieli de desfacere” Grupa 93: 931 “costul productiei obtinute” 933 “costul productiei in curs de executie” Trebuiesc indeplinite conditii necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale.aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9-“conturi de gestiune” si au caracteristica principala ca la sfarsitul exercitiuluifinanciar nu apar in bilantul contabil nintucat datele si informatiile pe care le ofera au fost deja inregistrate in contabilitatea financiara. respectarea regululor de intocmitre a bilantului contabil si publicarea acestuia in monitorul oficial al Romaniei. Pagina 8 din 143 . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. a registrelor si bilanturilor contabile. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii.organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia.precum si pastrarea documentelor justificative. Aceste conturi au functie contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor.ro ! Arhiva online cu diplome. Clasa 9 se imparte in 3 grupe: 90”decontari interne” 92”conturi de calculatie” 93”costul productiei” Aceste grupe se impart si ele astfel: Grupa 90: 901 “decontari interne privind cheltuielile” 902 “decontari interne privind productia obtinuta” 903 “decontari interne privind diferentele de pret” Grupa 92: 921 “cheltuielile activitatii de baza” 922 “cheltuielile activitatilor auxiliare” 923 “cheltuielile indirecte de productie” 924 “cheltuieli generale de administratie” 7.

identificat bdupa caz. DEFINIREA SI CONTINUTUL COSTULUI DE ACHIZITIE SI A COSTULUI DE PRODUCTIE In comformitate cu prevederile articolului 7 si a articolului 9 din lege.materteriale directe. la valoareade utilitate in functie de pretul pietei.dupa natura lor. Cheltuieli de desfacere care sint ocazionate de vanzarea produselor fabricate Cheltuieli generale de administratie: sunt determinate de administrarea si conducerea unitatii patrimoniale in ansamblul ei. pentru evaluarea elementelor patrimoniale se stabilesc urmatoarele reguli : La data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare sau valoare contabila Valoarea contabila se stabileste astfel : Bunurile reprezentind aport la capitalul social s-au obtinut cu titlu gratuit. 1. ca fiind costul de achizitie pentru stocurile cumparate.contributia privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe. remuneratii directe. Altfel spus costul de achizitie este egal cu pretul de facturare minus reducerile comerciale. receptia. la valoarea de achizitie denumita si cost de achizitie. cu exceptia rabaturilor.Vizitati www. remizelor primite de la furnizori.tocilar. Pagina 9 din 143 .5. costurile de transport si de manipulare si alte costuri accesorii de achizitie direct imputabile. Pentru calcularea costurilor de productie cheltuielile . stare si amplasare Bunurile procurate cu titlu oneros.ro ! Arhiva online cu diplome. Cheltuieli indirecte : sau cheltuieli comune ale sectiei cuprind cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor si cheltuielile generale ale sectiei.depozitarea acestora. cursuri si referate postate de utilizatori. 8.inclusiv taxele de import si celelalte taxa de cumparare. Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare. inregistrate in contabilitate se pot grupa astfel: Cheltuieli directe: care cuprind materii prime. In principiu la intrare stocurile sunt evaluate la costul istoric.

acestea se vor exclude din costul de productie fiind considerate costuri neincorporabile. repartizate rational asupra produselor fabricate.ro ! Arhiva online cu diplome. lucrarilor executate. serviciilor prestate. Se mai poate defini costul de productie si astfel . Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie. Pagina 10 din 143 . remuneratii directe. precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunurilor. consumurile de materiale directe.in afara de cazul in cand conditiile specifice de exploatare justifica luarea lor in consideratie. Cheltuielile variabile sunt acelea a caror marime evolueaza proportional cu productia. Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere se obtine costul complet al acestora.de desfacere. Cheltuielile de desfacere se adauga la costul de productie al produselor pentru care sau efectuat. celelalte c cheltuieli directe de productie.tocilar. orele de functionare a utilajelor si alti factori care sa asigure repartizarea rationala a acestor cheltuieli asupra produselor. combustibilul. Cheltuielile indirecte de productie se repartizeaza asupra costurilor in raport de costul de sectie . energia. si cele generale de administratie se pot grupa in functie de dependenta lor fata de volumul de productie in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe. aferente perioadei.salariile directe. acestea pot fi repartizate asupra costului acestora proportional cu greutatea sau volumul produselorlivrate sau in functie de alte criterii. indirecte . lucrarilor executate si serviciilor prestate. Cheltuielilr financiare nu se include in costul de productie. cursuri si referate postate de utilizatori. De asemenea pot fi incluse dobinzile la credite bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie. nici cheltuielile exceptionale. fiind relativ constante pe unitatea de produs precum : consumuriile de materii prime si materiale auxiliare directe. formeaza costul de productie. In toate cazurile cand in contabilitatea de gestiune s-au inclus in costurile de productie alte elemente decat cele prevazute la articolul 19 litera "a” la inchiderea productiei in curs de executie. alte cheltuieli. Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt in general excluse din costul de productie.acesta cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor. Cheltuielile directe.Vizitati www. Nu se include in costul de productie costul subactivitatii. iar in cazul in care identificarea lor nu este posibila pe produs.

o parte din cheltuielilecomune ale sectiei si din cheltuielile de desfacere. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii sau se constituie un provizion cand deprecierea este reversibila. Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant. De regula acest cost nu se include in costul produselor ci se reflecta direct in rezultatul exercitiului.si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu. Diferentele constatate in plus se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion. DETERMINAREA COSTULUI SUBACTIVITATII Prin aplicarea metodelor de calculatie a costurilor prevazute in regulament.Vizitati www. 9.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. este necesar sa se asigure determinarea costului subactivitatii. Se poate face evaluare la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum. indiferent de oscilatiile volumului de productie precum : cheltuieli generale ale intreprinderii. elementele se mentin la valoarea de intrare.bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Evaluarea elementelor patrimoniale se poate face la inchiderea exercitiului. Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilor fixe aferente gradului de neutralizare a capacitatii. Pentru elementele de activ diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate. Costul subactivitatii se poate determina dupa formula : Pagina 11 din 143 . valoarea elementelor se mentine la valoarea lor de intrare. Pentru elementele de pasiv diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate.

In costul subactivitatii vor fi incluse si pierderile din rebuturi determinate de esecul tehnic al productiei. METODE DE CALCULARE A COSTURILOR Calculatia costurilor de productie poate fi efectuata dupa metoda costurilor standard sau normate. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.Vizitati www. Prin adaugarea sau scaderea lor. Metoda pe comenzi se aplica. dupa caz. Pagina 12 din 143 . nivelul real al activitatii Costul = cheltuieli * (1) subactivitatii fixe nivelul normal al activitatii 10. ore de functionare a utilajelor. de regula. specificul activitatii si necesitatiile propii.ro ! Arhiva online cu diplome. metoda pe faze. care reprezinta elemente asamblabile ale produselor. obiectul evidentei si calcularii costurilor efective il constituie comanda lansata pentru o anumita cantitate de produse sau de semifabricate. metoda globala. Pentru stabilirea nivelului de activitate pot fi luate in calcul: volumul productiei. se determina costurile efective ale productiei obtinute. Abaterile de la costurile standard se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte . in functie de organizarea procesului de productie. metoda pe comenzi. gradul de utilizare a capacitatii de productie sau alti factori. metoda costurilor directe sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala. Metoda costurilor standard sau normate consta in determinarea cu anticipatie fata de punerea in fabricatie a produselor atat a cheltuielilor directe cat si a celor indirecte cuprinse in costul de productie sub forma unor antecalculatii. la costurile standard. in productia industriala sau de serie. La aplicarea acestei metode.

la sfarsitul perioadeinu exista semifabricate sau productie neterminata. Metoda globala se aplica de catre unitatile care fabrica un singur produs.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. la costul antecalculat sau la costul efectiv al produselor similare. Pagina 13 din 143 . la care . dupa.prin impartirea acestor cheltuielila numarul de unitati produse din fiecare comanda. prin cumularea cheltuielilor in ultima faza de productie. cheltuielile ce se repartizeaza asupra produselor terminate si predate la magazie nu vor putea depasi suma cheltuielilor efective. unde pentru obtinerea produsului finit se pargurg in procesul de fabricatie mai multe faze.costurile de productie fiind inregistrate in conturi deschise lunar pe fiecere faza. aceste produse se evalueaza . Metoda de evaluare adoptata la inceputul anului pentru aceleasi produse se mentine pana la sfarsitul anului.tocilar. de regula. inregistrate la comanda in cauza. Metoda consta in colectarea cheltuielilor directe pe comenzi si repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe fiecare comanda in parte. prin procedee conventionale. respectiv diferenta dintre pretul de vanzare si cheltuielile variabile. Costul pe unitatea de produs se stabileste prin impartirea costurilor totale de productie la cantitatea obtinuta din prudusul in cauza.Vizitati www. sa se obtina costul efectiv al produsului finit. Metoda costurilor directe presupune gruparea cheltuielilor in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile si includerea in costul efectiv al produsului numai a celor variabile. Costul unitar se calculeaza. 11. La decontarea pertiala.in unitatile patrimoniale care au ca obiect productia de masa. Obiectul de calculatie il constituie produsele si fazele parcurse in procesul de fabricatie . dupa terminarea comenzii. in lipsa costului efectiv. In cazul in care se fabrica loturi npartiale de produse care se predau la magazie inainte de terminarea intregii comenzi. Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieliale perioadei si afecteaza marja. Eventualele diferente care apar la determinarea comenzii se include in costul efectiv al ultimului. astfel ca la finele perioadei de gestiune. Metoda pe faze este folosita .

Japonia. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. inclusiv orice reducere pana la valoarea realizabila neta. Standardul furnizeaza indicatiile practice referitoare la : Determinarea costului stocurilor 12 Recunoasterea ulterioara a acestor costuri drept cheltuieli . STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE Demersul contabil in intreprinderile multi nationale sau in intreprinderile mari ce sunt cotate pe pietele financiare este sinonim cu apelul la un limbaj comun in materie de contabilitate la nivel mondial.(IASC 11”contracte de constructii”) Instrumentele financiare Pagina 14 din 143 . IASC 2. la modul general obiectivul IASC este de a realiza uniformizarea principiilor contabile utilizate pentru situatii financiare ale intreprinderii si ale altor organisme din lumea intreaga. Din 1983 membrii IASC include toate organismele profesionale contabile membre ale Federatiei Contabililor.Obtinerea in cadrul contractelor de constructii inclusiv contractele de prestari servicii direct legate de acestea. In acest scop la 29 iunie 1973 la Londra reprezentantii principalelor organizatii contabile din Australia. Standardul se aplica la contabilitatea stocurilor in situatiile financiare intocmite in sistemul costului istoric cu exceptia urmetoarelor categorii de stocuri : Productia in curs de executie. Franta. Germania. Canada.Marea Britanie si SUA au Comisia Internationala A Normelor Contabile(IASC). CONTABILITATEA STOCURILOR Obiectivul acestuia este descrierea tratamentului pentru contabilitatea stocurilor in sistemul costului istoric.Vizitati www.

Stocurile sunt active: Detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii In curs de productie in vederea vanzarii Sub forma de materii prime. Costul de prelucrare a stocurilo cuprinde : Costuri directe si costuri indirecte de productie care cuprind: a) regia fixa formata din costuri indirecte care raman relativ constante. miniere. Costul de achizitie a stocurilor cuprinde pretul de cumparare. cheltuieli cu regia fixa si variabila. forestiere. Produsele finite si productia in curs de executie Materii prime.ro ! Arhiva online cu diplome. ce aprtin producatorilor in cazul in care sunt evaluate la valoarea realizabila neta pe baza unor practici bine stabilite din anumite sectoare. manipulare si alte costuri ce pot fi atribuite achizitiei de produse finite. Stocurile include : Bunuri cumparate si detinute cu scopu revanzarii.tocilar. indiferent de volumul productiei b) regia variabila formata din acele costuri de productie care variaza direct proportional/aproapr direct proportional cu volumul productiei. pentru prestarea de servicii.Terenurile si alte propietati imobiliare detinute cu scopul de a fi revandute. taxe de import si alte taxe cu exceptia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale. alte costuri legate de personal direct angajate in furnizarea de servicii. Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii. 13. de animale.Vizitati www. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde : manopera.produse agricole. Stcul de pasari. Costul de transport. alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie Costul stocurilor cuprinde toate cheltuielile aferente achizitiei si prelucrarii si alte costuri suportate de intreprindere pentru a aduce stocurile in forma si locul in care se gasesc in prezent. materiale. cursuri si referate postate de utilizatori. materiale si alte consumabile ce vor fi folosite in procesul de productie. mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii. Pagina 15 din 143 . materiale si servicii.

Valoarea realizabila neta se foloseste cand costurile stocurilor nu vor fi recuperate. costul istoric cu exceptia celor care nu sunt fungibile sau sunt destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin metoda FIFO sau a costului mediu ponderat. Termenul de venituri include acele venituri care apar in cursul desfasurarii de o intreprindere a activitatii sale curente si e regasit sub diferite denumiri ca : vanzari. cursuri si referate postate de utilizatori. Metoda FIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie a primei intrari. Pagina 16 din 143 . onorarii.Vizitati www. redevente. Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite din gestiune se evalueaza la cost de achizitie a lotului anterior cronologic. IASC 18 “Venituri” In cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare.tocilar. Costul mediu ponderat presupune calculul costului aferent fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor similare aflate in stoc la sfarsitul perioadei si a costurilor elementelor similare produse/ cumparate in cursul perioadei. valoarea acestora trebuie diminuata pana la aceasta valoare pentru respectarea principiului prudentei. Tratamentul contabil de baza este acela ca . Obiectivul este prescrierea tratamentului contabil a veniturilor generale de diverse tipuri de tranzactii si evenimente. dobanzi. costurile stocurilor cu exceptia celor care nu sunt fungibile sau sunt destinate unor comenzi distincte trebuie determinate prin metoda LIFO. veniturile sunt definite drept majorari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul exercitiului financiar in urma intrarilor activelor sau a diminuarii obligatiilor.valoarea lor contabila trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada cand a fost recunoscut venitul corespunzator. Metoda LIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari. Tratamentul contabil alternativ presupune ca . Cand stocurile sunt vandute .ro ! Arhiva online cu diplome.Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite di gestiune se evalueaza la costul de achizitie a lotului urmator cronologic.

Acesta este recunoscut cand exista posibilitatea ca societatii sa-i revina in viitor anumite beneficii economice. Venitul din prestarea serviciilor presupune ca atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimat in mod rezonabil venitul aferent tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in functie de stadiul de executie a contractului la data inchiderii exercitiului. Standardul trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din : Vanzarea bunurilor Prestarea de servicii Utilizarea de terti a resurselor intreprinderii care genereaza venit ca : dobinzi. Criteriile de recunoastere a veniturilor din vanzarea bunurulor sunt aplicate separat pentru fiecare tranzactie pentru a putea reflecta realitatea econimica.Vizitati www. tva . cursuri si referate postate de utilizatori. 14 Veniturile include doar fluxurile brute de beneficii economice primite/ de primit de catre societate in nume propiu. Veniturile generate de utilizarea de catre terti a activelor societatii ce genereaza dobinzi.ro ! Arhiva online cu diplome. dividende trebuie recunoscute cand : Este posibil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa intre in societate Suma veniturilor poate sa fie determinata in mod rezonabil. Principiile schimburilor de bunuri sau servicii sunt : Pagina 17 din 143 . cand aceste fluxuri se manifesta in cresteri ale capitalurilor propii altele decat cele provenite din partea participantiilor la acest capital propiu. sunt excluse din venituri sumele colectate in numele unor terte parti ca : taxe pentru bunuri si servicii. Veniturile trebuiesc evaluate la valoarea justa a mijloacelor de plata de primit sau primite.acestea nu au ca rezultat cresteri ale capitalurilor propii.tocilar. In contabilizarea veniturilor este importanta determinarea momentului la care trebuie recunoscut un venit. Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord intre societate si utilizatorul activului. dividende. Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate in cursul activitatii obisnuite .

care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial. Un venit financiar poate fi determinat fie prin diferenta fata de pretul utilizat in conditiile in care plata s-ar fi facut imediat. prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza tertilor. destinate : Fie a fi vandute in aceiasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie Fie a fi consumate la prima utilizare a lor In cadrul stocurilor propiu zise se cuprind : 15. Pagina 18 din 143 . respectiv . marfurile.Vizitati www. fie in starea lor initiala. cand bunurile/ serviciile schimbate sunt de natura si de valori similare nu se contabilizeaza nici un venit in cazu unui schimb contra unor bunuri/servicii primite corecteaza cu sumele lichiditatilor transferate cand valoarea bunurilor /serviciilor primite nu poate fi masurata in mod fiabil valoarea bunurilor /serviciilor cedate se trece drept baza de referinta. fie prin actualizarea ansamblului incasarilor viitoare la rata dobinzii pe care ar procurao un activ financiar de risc echivalent cu cel al cumparatorului.semifabricatele. bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii materiile prime . sau transformata materiale consumabile care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit.tocilar. Produsele.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE Contabilitatea stocurilor si a comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale .

indiferent de valoarea lor. sau esalonat. crescute si folosite pentru reproductie . dispozitivelor si verificatoarelor cu destinatie speciala (SDV) si a paratele de masura si control (AMC) afectate fabricarii produselor in serie sau in masa se include de regula esalonat in costurile de productie ale acestor produse.tocilar. precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. intr-o perioada de cel mult trei ani. materialele recuperabile sau deseurile animale si pasari . Valoarea sculelor. la darea lor in folosinta. precum si bunurile asimilate acestora. cursuri si referate postate de utilizatori. studiile in curs de executie sau neterminate. Obiectele de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. Pagina 19 din 143 . destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii comform contractului. Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in interiorul unitatii patrimoniale se inregistreaza in contabilitate in categoria obiectelor de inventar. sau a fi livrate tertilor. produsele finite. animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate. 16. Valoarea obiectelor de inventar se include in cheltuieli integral. Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunurile care achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii. putand fi depozitate in vederea livrarii. si animalele pentru productie. Tot in cadrul productiei in curs de executie se cuprind si lucrarile si serviciile. respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel. Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare. prevazute in procesul tehnologic.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. adica produsele care au parcurs in intregime procesul de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale. Produsele reziduale reprezentand rebuturile. Ambalajele In categoria ambalajelor se include ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate. O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar. baracamentele si amenajarile provizorii. coloniile de albine.

in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. a oricaror drepturi si obligatii patrimoniale.tocilar. in prelucrare sau consignatie la terti. si bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in contabilitate. In situatii de decalaje ivite intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in propietate unitatii patrimoniale se procedeaza astfel : . Bunuri aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la pretul standard pe baza preturilormedii ale bunurilor respective. Bunurile de natura celor prevazute mai sus sunt considerate ca fiind in propietatea unitatii patrimoniale care le detine aici incluzindu-se si bunurile aflate in custodie. Potrivit legii detinerea de valori materiale si banesti sub orice formra si cu orice titlu.Vizitati www. produselor. Bunurile materiale primite pentru prelucrare. Animalele si pasarile la costul de achizitie sau costul de productie.bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in patrimoniu bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea de bunurilor acestea se se inregistreaza ca iesiri din patrimoniu astfel : bunurile livrate dar nefacturate se inregistreazaca iesiri din gestiune. semifabricatele si produsele finite. marfuri. precum si efectuarea de operatii patrimoniale. ambalajele la costul de productie. La iesirea din patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei “costului mediu ponderat” CMP. Pagina 20 din 143 . Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime. In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure : receptionarea tuturor materialelor intrate in patrimoniul unitatii si inregistrarea lor la locurile de depozitare. denumite si preturi de inregistrare. de propietate se inregistreaza la intrari si la iesiri atat in gestiune cat si in contabilitate. fara inregistrarea lor in contabilitate sunt interzise. materiale consumabile. obiecte de inventar. metodei “ primei intrari – primei iesiri” FIFO sau a metodei “ultimei intrari –prime iesiri” LIFO. obiectele de inventar. ambalaje aste bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizitie. La intrarea in patrimoniu bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate astfel : materii prime. Productia in curs de executie.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Diferentele de pret astfel satbilite la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor. Repartizarea diferentelor de pret asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se face cu ajutorul unui coeficient astfel :

17.

Coeficient sold initial a diferentelor de pret + diferente de pret a intrarilor de repartizare = Sold initial + valoarea intrarilor la a stocurilor la pret de inregistrare pret de inregistrare

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare si suma rezultatase inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la finele perioadei prin metode tehnice de constatare a gradului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acestora la costurile de productie. Potrivit legii contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric prin folosirea inventarului permanent sau intermitent. Daca se foloseste inventarul permanent in contabilitate se inregistreaza toateoperatiile de intrare si iesire.Daca se foloseste inventarul intermitent se stabilesc iesirile si inregistrarea lor in contabilitate pe baza stocurilor la finele perioadei. Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de inventar ,produse si alte bunuri si productia in curs de executie se constituie provizioana pe seama cheltuielilor.

PRINCIPII CONTABILE
Pagina 21 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului ,a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute trebuie respectate, cu buna credinta , regululie privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt : Principiul prudentei: potrivit acestuia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor , tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generale de desfasurare a activitatii exercitiului curent sau ulterior. Principiul permanentei metodelor : care conduce la continuarea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand compatibilitatea in timp a informatiilor contabile.

18.

Principiul continuitatii activitatii : potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere a activitatii. Principiul independentei exercitiului : care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Principiul intangibilitatii bilantului de dechidere: a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. Principiul necompensarii: potrivit caruia elementele de activ trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.

19.

Pagina 22 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL II: TENDINTE ALE ORGANIZARII CONTABILITATII DE GESTIUNE PE PLAN MONDIAL 2.1. Clasificarea cheltuielilor, a costurilor si a productiei Pentru o calculare corecta a costului de productie este necesr ca la inregistrarea cheltuielilor ocazionate de acesta sa se tina seama de destinatia ei si importanta acesteia, de locurile de productie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor si partcularitatile pe care le prezinta. Pentru delimitarea cheltuielilor se urmaresc cativa pasi: Primul pas in definirea cheltuielilor este faptul ca activitatile desfasurate de catre o intreprindere sunt consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.In conditiile in care consumurile de bogatie obtinuta sunt evaluate si masurate in unitati menetare, ale capata expresia generica de cheltuieli.Definirea cheltuielilor prin prisma consumurilor este cel mai des utilizata in teoria si practica economica.Astfel pentru a dobandi sau fabrica un anumit bun material sau serviciu o persoana juridica /fizica trebuie sa renunte la o “sansa”, tradusa printro utilizare de resurse. Un al doilea pas este circumscrierea la nivelul intreprinderii cu activitati industriale si comerciale a cheltuielilor si costurilor.Pentru a produce , intreprinderea are nevoie de resurse economice, pe care le achizitioneaza de pe piata, efectuind cheltuielile corespunzatoare.Pe masura ce aceste resurse sunt consumate in vederea obtinerii de produse si servicii ele devin costuri;astfel produsele si serviciile sunt purtatoare atat de costuri cat si de rezultate. Al treilea pas pentru definirea costurilor este stabilirea perioadei de referinta.Orice cheltuiala trebuie asociata unei perioade de gestiune ca sistem de referinta si poate fi anuala/ interimara(zi, luna).Raportate la perioada de referinta ,cheltuielile pot fi curente, in avans , de repartizat asupra mai multor perioade si de plata/realizat. Cheltuielile curente cuprind cheltuieli recunoscute de rezultatul perioadei(consum de materii prime). Cheltuielile in avans sunt constatate in perioada “N” dar recunoscute de rezultatul perioadei”N+1”(plata/incasarea anticipata a chiriilor). Cheltuielile de repartizat asupra mai multor perioade sunt constatate in perioada “N”,dar recunoscute in rezultatul perioadei “N+1”(cheltuieli cu reparatii capitale). Cheltuielile de plata sunt consumuri constatate la inchiderea perioadei pentru care nu s-au primit/intocmit documentele justificative care angajeaza cheltuielile. financiare, contabilitatea trebuie sa inregistreze la timp si in totalitate cheltuielile de exploatare.
Pagina 23 din 143

trebuie sa aibe in vedere pe langa clasificatia productiei si a locurilor de productie care au ocazionat cheltuielile in cauza si diferitele feluri /categorii de cheltuieli cu partcularitatile acestora. Cheltuielile din contabilitatea financiara sufera “retractari” inaintea integrarii lor in costuri avand ca obiect fie eliminarea anumitor cheltuieli/ substituirea unora dintre ele.recunoscute drept costuri ale perioadei si costuri ale produsului in contabilitatea interne. Inregistrarea corespunzatoare a cheltuielilor de exploatare si calcularea cu exactitate a costului productiei fabricate.pentru activitatea cu ciclu lung de fabricatie.Ele figureaza atat in contabilitatea financiara cat si in cea interna.avand un caracter normal in raport cu activitatea intreprinderii.pentru a evita criterrle pur conventionale care servesc calcului amortizarilor in contabilitatea financiara se pot determina pentru includerea pe costuri”cheltuieli de folosinta” care difera de amortizari prin: -baza de amortizare a unei imobilizari trebuie sa fie valoarea ei actuala si nu valoarea ei de origine(costul istoric)pentru a tine cont de costul real de inlocuire. Astfel devine necesara clasificarea cheltuielilor de productie dupa anumite criterii. a2)Cheltuieli calculate: sunt cheltuieli incorporate in costuri pentru un total diferit de cel ce figureaza in contabilitatea financiara. fie crearea altora. Se pot distinge urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli incorporabile b) cheltuieli neincorporabile c) cheltuieli supletive a) cheltuielile incorporabile: sunt de regula cheltuieli angajate . -durata de amortizare trebuie sa fie o durata probabila de utilizare -cheltuiala de folosinta se incorporeza in costuri pe toata perioada de utilizare Pagina 24 din 143 . 20.tocilar. in functie de scopul urmarit.cheltuieli cu dobanzile.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.Exista trei tipuri de cheltuieli calculate: cheltuieli de folosinta: sunt cheltuielile care se substituie cheltuielilor cu amortizarea din contabilitatea financiara.Iin functie de nivelul lor de incorporare se disting: a1) Cheltuieli integral incorporabile: se include in costuri cu o suma identica celei inregistrate in contabilitatea financiara. precum:cheltuielile de exploatare.ro ! Arhiva online cu diplome.

ele reprezinta cheltuieli inregistrate in avans in conturile din clasa 6 din contabilitatea financiara si sunt eliminate din contabilitatea de gestiune pentru ca nu corespund conditiilor normale de functionare si de realizare a obiectului de activitate al intreprinderii.Cheltuielile supletive pot fi: -remuneratia capitalurilor propii:calculata la nivelul ratei medii a dobanzilor. c) cheltuieli supletive :sunt costuri recunoscute in contabilitatea de gestiune fara a se regasi in cea financiara si se poate calcula costuri comparate intre intreprinderi concurente. constituite pentru reparatii capitale si alte provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii.cheltuieli de desfacere .cheltuielile efectuate deja au fost inregistrate in contabilitatea financiara ca si cheltuieli in avans si vor fi incluse lunar in costuri in mod esalonat.fie de numarul de ore de functionare a utilajului. Pagina 25 din 143 . a3) cheltuieli preliminate:sunt cheltuieli incorporate in costuri ce se substituie provizioanelor inregistrate in contabilitatea financiara.Perioada de calcul a costurilor este de regula luna. consum de mijloace de munca.cheltuieli generale de administratie . b)cheltuieli neincorporabile: nu sunt costuri ale produsului. Se pot aminti: .Provizioanele pentru deprecierea elementelor de activ nu pot face obictul calculatiei costurilor.In costul subactivitatii se include pierderile din rebuturi.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.Vizitati www.cheltuielile de productie se impart in: cheltuieli materiale: reprezentate prin consumuri de mijloace de productie. cursuri si referate postate de utilizatori.cheltuieli salariale: reprezentate de consumul de forta de munca si sunt sub forma remuneratiilor salariale..cheltuieli financiare si exceptionele De asemenea nu trebuie sa se includa in costul de productie costul subactivitatii. Din punct de vedere al naturii /continutului economic. capitalurilor imprumutate -remunerarea intreprinzatorului individual permite compararea mai realista a doua intreprinderi in care personalul de conducere este salariat si a carui remunerare este o cheltuiala.plata contributiei unitatii la asigurarile sociale.Nivelul de activitate se poate calcula in functie de volumul productiei. a4) Cheltuieli anticipate:”abonamentul” cheltuielilor anticipate permite integrarea in costuri a cheltuielilor din contabilitatea financiara. 21.

cheltuieli directe . sunt formate dintr-un singur element de cheltuiala care nu se mai poate descompune. 22 Din punct de vedere al scopului urmarit.tocilar.cheltuieli financiare .Vizitati www.cheltuieli generale de administratie Cheltuielile directe + chletuielile indirecte = costul de productie Costul de productie +cheltuieli generale de administratie+cheltuieli de desfacere=costul complet.ele apar datorita unor lipsuri pe linia organizarii productiei.Cheltuieli indirecte: privesc financiar fabricarea mai multor produse .cheltuieli exceptionale Dupa destinatie: .cheltuieli neproductive:nu produc noi valori. Din punct de vedere cum participa la crearea de noi valori avem:cheltuieli productive: au drept rezultat crearea de noi valori. Dupa componenta cheltuielile de productie se impart in: cheltuieli simple: au continut omogen. Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesu de productie sunt: cheltuieli de baza: sunt cele ocazionate de desfasurarea procesului tehnologic: cheltuieli de regie: nu au legatura directa cu procesul tehnologic.cheltuieli de exploatare . cheltuieli comlexe: sunt formate din mai multe elemente a cheltuielilor simple. Dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie sunt:cheltuieli directe :se identifica pe un anumit obiect de calculatie inca din momentul efectuarii lor si se include direct in costul obiectelor.faze ca obiecte de calculatie.servicii/comenzi.ro ! Arhiva online cu diplome.cheltuielile de productie se impart in: cheltuieli variabile:pe total isi modifica nivelul odata cumodificarea volumului fizic a productiei.Cheltuieli fixe: nu-si modifica nivelul indiferent de modificarea volumului fizic al productiei. a conducerii productiei si a activitatii. Dupa comportamentul lor fata de volumul fizic al productiei.executarea mai multor lucrari. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 26 din 143 .cheltuieli indirecte . sunt efectuate in scopu crearii conditiilor normale de desfasurare a muncii.cheltuielile sunt: Dupa natura lor: .cheltuielil de desfacere .

unui produs.marginale. Costul perioadei: este costul ales si recunoscut de contul de rezultate in perioada de referinta.transportului.tocilar.calcul denumesc calculatia costurilor.este consumul.in sens larg cheltuiala este sinonima cu o “dare de bani”. Din punct de vedere al posibilitatilor de evaluare a deciziei.ambalare. Costul administratiei: reprezinta suma chletuielilor .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.relevante. Factorul determinant care hotaraste daca o cheltuiala in sens financiar constituie un element de cost . masurare. manipularii. Pagina 27 din 143 . Calculatia costurilor se delimiteaza simultanca instrument international si ca instrument de gestiune vizand imbunatatirea performantei intreprinderii.cheltuielilor de publicitate.Din acest punct de vedere se disting doua tipuri de costuri: Costul produsului :reprezinta costul atasat unui element stocabil si va servi la evaluarea stocurilor.necontrolabile. Se disting urmatoarele tipuri de costuri: Costul aprovizionarii: reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate in procesul de aprovizionare. Campul de aplicare este variat si astfel se poate calcula costul unei functiune economice a intreprinderii.serviciilor functionale.productiva si nu dare de bani. Obiectul calculatiei costurilor il reprezinta colectarea si ventilarea veniturilor si cheltuielilor in vederea determinarii costurilor si rezultatelor analitice ale intreprinderii. Nu trebuie confundate notiunile de cost si de cheltuiala. informatica.Vizitati www.clasificare. Existenta elementelor stocabile determina alegerea procedurii de atasare a echivalentului resurselor cumulate. Costul productiei: valoarea materialelor consumate si suma cheltuielilor reclamate de prelucrarea materialelor comform procesului tehnologic.indiferente.de oportuitate.Platile constituie in toate cazurile cheltuieli numai in sens financiar. cheltuielile de productie se pot grupa:controlabile.o plata. cercetare. Costul distributiei: cuprinde totalitatea cheltuielilor aferente depozitarii. 23.adica legatura ei nemijlocita cu o activitate concreta. a unui mijloc de exploatare. Procesele de evaluare.ascunse.

activitatilor de realizare a produselor. Postcalculatiile pot fi in raport de scopul urmarit si metodologia folosita: Calculatii contabile Calculatii statistice Calculatii de analiza si control Tipurile de costuri pot fi grupate dupa urmatoarele criterii: Costul productiei Stocate Vanzari Pagina 28 din 143 . cursuri si referate postate de utilizatori.pentru ca costurile recunoscute si puse in contrapartida cu vanzarikle acelei perioade vor depinde de alegerea facuta. Cost-controlul este o descompunere in sarcini productive si permite controlul riguros a costurilor si o ameliorare a randamentelor. Calculul rezultatului de exploatare.faptelor.costuri prestabilite: calculate anterior realizarii proceselor.poate fi realizat in doua maniere: prima specifica practicii anglo-saxone.tocilar. Costul produsului va tranzita intotdeauna printr-un stoc.activitatilor/produselor ce reclama estimarea consumurilor de resurse. Cost vanzari Beneficii Vanzari Anglo-saxon Consumu ri In cursul perioadei Beneficii continental Momentul de calcul delimiteaza doua tipuri de costuri:costuri efective: calculate “aposteori” proceselor.alegerea intre costul perioadei si costul produsului are un impact important asupra contului de rezulatate. Al doilea mod este cel continental si consta in atasarea consumurilor constatate la ansamblu contrapartizilor ce le-au generat.ro ! Arhiva online cu diplome.plus cheltuieli neimputabile produselor.Vizitati www.compara direct vanzarile si costurile produselor vandute. si consta in confruntarea periodica intre standarde si realizari. pentru a pune in evidenta abaterile.

ro ! Arhiva online cu diplome. Distinctia “costuri directe/costuri indirecte”poate fi estinsa daca se au in vedere si alte posibilitati de identificare a consumului de resurse. Ansamblul cheltuielilor ce se incorporeaza in costuri se descompun astfel: Variatia nivelului de Activitate Identificarea consumului pt obiectul calculat Costuri directe Costuri indirecte I II III IV Costuri variabile Costuri fixe I costuri variabile directe: cuprind cheltuieli ce depind de variatia nivelului de activitate si se regasesc in costul obiectului de calculatie.Vizitati www. Pagina 29 din 143 . Modul de identificare a consumurilor de resurse pe obiecte de calculatie diferentiaza doua tipuri de costuri:costuri directe: sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care echivalentul valoric al consumurilor de resurse poate fi identificat in costul produsului.costuri indirecte:sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care echivalentul valoric al consumului de resurse nu se regaseste in contul produsului decat dupa calcule ulterioare.intensitate si randament in utilizarea mijloacelor disponibile. evolutia lor depinde de gradul de utilizare. Dependenta fata de variatia nivelului de activitate: se pot determina costurile ce corespund unui anumit nivel de activitate. numesc costuri operationale. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Aceste cheltuieli sunt legate de functionarea intreprinderii.si se mai 24.Ele reflecta legatura de cazualitate intre consumurile de resurse si produsele care le genereaza.Se disting:costuri variabile: sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care consumul valoric de resurse se modifica in acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei.costuri fixe: sunt constituite din cheltuieli al caror nivel este constant si sunt legate de existenta intreprinderii si corespund pentru fiecare perioada unei capacitati de productie determinata.

gr= (c/c / (x/x Evolutia costurilor antreneaza efecte(E) pozitive /negative.1=volumul fizic al productiei in perioada curenta. III costuri fixe directe: cuprind cheltuieli ce pot afecta costul unui produs . cursuri si referate postate de utilizatori. Sfera de cuprindere a cheltuielilor incorporabile in costul produsului pentru o perioada determinata . Costurile variabile se calculeaza cu formula: Cv=cv * x Cv=costuri variabile totale cv=cost unitar variabil x=volum fizic Pagina 30 din 143 . Pentru caracterizarea comportamentului costurilor in functie de volumul fizic al activitatilor se poate utiliza: indicatorul gradului de reactie a costurilor : si exprima raportul dintre cresterea /descresterea costurilor totale(c) fata de cresterea /descresterea variabilei independente “x”.ro ! Arhiva online cu diplome. Exista doua categorii de costuri: Costuri complete: cuprinde cheltuieli in costul unui produs.dar sunt independente de volumul de activitate.Vizitati www. II costuri variabile indirecte: cuprind cheltuieli care se modifica la variatia volumului de activitate fara a fi afectate costul unui produs . Costuri partiale: este costul ce cuprinde doar o categorie de cheltuieli si anume cele ce formeaza costuri variabile. costu unui produs poate fi corelat fie incorporand toate cheltuielile din contabilitatea finaciara.delimitate in costuri directe si indirecte.tocilar. 25. IV costuri fixe indirecte:cuprind cheltuieli ce nu se modifica in in functie de volumul de activitate. E=C0 (X1 /X0 –1) (1-gr) C0= nivelul costurilor totale in perioada de baza X0.

Aici se cuprinde: fabricarea de produse secundare. lucrari. ele pot evolua liniar sau neliniar. 26. Obtinerea ei are loc in cadrul sectiilor principale de productie care se mai numesc sectii de baza. va determina o modificare directa a costurilor totale.ro ! Arhiva online cu diplome. Orice modificare a volumului fizic”x” . Obtinerea productiei se face in sectii auxiliare.poate fi considerat diferenta intre marja generata de un plan de actiune si cea superioara pe care ar genera-o cea mai buna decizie. Clasificarea productiei este importanta pentru organizarea contabilitatii cheltuielilor de productie si calculul costului sau . Obtinerea ei are loc in sectii neindustriale. semifabricate. Pagina 31 din 143 . Productia auxiliara: asigura desfasurarea normala a productiei de baza. delimitarea si inregistrarea cheltuielilor se face pe sectii si locuri de productie care le-au ocazionat. Dupa destinatie si importanta productia se imparte astfel: Productie de baza: este cea care formeaza obiectul activitatii principale a intreprinderii si consta in obtinerea de produse finite.servicii destinate vanzarii. executare de lucrari si servicii ca:productia sectiei de scularie. Productia anexa: asigura desfasurarea normala a productiei de baza a intreprinderii. a centralei de apa. cursuri si referate postate de utilizatori. Costuri flexibile: au o evolutie neregulata.in sensu ca determinarea . Costuri degresive: sunt costuri care cresc intr-o proportie mai mica decat cresterea volumului fizic al productiei.Vizitati www. Costuri progresive: exprima consumurile de resuse al caror ritm de crestere este superior ritmului de crestere a volumului fizic al productiei. Costul de oportunitate: este lipsa de castig rezultata din renuntarea pe care o implica o alegere oarecare. are drept scop satisfacerea unor nevoi social-culturale si de trai a personalului muncitor. Costul marginal :sunt “costuri maxime admise”pentru producerea unor cantitati de bunuri cu randamentul cel mai scazut al fortelor de productie. Costuri proportionale: sunt costuri care in totalitatea lor isi modifica nivelul in acelasi sens si in aceiasi proportie cu modificarea volumului productieisi pe unitatea de produs raman constante.tocilar.

Vizitati www. Metoda de calculatie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare dupa anumite principii.a concurentei accentuate pe piata si a tendintelor spre o societate a informatiilor. pe produse. Spre exemplu calculatia costurilor pe activitati(ABC) este una dintre ultimele cuceriri in domeniul calculatiei costurilor. in vederea determinarii costului intregii productii.Kiger.pe grupe. care sa asigure operativitate. ajungand la concluziaca psul hotarator pentru controlul costurilor indirecte. pe lucrari. Germania. in 1989 in scopu unei mai bune transparente a costurilor si a unor strategii mai eficiente. intr-o anumita perioada de gestiune. Evolutia si clasificarea metodelor de calculatie a costurilor si particularitatile acestora In pas cu dinamica vietii economico. In acest sens au aparut diverse sisteme. Straduintele celor trei autori pot fi rezumate la transpunerea si aplicarea instrumentarului si metodologiei marimilor directe de referinta. relevanta. vizand realizarea unui sistem informatoinal al costurilor.Vollmann. cautand avantajele si inlaturand greselile. Cooper si Johnson. Prima incercare de realizare a unui nou sistem in calculatia costurilor a fost facuta in anul 1987 de catre Kaplan. Pagina 32 din 143 . In Germania a inceput odata cu publicarea cartii lui Hovath/ Mayer. in calculatiile costurilor pe activitati (ABC).sociale. si a procedeelor care conduc la cuantificarea corelatiei dintre aceste costuri si productia ce le-a ocazionat. In perfectionarea metodelor de calculatie a costurilor s-a pornit de la convergente si divergente. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si mlocurile de costuri comune(indirecte). simplitate si exactitate. cursuri si referate postate de utilizatori. forme si metode de calculatie a costurilor si rezultatelor intreprinderii. pentru managementul intreprinderii se ridica probleme noi in domeniul efectuarii controlului si luarii de decizii tactice si strategice . cu dubla functie elaborate si dezvoltate de W.Miller si Thomas E. elaborata de Jeffrey G. baza ei se considera a fi lucrarea “The hidden factoty”.Japonia. Metoda de calculatie nu se poate reduce doar la calcule matematice.ro ! Arhiva online cu diplome. in special in SUA.pe baza calculatiei costurilor si a rezultatelor. Totodata in SUA a aparut un sistem numit “Activity Based Costing”. Originea ei se afla in SUA. a costurilor incorporabile pe locuri de costuri. consta in elaborarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri. asupra sectoarelor auxiliare. determinate de obtinerea si desfacerea produselor. pe sectoare de productie.tocilar. ci ea trebuie sa fie un mijloc eficient de control operativ a tuturor consumurilor. un instrument real al aotogestiunii.

de gradul de mecanizare si automatizare a lucrarilor contabile. Metode evoluate/moderne:metoda costului normal. servind ca instrument de fundamentare si adoptare a deciziilor. metoda normativa. In literatura de specialitate metodele privind programerea. GP. abaterile de la costul predeterminat. Metodele de calcul previzionale.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Unii dintre autori le grupeaza dupa perioada de aparitie in : Metode clasice : metoda globala. La randul sau metodele moderne au fost impartite astfel: Metode bazate pe proiectarea tehnico-economica a unor costuri normate: metoda standard cost Metode de grupare si analiza a costurilor directe: metoda direct-costing Metode care utilizeaza coeficienti de echivalenta: metoda GP. varietatea produselor fabricate. pe faze. pe comenzi. planificarea si calculatia costurilor au fost clasificate diferit. 27.Vizitati www. urmaresc si controleaza operatii pe parcursul procesului de productie. Metode bazate pe principiu centrelor de responsabilitate:THM. cursuri si referate postate de utilizatori. PERT. standard. fiecare grupa continand aceleasi metode de mai sus. a coeficientilor de echivalenta.GP. Aplicarea acestor metode este influetata de specificul procesului tehnologic.complexitatea si modul de organizare a productiei. pe comenzi Metode bazate pe principiile coeficientilor de echivalenta/al rapoartelor constante: metoda coeficientilor de echivalenta. Pagina 33 din 143 . Metode care grupeaza costul pe sectoare de responsabilitate. PERT. Metode matematice utilizabile la determinarea si analiza costului: metoda corelatiei. iar o alta categorie in metode de calculatie bazate pe sectiuni omegene care include: Metode absorbante: metoda globala. a costurilor directe. pe faze. Altii le clasifica in metode de calcul a costurilor istorice cu caracter postoperativsi metode prederminate.metoda coeficientilor de echivalenta agregati.THM.metoda pe locuri de cheltuieli.utilizand marimi prestabilite in domeniul costurilor.

produs. Metodele mixte (globala.urmarinduse cresterea responsabilitatii in gospodarirea mijloacelor materiale si banesti.GP).GP) si un purtator final ca in primul caz. alti doi purtatori de costuri: unul intermediar specific metodei in cauza(THM. de desfacere.pe faze. a lucrarilor executate.Vizitati www. Metoda de calculatie pe sectoare de cheltuieli stabileste totalul costurilor. metodele de calculatie se grupeaza in : Metode de calculatie care au un singur obiectiv: calcularea costului produselor. comanda. lucrare. Metodele absorbante: include in costul unitar toate costurile de productie si de desfacere ale produselor(metoda pe comenzi. globala . pe faze)determina costurile atat pe sectoare cat si pe purtator de costuri. serviciilor prestate(metoda pe comenzi. pe faze. In functie de sfera de cuprindere a costurilor in costul unitar metodele de calculatie se divid in metode absorbante si partiale. faza. cursuri si referate postate de utilizatori. privind productia intr-o perioada de gestiune aferente fiecarui sector. Metodele de calculatie partiale : calculeaza cost-incomplet. sectie.ro ! Arhiva online cu diplome.PERT. Unele metode folosesc un singur purtator de costuri ce corespunde formei naturale a productiei. Metode de calculatie ce urmaresc si alte obiective: necesare conducerii operative a activitatii productive(metoda standard cost.standard cost). 28. Metode cu caracter postoperativ (istorice)au ca obiect calcularea la finele perioadei a costului.tocilar. Metodele de calculatie a costurilor au o stransa legatura cu contabilitatea financiara care furnizeaza datele necesare calcularii costului in conditiile cerute de metoda respectiva. Aceleasi metode de calculatie a costurilor au fost clasificate si dupa alte criterii si anume:dupa legatura cu obiectul de calcul se impart in: Metode de calculatie pe purtator Pe zone/sectoare deccdheltuieli Mixte Metodele de calculatie pe purtator stabilesc costul pe purtator. Tinand seama de obiectivele urmarite.direct costing).THM. luand in considerare numai anumite costuri ocazionate de procesul de productie. lucrarilor. atelier. La randul ei metoda de calculatie aleasa impune o anumita colectare si inregistrare Pagina 34 din 143 . particularitailor tehnologice de fabricatie si a organizarii productiei.

a tarifului ora-masina Determinarea activitatilor in cazul metodei PERT. modul de organizare a locurilor generatoare de costuri. Conceptualizarea contabilitatii este intemeiata pe principii ce modeleaza conditiile si solutiile in gestiunea si contabilitatea firmei. de scopu urmarit prin calculatie. Unele metode necesita folosirea unor etape specifice ca : Stabilirea abaterilor dintre costul efectiv si cel normat/standard Stabilirea centrelor de activitate. care se concretizeaza in proceduri si metode adoptate in functie de caracteristicile concrete ale situatiei. in contabilitatea costurilor. Pentru metodele partiale etapele lucrarilor sunt: Delimitarea .colectarea costurilor pe purtatori. pe sectoare Separarea costurilor aferente productiei in raport cu gradul ei de finisare Calculul indicatorilor specifici metodei. cursuri si referate postate de utilizatori. Carcteristicile comune sunt: Calculeaza costul plecand de la doua elemente:totalitatea cheltuielior incorporabile de peoductie si distributie in expresie valorica si productia care le-a ocazoinat. Pe fondul elementelor ce definesc cadrul conceptual general al contabilitatii. In cadrul fiecarei etape se folosesc mai multe procedee de lucru Scopul final este calcularea costului de productie. Fiecare metoda foloseste pentru calculul costurilor anumite etape de desfasurare a lucrarilor de calculatie.tocilar. procedee.Vizitati www. Intre metodele de calculatie exista si deosebiri determinate de purtatorii de cost ai produsului. in Romania a fost adoptat sistemul contabil in dublu-circuit. Interfata intre contabilitatea financiara a cheltuielilor si contabilitatea de gestiune Structura globala a interfetei contabilitate financiara –contabilitate de gestiune. Indiferent de particularitatile procesului tehnologic. Intre metodele de calculatie a costurilor exista asemanari si deosebiri. metodele absorbante presupun parcurgerea acelorasi etape.ro ! Arhiva online cu diplome.respectiv sistemul contabil dualist. instrumente pentru calcularea costurilor.care delimeteaza duoa circuite ale contabilitatii: circuitul contabilitate financiara: ca circuit principal Pagina 35 din 143 . 29.

servicii.clienti.care este unitatea patrinomiala si astfel impreuna trebuie sa asigure realizarea obiectivelor de cbaza ale acesteia.pe feluri de activitate. Pentru a intelege interfata contabilitatii financiare cu contabilitate de gestiune se impune precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generala a intreprinderii si conducatorii subunitatilor acesteia.care nasc relatii juridice de natura drepturilor si obligatiilor cu privire la gestiunea si valorificarea resurselor alocate pentru realizarea activitailor programate. In acest sens informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile cu precadere la intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli.relatii contractuale interne: intre managerul general si conducatorii diferitelor structuri lucrative ale intreprinderii. Astfel funactiile celor doua circuite ale contabilitatii se completeaza reciprocprin complementaritatea lor. produse.actionari. la determinarea costurilor si rentabilitatii pe activitati si produse.banci. Acest sistem de relatii este definit prin fluxurile interne de gestiune.propietarul incredinteaza manageruluigeneral administrarea si gestiunea intreprinderii. iar acesta la randul sau subcontoleaza gestionarea si administrarea subunitatilor cu manageri ale acestor structuri comform schemei de organizare. circuitul contabilitate de gestiune: circuit util de ordin secundar Cele doua circuite. Se formeaza astfel duoa mari categorii de relatii juridice cu caracter contractual:relatii contractuale exterioare intreprinderii: cu furnizori.relatii ce genereaza obligatii si drepturi de creanta de schimb patrimonial care fac obiectul contabilitatii financiare.orientat si subordonat obiectivelor de baza. contabilitatea financiara satisfacand cu precadere functii exterioare ale intreprinderii. fluxuri ce se pot grupa in trei categorii: 30 fluxuri intre administratia generala si gestiunea subunitatilor fluxuri intersubunitati Pagina 36 din 143 . Intre gestiunea generala a intreprinderii ce formeaza obiectul contabilitaii financiare si subgestiuniile acesteia controlate si caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formeaza un sistem de relatii economice. lucrari. in timp ce contabilitatea de gestiune satisface cerinte ale functiilor manageriale interne ale societatii.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Prin contractul de management.Vizitati www.desi se delimiteaza structural si functional sunt elemente ale aceluiasi cadru.precum si la aprecierea modului si gradului de utilizare a resurseloralocate si pentru pregatirea si luarea deciziilor.respectiv activitatilor de exploatare si finaciare ale intreprinderii.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fluxuri intra subunitati Fluxurile de baza sunt cele de categoria “a” respectiv cele ce formeaza miscari biunivoce de bunuri si valori intre gestiunea generala a intreprinderii administrata de managerul general si subunitatilor administrate de managerii acestora. In cadrul acestor fluxuri de baza se disting patru fluxuri principale prin care se realizeaza miscarile si se controleaza permanent decontarile generate de schimbari interne de valori si concomitent se carcterizeaza starea si rezultatele acestor miscari.Fluxurile principale sunt: 1.Fluxul bugetelor de exploatare(BVC):orientat de la administratia generala la subunitati 2.Fluxul resurselor alocate:pentru executarea activitatilor de exploatare 3.Fluxul produselor obtinute din activitatea de exploatare care porneste de la subunitatea de exploatare spre administratia generala. 4. Fluxul abaterilor si controlul executarii programelor(BVC):orientat in principal de la subunitati la administratia generala. Aceste fluxuri de baza interactioneaza sistematic intre administratia generala si subunitati,ridica probleme contabilitatii intreprinderii pe linia corelarii contabilitatii financiare,ale carei obiect si sfera de cuprinde gestiunea si administrarea generala a societatii cu contabilitatea de gestiune. Celelate doua categorii de fluxuri fac obiectul excusiv al contabilitatii de gestiune pentru care nu se pun probleme derecte de corelare cu contabilitatea financiara. Contabilitatea de gestiune opereaza cu conturile clasei 9” conturi de gestiune” din planul general de conturi, care functioneaza dupa regulile pertidei duble in trei grupe: Grupa 90”decontari interne” 901”decontari interne privind chletuielile” 902”decontari interne privind productia obtinuta” 903”decontari interne privind diferentele de pret” Grupa 92”conturi de calculatie” 921”cheltuielile activitatii de baza” 922”cheltuielile activitatii auxiliare” 923” cheltuielilindirecte de productie” 924”cheltuieli generale de administratie” 925”cheltuielil de desfacere” Grupa 93”costul productiei” 931”costul productiei obtinute”
Pagina 37 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

933”costul productiei in curs de executie” Desi cele doua circuite functioneaza cvasiautonom,dat fiind unitatea gestiunii globale a patrimoniului, exista o zona de inferenta in care se face legatura ,interfata intre cele doua circuite contabile. Mecanismul si metodologia de realizare a corespondentelor si schimburilor de informatii sunt importante pentru organizarea si conducerea de ansamblu a contabilitatii oricarei intreprinderi. 31. Contabuilitatea fluxului resurselor alocate: Fluxul resurelor alocate activitatiilor de exploatare sunt evidentiate si controlate in contabilitatea intreprinderilor prin indicatori ai cheltuielilor: cheltuieli evidentiate dupa natura /respectiv dupa continutul econimic, cheltuieli evidentiate pe obiect/centru de activitate pe o structura a articolelor de calculatie a costurilor in activitatea analitica. In urma transferului resurselor din gestiunea generala a intreprinderii in gestiunea subunitatilor evidentiate si evaluate sub forma cheltuielilor,se realizeaza contabilitatea in structura dubla a acestor artocole de calculatie a costurilor. Nu toate chletuielile inregistrate in contabilitatea financiara sunt aferente activitatii de exploatare,sunt detasabile direct/indirect costurilor,lucrarilor,serviciilor executate, ca urmare aceste cheltuieli se impart in:cheltuieli incorporabile si sunt generate si sunt aferente activitatii de exploatare si fac obiectul determinarii rationale a costurilor; cheltuieli neincorporabile: nu sunt ocazionate de activitatea de exploatare, deci nu au corespondent in elementele productiei. In contabilitatea de gestiune fluxul resurselor alocate este evidentiat si controlat cu ajutorul contului 901”decontari interne privind cheltuielile” si conturile de calculatie a costurilor(921,922,923,9 24).Conturile de decontari (901,902,903)sunt Contabilitatea financiara Contabilitatea de gestiune

Pagina 38 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

conturi ce evidentiaza relatiile subunitatii cu administratia generala a intreprinderii, deci sunt conturi ale gestiunii interne. Operatiunea economica 1.consum de materii prime comform bonului de materiale 2.diferente de pret aferente materiilor prime consumate 3.Consum de materiale pentru: 600 “cheltuieli cu materii = 300 5000000 “materii prime” 921 activitatii de baza” 921 = activitatii de baza” % = 901 = 901 50000000 “decontari interne privind cheltuielile” 901 5000000 privind cheltuielile” 44000000

“decontarile

prime” 600 = 308 5000000 “cheltuieli “diferente de pret cu materii la materii prime 44000000 consumabile” prime” 601 = 301 “cheltuieli

“cheltuielile “ decontari interne

“materiale 922

“decontari interne privind cheltuielile” 10000000 “cheltuielile activitatii auxiliare” 923 de productie” 924 de administratie” 4000000 “cheltuieli generale 30000000 “cheltuielil indirecte

sectii auxiliare 10000000 cu materiale sectii pricipale 30000000 consumabile” administratie 4000000

32. Operatia economica 4.centralizatorul statelor de salarii: salarii directe 90000000 Contabilitate finaciara 641 = 421 133000000 “cheltuieli cu remuneratii “personal remuneratii Contabilitate de gestiune % = 901 133000000 “decontari interne privind cheltuielile”

Pagina 39 din 143

tocilar.facturi pentru consumul de energie si apa 605 = 401 75000000 “furnizori” % = 901 75000000 “cheltuieli privind “decontari interne privind cheltuielile” 922 50000000 “cheltuielile activitatii de baza” 923 9000000 “cheltuieli indirecte de productie” 924 16000000 “cheltuieli generale de administratie” energia si apa” 7.ro ! Arhiva online cu diplome.amortizarea imobilizarilo corporale 681 = 281 50000000 % = 901 50000000 “cheltuieli “amortizarea “decontari interne Pagina 40 din 143 . salarii sectii auxiliare 25000000 salarii personal sectii pricipale 10000000 salarii administratie 8000000 5.Vizitati www.contributii la asigurarile sociale: salarii directe 22500000 salarii sectii auxiliare 6250000 salarii personal sectii principale 2500000 salarii administratie 2000000 personal” datorate” 921 “cheltuielile 90000000 activitatii de baza” 6451 privind = 4311 43250000 “ contributia unitatii la asigurarile sociale” % = 901 43250000 “cheltuieli contributia unitatii la “decontari interne privind cheltuielile” 921 “cheltuielile activitatii de baza’ 6250000 “cheltuielile activitatii auxiliare” 923 2000000 “cheltuielile generale de administratie” 22500000 asigurarile sociale” 6. cursuri si referate postate de utilizatori.

922 923 924 Contabilitatea fluxului productiei obtinute: 5000000 10000000 15000000 “cheltuielile activitaii auxiliare “cheltuielile indirecte de productie” “cheltuieli generale de administratie” Fluxul productiei obtinute privind perspectiva gestiunii interne si a relatiilor contractuale dintre managerii subunitatilor si administratia generala evidentiaza si controleaza procesul de predare-prelucrare a produselor finite. Acest flux are o importanta deosebita .productie finita obtinuta. elemente ce formeaza venituri potentiale din productia stocata si in curs de executie. cursuri si referate postate de utilizatori.evaluata la cost prestabilit 931”cost productiei obtinute” obtinuta” 2.prin el sunt pulsate spre exterior bunuri si valori rezultate din exploatare. de exploatare si proizioanele” privind 921 -ile corporale privind cheltuielile” 20000000 “cheltuielile activitatii de baza” privind amortizarea imobilizar 33. Ciclul de inregistrari la contabilitatea de gestiune pe productia finita si in curs de executie consta in : 1. 7. Evidenta si controlul acestui flux se face in contabilitatea de gestiune cu conturile clasei 9.Vizitati www.lucrarilor executate.ro ! Arhiva online cu diplome.predarea productiei la administratia generala si decontarea cheltuielilor aferente la nivelul costului prestabilit: 901”decontari interne privind cheltuielile” = 931”costul productiei obtinute” 3.tocilar.decontarea interna a cheltuielilor efective aferente productiei finite obtinute : 902”decontari interne privind productia obtinuta” = % = 902”decontari interne privind productia Pagina 41 din 143 .serviciilor prestate de subunitati la gestiunea generala si decontarea valorii din resursele alocate prin fluxul anterior.

productia Contabilitatea financiara Contabilitatea de gestiune 931 = 902 25000000 Pagina 42 din 143 .predarea scriptica la sfarsitul exercitiului (n) a productiei in curs de executie la administratia generala.inregistrarea diferentelor de pret aferenteproductiei obtinute dintre costurile efective si pretul de inregistrare: 903”decontari interne privind diferentele de pret” = 902”decontari interne privind productia obtinuta” 5.tocilar. 921”cheltuielile activitatii de baza” 922”chletuielile activitatii auxiliare “ 925”cheltuieli de desfacere” 4.reluarea scriptica la inceputul exercitiului urmator(n+1) a productiei in curs de la administratia generala: 933”costul productiei in curs de executie “ = 902”decontari interne privind productia obtinuta” In contabilitate evidenta abaterilor si controlul lor se face cu contul 903”decontari interne privind diferentele de pret” si are rolul de a evidentia diferentele de pret intre costul efectiv si pretul de inregistrare. Operatia economica 1.ro ! Arhiva online cu diplome.productia in curs de executie existenta la sfarsitul exercitiului(n)evaluata la costurile efective: 933”costul productiei in curs de executie” = % 921”cheltuielile activitatii de baza” 922”cheltuielile activitatilor auxiliare” 34. 902”decontari interne privind productia obtinuta” = 933”costul productiei in curs de executie” 7. 6. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.

decontarea interna a cheltuielilor efective 902 = % “decontari interne privind 31500000 productia obtinuta 921 30000000 “cheltuieli activitatii de baza” 922 1000000 “ cheltuielile activitatii auxiliare” 925 500000 “cheltuielile de desfacere” 35.evaluata la cost prestabilit “costul productiei “decontari obtinute” interne privind productia obtinuta” 2. cursuri si referate postate de utilizatori.inregistrarea diferentelor de pret la productia finita 903 = 902 11000000 “decontari interne privind diferentele Pagina 43 din 143 .ro ! Arhiva online cu diplome.predarea productiei la administratia generala si decontarea cheltuielilor % =711 “venituri din productia stocata” 341”semifabricate” 1000000 346”produse reziduale”1000000 901 = 931 25000000 ‘decontari “costul productiei obtinute” cheltuielile 345”produse finite”14000000 privind 3. obtinuta. 4.tocilar.Vizitati www.

Vizitati www. 5. Reluarea scriptica la inceputul exercitiului urmator a productiei in curs de executie 711 = % 95000000 productia obtinuta” 933 = “costul productiei in curs 902 9500000 “decontari interne privind productia obtinuta” “venituri din productia stocata” 331 6500000 “produse in curs de executie” 332 3000000 “lucrari si servicii in curs de executie” de executie” Interfata cu contabilitatea financiara pentru fluxurile abaterilor de la program se face in zona decontarilor acestor abateri de catre fiecare subunitate cu administratia generala.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.productia in curs de executie evaluata la costuri efective la sfarsitul exercitiului de pret’ 933 = % “costul rpoductiei 2400000 in curs de executie” 921 1500000 “cheltuielile activitatii de baza” 922 auxiliare” 900000 “cheltuielile activitatii 6.tocilar. Pagina 44 din 143 .predarea scriptica la sfarsitul exercitiului “n” a productiei in curs de executie % = 711 9500000 “venituri din productia stocata 902 = 933 95000000 “decontari “costul interne privind productii in curs de executie 331 6500000 “produse in curs de executie” 332 3000000 “lucrari si servicii in curs de executie” 7.

Se impune colectarea cheltuielilor pe care le-au ocazionat . Din puncte de vedere al calculatiei . intrucat in cadrul acestora se stabileste si responsabilitatile precise pentru persoanele care au aprobat sau acceptat aceste cheltuieli.ro ! Arhiva online cu diplome. sectii. calcularea cat mai exacta a costului productiei fabricate are la baza urmatoarele principii teoretice si metodologice : Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor Principiul documentarii Principiul delimitarii cheltuielilor care privesc productia si care nu privesc productia Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter neproductiv Principiul imputarii rationale Principiul conectarii cheltuielilor la venituri Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu : presupune ca cheltuielile efectuate in cursul unui exercitiu sa fie evidentiate pe locurile care le-au ocazionat .tocilar.cheltuieli de aprovizionare . cheltuielile de exploatare se impart in patru grupe si anume : . CAPITOLUL III PROBLEME DE BAZA PRIVIND ORGANIZAREA GESTIUNII PRINCIPII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE Calculatia costurilor are la baza anumite principii care asigura un continut real si exact costului de productie. 36. cursuri si referate postate de utilizatori. Astfel .cheltuieli de productie Pagina 45 din 143 . ateliere.Vizitati www. sectoare.

acestea se efectueaza in perioada curenta si se refera la acea perioada .cheltuieli de administratie si de conducere Astfel delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate se face in scopul necesitatilor de evidenta si calculatie care constau in stabilirea cat mai justa a indicatorilor economico-financiari privind costurile 37.tocilar.Vizitati www.Ele detin ponderea in costul produsului.ro ! Arhiva online cu diplome. . Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor : presupune separarea cheltuielilor perioadei curente de cele aferente perioadelor precedente sau ulterioare.cheltuieli de desfacere . indiferent de momentul efectarii propiu zise a acestora. Cheltuielile previzionate sunt cheltuieli inregistrate in perioada curenta dar care se efectueaza in perioadele urmatoare. cat si de de conducere eficienta a activitatii pe baza criteriilor de rentabilitate. astfel se asigura calcularea cat mai exacta a costului productie fabricate si implicit a rezultatelor finale prin luarea in considerare in mod corect pe langa cheltuielile de productie curente si a celor efectuate in avans sau a provizioanelor. ele privesc si productia perioadei viitoare cunoscute sub numele de cheltuieli anticipate. De regula se includ in costul productiei in periada urmatoare sau luna in care se inregistreaza provizionul. Alte cheltuieli sunt cele curente. Principiul documentarii: presupune ca orice cheltuiala inregistrata sa aiba la baza un document justificativ. Comform acestui principiu includerea cheltuielilor in costul productiei trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are lor fabricarea efectiva a produselor de care sunt legate . cursuri si referate postate de utilizatori. Potrivit acestiu principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii costului productiei trebuie sa provina numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera In acest sens se poate mentiona ca in contabilitatea de gestiune exista unele cheltuieli care desi se efectueaza in perioada curenta . Pagina 46 din 143 . la nivelul fiecarei structuri functionale.

A. PRINCIPIILE TEORETICE SI METODOLOGICE ALE ORGANIZARII CONTABILITATII DE GESTIUNE LA SC ROMRAD S. Astfel se intalnesc urmatoarele principii metodologice : 1. respectiv cantine . 38.Vizitati www. Principiul separarii cheltuielilor ce privesc productia de cele care nu sunt legate de fabricatie si de desfacerea produc 2. Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu Pagina 47 din 143 . astfel incat sa-si poata realiza functia de cunoastere si gestiune a resurselor. Principiul delimitarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter neproductiv : presupune o delimitare clara a cheltuielilor care se regasesc in costul productiei dar sunt recunoscute de costul perioadei. in acelasi timp este recunoscut faptul ca aceleasi documente justificative stau la baza inregistrarilor efectuate in contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. crese. determinarea nivelului real al activitatii si baza acestora determinarea costului subactivitatii. social sportiv. In cadrul SC ROMRAD S. Principiul imputarii rationale : presupune ca cheltuielile indirecte sa fie repartizate. Principiul delimitarii cheltuielilor in timp 3. In acest sens se impune separarea cheltuielilor in variabile si fixe.ro ! Arhiva online cu diplome.A. Existenta documentelor e Este impusa in momentul calculatiei costurilor fara a se face referire la modul sau perioada de pastrare a acestora. imputate in mod rational asupra produselor la care se refera. Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc productia : presupune o delimitare clara a cheltuielilior de productie efectuate in cadrul unitatii precum : cheltuieli cu caracter cultural. contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este organizata pornind de o serie de principii teoretice. Principiul conectarii cheltuielilor la venituri : presupune ca in cadrul unei perioade de gestiune sa existe o concordanta deplina intre cheltuielile inregistrate si productia obtinuta. Acest lucru este precizat in mod expres de legea contabilitatii.

Vizitati www. 4.tocilar. comform Legii Contabilitatii si Regulamentului de aplicare. de exemplu : cheltuieli cu materii prime. Pagina 48 din 143 . Principiul delimitarii cheltuielilor in timp presupune includerea in costul de productie a acelei cote perti de cheltuieli in momentul cand are loc fabricatia produselor care sunt legate independent de perioada in care s-au efectuat. reclama. Principiul documentarii Aplicarea principiului separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele care nu au caracter productiv presupune separarea cheltuielilor ce privesc activitatea industriala de celelalte cheltuieli aparute din restul activitatilor desfasurate de societate. cursuri si referate postate de utilizatori.A. cu manopera directa. cheltuielile la nivelul SC ROMRAD S. Cheltuielile curente sunt acele cheltuieli care se efectueaza in perioada de gestiune cand se fabrica productia la care se refera . serviciul CAD-CAM. motiv pentru care SC ROMRAD S. inregistreaza cheltuielile mentionate in costurile aferente acestor tipuri. publicitate Cheltuieli exceptionale de natura amenzilor si penalitatilor Cheltuieli cu impozitul pe profit Taxa asupra maijloacelor de transport Nerespectarea acestui principiu poate denatura costul productiei prin marirea artificiala . Astfel in costul productiei industriale nu se pot include acele cheltuieli care nu sunt legate de fabricatie sau de desfacerea productiei. Deci comform acestui principiu. cum ar fi : Cheltuieli in ceea ce privesc ratele bianuale Cheltuieli privind pregatirea cadrelor prin specializarea personalului financiar. majoritatea cheltuielilor de productie fac parte din aceasta categorie .A. cuprind urmatoarele tipuri de cheltuieli : Cheltuieli curente Cheltuieli inregistrate in avans Cheltuieli cu provizioanele 39.ro ! Arhiva online cu diplome. serviciul CTC Cheltuieli legate de protocol.

prin construirea de provizioane. sub aspectul fluctuatiilor de pret si al diminuarii cantitaii Nerespectarea acestui principiu ar duce la o calculare inexacta a costurilor. cheltuieli salariale. Cheltuielile cu provizioanele cuprind acele cheltuieli care se include in costul productiei din perioada curenta. desfacere si administratie. cheltuieli cu utilitati. Pagina 49 din 143 . impiedicand urmarirea dinamicii lor pe un sir de perioade de gestiune. Categoriile de cheltuieli corespunzatoare functiilor enumerate sunt : Cheltuieli de aprovizionare in care se include : cheltuieli de transport. costul abonamentelor la publicatiile de specialitate. in care se include cheltuielile cu reparatiile curente ale utilajelor Provizioane pentru deprecierea creantelor in cazul insolvabilitatii unui client sau debitor Provizioane privind deprecierea stocurilor. Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu : presupune defalcarea si delimitarea cheltuielilor in raport cu principalele functii ale societatii : aprovizionare. Analizand aceste documente se constata consumurile cantitatilor de materiale si timpul utilizat. atat in ceea ce priveste costul previzionat . In aceasta categorie se includ : cheltuilile cu prime de asigurare.tocilar. cheltuieli incarcare-descarcare Cheltuieli de productie propui-zisa care cuprind : cheltuieli cu materii prime si materiale. cand acestea privesc exploatarea.Vizitati www. amortizarea mijloacelor fixe si a cladirilor utilizate in sectorul de administratie si conducere Realizarea acestui principiu presupune fundamentarea calculatiilor pe baza documentelor justificative. se constituie urmatoarele categorii de provizioane: Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. dar se executa practic in perioadele viitoare de gestiune. La nivelul SC ROMRAD S. Cheltuielile inregistrate in avans sunt reprezentate de cheltuielile efectuate in perioadele de gestiune care preced perioada in care se fabrica productia. cat si cel efectiv. cheltuieli cu materiale consumabile in administratie.ro ! Arhiva online cu diplome. amortizare. cat si consumurile valorice care stau la baza cheltuielilor de productie. cheltuieli cu intretinerea si reparatiile Cheltuieli de administratie in care se include : salariile personalului administrativ si de conducere.A. cursuri si referate postate de utilizatori. cheltuieli cu CAS si protectia sociala.

sectoare de activitati astfel incat la nivel centralizat sa aiba loc o analiza a operatiilor sau calculatiilor efectuate. respectandu-se cerintele principiului separarii cheltuielilor in timp in cadrul productiei de tip sezonier in care intreprinderea lucreaza numai o parte din an. 3. respective. Marimea intreprinderii : in functie de care putem avea calculatie sau contabilitate centralizata sau descentralizata. particularitatile fiecarei intreprinderi in parte. se impune o alta organizare a contabilitatii de gestiune si anume : in cadrul perioadei de activitate se inregistreaza atat cheltuielile variabile cat si cele fixe. Aceasta organizare este corelata cu stabilirea responsabilitatilor. In perioada de Pagina 50 din 143 . Aplicand aceste principii SC ROMRAD S. 40. Se pot enumera urmatorii factori de organizare : 1. dar cheltuielile se efectueaza in tot timpul anului.tocilar. respectiv sectii . foloseste calculatia costurilor drept instrument de prognoza si urmarire a cheltuielilor. cursuri si referate postate de utilizatori. ateliere se impune organizarea contabilitatii de gestiune pe structura organizatorica a intreprinderii. 2. In intreprinderile mici calculatia sau contabilitatea de gestiune este de tip centralizat. sectoare. In marile intreprinderi se impune o calculatie descentralizata pe sectii. Structurarea organizatorica a intreprinderii : Intrucat cheltuielile sunt colectate pe cadrul organizatoric.ro ! Arhiva online cu diplome. in timp ce in peroiada de inactivitate se inregistreaza numai cheltuielile fixe respectiv cheltuielile de structuru sau de capacitate.2 FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE Dupa cum se precizeaza in Legea Contabilitatii organizarea contabilitatii de gestiune se face de catre fiecare intreprindere in functie de nevoile de informare si in functie de organizare.Vizitati www. 3. Caracterul productiei respectiv continutul sau sezonier: in functie de caracterul productiei se organizeaza si contabilitatea de gestiune si anume : in cadrul productiei cu caracter continuu cheltuielile lunare sunt repartizate asupra produselor obtinute in cadrul lunii.A.

Interesul decizional : in functie de care in calculatie pot fi utilizate metodele clasice. 7.Vizitati www. deci madalitatea de colectare a cheltuielilor. pe faze. Gradul de mecanizare. respectiv produsele de masa . modalitatea de determinare a costului unitar efectiv. 41.acest factor influenteaza fluxul calculatiei costurilor respectiv organizarea contabilitatii de gestiune. inactivitate cheltuielile fixe sunt inregistrate de regula ca cheltuieli anticipate urmand a fi incluse in costul produselor in perioada de activitate. de serie sau individuale : in functie de tipul productiei se stabileste si metoda de calculatie. alegerea metodei de calculatie specifica activitatii desfasurate. circuit al documentelor dar si o anumita metodologie de calculatie. cursuri si referate postate de utilizatori. Tipul productiei. Tehnologia de fabricatie : care determina fluxul tehnologic. direct-costing si fluxul informational. 3. automatizare.2. 4. 8 Gradul de specializare sau concentrarea productiei : intrucat se impune determinarea costului pe produs sau grupe de produse sau comenzi . cibernitizare a productiei: presupune anumite fluxuri informationale cat si parcurgerea pasilor in colectarea cheltuielilor si determinarea costurilor de productie. 6. sau metode evoluate: standard-cost. Pot fi utilizate metode clasice: globala. Totodata mai presupune utilizarea anumitor conturi de calculatie.ro ! Arhiva online cu diplome. 5.tocilar. FACTORII DE ORGANIZARE AI CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR In cadrul SC ROMRAD SA factorii principali de care s-a tinut cont in stabilirea modului de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor sunt urmatorii Profitul si marimea intreprinderii: reprezinta factorul care determina alegerea principiului de organizare si executare a lucrarilor de calculatie. sau cele evoluate. Aceasta este specifica fiecarei intreprinderi si la randul sau impune un anumit flux.pe comenzi.1. Includerea sau repartizarea cheltuielilor are si de aceasta data la baza principiul imputarii rationale. Pagina 51 din 143 .

Pentru desfasurarea normala a activitatii pe langa cele doua sectii de productie mai exista :sectia mecano-energetica care asigura utilitatile necesare procesuluideproductie precum si intretinerea si reparatia instalatiilor si utilajelor si sectia de scularie care asigura executia si reparatia SDV-urilor necesare sectorului de productie. Trebuie remarcat si faptul ca SC ROMRAT SA dispune de laboratoare in care se fac analize chimice.Vizitati www.tocilar. toxicologice. autocamioane. tehnologia de fabricatie poate fi definita ca o succesiune de operatii prin care trece materia prima. cursuri si referate postate de utilizatori. O consecinta a acestui mod de organizare este aceea ca se realizeaza o evidenta unitara la nivel de contabilitate generala. Tinand cont de specificul societatii. In sectia RADIATOARE I se obtin radiatoare de racire necesare productiei de tractoare.ro ! Arhiva online cu diplome. In sectia RADIATOARE II se obtin radiatoare de incalzire pentru diverse tipuri de autovehicule. Un alt factor de care s-a tinut seama in organizarea contabilitatii interne in cadrul societatii a fost si tehnologia productiei. in cadrul SC ROMRAD SA . Modul de realizare a contabilitatii de gestiune in cadrul societatii este organizarea centralizata. Structura de productie si cea functionala poate fi considerata drept cadru al organizarii si functionarii contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor. locomotive. pentru Dacia.contabilitatea de gestiune inregistreaza totalitatea cheltuielilor efectuate la nivelul intregii societati pentru ca apoi acestea sa fie repartizate la sfarsitul lunii. fizico-mecanice. fiind incluse in costul produsului. tot aici realizandu-se si alocarea cheltuielilor pe purtatori de costuri si calculul costului unitar. In ceea ce priveste structura functionala . radiatoare de aluminiu pentru Dacia si instalatii de aer conditionat. 42. Pagina 52 din 143 . Acest mod de organizare presupune efectuarea tuturor inregistrarilor privind cheltuielile pe centre de responsabilitate la nivelul societatii. In cadrul SC ROMRAD SA structura de productie cuprinde doua sectii in care se realizeaza productia de baza a societatii.

Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara.ro ! Arhiva online cu diplome.3. folosindu-se ata in constructia radiatoarelor de racire cat si a celor de incalzire. Trebuie subliniat ca pentru unele tipo-dimensiuni din profilul de fabricatie. unde s-au inregistrat dupa natura lor.Vizitati www.tocilar. Pagina 53 din 143 . pentru a le ordona dupa destinatie in vederea calcularii costului efectiv al productiei obtinute. Numarul mare de sortimente impune o mare flexibilitate in tehnologie si o permanenta adaptare a personalului muncitor. Tehnologia care se aplica este nepoluanta. care pot fi considerate drept purtatori de costuri. 3. cursuri si referate postate de utilizatori. aceste tehnologii sunt adaptate cerintelor impuse de indicii calitatii produselor. decontarii acestei productii si stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in scopul exercitarii controlului bugetar asupra costurilor. 43. intalnita in cadrul SC ROMRAD SA a determinat impartirea unitatii in cele doua sectii de productie in cadrul carora se obtin mai multe produse. In felul acesta se creeaza independenta contabilitatii de gestiune fata de contabilitatea financiara. CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIA CONTABILA A CONTURILOR DE GESTIUNE Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si calculatia costurilor sunt conturile de gestiune. corespunzatoare calitativ fise tehnologice fise de manopera bonuri de consum bonul de predare-transfer-retinere De asemenea tehnologia de productie diferita . In ceea ce priveste tehnologia de fabricatie in cadrul societatii se completeaza urmatoarele documente : necesarul de materiale.

cursuri si referate postate de utilizatori. El face interfata dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. cheltuielile generale de administratie. De asemenea . clasa de conturi 9 este structurata in trei grupe : 90 “decontari interne “ 92 “conturi de calculatie “ 93 “costul productiei “ Grupa 90 “decontari interne “ cuprinde conturile : 901 “ decontari interne privind cheltuielile “ 902 “ decontari interne privind productia obtinuta “ 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “ Contul 901 “decontari interne privind cheltuielile “ se foloseste . dar functioneaza ca un cont de pasiv. iar pe de alta parte. a cheltuielilor indirecte de productie . in functie de specificul activitatii si necesitatile propii de informare ale acesteia.ro ! Arhiva online cu diplome. pe de o parte pentru evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii de baza si auxiliare.Vizitati www. pentru reflectarea costului efectiv al productiei obtinute. Iata de ce in caracterizarea conturilor respective si in modelele de calculatie nu se vor respecta cu strictete Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile. Existand mai multe variante posibile de functionare a conturilor in cauza.tocilar. Pagina 54 din 143 . dupa functia contabila este un cont bifunctional. se poate mentiona ca aceste conturi au o functie contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor intrucat. asa cum s-a aratat. care au fost inregistrate mai intai in contabilitatea generala. iar apoi se inregistreaza in contabilitatea de gestiune. 44 Potrivit actelor normative in viguare . modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei intreprinderi.precum si a cheltuielilor de desfacere. In planul de conturi general. La randul ei . aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9-Conturi de gestiune si ele au caracteristica generala ca la sfasitul exercitiului financiar nu apar in bilantul contabil intrucat datele si informatiile pe care le reflecta au fost deja inregistrate in contabilitatea financiara pe baza careia se intocmeste bilantul contabil.

la pret de inregistrare (prestabilit sau cu ridicata ). servicii. servicii. la sfarsitul lunii. adica pe obiecte de calculatie: produse.ro ! Arhiva online cu diplome. Se crediteaza . pentru decontarea . pe de o parte . a costului efectiv al aceleiasi productii obtinute pe parcursul lunii. respectiv abaterile pozitive . comenzi. Se debiteaza la sfarsitul lunii.acest cont se inchide la sfarsitul lunii prin contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “. lucrari.Vizitati www. respectiv depasirile . Se debiteaza. cu costul efectiv al productiei finite si a celei in curs de executie. In sold se dezvolta ca si contul precedent . la sfarsitul lunii. cu care functioneaza in pararel. la sfarsitul lunii .* Dupa functia contabila este un cont de activ . astfel ca soldul sau creditor reprezinta diferentele de pret favorabile . Se crediteaza . Grupa 92 “conturi de calculatie “ cuprinde urmatoarele conturi : Pagina 55 din 143 .tocilar. productiei respective. cu pretul de inregistrare al productiei finite obtinute in procesul de productie. in cursul lunii cu ocazia decontarii cheltuielilor de exploatare pe destinatii in functie de posibilitatile de identificare ale acestora pe locuri de cheltuieli si obiecte de calculatie. Dupa functia contabile este un cont bifunctional. pe parcursul lunii . iar pe de alta parte . Contul 902 “ decontari interne privind productia obtinuta “ se utilizeza pentru evidenta decontarilor interne privind costul productiei obtinute in cursul lunii . contul 902 “ decontari interne privind productia obtinuta “ se dezvolta pe obiecte de calculatie: produse . Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv a. Contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “ serveste pentru inregistrarea . lucrari. cu ocazia calcularii si inregistrarii diferentelor aferente productiei finite obtinute din procesul de productie . Soldul debitor reflecta diferentele nefavorabile . dupa care se soldeaza. adica economiile . Deci la sfarsitul lunii nu prezinta sold. In analitic . comenzi. Se crediteaza tot la sfarsitul lunii cu ocazia inchiderii in momentul decontarii diferentelor asupra costului productiei obtinute . adica abaterile negative. a diferentelor dintre pretul de inregistrare (prestabilit sau cu ridicata ) si costul efectiv al productiei finite obtinute obtinute din procesul de productie. Indiferent de soldul sau . cursuri si referate postate de utilizatori.

generale de administratie ale unitatii. In analitic se dezvolta pe sectii. Se debiteaza . cu cota corespunzatoare de cheltuieli generale de administratie repartizate rational in costul productiei auxiliare destinata vanzarii. 921 “ cheltuielile activitatii de baza “ 922 “ cheltuielile activitatilor auxiliare “ 923 “ cheltuielile indirecte de productie “ 924 “ cheltuieli generale de administratie “ 925 “ cheltuieli de desfacere “ 45. cursuri si referate postate de utilizatori. care au fost inregistrate si in contabilitatea financiara iar la sfarsitul lunii . lucrarilor efectuate si serviciilor prestate. de desfacere si ale activitatii auxiliare ) repartizate rational in costul produselor fabricate . Dupa functia contabila este un cont de activ. pe parcursul lunii. Se debiteaza in cursul lunii. Contul 922 “cheltuielile activitatilor auxiliare “ se utilizeaza pentru a se tine evidenta cheltuielilor ocazionate de activitatile auxiliare ale unitatii . Se crediteaza la sfarsitul lunii. operatie dupa care se soldeaza. sau sectorul desfacere precum si cu costul efectiv al productiei finite destinate vanzarii si respectiv .ro ! Arhiva online cu diplome. cu cotele corespunzatoare de cheltuieli indirecte (comune ale sectiei. operatii dupa care se inchide. obiecte de calculatie si articole de calculatie. sectorul administrativ si de conducere. obiecte de calculatie si daca este cazul articole de calculatie. la sfarsitul lunii cu contravaloarea productiei livrate de sectiile auxiliare pentru activitatea de baza . care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara. al productiei in curs de executie. Se crediteaza . cu ocazia colectarii cheltuielilor directe privind activitatile auxiliare.Vizitati www. si cu cel al productiei in curs de executie obtinute din activitatea de baza.tocilar. se dezvolta pe sectii. cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente activitatilor de baza . In analitic . Pagina 56 din 143 . iar la sfarsitul lunii . cu costul efectiv al productiei finite. Contul 921 “ cheltuielile activitatii de baza “ se foloseste pentru evidenta cheltuielilor aferente activitatii de baza a unitatii.

iar la sfarsitul fiecarei luni se mai debiteaza cu contravaloarea produselor. In analitic se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli indirecte de productie.Vizitati www. In analitic se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului administrativ si de conducere. lucrarilor si serviciilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile sectorului administrativ si de conducere al unitatii . care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara. cursuri si referate postate de utilizatori. precum si in costul productiei obtinute din activitatea de baza precum si in costul productiei obtinute din activitatea auxiliara care are caracter de marfa. Dupa functia contabila este cont de activ. 46. Se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor indirecte de productie privind activitatea de baza. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor indirecte in costul productiei obtinute.tocilar. Contul 903 “ cheltuieli indirecte de productie “ serveste pentru evidenta cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor si a cheltuielilor generale ale fiecarei sectii de baza a unitatii. Contul 904 “ cheltuieli generale de administratie se foloseste pentru evidenta cheltuielilor de administratie si conducere a unitatii .ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 57 din 143 . iar la sfarsitul lunii . ocazie cu care se soldeaza. lucrarilor si serviciilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile activitatii de baza care nu se identifica pe obiecte de calculatie. Dupa operatia de creditare contul 904 “ cheltuieli generale de administratie “ se soldeaza. Se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor ocazionate de administratia si conducerea unitatii care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara . se mai debiteaza si cu contravaloarea produselor. Se crediteaza la sarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor generale de administratie in costul productiei obtunute din activitatea de baza .

In anlaitic se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului desfacere. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor de desfacere in costul complet al productiei obtinute. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii cu pretul sau costul de inregistrare al productiei finite obtinute din procesul de productie. de manipulare. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei respective decontata pe seama cheltuielilor ocazionate.iar la sfarsitul lunii se mai debiteaza cu contravaloarea produselor. operatie dupa care se soldeaza. dupa care se soldeaza. Grupa 93 “ costul productiei “ cuprinde : 931 “ costul productiei obtinute “ 933 “ costul productiei in curs de executie “ Contul 931 “ costul productiei obtinute “ serveste pentru evidenta productiei finite obtinute. 47. Pagina 58 din 143 . cursuri si referate postate de utilizatori. care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara . semifabricate destinate vanzarii. Dupa functia contabila este un cont bifunctional. depozitare. conservare ).ro ! Arhiva online cu diplome. de transport. In analitic se dezvolta pe obiecte de calculatie.tocilar. investitii propii sau alte activitati. lucrarilor si serviciilor primite de la activitatea auxiliara pentru necesitatile sectorului de desfacere. care constadin produse finite. lucrari executate si servicii prestate pentru terti. Indiferent de soldul sau acest cont se inchide la sfarsitul lunii prin contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “ chiar daca diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.Vizitati www. Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor ocazionate de sectorul de desfacere. Contul 925 “ cheltuieli de desfacere “ se utilizeaza pentru inregistrarea cheltuielilor efectuate in legatura cu desfacerea produselor fabricate( cheltuieli de ambalare.

922. SCHEMA FUNCTIONARII CONTURILOR DIN CLASA 9 CONTURI DE GESTIUNE Contul 901”decontari interne privind cheltuielile “ -in debit: costul efectiv al produselor finite obtinute (cont 931) -in credit: cheltuieli de productie din contabilitatea financiara. Se crediteaza tot la sfarsitul lunii cu costul efectiv al aceleiasi productii decontata pe seama cheltuielilor efectuate.923.3. Dupa functia contabila este un cont de activ. 3. inregistrate in conturi dupa natura economica(cont:921. cursuri si referate postate de utilizatori.in debit: costul efectiv al productiei finite obtinute (cont 921) .in debit: diferente de pret aferente productiei finite (cont 902) .in credit : costul standard al productiei finite (cont 931) diferentele de pret aferente productiei finite (cont 903) Contul 903” decontari interne privind diferentele de pret” : .Vizitati www. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executie rezultata din activitatea de baza precum si din activitatile auxiliare.ro ! Arhiva online cu diplome. Contul 933 “ costul productiei in curs de excutie “ se utilizeaza pentru inregistrarea costului efectiv al productiei in curs de executie .1. Contul 902”decontari interne privind productia obtinuta”: .in debit: cheltuieli directe (cont 901) Pagina 59 din 143 .924. repartizate (cont 931) Contul 921”cheltuielile activitatii de baza” : .Dupa aceasta operatie contul se soldeaza. In analitic se dezvolta pe obiecte de calculatie.in credit : diferente de pret aferente productiei obtinute.925) -soldul final creditor=costulefectiv al productiei in curs de executie. indiferent daca provine din activitatea de baza sau auxiliara.tocilar.

in debit cheltuieli colectate(cont 901) decontari reciproce (cont922 in analitic) .925) costul productiei in curs de executie (cont 933) costul efectival productiei marfa(contul 902) Contul 923”cheltuielile indirecte de productie” . .in debit: cheltuieli indirecte ale sectiilor principale de productie (901) cheltuielile activitati auxiliare (cont 922) . cheltuielile activitatii auxiliare (cont 922) cheltuieli indirecte de productie (cont 923) cheltuieli generale de administratie (cont 924) cheltuieli de desfacere (cont 925) 48.in debit:cheltuieli generale de administratie (cont 901) cheltuielile activitatilor auxiliare (cont 922) . Contul 922”cheltuielile activitatilor auxiliare” .922) Contul 925”cheltuieli de desfacere” Pagina 60 din 143 . cursuri si referate postate de utilizatori.924.in credit : costul productiei in curs de executie (cont 933) costul efectiv al productiei finite (cont 902) Soldul final debitor =costul efectiv al productiei finite in curs de executie .tocilar.in credit : decontari reciproce (cont 922 in analitic) repartizarea cheltuielilor pe locurile consumatoare (cont 922.ro ! Arhiva online cu diplome.in credit: cota de cheltuieli generale de administratie repartizate pe obiecte de calculatie (cont921.in credit: cota de cheltuieli indirecte ale sectiilor repartizate pe obiecte de calculatie (cont 921) Contul 924”cheltuieli generale de administratie” : .923.Vizitati www.

calculul costului efectival productiei obtinute in cursul lunii din procesul de fabricatie.in debit: costul efectiv al productiei in curs de executie (cont921) soldul final debitor = costul efectiv al productiei in curs de executie. produse si feluri de cheltuieli.ro ! Arhiva online cu diplome.in credit: cota de cheltuieli de desfacere pe obiecte de calculatie (cont 921) Contul 931”costul productiei obtinute”: .Vizitati www. 3. de control a cheltuielilor bugetare pe locuri de cheltuieli si pe produse si de stabilirea eficientei activitatii desfasurate. cursuri si referate postate de utilizatori. . Calculatia costurilor este o activitate practica complexa care se desfasoara in continuarea inregistrarii analitice a cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilitatii de gestiune si permite delimitarea acestora dupa destinatie pe locuri de productie.In debit : cheltuieli de desfacere (cont 901) cheltuielile activitatilor auxiliare (cont 922) .in credit: costul efectiv al productiei finite obtinute (cont 901) Contul 933”costul productiei in curs de executie” : . posibilitatile de identificare in momentul efectuarii acestora. urmeaza la sfarsitul lunii.4.tocilar.PROCEDEE SI METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR Pagina 61 din 143 . Dupa inregistrarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de productie dupa destinatia lor pe locurile care le-au ocazionat si pe obiecte de calculatie in raport de 49.in debit: costul standard al productiei finite obtinute (cont902) diferentele de pret aferente productiei finite obtinute (cont903) . Costul efectiv cuprinde cheltuielile totale si unitatr ocazionate de fabricarea produselor si este necesar sa se calculeze pentru scopuri de decontare a productiei obtinute.

tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Intr-o forma simplificata . PROCEDEELE DE CALCULATIE A COSTURILOR Procedeul de calculatie reprezinta tehnicile de calcul cu ajutorul carora costurile evidentiate pe feluri si locuri de costuri sunt delimitate si decontate fiecarui purtator de costuri. simpli sau complecsi Calculatia prin suplimentare cumulativa sau selectiva cu sau fara calculatia pe locuri Metoda valorii ramase sau a restului si Pagina 62 din 143 . procedeele de calculatie se diferentiaza in raport de caracteristicile tehnice ale procesului de productie si repetabilitatea produsului fabricat.4. cursuri si referate postate de utilizatori. 3.Vizitati www. respectiv. Cu ajutorul lor se ventileaza si deconteaza costurile pe tot traseul formarii costului produselor. Ca parti componente ale metodelor de calculatie a costurilor.1. interfata dintre procedeele de productie si procedeele de calculatie a costurilor se prezinta in schema urmatoare: 50. Din acest punct de vedere se poate aprecia ca procedeul de calculatie este un reflex in plan valoric al procedeului de productie. PROCEDEE DE PRODUCTIE Productia de masa(produse unitare. omogene) Productia de sorturi (mai multe produse asemanatoare dupa natura lor) Productia de serie si productia individuala (mai multe produse deosebite dupa natura lor) Productia cuplata(mai multe PROCEDEE DE CALCULATIE Calculatia prin diviziune simpla intruna sau mai multe faze Calculatia prin coeficienti de echivalenta. Obiectul calculatiei il constituie costurile directe si indirecte in raport cu purtatorul de costuri. costurile variabile si cele fixe in raport cu acelasi purtator. Procedeele de calculatie se individualizeaza si opereaza in cadrul metodelor de calculatie.

cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. comform relatiei: Ks = Chr ∑bj j =1 n 51 Unde: Ks = coeficient de suplimentare Chr= cheltuieli de repartizat b= baza de repartizare j=obiectul de calculatie Pagina 63 din 143 .ro ! Arhiva online cu diplome. utilizat in mai multe forme si variante respectiv: in forma clasica si forma cifrelor relative de structura.tocilar. produse aparute simultan si fortuit) metoda valorii repartizate. Categoriile de procedee sunt: I Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte II Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe III Procedee de evaluare si calculare a costurilor de fabricatie interdependenta IV Procedee de determinare a costului pe unitatea de produs I Procedeul de repartizare a cheltuielilor indirecte: se utilizeaza pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie cat si pentru repartizarea cheltuielilor generale si de administratie. Forma clasica a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: alegerea unei baze de repartizare comuna ca natura dar diferita ca marime de la un obiect de calculatie la altul calculul coeficientului de suplimentare. Repartizarea se face cu ajutorul procedeului suplimentarii.

tocilar.Vizitati www. determinandu-se cotele de cheltuieli indirecte de productie ce revin fiecarui obiect de calculatie. Separarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe se face prin utilizarea urmatoarelor procedee : procedeul celor mai mici patrate procedeul punctelor de maxim si minim procedeul analitic III Procedeul de evaluare si calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta. prezinta urmatoarele variante : varianta coeficientului unic sau global varianta coeficientilor diferentiati varianta coeficientilor selectivi Cea dea doua forma cea a cifrelor relative de structura a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape : calculul ponderii bazei de repartizare corespunzatoare fiecarui obiect de calculatie fata de total baza: procentele obtinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizarii(Chr). II Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe. n= numarul obiectelor de calculat calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculatie astfel: Cj = bj* Kj unde c= cota de cheltuieli de repartizat. Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este necesara in cadrul unor intreprinderi cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse. procedeu folosit mai ales in elaborarea antecalculatiilor Pagina 64 din 143 . lucrari si servicii intre sectii sau ateliere pentru nevoile de productie. in functie de numarul de si caracterul coeficientilor de suplimentare calculati. cursuri si referate postate de utilizatori. fara a lua in consideratie prestatiile reciproce. Procedeul suplimentarii in forma clasica . Calculul costului productiei de fabricatie interdependenta se poate efectua folosind urmatoarele procedee: procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs.ro ! Arhiva online cu diplome.

4. Din punct de vedere tehnologic . locuri de costuri si purtatori de costuri. procesul de productie poate fi simplu sau complex. Procedeul calculelor iterative Procedeul algebric IV Procedee de determinare a costului pe unitatea de produs Calculul costului unitar al produselor executate. 52 Procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit. Pe aceasta cale se asigura corelarea pana la integrare a calculatiei pe feluri de costuri. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR Metodele de calculatie a costurilor exprima modul de organizare a colectarii cheltuielilor de productie in scopul determinarii costurilor pe produs. 3. cum ar fi costul standard. Criteriul de baza in alegerea si delimitarea unei metode de calculatie a costurilor este cel al caracteristicilor procesului tehnologic si tipului de productie. lucrarilor executate si serviciilor prestate se poate efectua folosind urmatoarele procedee : Procedeul diviziunii simple Procedeul cantitativ Procedeul indicilor de echivalenta Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal Procedeul deducerii valorii produselor secundare. Simplu in cazul in care produsul rezulta prin prelucrarea succesiva a materiei prime. normat sau alt cost.Vizitati www. procedeu ce se poate folosi numai in cazul sectiilor sau atelierelor cu productie omogna. Pagina 65 din 143 .ro ! Arhiva online cu diplome. complex atunci cand produsul este fabricat prin combinarea partilor componente.2.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.

lucrare. In aceasta categorie se cuprind : metoda globala. Ca urmare a faptului ca in sectia sau intreprinderea care se aplica metoda globala se fabrica un singur produs . Principala problema pe care o ridica organizarea contabilitatii de gestiune consta in stabilirea modalitatilor de preluare a cheltuielilor de prelucrare a cheltuielilor din contabilitatea financiara. 53 Ele dau itinerarul de parcurs pentru a se ajunge la o masa de cheltuieli definita doar in totalitate si numai partial localizata la costul unitar al produselor .toate cheltuielile de productie si desfacere au un caracter de cheltuiala directa fata de productia obtinuta. carierele pentru substantele minerale solide . salinele cu extractie in solutie prin sonde precum si unitatile care fabrica produse cuplate din aceiasi materie prima. metoda THM si metoda pe comenzi. serviciu.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. servicii se face prin raportarea totalului cheltuielilor colectate global la cantitatea de produse obtinute in perioada de gestiune respectiva. un grad mare de detaliere informationala o au metodele absorbante de normare. lucrare. Pagina 66 din 143 . Conturarea diferitelor metode de calculatie si mai ales aplicarea lor concreta sunt legate de particularitatile spefice ale fiecarei intreprinderi . serviciu . Metoda globala consta in colectarea cheltuielilor de productie si desfacere global intrun singur cont de cheltuieli sintetic sau analitic corespunzator unei zone de cheltuieli la nivelul intreprinderii.ro ! Arhiva online cu diplome. cantitativ. de extractie a carbunelui. lucrare. Pot fi date ca exemplu intreprinderile producatoare de energie. daca din procesul de productie se obtine un singur fel de produs.tocilar. Stabilirea costului pe unitate de produs . de oxigen. evidenta si calculatie a costurilor. Metodele de calculatie a costurilor cuprind totalitatea procedeelor ce conduc la cuantificarea cifrica a corelatiei dintre cheltuielile de productie si desfacere ale intreprinderii exprimate valoric si produsele care au ocazionat aceste cheltuieli exprimate fizic. metoda pe faze. In aceste conditii . Metoda globala: se aplica de catre intreprinderile industriale atat pentru productia de baza cat si pentru cea auxiliara.

cu productie individuala si de serie mica. rafinarii de petrol. industria miniera. Se aplica in cadrul fabriciilor de zahar.4. unde produsul finit rezulta prin ansamblarea partilor sale componente al caror proces tehnologic se sectorizeaza in cadrul unor locuri de productie. Sunt doua solutii: inregistrarea concomitenta a cheltuielilor atat in contabilitatea financiara (clasa 6) cat si in contabilitatea de gestiune. cursuri si referate postate de utilizatori. Metoda pe faze: se aplica la intreprinderile cu productie de masa sau serie mare. unde procesul tehnologic are un caracter relativ omogen .tocilar. Productia de masa se caracterizeaza prin stabilitate.un grup de masini similare sau un grup de masini care executa o suita de operatii tehnologice. Inregistrarea separata a cheltuielilor in contabilitatea financiara pe masura ce apar . Pagina 67 din 143 . Metoda THM: (tarif pe ora-masina) consta in stabilirea costurilor de productie ocazionate de functionarea unui centru de productie. iar in continuare se deconteaza pe purtator de valoare. centrale termo-electrice.3. Acesta reprezinta o masina .Vizitati www. iar in contabilitatea de gestiune o singura data de regula de regula la sfarsitul perioadei de gestiune pe baza unui tablou de conversie. 3. proportional cu costul orei-masina si timpul de prelucrare. iar produsul finit se obtine prin prelucrarea in stadii succesive a materiei prime.ro ! Arhiva online cu diplome. Costurile cu materia prima si materialele directe constituie un loc de costuri distinct si se urmaresc direct pe produsul rezultat. Pentru aplicarea acestei metode se impune solutionarea urmatoarelor aspecte: Stabilirea fazelor de calculatie Determinarea costului semifabricatelor in cadrul unei faze de calculatie Determinarea costului semifabricatelor cand in cadrul aceleiasi faze de calculatie se obtin doua sau mai multe produse. prin parcurgerea unor etape tehnologice si prin obtinerea unor cantitati mari de produse. METODA PE COMENZI Aceasta metoda se aplica in intreprinderile pluriproducatoare. Costurile prelucrare se urmaresc pe fiecare centru de productie . PROIECT DE LICENTA-METODA PE COMENZI 54.

iar in cadrul acestora. In esenta aceasta metoda consta in colectarea si repartizarea costurilor de productie pe sectii de fabricatie si pe comenzi.Vizitati www. lucrari sau servicii care pot fi executate in cursul unei perioade. De exemplu in industria constructoare de masini. In primul caz .tocilar. produsul finit in totalitatea lui constituie un obiect de comanda diferentiat pe sectii prelucratoare si sectia de montaj. folosita in acest sens. La fiecare lansare de productie . Modelul sintetic privind calculatia costului este redat de relatiile : 55 in ipoteza unei singure comenzi .elemente asamblabile semifabricate. se procedeaza la calculatia costului produsului ce constituie obiectul comenzii. se diferentiaza in raport cu sistemul de lansare si urmarire a comenzilor. Obiectul de calculatie il constituie comanda de productie lansata pentru o anumita cantitate de produse. In continuare asamblarea lor constituie o realizare interna sau un consum intermediar de semifabricate pentru realizarea produsului finit. cursuri si referate postate de utilizatori. Pe masura ce comanda se executa . descentralizat pe semifabricate ca elemente asamblabile ale produselor sau descentralizat la nivel de produs finit. pe articole de calculatie. iar productia de serie se poate organiza atat in varianta fara semifabricate cat si in cea cu semifabricate. partile componente constituie gestiuni distincte si in consecinta obiect de calculatie. industria confectiilor. Pentru cel de-al doilea caz. Relatia de calcul a costului produsului. costul unitar va fi : Cu = ∑cheltuieli directe + ∑cheltuieli indirecte Pagina 68 din 143 . industria mobilei. de pilda productia individuala se organizeaza de regula in varianta fara semifabricate. Obiectul comenzii este diferit in functie de felul productiei.dintr-un anumit produs se creeaza un loc de costuri pe fiecare comanda si se stabileste o sectie de executare a acesteia.ro ! Arhiva online cu diplome.

pentru aceleasi produse se mentine pana la sfarsitul anului.tocilar. Diferentele ce apar la terminarea comenzii intre costul efectiv al ei si costul la care sau inregistrat produsele predate se include in costul efectiv al ultimului lot. in cazul unui lot de produse: Cu = ∑cheltuieli directe + ∑cheltuieli indirecte Qc Organizarea calculatiei dupa metoda pe comenzi presupune dupa lansarea comenzii deschiderea in cadrul contului 921”cheltuielile activitatii de baza” a analiticelor pe comenzi in care se colecteaza pe locuri de productie si pe articole de calculatie in cursul lunii. Costul efectiv pe comanda se stabileste la terminarea comenzii. In cazul unor comenzi cu ciclu lung de fabricatie.ro ! Arhiva online cu diplome. ele se evalueaza la costul antecalculat sau se pot evalua la costul efectiv al produselor similare fara a depasi costurile efective inregistrate la comanda respectiva. Metoda pe comenzi prezinta avantajul ca asigura o individualizare si o calculare a costului unitar al produselor. care se inscriu in toate documentele justificative de consum. daca unele laturi partiale se predau la magazie sau clientului inainte de terminarea intregii comenzi . 56 PREZENRAEA METODEI PE COMENZI IN CADRUL SC ROM RAD SA Pagina 69 din 143 . costurile directe si la sfarsitul lunii costurile indirecte repartizate pe comanda din contul 923”cheltuieli indirecte de productie” si contul 924 “cheltuieli generale de administratie”.Vizitati www. Pentru aceasta fiecare comanda primeste un simbol cifric din registrul de comenzi. Metoda de evaluare adoptata la inceputul anului . cursuri si referate postate de utilizatori.

iar cel utilizat in calculatie de dare de seama este comanda. repere. Purtatorul de cheltuieli folosit obligatoriu in antecalculatii este produsul. deci integrale. deci al costului contabil. partea cu care participa in fabricatie si la formarea costului fiecarei sectii de productie.numai calculul costului efectiv. cel mult . Pentru productia de serie lotul comenzii poate fi format dintr-o cantitate oarecare de produse. care se caracterizeaza prin fabricarea unor cantitati mari de produse obtinute in cadrul unor etape succesive de prelucrare a mai multor materiale. Ea va releva. costul intregului lot reprezentand costul comenzii. Pentru productia individuala organizata fara semifabricat. intrucat in lucrarile de antecalculatie a costului pe produs nu se pune problema productiei neterminate.serviciu care poate constitui productia individuala sau ocazionala si care se utilizeaza in varianta cu semifabricate sau poate fi o productie de serie ce se organizeaza atat in varianta fara semifabricate cat si in cea cu semifabricate. Modul sintetic de calcul a costului unitar in aceasta situatie este de forma: 57 Pagina 70 din 143 . ea presupune desfasurarea lucrarilor de calculatie potrivit etapelor specifice metodelor absorbante. subansamble. lucrare . cursuri si referate postate de utilizatori. Metoda de calculatie a costurilor utilizate de SC ROMRAD SA este cea pe comenzi. inclusiv etapa determinarii cantitative si valorice a productiei neterminate. purtatorul de costuri folosit in mod obligatoriu in lucrarile de antecalcul este produsul . Intrucat aceasta metoda de calculatie are la baza conceptul costurilor absorbante. determinandu-se apoi costul unitar prin procesul diviziunii simple. Etapa de determinare a productiei in curs de executie .Vizitati www. Comanda poate fi formata dintr-un produs. in timp ce purtatorul de costuri utilizat prin urmarirea si inregistrarea costurilor de productie este comanda. Aceasta metoda evidentiaza partea cu care contribuie fiecare sectie la obtinerea comenzii respective si deci la formarea costului acelei comenzi. datorita variatiei pe care o inregistreaza acesta productie de la o perioada la alta.ro ! Arhiva online cu diplome. Procesul de productie al SC ROMRAD SA este organizat prin productia de serie .tocilar. calculatia nu face nici un fel de separare a cheltuielilor pe seama partilor sau reperelor componente. In cadrul acestei metode.

Schematic. acele produse se evalueaza la un cost antecalculat.Decontare -articole de -cantitate calculatie -sectii Pagina 71 din 143 I.tocilar. Comform metodei pe comenzi costurile de productie se colecteaza pe articole de calculatie in fise deschise pentru fiecare comanda.Vizitati www.cheltuieli indirecte Daca o comanda cuprinde mai multe unitati de produs se raporteaza cheltuielile de productie calculate pe articole de calculatie . cursuri si referate postate de utilizatori.Postcalcul III.ro ! Arhiva online cu diplome. Eventualele diferenta de pret care apar intre costul antecalculat si costul efectiv la terminarea comenzii se reflecta in costul ultimului lot de produse. Ctu = ∑ (∑ Chdx + ∑Chiy ) S =1 X =1 Y =1 K N M Unde: s-sectia x-articole de calculatie pentru cheltuieli directe y-articole de calculatie pentru cheltuieli indirecte Ctu-cost unitar Chd-cheltuieli directe Chi. In cazul cand produsele care fac parte dintr-o comanda se predau la magazie sau clientului inainte ca respectiva comanda sa fie terminata . In anumite cazuri ele se pot evalua si in functie de costul efectiv al unor produse similare fabricate in perioada de gestiune precedenta. filiera evidentei si calculatiei costurilor se prezinta astfel : Lansarea comenzii Fisa de calculatie II.Antecalcul -articole de calculatie -sectii -valoare -cost unitar . la cantitatea de produse obtinuta determinanduse costul mediu pe produs.

ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. cu un capital de 2. In decursul anilor intreprinderea a cunoscut o continua dezvoltare atat in domeniul dotarii tehnice. cand s-a inceput constructia actualei fabrici. s-au realizat utilaje prin autoutilare.200. autocamioane.9 milioane. ECONOMICE SI ORGANIZATORICE LA SC ROMRAD SA Inceputul actualei societati SC ROMRAD SA s-a produs in anul 1990 . Creareea de noi spatii de productie a condus la dotarea acestora cu noi utilaje moderne. CARACTERISTICE TEHNICE. Documente justificative 58 CAPITOLUL IV: ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULAREA COSTURILOR LA SC ROMRAD SA 4. cat si al productiei de baza. astfel intreprinderea a putut sa-si creeze noi spatii de productie si si-a dezvoltat unitatile conexe. SC ROMRAD SA datorita nevoilor si demersurilor facute a fost beneficiara unei importante investitii. In pararel cu dotarea cu utilaje din tara si din strainatate. Aparitia fabricii in peisajul industrial al Romaniei nu a constituit o intamplare ea a rezultat din necesitatea vitala a industriei romanesti aflate intr-o dezvoltare dinamica.1. Pagina 72 din 143 .tocilar. care sa permita folosirea unor noi tehnologii de productie. locomotive si autoturisme. In prezent se fac eforturi continue de a asigura radiatoare pentru productia nationala de tractoare. reusindu-se acoperirea partiala a lipsei de fonduri pentru importul de utilaje performante.

03.457.5 milioane lei. SC ROMRAD SA a semnat contractul cu Fondul Propietatii de Stat. In urma perioadei de tranzitie prin care a trecut economia tarii noastre. cu un capital initial de 2.000 tone / de radiatoare.avandu-se avandu-se in vadere conditiile deosebit de avantajoase in care se face cumpararea: 20% din suma totala a fost platita cash 80% a fost luat un credit pe termen de zece ani cu dobanda 6% pe an. Astfel dupa semnarea contractului cu FPS. Toate aceste investitii au condus la asigurarea in anul 1992 a unei capacitati de productie de 8. s-a nascut ideea ca SC RONRAD SA sa fie privatizata in intregime. cand trebuia platita prima rata in vederea cumpararii unei parti din SC ROMRAD SA . care detinea 70% din intreprindere.600. Ca urmare a Hotararii Guvernului nr. la data de 15. existand un singur ofertant pentru cumpararea intreprinderii.9 milioane lei.135 din 1990 SC ROMRAD SA se inregistreaza ca persoana juridica la Camera de Comert. Aceasta idee a fost agreata . la economia de piata specifica tarilor cu caracter democratic. In 1991 se deschide o noua etapa in evolutia SC ROMRAD SA.tocilar. 59. Din anul 1991 investitiile cunosc o dezvoltare deosebita. de la o economie centralizata planificata a unui regim totalitar. cursuri si referate postate de utilizatori. Ratele bianulale vor fi platite pana la data de 15 septembrie 2004.799 actiuni nominative. reevaluat la 12. Pagina 73 din 143 .000 lei impartit in 460. acesta fiind pasul spre privatizare.1996.200.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Inscriindu-se economiei de piata si mersului firesc al societatii.600. Aceasta a insemnat ca salariatii de la SC ROMRAD SA vor deveni propietarii intregului capital social al societatii respectiv 12. La propunerea FPS . intreprinderea dispunea de un fond de 500 de milioane de lei.

din care SC ROMRAD SA detine 4205%.612. CITROEN. Se preconizeaza a se executa 100. ALFA ROMEO. FIAT. fiind utilaje de inalta performanta. FORD. sa ocupe un segment cat mai mare pe piata interne si pe cea externa. Deservirea liniilor se va face de catre 21 de salariati direct productivi. 42.869.324. precum si pentru echiparea autovehiculelor VOLKSWAGEN.000 de bucati pe an de radiatoare pentru Dacia . RENAULT. Pentru difersificarea productiei la 1 mai 1994 se infiinteaza Societatea mixta romanoengleza-israeliana”PERADSOLD” SRL cu obiect de activitate fabricarea si comercializarea instalatiilor de aer conditionat.385 USD. SC ROMRAD SA incearca sa castige noi clienti. permite fabricarea in serie mare a radiatoarelor de apa si incalzire. Cu un capital de 32. avand ca termen de implementare anul 1997. dotate cu CNC. PEUGEOT. dupa licenta PEREG.ro ! Arhiva online cu diplome. tactul liniei fiind de un radiator la 51 de secunde.000 de bucati pe an.146. 60.000 de bucati pe an pentru DAEWO. Cea mai mare investitie si anume “linii flexibile de fabricat radiatoare” in valoare de aproximativ 3500 mii de dolari. O mare parte din profitul societatii este investit in noi obiective de constructii si in dotarea cu utilaje cat mai moderne si mai performante. BMW. SC ROMRAD SA ii revine sarcini importante pe linia de contracte ferme cu partenerii externi. de radiatoare de incalzire si 200.607 mii de lei. De asemenea se achizitioneaza o serie de utilaje moderne din import. luarii de masuri concrete prin ridicarea nivelului calitativ al produselor romanesti atat pe piata interna cat si pe cea externa. cursuri si referate postate de utilizatori.513 lei. Pagina 74 din 143 . noi parteneri de afaceri. OPEL.Vizitati www. Capacitatea liniilor este de 200. SC PERADSOLD SRL a realizat in anul 1995 o cifra de afaceri de 596. Numai in perioada 1993-1996 s-au investit in utilaje si constructii suma de 9. din care incepand din anul privatizarii cu suma de 5. AUDI.tocilar.000 de bucati pe an de radiatoare de racire pentru cele mai reprezentative autovehicule din tara si import. sa asigure un standard al calitatii cat mai ridicat. onorarii la timp si in bune conditii a contractelor economice.002 lei.

tocilar. Aceste rezultate se concretizeaza prin cresterea de la an la an a volumului de export.Directia de organizare si administratie. in anul 2000 a fost de 1. s-a dovedit foarte promt si flexibil in a se adapta cerintelor beneficiarilor.Vizitati www. si in final a aplicat organigrama structurata pe cinci directii: 1. Sustinut si de celelalte servicii.Directia economica 5. cursuri si referate postate de utilizatori. ORGANIZAREA DEPARTAMENTELOR SI CONDUCEREA ACESTORA 1.Directia Marketing-Vanzari Directia Marketing-Vanzari este structurata organizatoric in doua servicii: Serviciul marketing Serviciul vanzari Serviciul Marketing: prin activitatea celor 13 angajati . conceptie. calitate. Fiecare directie este condusa de un director . Serviciul Vanzari: Pagina 75 din 143 .1.162. 4. productie. targuri nationale si internationale.9 mii de dolari si a reprezentat o crestere de peste 300% fata de anul 1999.ro ! Arhiva online cu diplome. dovedind o mare flexibilitate si promtitudine in asimilarea de noi produse si subansamble. s-a reusit realizarea a numeroase contracte de expoet. subordonat Directorului General.Directia de marketing-vanzari 2. SC ROMRAD SA a reusit in acesti ani sa se impuna in economia tarii noastre ea devenind un concurent puternic si face toate eforturile de a se mentine in top si de a mentine calitatea produselor sale.Directia tehnica de conceptie 4.Directia tehnica de productie 3. Valoarea totala a expoetului.1. SC ROMRAD SA a cunoscut o perioada de transformari organizatorice. precum si participarii sustinute la expozitii. care este in acelasi timp si presedintele Consililului de Administratie al societatii.

Logistica.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Cele patru depozite principale asigura receptionarea si pastrarea materialelor in conditii optime. Productie indeplineste atributii in domeniul programarii si urmaririi productiei. 61. Implementarea tehnicii de calcul performanta. Directia Tehnica de Productie Directia Tehnica de Productie este structurata astfel : Serviciul Prodramare. urmarirea comenzilor de fabricatie pe ansanblul societatii. astfel se asigura pastrarea. Intre activitatile mai importante se numara cele privind fundamentarea programelor anuale. in conditii de deplina securitate. cursuri si referate postate de utilizatori. 2. Pana in anul 1990 era cunoscut sub denumirea de serviciul de desfacere si asigura resursele financiare ale societatii. Serviciul Aprovizionare asigura aprovizionarea din tara sau import. transpoetul si depozitarea tuturor materialelor sisubansamblelor necesare sectorului de productie. trimestriale si lunare de fabricatie si a celor de reparatii si intretinere a utilajelor.Logistica.Lansare. productie Serviciul Aprovizionare Sectia RadiatoareI Sectia Radiatoare II Sectia Mecano-Energetica Serviciul Programare. Pagina 76 din 143 . face posibila urmarirea in timp real a tuturor activitatilor. urmarirea realizarii zilnice privind programul de fabricatie. ce concura la realizarea ritmica a programului de productie.tocilar. Prin cele doua depozite de produse finite ale intreprinderii se deruleaza toata productia societatii. transportarea si incarcarea produselor. Lansare.

dispozitive de asamblat si probat radiatoare. precum si radiatoare pentru expoet in Israel. Sectia Mecano-Energetica este componenta importanta a structurii organizatorice a societatii. dispozitive de impachetat corpi. Italia. care s-a dezvoltat in timp. precum si intretinerea si reparatia instalatiilor si utilajelor aflate in dotarea intregii societati. Sectia Radiatoare II este cea de-a doua sectie de productie pentru fabricarea de radiatoare. tractoare si locomotive. asigura celor peste 30 de mijloace de transport conditii bune de intretinere si reparatii pentru a se putea executa numeroasele curse interne si internationale. In prezent aici se fabrica sortimentele de radiatoare din aluminiu. Ungaria si Germania. In aceasta sectie se executa tipurile de radiatoare necesare productiei de autocamioane. Pagina 77 din 143 . dotat cu toate utilitatile. Date fiind cerintele pietei interne. 62.Vizitati www.tocilar. Pe o suprafata de 7.ro ! Arhiva online cu diplome. asigurand in primul rand utilitatile necesare procesului de productie. Tehnologia care se aplica este evoluata. Garajul modern. in aceasta sectie a fost asimilata si productia de aparate pentru aer conditionat in colaborare cu Israel. Sectia Radiatoare II este principala sectie de productie. fiind in acelasi timp si prima sectie de productie a radiatoarelor. folosindu-se atat in constructia radiatoarelor de racire cat si a celor de incalzire. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest tip nou de radiator se impune pe piata interna si internationala prin performantele tehnice ridicate.770 de metrii patrati sunt dispuse utilaje de presat la rece. Sectia beneficiaza de utilaje moderne pentru fabricarea de subansamble si piese componente. masini de executat tuburi si aripioare. cuptoare de lipit corpi.

norme.aliniate standardelor internationale. prospecte. SUA. cursuri si referate postate de utilizatori. doua statii de producere de oxigen. doua puturi de alimentare cu apa. intocmeste documentatia pentru prototipuri. 63.tocilar. Pagina 78 din 143 . carti. tratate.Vizitati www. In cadrul Directiei Tehnice de Conceptie functioneaza urmatoarele servicii: Serviciul Proiectare-Cercetare-Dezvoltare Serviciul Pregatirea Fabricatiei Serviciul CAD-CAM Sectia Scularie Atelier Prototipuri Serviciul Proiectare –Cercetare-Dezvoltare proiecteaza documentatia tehnica pentru produsele aflate in fabricatie. rezumate ale unor teze de doctorat precum si activitatea de brevete a inventiilor si inovatiilor.Venezuela.ro ! Arhiva online cu diplome. Numai in 2000 au foat asimilate 247 de cereri de oferta din care 178 au fost emise de clienti externi din :Italia. executa probe si incercari pentru radiatoare. analizeaza cererile de oferta. Germania.Directia Tehnica de Conceptie Structura Directiei Tehnice de Conceptie permite ca prin specialistii sai sa promoveze produse de o tehnicitate ridicata. Tot in cadrul acestui serviciu functioneaza si Cabinetul Tehnic care asigura largirea bazei informationale prin achizitia de standarde. doua statii de producere de agent termic. Beneficiind de o dotare performanta cu tehnica de calcul Serviciul ProiectareCercetare-Dezvoltare asigura proiectarea integral elaborata prin utilizarea calculatoarelor. 3. Marea Britanie si alte tari. proiectarea utilajelor si a instalatiilor specifice productiei de radiatoare precum si activitatea de inginerie a calitatii si asigurarea calitatii. Serviciul Pregatirea Fabricatiei asigura in cadrul societatii proiectarea tehnologiei si a SDV-urilor necesare asimilarii de noi produse. Aceasta sectie are in dotare o statie propie de producere a acetilenei.

de o dificultate marita a impus priectarea unor noi SDV-uri complexe. Prin colectivul de proiectare autoutilitari s-au executat proiecte pentru utilaje si instalatii specifice productiei de radiatoare. instalatii de lipit TDZ. Serviciul CAD_CAM Acest serviciu este structurat in prezent in doua domenii diferite : proiectare asistata de calculator programare MUCN Beneficiar al unor investitii majore. masa de impachetat universala. asigurarea resurselor financiare pentru retehnologizare si modernizarea fabricatiei de radiatoare. acest serviciu dispune de o dotare tehnica de calcul si birotica de peste 500. concretizate intr-o extindere a sectiei si o dotare cu utilaje cu comanda numerica. Asimilarea de productie a unui numar mare de radiatoare pentru autovehicule din import. precum si de un nou si modern spatiu. dar cu solutii noi. mai ales dupa 1991. pentru a permite o executie rapida. Aceasta sectie beneficiaza de investitii importante .ro ! Arhiva online cu diplome. Utilizarea cu maxima efecienta a resurselor financiare. din care amintim: instalatii de cositorit placi de baza. 4.Vizitati www. fapt care conduce la cresterea capacitatii de productie si a productivitatii muncii. preturile de livrare Pagina 79 din 143 . cursuri si referate postate de utilizatori.000. bai de decapare.Directia Economica SC ROMRAD SA se inregistreaza in mod constant in noile cerinte ale economiei de piata.000 lei. Serviciul Scularie Aceasta sectie asigura executia si reparatia SDV-urilor necesare sectoeului de productie.tocilar. Realizarea acestora a fost si este in continuare destul de dificila datorita noilor parghii si intrumente financiare.

Pagina 80 din 143 .900 10.248.593.625 1.ro ! Arhiva online cu diplome.200 416.630 2001 100.181.180.536 2000 70. noi modalitati de functionare optima.301.166.875 626.515.tocilar. ale produselor corelate just cu efortul de executie si calitatea acestora.758.657 1999 32.903.052 68.135.043 19.665. Directia de Organizare si Administratie are un rol deosebit in actiunea de restructurare si cauta .621 874.300 1.390 2.157 31.721.Vizitati www. Mii lei Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit pe profit Profit net 835.430 90. intr-o permanenta conlucrare cu celelalte servicii ale societatii . reflecta o activitate rentabila cu certe perspective de dezvoltare. Serviciul Contabilitate Generala Serviciul Financiar-Trezorerie Serviciul contabilitate Preturi Serviciul Salarizare Evidenta Actiunii Principalele rezultate financiare ale societatii .864 1.545.Directia de Organizare si Administratie Desi aparent neimplicta in realizarea produsului final. constituie succesul echilibrului financiar al SC ROMRAD SA .636. cursuri si referate postate de utilizatori.347 7.374 5. Serviciul Directia ECONOMICA isi desfasoara activitatea in patru servicii: 64.484 291.984 1998 20.500 208.

in sfera de productie .asigurand prin activitatea sa realizarea produselor de calitate. a structurii produselor. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.2. Serviciul CTC a fost implicat inca de infiintare. ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR CU CONSUMUL DE MATERII PRIME SI MATERIALE DIRECTE Pagina 81 din 143 . 4.tocilar.2. consumurilor materiale. Corpul Consilierilor Controlul Financiar Intern Oficiul de calcul permite obtinerea de date in timp real.ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE A SOCIETATII SC ROMRAD SA 4. Directia este structurata pe patru servicii principale: Servicuil Organizare Serviciul Resurse Umane Serviciul Centrale Dispensar Medical Pentru o mai buna si responsabila activitate Directorul General coordoneaza direct activitatea urmatoarelor compartimente : Serviciul de Calcul Serviciul CTC 65. Desigur acest serviciu nu va rezolva singur problema calitatii produselor. ci numai intr-o stransa colaborare cu celelalte servicii si sectii care concura la obtinerea produsului finit.1.ro ! Arhiva online cu diplome. stocuri si alte fisiere date.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In categoria materialelor directe intra , obiectele muncii care se consuma de regula nemijlocit in procesul de productie si a celor caror valoare se transmite integral asupra produselor fabricate. Ele sunt formate din materii prime si materiale. Materii prime si materiale directe, se refera la materiile prime care constituie substanta produselor finite. Eliberarea materialelor din magazie se face pe baza bonurilor de consum, fiecare purtand numarul de comanda si reperul produsului la care se refera. Pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea de gestiune se realizeaza un “centralizator al bonurilor de consum “ corespunzator comenzii respective. Astfel in luna februarie 2001 au fost lansate in fabricatie in cadrul societatii , urmatoarele 3 comenzi: - Radiatoare apa Rep 600= 15 bucati, comanda numarul 1011 - Radiatoare apa Rep 118 = 10 bucati, comanda numarul 1075 Aceste doua comenzi au fost lansate in sectia Radiatoare I. - Radiatoare incalzire Rep 647/I = 20 bucati, comanda numarul 6025. Aceasta comanda a fost lansata in sectia Radiatoare II. Potrivit centralizatorului bonurilor de consum intocmite pentru fiecare din cele 3 comenzi, in contabilitatea de gestiune se inregistreaza consumurile cu materii prime si materiale directe aferente acestor comenzi, potrivit urmatoarei formule contabile:

66.

921 de baza “ privind cheltuielile”

=

901

45.500.500

“ Cheltuielile activitatii “ Decontari interne

Radiatoare I/C 1011 19.800.000 /C 1075 25.700.500 Radiatoare II/C 6025 10.405.000

Pagina 82 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru materialele consumate se inregistreaza si cheltuielile de transpoet aprovizionare ,calculate pe baza coeficientului de 10% aplicat la valoarea consumurilor de materii prime . Se intocmeste apoi “Situatia de repartizare a cheltuielilor de transport aprovizionare” pe baza careia in contabilitate se efectueaza urmatoarea inregistrare:

921 de baza” cheltuielile” Radiatoare I/C 1011 1.980.000 /C 1075 2.570.050 Radiatoare II/C 6025 1.040.500

=

901

5.590.500

“Cheltuielile activitatii “ Decontari privind

Materialele nefolosite se restituie la magazie prin prezentarea “ notei de restituire” si se intocmeste urmatoarea formula contabila : 3.000.000 921 de baza” cheltuielile” Radiatoare I/C 1011 /C 1075 Radiatoare II/C 6025 750.000 1.250.000 1.000.000 = 901 “Cheltuielile activitatii “ Decontari privind

Organizarea contabilitatii cheltuielilor privind salariile directe urmareste controlul fondului de salarii directe, reflectarea corecta si la timp a drepturilor salariale si determinarea sumei totale a salariilor pe categorii de persoane, sfere de activitate, locuri de productie si pe perioade de gestiune.

Pagina 83 din 143

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

67.

Cheltuielile cu salariile directe se reflecta in contul 921 “ Cheltuielile activitatii de baza “ desfasurat pe conturi analitice pe sectii si pe comenzi. Nivelul salariilor practicate de SC ROMRAD SA este stabilit prin contractul colectiv de munca in care se prevede : sistemul de tarifare si sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, precum si alte elemente ale sistemului de salarizare. Colectarea cheltuielilor cu salariile se face din rapoartele de productie , bonurile de lucru si fisele de prezenta. Bonurile de lucru sunt eliberate pe baza fiselor tehnologice si se inainteaza sectiilor de productie. Pe baza bonurilor de lucru se intocmeste “ situatia realizarii manoperei pe sectii si comenzi” , ca urmare a faptului ca fiecare document poarta reperul produsului si numarul de comanda la care se refera. Dupa intocmirea acestei situatii se efectueaza inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea de gestiune astfel :

921 de baza “ privind cheltuielile” Radiatoare I/C 1011 2.430.000 / C 1075 3.120.000 Radiatoare II/C 6025 7.000.000

=

901

12.550.000

“Cheltuielile activitatii “ Decontari interne

Valoarea manoperei se gaseste in “fisa de cont analitia pentru costuri efective pe comanda" la artcolul de calculatie “ salarii directe”. Pentru salariile directe se calculeaza si se repartizeaza pe sectii si pe comenzi contricutia la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala. Contributia la asigurarile sociale se determina prin aplicarea procentului de 23,33% asupra fondului de salrii iar cheltuielile cu protectia sociala se determina prin plicarea procentului de 1%.
Pagina 84 din 143

000 Radiatoare II/C 6025 1.500 /C 1075 780.tocilar. Astfel pentru contributia la asigurarile sociale. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.750.500 “ Cheltuielile activitatii de baza” privind cheltuielile” Radiatoare I/C 1011 607.000 Aceste sume se vor regasi in fisa de cont analitic pentru costuri efective pe comanda la articolele de calculatie corespunzatoare.137.000 Radiatoare II/C 6025 350.000 Inregistrarea cheltuielilor cu protectia sociala se face pe baza unei formule asemanatoare: 921 = 901 627.500 “Cheltuielile activiatii de baza” privind cheltuielile” Radiatoare I/C 1011 121. “Decontari interne “ Decontari interne Pagina 85 din 143 .500 /C 1075 156. in contabilitatea de gestiune se va efectua urmatoarea inregistrare: 68. 921 = 901 3.ro ! Arhiva online cu diplome. Calculul si repartizarea contributiei la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociale se realizeaza in cadrul documentului: “ situatie de calcul si repartizare a salariilor contributiei la asigurarile sociale si contributiei la fondul de somaj”.

000 Sectia radiatoare II 3. impozit si contributia la asigurarile sociale aferente.000 “Decontari interne Pagina 86 din 143 .600. La sfarsitul lunii se intocmeste un “centralizator al consumurilor de materiale pentru reparatii” potrivit urmatoarei formulu contabile: 923 = 901 8. 69. economic si de alta specialitate. salariile personalului tehnic.ro ! Arhiva online cu diplome.000 “Cheltuieli indirecte de productie” privind cheltuielile” Sectia Radiatoare I 5. reparatii curente si intretinerea utilajelor.presupun un consum de materiale. cheltuieli cu protectia muncii.000.600.tocilar. si alte cheltuieli.ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE PRIVIND CHELTUIELILE INDIRECTE DE PRODUCTIE In categoria cheltuielilor indirecte de productie se include urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru revizii tehnice. Efectuarea reparatiilor la masinile si utilajele sectiei . 4. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.2.2. Eliberarea materialelor din magazie sau depozit se efectueaza pe baza bonului de consum. cheltuieli administrativ-gospodaresti.

350. Se intocmeste apoi “situatia de repartizare a cheltuielilor de transport-aprovizionare"” care sta la baza inregistrarii acestor cheltuieli in contabilitatea de gestiune astfel : 923 = 901 3. 923 = 901 1. aprovizionare.000 “ Cheltuieli indirecte “Decontari interne de productie” privind cheltuielile” Sectia Radiatoare I 1.prin elaborarea situatiei de calcul si repartizare a contributiei la asigurarile sociale si a cheltuielilor cu protectia sociala. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru cheltuielile salariale ale muncitorilor indirect productivi. cheltuielile cu protectia sociala aferenta .000. Pentru aceste salarii se calculeaza contributia la asigurarile sociale.000 Sectia Radiatoare II 1.650. pentru muncitorii indirect productivi se colecteaza cheltuielile .reprezentand salariile aferente acestora.tocilar.000 De asemenea.513. Pentru aceste materiale consumate se calculeaza cota de cheltuieli de transport.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. in contabilitatea de gestiune se va inregistra : 70. corespunzatoare prin aplicarea procentului de 10% asupra valorii materialelor consumate. Pentru calculul repartizarii pe sectii a salariului muncitorilor indirect productivi se intocmeste “situatia repartizarii manoperei pe sectii”.460 “ cheltuieli indirecte de productie” privind cheltuielile” “Decontari interne Pagina 87 din 143 .

Acestea sunt considerate cheltuieli indirecte de productie.000 Similar se procedeaza si pentru contributia la asigurarile sociale si protectie sociala.000 Utilizarea mijloacelor de munca presupune calculul lunar si repartizarea mijloacelor fixe.038 “ Cheltuieli indirecte de productie” pivind cheltuielile” Sectia Radiatoare I 110.Vizitati www. necesarul de energie electrica se asigura pentru desfasurarea procesului de productie prin aprovizionarea de la furnizori.tocilar.538 Sectia Radiatoare II 343. cu urmatoarea formula contabila: 923 = 901 454.160. si se vor inregistra in contabilitatea de gestiune pe baza facturii primite de la furnizori astfel: 923 = 901 3. cursuri si referate postate de utilizatori.500 Pentru SC ROMRAD SA.535. Sectia Radiatoare I 368.ro ! Arhiva online cu diplome.000 “Cheltuieli indirecte de productie” privind cheltuielile” Sectia Radiatoare I 1.625. ceea ce presupune intocmirea “situatiei decontarii amortizarii”.640 Sectia Radiatoare II 1.145. pe baza careia se va inregistra in contabiliatatea de gestiune : “ Decontari interne “ Decontari interne Pagina 88 din 143 .000 Sectia Radiatoare II 1.

Toate cheltuielile generale de administratie se inregistreaza in contabilitatea de gestiune corespunzator urmatoarei formule contabile: “ Decontari interne 924 = 901 16.3.124.000 Sectia Radiatoare II 559.000 “ Cheltuieli indirecte de productie” privind cheltuielile” Sectia Radiatoare I 565.933.Vizitati www. aceste cheltuieli se vor repartiza asupra fiecarei comenzi in parte. DECONTAREA CONTRAVALORII PRODUCTIEI SECTIILOR AUXILIARE LIVRATA PENTRU NECESITATILE SECTIEI DE BAZA Pagina 89 din 143 . 71. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. 923 = 901 1.000 Toate cheltuielile indirecte de productie se colecteaza in contul 923 “ Cheltuieli indirecte de productie”. La sfarsitul lunii. comform unui coeficient de repartizare. ci numai la nivelul intregii societati. 4.tocilar. aceste cheltuieli vor fi repartizate asupra productiei obtinute. corespunzator unui coeficient de repartizare. Cheltuielile generale de administratie se reflecta in contul 924 “ Cheltuieli generale de administratie” care nu este desfasurat pe conturi analitice.900 “Cheltuieli generale “ Decontari interne de administratie” privind cheltuielile” La sfarsitul lunii. desfasurat pe analitice la nivelul fiecarei sectii.2.

350.000.000 Sectia Radiatoare I 3.000 923 “Cheltuielile indirecte de productie” 3.500.500. Dupa colectarea cheltuielilor cu materialele aferente sectiilor auxiliare se intocmeste “situatia de repartizare a cheltuielilor activitatilor auxiliare” in vederea decontarii contravalorii productiei sectiilor auxiliare livrata pentru necesitatile sectiilor de baza. % = 922 8. cursuri si referate postate de utilizatori. In cadrul SC ROMRAD SA activitatea auxiliara este realizata de atelierul de intretinere si reparatii si de centrala de energie termica.000 Pagina 90 din 143 .000 Sectia Radiatoare II 350.000 /centrala de energie termica 3. Decontarea se face la nivelul costului efectiv.000.000.000 “Cheltuielile activitatii auxiliare” /atelierul de intretinere si reparatii 5.tocilar.Vizitati www.000 924 “Cheltuieli generale de administratie” 2. Aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli indirecte de productie si se vor inregistra in contabilitatea de gestiune astfel: 72.ro ! Arhiva online cu diplome.

Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face in baza unui coeficient de suplimentare . calculat in functie de salariile directe. la suma salariilor directe. contributia la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala.tocilar. pe parcursul desfasurarii de procesului de productie. Ks = CHELTUIELI INDIRECTEA LESECTIEI ∑ (SALARIIDIRECTE + CAS + PROTECTIESOCIALA i+ N Pagina 91 din 143 .ro ! Arhiva online cu diplome.4. intocmit la sfarsitul lunii.aferente tuturor comenzilor exercitate in sectia respectiva. cursuri si referate postate de utilizatori. de repartizare . sunt repartizate la sfarsitul lunii asupra productiei obtinute.2.a contributiei la asigurarile sociale si a cheltuielilor cu protectia sociala aferenta pentru fiecare comanda care s-a executat in sectia respectiva si apoi se determina coeficientul de suplimentare. prin raportatrea totalului cheltuielilor indirecte de productie al fiecarei sectii. contributiei la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala . In acest scop se realizeaza o centralizare a cheltuielilor indirecte de productie prin documentul “ centralizatorul cheltuielilor indirecte de productie”. in perioada de gestiune considerata. se calculeaza coeficientul de repartizare astfel: 73 se stabileste suma salariilor directe . la nivelul fiecarei sectii de productie. Dupa ce s-a stabilit totalul chgeltuielilor indirecte de productie ce urmeaza a fi repartizate . REPARTIZAREA CHELTUIELILOR INDIRECTE DE PRODUCTIE Cheltuielile indirecte de productie inregistrate in cursul lunii.Vizitati www. 4. aferente.

000 Pagina 92 din 143 .430.215.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.Vizitati www. unde se executa mai multe produse. prin care se determina cota de cheltuieli indirecte de productie ce revine fiecarei comenzi executate. potrivit formulei: Cheltuieli indirecte de productie pentru = (Salarii directe+ CAS + protectie sociala)* Ks comanda j Pentru comenzile lansate in fabricatie in luna februarie .500 + 121.159. Unde: Ks= coeficient de suplimentare de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie la nivelul sectiei I= comenzile executate in sectie in perioada de gestiune respectiva.503 Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe comenzi se realizeaza astfel: Rep 600 C 1011: 2. Dupa stabilirea coeficientului de repartizare se intocmeste “situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie”. Calculul coeficientului de repertizare a cheltuielilor de productie Pentru sectia Radiatoare I K = 363. cursuri si referate postate de utilizatori.000 = 0.000 + 607.repartizarea cheltuielilor de productie se face astfel: 74.000 / 7. Se calculeaza deci cate un coeficient de repartizare pentru fiecare sectie .500 = 3.

Cheltuieli indirecte: 3.000 Cheltuieli indirecte C 1075 = 4. REPARTIZARE CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE Pagina 93 din 143 .000 + 156.000 = 4.550.041.000 x 0.Vizitati www.000 = 4.056.056.000 4.2.120 .041.503 = 2.180.000 x 0.ro ! Arhiva online cu diplome.023 Radiatoare II/C 6025 75 Radiatoare II/C 6025 4.977 Rep 118 C 1075 3.588.000 + 156.120.588.5.000 “Cheltuielile activitatii “cheltuielile indirecte Radiatoare I/C 1011 Radiatoare I/C 1011 1.023 In contabilitate se va inregistra urmatoarea formula contabila : 921 de baza” de productie” = 923 8.000 Cheltuieli indirecte C 1011 = 3.056.000 + 780.000 + 780.977 /C 1075 /C 1075 2.tocilar.159.503 = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru repartizarea cheltuielilor generale de administratie se calculeaza un singur coeficient de repartizare.tocilar. colectate la nivelul societatii pe parcursul lunii. Costul de productie este format din totalul cheltuielilor directe de productie la care se adauga cota de cheltuieli indirecte de productie. Coeficientul de repartizare se determina in functie de cheltuielile generale totale de administratie si costul de productie al fiecarei comenzi. cursuri si referate postate de utilizatori. prin documentul “Centralizatorul cheltuielilor generale de administratie “ intocmit la sfarsitul lunii la nivelul intregii societati. Pentru aceasta se realizeaza o centralizare a cheltuielilor generale de administratie . In cadrul acestei societati.Vizitati www. repartizarea cheltuielilor generale de administratie se face prin procedeul suplimentarii. Cheltuielile generale de administratie . Pagina 94 din 143 . se determina costul de productie al fiecarei comenzi terminate. ce revine fiecarei comenzi. Kr = Cheltuieli generaledead min istratie ∑ (cos tdeproductie) j J =1 N Kr = coeficient de repartizare a cheltuielilor generale de administratie din perioada de gestiune respectiva J = comenzile executate in cadrul societatii in perioada de gestiune respectiva. Coeficientul de repartizare se determina raportand totalul cheltuielilor generale de administratie la suma costurilor de productie aferente comenzilor executate in cadrul societatii.ro ! Arhiva online cu diplome. In acest scop. Dupa ce s-a stabilit totalul cheltuielilor generale de administratie ce urmeaza a fi repartizate. se repartizeaza la sfarsitul lunii. se calculeaza un coeficient de repartizare. asupra comenzilor executate in sectiile de productie.

ro ! Arhiva online cu diplome.196 = 6771124 Rep 647/I C 6025 :24945500 x 0. 76. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Dupa determinarea coeficientului de repartizare .196 = 4929772 In contabilitate se va inregistra urmatoarea formula contabila : Pagina 95 din 143 . Pentru cele 3 comenzi lansate in fabricatie in luna februarie . se intocmeste “ situatia de repartizare a cheltuielilor generale de administratie” ce revine fiecarei comenzi executate potrivit formulei : Cheltuieli generale de administratie = Cost de productie x Kr pentru comanda j al comenzii j Compartimentul financiar-contabil realizeaza inregistrarea cotelor de cheltuieli generale de administratie astfel determinate in “ fisa de cont analitic pentru coturile efective pe comanda” la articolul de calculatie “cheltuielile generale de administratie”.196 = 5233004 Rep 118 C 1075: 34546550 x 0.Vizitati www.196 Repartizarea cheltuielilor generale de administratie pe comenzi se va face astfel: Rep 600 C 1011: 26699000 x 0. inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de administratie se realizeaza astfel : K = 16933900/(26699000 + 34546550 + 24945500) = = 16933900/96191050 = 0.

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune se efectueaza in cursul lunii la cost normal. Comform acestiu document in contabilitatea de gestiune se va inregistra urmatoarea formula contabila: 931 = 902 96. in care se consemneaza cantitatile realizate pe fiecare produs in parte.124 Radiatoare II/C 6025 4.2. Produsele finite obtinute sunt inregistrate in “ nota de predare produs”.772 77 4.6.004 /C 1075 6. putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.447. cursuri si referate postate de utilizatori. REPARTIZAREA PRODUSELOR FINITE OBTINUTE DIN PROCESUL DE PRODUCTIE Produsele finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare.771. pe baza centralizatorului ratelor de predare a produselor.395 “Costul productiei obtinute” privind productia obtinuta” Pagina 96 din 143 “ Decontari interne .929.tocilar. 921 = 924 “Cheltuielile activitatii “Cheltuili generale de baza “ de administratie” Radiatoare I/C 1011 5.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.233.

78.Vizitati www.577. cursuri si referate postate de utilizatori. Fisa de cont analitic se deschide pe fiecare comanda in parte si cuprinde toate elementele necesare calcularii costului productiei si anume : cheltuieli directe ce se detaliaza pe coloane corespunzator articolelor de calculatie utilizate si care se inregistreaza pe baza documentelor primare sau centralizatoarelor in tot cursul lunii.tocilar. CALCULUL COSTULUI EFECTIV AL PRODUCTIEI OBTINUTE SI DECONTAREA ACESTEIA Pentru determinarea costului efectiv al productiei obtinute se utilizeaza formularul “ fisa de cost analitic. Contabilitatea produselor finite are ca obiective principale urmarirea productiei planificate ca volum si pe sortimente si stabilirea exacta a rezultatului financiar. Pagina 97 din 143 .600 Radiatoare II/C 6025 Radiatoare II /C 6025 28.120 I/C 1075 I/C 1075 40.069.800. pe masura efectuarii lor. cu ocazia repartizarii lor din conturile in care s-au colectat in cursul lunii si productia obtinuta obtinuta in cursul lunii. pentru costuri efective pe comanda” si analiticele contului 921 “cheltuielile activitatii de baza”.675 Dupa calcularea la sfarsitul perioadei de gestiune a costului efectiv se inregistreaza diferentele de pret favorabile in rosu si nefavorabile in negru.ro ! Arhiva online cu diplome. Radiatoare I/C 1011 Radiatoare I/C 1011 27. Cheltuielile indirecte se inregistreaza in aceasta fisa la sfarsitul lunii.

179.806. cursuri si referate postate de utilizatori. Comform centralizatorului notelor de predare a produselor in luna februarie.125 Rep 118 C 1075 Ct = 39806550/90 = 4.550 C 6025 Radiatoare II/C 6025 28.ro ! Arhiva online cu diplome.249.149.374 Decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute se realizeaza astfel in contabilitatea de gestiune: 902 = 921 94.500 C 1075 Radiatoare I/C 1075 39.950 Rep 647 / I C 6025 Ct = 28293900/17 = 1.tocilar. Totalul cheltuielilor efectuate in cursul lunii pe fiecare comanda in parte se raporteaza la cantitatea obtinuta din comanda respectiva si se determina astfel costul unitar efectiv.Vizitati www.900 Pagina 98 din 143 “cheltuielile activitatii .950 “Decontari interne privind productia” de baza” C 1011 Radiatoare I/C 1011 26. Rep 600 C 1011 Ct = 26149500/12 = 2.293.422. s-au obtinut urmatoarele cantitati de produse finite: Rep 600 C 1011 = 12 bucati Rep 118 C 1075 = 9 bucati Rep 647/I C 6025 = 17 bucati.664. Decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute se realizeaza astfel in contabilitatea de gestiune: Calculul costului unitar efectiv pe cele 3 comenzi.

ceea ce apreciaza un aspect pozitiv.Vizitati www. costul efectiv a fost mai mic decat cel prestabilit . 79 Dupa terminarea costului efectiv al productiei realizate se procedeaza apoi la calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei finite obtinute. al carei sold reprezinta diferentele de pret. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. costul efectiv a fost mai mare decat costul prestabilit. ceea ce reprezinta o diferenta nefavorabila. Aceste diferente de pret se determina pe baza soldului contului 902 “”Decontari interne privind productia obtinuta”. In cazul existentei unui sold debitor. Inregistrarea in contabilitatea de gestiune a diferentelor de pret se realizeaza astfel: 903 “costul productiei = 902 “decontari interne 2197445 obtinute” privind productia obtinuta” C 1011 C 1075 C 6025 C 1011 C 1075 C 6025 919720 994050 283775 Dupa acesta operatie conturile utilizate pentru efectuarea inregiastrarilor in contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se inchid cu exceptia contului 933”costul productiei in curs de executie” si 901 “ decontari interne privind cheltuielile care reprezinta cheltuielile aferente productiei in curs de executie”. PROIECT DE LICINTA –METODA PE COMENZI 80 Pagina 99 din 143 .ro ! Arhiva online cu diplome. Astfel soldul creditor semnifica faptul ca in cadrul societatii.

250 85. cursuri si referate postate de utilizatori.muncitor direct productiv C 1075 .TOTAL 2.868 295.115 2.250 1.ro ! Arhiva online cu diplome.muncitori indirect productivi 3.750. Sectia Radiatoare I .muncitori direct productivi .atelierul de intretinere si reparatii .muncitori indirect productivi 4.000 1.000 7.000 1.423 407.Sectorul administrativ 850.923 121.000 CAS 2 4.145.Sectia Radiatoare II .muncitori direct productivi C 1011 .033.133.430.695 368.900 212.918.615 607.000 850.tocilar.Sectii auxiliare .000 92.000.145. contributiei la asigurarile sociale si protectie sociala Tabel 1 -luna februarie 2001Loc de cheltuieli 0 1.974.500 81 Situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie Tabelul 2 .700.34.000 212.500 3.460 8.centrala de energie termica 5. Situatia de repartizare a salariilor.250 350.000 4.500 18.036.luna februarie 2001Pagina 100 din 143 .250 425.000 57.460 2.897.479.360 5.120.000 780.000 42.500 206.000 156.000 286. 1.Vizitati www.000 Salarii 1 19.475 42.500 Protectie Sociala 3 994.500 1.

Rad incalzire 647/I 3.Coeficient de repartizare 4.Vizitati www.000 PROICT DE LICENTA-METODA PE COMENZI 82.900 86.Totalul cheltuielilor de repartizat 2. cursuri si referate postate de utilizatori.945.Rad incalzire 647/I 3.000 4.050 2. coeficient de repartizare 4.Cost de productie din care: .Totalul cheltuielilor de repartizat 2.023 - Radiatoare II 2 4. Specificatie 0 1.Rad apa 600 .luna februerie 2001 Specificatie 0 1.196 Pagina 101 din 143 .191.900 34.100.004 Suma 1 16.tocilar.056.Rad apa 118 .000 9.500 24.546.000 9.ro ! Arhiva online cu diplome.Rad apa 600 5.933.000 7.159.Rad incalzire 647/I Radiatoare I 1 3.000 0.977 2.041.000 3. Total salarii directe CAS si protectie sociala din care : .100. Cheltuieli de repartizat .588.699.Rad apa 600 .Cheltuieli de repartizat .Rad apa 118 .360.550.550.Rad apa 118 . Situatia de repartizare a cheltuielilor generale de administratie Tabel 3 .215.Rad apa 600 .233.000 0.5 4.500 0.503 1.

In creditul acestui cont se regasesc cheltuielile aferente productiei de radiatoare de racire pentru intern. La soldul initial al contului se adauga suma din credit. Cheltuielile directe generale de derularea procesului de productie.Rad apa 118 . CAS si protectie sociala aferenta salariilor directe) se inregistreaza in cursul lunii in debitul contului 921 " “cheltuielile activitatii de baza”..Vizitati www. Pagina 102 din 143 .1.772 4.050. In creditul contului se regasesc date cu privire la costul efectiv al productiei finite si al productiei in curs de executie.500 lei iar soldul initial este de 11. salarii directe. urmarind ca la sfarsitul lunii sa se repartizeza cheltuielile indirecte (adica regiille de sectii.100. decontarii cheltuielilor de productie. sectia Radiatoare I foloseste contul 901 “ Decontari interne privind cheltuielile”. Deci valoarea productiei in curs de executie este de 26. SC ROMRAD SA . valoarea semifabricatelor fiind de 45.000 lei. se scade suma din debit si se obtine valoarea productiei in curs de executie.639 lei.929. pentru produsul radiatoare racire Rep 600.000 lei.3. export si deseuri rezultate. cheltuielile materiale pentru intern au fost de 94. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.655.(consumul de materii prime.77. Astfel la nivelul sectiei Radiatoare I.Rad incalzire 647/I 83 6.407. pentru export 38.Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielilie cu consumul de materii prime si materiale consumabile In vederea inregistrarii .780. COLECTAREA CHELTUIELILOR.ro ! Arhiva online cu diplome. EVIDENTA LOR SI DETERMINAREA COSTURILOR 4.3. regiile de societate si cheltuielile auxiliare) formandu-se astfel costul complet.500 lei. In debitul contului se regasesc informatii referitoare la costul productiei pe parcursul lunii. costul efectiv fiind de 55.526.124 4.000 lei. .

01.000 lei “cheltuielile activitatii “ Decontari privind de baza “ cheltuielile” 921. cursuri si referate postate de utilizatori. Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielile Pagina 103 din 143 .451.ro ! Arhiva online cu diplome.01. In vederea cresterii eficientei muncii in contabilitate.451.3. la nivelul SC ROMRAD SA .01 47. contul 921 “ Cheltuielile activitatii de baza” se dezvolta pe analitice astfel: “ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I “ “ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare II” “ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Mecano-Energetic” 84 La nivelul sectiei Eadiatoare I acest analitic se dezvolta pe subanaliticul 921.tocilar.01 “Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I pentru radiator de racire “.01. Pe baza “ Fisei de consum” se inregistreaza cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale comform urmatorului articol contabil : 921 = 901 47.Vizitati www.01 901.2.000 lei “Cheltuielile activitatii “ decontari privind de baza ale sectiei cheltuielile sectiei Radiatoare I pentru Radiatoare I pentru Radiatoare de racire” radiatoare de racire” 4.

la nivelul SC ROMRAD SA se foloseste contul 921 “ cheltuielile activitatii de baza. ca factor de productie .700. CAS si protectie sociala aferenta acestora Consumul cu munca.000 lei “cheltuielile activitatii “ Decontari privind de baza” cheltuielile” 921. precum si CAS-ul.01 901.tocilar. a ajutorului de somaj aferent acestora . Cheltuielile cu remuneratiile personalului inregistrate la nivelulsectiei Radiatoare I cuprind : Salariul minim de baza Sporurile pentru conditii deosebite de munca. diferentiate pe locuri de munca si categorii de personal Adaosurile de natura primelor si stimulentelor Compensari si indexari Si alte avantaje in natura Pentru inregistrarea in contabilitatea de gestiune a salariilor directe cuvenite muncitorilor direct productivi.000 lei “cheltuielile activitatii “ decontari privind de baza ale sectiei cheltuielile sectiei Pagina 104 din 143 . cursuri si referate postate de utilizatori. genereaza cheltuieli cu remuneratiile personalului si cheltuieli privind protectia sociala.Vizitati www. cu salariile directe. 85.01 31.01.700.ro ! Arhiva online cu diplome. pe baza urmatoarei formule contabile: 921 = 901 31. Inregistrarea in contabilitate se face pe baza statelor de salarii pentru muncitorii direct productivi.01.

Radiatoare I pentru Radiatoare I pentru Radiatoare de racire” radiatoare de racire” 4. cursuri si referate postate de utilizatori. se include in categoria de regie : Salariile personalului TESA CAS-ul si protectia sociala aferenta acestora Amortizarea mijloacelor fixe Cheltuielile cu reparatiile si intretinerea utilajelor Cheltuieli de natura rechizitelor si furniturilor de birou Materiale pentru intretinere si curartenie Cheltuielil cu reparatiile pentru obiecte de inventar Pentru inregistrarea acestor consumuri lunare se utilizeaza partea de debit a contului 923 “ cheltuieli indirecte de productie “ in creditul contului.01 901. Evidentierea cheltuielilor indirecte de productie se face pe baza urmatorului articol : 923 = 901 56.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.700.700.3.01 56.3.000 lei “cheltuieli indirecte “ decontari privind de productie” cheltuielile” 86 923.000 lei Pagina 105 din 143 .Vizitati www. Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielile de regie La nivelul sectiei Radiatoare I.

136.tocilar. stabilindu-se astfel valoarea cheltuielilor indirecte: 1.788 Dupa aceea acest coeficient se aplica la valoarea salariilor directe pentru produsul radiator de racire intern.788 x 6228440 = 11136450 lei Articolul contabil pentru inregistrarea repartizarii cheltuielilor indirecte asupra productiei finite este urmatorul: 921 = 932 11.3.ro ! Arhiva online cu diplome.450 lei “cheltuielile activitatii “ cheltuieli indirecte de baza” de productie” Pagina 106 din 143 . cursuri si referate postate de utilizatori.4. “ cheltuieli indirecte “ decontari privind ale sectiei Radiatoare I” cheltuielile sectiei Radiatoare I” 4.Vizitati www. Aceasta repartizare se face calculand un coeficient K dupa formula: K cheltuieli de regie = total cheltuieli de regie / total salarii directe Pentru luna mai 2001 calculul a fost: K cheltuieli regie = 56700000 / 31700000 = 1.01 “ cheltuielilindirecte ale sectiei Radiatoare I” se au in vedere calculele facute pentru determinarea abaterilor cheltuielilor de regie. Repartizarea cheltuielilor cu regia de sectie Pentru realizarea cheltuielilor indirecte de productie aflate in debitul contului 923.

500.500 = 6. 921. Repartizarea cheltuielilor cu regia de societate In vederea repartizarii cheltuielilor cu regia inregistrata la nivelul intregii societati.241.450 lei “cheltuielile activitatii “ cheltuielile indirecte de baza ale sectiei de productie ale sectiei Radiatoare I pentru Radiatoare I pentru Radiatoare de racire” 87 radiatoare de racire” 4.tocilar. dupa urmatoarea formula: Totalul cheltuielilor de societate K cheltuieli societate = Total cost sectia Radiatoare I Pentru luna mai 2001 calculul a fost : K cheltuieli societate = 18.317.150 = 0.01 11.01.136. calcul efectuat este: 0.Vizitati www.345 x 19. cursuri si referate postate de utilizatori.000 / 53.5. se merge pe acelasi principiu al calcularii unui coeficient .638.3.5 lei Articolul contabil utilizat pentru inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de administratie asupra productiei finite este urmatorul : Pagina 107 din 143 .ro ! Arhiva online cu diplome.01 923. pentru produsul radiator racire.557.345 In continuare acest coeficient se aplica la valoarea costului de fabrica .

tocilar. In vederea inregistrarii in contabilitate a valorii productiei in curs de executie se foloseste contul 933 “ Productia in curs de executie”. inclusiv cheltuielile de manopera aferente. 4. Pagina 108 din 143 . productia in curs de executie cuprinde valoarea materialelor in curs de prelucrare.6.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Din punct de vedere valoric. La nivelul SC ROMRAD SA productia in curs de executie se determina ca diferenta intre creditul si debitul contului 901 “ decontari interne privind cheltuielile”. intre produs finit si materia prima .01 “ cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I radiatoare de racire”. Determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie La nivelul SC ROMRAD SA sectia RadiatoareI. se considera productie in curs de executie acea parte a productiei al carei proces de fabricatie nu a fost terminat. aflandu-se intr-un stadiu intermediar.5 lei “cheltuielile activitatii “ cheltuielile generale de baza” de administratie” 921.01.317. 921 = 924 6. gasindu-se in sectie. informatie care trebuie sa coincida cu soldul contului 921.638.Vizitati www.3.01 “cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I pentru Radiatoare de racire” 88.

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.01.500 lei .786.3. In ceea ce priveste decontarile interne pentru productia finita .Vizitati www.500 lei “productia in curs “ cheltuielile activitatii de executie” de baza” 933. Comform datelor prezentate .7. debitul contului 931 “ costul productiei obtinute”. valoarea productiei in curs de executie a fost de 26. 89.786. iar in debit valoarea Pagina 109 din 143 . determinandu-se diferentele intre cele doua conturi.01 “productia in curs “cheltuielile activitatii de executie sectia de baza ale sectiei Radiatoare I” Radiatoare I pentru Radiatoare de racire” 4.Contabilitatea produselor finite rezultate din procesul de productie La nivelul SC ROMRAD SA obtinerea de produse finite se inregistreaza in cursul lunii la cost standard.tocilar. acestea se contabilizeaza cu ajutorul contului 902 “ decontari interne privind costul productiei obtinute” care inregistreaza in credit valoarea productiei obtinute la cost standard .01 921. Inregistrarea in contabilitate se face pe baza urmatoarei formule contabile: 933 = 921 26. La sfarsitul lunii acest cont se crediteaza cu costul efectiv al productiei finite.

407.ro ! Arhiva online cu diplome. Calculatia costului efectiv aferent productiei obtinute La nivelul SC ROMRAD SA sectia Radiatoare I.621.000 lei “ costul productiei “ decontari interne privind obtinute” productia obtinuta” 931. desfasurat pe analitice. Calculatia se prezinta in tabelul urmator: Pagina 110 din 143 .000 lei “costul productiei “decontari interne privind obtinute sectia productia obtinuta sectia Radiatoare I” Radiatoare I” 4. cursuri si referate postate de utilizatori. iar la sfarsitul lunii s-au repartizat. Aceste cheltuieli au fost colectate in cursul lunii.01 28.01 902.500 lei.877 lei pentru radiatorul de racire. In cursul lunii valoarea productiei finite la cost standard se inregistreaza astfel: 931 = 902 28.Vizitati www. in costul efectiv se include totalitatea cheltuielilor de productie ocazionate de procesul de fabricatie. soldul contului reprezentand diferentele de pret aferente productiei obtinute.3. Deoarece valoarea cheltuielilor din debitul contului 921 “ cheltuielile activitatii de baza” cuprinde si valoarea productiei neterminate. productiei la costul efectiv. regasindu-se in debitul contului 921 “ cheltuielile activitatii de baza”.8.621. respectiv 10. cheltuielile ce au fost colectate in suma de 55. costul efectiv al produselor finite se determina scazand din totalul costului complet aflat in debitul contului 921”cheltuielile activitatii de baza” valoarea productiei in curs de executie.tocilar.594.

01 55.500 26.484 Decontare cheltuielilor aferente produselor finite se realizeaza comform formulei urmatoare: 902 = 921 28. Pagina 111 din 143 .407.3.786.01 921.01 28.000 lei “decontari interne “cheltuielile activitatii privind productia de baza ale sectiei obtinuta la sectia Radiatoare I .9.000 lei “decontari interne “cheltuelile activitatii privind productia de baza” de baza” 902.Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.” 4. Calculul diferentelor de pret aferente productiei finite obtinute In vederea inregistrarii diferentelor de pret se foloseste contul 903 “ diferente de pret la produse finite.400 28. 90 Simbol cont analitic Total Cheltuieli Costul productiei in curs de executie Cost efectiv total productiei Cantitate Cost efectiv Unitar finite 0 1 2 3=1-2 4 5=3/4 921.000 250 114. radiatoare de racire” radiatoare de racire.621.01.621.621.

00 Cost unitar efectiv 4 114. Calculele diferentelor de pret aferente productiei obtinute se prezinta in tabelul urmator: 91.tocilar.000 Pagina 112 din 143 . fiind o abatere nefavorabila in situatia in carev costul efectiv este superior costului standard.000 0 Formula contabila pentru inregistrarea diferentelor este: 903 = 902 4. sectia productia obtinuta sectia Radiatoare de racire” radiatoare de racire” Decontarea costului efectiv aferent productiei finite obtinute se inregistreaza astfel: 901 = 931 4.ro ! Arhiva online cu diplome.600.979. cursuri si referate postate de utilizatori.621.979.484 Cost total efectiv 5=1x4 28. Cantitate 1 250 Cost unitar standard 2 134.979. Aceste diferente pot fi favorabile in momentul cand costul efectiv este inferior celui standard si se inregistreaza in rosu sau in negru.01 “decontari interne privind 4.000 produsele finite.01 “diferente de pret la Radiatoare I Radiatoare I = 902.000 Diferente 6= 5-3 -4.400 Cost total Standard 3= 1x2 33.979.Vizitati www.000 “diferente de pret “decontari interne la produse finite” privind productia obtinuta” 931.

979. 931 “costul productiei obtinute” privind cheltuielile” = 903 “decontari interne 4.tocilar. pentru a o include in costul produselor finite .000 “costul productiei obtinute sectia privind cheltuielile Radiatoare I pentru la sectia Radiatoare I Radiatoare de racire” pentru radiatoare de racire” “decontari interne In urma analizei activitatii desfasurate se impun urmatoarele concluzii: Raman cu sold conturile 923 “ costul productiei in curs de executie” si 901 “ decontari interne privind cheltuielile”. “decontari privind productia obtinute la sectia sectiei Radiatoare I” Radiatoare I” “ costul productiei Inchiderea conturilor de diferente se inregistreaza dupa formula : 92.000 931.ro ! Arhiva online cu diplome.01 4. astfel: Pagina 113 din 143 . sold ce reprezinta contravaloarea productiei in curs de excutie. La inceputul urmatoarei perioade de gestiune contul 903 “costul productiei in curs de executie” se inchide prin contul 921 “ cheltuilelileactivitatii de baza” .Vizitati www. cont ce va prelua valoarea productiei in curs de executie.979.01 = 903. cursuri si referate postate de utilizatori.

numite si economii.tocilar. sau economii sau abateri favorabile. Pentru stabilirea si solutionarea abaterilor se vor pargurge urmatorii pasi: Pagina 114 din 143 .500 lei “cheltuielile activitatii “ costul productiei de baza” in curs de executie” 921. analiza si raportarea abaterilor costurilor efective de la costurile standard Abaterile ar putea fi definite drept depasiri sau abateri nefavorabile.Vizitati www.786.ro ! Arhiva online cu diplome. 93 CAPITOLUL V: ANALIZA ECONOMICA FINANCIARA Calculul. restul cheltuielilor de productie pentru a se obtine productia finita. 921 = 923 26.01 933. inregistrate de costurile efective fata de cele standard.01. cursuri si referate postate de utilizatori. la care se adauga apoi pe parcursul perioadei de gestiune . evidenta. a soldului initial al productiei in curs de executie.500 lei “cheltuielile activitatii “ costul productiei de baza ale sectiei in curs de excutie Radiatoare I pentru sectia Radiatoare I Radiatoare de racire” pentru radiatoare de racire” Necesitatea efectuarii acestei inregistrari este determinata de prelucrarea in contul de calculatie 921 “ cheltuielile activitatii de baza”.01 26.786.

a abaterilor nefavorabile. al remuneratiilor.ro ! Arhiva online cu diplome. cheltuielile standard au fost prevazute la nivelul sumei de 11. cursuri si referate postate de utilizatori. Compararea cheltuielilor efective cu cele standard in vederea stabilirii abaterilor pe fiecare sectie. 94. cheltuielile efective sunt de 10. respectiv cu particularitatile organizatorii si tehnologiei productiei. prin compararea nivelului efectiv al consumurilor de materiale. pentru analiza abaterilor se folosesc urmatoarele relatii de calcul: abateri totale: ∆ = G.acestea sa promoveze. urmand apoi ca prin cumularea lor sa se determine volunul acestora la nivelul de societate.877 lei. iar in cazul economiilor .G ∆ = abaterea totala G = cheltuieli efective G = cheltuieli standard Astfel la nivelul sectiei Radiatoare I . pe cat posibil. precum si incadrarea costurilor efective in standarde. La nivelul SC ROMRAD SA functie de felul cheltuielilor. iar in cadrul acestora pe articole de calculatie si pe cauze .811. evidenta abaterilor se realizeaza lunar. In final se adopta decizii pentru inlaturarea. Deoarece SC ROMRADIATOARE SA foloseste bugete flexibile .Vizitati www.422 lei. al cheltuielilor de regie cu nivelul standard din documentatia tehnologica.594.tocilar. pentru produsul radiatoare racire /I in luna mai . Deci abaterea totala: Pagina 115 din 143 . Se analizeaza aceste abateri atat ca marime. cat si din punct de vedere al cauzelor care au adus la aparitia lor. fabricandu-se o cantitate de 250 bucati.

12% G( r) =78.G (( r) = abaterea totala recalculata G( r) = cheltuieli standard recalculate Aceste cheltuieli recalculate se stabilesc in functie de gradul de activitate. cursuri si referate postate de utilizatori.12 /100 x 11811422 = 9227082 ( ( r) = 9227082 .G( r) Pagina 116 din 143 .tocilar. concretizata in profit.Vizitati www.11811422 = -1216545 Aceasta insemnand o economie. abateri de eficienta (( e) = G .11811422 = -2584340 lei Deci si in acest caz apare o economie in ceea ce priveste cheltuielile. ( = 10594877 . abateri de volum ((r) = G ( r ) . calculat pe baza relatiei: G( r) = Q 1 / Qs Q1 = nivelul real al activitatii Qs = nivelul standard al activitatii In ceea ce priveste abaterea de volum aceasta a fost de : Gradul de activitate = 250 / 320 = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.78125 = 78.

aceste abteri pot fi datorate fie madificarii costurilor variabile unitare.ro ! Arhiva online cu diplome. Ca urmare se disting urmatoarele relatii de calcul: abateri privind modoficarea costurilor variabile unitare: (cv( e) = Gv . fie modificarii nivelului absolut al cheltuielilor fixe.8 = 1367795 lei La randul lor. Nivelul cheltuielilor variabile recalculate se stabileste pe baza relatiei: Gv( r) = Q x cvs Q = volumul activitatii Cvs = cheltuieli variabile standard abateri privind modificarea nivelului absolut al cheltuielilor fixe ∆ cf( e) = Gfl . (( e)=abatere de eficienta Pentru abaterile de eficienta acestea au fost: 95.tocilar.Gfs Pagina 117 din 143 .Gv( r) (cv = abateri privind modificarea costurilor variabile unitare Gv = cheltuieli variabile efective Gv( r) = cheltuieli variabile recalculate. ( ( e) = 10594877 .9227082.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.

pentru obtinerea produsului radiatoare de racire 660/I. 96. (cf(e) = abateri privind modificarea nivelului absolut al cheltuielilor fixe Gfl = nivelul cheltuielilor fixe efective Gfs = nivelul cheltuielilor fixe standard In cadrul SC ROMRAD SA calculul abaterilor se efectueaza pe articole de calculatie. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.qs) x Q x pas Acm =abateri de consum pentru materiale qe = consum efectiv qs =consum standard pas =pret de aprovizionare standard Pagina 118 din 143 . la nivelul sectiei Radiatoare I.Vizitati www. comparand consumul efectiv cu cel standard. Deci aceste abateri se determina pe fiecare lot de produse. analiza si raportarea abaterilor efective de la cele standard pentru materiale Stabilirea costurilor standard pentru materiale se bazeaza pe relatia ponderii standardelor cantitative cu preturile de aprovizionare standard. evidenta . Ca urmare SC ROMRAD SA in cursul lunii inregistreaza doua feluri de abateri : Abateri de cantitate Abateri de pret Abaterile cantitative se determina. la nivelul fiecarui sector de cheltuieli astfel incat distingem: abateri de la costurile standard pentru materiale abateri de la costurile standard pentru manopera abateri de la costurile standard pentru cheltuieli de regie Calculul. utilizand relatia : Acm = (qe .ro ! Arhiva online cu diplome. debitand de la inceput intreaga cantitate necesara.

tocilar. Astfel pentru fabricarea produselor radiatoare de racire 660/I. Relatia de calcul folosita este: Apm = (pae –pas) x qe xQ Apm =abaterile de diferente de pret la materiale pae =pret aprovizionare efectiv pas =pret aprovizionare standard qe =consum efectiv unitar Q =cantitatea fabricata Tinand cont de datele prezentate mai sus se obtine: Apm =(1424. s-au debitat materiale pentru 1000 bucati produs finit. acestea se stabilesc folosind procedeul materialelor consumate. Consumul standard este de 100 bucati. pretul de aprovizionare efectiv de 1424. Cauzele aparitiei abaterilor de consum sunt generate de urmatoarele situatii: Folosirea de materiale nestandardizate sau cu randament diferit in procesul de fabricatie Defectarea masinilor Neactualizarea standardelor cu datele modificarii solutiei constructive a produselor Deci Acm = ( 120 – 100) x 250 x 13327. pentru materiale pot fi calculate si global pe baza relatiei : Pagina 119 din 143 .05 –13327. Schimbarea sursei de aprovizionare fata de cea prevazuta la stabilirea standardului Variatia lunara a preturilor generata de inflatie Se impune precizarea ca aceste abateri de la costul standard. In ceea ce priveste abaterile din diferente de pret la materiale. SC ROMRAD SA foloseste acest procedeu deoarece evidenta materialelor se tine la pret de aprovizionare efectiv.19) x 120 x 250 = 275358000 lei Cauzele aparitiei abaterilor din diferente de pret. sunt: 97.19 = 66635950 lei.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. iar consumul efectiv este de 120 bucati.05 lei. cursuri si referate postate de utilizatori.

Deci: Atw = (6. analiza si raportarea abaterilor costurilor efective de la cele standard pentru manopera Stabilirea costurilor standard pentru manopera .05 .Vizitati www. tariful de salarizare standard este de 157436.65 lei/bucata. In decursul lunii SC ROMRAD SA inregistreaza doua categorii de abateri: Abateri de eficienta sau abateri de la timpul standard Abateri de la tariful de salarizare standard Abaterile de eficienta se calculeaza la nivelul sectiei Radiatoare I.2. 5.30 ) x 157436. pentru produsul radiator de racire 660 pentru 100 bucati. evidenta. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru a contracara aceste efecte negative se impune in perioada urmatoare .42 -6.1332719) x 250 = 94171750 lei.100 x 13327. timp standard 6. reluand datele anterioare.88 lei /bucata.19) x 250 = = (1709406 .30 ore –om/ bucati.Calculul. pentru produsul radiator racire 660/I pornind de la relatia: Atw = ( te .42 ore-om / bucati. pentru a nu afecta pretul final de desfacere al produsului respectiv. Am = ( qe x pae x qs x pas) x Q Am =abaterea totala Deci.ts) x Tss x Q Atw =abateri de timp te =timp efectiv unitar ts = timp standard unitar Tss =tarif de salarizare standard Q =cantitatea de produse fabricata Asadar.1. iar tariful de salarizare efectiv a fost 161307. timpul de prelucrare efectiv a fost de 6. rezulta: Am = (120 x 14245.porneste de la relatia ponderarii standardelor de timp cu tarifele de salarizare standard.tocilar.65 x 100 = 18892380 lei/bucata Pagina 120 din 143 .necesitatea reducerii nivelului cheltuielilor de aprovizionare prin procurarea materiilor prime in conditii competitive.ro ! Arhiva online cu diplome.

42 x 100 = 3871. efectuarea de ore suplimentare neprevazute in standarde.88 total 6.6.30 x 157436.88 In ceea ce priveste abaterea de la tariful de salarizare standard se foloseste relatia : Atw = (Tse – Tss ) x te x Q Folosind datele de mai sus se obtine: Atw = (161307.70 0. Ca si abaterile de consum si abaterile pentru manopera se pot calcula ca o abatere totala dupa relatia: Aw = (te x Tse . 2.ts x Tss) x Q Sau Aw =(6.157436.20 1. Cauzele manifestarii acestor abateri sunt generate de folosirea unui tarif de salarizare direct de cel prevazut in standard. precum si prestarea de ore suplimentare de personalul societatii. Operatii Timp standard Ore –om/buc Unitar Tarifar 2 3 1.20 1. Pagina 121 din 143 .92 14839 28490. La nivelul SC ROMRAD SA se intocmeste periodic “ raportul abaterilor de la costul standard pentru manopera”.50 1.65 ) x 6. 3. crt.88 .6 lei.65 0.50 1.tocilar.42 161307.23 x 100 = = 2485329. cursuri si referate postate de utilizatori.10 1.(anexa 1). 4.65) x 100 = 4374570.10 Tarife unitar 4 29400 34950 19600 26520 Total 5 35280 59415 9800 29172 Cumulat 1 Impachetare Asamblare Spalareneutralizare Vopsire 6 94695 103645 132817 Proba-presiune 1.42 x 161307.88 .ro ! Arhiva online cu diplome. Cauzele aparitiei abaterilor de timp se datoreaza faptului ca nivelul tehnic al utilajelor si instalatiilor este mai mic decat cel indicat de standarde.92 1.Vizitati www. 5. 98.88 161307. 0 1. Nr.

datorita conditiilor pietei s-a trecut de la un buget recalculat.Vizitati www. abaterile de la bugetul initial. Evidenta si colectarea lor se realizeaza la nivelul compartimentului de contabilitatea pe baza urmatoarelor documente: comanda sau contract incheiat cu tertii pentru reparatii fisa mijloc fix pentru amortizare statele personalului TESA si de conducere diverse facturi pentru telefon. cursuri si referate postate de utilizatori. 99. Aceste abateri reprezinta suma abaterilor de la regie de sectie si regia de societate. evidenta. analiza si raportarea costurilor efective de la cele standard pentru cheltuieli de regie Pentru desfasurarea activitatii SC ROMRAD SA inregistreaza in cursul lunii o serie de cheltuieli ce nu au legatura directa cu procesul de productie. iar cheltuielile variabile se recalculeaza dupa formula: Chvri =(Ve / Vs) x Chbi Chvri =cheltuieli variabile recalculate Chbi =cheltuieli variabile bugetare Ve =volumul activitatii efectiv Vs =volumul activitatii standard i = felul cheltuielilor supuse recalcularii In vederea determinarii cheltuielilor mixte la nivelul SC ROMRAD SA se foloseste relatia: Chrmi = Chbi -(Vs -Ve) x chv Pagina 122 din 143 . 5. consumabile. calculul. Astfel la SC ROMRAD SA s-a ales drept prima varianta de calcul. Acestea se stabilesc ca diferente intre cheltuielile efective si cheltuielile standard.tocilar.1. care se repartizeaza la sfarsitul lunii. utilitati Caracterul complex al cheltuielilor de regie si dependenta lor fata de o serie de factori impun calculul diferit al abaterilor. in care cheltuielile fixe raman neschimbate.3. Ulterior .ro ! Arhiva online cu diplome.

raportarea catre organele de decizie a acelor abateri neacordate in standard.31 mii lei Din analiza situatiei privind abaterile de la cheltuielile de regie se impun urmatoarele principii legate de urmarirea permanenta si completa a abaterilor.ro ! Arhiva online cu diplome. La nivelul acestora SC ROMRAD SA sectia I.90 / 250 = 4498. Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri Pagina 123 din 143 .9 MII LEI Energie electrica = (250/320) x 97398.71 mii lei Alte cheltuieli = (250/320) x 2080 = 1625 mii lei 5.(320 .4 = 1416.42 mii lei Obiecte de inventar = (250/320) x 1813. cursuri si referate postate de utilizatori.2.Vizitati www. precum si selectarea informatiilor catre compartimentele societatii functie de raspunderea acestora.1 = 57196.78 mii lei protectia muncii .(anexa 2).tocilar. Recalcularea cheltuielilor variabile pentru: CIFU = (250/320) X 73212.250) x 182. Chmr =cheltuieli mixte recalculate Chv =cheltuieli variabile unitare Pornind de la aceste considerente se pot calcula abaterile de la cheltuielile de regie. deoarece costul efectiv a fost mai mare decat cel planificat.(320 . din cauza unor conjuncturi economico-financiare. inregistrate de societate inainte de recalcularea cheltuielilor mixte. din studierea “ situatiei privind abaterile” se observa ca acestea sunt abateri negative.30 /250 = 1062.250 ) x 120. 100.3 = 76092. putandu-se recalcula cheltuielile mixte pentru: salariile personalului auxiliar .

Nr. In functie de dependenta fata de valoarea de activitate. Indicatori Venituri din exploatare Venit aferent productiei vandute (CA) Cheltuieli din exploatare Cheltuielil din exploatare variabile Cheltuieli fixe Cheltuieli aferente CA Prevazut 21000000 18.123. 3.812 Realizat 26998638 25. Analiza factoriala a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri se calculeaza dupa relatia: CV CVCA = CA X 1000 CV CA = ∑qvi * cvi ∑qvi * pi Avand urmatoarele date putem determina cheltuielile variabile la 1000lei CA.019.000 16.1 2.2.103 16.096.097. Cheltuielile variabile se modifica relativ proportional cu valoarea de activitatea a intreprinderii. 1.000.193. 1.900. 2.053.000 20.534.904 Pagina 124 din 143 .064 4.216 24.381 20. cheltuielile de exploatare se pot grupa in : variabile si fixe.ro ! Arhiva online cu diplome.465. precum si acele cheltuieli indirecte ce depind de volumul productiei.1.692 20. cursuri si referate postate de utilizatori. 101. Cheltuielile variabile se recomanda a fi utilizate nu ca suma absoluta ci ca nivel al cifrei de afaceri.Vizitati www.tocilar. 2.897 3. In categoria cheltuielilor variabile se include de regula cheltuielile directe.

55 639.050 3.012.Vizitati www.CV0CA = 639.381 16. ∆qv = ∑ qv * cv ∑ qv * p 1 1 0 *1000 − 0 ∑ qv ∑ qv 0 0 * cv 0 * p0 * 1000 ∆qv = 12808836 25123216 * 1000 − * 1000 = +114 .077.955. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.95 159.523 4. 3.238.45 = -45.09 16.836 744. Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe CA in costuri prevazute CA in preturi prevazute Cheltuieli variabile recalculate Cheltuieli variabile la 1000lei venit din exploatare 12.762 784.5 milioane lei economisiti la 1000 lei CA.661 16.540. 7. 5.019.427 12. 3. ∆P = ∑ qv * cv ∑ qv * p 1 1 0 * 1000 − 1 ∑ qv * cv ∑ qv * p Pagina 125 din 143 1 1 0 *1000 0 . 6.95 – 685.ro ! Arhiva online cu diplome. 10 Cheltuieli fixe la 1000 lei venit din exploatare Cheltuieli variabile la 1000 lei CA Cheltuieli fixe la 1000 lei CA 168.48lei 16540661 18900000 102. 4.808.29 685.45 171. 9.37 8.98 (CV CA = CV1CA .1.2.36 159.

Cauzele cresterii cheltuielilor variabile pot fi de natura interna si de natura externa a firmei.tocilar. 5. Influenta este justificata numai in conditiile in care a fost determinata de cererea pietei si nu de alte disfunctionalaitati din activitatea intreprinderii. a determinat o crestere a nivelului cheltuielilor variabile cu 114. cursuri si referate postate de utilizatori.077523 ∆c = ∑ qv * cv ∑ qv * p 1 1 1 * 1000 − 1 ∑ qv * cv ∑ qv * p 1 1 0 *1000 1 ∆c = 16077523 12955050 * 1000 − * 1000 = 130 . ∆p = 12808836 12955050 * 1000 − *1000 = −290 . ca urmare a influentei celor trei factori directi: Influenta modificarii cantitatii vandute in sensul cresterii ponderii unor produse cu nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA prevazute mai mari decat nivelul mediu previzionat. Actiunea preturilor a determinat scaderea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 290. Cresterea cheltuielilor variabile pe unitatea de produs a determinat o crestere importanta a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 130.48 milioane lei.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.09 milioane lei. la unele produse au fost depasite cheltuielile prevazute in buget.09 lei 16540661 16 . Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei CA Pagina 126 din 143 .5 milioane lei. 103.11 milioane lei.11lei 25123216 189000000 Se observa o reducere a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 45. ca urmare a majorarii tarifelor la unele prestatii executate.3.

500 277. cheltuielile cu impozitele si taxele.46 realizat 24. 3. Pagina 127 din 143 .46 =-5.02 Diferenta -50 351 2000 -5. ele raman relativ constante. Cheltuielile fixe pe termen scurt nu depind de variatia activitatii. Indici Productia vanduta Cheltuieli fixe CA CA recalculata CfCA= 2/3*1000 Prevazut 25000 9850 35.02 –277. 5. cursuri si referate postate de utilizatori. 4. 1 2. In categoria cheltuielilor fixe se include amortizarile .tocilar. Relatia de calcul este: Cf CA = F * 1000 = CA F *1000 ∑ qv i * pi Cheltuielile fixe se for calcula comform datelor: Nr.8lei 37500 35500 104.ro ! Arhiva online cu diplome.cheltuielile cu salariile.Vizitati www.44 milioane lei ∆CA = F0 F *1000 − 0 *1000 CA1 CA0 ∆CA = 9850 9850 * 100 − * 1000 = −14 .44 (CfCA = CfCA1 – Cf0CA = 272.950 10201 375000 35429 272.

Variatia generala a CA a dat-o economia cheltuielilor fixe la 1000 lei CA.tocilar.Vizitati www. in timp ce modificarea sumei absolute a cheltuielilor fixe a avut o influenta negativa asupra fenomenului analizat. ∆qv = F0 F0 * 1000 − *1000 ∑ qv1 * p0 ∑ qv 0 * p0 35429 9850 * 1000 − * 1000 = +0.36 lei 375000 35429 ∆F = F F1 *1000 − 0 *1000 CA1 CA1 ∆F = 10201 9850 *1000 − * 1000 = +9.56 lei 375000 35500 ∆qv = ∆p = F0 F0 * 1000 − *1000 ∑ qv1 * p1 ∑ qv1 * p0 ∆p = 9850 35500 * 1000 − = −15 . Pagina 128 din 143 .ro ! Arhiva online cu diplome. In cadrul CA factorul productie vanduta a contribuit negativ dar nu a putut contracara efectul pozitiv al pretului de vanzare.36 milioane lei. 105. cursuri si referate postate de utilizatori.36 lei 375000 35500 Contributia exclusiva la reducerea cheltuielilor fixe la 1000 lei CA a apartinut modificarii preturilor de vanzare cu 15.

75 646 .5 650 Realizat 6750 4360. 5.ro ! Arhiva online cu diplome. 5. 3. 1. 6. 4.3 4347 4326.5 6672. Modelul de analiza este: 1000 Cm = ∑ qv * Cmi *1000 ∑ qv * p i i i Cmi = ∑Csj * pj j =1 n Pentra a calcula si interpreta cheltuielile materiale folosim datele: Nr .4. Explicatia CA Suma cheltuielilor cu materialele Valoarea efectiva a productiei vandute Volumul productiei vandute Cheltuieli de materiale recalculate Cheltuieli cu materiale la 1000 lei CA Pj= cheltuielil cu materialele pe produse Cmi= consum specific din resursa materiala pe unitatea de produs Pagina 129 din 143 prevazut 6250 4062.tocilar.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. 2.Analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA Cheltuielile cu materialele sunt in cea mai mare paerte cheltuielil variabile.

.5 = −7.ro ! Arhiva online cu diplome. = Cm11000 – Cm01000 = 646-650 = -4 milioane lei ∆gi = ∑ qv * Cmi ∑ qv * pi 1 1 0 * 1000 − 0 ∑ qvi * Cmi ∑ qvi * pi 0 0 0 * 1000 0 ∆gi = 4347 * 1000 − 650 = +1.Vizitati www. pj=pret de aprovizionare a resurselor materiale m= numar de repere de natura materiala (Cm1000 106. ∆pi = ∑ qvi * Cmi ∑ qvi * pi 1 1 0 * 1000 − 1 ∑ qvi * Cmi ∑ qvi * pi 1 1 0 * 1000 0 ∆pi = 4347 * 1000 − 651 .5lei 6672 . cursuri si referate postate de utilizatori.75 * 1000 − 644 = −3lei 6750 Pagina 130 din 143 .tocilar.5lei 6750 ∆Cmi = ∑ qvi * Cmi ∑ qvi * pi 1 1 1 1 * 1000 − ∑ qvi * Cmi ∑ qvi * pi 1 1 0 * 1000 1 ∆Cmi = 646 − 644 = +2lei ∆Csj = ∑ qvi * ∑ csj * pj ∑ qvi * pi 1 1 1 1 0 * 1000 − ∑ qvi * ∑ csj * pj ∑ qvi * pj 1 0 1 1 0 * 1000 ∆Csj = 4326 .

cresterea profitului si a ratelor de rentabilitate. 3. Indicatori CA Cheltuieliltotale aferente CA Volumul efectiv al productiei vandute 15786 prevazut 15000 13800 Realizat 165000 14850 Pagina 131 din 143 . Pretul de aprovizionare a inregistrat o crestere fata de prevederi ceea ce a dus la depasirea cu 5 milioane lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA. ∆pj = ∑ qvi * ∑ csj * pj ∑ qvi * pi 1 1 1 1 *1000 − ∑ qvi * ∑ csj * pj ∑ qvi * pi 1 1 1 1 0 * 1000 (pj= 646-641=+5 lei Din analiza efectuata rezulta o reducere a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA ceea ce inseamna cresterea eficientei consumului de resurse materiale. 107. 5.5 Analiza profitului aferent CA Pentru firmele ce desfasoara activitate de productie modelul de analiza este: Pr = ∑qvi * pi − ∑qvi * ci Analiza se va face pe baza datelor: Nr. 1.tocilar. 2. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. ceea ce implica pozitiv in sensul scaderii cheltuielilor totale.

5.08 14602 1650 0. 6.6.24%a avut ca efect cresterea profitului aferent cu 78. 4. 5.24% 15000 ∆gi = (∑qvipi 0 − ∑qvi 1ci 0 ) − Pr 0 Iqv = (15786 −14602 ) −1200 * 105 .24-1200=+62. (Pr=1650-1200=+450 ∆ qvi=Pr0 Iqv-Pr0 =1200*105. Indicatori de rentabilitate Au fost calculati pe baza datelor din bilant. cursuri si referate postate de utilizatori.10 108.88 milioane. Pretul de vanzare a crescut si a determinat majorarea profitului cu 714 milioane.aprecierea este pozitiva in cazul in care cea mai mare parte din efect este rezultatul efortului propiu al intreprinderii si nu ca urmare a inflatiei.tocilar.24 = −78 .88 mil lei ∆Iqv = ∑ qv * pi ∑ qvi * pi 1 0 0 0 * 100 = 15786 * 100 = 105.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Pagina 132 din 143 . Volum efectiv al productiei evaluate Profit aferent CA Profit mediu la 1 leuCA 1200 0.88 millei ∆ci = (−(∑qvi 1ci1 − ∑qvi 1ci 0 ) = −(14850 −14602 ) = −248 millei ∆pi = ∑qvi 1 pi 1 − ∑qvi 1 pi 0 = 16500 −15786 = +714 millei Cresterea volumuli fizic al vanzarilor cu 5.

5% 2000: -49. Rata rentabilitatii exploatarii= rezultatul de exploatare x cifra de afaceri x 100 1996: 19.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 133 din 143 .Vizitati www.2000 performanta obtinuta de societate a fost slaba. ea avand dificultati a slabelor vanzari sia inflatiei mari.6% 1999: -17. 5.7% 1998: -47.tocilar.1999. de trecere de la economia de piata .7% 1999: -111.5% 1997: -21.1% 2000: -1. Bugetarea costurilor Activitatea intreprinderilor trebuie sa se desfasoare permanent in cadrul relatiei de echilibru dintre venituri si cheltuieli. In anii: 1997.4% 109.7% Rata profitului net = profit net/cifra de afaceri x 100 1996: -13% 1997: -80% 1998: -123% 1999: -259% 2000: -203% Evolutia intreprinderii nu a fost una asteptata. cursuri si referate postate de utilizatori.3% 1998: -11.In etapa actuala.7.1998. Rata rentabilitatii economice= rezultatul de exploatare/activ total * 100 1996: 2% 1997: -4.

cheltuielile ocazionate de obtinerea productiei depasind cu mult nivelul veniturilor obtinute din vanzarea productiei.00Kwh/tona Consum efectiv de aprovizionare 146. Astfel la data elaborarii bugetului pentru anul 2002.36Kwh/tona.tocilar. Consum specific de energie electrica76.Astfel bugetul este un instrument de armonizare si de eficientizare dintre cheltuieli si veniturisi bugetarea costuriloreste o practica economica sistematica. In aceste conditii problema se ridica in fata managerilor aceea de a gasi metode care sa le permita sa dimensioneze si sa controleze relatia de echilibru dintre venituri si cheltuieli.aceasta depasire nu este justificata. 5.ro ! Arhiva online cu diplome. Bugetarea consta in prezentarea in tabel a datelor rezultate in urma previziunilor. cursuri si referate postate de utilizatori.6 lei/Kwh Din analiza cauzelor care au determinat depasirea consumului specific cu 0. pretul unitar de achizitie si consumul efectivde energie electrica. Realiza Prevederi Pret de achizitie u. intreprinderile nu reusesc sa mentina acest echilibru.1. Situatia cheltuielilor directe cu energia electrica consumurilor previzionate pentru anul 2002 comparativ cu anul 2001 denumire Consum specific u. astfel se va mentine la acelasi nivel si pentru anul 2002.m. Bugetul cheltuielilor cu energia electrica in scopuri motrice Pentru bugetarea cheltuielilor directe cu energia electrica este necesar sa se cunoasca consumul specific de energie electrica.m 2001 2002 Cheltuieli standard 2001 2002 Pagina 134 din 143 .pentru sectia Radiatoare I se cunosc: 110.Vizitati www.7.Periodic se elaboreaza dari de seama denumite”rapoarte de control” in care se fac declaratii asupra realizarii bugetului.

ro ! Arhiva online cu diplome. 111.6 176 11194.energie electrica Total cheltuieli Kwh/t t2001 76.7. Bugetul cheltuielilor cu combustibilul tehnologic Acest buget se poate elabora pe baza datelor din tabelul urmator: Situatia cheltuielilor directe cu combustibil tehnologic aferente perioadei previzionate comparativ cu 2001 Pagina 135 din 143 .36 2000 76 Lei/ Kwh 146.38 13376.76 Bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica este de 1187253.2.38 13376 11194.76 mii lei. cursuri si referate postate de utilizatori. 5.76 mii lei Bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica prevazut pentru 2002 Productia de Radiatoare 2001 2002 69407 88760 Cheltuieli directe cu Energia electrica 2001 2002 11194.00 Bugetul cheltuielilor directe 2001 776968.33 2002 1187253.38 13376 Astfel se poate elabora bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica la nivelul sectiei Radiatoare I comform relatiei: ED=q x CS X PE q= volumul productiei previzionat CS= consum standard de energie electrica Pe= pret de achizitie standard ED= 88760 X 76 X 176 = 1187253. 1.Vizitati www.tocilar.

52 316.71 Bugetul se poate determina comform relatiei: CD 1 = ∑ q 1 * CS i * Pi I =1 3 q1 = volumul productiei previzionat Csi= consum standard Pi= pret de achizitie i= felul combustibilului Bugetul cheltuielilor directe cu combustibilul Productia de radiatoare 2001 69407 2002 88760 Cheltuieli directe Cu combustibilul 2001 2002 316.83 5.benzina 3.83 431.10 1.71 Bugetul cheltuielilor directe 2001 21990.m 2001 1/1000 494.motorin a 2.58 5.25 4.82 Pret de achizitie 2001 2002 625 750 1000 1200 679 Cheltuieli standard 2001 2002 309. Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe Elaborarea acestui buget presupune cunoasterea : Situatiei volumului productiei previzionate Consumurile specifice previzionate Preturile standard de achizitie previzionate 112.ro ! Arhiva online cu diplome.7.petrol total Consum specific u.Vizitati www.92 431.89 1/1000 1/1000 7.tocilar.31 424.3. Pagina 136 din 143 .25 2.22 2002 38318. Denumire 1.52 - 2002 566. cursuri si referate postate de utilizatori.69 7.

Vizitati www.5 1.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.teava alama 3.99 1408. 2.3 0.aliaj de lipit 299 300 3913 4696 1169. Situatia volumului productiei previzionate este: Secti Specificatie a 1.3 0. cursuri si referate postate de utilizatori. 1 2 3 4 5.8 1007 1300 1054 1265 1061.75 0 370 104 0 520 878 0 890 0 370 109 0 520 886 0 890 55518 56070 890 890 53220 770 10134 850 Trimestru I II 22940 23310 370 520 370 520 32240 32760 III 20460 310 30500 460 IV 88760 350 12586 500 Situatia cheltuielilor cu materialele directe previzionate Denumire Material 1..40 Pagina 137 din 143 .8 2060.50 2559 2500 1925 2310 4926.08 5775 Consumuri specifice 2001 2002 17.00 Preturi de achizitie 2001 2002 101000 121000 Cheltuieli standard 2001 2002 1787.banda alama 2. T/luna Tzi T/luna T/zi Total 2001 programat realizat 72500 337 114530 533 69407 332 114985 535 Prevederi 2002 luna I II III 777 774 777 0 370 190 2 Tota l T/luna T/zi 187030 870 184389 867 520 967 2 890 Lista standardelor cantitative materiale Nr.017 2. Denumire material Banda alama Teava alama Tabla zinc Aliaj lipit Profil Standard calitativ 0.tabla alama 4.38 1644.70 17.

61 5.85 304614.36 CAPITOLUL VI: CONCLUZII SI PROPUNERI Avantajele si limitele metodei pe comenzi: Pagina 138 din 143 .Vizitati www. bugetul cheltuielilor directe cu combustibilul. 5.17 10378. 1 Denumire bugete componente Bugetul cheltuielilor cu materiile prime si materialele directe 2.29 1652.ro ! Arhiva online cu diplome. Productia De radiatoare tone 2001 2002 69407 88760 Cheltuieli materiale directe Lei/tona 2001 10378. Bugetul general al costurilor de productie Acest buget se poate intocmi prin insumarea celorlate bugete:bugetul cheltuielilor cu materiile prime si materiale directe.48 9438105.89 7395701.57 18645168.83 Prevazut 2002 8902449.541.85 Bugetul cheltuielilor Materiale directe mii lei 2001 2002 720325. cursuri si referate postate de utilizatori.25 12616.4.85 Bugetul cheltuielilor cu materiile prime si materiale directe prevazut pentru 2002 este: 113.29 2002 12616. Bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica Bugetul cheltuielilor directe cu combustibilul Total 114.54 14461560. Nr.profil Total 749 750 1836 2203 1375.856.6 Preliminat 2001 6.97 1119871.tocilar. 3.7. bugetul cheltuielilor cu energia electrica. 209317.

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Concluzii si propuneri In urma prezentei lucrari s-au desprins o serie de aspecte pe care le v-om prezenta in continuare.Vizitati www. costurile complete asigura repartizarea rationala a cheltuielilor de structura: 1.tocilar. Nu include in tehnica delucru sisteme adecvate de urmarire operativa a costurilor de productie si de raportare a abaterilor fata de buget. Toate metodele de calculatie de tip absorbant sunt orientate cu precadere spre determinarea costului integral unitar. O stabilire a costurilor unitare. fapt pentru care pun accent pe gruparea cheltuielilor de productie in cheltuieli directe si indirecte. O apropiere a acestora de costurile normale pentru intreprindere.care utilizeaza costuri standard prestabilite si efectueaza controlulu costurilor efective prin bugetul de venituri si cheltuieli 2.lasand organizarea acestora la latitudinea agentului economic. subutilizarii capacitatilor de productie .determinarea costurilor complete la nivelul SC ROMRAD SA prezinta un dublu interes si anume: Punerea in evidenta a costului subactivitatii sau al neutralizarii integrale a capacitatilor de productie Evitarea . In cazul SC ROMRAD SA schema de calcul a costurilor . Astfel. Din punct de vedere economic costurile se judeca in corelatia cu volumul productiei.este considerata cheltuiala exceptionala si afecteaza direct contul de rezultat al exercitiului. Deasemeni . ceea ce conduce la posibilitatea luarii unor decizii operative.marjelor si rezultatului se prezinta astfel: Vanzarea de produse finite Costul de achizitie al materiilor prime si materialelor ce corespund vanzarilor Pagina 139 din 143 . Ca posibilitati de perfectionare putem enumera : Instruirea unui sistem adecvat de urmarire pe parcurs a consumurilor productive si de prelucrare a datelor privind acele consumuri care ofera informatii operative si efective in luarea deciziilor Inregistrarea costurilor de productie in contabilitate la intervale mici de timp Utilizarea costurilor standard(bugete) si inregistrarea costurilor de productie si stabilirea pe baza abaterilor.in sensul subevaluarii.denaturarea valorii stocurilor.criteriul de clasificare fiind costurile variabile si costuriile fixe.

privind abaterile de cheltuieli si de volum de activitate. Din acest motiv se ridica problema separarii cheltuielilor fixe si variabile. Cheltuielile indirecte de productie au un caracter complex.Vizitati www. Factorul de acoperire = marja bruta de productie/cifra de afaceri realizata.ro ! Arhiva online cu diplome. = marja asupra costurilor de achizitie cheltuieli de productie variabile ale cheltuielilor variabile 115 = marja de productie cheltuieli fixe = rezultatul exercitiului Un interes deosebit pentru analiza relatiei cost-pret-volum o prezinta indicatorii urmatori: Punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate ce corespunde situatiei in care rezultatul este zero. Acest proces de prelucrare a datelor presupune folosirea datelor din documentele primare in vederea obtinerii situatiilor ce servesc la determinarea costului efectiv si la analiza operativa a abaterilor. Acest punct poate fi determinat pe baza relatiei: Punct de echilibru = total costuri fixe / marja de productie pe unitate. cursuri si referate postate de utilizatori. Factorul de acoperire ce exprima rata rentabilitatii potentiale sau cate procente din volumul vanzarilor sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui beneficiu. astfel incat se propune folosirea de catre SC ROMRAD SA a metodei celor mai mici patrate. O alta propunere pe care am avea-o consta in utilizarea prelucrarii automate a datelor.tocilar. Coeficientul de siguranta dinamic ce exprima marimea vanzarilor pentru ca societatea sa nu coboare sub pragul de rentabilitate. Astfel.folosind Pagina 140 din 143 . Marja de siguranta ce exprima in marime absoluta.in conditiilor metodei de calculatie standard –cost. In cazul SC ROMRAD SA nomeclatorul de produse fabricate este foarte bogat si de aceea trebuie sa se aiba in vedere o anumita structurare a productiei si a desfacerii.a carei esenta constau in aplicarea conceptiei matematice a patratelor celor mai mici. readucerea ce o poate inregistra vanzarea astfel incat societatea nu ajunge in zona pierderilor. iar comportamentul lor in raport cu volumul activitatii este diferit. Orice modificare in aceasta structura are importanta in modificarea structurii indicatorilor.

Odata creata baza de date. mijloacele de prelucrare automata a datelor putem obtine situatii si in final “Lista de post calcul”.liste cu standarde pentru consumuri.tocilar. In realizarea unui astfel de sistem informational trebuie tinut cont de principiul eficientei . Stiut fiind faptul ca eficienta intreprinderii depinde de modul in care .Vizitati www. 116.pentru manopera si pentru cheltuieli de regie. asigurarea unui timp corespunzator de reactie decizionala si operationala . cursuri si referate postate de utilizatori. Entitatile componente ale bazei de date se pot imparti in principal in trei categorii:entitati referitoare la standardele pentru cheltuieli materiale.sistemul informatic creat pentru contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor prin metoda standard cost trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte.existenta unei corelatii ntre structura organizatorica si sistemul decizional. cheltuieli de desfacere.cataloage de preturi.ceea ce presupune o permanenta evaluare si comparare a efectelor cantitative si calitative a sistemului.aceasta se actualizeaza si se obtin situatii cum ar fi:”Fisa de post calcul”. Atributele definirii fiecarei entitati trebuie sa reflecte atat nivelul standardelor pe cele trei categorii cat si nivelul real al cheltuielilor materiale.ro ! Arhiva online cu diplome.astfel incat nivelul cheltuielilor standard sa se regaseasca in bugetele privind activitatea de productie.obtinerea unui maxim de date finale pornind de la fondul de date initiale cuprinse in documentele primare. Un astfel de sistem informatic creat. Baza informationala trebuie sa cuprinda entitati informationale si atribute care sa evidentieze evolutia si dinamica costurilor in cadrul SC ROMRAD SA . In vederea cererii de bazei de date avem nevoie de fise tehnologice. Vor exista entitati distincte in cadrul fiecarei sectii. al cheltuielilor cu manopera si pentru chletulielile de regie. costurile realizarii si functionarii lui. In cadrul bazei informationale va trebui sa existe o entitate centralizatoare a tuturor cheltuielilor deschise la nivelul sectiilor. Conceperea si functionarea sistemului informatic trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele conducerii societatii .reprezinta o parte a sistemului informational al SC ROMRAD SA care la randul sau este o componenta a sistemului de conducere a firmei. cheltuieli generale de administratie. Pagina 141 din 143 . functie de produsele fabricate.concentrarea sistemului informatic asupra furnizarii informatiilor privind abaterile de la standarde.

fiind necesare 17 avize. Singura neconcordanta care apare in acest domeniu o constituie fondul actiuniilor sociale. Astfel inainte de eliberarea materialelor in consum tehnologic va trebui sa se stabileasca consumurile standard pentru materii prime si materiale necesare. In continuare propunem ca pe baza planului de productie.tocilar.aferente consumului de materii prime si materiale. Problema documentelor. la nivelul SC ROMRAD SA mai apare un numart de 15-18 impozite si taxe(tere.ro ! Arhiva online cu diplome. ce se stabileste aplicand o cota de 1. Problemele sociale la nivelul SC ROMRAD SA nu se manifesta cu violenta. O alta propunere pe care o avem s-ar referi la documentele primare si circuitul acestora . Destinatia lui este de a finanta echipele sportive. cursuri si referate postate de utilizatori. CAS-ul si protectia speciala aferenta acestora.pentru eliberarea materiilor si materialelor.cabinetul medical. Probleme fiscale. iar documentele prea stufoase. taxa firma) care sufoca rezultatul activitatii si astfel s-a si ajuns la concluzia ca cca. lucru care este impozitat suplimentar motiv pentru care propun aplicarea unei cote mai mari.5% asupara fondului de salarii realizat. La sfarsitul fiecarei luni. Pagina 142 din 143 . Alte aspecte relevante de analiza activitatii desfasurate de SC ROMRAD SA tin de : Probleme de birocratie.este mai mare decat media pe ramura si pe economia nationala.de multe ori depasindu-se fondul constituit.Vizitati www.in sensul ca pe langa impozitul pe salarii. informatii pe care le va transmite oficiului de calcul.intocnindu-se “Situatia centarlizatoarelor de materiale standard necesare”. Motivatia propunerii rezida din faptul ca consumul de materii prime si materiale are o importanta deosebita.sarbatorile.in sensul ca pentru a reliza o oferta de contract adresata investitorilor straini.de exemplu un bilant are 40 de pagini din care 117 considerente am propune simplificarea si aerisirea documentelor impuse a fi completate.aceste fise se vor centraliza.timpul necesar realizarii documentatiei este de aproximativ un an de zile. se cere un volum prea mare de date care afecteaza timpul.42% din veniturile realizate se platesc catre stat. La nivelul acestui compartiment se va intocmi si o situatie numita “Centralizator de materiale standard de lansat”. unul dintre motive fiind salariul tarifar realizat in cadrul intreprinderii.oficiul de calcul sa emita “Fisele de consum standard” pentru fiecare magazie.

cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 143 din 143 .tocilar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful