Hipnoz a

Legata de secole de diverse practici curative, hipnoza a generat o serie de credinte si mituri mai mult decat oricare alte fenomene psihice sau medicale. Putem spune despre hipnoza ca este o stare de transa caracterizata de sugestibilitate inalta, relaxare si imaginatie bogata. Ea nu se poate numi „somn”, pentru ca persoana hipnotizata este constienta in permanenta. Cel mai frecvent hipnoza este comparata cu visarea cu ochii deschisi, cu sentimentul pe care il avem atunci cand ne concentram asupra unui film si devenim absorbiti de ceea ce se intampla pe ecran ( asa numita „reverie diurna” ). Suntem pe deplin constienti, dar ne concentram atentia pe ceva anume si excludem alte ganduri sau alti stimuli din jurul nostru. Hipnoza este un fenomen fiziologic utilizat in psihoterapie impreuna cu alte tehnici ( precum tehnicile legate de autohipnoza, mai exact : stari de meditatie, sau stari de concentrare intensa ) pentru a facilita schimbarea, trecerea de la „problema” la „rezolvare” si chiar o deplasare spontana a atentiei noastre de la stimulii externi la cei interni sau invers. Sugestia si hipnoza au fost folosite din vremuri indepartate, atat in scopuri magico-religioase, cat si curative. Diverse forme de influentare prin sugestie, ca si tehnicile inducerii starilor hipnotice, au ramas veacuri de-a randul un secret al magicienilor, preotilor sau vracilor. Exista o serie de marturii care se refera la utilizarea in templele Greciei antice, in special in cele ale lui Esculap, a unor procedee sugestive cu caracter ritual si terapeutic. Procedeele fixarii privirii, a atingerii partilor

1

Istoria moderna a hipnotismului incepe in anul 1765. Una din cele mai valoroase utilizari ale hipnozei era pentru anestezie. Herodot aminteste ca babilonienii ii aduceau pe bolnavi intr-o stare speciala pentru tratarea unor boli. Urmeaza o perioada neagra in domeniul „hipnozei”. In anul 1784. poate fi influentat pentru a obtine vindecarea. perioada in care nu gasim dovezi palpabile in dovedirea folosirii acestui procedeu de psihoterapie.bolnave cu obiecte sau cu mana. Preotii budisti din secolul II-III i. cu bune rezultate. medicinei. anestezia medicamentoasa fiind disponibila abia din secolul al XIX. pacientul inregistra efectul magnetismului numai in zonele in care armonia era tulburata. a folosirii mijloacelor persuasive erau bine cunoscute in acea vreme. Ludovic al XVI-lea a format o comisie de investigatie. Egiptenii antici aveau asa numitele „Temple ale Somnului”. sustinea ca „fluidul hipnotic” (un fluid universal prin care corpurile ceresti exercita o influenta asupra corpului uman).. Dupa opinia sa. locuri in care pacientilor li se dadeau sugestii curative in timpul unui somn indus. Ei foloseau. care ii includea pe Benjamin Franklin. influentat de teoriile si practicile magiei. odata cu medicul vienez „Franz Anton Mesmer”. Mesmer credea ca magnetismul vindeca boala prin producerea in organism a unui fel de „flux si reflux artificial” care provoaca armonizarea sau rearmonizarea activitatilor nervoase.Hr. recurgeau in mod curent la stimulari senzoriale repetitive adesea asociate cu tehnici de meditatie yoghine pentru a provoca stari de tip hipnotic. care. sugestiile persuasive. care dureaza pana in secolele XVI-XVII. magnetismului si a fluidismului.lea. pe atunci ambasador al Statelor Unite 2 .

Josè Faria merita amintit pentru originalitatea contributiei sale. Faria a fost primul dintre practicienii „magnetismului animal” care a elaborat un punct de vedere psihologic cu privire la acest fenomen. desi Mesmer si-a continuat activitatea. Ele se refera la manifestari esentiale ale comportamentului hipnotic. 3 . Dar teoriile magnetismului ale lui Mesmer su fost discreditate. asa cum acesta ne este cunoscut astazi. Astfel. b. El vorbeste despre o „impresionabilitate psihica” a subiectilor. Noi. erau mai ales urmatoarele aspecte: a.in Franta. dar nu numai din cauza pasiunii pe care o investea in practicarea „magnetismului animal” ci si prin pozitia sa sociala. marchizul de Puysègur este considerat precursorul de fapt al hipnotismului. comisie care a concluzionat ca magnetismul prin imaginatie ar avea un efect asupra sanatatii umane. de marchiz. marchizul de Puysègur dezvaluia publicului cititor observatii cu totul noi cu privire la magnetismul animal. Puysègur a ajuns la concluzia ca forta magnetismului trebuie cautata in vointa celui ce magnetizeaza. astronomul Bailly si chimistul Lavoisier. Tot in acelasi an. apa . amnezia fata de evenimentele petrecute in cursul acestui asa-zis „somnambulism provocat”. posibiliatea de a influenta prin comenzi verbale comportamentul celor aflati in aceasta stare: c. Observatiile lui sunt deosebit de importante. Printre cei care practicau „magnetismul animal”. cu ascendenta fata de populatia locala. un fel de sugestibilitate a acestora.

in India.Cele trei stadii de hipnoza descrise de Charcot sunt: a. respectiv analgezice. dupa trecerea la starea normala. prin care el intelegea dominarea unei idei asupra altor idei. Breuer a observat ca in hipnoza pacientii isi amintesc evenimente din trecut si ca discutiile despre ele duc la o descarcare emotionala. In plus. El a numit aceasta 4 . doctorul John Eliotson din Anglia a realizat demonstratii clinice de hipnoza si fenomene hipnotice. In 1884. O contributie esentiala la dezvoltarea hipnotismului a adus-o medicul englez James Braid. c. iar in 1886 publica impreuna cu profesorul Bernheim „Sugestia” care contrazicea si ea teoria magnetismului. Jean Martin Charcot spunea ca hipnoza este o stare patologica asemanatoare isteriei. somnambulismul artificial. infectia aparea in doar 5 % din cazuri . Braid a fost cel care a inlocuit denumirea de magnetism cu cea de hipnotism ( de la grecescul „hypnos” = somn ). stadiul letargic. El credea ca hipnoza i se datora „ monoideismului”. opera cu utilizarea hipnozei ca anestezic. stadiul cataleptic.In anul 1837. In acelasi timp. medicul Ambroise August Leibeault din Franta spunea ca poate vindeca prin hipnoza. si anume acea stare caracterizata printr-un „somn nervos”. cu o amnezie pentru evenimentele care s-au petrecut in cursul acestui „somn”. Dar profesia medicala a respins aceste experimente. In 1890 doi dintre elevii sai. comarativ cu 50% care era media acelor timpuri. James Esdaile. Neurohipnotismul reprezinta cazul particular al hipnozei. Josef Breuer si Sigmund Freud spuneau ca prin hipnoza pot fi eliminate cauzele aparente ale bolii. care se termina. halucinatii. chirurg scotian. pe care le-a atribuit teoriei magnetismului. dupa operatie. b.

Profesorul Marinescu a studiat. si nu un tratament prin sine insusi. medic Statele Unite ale Americii. Milton Erickson. Putin mai tarziu. a lansat teoria ca hipnoza este o stare in care intram cu totii spontan si frecvent. dar ulterior s inceput sa dezvolte o noua teorie. In Romania. Aplicand hipnoza pe un numar imens de cazuri. Marinescu a inteles insa limitele pozitiei maestrului sau. Plecand de la teoria lui Erickson. un alt elev al lui 5 . Marinescu. disfunctii sexuale si in terapia familiala si de grup. folosita in tratamentul unei variate game de probleme. hipnoza a evoluat spre o practica hipnoterapeutica foarte respectata. elev al lui Charcot. Lièbeault si Bernheim sau putut convinge ca hipnoza nu reprezinta o stare patologica. hipnoza a beneficiat de sprijinu de autoritate al profesorului Gh. Lièbeault si Bernheim au fost cunoscuti prin activitatea dusa sub denumirea Scolii de la Nancy. care va deveni cu timpul psihanaliza. In conceptia acestei scoli. Sugestia reprezenta principiul explicativ al hipnozei si al starilor apropiate ei. pana la afectiuni psihosomatice. de la managementul stresului. utilizata de medici si psihologi. In sprijinul afirmarii in tara noastra a hipnozei stiintifice s-a pronuntat si Titu Maiorescu. Hipnoza este o metoda. in anul 1882. anxietate si anestezie. O cotitura in domeniul hipnozei experimentale este realizata de psihologul american Clark Hull. Este o metoda utilizata in psihoterapie. chestiunea hipnotismului in toate fazele sale. tinand o conferinta la „Ateneul Roman” despre „Ipnotism”.„leacul prin vorbit”. Freud a lucrat o vreme cu Breuer. ani intregi. Dupa Cel de-al doilea Razboi Mondial. fobii si tulburari de somn. care publica in 1933 o carte cuprinzand analiza lucrarilor efectuate de colaboratorii sai in ani indelungati de investigatii experimentale in domeniul hipnozei si sugestibilitatii.

cineva mi-a spus : „Hipnoza este punctul culminant al comunicarii”.. In ciuda acestor eforturi. hipnoza a cunoscut o evolutie asemanatoare cu cea din alte tari. publica prima lucrare ceva mai ampla despre hipnotism si sugestie din tara noastra. Intr-o zi.Charcot. aceea de retinere si prudenta excesive..Ce sar intampla daca am folosi anumite forme de hipnoza in contactele cu ceilalti??? Va puteti imagina ce v-ar aduce acest lucru??? Sigur ca puteti. pe baza unei cazuisticii variate. aplicatiile lor in tratamentul diferitelor afectiuni. in care examineaza.. 6 . doctorul I. V. si la noi. Stefanescu. Si am tot mai mult impresia ca este absolut adevarat.. predominanta fiind daca nu atitudinea de negare totala.

hipnoza si autohipnoza” . Bucuresti. Tehnici de inductie. Érica Guilane-Nanchez – „Transa.”Sugestie si sugestibilitate” Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. . 1982 7 .„Sugestie si hipnoza” .Editura Stiintifica si Enciclopedica. .Editura Stiintifica si tehnica. .Editura Ion Dafinoiu.„Hipnoza clinica” . 2002 Ion Dafinoiu. Iasi. Polirom. Iasi. Strategii terapeutice” . Bucuresti. Iasi. 4. .Editura Polirom.Bibliografie : 1. 2003 2. . Iasi. 5.Editura Erota.„Hipnoza clinica. 1996 6. 2004. Ion Dafinoiu. Vladimir Aristo Gheorghiu si Ion Ciofu. Vladimir Aristo Gheorghiu.„Hipnoza” . 1977 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful