Academia de Studii Economice Facultatea de Relatii Economice Internationale

Criza Economica ² cauze, efecte, solutii ²

Zota Nina Catalina Grupa 956, Seria C

Bucuresti, 2010

Criza economica mondiala Aproape in orice domeniu al activitatii umane exista preocupari privind disfunctionalitatile care pot sa apara in interiorul lui si, de aceea, se studiaza cauzele, modul de aparitie si manifestari a acestora, consecintele lor. Crizele sunt astfel de disfunc tionalitati. Economistii analizeaza criza dupa criterii specifice, atribuindu -i caracteristicile unor fenomene cu urmari nefaste pentru organiza tii, institutii si grupuri sociale afectate: infla tia, somajul, stagnarea, recesiunea etc. O criza financiara veritabila are drept caracteristica faptul ca un accident bine localizat are capacitatea de a se propaga la nivelul intregului sistem financiar. Problemele ap arute intr-o tara, daca nu sunt solutionate la timp, afecteaza si economia altor tari. Si atunci, efectele crizei respective sunt mai grave. Prin urmare gestiunea corect a a crizelor financiare presupune nu numai politici si strategii de prevenire a acesteia, dar si metode de management adecvat tipului de criz a. Luand in considerare rolul si importanta stabilitatii economico - financiare a unui stat, analiza crizelor financiare prezint a un interes deosebit. Criza actuala difera de alte crize prin amploarea ei, afect and in momentul de fata un numar foarte mare de tari. Daca pana acum erau afectate cu precadere tarile in curs de dezvoltare, in actuala criza au fost implicate si cele mai dezvoltate tari ale lumii. De aceea este important sa cunoastem cum a aparut aceasta criza si care sunt implicatiile acesteia asupra economiei mondiale.

DEFINIREA CONCEPTULUI DE CRIZA In evolutia noastra crizele pot fi definite ca fiind situa tii caracterizate de o instabilitate pronuntata, sunt deci insotite de o volatilitate si de o incertitudine in crestere. In situatii de criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare de neliniste si de nesiguranta legata de viitor, teama sau chiar panica. Instinctul nostru de aparare si de conservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult aceasta volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitiva pe care o avem filtram informatia si intelegem fenomenul in felul nostru transpunandu-l apoi intr-un anumit comportament legat de piata. Problema cu definitia acestor crize consta in a spune cat de mare sa fie volatilitatea sau caderea pietelor pentru a incadra o evolutie de acest gen in categoria unei crize. Cat de mare sa fie inflatia, somajul sau scaderea PIB-ului unei tari pentru a aprecia intrarea ei intr-o criza? Conventional, s-a stabilit ca recesiune este atunci cand dupa doua trimestre succesive avem de a face cu scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni. National Bureau of Economic Research (NBER) defineste criza ca fiind ³o scadere semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata in scaderea PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale si a consumului³. Exista unii specialisti care clasifica aceste crize in crize sociale (inflatie in crestere, somaj, saracie), in crize financiare (volatilitate acce ntuata pe pietele de capital, caderea burselor si revenirea lor spectaculoasa), crize politice (care pot degenera in razboaie), crize locale sau internationale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Este dificil sa facem aprecieri cand o criza financiara devine una economica sau daca o criza economica genereaza o criza financiara sau invers. In principiu vorbim intotdeauna de o criza economica generata fie de cauze financiare, politice sau sociale. Criza financiar a este o forma de manifestare a crizei economice si reflecta o neincredere in sistemul financiar, o scadere semnificativa a volumului tranzactiilor la bursa, o dereglare a mecanismelor de piata. Bursa este barometrul economiei si tranzactioneaza afaceri de diferite dimensiuni si din diferite sectoare. In momentul in care piata acestor afaceri (piata imobiliara, piata petrolului, piata muncii) sufera dereglari sau corectii importante ele se vor reflecta in

in timp ce industria inregistra cresteri de pana la 7%. Crizele pot exista insa intr-o stare latenta si sa nu fie atat de vizibile. Pentru a preveni "apocalipsa economica si sociala". Primul raport al clubului de cercetare infiintat la Roma. Nici revolutiile sociale motivate economic nu pot fi negate. spun cei care au scris raportul. Viitorul componentelor luate in calcul de cercetarori au fost modelate pe computer. politicieni si oameni de stiinta. Acesta poarta denumirea "crestere zero" si are ca scop achizitia noilor lucruri doar pentru a le inlocui pe cele vechi. au infiintat in capitala Italiei un Grup al Romei. Din pacate vorbim de o criza doar atunci cand efectele acesteia afecteaza un numar foarte mare de oameni/companii. Panica legata de economie nu face altceva decat sa accentueze amplitudinea acestor corectii si sa induca noi incertitudini in economie. individual. terminarea resurselor neregenerabile si degradarea mediului inconjurat or. implicit. masinaria de calcul a dat raspunsuri socante care au sunat mai degraba ca verdicte negre asupra omenirii. Acelasi concept ar trebui aplicat si asupra nasterilor. Milioane de oameni ar fi putut muri din cauza altor oameni. nemaintalnit vreodata si situatia ar fi degenerat in probleme acute care ar fi putut ameninta omenirea. motivand totodata ca rasa umana se indreapta catre dezastru. Fara indoiala raportul a fost un fel de glonte ce a lovit tamplele fundamentale ale economiilor vestice. in prima decada a secolului 21. In vremuri de criza hrana este cel mai de pret lucru si un nivel redus de trai nu face decat sa induca vrajba in populatie. national. Conceptul de crestere zero intra in contradictie cu logica elementara a . Resursele minerale s -ar fi terminat. De aici si pana la reducerea apetitului pentru economisiri si investitii si apoi la cresterea dobanzilor pe piata nu este decat un pas. civilizatia moderna era predispusa sa atinga limitele cresterii in mai toate sectoarele. Fara emotii si sentimente. De exemplu o masina noua ar trebui cumparata atunci cand cea veche nu mai vrea sa functioneze. reprezinta un pret m ult prea mare pentru productia in masa. Criza Economica actuala a fost prezisa de acum 30 de ani Pentru multi oameni actuala criza economica a venit ca o sageata din albastrul cer. cresterea stocurilor de mancare. dezastrele economice prin care trecem astazi. la nivel virtual. in pretul activelor financiare (actiuni sau obligatiuni) care depind direct de a steptarile investitorilor.profitabilitatea afacerilor listate la bu rsa si. familial. Nu este prima data cand economia mondiala se confrunta cu perioade de recesiune. Tarile vestice au concluzionat inca din 1960 ca extragerea petrolului. autorii raportului au oferit un concept. Poate este pentru prima dat a dupa foarte multi ani (Marea criza interbelica inceputa in 1929 si continuata pe mai multi ani sau Caderea Sistemului de la Bretton Woods in 1971) cand avem de a face cu o criza localizata la nivelul tarilor dezvoltate (nu doar la nivelul tarilor in curs de dezvoltare). intitulat "Limitele Cresterii". Daca evolutia industriilor ar fi crescut in acelasi ritm. deteriorand incetul cu incetul existenta noastra. In 1968 un grup de industrialisti. care inevitabil au fost poluate. datele prelucrate de grupul din Roma scot la iveala o posibilitate si isi confirma acuratetea rezu ltatelor prin actuala criza pe care o simtim din ce in ce mai rece si intepatoare in adancul bugetului global. a cauzat un mare soc in randul tutuor autoritatilor si inst itutilor media din intreaga lume. poluarea mediului inconjurator ar fi atins un nivel record. Luand in considerare ca populatia era in acea perioada la o rata enorma de crestere in comparatie cu alti ani. exploatarile miniere precum si amplasarea sondelor de extractie in diverse zone. Cel mult doi copii intr -o familie si limitarea consumului ar restabili echilibrul general. Raportul s-a bazat in principal pe studii aplicate asupra a cinci procese globale precum industrializarea prea rapida. Acestia au avut destul de multe venituri pentru a elabora studii si a aplica teste computerizate care sa scoata la suprafata. Intre timp. Desi suna a scenariu de film SF. mult mai inconstienti ce -i drept si insetati de gustul dulce al puterii. experti din intreaga lume au avertizat inca din 1970 ca economia globala se indreapta catre o criza de proportii la inceputul secolului XXI.

in paralel cu ceea ce se petrece in America. sustinut de cererea din ce in ce mai mare pentru locuinte si de cresterea economica legata de boom-ul tehnologic al acelor ani. care a dus la o crestere semnificativa a imigrarii in SUA. Timp de secole lumea a fost impartita in tari dezvoltate. conduse de regimuri democratice. Treptat. In aceste conditii. schimbari politice conduc la democratizarea treptata a zonelor sarace. care a fost Äbulgarele de zapada´ ce a declansat actuala criza financiar economica globala.o adevarata recolonizare a Americii. In incercarea de a stopa problemele omenirii. In mediul unei economii americane ultra liberale. Totodata cresterea zero nu ar oferi viitor saracilor din tarile non -capitaliste. etc. Era debutul crizei Äsubprime´. Momentul critic ± declansarea crizei in SUA In iunie 2007 banca de investitii americana Bear Stearns anunta ca cele doua fonduri de hedge pe care le gira pierdusera aproape tot capitalul lor si ca ea insasi pierduse in 3 zile toate lichiditatile sale (17 miliarde USD!). In aceeasi perioada. imperii. in curs de dezvoltare si subdezvoltate. O proprietate imobiliara este o investitie sigura. sau este mai ieftin sa recrutezi indieni vorbitori la perfecti e a limbilor europeene. a fost precedata si intarita de alte crize mai mici care s -au rezolvat doar in aparenta. situatia de mai sus a condus la relaxarea conditiilor de creditare. care isi dezvaluie pe zi ce trece proportiile catastrofale. regimuri totalitare. aparute si in curs de aparitie. iar rezultatul este unul foarte grav. . criza actuala a inceput in urma cu mai bine de 20 de ani. evident in detrimentul zonelor dezvo ltate. foste totalitare. fapt care a condus si conduce in continuare la prabusirea gigantului american. Pentru a actiona in controlul productiei si pentru a restaura puzzle -ul unei economii ciopartite de probleme corupte intalnite in fiecare mare stat din intreaga lume. inspre cei 95% saraci. cu perspective de apreciere continua. precum America sau Europa de Vest. dinspre cei 5% bogati.societatii industrializate care functioneaza pe principiul cererii si ofertei. Se ajunge astfel la situatii stranii in care este mai ieftin ca crevetii pescuiti in Marea Nordului sa fie trimisi spre curatare in China si retrimisi in Europa pentru consum. Pentru a identifica mai precis cauzele acestui dezastru trebuie sa ne uitam cu atentie la situatia macroeconomica mondiala. in consecinta putem acorda in liniste credite fara restrictii majore. Mai mult a starnit nemultumiri si indignari care au transformat acel raport intr -o nulitate. lumea se confrunta pentru prima oara cu notiunea de "globalizare". este usor de inteles ca pretul bunurilor imobiliare a inceput treptat sa creasca. Rusia si Asia iar evolutia tehnologica face posibila schimburi din ce in ce mai rapide de marfur i si informatie. Este demn de remarcat ca inceputul crizei in viziunea lui Soros corespunde cu perioada anilor 88 -89. Efectele din ce in ce mai vizibile ale acestei evolutii sunt scaderea nivelului de trai si a puterii de cumparare in America. Criza Financiara Mondiala ± inceputul si cauze Potrivit lui George Soros. un sist em sofisticat al managementului finaciar ar fi necesar cat mai urgent cu putinta. Iata ca incepand cu aceeasi perioada a caderii comunismului. care sa preia apelurile spre call-center-urile marilor multinationale. Timp de secole 5% din populatia planetei a controlat 90% din finantele si bogatiile ei. se realizeaza astfel un transfer a celor 90% din bogatiile mondiale. descoperirea celor adunati la Roma nu a impresionat multa lume. din Europa de Est. fiind in pragul falimentului. perioada dezintegrarii blocu lui comunist. la niveluri asemanatoare cu cele de la inceputul secolului XX . precum si la cresterea speculativa extrema a preturilor in real-estate.

din alte titluri de credit). dar au fost si persoane pentru care motivatia reala era tranzactionarea speculativa a valorii caselor. unele institutii creditoare s-au aflat in situatia de a nu-si putea recupera creantele (valoarea creditelor acordate) pe seama ipotecilor detinute. Fannie Mae si Freddie Mac.collateralised debt obligation) au fost considerate chiar drept substitute ale modalitatilor de asigurare furnizate de cele doua institutii de asigurari Fannie Mae si Freddie Mac. pe de alta parte. ratele directoare ale Fed sunt majorate. no job. Explozia creditelor ipotecare In conditiile extinderii dereglementarii in SUA. c at era acesta inainte de 2004. Cumpararea unei case reprezenta pentru multi. Creditele aveau pentru o prima perioada de 2 ani rate ale dob anzii fixe. implinirea unui Ävis´. no assets). cand Administratia Bush pune in aplicare programul sau ÄVisul American´. . la 40/1. Drept urmare. Sunt analisti care considera ca anumite evolutii au accelerat tendinta bancilor de investitii de a -si restructura portofoliile. Doua modificari survenite in anul 2004 au avut acest rol (Blundell -Wignall. proprietate personala si a gospodariilor cu venituri reduse. Atkinson. Propagarea crizei in sistemul bancar american O data ce valoarea caselor a tins sa scada sub valoarea ipotecilor. in favoarea cresterii ponderii activelor financiare derivate emise pe seama cred itelor ipotecare. momentul cu adevarat de cotitura in expansiunea creditelor ipotecare este reprezentat de anul 2004. ale unor debitori solvabili. desigur. ci doar transferat ultimilor achizitori ai titlurilor financiare emise pornind de la aceste credite. din anul 2001 se relaxeaza conditiile de acordare a creditelor imobiliare. Mecanismul crizei 1. 2. 2008): impunerea unui control mai strict pentru cele doua institutii de asigurare a ipotecilor cu garantii de stat. in cadrul diferitelor produse financiare create in acest context (care puteau contine si alte Äfelii´. In mod paradoxal. erau acelea ca riscul nu era eliminat. Ca urmare. pentru cumparatori si sistemul financiar. cu scopul accederii la case . Hoon Lee. dar in perioada urmatoare ratele erau ajustabile la evoluti ile de pe piata. ÄFinanciarizarea´ creditelor Titlurile de credit acordate in conditiile mentionate mai sus au fost transformate in titluri financiare si vandute bancilor de investitii. O particularitate a Äfinanciariz arii´ a reprezentat-o asocierea ipotecilor Äsubprime´ (avand riscuri inalte) cu alte ipoteci. fapt ce antreneaza si cresterea semnificativa a ratelor dob anzii pentru creditele imobiliare. fapt care le -a permis multora dintre acestea sa-si majoreze raportul datorii/capital net de la 15/1. concomitent cu aceste noi constrangeri. 4. unele ating and nivelul a 18%. Astfel se produce criza Äsubprime´. dezavantajele. prin care ipotecile deveneau accesibile si gospodariilor fara capital propriu (zero equity mortgage). le -au revandut apoi altor institutii financiare. care parea a avea o tendinta de continua crestere. mii de gospodarii cu venituri reduse s -au aflat in situatia de a nu-si mai putea plati ratele scadente si s -au precipitat in a-si vinde casele. Unii au denumit persiflator aceste credite ÄNinja´ (no income. pe de o parte. Declansarea crizei in SUA Incepand cu anul 2006. in vederea sustinerii cresterii economice pe seama consumului si pentru dezamorsarea tensiunilor sociale. 3. Potrivit unor specialisti (Blundell-Wignall. Avantajele acestei operatiuni pentru v anzatori erau acelea de a obtine lichiditati si de a dispersa riscul.I. care. si noile reguli Basel II privitoare la raportul datorii/capital. in anii µ90 se accentueaza inegalitatile sociale. Unele di ntre acestea (SIVs structured investment vehiclessi CDO. 2008). Hoon Lee. dupa ce le -au Äimpachetat´ si ele intr-o noua Ätitrizare´. Atkinson. autoritatile americane de supraveghere a pietei creditului ipotecar au creat un spatiu de manevra suplimentar pentru bancile de investitii in vederea gestionarii riscurilor. Vanzarile masive au antrenat dupa ele reducerea dramatica a pretului caselor. prin alte inovatii financiare.

ca si alte mari institutii non americane sa se confrunte cu dificultati similare. Northern Rock. 6. drept urmare investitorii incep sa vanda masiv aceste titluri. care pot actiona concomitent sau separat: ‡ cererea contagioasa de retragere a depozitelor. 2006): a. In consecinta. De asemenea. ‡ deteriorarea calitatii creantelor bancare datorita dificultatilor de plata ale debitorilor. altele abandonate (Lehman Brothers). Prin nationalizarea Fannie Mae si Freddie Mac s-a ajuns la situatia in care statul american a devenit Äcreditorul de ultim resort´ pentru creditele imobiliare. tehnologice. 14000 miliarde USD. . si pe de alta parte ca urmare a dificultatilor de refinantare. Presedintele Fed. valoare care ar reprezenta aproximativ 100% din PIB -ul SUA.5. Merrill Lynch. valoarea titlurilor respective tinde sa scada simtitor. bancile devin ne increzatoare in Äsanatatea´ partenerilor lor financiari. Tendinta preturilor si a cotatiilo r activelor de a se indeparta cu mult de valoarea de echilibru. bancile centrale si institutiile guvernamentale furnizeaza bancilor cu probleme fonduri. Totodata. Se creeaza astfel o criza de lichiditati. Potrivit evaluarilor specialistilor. Lemaitre (2008). ‡ dificultati de refinantare p e piata interbancara. confruntate cu dificultati de refinantare.tehnice. uneori excesiva chiar). bancile pastreaza propriile lichiditati pentru ele insele. atunci cand exista o conjunctura nefavorabila. Caracterul pro-ciclic al asumarii de riscuri (cand conjunctura economica este favorabila si apar inovatii . Aceste comportamente au tendinta de a accentua evolutia ciclica. o Äprivatizare a castigurilor si o socializare a pierderilor´! Desfasurarea crizei financiare din anii 2007-2008 prezinta caracteristicile unei crize sistemice. Facilitarea accesului la credite prin politici monetare laxe si comportamentul mimetic atat al institutiilor bancare. Reducerea volumului de credite Caderea preturilor caselor determina agentiile de rating sa degradeza titlurile financiare derivate emise pe seama creditelor imobiliare. Majoritatea institutiilor bancare detinatoare de astfel de titluri isi transforma titlurile pe termen mediu si lung in titluri pe termen scurt. Voi prezenta in cele ce urmeaza doar cateva dintre opiniile unor economisti privind cauzele crizei. unele institutii financiare fiind astfel salvate (Bear Stearns. neincrederea se generalizeaza pe plan international si piata interbancara se ingusteaza. b. Interventia institutiilor publice Pentru a depasi criza de lichiditati. criza act uala a condus la cresterea datoriei publice americane de la cca. ceea ce antreneaza o scadere si mai accentuata a valorii lor. in exprimarea lui F. producandu-se o criza de lichiditati globala. Asocierea creditelor ipotecare subprime cu alte titluri de credit in cadrul a diferite produse derivate a facu t ca acestea sa fie Äintoxicate´ de primele si astfel a devenit extrem de dificila evaluarea corecta a Äsanatatii´ portofoliilor institutiilor financiare care le detineau. ei se reintorc la prudenta. financiare-. si invers. d. AIG). ceea ce conduce la o cerere mare de lichiditati pe termen scurt. ceea ce ar reprezenta. cat si al oamenilor. In consecinta. Plihon. c. Mecanismele care faciliteaza producerea crizelor de acest tip sunt (D. Dezbaterile de idei generate de criza se concentreaza asupra a doua teme centrale: cauzele crizei si solutiile de iesire din acea sta. 7. pe de o parte ca urmare a detinerii de active ´toxice´. Aceasta poate avea 3 surse principale. Ben Bernanke a numit acest mecanism Äacceleratorul financiar´. Propagarea internationala a crizei Internationalizarea pietei financiare a condus la situatia . careia bancile nu reusesc sa-i faca fata. Aceste fenomene cumulate conduc la cresterea nivelului ratelor dob anzilor interbancare si la reducerea volumului de credite acordate. Producerea panicii bancare. atunci investitorii tind sa-si asume riscuri inalte. 9500 miliarde USD la cca.

Ca un corolar. decisi sa -si plateasca ratele la case la timp si integral. options si alte derivative care in mod inevitabil le creeau o expunere la conditiile pietelor americane.Impactul crizei asupra restului lumii Cum se face totusi ca o problema care dupa orice logica sanatoasa ar fi trebuit sa afecteze in principal America.) si in imposibilitatea pietei de a functiona lin. capca na lichiditatii. speculatie s. De exemplu. futures. Pe de alta parte.r. dar si analistii din sectorul privat ± sustin ca tocmai interventia statului a sadit semintele turbulentelor financiare pe care le traversam in prezen t. a aruncat in aceasta dezbatere inca o teorie sub titlu l "Getting Off Track" (Cum s-a produs devierea. Mai precis. In ultimii ani Statele Unite au trecut printr -un boom al pietei imobiliare. n. furnizata de institutiile publice. in sine. in pofida unei "istorii de credit" defectuoase si au parut. fara totusi ca economiile lor sa intre in colaps. Pietele financiare americane au fost si sunt printre cele mai mari si mai lichide din lume. Merrill Lynch sau AIG sunt in pragul falimentului iar perceptia publica este aceea de panica financiara. Cauzele crizei economico ± financiare Inainte de a decide ce e de facut cu criza economica globala. pare sa aiba efecte atat de puternice si asupra celorlalte tari? Raspunsul este relativ simplu si trebuie cautat in mecanismele complexe care guverneaza finantele internationale. . ceea ce reprezinta un mare avantaj. Bear Stearns. Ce a determinat boom-ul si bust-ul? Politica guvernamentala defectuoasa. pentru o vreme. In momentul in care colosi ca si Lehman Brothers. intr-o masura mai mica sau mai mare. la bancile de credit.doar o parte din ea. Analistii si economistii sunt insa impartiti cand vine vorba de gasirea unei singure explicatii cu privire la cea mai serioasa criza din ultimele decenii. prelungit si inrautatit criza financiara". po trivit careia problema isi are originea in comportamentul nepotrivit al agentilor economici (egoism. politica monetara gresita. ba mai mult . ci guvernul a gresit. aceste organizatii nu aveau cum sa isi desfasoare o activitate economica rentabila. deflatie s. Din 2002 in 2004. apoi printr-un "bust" (dezintegrare) al pietei imobiliare. reteta prescrisa de autoritati nu poate duce la atenuarea dificultatilor economice ci. datorita unor regulatii de creditare mai putin liberale. care a produs crestere economica si stabilitate. adoptand politica "banilor usor d e obtinut". Federal Reserve a renuntat la politica moderata a ultimilor decenii. tocmai pentru a gasi tratamentul adecvat. au cauzat. Nu pietele au cedat. autoritatile ar fi trebuit sa se intrebe ce a declansat criza. Aproape toate problemele noastre d e azi decurg din aceste procese. Pe Main Street. asigur and alocarea corespunzatoare a resurselor (asimetrie informationala.). majoritatea cercetatorilor ± membri corpului academic. bubble -ul imobiliar pare sa se fi propagat in intreaga lume foarte rapid. din contra. Creditorii au inceput sa dea credit e din ce in ce mai riscante.). Teoriile variaza de la o cauza la alta. insa nici una nu pare sa acopere intreaga serie de factori care au adus omenirea in plina criza.a. lacomie. ca si partener financiar. Avem totusi o explicatie oficiala a crizei. America nu avea cum sa fie ignorata sau evitata. Banii ieftini au condus la cresterea preturilor la case si au condus la confuzie in intregul sistem financia r. Procedand astfel. economistul John Taylor.a. Federal Reserve a tinut dobanda fondurilor federale sub 2%. de la Universitatea Stanford. Daca ar fi sa luam doar exemplul unor banci europ eene. Din acest punct de vedere. prin care argumenteaza ca "actiunile guvernului si interventiile acestuia. Ca si cum aceste efecte pur financiare nu ar fi fost de ajuns. este imposibil ca banci din diverse colturi ale lumii sa nu fie afectate mai devreme sau mai tarziu. la agravarea lor. fara a face uz de produse financiare de tip swap. sustine Taylor (contrazicand teoria potrivit careia criza este un esec al pietei libere si a capitalismului insa). oamenii au inceput sa obtina banii mai usor. astfel incat multe alte tari se confrunta cu probleme de crestere speculativa a preturilor la imobiliare (si apoi prabusire brusca sau blocaj).

Preturile la case au inceput sa cada.generata de integrarea crescanda in economia globala a unor tari (China. Taylor sustine ca guvernul a constatat situatia proasta si a luat masuri care nu au facut altceva decat sa o inra utateasca. avertizeaza Taylor. bancile de investitii au raspuns la boom -ul financiar adunand la un loc ipotecile imobiliare. aceste consecinte au condus la cresterea apetitului pentru active cu castiguri mari. iar nivelul caselor preluate de banca si al datornicilor au crescut exponential. "Cei care fac politica ar trebui sa regandeasca ideea ca doar actiunile si interventiile frecvente si masive ale guvernului sunt raspunsul la actualele probleme economice".banii usor de obtinut. atat de natura macroeconomica. un ultim sfat. boom -ul era pe cale sa se faca praf. Pretul petrolului a inceput sa creasca necontrolat. apetitul pentru active cu castiguri mari. nu usor de inteles de catre unii investitori. gaze.nu e o poveste placuta". cat si de natura microeconomica. fisurile in modelul de afaceri ale agen tiilor de rating. Cele dou a tipuri de cauze s-au interconditionat in producerea crizei. a existat o supra -saturare cu economisiri. ca agravante. Multi apreciaza ca actuala criza financiara isi are radacinile in scaderea dramatica a pretului locuintelor in SUA sau in caderea pietei creditului pentru locuin te. a folosit institutiile de creditare Fannie Mae si Freddie Mac pentru a extinde piata creditelor riscante. Lichiditatea abundent a si supra-saturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investitii. lucru mentionat recent de mai multi analisti: Altman (2009). au marit incertitudinea si au cauzat mai probleme economiei . Congresul. ridicand ratele dobanzilor federale. Insa cand si-a indreptat politica monetara in 2004. "O serie de actiuni guvernamentale au produs devierea economiei de pe sine. subminand astfel dolarul. folosind actiunile astfel obtinute pentru a garanta instrumente financiare complicate. institutiile financiare s-au decis sa-si limiteze expunerea la actiunile toxice . Pe acest fundal au operat. In fine. Buiter (2008). agentiile de rating care le -au evaluat si institutiile prestigioase care le -au cumparat nu au sesizat riscul enorm pe care il prezentau.Asia de Sud -Est in general). determinand un blocaj al creditului si al fluxului de bani. cam din acelasi motiv pentru care bancile de credit si -au relaxat regulile de acordare a imprumuturilor si din acelasi motiv pentru care americanii care nu -si puteau permite o casa au cumparat totusi una . Ne vom referi pe rand la ambele tipuri de cauze. . printr -o expunere prelungita la el. care pana acum erau privire ca "mana cereasca". A mai aruncat pe piata inca o transa de "bani ieftini". De asemenea. Asa ca au inceput sa se teama sa se mai imprumute intre ele. Consecintele existentei lichiditatii abundente au fost ratele foarte sc azute ale dobanzii si volatilitatea redusa a acestora. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai ad anci. Federal Reserve nu a sesizat ca inghetarea creditului este o problema a riscului impartit intre toti. Impreuna. spre exemplu. dar si de redistribuirea globala a avutiei si a veniturilor catre exportatorii de bunuri tari (titei. Pe masura ce panica a inceput sa se instaleze in banci.instrumentele garantate prin ipoteci. Deoarece nu stiau exact de unde va veni lovitura si nici nu voiau sa fie cele lovite. Cauza profunda a crizei financiare a fost lichiditatea abundent a creata de principalele banci centrale ale lumii (FED. Marjele de risc au fost si ele foarte scazute si nediscriminatorii. "Mintile luminate" care au creat aceste instrumente. De ce? Ei bine. scrie Taylor. In plus. Federal Reserve i -a obisnuit pe toti cu riscul. volatilitatea redusa de pe piata a creat tendinta de subestimare a riscului si o adevarata lipsa de vigilenta a investitorilor. cu rate mari de acumulare. vigilen ta scazuta fata de risc si marjele mici au mascat semnalele preturilor pe pietele financiare si au condus la insuficienta intelegere a riscurilor implicate. naturale). inclusiv in instrumente financiare sofisticate. BOJ) si de dorinta tarilor exportatoare de petrol si gaze de a limita aprecierea monedei. Blanchard(2009). si a tratat -o ca pe o problema de lichiditate. Aceasta viziune este cel putin incompleta. si o serie de cauze microeconomice: securitizarea frenetica.Pe Wall Street. Impreuna. ratele scazute ale dobanzii.

de asemenea. Istoria este pigmentat a cu numeroase episoade de tip boom-bust. Factorul determinant fundamental al crizei este politica infla tionista de la inceputul anilor 2000. Cel mai bun exemplu il constituie tocmai boom-ul imobiliar din SUA.Semnalele despre criza au fost date de economisti.25% la inceputul anului la 1. prevenirea colapsului dezordonat al intreprinderilor mari interconectate. o teza ferm stabilita de stiinta economica este aceea ca orice criza de proportii sistemice este urmarea unui Äexces´ monetar ± a unui proces de reducere artificial a a ratei dobanzii si de expansiune a creditului. garantarea celor mai noi emisiuni de c atre banci asigurate. distorsionarea stimulentelor agen tilor economici si patologia politicii de reglementare financiar-bancara. Cercetatorii OECD au coroborat statistici din diverse tari si au aratat cum amplitudinea avantului pietei imobiliare este asociata direct cu amploarea expansiunii creditului. criza economica actuala nu este cu nimic diferita de criza anilor 1930. Criza economica este rezultatul unui complex de factori. mai intai in SUA. Sf atuit de Ben Bernanke ± actualul guvernator al bancii centrale a SUA (FED). piata a ramas netransparenta. care includ in principal: erori de politica monetara. pia ta financiara a devenit netransparent a. dar nu au fost luate in seama. a rezultat in goana dupa cash si rata dobanzii efective a inceput sa creasca. Politica monetara In primul rand. p ana in 2006 rata reala a dobanzii in zona euro si in Japonia s-a situat. Atentie. timp de 2 ani si jumatate ± ceea ce inseamna ca bancile au fost platite ca sa ia bani de la Fed. atingand un nivel record de 1% in 2003. Alan Greenspan a decis s a reduca rata dobanzii prin emisiunea de bani. aceste VSP au inceput sa se bazeze pe linii de finan tare de la bancile sponsor. Din acest punct de vedere. Instalarea neincrederii investitorilor a plasat rapid titlurile emise de vehiculele cu scop special (VSP) in categoria riscante (calitatea activelor pe care le finan tau nu mai era clara) si refinantarile au devenit imposibile. In Marea Britanie. reduceri coordonate ale ratelor dob anzii. oferind bancilor subordonate bani cu dobanda nominala zero. Ea a continuat sa scada. Totusi. Banca Japoniei (BoJ) adoptase deja o politic a similara.75% la sf arsitul acestuia. nivel la care a mentinut-o aproape 4 ani. dupa 17 luni de la declan sarea turbulentelor. Desi astfel de masuri au fost puse in aplicare. guvernele si bancile centrale au raspuns prin imbunatatirea lichiditatii. prin care politica infla tionista a statului afecteaza calculul economic al participantilor la piata. nivel la care a ramas timp de un an. este vorba de rata nominala a dobanzii! In contextul cresterii preturilor. trebuie spus ca magnitudinea crizei a fost. bani pe care i-au canalizat in economie tinand cont de celelalte stimulente si constrangeri politice care le influenteaza deciziile. Consecinta securitizarii frenetice a fost ca. In final. 1. iar Banca Centrala Europeana (ECB) a redus rata dobanzii la circa 2%. p ana recent. recapitalizarea institu tiilor financiare. rata reala a fost chiar negativa. Dar SUA nu a mers singura in acest razboi contra stabilitatii economice. Astfel. indiferent de standardul la care ne raport am: rata dobanzii a scazut de la 6. Datorit a discrepantei dintre maturitatile pe active si pasive. banca centrala (BoE) a condus politica monetara dupa un tipar similar. cump ararea de actiuni in banci. cererea de lichiditate. apoi si in alte tari dezvoltate. evident subestimata de toata lumea. Am asistat astfel la o Ärelaxare monetar a´ extrem de serioasa. in cele din urma. pe atunci simplu membru al consiliului guvernatorilor. in combinatie cu pierderea increderii intre banci. cunoscuta sub numele de Marea Depresiune. ceea ce a amplificat criza financiara si a facilitat trecerea ei in sectorul real al economiei. generand profituri iluzorii si alimentand o frenezie speculativa care. la un nivel apropiat de zero. odata ce criza a fost declansata de aparitia esecurilor la plata ratelor la creditele pentru case. O parte din banii pu si la dispozitie de bancile centrale au fost jucati Äpe teren propriu´ ± investiti in propriile economii. acordarea de garantii guvernamentale pentru imprumuturi. . se destrama sub povara propriei inconsisten te. In SUA si in unele state din Europa. insa astfel de fenomene au existat oriunde con ditiile monetare au permis inflorirea speculei imobiliare: Spania si Islanda sunt doua exemple elocvente.

ale institutiilor financiar bancare in primul rand. devine fo arte simplu pentru stat sa adopte politica too big to fail. dinamica depozitelor a incetat sa mai tina pasul cu evolutia creditului. Astfel. inclusiv in Romania. Mare parte din aceste influxuri de capital au fost investite tot in active imobiliare ± plasamente putin lichide si riscante prin natura lor. Indiferent cate reglementari i se aduc. Se estimeaza ca 90% din aceste datorii sunt de tinute de bancile europene. De fapt. Mizand pe capacitatea statului de a -i salva. In varful acestui monetar-bancar sistem se afla banca centrala in calitatea sa de producator monetar.Cealalta parte a banilor au fost juca ti Äin deplasare´. grupurile financiare occidentale au atras masiv resurse pe termen scurt si la un cost redus de pe piata financiara internationala folosindu-le pentru a sponsoriza cresterea cifrei de afaceri a subsidiarelor lor din economiile emergente in curs de dezvoltare. precum programul . La scara istorica. expansiunea creditului catre economiile in dezvoltare nu are precedent decat in episodul similar din a doua jum atate a anilor 1970 si inceputul anilor 1980. dinamica depozitelor a incetat sa mai tina pasul cu evolutia creditului. sa te indatorezi. nu faci decat sa irosesti o oportunitate si sa pierzi (in raport cu ceilalti). Figura de mai jos confirma faptul ca explozia creditarii in economiile in dezvoltare din estul Europei are la origine politica monetar a permisiva de la inceputul anilor 2000. 1994. Distorsionarea stimulentelor si hazardul moral Efectele politicii de expansiune monetara au fost acutizate de distorsionarea stimulentelor care modeleaza comportamentul agentilor economici. Practic. aceste fluxuri de capital au fost filtrate de c atre sistemul bancar. Politica banilor ieftini nu ne spune insa decat o parte a povestii crizei financiare actuale. 1998. 2001. in momentul in care s-a declansat panica subprime. care poate decid e sa creasca oferta de bani intr -un ritm mai mare sau mai mic in functie de interesele politice. pentru ca numai asa poti castiga. adica au luat calea investitiilor straine. 2. concretizate la randul lor in exploatarea celor mai riscante oportunit ati ivite. statul salveaza de la faliment bancherii pentru ca nu il costa aproape nimic sa produca banii necesari acoperirii respectivelor pierderi. prin care bancherii si ceilalti actori importanti din sistemul financiar sunt incurajati sa se indatoreze si sa investeasca imprudent. Rusia. care a fost urmat de celebra Äcriza a datoriilor´ (afectate au fost in special state din America Latin a). Turcia 2001. rationalitatea este intoarsa pe dos. cu Ärezonanta´ internationala): Mexic. Conform datelor statistice. de la mijlocul anului 1997. Se estimeaz a ca 90% din aceste datorii sunt detinute de bancile europene. sectorul bancar acumul and brusc si vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari. acestea sunt externalizate prin inflatie. dar foarte profitabile c a timp piata continua sa creasca. bancherii se comporta nesabuit ± fenomen cunoscut sub numele de Ähazard moral´. Japoniei si tarilor europene de la inceputul anilor 2000. Conform datelor statistice. Daca investitiile se intorc cu profit. 1997. Astfel. Daca stai pe margine si te comporti prudent. Devine rentabil sa specule zi. sectorul bancar acumuland brusc si vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari. Daca investitiile aduc pierderi. Acest fenomen s-a inregistrat si in Europa de Est. In principal. tendinta catre crize este incorporata in sistem. Argentina. Hazardul moral este acutizat de diversele reglementari guvernamentale. Crizele Ärezolvate´ astfel sunt celebre (mentionam doar cateva exemple. Figura de mai jos confirma faptul ca explozia creditarii in economiile in dezvoltare din estul Europei are la origine pol itica monetara permisiva a FED. majoritatea pe termen scurt. de la mijlocul anului 1997. Important este faptul ca banca centrala poate extinde oricand masa monetara. in momentul in care s-a declansat panica subprime. banii se duc in buzuna rele bancherilor si ale celorlalti jucatori de pe piata. Asia de Sud -Est. Pur si simplu aceasta este logica dupa care functioneaza sistemul. Ea nu poate fi evitata decat prin reformarea din temelii a acestuia. In acest domeniu avem un monopol de stat. majoritatea pe termen scurt. Nimanui nu -i mai pasa de rationalitatea economica din moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. Alte cateva elemente au contribuit la trasarea detaliilor acesteia. deoarece banii de hartie pe care ii produce costa practic« zero.

Si nimeni nu a reusit sa -l explice altfel decat prin prisma stimulentelor perverse la care este supus sistemul prin interferenta autoritatii politice. riscul activitatii bancare este suportat exclusiv de bancheri. sporind riscul crizelor sistemice. Dupa cum se poate observa din figura de mai sus. au afectat stabilitatea sistemului prin acumularea de active neperformante. De aceea. In fata efectelor neintentionate ale propriilor masuri.1. pe parcursul secolului XX rata capitalului a scazut treptat. 3. Masurile legislative adoptate in acest sens au distorsionat alocarea creditului. intentionat sau nu. a pune crizele acestuia pe seama erorilor comise de agentii implicati. Insa furnizarea unei plase de siguranta pentru banci si clientii acestora nu duce decat la inrautatirea lucrurilor. 3. reactionand pentru mentinerea status -quo-ului si propunand alte masuri. ele vor fi impartite intre actionari si stat (contribuabili). Interventia statului are efectul neintentionat de a inlocui responsabilitatea privata cu cea publica. autoritatea politica risca sa derapeze pe taramul angajamentelor care aduc voturi dar care sunt dificil de sustinut in viitor. autoritatile nu s -au dezis de propria intelepciune. intre acestea. sistemul financiar sa reprezinte cel mai reglementat domeniu din economie. creditor in ultima instanta si garantii guvernamentale. Daca banca are profit. face dovada unui serios handicap intelectual. povestea implicarii statului in imbunatatirea situatiei locative a natiunii a inceput . in sensul stimularii expansiunii constructiei de locuinte si cresterii ponderii imprumuturilor neperformante. Asa s-a ajuns ca in prezent. riscul fragilitatii sistmului financiar. Apare o asimetrie a responsabilitat ii. banii sunt incasati de proprietarii acesteia. Acesta este poate cel mai semnificativ aspect al fragilitatii sistemului bancar. astfel. Aici ne referim in primul rand la politica inspirata de stat prin care bancile din SUA au acordat preferentia l imprumuturi Äsub-standard´. statul incearca sa limiteze hazardul moral printr -o politica ale carei efecte nu fac decat sa accentueze aceasta problem a. in scop prev entiv. Fara autoritati de supraveghere. gratie gradului prea mare de libertate de care se bucura. angajamentul de a facilita cumpararea unei case intra in categoria oldies but goldies a promisiunilor populiste. Reglementari nocive Desi determinat decisiv de politica monetara gresita a principalelor banci centrale ± factor care el singur este responsabil de fragilitatea sistemului financiar prin cresterea ratei de indatorare ± aspectul crizei economice actuale este si rezultatul unor masuri legislative specifice care. daca banca are pierderi. Politica de reglementare prudentiala alimenteaza cercul vicios amintit mai sus: bancile au si mai putine stimulente de a adopta un comporta ment prudent in masura in care supervizarea exercitata de autoritatea publica inlocuieste managementul privat al riscului. Peste ocean. In absenta unei plase de siguranta.de garantare a depo zitelor. Reglementari interne si Äbomba´ subprime Avem in vedere programul guvernului american de incurajare a creditarii populatiei sarace ± asa-numitele credite subprime ± pe fondul mai vechii politici de crestere a numarului proprietarilor de case. Ca peste tot in lume. motivand bancile sa pastreze cat mai putin capital si sporind. Altfel spus. bancile sunt stimulate sa pastreze mai mult capital.

iar mari investitori institutionali precum firmele de asigurari si fo ndurile de pe piata monetara nu pot investi decat in active certificate de agentiile de rating! Nu este de mirare ca agentiile de rating au oferit nota maxima titlurilor financiare emise de institutii care actioneaza conform obligatiilor la care sunt supus e prin legislatia care le reglementeaza activitatea. FHA a cerut solicitantului de credit sa ofere un avans de minim 20% din valoare a ipotecii ± avans considerat relativ redus de bancile vremii. . masura prin care a reusit sa Äredu ca´ semnificativ datoria publica (deoarece datoria acumulata de Fannie Mae nu se mai regasea in situatia contabila a statului). FHA cerea debitorilor sa vina cu un avans de doar 3%. in timp ce erau investigate de legislativ pentru comiterea unor fraude contabile. in 2004. transferand-o investitorilor privati ± instrument financiar considerat astazi drept Äactiv toxic´. Aceste companii au infiintat institutii speciale (SIV ± special investment vehicles) cu unicul scop de a -si mari capacitatea de indatorare fara ca acest leveraging sa se reflecte in situatia contabila a firmei -mama. statul a oferit indirect o sinecura agentiilor de rating.in 1934. In esenta. a fost creata Federal National Mortgage Association (Fannie Mae). dar ele s -au subtiat si mai mult pe parcurs. Fannie Mae si Freddie Mac s -au imprumutat pe piata de capital. cu infiintarea Federal Housing Administration (FHA). In cursul procesului de titrizare. Se cuvine sa precizam ca Ginnie Mae a dezvoltat conceptul de obligatiune acoperita cu ipoteci ± mortgage-based security (MBS). Moody¶s si Fitch ± sunt principalele organisme de acest gen acreditate de guvernul SUA. Pentru a-si finanta cresterea portofoliului. masura guvernului nu a fost diferita de practicile atat de blamate la care au recurs firme private precum Enron in anii 1990 si bancile de investitii in anii 2000. chemate sa noteze emisiunile de obligatiuni. In 1968 guvernul a despartit formal activitatea Fannie Mae de bugetul de stat. oferindu -le acestora posibilitatea de a extinde si mai mult creditarea. Ponderea ipotecilor asociate creditelor pentru persoane cu venituri reduse a crescut in portofoliul celor doua institutii guvernamentale de la 42% in 1996 la 52% in 2005. Din 1992 Congresul si guvernul au obligat Fannie Mae si Freddie Mac sa cumpere tot mai multe ipoteci. prin intermediul caruia guvernul a externalizat o parte a datoriei publice. au recurs la revanzarea activelor din portofoliu sub forma obligatiunilor garantate cu ipoteci ± instrumente financiare care s-au bucurat de un deosebit succes deoarece au oferit participantilor la piata ocazia de a investi in titluri cu risc scazut. ambele atragand resurse de pe piata de capital si folosindu-le pentru a prelua de la banci creditele ipotecare. mai ales in ceea ce priveste obligatia de a asigura creditarea segmentelor sarace ale socetatii. Fannie Mae a fost privatizata. De la bun bun inceput. aceasta cerinta s -a diluat intr-atat incat. Fannie Mae si Freddie Mac si -au salvat onoarea prin promisiunea de a acorda mai multe fonduri pentru finantarea achizitiei de case de catre persoanele sarace. Treptat. Aceasta institutie avea misiunea de a garanta imprumuturile ipotecare si de a incuraja astfel bancile sa crediteze cumpararea de locuinte. iar in Congres se pregatea modificarea legislatiei pentru a scadea acest nive l la 0%. Practic. Initial. Fannie Mae a actiona t astfel ca un brat prin care guvernul refinanteaza bancile obisnuite. activitatile celor doua institutii. orientandu -se cu precadere spre clasa oamenilor cu venituri scazute. De remarcat ca cele trei agentii de rating cunoscute ± Standard & Poor¶s. in cadrul programului New Deal lansat de presedintele Roosevelt. in 1938. contribuind decisiv la cresterea si caderea balonului speculativ. La putin timp dupa infiintarea FHA. In timp. O parte din activitatea de creditare ipotecara a fost preluata de nou -infiintata Government National Mortgage Association (Ginnie Mae). s-au dezvoltat dupa un tipar similar. In acest mod cele doua institutii au devenit cei mai importanti cumparatori de credite ipotecare subprime. standardele prevazute pentru eliminarea cazurilor de neplata au fost firave. In 1970 a fost creata Federal National Mortgage Corporation (Freddie Mac) pentru a titriza creditele ipotecare conventionale. cu o expunere totala de 1 trilion dolari. Fannie Mae si Freddie Mac. dar activitatea sa a ramas strict reglementata. In anii 2003 si 2004. cu scopul de a cumpara ipotecile garantate de FHA.

deoarece ultima foloseste garantiile implicite si explicite oferite de prima pentru a se dezvolta. Si. institutiile financiare (re)actioneaza in grup. diferita de misiunea oricarui alt intrepri nzator. Bancile sunt puternic incurajate (a se citi. ci au continuat sa se repete cu aceeasi frecventa ca si inainte de adoptarea acordului ± vezi criza asiatica din 1997. trebuie sa . Cu toate ca din punct de vedere juridic banca nu este considerata titularul portofoliului de credite. Ca o consecinta neintentionata a prevederilor Acordului de la Basel (intre timp Ämodernizat´ prin acordul Basel II ± forma in care s-a dovedit incapabil sa previna criza actuala). in special pe termen scurt) folosind resursele colectate pentru acordarea de credite. Este din ce in ce mai putin loc pentru exercitarea abilitatii antreprenoriale. anticipativ. Reglementari emise de autoritatile publice nationale si internationale. institutiile bancare au incer cat sa pacaleasca sistemul. Aceasta valoare se calcula dupa o metodologie stabilita de un organism inter-guvernamental. de tipul Basel I si II. Dupa cum experienta a demonstrate. Ele erau preocupate de identificarea proiectelor de investitii rentabile. Acordul de la Basel ± cunoscut sub numele ÄBasel I´ ± a aparut in 1988 si a cerut tuturor bancilor sa pastreze un nivel al capitalului de 8% din valoarea ajustata la risc a activelor pe care le detin. speculativ. Oarecum previzibil. crizele financiare nu au disparut. analiza fiecarei propuneri de finantare avea un puternic accent antreprenorial. In particular. dimensiunea antreprenoriala veritabila a functionarii bancilor este inlocuita. modificarea sistemului de management al riscului si politica vizand cresterea transparentei determina de fapt pietele sa fie mai putin stabile. lucrurile stau complet diferit.2. in sens economic. Activitatea bancara este mai putin speculativa si mai mult birocratica. esecul politicii de reglementare s -a manifestat prin efectele adverse ale Acordului de la Basel. prin intermediul unei institutii specializate. poate supravietui pe piata. carora sa le asigure finantarea necesara. in eventualitatea producerii unei crize. La fel cum un numar de studenti care au de rezolvat individual aceeasi ecuatie. bancile pot crea institutii financiare separate. bancile erau conduse in mod antreprenorial (in sensul economic al termenului). obligate) sa se supuna normelor tehnice emise de autoritatea de supraveghere bancara. intre aceasta si institutia intermediara exis ta o strinsa dependenta. Esecul reglementarilor globale La nivel global. Pe scurt. Cu un secol in urma. banca -mama nu isi poate abandona subsidiarele -copii. deoarece falimentul acestora ar dauna reputatiei sale. din ce in ce mai mult.3. ci dupa cum le dicteaza autoritatea de reglementare. din aceasta perspectiva. bancile au decis sa isi modifice portofoliul in favoarea acumularii disproportionate de active riscante. care emit obligatiuni (se finanteaza prin indator are. surclasandu -i pe ceilalti. La fel se intampla si cu institutiile financiare care. inovand. care stie ca numai identificand oportunitati de afaceri inca neexploatate. sporind sansele producerii unei crize. bancile au realizat ca pot credita agentii economici in mod indirect. forma concreta in care sa isi fructifice capitalul propriu si cel atras astfel incat sa obtina cel mai mare profit posibil. vor sfarsi prin a ajunge la aceeasi solutie. Bancile incercau sa descopere. Deoarece mediul economic este incert iar multimea investitiilor posibile extrem de eterogena. Oportunitatile de investire (activele) sunt impartite de autoritatea publica pe categorii de risc. evitand astfel necesitatea cresterii capitalului propriu. speculand portitele existente inerent in orice orice reglementare publica. puse in fata datelor pietei si a cerintei de respectare a unor conditii prudentiale. Misiunea lor nu era. De exemplu. Pe scurt. Ex post. In present. constrang bancile sa renunte la politica lor independenta si sa adopte modele standard de evaluare cantitativa a riscului. iar riscul urmeaza sa fie c alculat conform unor modele si dupa o metodologie aprobata tot de stat. deoarece toti au parcurs rationamente similare pentru a ajunge la solutia ecuatiei. Exista si alte motive care ne indreptatesc sa afirmam ca politica de reglementare Äprudentiala´ submineaza in realitate functionarea eficienta a pietei. desigur. cu activitatea tipic birocratica. Consecinta directa a politicii de reglementare a riscului. pentru ca institutiile financiare nu -si mai pot derula afacerile dupa propria politica. bancile au recurs la scoaterea activelor cu grad ridicat de risc in afara bilantului propriu utilizand in acest scop titrizarea si instrumente financiare complexe. Incertitudinea este exclusa din modelele matematice. comportamentul studentilor capata trasaturi de turma.

fost presedinte al Federal Reserve si afaceristul B ernard Madoff. Din contra. topul arata si vina purtata de populatia SUA. ci tocmai rezultatul Äcunoasterii identice´ ± a faptului ca toti participantii la piata evalueaza riscul diverselor investitii in mod similar. Bush. oficialul american a trecut prin Congres un act prin care permitea contractile de tip swap. Eliminarea acestui secret. il ocupa Angelo Mozilo. transparenta ± inteleasa ca diseminare publica a modulu i in care o companie actioneaza ± nu este justificata. Dintr-o perspectiva traditionala. divulgarea afacerilor si strategiilor desfiinteaza practic competitia. Nu ne putem astepta ca din aceste calcule sa rezulte portofolii foarte diferite. Omogenizarea evaluarii riscului duce la omogenizarea portofoliilor si. la similitudinea actelor de tranzactionare. Totusi. Acesta este acuzat si de lipsa de interventii in legatu ra cu transparenta activitatilor Lehman Brothers si Merril Lynch. fostul director al Securities Exhange Commision (SEC). Dar. Ultimul loc pe podium. alcatuit din 25 de pozitii. Acesta a facut o afacere de success din faptul ca oferea credite unor oameni care nu puteau justifica. daca strategia ta va deveni vizibila tuturor? O banca buna este aceea care investeste intr -un proiect pe care concurentii sai l-au scapat din vedere. Astfel. ci doar in relatie cu dreptul de proprietate al celui care initiaza un act economic. Acesta este acuzat ca a sust inut dereglementarea pietelor financiare. Compania trebuie sa dea socoteala exclusiv proprietarilor (actionarilor). transparenta nu este o valoare in sine. pentru ca cetatenii sunt indreptatiti sa ceara socoteala modului in care sunt cheltuiti banii lor. In masura in care ii este impusa divulgarea de informatii. necunoasterii. a caror functionare birocratica nu poate fi departajata in functie de competitivitate. in al patrulea semestru din 2008. publicatia americana arata "suspectii de serviciu" in acest caz. incidental. fara a mai fi controlate. AIG a fost condusa in situatia de faliment. asimetriei informationa le sau imitatiei. mai departe. presedintele Comitetului Bancar din Senatul american. Pe pozitia a doua se situeaza Christopher Cox. la fel fiecare investitor este motivat sa pastreze secretul asupra Äretetei sale de facut bani´. transparenta este justificata. mult prea tarziu. Topul vinovatilor pentru criza economica mondiala Revista americana Time a realizat un top cu cele mai vinovate persoane pentru declansarea crizei financiare actuale. Daca asa stau lucrurile. fondatorul celei mai mari banci ipotecare din SUA. Comportamentul de turma este accentuat de reglementarile care vizeaza cresterea transparentei. In acest fel. dupa cum le dicteaza calcul ele. aceasta ocupand pozitia a XVI -a a clasamentului. Revista Time scrie ca americanii au renuntat la acest obicei. din cauza atitudinii fata de activitatile magnatului Madoff. deci la comportamentul de turma. cum mai putem avea banci bune si banci proaste? Vom avea doar« banci ± simple agentii ale statului insarcinate cu acordarea creditelor. ca vor putea sa isi achite aceste datorii. . straduindu -se permanent sa ofere sortimente originale si pastrand cu sfintenie secretul asupra fabricarii acestora. Din acest top. in domeniul privat. de interesul firesc al contribuabililor de a cunoaste maniera in care statul dist ribuie fondurile publice. In urma acestei decizii. in ultimii 40 de ani.calculeze portofoliul optim. Daca secretul bancar si Äopacitatea´ diverselor investitii sunt condamnate oficial. datorita legislatiei in domeniu. in nici unfel. mai fac parte si fostul presedinte americand George W. In domeniul public. Pe primul loc al clasamentului se situeaza Phil Gramm. apeland la ajutoru l statului pentru a ramane pe piata. La ce bun sa te mai straduiesti sa descoperi noi oportunitati de profit. Suntem tentati sa credem ca pledoaria pentru transparenta a fost alimentata. Allan Greenspan. dreptul de proprietate al actionarilor are de suferit. In 2000. pentru ca pericolul de a fi imitat ii reduce profitul potential. Comportamentul de turma nu este efectul naivitatii. Asa cum fiecare fabricant de ciocolata concureaza pentru banii publicului. Countrywide. Consumatorul american este acuzat ca a cheltuit mai mult decat putea sa isi permita. fiecare competitor pune pret pe secretizarea afacerilor sale. atunci este firesc sa ne asteptam ca participantii la piata sa urmeze trasee similare.

crearea unui cerc vicios al cresterii economice. ele fiind considerate doar cosmaruri care bantuie pe falsi profeti (asa cum era considerat p ana de curand si economistul american N. iar producerea ³bulelor´ speculative conduce aproape inevitabil la criza. Insa. altii prevedeau socuri ce ar fi dus la instabilitate politica si violente. previziunile de colaps economic . Soros. care sa ingradeasca iresponsabilitatea. actiunea lor fiind paradoxala (stimuland inovarea si concurenta. pe masura ce comertul mondial se reducea la niveluri nemaivazute din anii 1930.dereglementarea si liberalizarea financiara nu au condus la o alocare mai eficienta a resurselor. o data cu ³spargerea´ iluziilor. se punea intrebarea daca aceasta perioada de crestere prelungita (pe p arcursul actualului deceniu) este cu adevarat o crestere sanatoasa sau daca majorarea preturilor la diferite valori si active este una reala sau una artificial intretinuta printr-un comportament irational si un optimism intemeiat pe iluzia sporirii valorii reale. mai cu seama cele ale Marii Crize din anii ¶29 ¶30. datoriile si deficitele bugetare. pe de alta parte. adica valoarea intregului patrimoniu imobiliar american ). in primul rand. fie ulterior contracarata cu instrumente nepotrivite (creditele imobiliare subprime). cum ar fi rata somajului imensa din Occident. Stiglitz). Au fost de asemenea si trimiteri la lectiile istoriei economice a lumii. inclusiv modelul american. Criza economica mondiala ± efecte si solutii In urma cu un an. imoralitatea. Astfel. problemele grave. Insa asupra unui lucru toata lumea a cazut de acord: lumea nu avea sa mai fie la fel niciodata. cateva banci mai mici au dat faliment si au fost cateva probleme sociale. cu efecte pozitive. Roubini. Din pacate actuala criza a validat avertismentele anterioare. . atunci cand astfel de avertismente sunt date intr-o perioada de crestere economica aproape nimeni nu le ia in seama. . bazat pe un consum excesiv. fara prea mare legatura cu recesiunea. in tarile cel mai grav afectate.necorelarea unor politici economice (cea monetara.Criza financiara globala a surprins pe multi prin amploarea luata si prin consecintele economice declansate. in continuare. aceasta din urma amplificata la proportii necontrolabile prin financiarizare (potrivit mai multor estimari.in conditii de frenezie speculativa. ele nu au fost dublate de crearea unor stimulente si constrangeri corespunzatoare. pe de o parte. mention and dificultatea de a controla sau lipsa de control asupra fondurilor speculative si a produselor financiare derivate. volumul tranzactiilor cu derivate reprezenta intre 40 000-50 000 miliarde dolari. G. cu efecte negative). Unii chiar au incercat sa identifice vulnerabilitatile acestor economii financiarizate ale tarilor dezvoltate. Totusi. lumea parea sa se prabuseasca din cauza crizei financiare. acum invitatul preferat al multor dezbateri despre criza). intretinut prin indatorare. Ca globalizarea financi ara face mai facila propagarea crizelor de la o economie la alta. Exista. In timp ce unii economisti estimau o criza la fel de accentuata precum Marea Recesiune. politicile economice nationale necorelate just cu influentele internationalizarii put and conduce la dezechilibre economice grave (G. . un an mai tarziu. Altii au semnalat faptul ca managementul macroeconomic la nivel national in conditiile globalizarii financiare este mai dificil de realizat. per ansamblu. dar permitand insa simultan si o cursa deseori imorala dupa c astig. amplitudinea efectelor sociale negative ale acestora din urma (erodarea veniturilor clasei de mijloc) a fost fie o vreme ignorata. odata cu importul mecanismelor si produselor financiare si cu deschiderea pietelor nationale fata de investorii straini. fiind puse la indoiala toate certitudinile epocii globalizari. Totusi. au fos t voci care au atentionat din anii 90 ca modificarile structural -institutionale ale capitalismului ( in primul rand amplitudinea si particularitatile pietelor financiare) sporesc riscurile sistemice (M. Dar.Aglietta. precum cele din Republica Moldova si Iran. Soros. in primul rand) cu efectele dereglementarii si ale liberaliz arii. preturile diferitelor tipuri de active reale sau financiare se pot indeparta mult de la valoarea lor de echilibru. J. Fisher). indic and cu claritate mai multe lucruri: . S. chiar s-a schimbat ceva? Au disparut vreo doua institutii financiare majore de pe Wall Street. ce se prefigureaza a se intinde pe mai multi ani.

in ciuda faptului ca lucrurile nu stau foarte roz. datoriile tarilor dezvoltate din G20 vor atinge nivelul de 120% din PIB. in care puteau participa aproape toata tarile din lume. care reduce salariile si numarul l ocurilor de munca din viitor. iar guvernul Chinei are resurse uriase. Nimic asemenator nu s -a mai intamplat. un element cheie al stabilitatii.si politic nu s-au materializat. existand. potrivit analistilor de la Newsweek. sistemul economic actual s-a dovedit mai rezistent decat am fi crezut. Informatia. Cele trei forte ale stabilitatii Dincolo de explicatia simpla. la rasturnari de guverne si miscari sociale masive. Totusi. acesta fiind cel mai important pilon al stabilitatii. Pietele nu s-au stabilizat de la sine. ci impartasirea informatiilor de tot felul. un consens care a per mis dezvoltarea economiei globale. dar de abia dupa ce lu mea "s-a conectat" a devenit palpabila. creand. investitiile masive din partea statului ar putea da nastere unor noi "baloane". Deja. conflicte civile sau din cauza terorismului a scazut foarte mult in ultimii 30 de ani. De exemplu. Prima ar fi pacea dintre marile puteri ale lumii. trei forte ale stabilitatii acestuia. iar cele doua tari au dezvoltat un comert bilateral semnificativ. de atunci. . aceasta poate fi chiar mai periculoasa decat recesiunea. de -a lungul timpului. un lucr u extrem de rar in istoria omenirii. A doua forta a stabilitatii este scaderea ratei inflatiei la nivel global. India si Brazilia. s-a observat o crestere neasteptata si neexplicata a preturilor actiunilor pe burse. iar cetatenii din Iran au folosit telefoanele mob ile si Twitter sa relateze ce se intampla in tara lor. In India. cu diversele sale forme. Zimbabwe este singura tara din lume atinsa de acest fenomen. maj oritatea tarilor au trecut prin criza avand plasa de siguranta si. aceea ca statele au investit masiv. Ce-i drept. printre altele. insa tocmai acestea au iesit invingatoare. Nu in ultimul rand. Oamenii de afaceri din doua orase aflate in colturi opuse ale lumii pot comunica in timp real. Astfel. iar numarul oamenilor decedati in razboaie. motorul adevarat al cresterii economice Azi. Vestul s-a grabit sa spuna ca tarile mai putin dezvoltate nu vor supravietui crizei. Pe de alta parte. Astfel. guvernele. o forta economica demna de luat in seam a. in lume. dimpotriva. o adevarata piata globala. inflatia distruge economiile din prezent. desi unele tari din Europa de Est sunt lovite puternic de criza. Inflatia scazuta permite guvernelor si companiilor sa faca strategii pe termen lung. ar putea demonstra increderea pe care investitorii au recapatat -o. capitalismul. tehnologia reprezinta a treia forta. China. nu au mai existat conflicte majore intre cele mai mari tari. In lumea moderna. Hiperinflatia a dus. avand lectia invatata din timpul Marii Recesiuni. insa. de trei ori peste nivelul datoriilor tarilor emergente mari. in anii 1970. nimeni nu sugereaza intoarecea la mode lul comunist. astazi. cand guvernele nu s -au implicat mai deloc. au fost hotarate sa nu mai permita sa se intample asa ceva si au extins masiv sprijinul acordat economiei. s-a efectuat o schimbare a balantei puterii dinspre vest spre est. Mai degreba. iar omenirea pare mai determinata decat oricand sa nu se lasa prada unei utopii. trei milioane de oameni au murit doar in Indochina din cauza f rictiunilor dintre marile puteri. exista o cerere interna masiva. nici nu sunt atat de negre precum in 1930. Dupa sfarsitul Razboiului Rece. pentru prima data. femeile din India au aflat ca au drepturi si libertati de la televizor. pana in 2014. ci sa ment ina cresterea si dezvoltarea reala. Astazi. spre deosebire de cea din urma. este important sa ne aducem aminte ca mai multi oameni au fost scosi din saracie in ultimii 20 de ani decat in cei 100 dinainte. globalizarea nu mai inseamna doar comert. deoarece. avand chiar si cresteri. In ciuda problemelor din ultimul an. intr-o forma sau alta. In cazurile extreme. Pacea aparuta in urma Razboiului Rece a avut marele avantaj de a lasa in urma un singur model viabil. globalizarea a existat mereu. salvand economia de la prabusire.

grupul celor mai dezvoltate sapte state ale lumii (Germania. ai caror reprezentanti se vor reuni in 2 aprilie la Londra. "Comparativ cu 2007. profesor de economie la . potrivit unui comentariu al lui Jeffrey D. De asemenea. in raportul despre piata muncii in 2009. din care 8 -10 milioane in tarile membre ale OCDE. "si intre 20 si 25 milioane in toata lumea. La aproape un an de la declansarea oficiala a crizei economice mondiale. daca situatia continua sa se deterioreze. Argentina. la sfarsitul anului 2008. numarul somerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 230 de milioane. Sachs. Raportul arata si ca "mai mult de 200 de milioane de oameni. daca se va concretiza "scenariul cel mai pesimist".si Africa de Sud. tarile membre ale grupului informal G20. Pentru a compensa pentru pierderile din sistemul privat. Arabia Saudita. daca situatia continua sa se deterioreze". Juan Somavia. guvernele au pus la cale planuri de stimuli financiari. Grupul informal G20 regrupeaza tarile membre ale G7 . Insa. relateaza AFP. "Ne confruntam deja cu agitatie sociala". moment marcat de falimentul Lehman Brothers si preluarea AIG de catre Guvernul american. daca nu reusesc acest lucru. preturile mari la petrol si alimente au accentuat criza. potrivit declaratiilor secretarului general al organizatiei. Criza economica mondiala ar putea trimite in somaj pana la 51 de milioane de persoane. pe de alta parte. Canada. comparativ cu 190 de milioane in 2008 si 179 de milioane in 2007. pentru a stimula consumul. Australia. somajul continua sa reprezinte o adevarata problema in Europa si Statele Unite. Potrivit sefului BIM. pana in 2010". India. nu "alarmisti" . Sectorul constructiilor va fi cel mai afectat. Angel G urria. obiectivelor muncii decente si ale protectiei sociale". Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Eco nomica (OCDE) estima. China. ajutoare de somaj si salariile bugetarilor. Rusia. inca. a declarat Gurria. In conformitate cu acest ultim scenariu. BIM avertizeaza ca turbulentele economice au "intensificat nelinistea" cu privire la repercusiunile sociale ale globalizarii. Franta. a observat directorul general al BIM. Turcia si Uniunea Europeana. aproximativ o treime din pachetul de stimuli in valoare de 800 de miliarde de d olari consta in reducerea taxelor. Astfel. in 22 decembrie. citata de NewsIn. afirma reprezentantii Biroului International al M uncii. de exemplu. ar trebui sa cada de acord "in afara masurilor financiare si cu privire la masurile urgente care trebuie luate pentru promovarea investitiilor productive. dupa ce act ivitatea a fost "oprita brusc". iar o treime consta in transferul banilor catre autoritatile locale. Criza a culminat. prin luarea unor masuri de urgenta de catre bancile centrale. fiind provocarea urmatorului deceniu. au avertizat reprezentantii Biroului International al Muncii (BIM). cu o scadere dramatica a valorii activelor din intreaga lume. din cauza lipsei cererii pe pietele internationale. Italia si Japonia) . exista. Reprezentantii BIM se vor "realisti". in timp ce companiile au redus productia. ar putea ingrosa randurile muncitorilor extrem de saraci". Statele Unite. Brazilia. Mexic. Marea Britanie. format in special din state dezvoltate. ca pana in 2010 numarul somerilor va creste pe plan mondial cu "20 25 milioane". cei mai multi din economiile in dezvoltare. Desi marile puteri ale lumii au reusit sa evite o catastrofa. foarte multe probleme. numarul somerilor ar putea creste pe plan mondial cu 18-30 de milioane si chiar cu 51 de milioane. Coreea de Sud. cel mai nefavorabil. rezulta nd si mai multe disponibilizari. lovind puternic economiile unor tari precum Spania si Irlanda . estimeaza BIM. o treime reprezinta investitiile publice in infrastructura. avand in vedere ca redresarea este prea lenta pentru a fi create destule locuri de munca. Indonezia. In Statele Unite.Daca tarile dezvoltate vor reusi sa se adapteze. care a cerut guvernelor sa "nu uit e de oameni" in planurile lor de relansare economica. ramane de vazut. lumea ar putea s a-si piarda stabilitatea de abia capatata. o mare parte a oamenilor din clasa de mijloc si cei foarte bogati s-au regasit in situatia de a fi nevoiti sa renunte la o mare parte din cheltuieli. "Se vor pierde intre 8 si 10 milioane locuri de munca in spatiul OCDE". pentru investitii in sanatate.

multi ar putea decide sa economiseasca acei bani in plus. De asemenea. iar Ungaria si Ucraina cer ajutor si asistenta financiara de urgenta de la FMI. Efectele pachetelor de stimuli financiari asupra consumului a fost pozitiv. ci vor produce transformari si schimbari sociale. in SUA lucrurile au mers exact invers.Universitatea Columbia. creeaza nesiguranta atat pe pietele financiare. Pe vremuri motorul economiei americane. pentru a se majora salariul pe care angajatii il primesc in mana. In urmatorii ani. cum ar fi constructia liniilor de metrou in marile orase. Din aceasta cauza. Declinul exporturilor catre Statele Unite a fost compensat de consumul intern si de investitiile publice in infrastructura. din cauza intarzierii proiectelor din acest domeniu. ajuns la 1. reducand. daca Guvernul reduce impozitele. iar banii destinati infrastructurii nu au fost cheltuiti inca. crede profesorul Sachs. concedierile in masa. capituleaza si ea in fata recesiunii. Insa aceste ajutoare financiare sunt foarte controversate. prabusirea pietelor imobiliare si de automobile. iar Opel chiar s-a sufocat. ceea ce sperie si mai m ult in legatura cu aceasta criza sunt previziunile economice tot mai sumbre pe care le prezinta analistii. Marea Britanie se confrunta cu o rata a somajului istorica. in recesiune. Iar consecintele acesteia. directorii de la Ford. criza economica mondiala ni le -a prezentat (falimentul bancilor. pentru a reusi sa -si readuca la nivelul de dinainte de criza valoarea averii lor. pentru Project Syndicate. chiar radicale. Piata imobiliara din Spania s-a prabusit.8 trilioane de dolari. Guvernul de la Moscova se lupta din greu pentru a mentine rubla stabila si arunca miliarde de dolari pe piata. impozitele vor trebui majorate. pachetul de stimuli al Guvernului chinez a dat rez ultatele scontate. unul dintre simbolurile economiilor performante ale lumii. unele. oficial. Oame nii au ales sa economiseasca banii in plus. sistemele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon si a tehnologiilor "verzi". Marile trusturi de presa din SUA concediaza mii de angajati. masura respectiva ar avea efecte pozitive nesemnificative pentru consumatori. Cum s-ar putea schimba viata noastra in urma actualei crize economice? . Adevarata eficienta a pachetelor de stimuli nu este foarte clara. Insa. avand in vedere ca. insa foarte redus si fara sa afecteze economia per ansamblu. Zbatandu-se intre neputinta de a renunta la luxul cu care au fost obsnuiti si dorinta de a ben eficia si ei de ajutorul statului. tarile bogate ar trebui ofere celor sarace imprumuturi cu dobanzi mici pentru ca acestea sa-si poata achizitiona energie regenerabila si pentru a reusi o crestere sustenabila pe termen lung. Pe langa consecintele pe care. De asemenea. avand pe ste 3 milioane de oameni fara serviciu. China a mers pe drumul cel bun Potrivit primelor rezultate. pentru a se putea descurca in momentul cand salariile vor fi mai mici. De exemplu. In schimb. insa ar creste deficitul bugetar destul de mult. in loc sa ii cheltuie. problemele legate de deficitul bugetar. Valurile crizei financiare s-au propagat rapid si in Europa. in acelasi ti mp. Marile companii de automobile din Germania respira tot mai greu. Franta pare sa isi mentina echilibrul si sa nu intre inca. nu toti sunt convinsi ca aceasta abordare duce la cresterea productiei si la crearea de locuri de munca. guve rnele ar trebui sa se concentreze pe investitiile in energia regenerabila. Japonia. deja. oamenii dispunand de mai multe resurse. Singura. poate. prin urmare va fi nevoie de o crestere a taxelor si o reducere a cheltuielilor publice in viitorul apropiat. Actuala criza economica risca sa se transforme intr -o Mare criza. nu vor ramane doar la nivelul econ omic. Italia intra in recesiune. in special din cauza faptului ca majoreaza semnificativ deficitele bugetare. increderea consumatorilor. Mai mult. Mai mult. inchiderea sau relocarea mai multor companii multinationale). trei dintre cei mai mari producatori de masini din SUA au cerut ajutor de la Washington. General Motors si Chrysler solicita cateva zeci de miliarde de dolari pentru a depasi cea mai proasta perioada din ultimii 25 de ani. Astfel. Dupa bancile din America urmeaza criza marilor producato ri de automobile de peste Ocean. consumatorii plini de datorii din SUA si Europa isi vor limita cheltuielile. cat si in mediul politic. ca o reactie in lant. in viitor. ne-am astepta ca si consumul sa creasca.

cu tot cu economia lui libera? Vedeti cat de puternici suntem noi. Astfel . Guvernul chinez incearca astfel sa limiteze pericolul unor revolte sociale. Ceea ce pare oarecum paradoxal este faptul ca aceasta tara nici nu pare inca atinsa de efectele crizei financiare. criza economica ne poate invata pe fiecare cate ceva. Este posibil ca pe masura ce criza se va accentua. vine din China. In China. Probabil ca atunci aceasta masura nu ar mai mira pe nimeni. Revoltele de la periferiile Parisului din decembrie 2005. saracii sub pamant. ne puteam imagina ca. ar putea sa ramana doar o amintire palida. Scenariile filmelor SF de la Hollywood. companii si societati. avand in vedere ca cetatenii chinezi sunt foarte interesati de impactul crizei financiare mondiale asupra economiei nationale. Democratizarea luxului. guvernul comunist va liberaliza cu totul presa. o utopie? Pana atunci. mai degraba decat sa favorizeze aparitia de zvonuri. in China. dupa calcule cat se poate de capitaliste. luate pe fondul crizei economice mondiale. Japonia. Pe principiul: "vedeti cat de rau a ajuns Occidentul. Poate ca aceasta deschidere a autoritatilor chineze in ce priveste stirile nu reprezinta altceva decat o incercare de manipulare a opiniei publice. permitand presi oficiale sa publice stiri "negative". intr-o economie americana ce nu promite nim ic bun deocamdata. ar putea deveni un "avant la le ttre" sinistru. Autoritatile chineze au hota rat sa dea libertatea organismelor de presa sa scrie despre proteste. E suficient doar sa ne imaginam cum ar putea reactiona indigenii fiecarei tari dezvoltate din Europa. incidente legate de exproprieri sau somaj. Propaganda chineza a schimbat tactica si a decis sa permita publicarea unor stiri negative. Masura fiind explicabila prin stoparea raspandirii panicii in randul cetatenilor. au fost publicate informatii despre grevele soferilor de taxi si protestele noilor someri. Ce inseamna aceasta deschidere a unui guvern comunist intr -o tara precum China? Noi ar trebui sa stim inca semnificatia unei astfel de decizii. Ironia si paradoxul acestei situatii s -ar putea extinde in viitor si mai mult. Rezervele sale ii permit sa cumper e titluri de stat americane in valoare de aproape 600 de miliarde de dolari si sa devina astfel principalul stat care detine titluri de stat emise de Trezoreria Statelor Unite. ca si despre revoltele din provincia Gansu. restul lumii ii va urma in cadere. in fata emigrantilor din tarilor lor. Economiile sunt atat de bine interconectate incat o criza care se va accentua puternic intr-unul din marile "motoare" ale lumii. adica despre revolte. unde lumea este impartita in doua categorii bine definite: bogatii la suprafata. Ne poate responsabiliza. astfel incat ne permitem acum sa fim principalul finantator al Americii?" In timp ce democratia si economia libera de piata din Occident nationalizeaza tot mai multe banci. mai mult decat am crezut ca putem sau trebuie sa fim. guvernul comunist investeste. de un lucru ne-am convins cu totii: nimeni nu va scapa de consecintele crizei economice. . in tarile democratice din Occident sa apara tot mai multe si mai diverse forme de cenzura guvernamentala a informatiilor. distrugand magazine si atacand persoane. Cum ar putea arata viitorul lumii intr -o criza economica grava? Dupa masurile si anunturile companiilor si guvernelor din intreaga lume. in China. rama si fara case si fara serviciu in urma crizei. In acel moment. SUA sau Marea Britanie. fie Germania. Una dintre cele mai importante decizii politice. unde guvernul de la Beijing a reinventat cele doua concepte ale lui Mihail Gorbaciov glasnostul si perestroika. pana si informatiile de pe internet erau pana acum cenzurate. Daca vreun locuitor al Chinei dorea sa afle ce s -a intamplat in piata Tiananmen in 1989 nu putea accesa niciun fisier despre acest eveniment deoarece autoritatile chineze cenzurasera absolut orice informatie legata de revolta studentilor in fata tancurilor armatei.Raspunsul depinde de cat de adanc ne va lovi si de cat de mult va dura. cand emigranti i cereau drepturi egale cu cetatenii francezi incendiind masini.

opt dintre bombele anului viitor. Tara se afla in aceeasi situatie grea ca si atunci. Reducerea fiscalitatii Toate guvernele europene trebuie sa combata efectele crizei financare. care a impresionat in pozitia de Guvernator al Bancii Nationale a Italiei si a lucrat si la grupul Goldman Sachs. din care nu au lipsit rasturnarile dramatice de situatie si caderile rasunatoare ale celor mai mari banci din lume. facuta prin concedieri si reduceri salariale. guvernele trebuie sa-i stimuleze pe intreprinzatori. Jean Claude -Trichet. iar cea mai simpla modalitate este reducerea taxelor. am inclina sa credem ca nimic nu ne mai poate surprinde. a fost deja incercata. Pentru a face asta. mai mult ca sigur. asa cum era infatisat acest concept in tarile dezvoltate. Cum institutia nu va mai putea fi condusa de alt francez. vine Times Rupert Murdoch. incercand sa tina situatia sub control. exemplul. in 2010. pentru a redeveni profitabile. David Cameron. spun analistii. Marea Britanie va avea parte de primul sau Guvern Conservator din 1979. de la cateva generatii la cativa ani sau cateva luni. Jurnalistul economic Matthew Lynn a anticipat. mogulul incearca sa vanda presa online in Marea Britanie. patronul News Corp. este recunoscut ca unul din cei mai inteligenti dar si mai putin sentimentali jucatori din piata de media. ca acesta miscare nu are niciun fel de sorti de izbanda. care s-ar putea ajuta reciproc astfel sa iasa p e picioare din aceasta perioada proasta. In clipa de fata. in vremuri cu cresteri economice insignifiante. Greve in Marea Britanie In luna mai a anului viitor. relativ repede. iar restul Europei le va urma. News Corp. va expira in 2011. chiar daca recesiunea s-a incheiat. cand Margaret Thacher a devenit premier. pentru a scapa mai reped e. nu este cumva o utopie. Intr-o era a vitezei in care s-a accelerat timpul in care se poate construi un imperiu financiar. stie ce are de facut si va incerca sa taie in stanga si-n dreapta cat mai devreme. Dupa doi ani grei de criza economica. Germania a anunta deja ca va scuti firmele si particulari de plata unor taxe in valoare de 8. pe piata telecomunicatiilor din Marea Britanie. in conditiile date. ar fi fuzionarea British Telecom cu Vodafone.. pentru un pret bun oferit de vreun mili ardar rus sau un seic arab. Pentru ca au cheltuit pana acum sume imense. Analistii economicii sunt insa de parere ca au mai ramas insa destule surprize ale recesiunii trecute. Ne poate pune pe ganduri in privinta modului in care se pot sau NU se pot face unele averi: milioane si miliarde realizate intr-o secunda printr-un simplu click de mouse sau printr-un singur telefon. O miscare logica. insa pana la sfarsitul anului viitor jocurile vor fi deja facute in ceea ce -l priveste pe succesorul sau. mai ramane in picioare o singura varianta: un italian. la fel de rapid. iar varianta standard a Uniunii Europene. Vodafone fuzioneaza cu BT Intr-o piata dominata de competitia acerba. oficial. Un italian in fruntea Bancii Centrale Europene Mandatul actualului presedinte al bancii Centrale Europene. de a numi un olandez. ale carei efecte vor continua sa produca surprize de proportii. marile companii trebuie sa aleaga intre a se lupta pana la pragul falimentului sau a strange randurile. iar analistii cred ca singurul mod de a umple la loc aceste gauri este revenirea rapida la o crestere economica substantiala. iar liderul conservator de azi. Murdoch va renunta fara sa clipeasca la prestigioasa publicatie The Times. ce isi vor face simtita prezenta din plin si in 2010. aceasta avere se poate evapora. deficitele bugetare au atins niveluri record. va scoate .5 miliarde de euro. Dupa ce isi va da seama. pentru Bloomberg. Analistii spun ca ar putea fi vorba de Mario Draghi. a venit poate vremea sa invatam ca.Criza economica ne poate face sa ne intrebam daca democra tizarea luxului. Reducerea cheltuielilor bugetare.

cu atat mai periculoase cu cat sunt foarte greu de anticipat. cand restul lumii va realiza ca indatorarea excesiva nu a fost cea mai buna solutie pentru depasirea crizei. iar lira se va clatina zdravan. inaintea altor tari europene. pana la sfarsitul anului. Daca economia ramane la fel (ori conform estimarilor. din punctul de vedere al posibilit atilor de refacere a economiei in 2010. Irlanda a redus deja cheltuie lile bugetare. arile din regiunea noastr a sunt indatorate excesiv si mai au prea putini clienti solvabili pe pietele occidentale. Analistii sustin ca in 2010 ne vom plictisi de ceea ce numim in clipa de fata bombe. pana la anuntarea unui castigator al conflictelor de munca. Des i ne-am obisnuit sa auzim despre criza economica in contextul falimentului bancilor si a decaderii pietei imobiliare. fapt ce poate conduce la probleme de sanatate ale nou nascutilor. Dupa ce rata somajului a crescut de la 4% in 2008 la 9. va trece pragul de 10% in 2010. preturile la alimentele de baza au inceput sa creasca extrem de rapid. dar si o efervescenta a protestelor sociale. Analistii britanici prevad pentru Romania o crestere a PIB de 1%. in anii anteriori.6% in 2009. O avalansa de procese Criza economica i-a prins pe picior gresit pe cei care au investit in 2006 si 2007. Nici preconizarile pentru viitor nu sunt mai incurajatoare. numarul de copii subnutriti a crescut cu 80 de milioane. numai in 2008 cresterea a fost de inca 40 de milioane. incat in tarile subdezvoltate aproximativ 50-60% din venitul casnic este cheltuit pe alimente. de genul recentei crize din Dubai. investitorii si -au pus avocatii la treaba iar anul viitor vor fi demarate o multime de procese. o infla tie de 3. Pentru a -si recupera macar o parte din bani. pana la 186 miliarde de dolari (8. Situatia a ajuns de asa natura. In timp ce intre 1990 si 2007. Pana la sfarsitul lui 2010. Dupa ce au atins pragul inferior in Decembrie 2008. estimarile anticipeaza un somaj de 12%. pana la sfarsitul crizei.680 de dolari per capita). 25 de milioane de oameni din statele OCDE ar urma s a-si piarda locurile de munca. in medie. analistii continua sa creada in capacitatea Irlandei de a -si reveni si mai ales in norocul proverbial al irlandezilor. Europa de Est reprezinta un motiv de ingrijorare. Recesiunea a activat mai multe bombe cu ceas in intrega lume. iar afacerile incheiate in aceasta perioada au putine sanse sa mai fie profitabile vreodata. A crescut intr -un an cat crescuse in opt ani si jumatate. The Economist relateaza asupra unui studiu efectuat de Comitetul pentru Nutritie al Natiunilor Unite (studiul il regasiti pe www. cu atat mai putin in 2010.imediat sindicatele in strada.7% din PIB. populatia de copii subnutriti si de mame anemice a crescut ingrijorator de mult in ultimul an. avand problemele deja rezolvate. astfel incat. va continua sa scada). numarul copiilor subnutriti va creste cu aproximativ 121 -125 de milioane pana in 2010.org) despre efectele crizei economice asupra populatiei sarace din toata lumea. Economia Irlandei isi revine Chiar daca deficitul bugetar al Irlandei va ajunge la pragul catastrofal de 11. Efectul crizei economice asupra saraciei mondiale In articolul "The Trail of Disaster´. ca urmare a Äprogramului de austeritate promovat de FMI³. latente. De -a dreptul infiorator! Numarul femeilor insarcinate cu anemie a crescut si el in aceeasi proportie . economia Irlandei va fi din nou in plin avant. . Efectele intarziate ale crizei Vremurile tulburi ce urmeaza unei perioade de criza ascund o multime de pericole nebanuite. La nivelul UE. a lasat piata imobiliara sa cada pana la pragul in care toata lumea a reusit sa -si cumpere o locuinta si a redus fiscaliatea. se subliniaza in analizele prestigioasei reviste britanice The Economist.unscn.3%.

Pe termen lung. La nivel global. a declarat: "Datorita profunzimii acestei recesiuni. . economist-sef la Banca Mondiala.Semnele de redresare a economiei globale din a doua parte a lui 2009 nu indic a o revenire in 2010 pe trendul cresterii viguroase. iar producatorii vor trebui sa inoveze tot mai mult pentru a atrage cump aratorii. Speranta ramane stimularea economiei prin cheltuieli publice. state si cetatenii acestora vor continua sa simta efectele negative ale crizei si in anii urmatori". desi cresterea economica a revenit. Consumul si cheltuielile publice nu vor putea sa sustina decat un ritm lent de crestere economica. in termenii anului viitor. Pe termen scurt principala provocare o constituie g asirea solutiilor care sa restabileasca increderea investitorilor si a consumatorilor. dupa ce va fi trecut "faza acuta" a recesiunii economice mondiale. in plus. tendin ta naturala a productiei in economiile dezvoltate va fi aceea de a se comprima si mai mult. amenintati de un somaj impresionant). viteza ei urmand sa scada la sfarsi tul anului.7 la suta la nivel mondial pentru anul 2010 si o crestere de 3. Performanta. Etica afacerilor nu lipse ste din aceasta lista de provocari ale viitorului. institutia bancara cu sediul la Washington estimeaza o crestere econom ica de 2. Justin Lin. imbunatatirea reglementarilor privind contabilitatea titlurilor. pentru finele anului este anuntata retragerea guvernelor din arena economic a. odata ce impactul stimulului financiar va scadea.principala provocare o constituie ajustarea principiilor care ghideaz a reforma sistemului financiar international. Intr -un raport prezentat in luna ianuarie 2010. Banca Mondiala anticipeaza o crestere economica sporita pentru anul urmator. economia mondiala a inregistrat o scadere de 2. Banca Mondiala a avertizat ca aceasta revenire este "fragila". si intarirea cooperarii intre institutiile financiare ale lumii (modernizarea structurilor de guvernan ta ale FMI si ale Bancii Mondiale). o importanta deosebita avand -o momentul la care se va retrage stimulul acordat de state si ajustarea politicilor monetare. In cazul in care nu se va sti sa sa se profite de aceasta crestere economica.7%. s -ar putea ajunge la o contractare de peste 10 la suta in 2011. In lipsa relansarii vanzarilor de electrocasnice si de autoturisme si in conditiile accentuarii tendintei de economisire (consumatorii fiind in continuare impovarati de datorii si. In 2009. Dimpotriva. asigurarea integritatii pietelor financiare (privind manipularea pietei si frauda). asigurarea externaliz arilor rationale din punct de vedere privat dar socialmente ineficiente reglement arii adecvate a pietelor.2 la suta in 2011. firmelor si produselor financiare. vanzarile bunurilor de larg consum vor cre ste cu doar 1. numai ca guvernele nu vor putea finanta la nesfarsit procesul de redresare. in principal referitor la transparen ta. va insemna pastrarea directiei pozitive si evitarea recaderii in recesiune.2 la suta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful