DREPT CIVIL

TEMA: CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE. OBIECTUL CONTRACTULUI. OBLIGAŢIILE VÂNZĂTORULUI. OBLIGAŢIILE CUMPĂRĂTORULUI.

Bucureşti 2007

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

CUPRINS Capitolul 1
5 5 7 8 9 1.4.1 Contract consensual....................................................................................................... 9 1.4.2 Contract bilateral (sinalagmatic)................................................................................... 12 1.4.3 Contract cu titlu oneros.................................................................................................. 12 1.4.4 Contract comutativ........................................................................................................ 13 1.4.5 Contract translativ de proprietate.................................................................................. 13 16 1.5 Publicitatea imobiliară.............................................................................................. 1

Consideraţii generale........................................................................................................ 1.1 Scurt istoric al contractelor în general...................................................................... 1.2 Noţiunea de contract de vânzare – cumpărare.......................................................... 1.3 Reglementarea legală................................................................................................ 1.4 Caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare.....................................

Capitolul 2
2 19 19 23 2.2.1 Promisiunea de vânzare................................................................................................. 23 2.2.2 Pactul de preferinţă........................................................................................................ 25 2.2.3 Dreptul de preemţiune................................................................................................... 26 2.3 Obiectul contractului de vânzare – cumpărare ................................................... 29 2.3.1 Lucrul vândut................................................................................................................. 29 2.3.1.1 Lucrul să fie în comerţ (în circuitul civil).......................................................... 30 2.3.1.2 Lucrul să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în

Condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului.... 2.1 Capacitatea părţilor................................................................................................... 2.2 Consimţământul........................................................................................................

viitor................................................................................................................ 2.3.1.3 Lucrul să fie determinat sau determinabil, licit şi posibil.................................. 2.3.1.3 Lucrul să fie proprietatea vânzătorului.............................................................. 2.3.2 Preţul.............................................................................................................................. 2.3.2.1 Preţul să fie stabilit în bani................................................................................. 2.3.2.2 Preţul să fie determinat sau determinabil........................................................... 2.3.2.3 Preţul să fie sincer şi serios ...............................................................................

2.4 Cauza contractului de vânzare –cumpărare.............................................................. Capitolul 3
3

34 36 36 38 39 39 40 41

2.5 Forma contractului de vânzare-cumpărare................................................................ 42
Efectele contractului de vânzare cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului................................................................................................................... 43 3.1 Obligaţiile vânzătorului.......................................................................................... 44
2

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

3.1.1 Predarea lucrului vândut................................................................................................ 3.1.2 Obligaţia de garanţie a lucrului vândut.......................................................................... 3.1.2.1 Obligaţia de garanţie contra evicţiunii............................................................... 3.1.2.1.1 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapte personale.......................... 3.1.2.1.2 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ. .......................... 3.1.2.1.3 Efectele obligaţiei de garanţie în caz de evicţiune consumată.................. 3.1.2.1.4 Modificări convenţionale ale garanţiei contra evicţiunii. ........................ 3.1.2.2 Garanţia contra viciilor lucrului vândut ............................................................... 3.1.2.2.1 Condiţiile garanţiei contra viciilor............................................................ 3.1.2.2.2 Efectele şi întinderea răspunderii vânzătorului pentru vicii...................... 3.1.2.2.3 Termenul de intentare a acţiunilor............................................................ 3.1.2.2.4 Modificări convenţionale ale garanţiei pentru vicii..................................

3.2 Obligaţiile cumpărătorului.....................................................................................
3.2.1 Plata preţului.................................................................................................................. 3.2.1.1 Dobânda preţului vânzării.................................................................................. 3.2.1.2 Sancţiunea neplăţii preţului................................................................................ 3.2.1.3 Simulaţia preţului............................................................................................... 3.2.2 Luarea în primire a lucrului vândut............................................................................... 3.2.3 Suportarea cheltuielilor vânzării....................................................................................

44 47 48 49 50 53 55 56 56 58 59 60 61 61 62 63 64 65 66

Capitolul 4
4 67 67 68 68 4.3.1 Efecte. ........................................................................................................................... 68 4.3.2 Delimitarea faţă de vânzarea cu grămadă. .................................................................... 69 4.4 Vânzarea pe încercate............................................................................................... 69 4.4.1 Efecte. ........................................................................................................................... 69 4.4.2 Delimitarea faţă de vânzarea pe gustate. ...................................................................... 70 4.5 Vânzarea cu pact de răscumpărare............................................................................ 70 4.6 Vânzarea unei moşteniri (de drepturi succesorale)................................................... 71 4.6.1 Efecte. ........................................................................................................................... 71 4.7 Vânzarea de drepturi litigioase şi retractul litigios................................................... 73 4.7.1 Efecte. ........................................................................................................................... 74

Varietăţi ale contractului de vânzare cumpărare.............................................................. 4.1 Precizări prealabile.................................................................................................... 4.2 Vânzarea cu grămada................................................................................................ 4.3 Vânzarea după greutate, număr şi măsură................................................................

Capitolul 5
5 Studiu de caz - Contractul de vânzare-cumpărare. Clauza penală. Lipsa de voinţă a părţilor ..

Bibliografie ....................................................................................................................................

76 82

3

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII GENERALE 1.1 SCURT ISTORIC AL CONTRACTELOR ÎN GENERAL

Noţiunea de contract apare pentru prima dată în dreptul roman privat. În perioada cea mai veche a dreptului roman contractul era o convenţie a cărei obligativitate rezultă din formalităţile şi solemnităţile efectuate cu ocazia încheierii lui. Elementul esenţial, cu alte cuvinte, al contractului nu îl constituia acordul de voinţă, ci elementele formale cerute pentru întocmirea lui. În adevăr, primele forme contractuale romane pe care le cunoaştem se caracterizau printr-un formalism riguros : nexum, străvechi contract de împrumut, se realiza prin procedeul per aes et libram, procedeu folosit şi în materie de înstrăinare a proprietăţii, sponsio, contract verbal, se încheia prin pronunţarea anumitor cuvinte solemne, iar contractul aşa zis liberal (literis) prin anumite înscrieri făcute în registru (codex) creditorului cu încuviinţarea debitorului. Pe măsura creşterii producţiei şi a schimburilor comerciale, solemnităţile contractuale încep să constituie o frână în dezvoltarea vieţii economice. Vechile forme au fost abolite de necesităţile noi scoase la iveală de viaţa însăşi. Înlăturarea acestora s-a făcut treptat şi numai în măsura în care practica a creat forme contractuale corespunzătoare noilor relaţii sociale. Alături de vechile contracte sus menţionate, al căror formalism treptat a devenit inutil, apar alte forme noi, neformale1. Aşa apar la finele Republicii, contractele reale, adică acelea ce se încheie prin simpla remitere (re) a lucrului şi cele consensuale ce se încheiau prin simplul consimţământ (solo consenso), valabilitatea acestor contracte fiind supusă numai unor condiţii de fond, scoase la iveală din destinaţia şi utilitatea lor
1

Vladimir Hanga , Manual de drept privat roman, Editura Cordial, Cluj-Napoca, 1994, p. 251.

4

. 1994. Manual de drept privat roman. al cărui element esenţial îl constituie acum acordul de voinţă. contractele consensuale sinalagmatice perfecte. cit. întrucât judecătorul are dreptul. adică de schimbul în natură. p. arată că elementul esenţial al acestora este acordul de voinţă al părţilor contractante. ele sunt adevărate pacte. locaţiunea.1 Contractele consensuale se încheie prin simplul consimţământ al părţilor. societatea şi mandatul. 252. Obiectul contractului. drept urmare a dezvoltării producţiei de mărfuri şi a schimburilor comerciale. 5 . 273. Jurist consultul Pedius este primul care. Cluj-Napoca. Obligaţiile vânzătorului. În epoca imperială asistăm la elaborarea progresivă a teoriei generale a contractelor. în cazul unui conflict între părţi. să interpreteze aceste convenţii în conformitate cu principiile de echitate şi de bună – credinţă. 1 2 Vladimir Hanga . În fapt. Din caracterul lor sinalagmatic şi de bună credinţă decurge regula că nici una din părţile contractante nu va putea cere îndeplinirea prestaţiei ce i se cuvine dacă nu este gata să-şi execute propria sa prestaţie. Contractele consensuale în dreptul roman sunt în număr de patru : vânzarea – cumpărarea. unind în categoria juridică a contractelor unele acte juridice.de bună credinţă . numită cumpărător posesiunea liniştită şi trainică a unui lucru ( merx ) în schimbul unei sume de bani numită preţ ( pretium ). Lipsită de forme şi putându-se încheia prin simplul consimţământ. p. Create pe tărâmul dreptului ginţilor (ius gintium) spre a se da eficacitate juridică multiplelor convenţii comerciale pe care romanii le încheiau cu peregrinii. adică acorduri de voinţă neîmbrăcate în forme solemne. căci necesităţile economice şi sociale vor scoate la iveală şi alte convenţii cărora ordinea de drept le va acorda efecte juridice. Sistemul contractual roman se va dezvolta progresiv în întreaga epocă imperială romană. numai spre finele Republicii. Editura Cordial. Obligaţiile cumpărătorului. deoarece creează obligaţii în sarcina ambelor părţi şi totodată . se descătuşează de sub lanţurile formalismului primitiv.Contractul de vânzare-cumpărare. vânzarea – cumpărarea consensuală a constituit un adecvat instrument juridic în uşurarea încheierii diverselor tranzacţii comerciale. ridicate la rangul de contract datorită importanţei lor economice deosebite. Contractul (contractus) . alăturându-le vechilor categorii contractuale.2 Precedată de origini de troc. economică. vânzare consensuală a apărut târziu în Roma. fără nici o altă formalitate verbală sau scriptică. Vladimir Hanga . Vânzarea-cumpărarea (emptio – venditio) este un contract consensual în temeiul căruia o persoană numită vânzător se obligă să transmită altuia. op.

p.1 Contractul la Roma nu era la început decât o convenţie. p. Contractul este acordul de voinţă bi sau multilateral.122. Editura Cordial. noţiunea de convenţie a devenit sinonimă cu aceea de contract. se modifică sau se sting drepturi şi obligaţii. la cea consensuală s-a făcut prin intermediul unei vânzări îmbrăcate în haina a două stipulaţii. După unii cercetători trecerea de la această vânzare ascunsă sub forma unui act translativ de proprietate. ca urmare a rapidei dezvoltări economice şi sociale pe care a cunoscut-o. 1994. 1582 Cod civil francez. Art. 273. p. 6 . prin care se nasc. Cu timpul. nici nu se referea în mod expres la dreptul de proprietate. capitolul I. capitolul I. 1294 Cod Civil.2 NOŢIUNEA DE CONTRACT DE VÂNZARE . ci numai de natura contractului de vânzare–cumpărare. Acest cuvânt „contractus“ a fost apoi generalizat. Titlul V. 1294 Cod civil). în această epocă. Despre vinderi. Editura Argessis. sinonim cu convenţia. aceste două stipulaţii s-au sudat astfel între ele încât au devenit un act unic. Astfel.Contractul de vânzare-cumpărare. Dispoziţii preliminare. Obiectul contractului.151.Titlul III. Obligaţiile vânzătorului.3 Deşi Codul civil se referă la transmiterea proprietăţii. fiindcă transmiterea proprietăţii nu este de esenţă. Editura Argessis. însă după apariţia contractelor consensuale. adică un raport juridic de obligaţii. Codul Juristului. Manual de drept privat roman. societatea romană. iar transformarea acestuia într-o simplă convenţie obligatorie pentru părţi a fost consecinţa decăderii formalismului juridic. 1996. de la finele Republicii. generator de obligaţii. urmează să fie calificat vânzare–cumpărare şi contractul prin care.2 Contractul este deci.942 Cod civil). 1294 Cod civil român (prin care se defineşte noţiunea de vânzare – cumpărare). vânzarea–cumpărarea a fost definită ca o uniune a cumpărării cu vânzarea (contractus emptionis venditionisque). Despre contracte sau convenţii. corespondentul art. în temeiul cărora vânzătorul stipula de la cumpărător preţul (venditio) iar de la vânzător lucrul (emptio) . 1. Cuvântul „contractus” însemna a pune la un loc. 3 Art. Cluj-Napoca. ci foloseşte termenul de 1 2 Vladimir Hanga . Făcându-se în epoca veche prin două acte distincte. Înainte de a se cristaliza sub forma unui contract consensual vânzarea se realizează printr-o simplă transferare de proprietate pe calea unei mancipaţiuni. Despre natura şi forma vânzării. 1996. prin contract se înţelege acordul de voinţă între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânşii un raport juridic (art. Codul Juristului. 942 Cod civil . Art. se transmite un alt drept decât dreptul de proprietate.CUMPĂRARE Vânzarea–cumpărarea este un contract prin care una din părţi – vânzătorul – strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părţi – cumpărătorul – care se obligă în schimb a plăti vânzătorului preţul bunului vândut (art. Obligaţiile cumpărătorului. în schimbul unui preţ.

în mod excepţional. dreptul de clientelă în cazul liberilor profesionişti) sau care sunt prevăzute de lege ori sunt contracte. 264 din 15 iulie 1998. Titlul V”. precum şi unele măsuri adiacente5.p. p. 653 din 22 iulie 2005. Obligaţiile cumpărătorului.Titlul X al Legii nr. Bucureşti. 85. 1. 228 din 24 noiembrie 2000 şi Legea nr. Codul Juristului. univ. 8 Publicată în Monitorul Oficial al României. 422 din 18 iulie 2001. Titlul II. Editura Argessis . cu modificările şi completările ulterioare. 7 Publicată în Monitorul Oficial al României. 2001. nr. prevăzut de art. dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor2. dr. Editura Universul Juridic. 7 . nr. 2006. consensual şi translativ de proprietate3. Despre vinderi (art. 571 Cod civil : „uzuarul nu poate ceda. vânzarea este un contract bilateral. 10. o serie de acte normative reglementează anumite categorii de vânzări4: . de un drept de creanţă sau de un drept din domeniul proprietăţii intelectuale ori. Francisc Deak. 279 din 29 noiembrie 1995. dr. 75 din 14 februarie 2001. M.3 REGLEMENTAREA LEGALĂ Sediul materiei se regăseşte în Codul civil. în sens de predare.O. Contracte. 571 Cod Civil. modificată şi completată de O. Tratat de drept civil. de transmitere a unui lucru.U. Bucureşti. Contracte speciale.Legea nr. Obligaţii .Legea nr.Legea nr. dreptul de pensie. de un drept asupra unei universalităţi care cuprinde nu numai drepturi ci şi datorii (vânzarea unei moşteniri). Pe lângă dispoziţiile Codului civil (ce constituie şi dreptul comun în materie). construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice de stat6. Poate fi vorba de un drept real (de exemplu dreptul de uzufruct). Despre uz şi abitaţiune. . 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei. „livrer un chose“. nr. După cum rezultă din definiţia contractului. Mariana Rudăreanu. 4 Lect. P. cu titlu oneros. Pentru dreptul de moştenire a soţului supravieţuitor.1996. Art. nici închiria dreptul său altuia“1.Contractul de vânzare-cumpărare. „Despre diferite moduri prin care se dobândeşte proprietatea. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 19988. . 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă trecute în proprietatea statului7. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie. 4 Din Legea 319/1994. Capitolul II. Nr. 3 Prof. sau constituite prin acte unilaterale (intuitu-personae). 81. Editura Fundaţiei România de Mâine. 6 Republicată în Monitorul Oficial al României. univ. 1294 – 1404). 5 Publicată în Monitorul Oficial al României. Obiectul contractului. . 1 2 Art. nr. Obligaţiile vânzătorului. De ex: dreptul de întreţinere. Cartea a II-a.133 din 10 iunie 1994. Nu pot forma obiectul contractului de vânzare–cumpărare drepturi personale nepatrimoniale care au un caracter strict personal (drepturi reale de uz.

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

În contextul implementării acquis-ului comunitar, au fost adoptate o serie de acte normative care constituie transpuneri ale directivelor comunitare în domeniul dreptului privat, prin care este reglementată vânzarea produselor în vederea asigurării protecţiei consumatorilor , respectiv: - Ordonanţa Guvernului nr. 130/200 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi exercitarea contractelor la distanţă1; - Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive încheiate între comercianţi şi consumatori2; - Legea nr. 245/2004 privind securitatea produselor3; - Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, modificată şi completată prin Legea nr. 363/20054; - Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defecte5.

1.4

CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE

După cum rezultă din definiţia contractului, vânzarea este un contract consensual, sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ şi translativ de proprietate. 1.4.1 CONTRACT CONSENSUAL

În principiu, vânzarea este un contract consensual („vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea de drept strămutată în privinţa cumpărătorului îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului”, art. 1295 Cod civil), putând fi încheiat prin simplu acord de voinţă al părţilor (solo consensu), fără îndeplinirea vreunei formalităţi şi fără remiterea lucrului vândut şi a preţului în momentul încheierii contractului. Deci vânzarea nu este un contract solemn şi nici real. De la regula consensualismului există şi excepţii, consacrate în legi speciale6.

1

Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 431 din 02 septembrie 2000, modificată şi completată de Legea nr. 365 din 07 iunie 2002 şi Legea nr. 51 din 21 ianuarie 2003. 2 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 560 din 10 noiembrie 2000, modificată şi completată de Legea nr. 65 din 16 ianuarie 2002. 3 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 565 din 25 iunie 2004. 4 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1147 din 19 decembrie 2005. 5 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 552 din 22 iunie 2004. 6 Camelia Toader, Drept civil, Contracte speciale, ediţia 2, Editura All Bak, bucureşti, 2005, p. 13-16.

8

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

Prin excepţie de la principiul consensualismului, în cazurile special prevăzute de lege vânzarea devine un contract solemn1. De exemplu, terenurile - indiferent că sunt situate în intravilanul ori extravilanul localităţilor şi indiferent de întinderea suprafeţei - pot fi înstrăinate (dobândite) prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute (virtuale), numai dacă actul a fost încheiat în formă autentică (art.1 şi 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente) . După cum s-a precizat în literatura de specialitate, noţiunea de „înstrăinare” (a terenurilor) vizează transmiterea proprietăţii. Pentru constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate nu se cere respectarea formei autentice. Forma autentică nu este cerută nici în cazul înstrăinării dreptului de proprietate (sau altui drept real principal) asupra construcţiilor, legile nr. 18/1991 şi Titlul X al Legii nr. 247/2005 referindu-se numai la terenuri. Astfel fiind, dacă înstrăinarea are ca obiect o construcţie cu terenul aferent, dar contractul nu a fost autentificat, cumpărătorul dobândeşte numai un drept de superficie (drept de proprietate asupra construcţiei şi un drept de folosinţă asupra terenului), în privinţa proprietăţii terenului actual valorând numai ca un antecontract de vânzare –cumpărare2. O precizare se mai impune în legătură cu forma contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect un autovehicul (folosit). Potrivit legislatei în vigoare până în 1992, radierea din circulaţie de pe numele vânzătorului şi înscrierea pe numele dobânditorului la autoritatea competentă şi organele financiare se putea face numai în baza contractului încheiat în formă autentică. În practica judiciară s-a decis ca această cerinţă prevăzută pe plan administrativ-financiar nu influenţează caracterul consensual al contractului; vânzareacumpărarea de autovehicule se încheia valabil prin actul sub semnătură privată3. În prezent, radierea şi înmatricularea în circulaţie a autovehiculelor de către autoritatea competentă şi financiare se face pe baza contractului de tip de vânzare-cumpărare încheiat la organele competent, renunţându-se la forma autentificată de notar. Formalităţile prevăzute de noua reglementare nu afectează validitatea contractului de vânzarecumpărare încheiat între părţi printr-un înscris sub semnătură privată, acele formalităţi fiind prevăzute de lege numai pentru înmatricularea autovehiculului în circulaţie. Caracterul consensual al contractului de vânzare-cumpărare de autovehicule se subliniază şi în practica mai recentă a instanţei supreme.
1 2

Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 11. D. Chirică, Drept civil, Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997, p. 54-55. 3 Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 11.

9

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

În legătură cu forma contractului de vânzare-cumpărare mai precizăm că, dacă necesitatea unei anumite forme (de ex., act notarial) rezultă numai din înţelegerea părţilor, el nu se transformă în contract solemn. O asemenea înţelegere are numai semnificaţia amânării încheierii contractului de vânzarecumpărare şi deci reprezintă un antecontract. Întrucât radierea autovehiculului de pe numele vânzătorului şi înmatricularea lui pe numele cumpărătorului la autoritatea competentă şi la organele financiare nu se poate face decât pe baza actului încheiat în condiţiile legii, dacă, după valabila încheiere a contractului (în forma înscrisului sub semnătură privată), una dintre părţi (oricare) refuză să se prezinte la organul competent, cealaltă parte este îndreptăţită să intenteze o acţiune în constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului în patrimoniul cumpărătorului (reclamant sau pârât), urmând ca radierea-înmatricularea să se facă pe baza hotărârii judecătoreşti1. Pentru pronunţarea unei hotărâri în sensul arătat, reclamantul trebuie să dovedească - separat de plata taxei de timbru pentru acţiunea în justiţie - consemnarea sumei reprezentând taxele de timbru prevăzute pentru înstrăinarea autovehiculelor, care, în urma admiterii acţiunii, vor fi trecute la bugetul statului, iar în raporturile dintre părţi vor fi suportate definitiv (în lipsa de stipulaţie contrară, art. 1305 Cod civil) de către cumpărător, instanţa dispunând restituirea acestor cheltuieli reclamatului (vânzător) prin hotărâre. Deci, precizăm că - vânzarea de autoturisme fiind un contract consensual, deci valabil încheiat prin actul sub semnătură privată - preţul real al vânzării (datorat de cumpărător) este cel prevăzut în chitanţă sub semnătura privată, iar nu cel inferior prevăzut în actul încheiat ulterior, dacă acest din urmă preţ este simulat. Tot astfel, dispoziţiile referitoare la condiţiile de validitate ale contractului (de exemplu, condiţii de capacitate) trebuie să fie raportate la momentul realizării acordului de voinţă (când se transmite şi dreptul de proprietate potrivit art. 1295 Cod civil). Desigur, fiind vorba de un obiect cu o valoare de peste 250 lei, ad probationem va fi necesară prezentarea unui înscris sau a unui început de dovadă scrisă, afară numai dacă a existat o imposibilitate, fie şi morală, de a preconstitui o dovadă scrisă (art.1197-1198 Cod civil). Numai terţele persoane (nu şi părţile ori succesorii lor universali sau cu titlu universal) vor putea dovedi - de exemplu, un caz de simulaţie sau vânzări succesive - cu orice mijloace de probă contractul intervenit între părţi, fiindcă pentru terţi contractul este un simplu fapt juridic. Soluţiile adoptate în practica judiciară şi doctrina referitoare la caracterul consensual al contractului de vânzare-cumpărare de autovehicule sunt aplicate şi după adoptarea O.G. nr.78/2000
1

Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 13.

10

Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului. Obligaţiile vânzătorului. Obligaţiile cumpărătorului.

privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberare cărţii de identitate a acestora, modificată prin O.G. nr. 35/2005, în vedere admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România. Potrivit acestui act normativ, „Cartea de identitate a vehiculului este documentul care conţine date despre vehicul şi proprietari şi care atestă pentru persoana menţionată ca deţinător, dreptul de proprietate asupra vehiculului” (art.10 alin.1). „Datele despre deţinător se înscriu de către autoritatea competentă care efectuează înmatricularea, potrivit legii” (art. 10 alin.3). După cum rezultă din textul citat, menţionarea cumpărătorului în cartea de identitate are ca efect numai „atestarea” dobândirii dreptului de proprietate prin acordul de voinţă dintre părţi. Iar dacă, după realizarea acordului de voinţă prin act sub semnătură privată, una dintre părţi refuză să se prezinte la autoritatea competentă în vederea încheierii contractului, cealaltă parte este îndreptăţită să intenteze o acţiune în constatarea transmiterii dreptului de proprietate, urmând ca menţiunea privind noul deţinător al autovehiculului în cartea de identitate să fie înscrisă de autoritatea competentă pe baza hotărârii judecătoreşti1. Sancţiunea pentru nerespectarea formei cerută ad validitatem este nulitatea absoută a contractului încheiat cu încălcarea normei imperative a legii2. Părţile pot conveni, în temeiul libertăţii contractuale, ca de o anumită formă scrisă să depindă valabilitatea contractului. De exemplu, potrivit art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul sub formă electronică căruia i s-a încorporat, ataşat sau asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca şi actul autentic între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile. 1.4.2 CONTRACT BILATERAL (SINALAGMATIC)

Vânzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), pentru că prin încheierea sa dă naştere la obligaţii reciproce între părţile contractante, vânzătorul are obligaţia să predea lucrul vândut şi să garanteze pe cumpărător, iar cumpărătorul are obligaţia să plătească preţul, prestaţia unei dintre părţi fiind cauza obligaţiei asumate de cealaltă parte. Reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor creează premisele unei prezumţii de echilibru economic între prestaţiile părţilor contractului de vânzare-cumpărare3. 1.4.3
1 2

CONTRACT CU TITLU ONEROS

Prof. univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001,p. 14. Lect. univ. dr. Mariana Rudăreanu, Obligaţii . Contracte, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p. 87. 3 Lect. univ. dr. Mariana Rudăreanu, Obligaţii . Contracte, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p. 88.

11

Vânzarea este un contract cu titlu oneros deoarece ambele părţi urmăresc anumite interese patrimoniale. iar cumpărătorul urmăreşte să primească bunul cumpărat în schimbul preţului1. potrivit art. 971 Cod civil. Contracte. 1. Gabriel Boroi.p. Obligaţiile cumpărătorului. chiar dacă nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului3. proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimţământului părţilor şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului. Bucureşti. 2001. Obiectul contractului. 2006. dr. ediţia a II-a. Obligaţii . caracterul translativ de proprietate al contractului de vânzare-cumpărare este consacrat de dispoziţiile art. Bucureşti 2003. Dacă cauza străină a fost dovedită. a pieirii lucrului.4. Curs selectiv. Editura Fundaţiei România de Mâine. Vânzătorul urmăreşte să primească preţul ca un contraechivalent al prestaţiei sale. în contractele comutative nu există şanse de câştig şi pierdere pentru părţile contractante. 89. dacă vânzătorul-debitor al obligaţiei de predare dovedeşte intervenirea unei cauze străine exoneratoare de răspundere (art.4. Obligaţiile vânzătorului. Tratat de drept civil. univ. contractul de asigurare. Editura Universul Juridic. Bucuresti. 3 Lect. Editura All Beck. Francisc Deak. vânzătorul va suporta riscurile numai dacă a fost pus în întârziere cu privire la executarea obligaţiei de a preda lucrul vândut (art.2 Cod civil) şi nu reuşeşte să dovedească că lucrul ar fi pierit şi la cumpărător dacă s-ar fi predat la termen (art. p. Din momentul dobândirii dreptului de proprietate. proprietatea se transmite din patrimoniul vânzătorului în patrimoniul cumpărătorului. iar nu culpabilă. Contracte speciale.1 Cod civil.5 CONTRACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE Rezultatul unei îndelungate evoluţii istorice. rentă viageră etc.1156 alin. conform cărora de îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului. Drept civil. întrucât existenţa şi întinderea obligaţiilor reciproce sunt cunoscute din momentul încheierii contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi nesigur de a se produce. În acelaşi timp.2 Cod civil) . dr. 354.Contractul de vânzare-cumpărare. Mariana Rudăreanu. Spre deosebire de contractele aleatorii (de exemplu. Liviu Stănescu. 1295 alin. 1074 alin.4 CONTRACT COMUTATIV Vânzarea este un contract comutativ. 12 . 10. adică primirea unui echivalent în schimbul prestaţiei la care se obligă. potrivit principiului res perit domino. 1. 1 2 Prof. prestaţiile acestora fiind considerate echivalente2 . univ. cumpărătorul suportă şi riscul pieirii lucrului. 1082-1083 Cod civil). adică natura fortuită. p. chiar dacă lucrul nu s-a predat şi preţul nu s-a plătit.). în contractele ce au ca obiect translaţia proprietăţii sau a unui alt drept real.

din depozit. Astfel.658. La termenul stipulat sau. vânzătorul trebuie să individualizeze lucrul vândut şi să-l predea. Obiectul contractului. iar lucrurile de gen nici nu se pot pierde. În consecinţă. dovada efectuării este în sarcina lui şi se poate face cu orice mijloc de probă (fiind un simplu fapt juridic). 16. fără greşeala debitorului. nu se pune nici problema transferării riscurilor. M. univ. Francisc Deak. contractul de vânzare–cumpărare este un contract solemn.p. p. Principiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de proprietate (şi a riscurilor) din momentul încheierii contractului operează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a). Vânzătorul trebuie să fie proprietarul lucrului vândut. al doilea fiind prevăzut ca o simplă posibilitate de plată. Un alt caz întâlnit în practică este acela prin care dacă nu s-a făcut individualizarea. 2001. lemne plătite deja de alţi cumpărători este prejudiciat avutul unităţii şi nu al cumpărătorilor ce nu l-au ridicat. 1929.Contractul de vânzare-cumpărare. Dacă amândouă lucrurile au pierit. Tratat de drept civil. Rosetti-Bălănescu. Bucuresti.B. în lipsă la cererea cumpărătorului. va răspunde pentru neexecutarea obligaţiei asumate. consimţământul părţilor trebuie să fie manifestat în forma prevăzută de lege). Craiova. În caz contrar.543. de exemplu : prin etichetarea coletelor sau predarea lor unui cărăuş pentru a fi transportate la cumpărător 1. individualizarea putându-se face şi prin alte metode care asigură identificarea lucrurilor ca fiind ale cumpărătorului. iar contractul perfect încheiat (de exemplu: dacă în mod excepţional. Riscul pierderii fortuite este suportat. dr. Trebuie să fie vorba de lucruri determinate individual (certe). problema transferării dreptului de proprietate şi a riscurilor se rezolvă potrivit regulilor generale – după cum – unicul obiect este un lucru cert ori de gen. Asemănător lucrurilor de gen se pune problema în cazul obligaţiei alternative. Obligaţiile cumpărătorului. dar este liberat de obligaţia de predare şi la plata daunelor-interese pentru neexecutare. Tratat de drept civil român. transferul proprietăţii nu se poate produce din momentul încheierii contractului căci nu se cunosc bunurile care urmează să fie efectiv dobândite de către cumpărător. Întru-cât prin individualizare se produce transferul proprietăţii la care sa obligat vânzătorul. Bucureşti. Editura Universul Juridic. Obligaţiile vânzătorului. În cazul obligaţiilor facultative. până la alegere de către vânzător ”3. 13 . 3 C. Cantacuzino. Hamagiu. 1 2 Prof. În cazul lucrurilor de gen transferul proprietăţii (şi al riscurilor) se produce în momentul individualizării. obligaţia este stinsă. fapta inculpatului de a vinde unor persoane. întrucât au ca obiect un singur lucru. În cazul bunurilor determinate generic. Băicoianu.II. ceea ce se face de regulă prin predarea lucrului vândut cumpărătorului (predare care se face în toate cazurile şi valorează ca individualizare) dar nu se confundă cu aceasta. astfel vânzătorul suportă paguba pierderii până la alegere. dacă vânzarea are ca obiect un lucru dintre două (sau mai multe) determinate (certe) dar mai alternativ proprietatea se transmite în momentul alegerii2 “ fiindcă prin alegere se individualizează lucrul care urmează să fie dobândit de cumpărător. Al. p. Contracte speciale. vol. b). Curs de drept civil. I.

17. Ea nu suspendă executarea obligaţiei. Editura Universul Juridic. 14 . iar condiţia suspensivă amână transferul proprietăţii până la realizarea evenimentului. dr. dar. În cazul vânzării bunurilor viitoare (de exemplu : lucruri care urmează să fie confecţionate. Bucuresti. Asemenea clauze pot fi prevăzute în contract întrucât regula stabilită în art. Termenul suspensiv afectează transferul proprietăţii numai dacă părţile au prevăzut expres amânarea acestui efect al contractului de vânzare–cumpărare. terminate. odată realizat. Trebuie ca părţile să nu fi amânat transferul proprietăţii într-o clauză specială pentru un moment ulterior încheierii contractului.1295 Cod civil. Obligaţiile cumpărătorului. 1095 Cod civil).p. Obligaţiile vânzătorului. dacă nu şi-a asumat riscul nerealizării . Stipularea unei condiţii rezolutorii nu afectează transferul proprietăţii din momentul încheierii contractului asupra cumpărătorului. potrivit căruia transferul proprietăţii are loc „îndată ce părţile s-au învoit“. Contracte speciale. ajungem la concluzia că proprietatea şi riscurile s-au transferat asupra cumpărătorului. transferul proprietăţii poate opera numai în momentul în care au fost executate. ci este un simplu debitor care 1 Prof. în momentul în care cumpărătorul a ales şi a preluat marfa (de exemplu: a introdus în coşul sau căruciorul pus la dispoziţie). Contractul se încheie. Un caz special de amânare a transferării dreptului de proprietate întâlnită în cazul cumpărării dintr-o unitate comercială cu autoservire.în tot sau în parte – a lucrului viitor din momentul încheierii contractului şi independent de transferul proprietăţii1. c). nu se face vinovat de furt. ci numai obligă pe creditor a restitui ceea ce a primit. („Condiţia rezolutorie este aceea care supune desfiinţarea obligaţiei la un eveniment viitor şi necert. Tratat de drept civil. dacă sunt bunuri individual determinate (certe). o recoltă viitoare) deşi pot forma obiectul contractului. nu este de ordine publică (imperativă) şi deci poate fi înlăturată chiar dacă lucrul vândut este individual determinat. Astfel se întâmplă dacă părţile au amânat transferul proprietăţii până la împlinirea unui termen suspensiv (de exemplu: până la termenul predării lucrului vândut ori a plăţii preţului) sau până la realizarea unei condiţii suspensive. vânzătorul redobândeşte proprietatea cu efect retroactiv. iar dacă lucrul executat este de gen. 2001. Lucrul vândut trebuie să existe. în acest caz. Obiectul contractului. univ. Întrucât din acest moment lucrurile de gen sunt individualizate. În cazul unei recolte viitoare. d). Dacă acesta părăseşte magazinul cu intenţia de a-şi însuşi marfa fără a plăti preţul. proprietatea se transmite din momentul individualizării. după individualizare (de exemplu : lucrul fabricat în serie). în stare de a fi predate cumpărătorului. Determinarea recoltei se face pe unitate de măsură.Contractul de vânzare-cumpărare. în caz de îndeplinire a evenimentului prevăzut în condiţie” – art. Francisc Deak. proprietatea se transmite din momentul în care este gata de recoltat. Riscurile se transmit asupra cumpărătorului odată cu dreptul de proprietate. dacă lucrul vândut şi preţul sunt determinate.

Cluj-Napoca. deşi supune regulilor publicităţii 1 2 M. legatari cu titlu particular şi creditori chirografari). Teoria generală a obligaţiilor. 2001. transferul proprietăţii a fost amânată pentru un moment ulterior încheierii contractului. contractul produce efecte translative de proprietate. Părţile pot disocia cele două aspecte. nu şi-a executat obligaţia de plată a preţului. 18. Dar faţă de terţe persoane transmisiunea imobiliară va fi opozabilă numai în momentul în care contractul a fost transcris în registrul special de transcripţiune. Obligaţiile cumpărătorului. 1295 alin. Chirilă. Drept civil. ţinut la notariatul de stat în raza căruia se află situat imobilul vândut4. 1. în virtutea legii. dr. 4. Obligaţiile vânzătorului.18. 3 C. O asemenea disociere trebuie să rezulte dintr-o clauză neîndoielnică şi expres prevăzută în contract2.5 PUBLICITATEA IMOBILIARĂ O precizare se mai impune în legătură cu publicitatea drepturilor reale imobiliare. p. În cazul în care. unei a treia persoane care ar avea şi ar fi conservat.290-291. în mod corespunzător. Editura Universul Juridic. 1992. 2 Cod civil. Bucureşti 1992. Întrucât o asemenea concluzie nu poate fi admisă. 63-65. În caz de transcriere în aceeaşi zi are câştig de cauză dobânditorul care a cerut mai întâi transcrierea. conform celor arătate. Obiectul contractului. părţile s-au înţeles implicit în sensul că proprietatea se dobândeşte de către cumpărător numai odată cu plata preţului. indiferent dacă a fost sau nu transcris. C. oarecare drept asupra imobilului vândut”. Editura Cordial Lex. după lege. 4 D. Potrivit art. Bucuresti. Bârsan. Dacă vânzătorul înstrăinează un imobil la mai mulţi cumpărători. univ. Francisc Deak. În sistemul cărţilor de publicitate funciară. Contracte de vînzare-cumpărare. p. cumpărătorul să-şi asume riscurile înainte de momentul transferării de proprietate (de exemplu : în cursul executării lucrului viitor) sau vânzătorul să suporte riscurile după ce a operat transferul proprietăţii (de exemplu: în cursul transportului). fie că părţile s-au referit expres la ambele aspecte. Publicitatea transferurilor drepturilor de proprietate imobiliară. „în materie de vindere de imobile.Contractul de vânzare-cumpărare. transferul proprietăţii operează în persoana aceluia dintre cumpărători care a transcris mai întâi contractul. nu pot a se opune mai înainte de transcripţiunea actului. Contractele civile. şi transmiterea riscurilor asupra cumpărătorului. Prof.p. se amână. 1996. fie numai la unul dintre ele. Contracte speciale. prin convenţia dintre părţi. se consideră că în acest caz ori în alte cazuri asemănătoare de vânzare cu preţ fix. Faţă de creditorul chirografar al vânzătorului (care nu este terţ în materie de publicitate imobiliară dacă înstrăinarea este cu titlu oneros) contractul cu dată certă anterioară urmăririi este opozabil dacă nu este transcris3. în „Dreptul “ nr. Mureşan. 15 . vol. Tratat de drept civil. I. Între părţi şi faţă de succesorii lor (succesorii cu titlu universal sau succesorii universali. p. Stătescu. dreptul care rezultă prin vinderea perfectă între părţi. Până în acel moment el este un simplu debitor al mărfii alese (vinovat de furt dacă nu plăteşte preţul) iar vânzătorul suportă riscurile în calitate de proprietar1.

ambele părţi. căci posesia lor constituie cel mai bun sistem de publicitate. În materie de creanţe dreptul dobândit este opozabil terţilor din momentul notificării sau acceptării cesiunii de către debitorul cedat (art. Contracte civile şi comerciale. Numai terţii care au cunoştinţă de existenţa unui drept nescris şi încrezându-se în cartea funciară au dobândit. fiind ţinute de obligaţiile pe care şi le-au asumat prin convenţia intervenită între ele. un atare drept real este opozabil şi terţilor care au cunoştinţă de existenţa lui. astfel încât drepturile reale imobiliare se strămută. au fost abrogate prin această lege numeroase acte normative. este acord de voinţă asupra constituirii sau înstrăinării. Obligaţiile cumpărătorului. lipsa înscrierii nu poate fi opusă de o parte contractantă celeilalte. În practica judiciară se aplică tot mai frecvent o concepţie nouă în interpretarea dispoziţiilor legale referitoare la cărţile funciare. 55-56. 115/1938). în temeiul unei cauze arătate. 1393 Cod civil). 21. Obiectul contractului. . 972 Cod civil4. 17 alin. p. civ. prin acte cu titlu oneros. le pot opune dobânditorului anterior. 1992. drepturi pe care şi le-au înscris.Contractul de vânzare-cumpărare. În repertoriu… 1969-1975. numai prin intabulare. va avea preferinţă cel care a intrat în posesia lucrului mai întâi cu bună credinţă. S. 411/1971. 8. 3 Legea nr. Jud. Suceava. potior iure) art. reale ale cărţilor funciare. aceasta având caracter constitutiv de drepturi. Editura Lumina Lex. P. se modifică sau se sting.1 Înscrierea în registrul agricol nu are funcţia de publicitate imobiliară2. Bucureşti. Potrivit acestei concepţii. 7/1996 a Cadastrului şi publicităţii imobiliare publicată în MO nr. T. 1 2 T. civ. Dec. . 1993. 201 din 03 martie 2006). Cărpenaru.03. deşi nu este înscrisă în cartea funciară. conferind dobânditorului numai un drept „extratabular” în virtutea căreia poate intenta o acţiune în prestaţie tabulară împotriva debitorului care refuză să încredinţeze intabularea (art. prin care a adoptat o reglementare unitară privitoare la efectele publicităţii imobiliare. 993/1981. nr. În scopul desfiinţării caracterului constitutiv al înscrierii în cartea funciară a fost elaborată legea privind cadastrul funciar general şi publicitatea imobiliară. S. 4 Francisc Deak.3 Pentru lucrurile mobile nu există un sistem de publicitate. potior iure).D.nr.1996. 115/1938) sau împotriva debitorului subsecvent de rea-credinţă (ori cu titlu gratuit) înscris în cartea funciară. folosite până la intrarea în vigoare a Legii 7/1996 (republicată în MO nr. dacă vânzătorul a vândut de două ori lucrul mobil (corporal).16 din 26.S. De asemenea. Până la intabulare contractul rămâne în sfera raporturilor obligaţionale. nu numai faţă de terţi. în R. înscrierea asigură numai opozabilitatea faţă de terţi. 128 (potrivit principiului qui prior tempore. 16 . neavând efect constitutiv. 17 din Legea nr. 1 şi 4 din Legea nr. Obligaţiile vânzătorului. dar chiar şi între părţile contractante. deşi a cumpărat mai în urmă (posterior tempore. asemănător sistemului de publicitate al registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. Dec. p. precum şi succesorii lor. nr. Astfel.R. atenuându-se foarte mult principiul efectului constitutiv al intabulării. iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară” (art. „Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care dă şi cel care primeşte dreptul.

Obiectul contractului.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. CAPITOLUL 2 CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE 17 . Obligaţiile cumpărătorului.

Tratat de drept civil. pot cumpăra toţi cărora nu le este oprit prin lege. Bucuresti. să abia încuviinţarea necesara încheierii unor astfel de acte. În consecinţă. obiectul contractului să fie determinat.1 2. 18 . 90. Prof. Obligaţiile cumpărătorului. întrucât sunt stabilite de lege în funcţie de natura (destinaţia) bunurilor. licit şi posibil şi cauza contractului să fie licită şi morală. univ. trebuie să încheie contractul prin ocrotitorul legal. univ. excepţie. Pentru contractul de vânzare-cumpărare legea prevede anumite incapacităţi speciale. Editura Universul Juridic. în unele situaţii contractul de vânzare-cumpărare mai trebuie să respecte şi alte condiţii pentru a fi valabil încheiat. cu autorizaţia autorităţii tutelare. În schimb. 38. Bucureşti. raportat la patrimoniul părţii contractante. Mariana Rudăreanu. Alături de aceste condiţii generale. Francisc Deak. cumpărarea de materiale pentru repararea casei. pentru a fi valabil încheiat.art.1 CAPACITATEA PĂRŢILOR Conform art. cazurile de incapacitate sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi sunt de strictă interpretare2. un act de dispoziţie atât pentru vânzător. Contracte speciale. VÂNZARE-CUMPĂRARE Ca orice act juridic. vânzarea-cumpărarea mijloceşte şi efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului (de exemplu. în toate cazurile. Deci regula este capacitatea. 1306 Cod civil. în principiu. iar nu în 1 2 Lect. potrivit art. Obiectul contractului. înstrăinare bunurilor supuse pieirii ori stricăciunii sau a celor de mică valoare devenite nefolositoare . 2001. Obligaţii . trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: părţile să aibă capacitate de a contracta. Precizăm numai că vânzarea-cumpărare este. iar incapacitatea. Acestea sunt: forma autentică. respectiv cu încuviinţarea acestuia şi. contractul de vânzare-cumpărare. 129 Codul familiei). cât şi pentru cumpărător. Contracte. act de dispoziţie numai raportat la lucrul vândut şi preţul care formează obiectul contractului. respectiv. Aceste incapacităţi sunt interdicţii (prohibiţii) de a vinde şi cumpăra sau de a cumpăra. iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. De aceea. părţile trebuie să abiă capacitate de exerciţiu deplină. Iar în aceste cazuri va fi suficient ca partea să abia capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare şi. în materia contractului de vânzare-cumpărare se aplică regulile generale. Dar vânzare-cumpărare este. consimţământul valabil al părţilor care se obligă. în cazul în care obiectul contractului este un teren şi autorizarea prealabilă a anumitor vânzări. Cât priveşte capacitatea de exerciţiu. 2006. dr. p. întotdeauna. Interdicţiile (numai) de a vinde (inalienabilitatea). dr.p. Editura Fundaţiei România de Mâine.Contractul de vânzare-cumpărare. 948-968 Cod civil. Obligaţiile vânzătorului.

municipiilor sau judeţelor nu pot cumpăra bunurile aflate în administrarea lor (art. anularea putând fi cerută de oricare dintre soţi. 2006.  Conform art. dr.3 Cod civil). 1308 pct. donaţia între soţi este revocabilă (art. tutorii nu pot cumpăra bunurile persoanelor de sub tutela lor (cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date şi primite . ea poate fi confirmată după desfacerea căsătoriei de către părţi sau de către moştenitori după moartea vânzătorului. prin vânzări simulate unul dintre soţi ar putea face celuilalt liberalităţi care să exceadă cotitatea disponibilă sau care să fie sustrase raportului donaţiilor (fără îndeplinirea condiţiilor scutirii de raport) . p. Obligaţiile cumpărătorului. dr. de moştenitorii ocrotiţi sau de creditori.art. împuterniciţi a vinde un lucru nu pot să-l cumpere (art. c) Prin această interdicţie se mai apără interesele creditorilor. Legea a stabilit această prohibiţie (precum şi prohibiţia pentru funcţionari) pentru ca mandatarul (funcţionarul) să nu fie pus în situaţia de a alege între interesul său. 39. 809 Cod civil). Contracte.  Persoanele care administrează bunuri ce aparţin statului. Nerespectarea interdicţiei cu privire la vânzarea între soţi. şi interesul pe care trebuie să-l apere. Bucuresti. Francisc Deak. Obligaţiile vânzătorului. Lect. 2001. de regulă. Tratat de drept civil. Obiectul contractului. univ. Dacă vânzarea între soţi ar fi valabilă. Editura Fundaţiei România de Mâine. comunelor. urmează să fie analizate în legătura cu obiectul contractului de vânzare-cumpărare1. oraşelor. afară de cazul când contractul s-a încheiat pentru a determina pe una dintre părţi să menţină starea de concubinaj şi deci are o clauză imorală. 19 .  Vânzarea între soţi este interzisă (art. care ar putea să fie fraudaţi prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare simulate (inclusiv fictive). 1308 pct. 1308 pct. care este de a cumpăra cât mai ieftin. duce la nulitatea relativă a contractului. univ. În cazul bunurilor destinate vânzării şi pentru 1 2 Prof.Contractul de vânzare-cumpărare. Editura Universul Juridic. s-ar putea ocoli aceasta dispoziţie imperativă a legii prin încheierea unor contracte de vânzarecumpărare simulate. Contracte speciale. Mariana Rudăreanu. 1307 Cod civil) datorită următoarelor considerente: a) Potrivit legii. Dacă vânzarea între soţi n-ar fi interzisă. obţinând preţul cel mai ridicat. consideraţia persoanei (intuitu personae).  Funcţionarii publici nu pot cumpăra bunurile statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care se vând prin mijlocirea lor (art. Menţionăm că vânzarea între concubini este valabilă.1 Cod civil.p.2 Cod civil) întrucât. Scopul interdicţiei este de a împiedica ca soţii să realizeze sub aparenţa unor vânzări simulate donaţii irevocabile (donatorul abuzând de influenţa pe care o are asupra soţului donator). nu se poate admite ca o persoană să cumuleze şi rolul de vânzător şi cel de cumpărător.  Mandatarii.937 Cod civil). fără a fi obligaţi să dovedească fraudarea drepturilor2. atât convenţionali.4 Cod civil). 92. Obligaţii . b) Prin această interdicţie se apără şi interesele moştenitorilor (rezervatari sau care beneficiază de raportul donaţiilor). cât şi legali. Fiind o nulitate relativa. 1308 pct. Bucureşti.

dar şi cele în privinţa cărora se poate naşte o contestaţie serioasă şi viitoare (dubius eventus litis) şi indiferent de natura dreptului şi de intenţia cumpărătorului de a-l revinde.  Potrivit Constituţiei. în condiţiile prevăzute de lege organică. Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura Fundaţiei România de Mâine. Obligaţii . Bucureşti. revizuită în anul 2003. precum şi prin moştenire legală. univ. precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevăzute de legea specială. procurorii şi avocaţii nu pot deveni cesionari (cumpărători) de drepturi litigioase care sunt de competenţa curţii de apel în a cărui circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia (art. 43 din Legea nr. 1309 Cod civil) . mandatarilor. 1008 din 14 noiembrie 2005. astfel încât aprecierile subiective sunt excluse. care există preturi fixe.  Judecătorii. cetăţenii străini şi apatrizii. interdicţia se întinde pe tot teritoriul ţării. dr. Obiectul contractului. 3 din Titlul X al Legii nr. Obligaţiile cumpărătorului. 1 2 Lect. pentru ei sau pentru alţii. 2006. Mariana Rudăreanu. În cazul judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie şi a procurorilor de la Parchetul General (de pe lângă CSJ). apatrizi şi de către persoanele juridice străine. dr. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. Întrucât această interdicţie este întemeiată pe un motiv de ordine publică (apărarea prestigiului justiţiei) încălcarea ei se sancţionează cu nulitatea absolută a actului şi cu suportarea cheltuielilor vânzării şi plata daunelor-interese. Obligaţii . 2006. Prevederile acestei legi nu se aplică în cazul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi prin moştenire legală.  Executorii judecătoreşti nu pot dobândi direct sau prin persoane interpuse. 1308 sugerează sancţiunea nulităţii absolute). 312/20053. 188/2000 privind executorii judecătoreşti)1. Mariana Rudăreanu. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini. 247/2005.Contractul de vânzare-cumpărare. cumpărarea poate fi recunoscută valabilă. Contracte. În cazul tutorilor. precum şi de către persoanele juridice străine este cuprinsă în dispoziţiile Legii nr. bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită (art. 20 . administratorilor şi funcţionarilor consideram că sancţiunea este nulitatea relativă (deşi textul art.93. Lect.O.94. nr. p. p. publicată în M. Conform art. dacă nu intervin alte cauze de nulitate. Obligaţiile vânzătorului. pe bază de reciprocotate. Prin „drepturi litigioase” trebuie să se înţeleagă nu numai drepturile care formează obiectul unui proces început şi neterminat. univ. 2 Reglementarea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi. Contracte. Bucureşti. 3 Legea nr.

Obligaţiile cumpărătorului. 1 nu se aplică fermierilor care desfăşoară activităţi independente şi care sun cetăţeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru. dr. apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România. 3 din acest act normativ. Calitatea de fermier care desfăşoară activităţi independente se dovedeşte cu documente emise/eliberate de autorităţile competente din statul membru sau de provenienţă. Dispoziţia alin.94. 312/2005. Obligaţiile vânzătorului. respectiv sedii secundare. cetăţeanul străin. Obiectul contractului.Contractul de vânzare-cumpărare. pădurilor şi terenurilor forestiere se face în aceleaşi condiţii cu cele aplicabile cetăţenilor români. pot dobândi dreptul de proprietate asupra Uniunea Europeană. precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române. 312/2005. Mariana Rudăreanu. cetăţeanul unui stat membru nerezident în România. prevede că cetăţeanul unui stat membru. care îşi stabilesc reşedinţa în România sau apatrizi cu domiciliul în România.2 CONSIMŢĂMÂNTUL 1 Lect. pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană. Obligaţii . la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la 2. 1 din Legea nr. 4 din Legea nr. 2006. p. apatridul şi persoana juridică aparţinând statelor terţe pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale. 1 din Legea nr. iar pentru apatrizii cu domiciliul în România cu atestatul eliberat de către Ministerul Agriculturii. Editura Fundaţiei România de Mâine. apatrit cu domiciliul într-un stat membru sau în România. 312/2005. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Contracte. precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole. univ. Art. Conform prevederilor art. Potrivit prevederilor art. Pentru aceste persoane dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole. 6 alin. Bucureşti. cetăţeanul unui stat membru. de la data aderării României la Uniunea Europeană. 21 . 5 alin. constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru. apatridul nerezident în România. precum şi persoana juridică nerezidentă. Potrivit art. pe bază de reciprocitate.1 terenurilor prin reşedinţe secundare.

1 PROMISIUNEA DE VÂNZARE Spre deosebire de oferta de a contracta. urmează să analizăm numai anumite probleme specifice vânzării: promisiunea de vânzare (unilaterală sau bilaterală). Bucuresti. un contract (şi nu un act unilateral de voinţă care devine caduc în caz de moarte sau dacă persoana devine incapabilă). 21. ca şi orice alt contract. Drept civil. act juridic unilateral. o persoană. fără a se fi 1 2 Prof. Gabriel Boroi. 1075 Cod civil).p. primeşte promisiunea proprietarului de a vinde acel bun.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile cumpărătorului. p. Acordul de voinţă între părţi este totdeauna necesar şi totodată suficient . pactul de preferinţă şi dreptul de preempţiune1. la un preţ stabilit. Liviu Stănescu.contractul proiectat nu se va mai încheia. Francisc Deak. dacă locatarul îşi va manifesta voinţa de a-l cumpăra. se încheie prin consimţământul părţilor. Contracte speciale. în schimbul dreptului de opţiune ce i se conferă. şi nu poate produce efectele unei vânzări. Obligaţiile vânzătorului.eventual a şi vândut lucrul unei alte persoane . va refuza vânzarea. Tratat de drept civil. 2001. neîndoielnic. dar. Vânzarea. în cazul promisiunii de vânzare. dr. prin încălcarea obligaţiei asumate. rezervându-şi facultatea de a-şi manifesta ulterior. Rezultă că promisiunea de vânzare este un contract unilateral. beneficiarul promisiunii să se oblige la plata unei sume de bani (preţul dreptului de opţiune). evident. 22 . Editura Universul Juridic. caz în care promisiunea unilaterală de a vinde va fi un antecontract sinalagmatic. beneficiarul promisiunii putând opta în sensul de a-l cumpăra ori nu. . Editura All Beck. întrucât creează obligaţii numai pentru una dintre părţi (promitent). Curs selectiv.în vederea formării contractului. Dacă beneficiarul va opta în sensul cumpărării bunului. consimţământul său de a-l cumpăra2. dar promitentul. Întrucât problemele juridice privitoare la consimţământ. univ. de obicei înăuntrul unui termen. O promisiune de vânzare acceptată cu aceasta rezervă constituie. la principiul autonomiei de voinţă şi libertatea contractuală. Este însă posibil ca. precum şi la momentul încheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic şi teoria generală a obligaţiilor. beneficiarul având dreptul la daune-interese potrivit regulilor aplicabile obligaţiilor de a face (art.2. dar nu constituie o vânzare. ediţia a II-a. fiind distinctă de ea. prevăzând un eventual interes pentru ea de a dobândi proprietatea unui bun. De exemplu.cu excepţiile prevăzute de lege . lucrul dat în locaţiune. una dintre părţi fiind obligată (obligaţia de a face) faţă de cealaltă parte să vândă în viitor un anumit bun. Promisiunea de vânzare este de fapt un antecontract. Bucureşti 2003. care dă naştere la un drept de creanţă. 364. iar în materia vânzării se aplică regulile dreptului comun. 2. Obiectul contractului. locatorul-proprietar se obligă faţă de locatar să-i vândă.

Obligaţiile vânzătorului. Obiectul contractului. Menţionăm că. dar şi bilaterală . vânzarea-cumpărarea nu poate fi considerată încheiată. Dovada promisiunii de vânzare se face conform regulilor generale (art. 2001. de exemplu. civ. iar cumpărătorul nu a cumpărat.valabilă. deşi nu se întâlneşte în practică. fiind guvernată de aceleaşi reguli ca şi promisiunea de vânzare. deşi s-au înţeles asupra lucrului şi asupra preţului. Bucuresti. iar vânzarea încheiată cu o altă persoană este . Obligaţia promitentului născută din promisiunea de vânzare se stinge la expirarea termenului prevăzut sau. 130. la încheierea contractului . în Repertoriu. la expirarea termenului general de prescripţie. care începe să curgă de la data încheierii promisiunii de vânzare2. Nr. beneficiarul-cumpărător nu poate cere predarea lucrului. În schimb. Tratat de drept civil. Dar soluţia trebuie să fie aceeaşi chiar dacă contractul nu este solemn şi nu există nici alte condiţii legale. la preţul stabilit. are ca obiect un teren)1.. 188/1981 mai sus citată. contractul de vânzare-cumpărare nu este încheiat cât timp contractul nu se întocmeşte în forma prevăzută de lege (autentică) şi cu respectarea dreptului de preempţiune (dacă este cazul). în lumina principiului executării în natură a obligaţiilor şi reparării în 1 2 Prof..în care caz ambele părţi se obligă să încheie în viitor. contractul de vânzare-cumpărare. 24. Promisiunea bilaterală.nu excludem posibilitatea ca instanţa.. respectiv să cumpere un teren. căci beneficiarul nu îşi asuma obligaţia de a cumpăra.. beneficiarul-cumpărător nu poate cere decât daune-interese. promisiunea unilaterală poate fi asumată de cumpărător (promisiune unilaterală de cumpărare). Dacă însă lucrul se mai găseşte în patrimoniul vânzătorului şi nu există alte impedimente legale .pe lângă posibilitatea acordării daunelorinterese sau obligării promitentului.de a vinde şi cumpăra . dec. 1969-1975. p. Tot astfel.cu rezerva fraudei (fraus omnia corrumpit) . 2149/1971.. întrucât nu a devenit proprietar.p. dec. Promisiunea de vânzare poate fi nu numai unilaterală. părţile s-au obligat să vândă. Francisc Deak.Contractul de vânzare-cumpărare. Dacă promitentul-vânzător nu-şi respectă obligaţia şi vinde lucrul unei alte persoane. Întrucât vânzătorul nu a vândut. univ. cu singura deosebire ca în acest caz oricare dintre părţi poate cere încheierea contractului. Nr. este un antecontract. s. TS. ci ambii s-au obligat numai să încheie contractul.. Prin urmare. Obligaţiile cumpărătorului. Editura Universul Juridic. ci numai aceea de a plăti preţul opţiunii ce i se conferă. este valabilă. dacă este cazul). sub sancţiunea daunelor cominatorii. la fel ca şi cea unilaterala. Dacă. transformat într-o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare. 23 . dr. dacă nu s-a prevăzut un termen.1191 şi următoarele din Cod civil) aplicabile creanţelor chiar dacă vânzarea proiectată ar fi un contract solemn (de exemplu. obligaţia de a încheia contractul în viitor (şi cu respectarea dispoziţiilor speciale. dacă beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani în cazul în care va opta în sens negativ. Contracte speciale.

5 alin. nu transmite dreptul de proprietate.Contractul de vânzare-cumpărare. dr. deoarece condiţia este numai simpla potestativă. Obligaţii . ce poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract2. 1073 şi 1077 Cod civil. Francisc Deak. expres reglementată de lege. Contracte. Obligaţiile vânzătorului. realizarea ei depinzând şi de împrejurări externe voinţei promitentului. la fel ca şi promisiunea de vânzare. Editura Universul Juridic. beneficiarul pactului va avea acţiune numai împotriva promitentului pentru daune interese. 247/2005 se prevede că. 2006. p. afară de cazul când se dovedeşte că vânzarea s-a făcut în frauda beneficiarului promisiunii cu complicitatea la fraudă din partea terţului achizitor (fraus omnia corrumpit). 2. univ. să acorde preferinţă unei anumite persoane. cu sau fără construcţii. Subliniem că în acest caz proprietarul bunului nu se obligă să-l vândă. În lipsa fraudei. în baza art. univ. o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare şi care va avea caracter constitutiv de drepturi. Tratat de drept civil. la preţ egal. nu conferă părţii lezate dreptul de a intenta acţiunea în revendicare sau în anularea vânzării făcute cu nesocotirea acestei promisiuni. căci relocaţiunea tacită operează în condiţiile contractului iniţial. 2001. 1 2 pentru prejudiciul cauzat prin Prof. un drept prioritar de a cumpăra acest imobil şi nici o analogie nu se poate face între această situaţie şi aceea. Lect.p. dr.2 PACTUL DE PREFERINŢĂ Pactul de preferinţă este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca. Întrucât pactul de preferinţă. nici o dispoziţie legală nu creează în favoarea chiriaşului care ocupă un imobil proprietate personală. După cum s-a precizat în practica judecătorească. ci numai să acorde preferinţă în cazul în care se va hotărî în acest sens. să pronunţe.97. În legătură cu pactul de preferinţă stipulat în contractul de locaţiune mai menţionăm că dreptul locatarului subzistă şi după expirarea termenului contractului principal dacă acesta este reînnoit tacit. operând transferul proprietăţii de la data când rămâne definitivă1. Obligaţiile cumpărătorului. 26. natură a pagubelor. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucuresti.2. în situaţia în care ulterior încheierii unui antecontract cu privire la teren. 24 . Prin art. este totuşi valabilă. Obiectul contractului. care l-ar putea determina să-şi vândă bunul. O asemenea promisiune. proprietatul-locatar se obligă faţă de locatar să-i acorde preferinţă în cazul în care sar hotărî să vândă locuinţa. 2 din Titlul X al Legii nr. Contracte speciale. care creează în favoarea chiriaşilor fondului locativ de stat un drept exclusiv de a cumpăra locuinţele pe care le ocupă. partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă. O asemenea obligaţie trebuie să fie prevăzută în contractul încheiat între părţi. Bucureşti. Mariana Rudăreanu. conform regulilor generale privitoare la răspunderea nerespectarea obligaţiei de a face. deşi afectată de o condiţie potestativă. în cazul când îl va vinde. De exemplu.

dreptul beneficiarului rezultând din promisiunea de vânzare (unilaterală sau bilaterală) inclusiv pactul de preferinţă. Obligaţiile vânzătorului. de la principiul potrivit căruia proprietarul dispune liber (exclusiv şi absolut) de bunul său (art. dreptul de preempţiune trebuie ocrotit.2. Contracte speciale. dacă nu s-a prevăzut altfel în convenţia dintre părţi. Lect. În acest scop. Întrucât legislaţia noastră nu cunoaşte cesiunea de datorie. În sfârşit. 28. mai precizăm că. proprietarilor vecini şi arendaşului. Editura Universul Juridic. se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau reaua-credinţă a terţului cumpărător şi chiar dacă acesta avea calitatea de beneficiar al unui pact de preferinţă sau ar avea dreptul la retractul litigios. 25 . Bucuresti. Tratat de drept civil. 2001. 37 din lege. dr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică4. În conflictul dintre diferitele drepturi de preferinţă prioritate are dreptul de preempţiune. Contracte speciale. Pe de altă parte. Bucuresti. ca orice drept patrimonial. Francisc Deak. univ. Contracte. 29.este opozabil erga omnes: deci dacă proprietarul vinde terenul cu nerespectarea lui. dreptul de preempţiune . Editura Universul Juridic.3 DREPTUL DE PREEMŢIUNE Dreptul de preemţiune constă în dreptul prioritar la cumpărare.p. mai ales. 2. indiferent de titularul lui sau de persoana celui obligat să-l respecte. Bucureşti. legea conferă un drept preferenţial de cumpărare la preţ egal coproprietarilor. la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. drept ce reprezintă o derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor şi de la principiul conform căruia proprietarul dispune liber de bunul său. Mariana Rudăreanu.3 În actualul cadru legislativ. p. iar expropriatul – fost proprietar – are un drept prioritar la dobândire. Obiectul contractului.480 Cod civil). dr. Tratat de drept civil.p. Obligaţii . în cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au realizat. 139 din 2 iunie 1994. recunoscut de lege anumitor persoane. obligaţia promitentului se transmite numai prin moştenire (mortis causa)1. Editura Fundaţiei România de Mâine. univ. expropriatorul se va adresa în scris fostului 1 2 Prof. Fiind concepută de legiuitor ca o derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor şi. 2001. mai multe acte normative se referă la dreptul de preemţiune:  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr.Contractul de vânzare-cumpărare.2 În cazul în care proprietarul unui teren agricol din extravilan intenţionează să-l vândă. Francisc Deak.97. 3 Prof. se poate transmite prin acte între vii (cu respectarea formalităţilor prevăzute de lege pentru cesiunea de creanţă) sau prin moştenire. Potrivit art. Asemănător drepturilor reale. se impune concluzia că textele care reglementează dreptul de preempţiune urmează să fie interpretate restrictiv. 2006. dr. Obligaţiile cumpărătorului. univ.fiind un drept absolut . 4 Publicată în Monitorul Oficial la României nr.

referitor la acest drept prioritar . b) Chiar dacă înstrăinarea s-ar face cu titlu oneros. cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 2001. Legea nr. 52 din Codul silvic.G. 93 din 8 mai 1996.O. 26 din 24 aprilie 1996 publicată în M. Tratat de drept civil. 139 din 17 octombrie 2002 şi O. unitatea silvică teritorială în raza căreia se află terenul respectiv. Proprietarul vânzător este obligat să înştiinţeze. Conform art.U. Bucuresti. iar dacă acesta nu optează pentru cumpărare sau dacă nu răspunde expropriatorului în termen de 60 zile de la primirea notificării. pentru enclavele din fondul forestier proprietate publică şi terenurile limitrofe acestuia. Legea nr. la preţ şi în condiţii egale. 148 din 08 aprilie 1999. prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.G. statul. Francisc Deak. dar nu identic cu dreptul de preempţiune analizat mai sus .1  Dreptul de preemţiune reglementat de Codul silvic2. Obligaţiile vânzătorului. Având în vedere claritatea textului. precum şi pentru terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră. 3 Publicată în Monitorul Oficial la României nr.p. constând în notificarea intenţiei de înstrăinare expropriatului şi manifestarea voinţei acestuia de a redobândi proprietatea imobilului expropriat în termen de 60 de zile de la primirea notificării.U. acesta din urmă poate dispune de imobil. 18 alin. nr. nr. are drept de preemţiune la toate vânzările de bună-voie sau silite. deoarece proprietarul doreşte să vândă locuinţa. 26 . 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe3.Contractul de vânzare-cumpărare.asemănător. cu modificările şi completările aduse de O. Contracte speciale. 493 din 11 iulie 2002 şi O. dr. fostul proprietar se bucura de dreptul prioritar nu la un preţ egal (oferit de alţi cumpărători). ci la un preţ ce nu poate depăşi despăgubirea actualizată. univ. respectiv unităţile administrativ-teritoriale) intenţionează să „înstrăineze” imobilul. prin vânzare (fie şi la licitaţie). Editura Universul Juridic.facem numai trei sublinieri: a) Fostul proprietar al imobilului expropriat se bucura de dreptul prioritar la dobândire în toate cazurile în care expropriatorul (statul. Obiectul contractului. 139 din 5 octombrie 2005. după care dreptul de preemţiune încetează. Sancţiunea nerespectării dreptului de preemţiune este nulitatea absolută a contractului.  Dreptul de preemţiune reglementat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Potrivit art. în cazul în care contractul de închiriere nu se reînnoieşte. Unitatea silvică sesizată îşi va manifesta opţiunea în termen de 30 de zile. c) Procedura exercitării dreptului prioritar este simplă. în scris. deci nu numai în caz de vânzare.G. nr. în legătură cu intenţia de înstrăinare.U. deoarece sunt încălcate norme juridice care ocrotesc un interes general. 1 din acest act normativ. chiriaşul are drept de preemţiune la cumpărarea acesteia. 38. proprietar. 68 din 13 septembrie 2006. Obligaţiile cumpărătorului. nr. 1 2 Prof. 241 din 16 mai 2001.

direcţii judeţene. 27 . Obligaţiile cumpărătorului. prin executorul judecătoresc. în ipoteza în care imobilele nu se restituie persoanelor îndreptăţite. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 19892. 314 din 28 iunie 2004. şcoli postliceale. judecătorii. proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat.  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr.G. cele ocupate de instituţii sanitare şi de asistenţă medico-socială din sistemul public (creşe. 4 alin. 36 din lege. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil1. prin Ministerul Culturii. spitale. clasate în tezaur. primării. case de asigurări de sănătate.U. pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către statul român. case de copii). beneficiază de dreptul de preemţiune şi chiriaşii din imobilele cu destinaţia de locuinţe.Contractul de vânzare-cumpărare. 2 şi 3 din Legea nr. Obligaţiile vânzătorului. a notificării privind intenţia de vânzare.  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr. 16 din 27 martie 2003. locatarii următoarelor imobile: cele ocupate de unităţi şi instituţii de învăţământ din sistemul de stat (grădiniţe. nr. jandarmerii.  Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr.U. instituţii de învăţământ superior). 10/2001. curţi de apel. Conform art. şcoli profesionale. Conform art. Legea prevede că dreptul de preemţiune se poate exercita. sancţiunea aplicabilă este nulitatea absolută. sedii vamale. 2 Publicată în Monitorul Oficial la României nr. 530 din 27 octombrie 2000. nr.G.75 din 14 februarie 2001. Potrivit art. în termen de 90 de zile de la data primirii. tribunale. consilii locale şi judeţene. licee. şcoli. 4 din lege. poliţie. ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.938 din 20 noiembrie 2006. poliţie de frontieră. 105 din 7 aprilie 2004 şi Legea nr. parchete. Conform art. 17 din Legea nr. sub sancţiunea decăderii. 9 din 11 ianuarie 2001. servicii publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. trezorerii. 10/2001. centre de plasament. În ipoteza în care contractul de vânzare-cumpărare se încheie cu încălcarea dreptului de preemţiune. bunurile culturale mobile. monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute num ai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune a statului 1 Publicată în Monitorul Oficial la României nr. arhive naţionale. Sancţiunea care intervine în cazul încălcării acestui drept de preemţiune este nulitatea relativă. Legea nr. colegii. Obiectul contractului.O. au drept de preemţiune în cazul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare. ca şi deţinătorii cu titlul valabil ai imobilelor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă. cu modificările şi completările aduse de O. 3 Reublicată în Monitorul Oficial la României nr. 42 alin. cele ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate. cămine-spital pentru bătrâni. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice3. prefecturi. cele ocupate de instituţii publice (administraţii financiare. inspectorate şcolare).

2. român.1 LUCRUL VÂNDUT Lucrul vândut trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  să fie în comerţ (în circuitul civil). Obligaţii .1.1 Lucrul să fie în comerţ (în circuitul civil) Potrivit art. Al. Stabilind principiul liberei circulaţii a lucrurilor susceptibile de apropriere. Contracte. 963 Cod civil. că obiectul contractului de vânzare-cumpărare este dublu.3. Putem spune astfel că. 2.  să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor. bunul vândut. Se poate spune. cit. Editura Fundaţiei România de Mâine. din partea cumpărătorului. iar obligaţia cumpărătorului are ca obiect preţul. Editura All Beck. în circuitul civil (extra commercium). Hamangiu. 28 . univ. dr. prin Ministerul Culturii şi Cultelor. care prevede că pot fi vândute toate lucrurile care sunt în comerţ (in commercio) afară dacă legea opreşte aceasta. Liviu Stănescu. Bucureşti. ne vom referi la obiectul material al prestaţiilor părţilor3. Curs selectiv. conform căreia numai lucrurile aflate în comerţ (in circuitul civil) pot forma obiectul unui contract. 962 Cod civil „Obiectul convenţiilor este acela la care părţile sau numai una dintre părţi se obligă”. nu pot forma obiectul acestui contract lucrurile care . Băicoianu.  să fie determinat sau determinabil. p.1 2. plata preţului”2. de a forma obiectul dreptului de proprietate sau a altor raporturi juridice. 2006. face aplicaţia unei reguli generale prevăzute în art. sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării. Obligaţiile vânzătorului. 554. Vânzarea-cumpărarea fiind un „contract sinalagmatic.3 OBIECTUL CONTRACTULUI DE VÂNZARE – CUMPĂRARE Potrivit art. sau al unităţilor administrativ teritoriale. în cele ce urmează. Rosetti-Bălcescu. de exemplu. 1 2 Lect.100. art. p. Bucureşti 2003.  să fie proprietatea vânzătorului. Mariana Rudăreanu. 1310 Cod civil.3. op. I. după caz. schimbul). Drept civil. 3 Gabriel Boroi. având două obiecte deosebite: din partea vânzătorului.potrivit legii nu sunt în comerţ. Obiectul contractului. 1310 Cod civil prevede şi o derogare importantă de la acest principiu pentru materia contractului de vânzare-cumpărare (şi alte contracte translative de proprietate. presupune două prestaţii. C. ediţia a II-a.. 374.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţia vânzătorului are ca obiect lucrul. p. licit şi posibil.

Obiectul contractului. 101. Prof. În sensul propriu-zis al cuvântului. sunt scoase din circuitul civil numai lucrurile care. ca atare.) care. vizând bunurile care prin natura lor sau printr-o declaraţie a legii sunt de uz sau interes public şi care. Mariana Rudăreanu. rezultă că noţiunea de „lucruri care sunt în comerţ” (art. concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică (art. Editura Fundaţiei România de Mâine. apa mării sau din râul curgător etc. 2006. respectiv scoase din comerţ (din circuitul civil) vizează. căile de comunicaţii. resursele naturale ale zonei economice a platoului continental. 2 din Legea administraţiei locale nr. Bucureşti. 375. 125 alin. plajele. Liviu Stănescu. Bucureşti.647 Cod civil). nefiind inalienabile. Prohibiţia poate fi şi „relativă. 123 din 20 februarie 2007. În condiţiile legii bunurile proprietate publică pot fi date în administrare (regiilor autonome ori instituţiilor publice) sau pot fi concesionate ori închiriate (art. Curs selectiv. Tratat de drept civil. fie numai inalienabilitatea unor bunuri . nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate şi al actelor juridice (aşanumitele lucruri comune .11 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia). Editura All Beck. univ. în realitate. 46. precum şi alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Drept civil. Contracte speciale. 963 şi art. Francisc Deak. Contracte. serviciilor publice sau persoanelor juridice fără scop lucrativ 1 2 Gabriel Boroi. p. Bunurile proprietate publică (mobile sau imobile) pot fi date în folosinţă gratuită. Bucureşti 2003.) . Editura Universul Juridic. dr. sunt inalienabile”. Obligaţiile vânzătorului. dar numai de către anumite persoane sau numai în anumite condiţii”1. prin natura lor. dar nu pot fi înstrăinate-dobândite (de exemplu.3 Potrivit Constituţiei. bogăţiile de orice natură ale subsolului. 135 din Constituţie şi art. 4 Reublicată în Monitorul Oficial la României nr. pot fi vândute-cumpărate. locaţiune.fie numai regimul juridic special (restrictiv) al circulaţiei anumitor bunuri. Din cele prezentate mai sus.p. Prohibiţia poate fi „absolută. spaţiul aerian. comodat etc. razele soarelui. Obligaţiile cumpărătorului. potrivit art.dar care pot forma obiectul unor acte juridice netranslative de proprietate (de exemplu. referitoare la bunurile care. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. p.1310 Cod civil). 4 din Constituţie şi Legii nr. pe durată determinată.res communis . ediţia a II-a. în condiţiile şi limitele prevăzute de lege2. prin vânzare-cumpărare) cât timp fac parte din domeniul public. Obligaţii . 3 Lect. Legea declară inalienabile (imprescriptibile şi insesizabile) bunurile care fac parte din domeniul public al statului (de interes naţional) sau al unităţilor administrativ-teritoriale (de interes local). nu aparţin nimănui şi al căror uz e comun tuturor (art. 2001. univ. Vânzarea. dr. marea teritorială. 136 alin.Contractul de vânzare-cumpărare.aerul. fiind inepuizabile. apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public. 29 . 215/2001)4.

în proprietatea statului. dispoziţiile prevăzute pentru contractul de vânzare-cumpărare. 18/1991 (republicată în 1998). Potrivit dispoziţiilor acestui act normativ. prin urmare. În caz de înstrăinare se aplică. 126 din Legea 215/2001 privitoare la administraţia publică locală)1 Menţionăm că terenurile şi alte bunuri din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale . ele putând fi dobândite sau înstrăinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislaţia civilă. Obligaţiile cumpărătorului. terenurile proprietate privată. 1.54/1998. Un alt caz de inalienabilitate privind regimul juridic al circulaţiei terenurilor a fost reglementat în capitolul V „Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea fondului funciar nr. în măsura în care prin legea specială nu se prevede altfel.6 din Legea nr. sub sancţiunea trecerii terenului. 213/1998 .cât timp. art.41 alin. legea a instituit o serie de incapacităţi de a dobândi terenuri în proprietate.18/1991.1 din Legea nr.7-8 din Legea nr. art. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare2.Contractul de vânzare-cumpărare. 2006. 30 . p.2 din Constituţie. Prin art. Interdicţia viza trei categorii de persoane fizice: 1 2 Gabriel Boroi. 31 din lege a fost instituită interdicţia de înstrăinare. O altă interdicţie privea dobândirea prin acte juridice între vii a dreptului de proprietate a terenurilor de orice fel de către persoanele fizice care nu erau cetăţeni români sau de către persoanele juridice care nu aveau naţionalitatea română. Astfel. a unor suprafeţe mai mari de 100 ha teren agricol în echivalent arabil de familie. p. indiferent de titular sunt şi rămân în circuitul civil. Contracte. 1845 Cod civil). prin acte juridice între vii. 213/1998.5 din Legea nr. Pentru ipoteza în care aceste categorii de persoane fizice sau juridice dobândiseră terenuri înainte de intrarea în vigoare a legii – 20 februarie 1991 – sau prin moştenire. care desfăşoară activitate de binefacere sau de „utilitate publică” (art. univ. Obiectul contractului. 20 şi art. Editura All Beck. nu sunt trecute în domeniul public potrivit art. Drept civil. cu respectarea dispoziţiilor din lege. Lect. pe timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înstrăinarea proprietăţii. în mod gratuit. Curs selectiv. Obligaţii . Bucureşti 2003. De la acest principiu general. prin acte juridice între vii.sunt supuse dispoziţiilor de drept comun. pentru terenurile atribuite conform art. art. Bucureşti. s-a instituit interdicţia de a dobândi în proprietate privată. dacă prin lege nu se prevede altfel (art. 39. Mariana Rudăreanu. legea a instituit obligaţia de înstrăinare în termen de 1 an. Obligaţiile vânzătorului. prin schimbarea destinaţiei. dr. Liviu Stănescu. 375. art. 102. art. Editura Fundaţiei România de Mâine. ediţia a II-a. 18 alin.

cu credit de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Bucureşti. Sub aspectul caracterelor juridice al interdicţiei de înstrăinare prevăzută de legea fondului funciar. 19 alin. 85/1992. întrucât vizează numai terenurile agricole atribuite unor anumite categorii de persoane fizice. o inalienabilitate temporară a fost instituită prin art. 12 din Decretul Lege nr.  familiile fără pământ sau pământ puţin din alte localităţi. dr. precum şi pe cei care au lucrat în orice mod ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau asociaţii cooperatiste şi cărora li s-au atribuit terenuri în condiţiile legii. Obligaţiile cumpărătorului.  familiile tinere de ţărani care proveneau din mediul agricol montan. Mariana Rudăreanu. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani. renunţând la proprietatea avută în localitatea lor. O dispoziţie similară se regăseşte şi în art. locuinţa cumpărată în condiţiile acestei legi nu poate fi înstrăinată fără autorizarea prealabilă a unităţii vânzătoare. concluzionăm în sensul că acesta este o inalienabilitate legală. are un caracter parţial. 8 din Legea nr. din extravilan. 15 din Legea nr. care îşi stabileau domiciliul în comună. 112/1995. oraş sau municipiu. 1 Lect. sub sancţiunea nulităţii absolute”. Obligaţii . să se ocupe de creşterea animalelor şi să exploateze raţional pământul în acest scop. 9 alin. în sensul că până la achitarea integrală a preţului. deoarece izvorul său este legea. socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii. nu pot fi înstrăinate timp de 10 ani de la data cumpărării. univ. 2006. 1. care a prevăzut că locuinţele cumpărate din fondul locativ de stat. Contracte.102. Obiectul contractului. 32 conform căruia „terenul atribuit conform art. este temporară. aveau priceperea necesară şi se obligau în scris să-şi creeze gospodării. 21 şi art.1 Legea a fost republicată dându-se textelor o nouă numerotare. locuinţele dobândite de chiriaşii titulari de contracte de închiriere pentru apartamentele care nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora. are un caracter special. astfel că interdicţia de înstrăinare a terenurilor a fost reglementată prin art.Contractul de vânzare-cumpărare.  membrii cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativă sau au adus teren mai puţin de 5000 m. Editura Fundaţiei România de Mâine. deoarece se referă numai la actele de înstrăinare între vii. în sfârşit. prin constituirea dreptului de proprietate. socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii şi. durata sa fiind de 10 ani. Cu privire la situaţia juridică a unor imobile cu destinaţia de locuinţă. nu pot fi înstrăinate decât cu autorizarea prealabilă a unităţii creditoare. art. Obligaţiile vânzătorului. 31 . expres prevăzute de lege. p. 61/1991 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie. Potrivit art. după analizarea opiniilor exprimate în doctrină.

fost proprietar al locuinţei. întrucât o asemenea clauză (pactum de non alienado) contravine principiului liberei circulaţii a bunurilor (art. iar prerogativelor proprietarului prevăzute de art. 480 Cod civil). Bucureşti. Astfel fiind. 1 2 Lect. Obligaţii . precum şi faptul că exerciţiul acestui drept nu poate fi restrâns decât prin lege. până la stingerea obligaţiei garantate sau încetarea în alt fel a interesului). 2006. 10/2001 s-a menţinut interdicţia de înstrăinare prevăzută de Legea nr. dacă este consimţită pur şi simplu. temporară. dr. armele. univ. fără a fi fost luată în garantarea unui drept2. 112/1995. dar s-a prevăzut dreptul chiriaşilor cărora li s-a vândut apartamentele în care locuiau să le înstrăineze sub orice formă înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpărării.104.p. Prof. a unei rente viagere în favoarea unui terţ etc. În aceste condiţii (interes şi caracter temporar). Obiectul contractului. dr. împiedicând inutil libera circulaţie a bunurilor.Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. donat. 2001. în măsura în care limitarea nu contravine unei dispoziţii imperative sau ordinii publice şi bunelor moravuri (art. având în vedere trăsăturile juridice ale dreptului de proprietate privată. Obligaţiile cumpărătorului. 1310 Cod civil) şi dreptului proprietarului de a dispune liber şi absolut de bunul său (art. întrucât art. Francisc Deak. interdicţia înstrăinării bunului transmis minorului până la majoratul lui). dar numai persoanei îndreptăţite. Interesul determină şi caracterul temporar al inalienabilităţii (de exemplu. Contracte. Tratat de drept civil. precizăm că în principiu un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin voinţa omului (de exemplu. Concluzionăm că toate aceste interdicţii de înstrăinare reprezintă cazuri de inalienabilitate legală. respectiv cumpărate.41).1 În sfârşit. 5 Cod civil). 52. 32 . în practica judiciară se invalidează o asemenea interdicţie. numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe bază de licenţă.) sau alt interes (de exemplu. p. Rezultă indirect că inalienabilitatea convenţională poate fi recunoscută valabilă numai dacă se justifică printr-un interes serios şi legitim. clauza de inalienabilitate poate fi recunoscută valabilă. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1310 Cod civil are caracter imperativ numai în sensul interzicerii înstrăinării bunurilor declarate de lege inalienabile. în limitele prevăzute de lege. clauza contractuală sau testamentară prin care se interzice vânzarea bunului cumpărat. cum ar fi garantarea executării unei obligaţii (de plată a preţului. Contracte speciale. univ. de Constituţie (art. Clauza de inalienabilitate nu poate avea caracter perpetuu. în condiţiile prevăzute de lege. dacă este lipsită de interes. O derogare relativă de la principiul liberei circulaţii a bunurilor este reglementată de lege în privinţa bunurilor care constituie monopolul statului şi care pot fi vândute. parţială şi specială. drept garantat.). Mariana Rudăreanu. prin Legea nr. lăsat legat etc. Ulterior.480 Cod civil i se pot aduce limitări. Bucuresti. cum ar fi tutunul. Editura Universul Juridic. stupefiantele.

Obligaţiile vânzătorului.Contractul de vânzare-cumpărare. Bucureşti 2003. dar cumpără sperând să nu fi intervenit (emtio spei). ediţia a II-a. univ. Liviu Stănescu. După cum rezultă din cele arătate. în cazul lucrurilor mobile. Obiectul contractului. Dacă clauza de inalienabilitate este valabilă. în cazul imobilelor. Editura Universul Juridic. şi prin lipsa publicităţii sau prin invocarea uzucapiunii. Dacă clauza de inalienabilitate nu întruneşte condiţiile arătate. Editura All Beck. dar acel lucru era pierit total. Francisc Deak. iar dacă este cazul proprietarul imobilului sau persoana interesată poate cere radierea interdicţiei de înstrăinare din cartea funciară. cumpărătorul poate alege: fie să renunţe la contract (rezoluţiune). în momentul încheierii contractului (sau nici n-a existat în realitate). dr. Dacă lucrul exista în momentul încheierii contractului. deşi partea pierită este neînsemnată sau cele două sau mai multe lucruri cumpărate. potrivit regulilor generale. inclusiv ipoteza în care mai multe lucruri formează obiectul vânzării şi numai unele au pierit. p. la încheierea contractului cumpărătorul este conştient de riscul pieirii (totale sau parţiale). cumpărătorul poate renunţa la contract când executarea parţială nu poate duce la realizarea scopului pentru care a înţeles să cumpere. întrucât obligaţia vânzătorului este lipsită de obiect.1311 Cod civil). ceea ce antrenează şi lipsa cauzei obligaţiei cumpărătorului2. dar cu nerespectarea ei bunul este înstrăinat. 2001. În caz de rezoluţiune. 33 . riscul pieirii totale sau parţiale . Drept civil. Bucureşti. numai clauza urmează să fie considerată nulă. chiar la un preţ global. nu sunt interdependente.1. dar era pierit în parte anterior.3.p. Dacă părţile (sau cel puţin cumpărătorul) au avut în vedere un lucru existent. renunţare la contract. dacă nu este cauza determinantă a încheierii actului. 376. cum ar fi o pereche de cai de tracţiune).2 Lucrul să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor A doua condiţie prevăzută de lege pentru validitatea contractului este ca lucrul să existe în momentul încheierii contractului său să poată exista în viitor.1 2. Contracte speciale. Gabriel Boroi. 53.1311 Cod civil). stipulatul clauzei (succesorii lui în drepturi) pot cere rezoluţiunea (revocarea) înstrăinării iniţiale (cu daune-interese) pentru neexecutare de obligaţii (art. 1 2 Prof. Alegerea făcută de cumpărător nu trebuie să fie abuzivă (de exemplu. fie să ceară executarea asupra părţii rămase din lucru cu o reducere proporţională din preţ (art. vânzarea-cumpărarea este nulă absolut (art. 1021 Cod civil) sau repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei. terţul dobânditor de bunăcredinţă se va putea apăra prin invocarea art. Face excepţie ipoteza în care operaţiunea are caracter aleatoriu.este suportat de vânzător (res perit domino). Curs selectiv. În principiu. Tratat de drept civil.deoarece se situează înainte de momentul încheierii contractului şi deci a momentului transferării dreptului de proprietate . Obligaţiile cumpărătorului. 1909 Cod civil.

pe lângă pierderea preţului. Curs selectiv. vecinii) sau alte elemente de identificare (precum: marca unui autoturism.1. 1 2 Prof. p. se poate vinde toată recolta unui teren. poziţia (localitatea. Contracte speciale. în acest caz vânzătorul. strada. dr. de este posibilă determinarea sa”). dec. în caz de confiscare nu poate cere restituirea preţului plătit. indicându-se natura bunului (teren. Liviu Stănescu. univ. Editura All Beck. 964 alin. 4 Lect. Obligaţii . 54. Bunurile certe se determină prin prezentarea caracterelor individuale.. Jud. 2001. 105. dr. toate cerealele unui siloz5. va fi obligat şi la plata daunelor interese pentru neexecutarea obligaţiei asumate. p.S. Bucureşti. Bineînţeles. p. 5 Gabriel Boroi.1 Nerealizarea lucrului viitor nu afectează validitatea contractului. Tratat de drept civil. emptio-venditio rei speratae). Potrivit art. Contracte. lucrul ce se va confecţiona). ediţia 2. Face excepţie ipoteza în care contractul are caracter aleatoriu. licit şi posibil. Obligaţiile cumpărătorului. 34 . (T.p. secţia civilă.3 Lucrul să fie determinat sau determinabil. Obiectul contractului. 2 Cod civil cantitatea poate să nu fie determinată de la începutul contractului.Contractul de vânzare-cumpărare.3. univ. Nr. De exemplu. Bucureşti 2003. Potrivit art.3 2. p. Dintre bunurile viitoare. Mariana Rudăreanu. anul fabricaţiei. dec. dacă nu dovedeşte o cauză străină exoneratoare de răspundere (art. autoturism). cumpărătorul asumându-şi riscul nerealizării (în tot sau în parte) a lucrului viitor. 462/1976) . licit şi posibil Ca în orice act juridic. întrucât acesta din urmă suportă riscul contractului în calitate de debitor al obligaţiei imposibil de executat. numărul. dar poate exista în viitor (de exemplu. 1978. greutate). 943/1978. dacă în contract s-a omis să se precizeze calitatea bunului de gen vânzătorul este dator să predea un bun de calitatea mijlocie6. cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul. numai moştenirea nedeschisă nu poate forma obiectul unui contract (art. Editura All Bak. de asemenea confiscat. ediţia a II-a.67. chiar dacă neexecutarea nu este imputabilă vânzătorului. 1082 Cod civil) 2. 2006. volum. Vânzarea este valabilă dacă are ca obiect un lucru viitor (res futura). lucrul vândut trebuie să fie determinat sau determinabil. Editura Universul Juridic. 3 Dacă obiectul este ilicit întrucât provine din contrabandă. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2005. Obligaţiile vânzătorului. Drept civil. 702 şi 965 Cod civil).elia Toader. serie motor). nerealizarea independentă de voinţa şi atitudinea vânzătorului (de exemplu. 311. Bucureşti. Francisc Deak. culoarea. bucureşti. toate fructele unei livezi. Satu Mare. casă. o recoltă. Cam. Bunurile de gen se determină prin indicarea calităţii şi a cantităţii (număr. dar părţile trebuie să indice suficiente elemente pentru a o putea determina în viitor („cantitatea obiectului poate fi necertă. 376. Contracte speciale. sub sancţiunea nulităţii absolute4. 1103 Cod civil. Nr. iar cumpărătorul a cunoscut această provenienţă. Drept civil. care nu exista în momentul încheierii contractului. în CD. 6 T.

Obligaţiile vânzătorului. cât şi cumpărătorul (sau numai unul dintre ei) ştiau că bunul aparţine altei persoane. nu ar putea nici să transmită dreptul care face obiectul contractului (nemo dat quod non habet). în acest caz. întâlnită totuşi în practică şi efectuată în necunoştinţă de cauză de ambele părţi. cit. el a fost considerat al lucrului vândut. Rosetti-Bălcescu. aol. Cit. s-a admis1 că vânzarea este anulabilă (lovită de nulitate relativă) pentru eroare asupra calităţii esenţiale ale vânzătorului.. 1 2 C. Contractul încheiat cu vânzătorul neproprietar poate fi revocat de către cumpărător ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani şi pentru dobândirea fructelor2. Obligaţiile cumpărătorului. Dacă vânzătorul nu ar fi proprietar. Vânzarea poate fi şi ratificată de adevăratul proprietar. În această ipoteză (pentru eroare.4 Lucrul să fie proprietatea vânzătorului Deoarece vânzarea-cumpărarea este un contract translativ de proprietate. Când părţile sau cel puţin cumpărătorul. vânzătorul trebuie să fie titularul dreptului de proprietate asupra lucrului vândut. op. Al. deoarece eroarea constituie viciu de consimţământ numai dacă cade asupra persoanei cu care s-a contractat (art.3. Vânzarea lucrului altuia este o operaţie juridică anormală. dacă preţul a fost plătit.. I. dar poate intenta o acţiune în revendicare. 58. numai de cumpărător pe cale de acţiune. Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune subzistă şi în situaţia în care cumpărătorul nu a cerut. 954 alin. Vânzătorul nu poate cere anularea contractului. sau înainte de a fi cerut anularea este evins de către adevăratul proprietar. Dacă însă. chiar dacă a fost de bună credinţă. fiind terţ faţă de contract. Obiectul contractului. Francisc Deak. 905. au fost în eroare socotind că bunul vândut aparţine vânzătorului. 2. Aceasta este cunoscută sub numele de vânzarea lucrului altuia. Adevăratul proprietar nu poate cere anularea. p. op. 2 Cod civil). II. între timp vânzătorul a devenit proprietarul lucrului după încheierea contractului de vânzare.1. sau în împrejurări în care atât vânzătorul. Hamangiu. 35 . Problema prezintă importanţă teoretică şi practică mai ales în cazul în care vânzătorul înstrăinează un imobil care aparţine altuia. Nulitatea poate fi cerută. Băicoianu. cumpărătorul nu mai poate cere anularea acestuia. viciu de consimţământ asupra calităţii esenţiale ale vânzătorului). p.Contractul de vânzare-cumpărare.

ci vânzătorul s-a obligat numai a-l procura mai târziu cumpărătorului. Conform art. înstrăinează bunul indiviz în materialitatea lui.Contractul de vânzare-cumpărare. cit. chiar dacă nu au participat la încheierea acesteia. bazată pe dreptul de proprietate. în tot sau în parte. iar în situaţia în care contractul s-a încheiat de către vânzător în frauda dreptului proprietarului. p. în caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese. op. ieşirea din diviziune pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra bunului. 42. 36 . 968 Cod civil.  Vânzarea este nulă absolut. Întrucât nulitatea absolută a unei convenţii poate fi invocată de orice persoană interesată. Liviu Stănescu. vânzarea nu este nulă. Francisc Deak. soluţiile sunt diferite1:  Vânzarea este perfect valabilă. Obiectul contractului. în loc să dispună numai cu privire la cota-parte ideală din dreptul său (ceea ce poate face fără acordul celorlalţi coindivizari). p. soarta dreptului dobânditorului va depinde de rezultatul partajului: 1 2 Gabriel Boroi. După încetarea stării de indiviziune. reprezentând o operaţiune speculativă. are o cauză ilicită. 379. ediţia a II-a. Obligaţiile vânzătorului. În cazul în care părţile au încheiat contractul în cunoştinţă de cauză ştiind că lucrul vândut este proprietatea altei persoane şi deci. Editura All Beck. deoarece vânzarea lucrului altuia în cunoştinţă de cauză. cu complicitatea şi pe riscul cumpărătorului. dacă unul dintre coproprietari. dacă bunul înstrăinat face parte din domeniul public al statului sau unităţilor administrativ teritoriale. 135 din Constituţie. Mai mult proprietarul lucrului vândut are în acest caz. şi adevăratul proprietar are acest drept. deoarece vânzareacumpărarea este pentru verus dominus o res inter alios acta. care este nulă absolut conform art. prin acţiune. constituie un caz tipic de nulitate absolută în virtutea adagiului „fraus omnia corrumpit” („frauda corupe totul”)2. asupra căreia în literatura de specialitate s-a emis părerea că nu se aplică regulile privitoare la vânzarea lucrului altuia (ci regulile proprii stării de indiviziune). O situaţie particulară prezintă cazul unui bun aflat în indiviziune (proprietate comună pe cote-părţi). Drept civil. întrucât acordul de voinţă trebuie să fie interpretat în sensul că părţile n-au urmărit imediata strămutare a proprietăţii lucrului. Obligaţiile cumpărătorului.. Astfel. oricare dintre coindivizari putând cere. contractul este nul absolut în toate cazurile. chiar dacă cumpărătorul a fost de bună credinţă. Bucureşti 2003. problema erorii nu se mai pune. opţiune: între a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actului juridic sau acţiunea în revendicare. În sistemul legii române vânzarea lucrului altuia nu este reglementată şi de aceea este supusă principiilor care guvernează convenţiile. Curs selectiv. ci supune dreptul dobândit de cumpărător condiţiei ca la partaj bunul să fie atribuit vânzătorului.

1295 Cod civil)2. Obiectul contractului. o dare în plată sau alt contract. 61. 2006. Mariana Rudăreanu. Tratat de drept civil. Editura Universul Juridic.  Dacă bunul va intra în lotul coindivizarului vânzător. cel puţin ca vânzarecumpărare. 380. dacă drept contraechivalent s-a stipulat o prestaţie periodică în bani. în mod retroactiv şi.2. dr. Francisc Deak. căci îi lipseşte un element esenţial asupra căruia trebuie să se realizeze acordul de voinţă (art. 2. dr. Obligaţia de întreţinere a debitorului este o obligaţie de a face. Drept civil. eventual contract nenumit. ca atare.3. observăm că există o serie întreagă de cazuri de vânzare a lucrului altuia: vânzarea de către moştenitor aparent. acesta va fi considerat proprietar exclusiv. Dacă înstrăinarea unui lucru se face nu pentru bani ci în schimbul altui lucru. să fie determinat sau determinabil şi să fie sincer şi oneros. dar care se plăteşte până la moartea creditorului. Preţul să fie stabilit în bani Stabilirea preţului sub forma unei sume de bani este de esenţa vânzării. Bucureşti. contractul este nul absolut. 2001. 3 Prof. care nu echivalează cu un preţ. contractul nu mai este vânzare ci rentă viageră3. ca urmare a efectului retroactiv al partajului.p. 37 . Obligaţii . univ.1 2. Curs selectiv. Bucureşti 2003.3. El trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie fixat în bani. Însă. Contracte speciale.  Dacă bunul va intra în lotul altui coindivizar contractul va fi nul. În final. vânzarea de către un coindivizar a unui bun proprietate indiviză. p. Lect. Contracte. vânzarea de către unul dintre soţi a unui bun comun fără consimţământul celuilalt soţ sau a unui bun aparţinând celuilalt soţ.2 PREŢUL Preţul este obiectul prestaţiei cumpărătorului şi corespunde valorii lucrului vândut. Editura Fundaţiei România de Mâine. 107. Obligaţiile cumpărătorului. vânzarea va rămâne valabilă. Liviu Stănescu. Bucuresti. Dacă însă aceste condiţii nu sunt îndeplinite.Contractul de vânzare-cumpărare.2 Preţul să fie determinat sau determinabil 1 2 Gabriel Boroi. vânzarea unui bun furat sau obţinut prin săvârşirea unei infracţiuni. p. Editura All Beck. contractul prin care proprietatea unui lucru se transmite în schimbul întreţinerii pe viaţă. pentru stingerea unei obligaţii sau în schimbul unei alte prestaţii contractul nu mai poate fi calificat vânzare-cumpărare. Astfel nu poate fi calificat vânzare-cumpărare. ediţia a II-a. Obligaţiile vânzătorului. ci un schimb. univ.

3. Tot astfel. Al. În aceste din urmă cazuri. respectiv restituită în temeiul art. Obiectul contractului. În toate cazurile în care există preţuri legale obligatorii. Principiile dreptului civil român. II. Obligaţiile cumpărătorului.cel târziu la data exigibilităţii obligaţiei de plată . dacă terţul desemnat nu poate sau nu vrea să determine preţul.217. Preţul este determinabil şi atunci când stabilirea lui este lăsată la aprecierea unui terţ ales de comun acord de către părţi sau de către o persoană determinată de părţi. aceste elemente urmând a fi determinate .177. are semnificaţia unui nou contract încheiat în momentul realizării acordului de voinţă.în lipsă de stipulaţie – potrivit legii. o neînţelegere. Determinarea preţului nu presupune stabilirea modalităţii de plată ori a termenului plăţii. Prin preţ sincer se înţelege un preţ real. iar înţelegerea ulterioară dintre părţi cu privire la preţ sau cu privire la persoana unui alt terţ. IV. dacă cuantumul lui este hotărât de părţi în momentul încheierii contractului. acesta se înlocuieşte de drept cu cel legal3.3 Preţul să fie sincer şi serios Pentru ca preţul să existe. În nici un caz determinarea preţului nu poate rămâne la aprecierea ulterioară a părţilor sau să depindă de voinţa uneia dintre ele. mandatarul comun al părţilor. 222/1959 în Repertoriu 1952-1969. Este posibil ca părţile să precizeze în contract numai elementele cu ajutorul cărora preţul va putea fi determinat în viitor .caz în care preţul este determinabil. fiindcă nu este chemat să soluţioneze un litigiu. chiar dacă contractul nu conţine precizări în această privinţă. 38 .S. I. căci numai convenţiile legal făcute au putere obligatorie între părţi. Rosseti-Bălănescu. În nici un caz instanţa nu este competentă să determine preţul sau persoana terţului în lipsa acordului dintre părţi. Obligaţiile vânzătorului. vol. Bucureşti. 992 Cod civil (plata nedatorată). iar dacă contractul a fost executat cu plata unui alt preţ diferenţa urmează să fie plătită. mandat care nu poate fi revocat decât prin acordul comun al părţilor2. El este în realitate. D. Terţul ales în aceste condiţii nu este un arbitru. Preţul este 1 2 C. vol. p. p. 3 T.2. dar nu are nici calitatea de expert. 906. fiindcă avizul expertului este la aprecierea instanţei. dec. Tratat de drept civil român. ori preţul stabilit de expert este obligatoriu atât pentru părţi cât şi pentru instanţă 1. col. respectiv una dintre ele acceptă preţul cerut de cealaltă parte.Contractul de vânzare-cumpărare. nr. Băicoianu. p. Alexandresco. contractul nu poate fi considerat încheiat decât în momentul în care părţile s-au înţeles cu privire la preţ. respectiv se subînţelege că părţile au avut în vedere preţul legal. Dacă părţile au stabilit un alt preţ. 2. vânzarea este nulă în lipsă de preţ. Preţul este determinat. Hamagiu. el trebuie să fie sincer şi serios. 1929. pe care părţile să-l fi stabilit nu în mod fictiv ci în scopul de a fi cerut şi plătit în realitate. împuternicit să stabilească preţul. 1996. părţile trebuie să se conformeze. civ.

R. Jud. fictiv. în R. C. nu şi contractul în întregime este fictiv . T.R. 161/1989.74. dacă în momentul încheierii contractului există o disproporţie vădită între cele două obiecte. Obligaţiile vânzătorului. civ. indiferent de mărimea leziunii de care a suferit.el poate fi recunoscut valabil ca o donaţie deghizată1.deci numai preţul.77. Pătulea. 109-110. încât să nu existe preţ. p. atât de disproporţionat în raport cu valoarea lucrului vândut2. dar numai dacă lezatul este minor între 14-18 ani care încheie singur.D. să plătească un preţ mai mare decât cel care se declară în actul notarial. contractul este valabil ca vânzare-cumpărare. este lăsată la aprecierea instanţei 3. Univ.R. s. Contractul încheiat de o persoană incapabilă (sub 14 ani sau pusă sub interdicţie) este anulabil chiar şi fără leziune. dar dacă părţile au urmărit în realitate înstrăinarea bunului . nr. printr-un act secret. 4 T. dec. Seriozitatea fiind o chestiune de fapt.251.D. s.S. fără încuviinţarea ocrotitorului legal6. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/1998. 1542/1973. 1980. modificată prin Legea nr. Bucureşti. Obiectul contractului. 1640/1977. devenind aplicabile regulile simulaţiei şi cele fiscale (fraudarea fiscului). contractul este nul ca vânzare-cumpărare căci îi lipseşte preţul. p. deCod civil nr. şi în cazul preţului derizoriu contractul este nul ca vânzare-cumpărare dar poate subzista ca donaţie. adică să nu fie derizoriu. Dacă simulaţia constă numai în deghizarea parţială a preţului. dec. iar echivalenţa este relativă.Contractul de vânzare-cumpărare.127. 127. Drept civil teoria generală a dreptului civil. 122/1998. p. în R. Dacă preţul este sincer şi serios – nu fictiv sau derizoriu – contractul de vânzare-cumpărare este. Preţul trebuie să fie serios. Beleiu. Obligaţiile cumpărătorului. în principiu. 5 T. 7/1989. 6 Gh. 3 T. civ. 7/1971. p. fiind raportată nu numai la valoarea lucrului vândut. să nu poată constitui obiectul obligaţiei cumpărătorului şi deci o cauză suficientă a obligaţiei asumate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate. din Bucureşti. este nulă absolut vânzarea prin care părţile înţeleg. Stătescu. dec. nr. 187/1970. p. 6/1974. Prin derogare de la principiul validităţii contractului chiar şi în cazul lipsei de echivalenţă între preţ şi valoarea legală a lucrului. nr. în Repertoriu 1969-1975. p. 1 2 C. În cazul în care preţul este fictiv.S. Hunedoara. în R. Suceava. nu are deschisă calea acţiunii în resciziune. cu Notă de V. întrucât părţile sunt libere să determine preţul sub sau peste valoarea lucrului. 1992.D. 39 . nr. Dacă partea lezată este un major. dar fără ca preţul să devină derizoriu. dacă „vânzătorul” a avut intenţia de a face o liberalitate şi dacă sunt îndeplinite toate condiţiile cerute pentru validitatea donaţiei. nr. civ. Conform art.Jud. Bîrsan. dar şi la subiectivismul părţilor4. se poate cere anularea pentru leziune 5. valabil. când din intenţia părţilor rezultă că nu este datorat. Drept civil teoria generală a obligaţiilor. nr.

Cauza imorală atrage nulitatea absolută a vânzării-cumpărării. În anumite cazuri prevăzute de lege. deşi contractul de vânzare-cumpărare este consensual. Cauza este falsă atunci când părţile sau numai una dintre ele au avut credinţa greşită că scopul pentru care au încheiat vânzarea există.5 FORMA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În dreptul nostru. deoarece existenţa ei se prezumă până la proba contrarie. în anumite cazuri. Având în vedere caracterul sinalagmatic al contractului de vânzare-cumpărare. impune expres o formă solemnă pentru validitatea unor vânzări. ediţia a II-a. 967 Cod civil. 40 . Deşi orice contract trebuie să îmbrace o formă oarecare.1 2. Curs selectiv. Forma nu este prevăzută expres ca o condiţie de valabilitate a contractului. ad validitatem. Bucureşti 2003. Editura All Beck. Bucureşti 2003. 966 – 968 cod civil. Editura All Beck. Drept civil. Obligaţiile vânzătorului.  Cauza este licită când este conformă cu normele juridice şi este morală când corespunde regulilor de convieţuire socială. În esenţă. Vânzarea este valabilă chiar dacă cauza nu este stipulată expres. este realizabil. Gabriel Boroi. Prin excepţie de la principiul consensualismului legea. potrivit art. 383. Obligaţiile cumpărătorului. 2 din Titlul X al Legii nr.Contractul de vânzare-cumpărare. potrivit prevederilor art. cât şi cumpărătorul se obligă unul faţă de celălalt. 1 2 Gabriel Boroi.  Cauza să fie reală. ediţia a II-a. sub sancţiunea nulităţii absolute2. o anumită formă. Drept civil. Liviu Stănescu. Cauza falsă este de fapt o eroare asupra cauzei care atrage doar nulitatea relativă a contractului. Liviu Stănescu. legea nu impune. 247/2005 terenurile. cauza este scopul în vederea căruia. p. p. rezultă trei condiţii ce trebuie îndeplinite de cauza contractului de vânzare-cumpărare:  Cauza să existe. pot fi înstrăinate prin acte juridice inter vivos numai dacă actul juridic a fost încheiat în formă autentică. 948 Cod civil. De exemplu. pe când în realitate nu există. se cere o anumită formă. putem spune că fiecare dintre obligaţiile părţilor au câte o cauză (şi deci nu putem vorbi despre o cauză comună). 2. 384. Obiectul contractului. Curs selectiv. indiferent că sunt situate în intravilan sau extravilanul localităţilor şi indiferent de întinderea suprafeţei. Din dispoziţiile art. in principiu. atât vânzătorul. potrivit art.4 CAUZA CONTRACTULUI DE VÂNZARE -CUMPĂRARE Cauza reprezintă un element constitutiv în structura actului juridic şi o condiţie de validitate a acestuia.

1 CAPITOLUL 3 EFECTELE CONTRACTULUI DE VÂNZARE CUMPĂRARE Principalul efect juridic al contractului de vânzare-cumpărare constă în strămutarea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. ca efect principal al vânzării (indiferent dacă acesta se face la momentul încheierii contractului sau ulterior acestui moment. Obligaţiile vânzătorului. dar şi efectul principal al contractului valabil încheiat2. Obiectul contractului. În consecinţă. putem spune că obligaţiile de predare şi de luare în primire a lucrului. prin voinţa părţilor ori a legii) are rol determinat asupra obligaţiei vânzătorului. proprietatea se transferă fără intervenţia părţilor. apreciem că transmiterea dreptului de proprietate este un caracter juridic important al vânzării. ar trebui să admitem că şi dobândirea acestuia este o obligaţie a cumpărătorului. Obligaţiile cumpărătorului. p. Transmiterea dreptului de proprietate. În alte cazuri de încheiere a contractelor de vânzare-cumpărare legea impune o anumită formă. datorate de vânzător şi respectiv de cumpărător sunt de fapt expresii materiale ale înstrăinării şi dobândirii (transmiterii) dreptului de proprietate. odată ce contractul a fost perfectat.Contractul de vânzare-cumpărare. dacă am admite că înstrăinarea dreptului de proprietate ar fi o obligaţie a vânzătorului. 1 2 D. de regulă prin însăşi încheierea contractului”. Transmiterea dreptului de proprietate nu este o obligaţie a vânzătorului (indiferent că operează îndată sau ulterior) deoarece. 41 . opinii citat. Pe de altă parte. „deoarece transferul proprietăţii (şi al riscurilor) se produce. cât şi ale cumpărătorului. ci numai ad probaţionem sau în vederea îndeplinirii formalităţilor de publicitate a transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor. dar nu ca o condiţie de validitate. În doctrină s-a apreciat că transmiterea proprietăţii lucrului vândut este numai un caracter juridic şi nu constituie o obligaţie a vânzătorului. Per a contrario. Chirică. 51-55.

p. 1 Gabriel Boroi. Obligaţiile cumpărătorului. 2 Prof. condiţiile contractului – trebuie să explice clar obligaţiile sale. iar dacă înţelesul actului ar fi îndoielnic. 51. de regulă. ediţia a II-a. 68. Obiectul contractului. pe bună dreptate. prin însăşi încheierea contractului. Francisc Deak. op. Editura Universitară. Drept civil. Bucureşti. de regulă. iar altele accesorii celor principale”. Înseamnă că. Curs de drept civil – Contracte speciale. Curs selectiv. De regulă. unele de sine stătătoare. Bucureşti. dr. că prin contractul de vânzare-cumpărare părţile îşi asumă şi „alte obligaţii..Contractul de vânzare-cumpărare. 1313 Cod civil) precum şi la principala obligaţie a cumpărătorului „de a plăti preţul în ziua şi la locul determinat prin contract” (art. dacă înţelesul unui contract este îndoielnic. 983 Cod civil). Vânzătorul are două obligaţii: să predea lucrul vândut cumpărătorului şi să-l garanteze contra evicţiunii şi contra viciilor. Contracte speciale. 2001. Între obligaţiile vânzătorului Codul civil nu prevede obligaţia de a transmite proprietatea lucrului vândut. Tratat de drept civil. nu numai clauzele referitoare la propriile obligaţii. Francisc Deak. dar şi cele referitoare la obligaţiile vânzătorului se interpretează în favoarea cumpărătorului. Doctrina a apreciat. 1312 Cod civil conţine o regulă specială şi derogatorie: vânzătorul – care stabileşte. Pentru stabilirea acestor obligaţii. 42 . încheierea actului în forma autentică în cazul înstrăinării de gen)3. 1361 Cod civil).1 OBLIGAŢIILE VÂNZĂTORULUI O dată ce contractul a fost valabil încheiat. deoarece transferul proprietăţii (şi a riscurilor) se produce. Editura Universul Juridic. Liviu Stănescu. Obligaţiile vânzătorului. în cazurile în care proprietatea nu se transmite prin efectul încheierii contractului. se creează obligaţii în sarcina celor două părţi contractante. Bucureşti 2003. Codul civil nu reglementează expres toate efectele contractului de vânzare-cumpărare.72. clauzele neclare „se interpretează în contra vânzătorului”. aşa cum ele sunt în drept să modifice chiar şi obligaţiile reglementate de lege. interpretarea se face în favoarea debitorului (art. p. vânzătorul este obligat să efectueze acele acte ori fapte care sunt necesare pentru a opera transferul dreptului de proprietate (de exemplu. părţile pot stipula şi alte obligaţii – legiuitorul prevăzând numai obligaţiile principale (art. În materie de vânzare.1 Prin efectele unui contract se înţeleg obligaţiile pe care contractul le creează în sarcina părţilor contractante. p. univ. Bineînţeles.p. în materie de vânzare. făcând referire numai la obligaţiile principale ale vânzătorului: „de a da lucrul şi de a răspunde de dânsul” (art.2 3. 2003. Desigur. 1313 Cod civil) -. art. cit. 385. 3 Corneliu Turianu. Editura All Beck. Codul civil conţine o dispoziţie în legătură cu interpretarea clauzelor vânzării.

Curs de drept civil – Contracte speciale. şi dacă lucrul nu poate fi localizat. dacă s-a stabilit ca loc al executării domiciliul cumpărătorului. în lipsă de stipulaţie contrară. Această regulă se aplică în cazul în care lucrul vândut poate fi localizat din momentul încheierii contractului (este individualizat). p. iar cele ale ridicării de la locul predării (încărcare. remiterea titlului de proprietate sau de creanţă (art. în unele cazuri. iar nu portabilă. C. 1316 şi art. în alte cazuri. Obligaţiile vânzătorului. Bîrsan.1. Francisc Deak. 1315. 1992.din momentul în care a devenit proprietar . În celelalte cazuri. C. De exemplu. numărare) sunt în sarcina vânzătorului. dr. 3 Corneliu Turianu. Cu privire la termenul şi dovada predării se aplică regulile generale referitoare la executarea obligaţiilor2. Cheltuielile de predare (cântărire. predarea cheilor clădirii. descărcare etc. Tratat de drept civil. op. 1317 Cod civil). din partea vânzătorului (lăsarea lucrului la dispoziţia cumpărătorului. vânzătorul este obligat să predea lucrul vândut „în măsura determinată prin contract” (art. univ. În cazul unui lucru individual determinat şi existent în momentul încheierii contractului „în starea în care se află în momentul vânzării” (art. În ceea ce priveşte obiectul predării. 1314-1334 Cod civil. comodatar etc. obligaţia de predare a lucrului vândut este cherabilă. 1319 Cod civil).1318 Cod civil). de regulă. Obligaţiile cumpărătorului.corpore alieno. În ceea ce priveşte modul de executare.) în sarcina cumpărătorului. 1326 Cod civil).p. Contracte speciale. Predarea se face la locul unde se află lucrul vândut în momentul contractării (art. Editura Universul Juridic.1104 Cod civil). predarea trebuie să se facă la domiciliul debitorului (vânzătorului). 3. de exemplu. numai o atitudine pur pasivă. din momentul încheierii contractului. 2003. 287 şi următoarele.ca depozitar.. Cit. predarea nu are semnificaţia transferării dreptului de proprietate şi nici chiar a posesiei. 53. p. ci numai a detenţiei. predarea presupune. când lucrul se află în detenţia lui . Editura Universitară. iar 1 2 Prof. îndeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumpărătorul să între în stăpânirea efectivă a lucrului cumpărat. Bucureşti. eliberarea clădirii de către vânzător şi persoanele care nu au un drept opozabil cumpărătorului1. dacă nu este stipulaţie contrară (art. care conţin norme cu caracter dispozitiv. transport. Obiectul contractului. cheltuielile de transport sunt în sarcina vânzătorului3. iar.1 PREDAREA LUCRULUI VÂNDUT Obligaţia principală de predare este reglementată de art. cumpărătorul posedând .Contractul de vânzare-cumpărare.sau există posibilitatea preluării fără concursul vânzătorului). măsurare. 2001. Stătescu. potrivit regulilor generale (art.. 43 . Bucureşti. 1324 Cod civil). de exemplu. Rezultă că. Prin predare se înţelege punerea lucrului vândut la dispoziţia cumpărătorului deoarece proprietatea se transmite. 69.

între întinderea declarată şi cea reală nu se ia în consideraţie. cumpărătorul poate opta şi pentru rezoluţiunea vânzării (art. Cu privire la obiectul predării.dacă întinderea este mai mare.Contractul de vânzare-cumpărare. 1333 Cod civil). a celuilalt mai mic.pentru ipoteza în care vânzătorul predă imobilul prevăzut în contract.. cu preţul de 5 mii lei). Dreptul la acţiune pentru majorarea sau scăderea 44 .  Dacă s-au vândut două (sau mai multe) imobile (cu arătarea întinderii) printr-un singur contract şi preţ.în plus sau în minus . adică pe un preţ global (de exemplu. diferenţa . 1331 Cod civil). standarde etc.el poate cere rezoluţiunea contractului (art. În caz de excedent peste a 20-a parte. În caz de întindere lipsă. de exemplu. În toate cazurile când cumpărătorul cere rezoluţiunea vânzării el are dreptul. Obiectul contractului. iar dacă cumpărătorul păstrează imobilul este obligat să plătească dobânda la suplimentul de preţ (art. cumpărătorul poate cere completarea (dacă vânzătorul mai are alături teren) sau o reducere din preţ proporţională cu întinderea găsită lipsă. locul de casă situat în. 1330 Cod civil) şi în caz de fraudă. 1331 Cod civil). cumpărătorul nu poate cere completarea terenului sau rezoluţiunea contractului.dacă excedentul dovedit prin măsurătoare depăşeşte a 20-a parte a întinderii arătate în contract . 1329 Cod civil). Obligaţiile vânzătorului. eşantioane. fiind aplicabile regulile generale referitoare la obiectul plăţii (art. chiar dacă înţelegerea între părţi este diferită (fraus omnia currumpit) . ea poate însă provoca un spor sau o micşorare a preţului dacă valorează cel puţin o a 20-a parte din preţul total al vânzării (art. cumpărătorul este obligat să plătească în plus preţul excedentului său . în cazul lucrurilor de gen şi viitoare în cantitatea şi calitatea ori alte criterii determinate în contract (mostre. un teren de 500 mp.. diferenţele de preţ datorate potrivit regulilor arătate se compensează (art. la restituirea cheltuielilor vânzării (art. şi la predare sau ulterior se constată că întinderea nu corespunde celei arătate în contract. 1100-1103 Cod civil). 1328 Cod civil). .dacă întinderea este mai mică.reguli aplicabile în lipsă de stipulaţie (expresă sau tacită) contrară în contract (art. rezoluţiunea contractului poate fi cerută numai dacă imobilul nu poate fi folosit pentru destinaţia avută în vedere la încheierea contractului. dar întinderea lui este diferită faţă de aceea specificată în contract:  Dacă imobilul s-a vândut „cu arătare de cuprinsul sau şi pe atât măsura” (art. 1327 Cod civil). 1332 Cod civil) şi la daune-interese. iar întinderea unuia este mai mare. conform regulilor generale.. reguli speciale sunt prevăzute în materie de vânzare de imobile (în special terenuri) .  Dacă vânzarea este făcută „astfel decât pe măsură”. pe un preţ de 10 lei mp. fiindcă vânzătorul este în culpă.). Obligaţiile cumpărătorului. diferenţa va fi luată în consideraţie după cum urmează: . pe lângă preţ.

1075 Cod civil). o dată cu lucrul vândut. potrivit regulilor generale cumpărătorul poate invoca excepţia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus) sau poate cere fie rezoluţiunea vânzării cu daune-interese. preţului ori rezoluţiunea vânzării se prescrie într-un an de la data încheierii contractului (art. ambalajul). caz fortuit sau forţă majoră. Dacă cumpărătorul a devenit proprietar din momentul încheierii contractului (întrucât conservarea se face în numele şi pe seama lui). Dacă părţile nu s-au înţeles altfel. imobile prin destinaţie. În caz de deteriorare sau pieire a lucrului. univ. vânzătorul este obligat să-l conserve până în momentul predării (art. În cazul în care lucrul vândut nu se predă în momentul încheierii contractului. dar lucrul exista în acel moment şi este individualizat. Editura Universitară. Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţiile vânzătorului.Contractul de vânzare-cumpărare. Editura Universul Juridic. deoarece lucrul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului (art. daune-interese (art. Curs de drept civil – Contracte speciale. 1324 C. Corneliu Turianu. 1 2 Prof. 1082-1083 Cod civil). art. nefiind exclusă nici posibilitatea procurării lucrurilor de gen de la terţi pe seama vânzătorului (art. 1320 Cod civil). precum şi la accesoriile convenite (de exemplu. considerăm că vânzătorul (sau altă persoană care nu are drept de folosinţă opozabil cumpărătorului) are dreptul la restituirea cheltuielilor făcute pentru producerea fructelor. În lipsă de stipulaţie contrară (expresă sau tacită). În caz de neexecuare (totală sau parţială) datorată culpei vânzătorului. iar dacă executarea în natură nu este posibilă. la accesoriile lucrului vândut şi la tot ce a fost destinat la uzul său perpetuu (art. Bucureşti. Obiectul contractului. inclusiv fapta cumpărătorului sau a unui terţ pentru care nu are a răspunde. p. vânzătorul răspunde ca un depozitar (voluntar sau remunerat . 72. 45 . 1600 Cod civil). de exemplu.p. 1074 Cod civil). 1324 Cod civil). 1325 Cod civil).art. 1334 Cod civil). Cumpărătorul are dreptul. 53.civ). 1618 Cod civil). de asemenea. fie executarea în natură a contractului (punerea sa în posesie. 1077 Cod civil)2. Tratat de drept civil. el trebuie să suporte cheltuielile ocazionate de păstrarea lucrului (art. Bucureşti. chiar dacă. Contracte speciale. şi fructele percepute după momentul transferării dreptului de proprietate(art. proprietatea se transmite ulterior. 2003. potrivit convenţiei. 2001. Francisc Deak. dr. vânzătorul este obligat să predea. culpa lui fiind prezumată cât timp nu dovedeşte o cauză străină exoneratoare de răspundere (art. acţiunea în revendicare sau în garanţie (dar nu şi acţiunea personală de anulare a contractului de locaţiune pentru incapacitate). dacă este cazul1.

univ. o dată cu lucrul . în total ori în parte. 1321 Cod civil). Bucureşti.ca accesoriul lui .1.p. 3 Camelia Toader. el răspunde de evicţiune faţă de cumpărător .110. Rezultă că obligaţia de garanţie are o dublă înfăţişare (art.Contractul de vânzare-cumpărare. 1336 Cod civil): vânzătorul trebuie să-l garanteze pe cumpărător de liniştita folosinţă a lucrului.1 Obligaţia de garanţie contra evicţiunii Se numeşte evicţiune pierderea proprietăţii lucrului. nu răspunde de evicţiune. p. deoarece aceştia nu preiau în patrimoniul 1 2 Prof. 828 Cod civil). Ea nu se transmite asupra succesorilor cu titlu particular.se transmit asupra subdobânditorului şi toate drepturile legate de acel lucru . evident. a proprietăţii lucrului sau tulburarea cumpărătorului în exercitarea prerogativelor de proprietar2. la decesul vânzătorului se transmite asupra succesorilor universali sau cu titlu universal ai acestora. deoarece aceştia nu sunt ţinuţi de obligaţiile autorilor lor şi nici asupra moştenitorilor beneficiari. dar şi faţă de subdobânditori. Dacă contractul s-a încheiat printr-un intermediar (de exemplu. Contracte speciale. 46 . p. adică garanţia contra viciilor. Editura Fundaţiei România de Mâine.1. Bucureşti. 2001.liniştită şi utilă .2 OBLIGAŢIA DE GARANŢIE A LUCRULUI VÂNDUT Obligaţia de garanţie a vânzătorului decurge din principiul că el trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a asigura cumpărătorului stăpânirea . Obligaţii . Obiectul contractului.2. Contracte. 1337)3 . În acest sens. aflate în strânsă conexiune cu lucrul care formează obiectul contractului (cum omni causa). acesta. un mandatar). Soluţia se justifică prin faptul că. chiar dacă aceştia sunt succesori cu titlu particular şi cu titlu gratuit (de exemplu. 73. dr. Lect. dar numai de la data punerii în întârziere a vânzătorului (art. În cazul vânzării unui bun indiviz. Bucureşti. Tratat de drept civil. 2006. 1081 şi 1079 Cod civil). Editura Universul Juridic. dr. Francisc Deak. Codul civil prevede că vânzătorul este de drept obligat să-l garanteze pe cumpărător de evicţiunea totală sau parţială a lucrului vândut. Obligaţiile cumpărătorului. donatar) şi cu toate că cumpărătorul iniţial (donatorul) nu răspunde de evicţiune faţă de dobânditorul cu titlu gratuit (art. editura All Educaţional. întrucât obligaţia de garanţie contra evicţiunii este patrimonială. precum şi de sarcinile care n-au fost declarate la încheierea contractului (art.1 3. univ. 3. cumpărătorul are dreptul la daune-interese (art. În cazul executării cu întârziere a obligaţiei de predare. adică garanţia contra evicţiunii şi de utila folosinţă a lucrului. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii există nu numai faţă de cumpărător.a lucrului vândut. Dacă însă intermediarul s-a comportat ca vânzător aparent (mandat simulat prin interpunere de persoane). Evicţiunea în contracte civile. 1997. 18. Mariana Rudăreanu. Obligaţiile vânzătorului.

pe care nu o avea în momentul încheierii contractului. Rezultă că ori de câte ori vânzarea-cumpărarea are ca obiect toate drepturile vânzătorului asupra unei moşteniri.1 Garanţia contra evicţiunii poate rezulta atât din fapte personale cât şi de terţi. Deoarece obligaţia de garanţie a vânzătorului este o obligaţie patrimonială. 1399 Cod civil. dar tăinuit faţă de cumpărător ori ulterior vânzării. excepţia de garanţie poate fi invocată şi în ipoteza inversă în care adevăratul proprietar îl moşteneşte pe vânzător. Bucureşti. Obiectul contractului. Tratat de drept civil. nu şi de conţinutul (obiectele) moştenirii. Pe de altă parte. cel care vinde o moştenire fără a specifica cu amănuntul obiectele cuprinse într-însa. dacă a vândut lucrul altuia (sau coproprietate cu altul) şi apoi l-a moştenit pe adevăratul proprietar (coproprietar. indiferent că este vorba de o tulburare de fapt3 (de exemplu.cu atât mai puternic cuvânt dacă evicţiunea provine dintr-un fapt personal al vânzătorului2. dacă tulburarea 1 2 Corneliu Turianu. 55. p. potrivit art. Contracte speciale. Astfel fiind. nu-l poate evinge pe cumpărător.1. 2001. dr. Bucureşti. 2003. acesta putându-i opune excepţia de garanţie. Prof. 47 . cumpărătorul se poate apăra prin invocarea unei excepţii personale numită „excepţie de garanţie”: cine trebuie să garanteze pentru evicţiune. univ. dar neprevăzut în contract. Codul civil vizează. În cazul tulburărilor din partea vânzătorului. ea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlu universal. nu poate să evingă (quem de evictione tenet actio.nerezervat prin contract .Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile vânzătorului. univ. coindivizar). eundem agentem repellit exceptio). dar vor răspunde de evicţiune intra vires herditatis dacă nu preferă să abandoneze bunurile moştenite în favoarea cumpărătorului. p. 3 Lect. Astfel. Francisc Deak. după moartea lui. Contracte. Fapt personal este orice fapt sau act . Obligaţii . Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura Universul Juridic. Editura Universitară. Bucureşti.1. Obligaţiile cumpărătorului. săvârşit de către vânzător sau succesorii săi universali ori cu titlu universal de natură a-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului. 2006.1 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapte personale. acesta din urmă răspunde (garantează) numai cu calitatea de moştenitor. vânzătorul invocă un drept de uzufruct sau de abitaţie . 74. Vânzătorul nu poate evinge nici în urma dobândirii unei noi calităţi. Este însă evident că obligaţia de garanţie operează . evicţiunea provenind de la un terţ. Mariana Rudăreanu.2. în special. dr. deposedarea cumpărătorului de o parte din terenul vândut) sau de o tulburare de drept (de exemplu. lor (care rămâne distinct de patrimoniul succesoral) obligaţia de garanţie. Curs de drept civil – Contracte speciale. nu răspunde decât de calitatea de moştenitor. Reglementând obligaţia de garanţie pentru evicţiune.p.110.anterior vânzării.asupra lucrului vândut). 3.

Bucureşti. Vânzătorul răspunde în asemenea cazuri . dacă proprietarul (sau moştenitorul lui) a vândut imobilul la două persoane diferite şi primul cumpărător îl revendică de la cel de al doilea. Obligaţia de garanţie a vânzătorului există.deoarece evicţiunea rezultă din faptul său personal2. Ea poate fi invocată (de al doilea cumpărător) numai dacă reclamantul (primul cumpărător) cumulează şi calitatea de vânzător (de succesor universal sau cu titlu universal al vânzătorului)1.Contractul de vânzare-cumpărare. dacă cel de-al doilea si-a înscris titlul de dobândire a imobilului în cartea funciară înaintea primului cumpărător sau a intrat cu bună-credinţa în posesia lucrului mobil. excepţia de garanţie nu poate fi opusă succesorilor cu titlu particular ai vânzătorului. univ. Editura Universul Juridic. Contracte speciale. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii3: 1 2 să fie vorba de o tulburare de drept. vânzătorul este obligat să-l apere pe cumpărător. Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru fapte proprii . dacă proprietarul vinde lucrul de două ori. care este numai de natura vânzării. precizăm că obligaţia negativa a vânzătorului de a nu-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului este de esenţa vânzării. Curs de drept civil – Contracte speciale. Astfel. căci „acela care are obligaţia garantării de evicţiune nu poate. el răspunde de evicţiune faţă de primul cumpărător.1339 Cod civil). 2003. orice convenţie contrară este nulă (art. în acest caz. Bucureşti. putând fi înlăturată sau modificată prin convenţia dintre părţi . Francisc Deak. dar şi evicţiunea care se realizează prin intermediul unui terţ. de exemplu. ei nefiind ţinuţi de obligaţiile autorului lor. În sfârşit. dr.p. procesul nu poate fi soluţionat prin invocarea excepţiei de garanţie. 3 Corneliu Turianu. 76. 2001. 2003.vizează nu numai tulburarea directă a cumpărătorului.2 Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ. Obiectul contractului. indiferent că a fost de bună sau de reacredinţă. Aceasta. 56. spre deosebire de obligaţia de garanţie pentru evicţiune rezultând din fapta unui terţ. de exemplu. Curs de drept civil – Contracte speciale.1. Obligaţiile vânzătorului. 3. Editura Universitară.indiferent că au fost săvârşite înainte sau după încheierea contractului de vânzare-cumpărare . tot el. 48 .deşi cauza evicţiunii este ulterioară vânzării . Tot astfel. provine din partea moştenitorului.1. 56.2. după vânzare. Editura Universitară. p. dacă. iar dacă nu reuşeşte să-l apere va fi obligat să suporte consecinţele evicţiunii. p. să evingă pe dobânditorul cu titlu oneros” (inclusiv coproprietarul care îl moşteneşte pe vânzător). În schimb. Astfel. Prof. Obligaţiile cumpărătorului. Corneliu Turianu. Bucureşti. fostul proprietar constituie o ipotecă asupra imobilului vândut şi creditorul ipotecar trece la realizarea garanţiei. Tratat de drept civil. Dacă tulburarea provine din partea unei terţe persoane.

de exemplu. problema garanţiei contra evicţiunii se pune numai dacă adevăratul proprietar le poate revendica în condiţiile art. obligaţia de garanţie contra evicţiunii nu poate fi condiţionată de acţiunea în justiţie a terţului1. a contractului de locaţiune încheiat de către vânzător. vânzătorul răspunde dacă servitutea nu există. întrucât micşorează valoarea imobilului. dacă dreptul terţului asupra lucrului este atât de evident. art. Dacă imobilul a fost vândut ca fond dominant. pentru existenţa unor servituţi nedeclarate şi care sunt neaparente (art. nu este suficientă o simplă temere a cumpărătorului de a fi evins sau o reclamaţie oarecare din partea terţului.p. cumpărătorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de moştenire. La aceste trei condiţii se mai adaugă. deoarece se presupune că cele aparente (ca şi aşa-numitele servituţi naturale şi legale. în majoritatea cazurilor. luate în posesiune de către cumpărătorul de bună-credinţă. care nu are un temei juridic. Pe de altă parte. Obligaţiile vânzătorului. Obiectul contractului. cum ar fi dreptul de proprietate sau dreptul de uzufruct. prin acţiuni posesorii. uneori. În afara drepturilor reale asupra lucrului. Dreptul invocat de către terţul evingător poate să fie un drept real.  Vânzătorul este garant numai dacă tulburarea din partea terţului este o tulburare de drept. El nu răspunde pentru simpla tulburare de fapt. Vânzătorul răspunde. de asemenea. Referitor la această condiţie precizăm că. evicţiune poate exista şi în cazul invocării de către terţ a unui drept de creanţă. evicţiunea poate fi consecinţa unei acţiuni în justiţie intentată de cumpărătorul însuşi. de exemplu. În consecinţă. 2001. univ. Francisc Deak. de exemplu. - cauza evicţiunii să fie anterioară vânzării. Editura Universul Juridic. pentru existenţa obligaţiei de garanţie a vânzătorului. În contra tulburărilor de fapt cumpărătorul se poate apăra singur. şi cauza evicţiunii să nu fi fost cunoscută de cumpărător. Contracte speciale. În cazul ipotecilor şi privilegiilor obligaţia de garanţie se declanşează numai dacă debitorul principal nu-şi plăteşte datoria şi creditorul trece la realizarea creanţei. evicţiunea este rezultatul unei acţiuni în justiţie. 1337 şi 1349 Cod civil). În literatura de specialitate se arată însă şi cazuri de evicţiune care nu sunt consacrate printr-o hotărâre judecătorească. Bucureşti. Este ipoteza. Daca vânzarea a avut ca obiect bunuri mobile. acţiuni respinse de instanţă.1909-1910 Cod civil. Obligaţiile cumpărătorului. 1 Prof. 49 . Tratat de drept civil.616 Cod civil) sunt cunoscute şi acceptate de cumpărător.Contractul de vânzare-cumpărare. împotriva terţului care a pus stăpânire pe lucru sau care contestă dreptul de servitute al cumpărătorului. prin mijloacele legale. de exemplu. dr. cumpărătorul plăteşte creanţa ipotecară pentru a degreva imobilul şi pentru a-l păstra. necesitatea unei acţiuni în justiţie intentată de către terţ împotriva cumpărătorului. încât cumpărătorul renunţă la lucru fără judecată. De exemplu. 77.

ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretenţiile terţului.  A treia condiţie este necunoaşterea cauzei evicţiunii de către cumpărător. vânzătorul nu răspunde. Deoarece cauza evicţiunii trebuie să fie anterioară vânzării. Editura Universul Juridic. apărându-se singur. vânzătorul este obligat să-l apere pe cumpărător împotriva pretenţiilor terţului: obligaţia de a face. primele două sunt indivizibile (de exemplu. Sarcina probei cunoaşterii cauzei evicţiunii de către cumpărător incumbă vânzătorului1. Dacă evicţiunea s-a produs. 2001. iar vânzătorul nu i le comunică la încheierea contractului. Obligaţiile vânzătorului. Dacă evicţiunea este pe cale să se producă.p. dar desăvârşită ulterior. devenit proprietar. Dintre aceste trei obligaţii. 1351 Cod civil).după cum am văzut . 50 .în condiţiile arătate . În acest scop. printr-o acţiune în garanţie pentru evicţiune. 79. Obiectul contractului. În acest caz cumpărătorul. obligaţia de a da . Francisc Deak.în anumite condiţii . vânzătorul poate opune cumpărătorului excepţia procesului rău condus (exceptio mali processus). între moştenitorii vânzătorului sau între mai mulţi vânzători coproprietari). 1 Prof. înseamnă că a acceptat riscul şi problema răspunderii vânzătorului în caz de realizare a riscului nu se poate pune.răspunderea vânzătorului pentru pagubele suferite de cumpărător: obligaţia de a da. dacă cumpărătorul este acţionat în justiţie de către terţ.  Vânzătorul este garant numai dacă tulburarea din partea terţului are o cauză anterioară vânzării. cu consecinţa pierderii garanţiei de către cumpărător (art. Obligaţiile cumpărătorului. contractul având caracter aleatoriu. univ. pentru uzucapiunea. Dacă el a avut cunoştinţă de pericolul evicţiunii.este divizibilă. Dacă cumpărătorul nu cunoştea existenţa locaţiunii sau a îmbunătăţirilor.fiind introdus în procesul cu terţul . dacă dovedeşte că . se angajează . va fi obligat să răspundă pentru evicţiune . avea posibilitatea să întrerupă prescripţia achizitivă. care . vânzătorul este ţinut . În schimb.este opozabil cumpărătorului sau a îmbunătăţirilor aduse de locatar pe care cumpărătorul este obligat să le plătească. Contracte speciale.plata sumelor de bani datorate cu titlu de despăgubire . Bucureşti. afară numai dacă evicţiunea provine dintr-un fapt personal.să se abţină de la orice fapt sau act ce ar putea avea drept consecinţă tulburarea cumpărătorului: obligaţia de a nu face. chiar începută înainte. dr. Cât timp evicţiunea nu s-a produs. Dacă cumpărătorul nu-l introduce în proces pe vânzător. Tratat de drept civil. şi pierde procesul. trebuie să-l introducă în proces pe vânzător printr-o cerere de chemare în garanţie pentru a-l apăra contra eventualei evicţiuni.Contractul de vânzare-cumpărare. se poate întoarce împotriva lui pe cale principală. Vânzătorul nu poate răspunde de împrejurările ivite după încheierea contractului şi transmiterea lucrului în patrimoniul cumpărătorului . În această acţiune însă.

cu singura excepţie a foloaselor realizate de cumpărător din stricăciunile aduse lucrului (art. chiar dacă valoarea lucrului s-a micşorat din cauze fortuite ori din neglijenţă cumpărătorului. 51 .  În caz de evicţiune totală. cel târziu de la data intentării acţiunii de către terţ). Obiectul contractului.2 Cod civil).1341-1343 Cod civil).1.Vânzătorul este obligat să plătească cumpărătorului diferenţa între preţ şi sporul de valoare dobândit de lucru între momentul încheierii contractului şi data producerii evicţiunii. univ.111.art. Dar faţă de vânzător el rămâne un cumpărător de bună-credinţă. Obligaţii . taxe de timbru etc. Obligaţiile vânzătorului. ceea ce justifică dreptul lui la valoarea fructelor restituite.4 Cod civil) potrivit . 485 Cod civil).1. însă cu observarea următoarelor reguli speciale: 1 Lect.3-4 Cod civil). • De asemenea. indiferent dacă a dobândit lucrul la un preţ mai mic sau mai mare ori cu titlu gratuit. 1350 Cod civil). dacă este cazul. • Cumpărătorul mai are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat să le înapoieze terţului evingător (art. Contracte.Contractul de vânzare-cumpărare. 2006. Această soluţie se impune. vânzătorul este obligat să restituie integral preţul primit (ca la rezoluţiune pentru neexecutare sau nulitate pentru vânzarea lucrului altuia). cumpărătorul are dreptul să ceară restituirea cheltuielilor de judecată. Mariana Rudăreanu. fie şi cu titlu particular. 3. • În sfârşit. • În primul rând. Editura Fundaţiei România de Mâine. Obligaţiile cumpărătorului. 1341 pct. indiferent dreptului comun (art. a fost evins. . În condiţii identice vânzătorul este obligat să restituie preţul primit şi în ipoteza exercitării acţiunii (directe) în garanţie de către un subdobânditor. Deoarece posesorul de bună-credinţă dobândeşte fructele (art. La aceste cheltuieli se adaugă şi cheltuielile contractului (autentificare.2. textul vizează fructele pe care cumpărătorul le-a perceput după ce a devenit de rea-credinţă (a luat cunoştinţă de drepturile terţului asupra lucrului. 1341 pct. dr. o dată ce se recunoaşte că drepturile cumpărătorului legate de lucru se transmit asupra subdobânditorului. cât şi. atât ale procesului din care a rezultat evicţiunea. 1341 pct. drepturile lui împotriva vânzătorului sunt stabilite de lege după cum evicţiunea a fost totală sau parţială1. Bucureşti.3 Efectele obligaţiei de garanţie în caz de evicţiune consumată În situaţia în care cumpărătorul sau succesorul lui în drepturi. p. ale acţiunii în regres contra vânzătorului. cumpărătorul are dreptul la daune-interese (art.

80-82. Tratat de drept civil. iar dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă. şi utile. primind în schimb preţul şi despăgubiri la fel ca în cazul evicţiunii totale. indiferent de scăderea sau urcarea valorii lucrului de la vânzare şi până la evicţiune (art. 1 2 Prof. Dacă evicţiunea este numai parţială . el va fi în primul rând obligat să-l despăgubească pe cumpărător. 1347 Cod civil). iar vânzătorul va fi garant numai în subsidiar. În caz de evicţiune parţială. Însă terţul poate fi obligat numai la restituirea cheltuielilor necesare. 52 . 1348 Cod civil). p. fie în restrângerea dreptului de folosinţă asupra acestuia. Obiectul contractului. .are ca obiect fie o fracţiune din lucru sau o cotă ideală din dreptul de proprietate. ediţia a II-a. cumpărătorul are dreptul să opteze a cere rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare sau menţinerea contractului încheiat. fie în pierderea în parte. vânzătorul este obligat să restituie cumpărătorului cheltuielile necesare. el poate cere rezoluţiunea vânzării (art. cu despăgubiri pentru pierderea suferită. Obligaţiile vânzătorului.art. Editura Universul Juridic. fie în orice altă restrângerea drepturilor dobândite în temeiul vânzării-cumpărării2.Dacă cumpărătorul nu cere sau nu obţine rezoluţiunea vânzării are dreptul la valoarea părţii pierdute prin efectul evicţiunii. Evicţiunea parţială constă. de către cumpărător a dreptului de proprietate asupra lucrului cumpărat. Bucureşti. valoare socotită în momentul evicţiunii. Curs selectiv. Vânzătorul nu se poate libera oferind o parte din preţ şi nici cumpărătorul nu poate cere o parte din preţ. Liviu Stănescu. 2001. univ. Deoarece de aceste cheltuieli profită terţul evingător. Contracte speciale.Dacă evicţiunea unei părţi a lucrului este atât de importantă. În acest caz. 1344 Cod civil). dacă nu se compensează cu valoarea fructelor culese şi păstrate de cumpărătorul evins. făcute în scop de lux sau de plăcere . încât cumpărătorul n-ar fi cumpărat dacă ar fi putut să o prevadă. cheltuielile utile). fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru.Contractul de vânzare-cumpărare. .1  În caz de evicţiune parţială. şi utile. Francisc Deak.p. Gabriel Boroi. care sporesc valoarea lui. Bucureşti 2003. chiar şi cheltuielile voluptuarii. de cauza care a produs excedentul de valoare sau dacă sporul a fost sau nu previzibil ori vânzătorul de bună sau de rea-credinţă (art. Drept civil. făcute pentru conservarea lucrului. 390.1345-1346 Cod civil. de exemplu. Obligaţiile cumpărătorului. cumpărătorul restituie lucrul aşa cum a rămas după evicţiune. acestea din urmă în limita sporului de valoare.În afara sporului de valoare (şi în măsura în care nu sunt restituite cu acest titlu. . Editura All Beck. dr. proporţională cu partea evinsă. Pentru restul cheltuielilor răspunde numai vânzătorul.

clauza este valabilă. Editura Universul Juridic. cumpărătorul are dreptul la daune-interese în condiţiile dreptului comun (art. pentru tulburări de fapt) sau chiar pentru evenimentele fortuite (de exemplu. 1349-1350 Cod civil). În literatura de specialitate se precizează că exonerarea de garanţie pentru fapte personale se admite totuşi. iar contra non valentem agere non currit praescriptio (prescripţia nu curge împotriva celui care este împiedicat să acţioneze). Menţionăm însă. Termenul prescripţiei începe să curgă de la data producerii evicţiunii. op. că ele trebuie să fie expres prevăzute şi clar exprimate. 1 2 Prof.). săvârşite anterior încheierii contractului şi aduse la cunoştinţă cumpărătorului (de exemplu. deoarece sunt de stricta interpretare.1. În privinţa clauzelor de agravare a răspunderii vânzătorului . micşorată sau înlăturată complet prin convenţia dintre părţi se numeşte garanţie convenţională (de fapt)2. ale terţilor (de exemplu.. se aplică regulile garanţiei de drept. p. poate fi modificat prin convenţia părţilor (art. Tratat de drept civil.1 3. 1339 Cod civil). legea prevede doua limitări:  Obligaţia negativă de garanţie a vânzătorului pentru fapte personale nu poate fi nici înlăturată şi nici micşorată prin convenţia dintre părţi. ci clauze menite a determina conţinutul şi limitele dreptului transmis. Obiectul contractului. D. 2001. . Bucureşti. dacă nu intervine rezoluţiunea potrivit celor arătate mai sus.) . Clauza nu poate fi considerată cauza determinantă a contractului. el fiind deţinut fără cauză.1.p. Acţiunea în garanţie pentru evicţiune a cumpărătorului împotriva vânzătorului se prescrie în termenul general de prescripţie. univ. În realitate. dacă vizează fapte anume determinante. Până în acest moment obligaţia vânzătorului este condiţionată şi cumpărătorul nu poate să acţioneze. pentru a atrage sancţiunea nulităţii totale (a contractului). 82-83. o servitute constituită etc. sancţiunea fiind nulitatea clauzei (art. Obligaţiile vânzătorului.pentru fapte proprii. În caz de îndoială. dr. inundaţie. În ceea ce priveşte clauzele de exonerare de răspundere (înlăturare sau micşorare a garanţiei). Alexandresco.2.Contractul de vânzare-cumpărare.În cazul servituţilor (active sau pasive) ori a altor drepturi. dar nu poate scuti pe vânzător de a restitui preţul (fără despăgubiri) în caz de evicţiune (art. Regimul legal al garanţiei. Obligaţiile cumpărătorului. un contract de locaţiune încheiat. Cit. 1340 Cod civil). în aceste cazuri.legea nu prevede limitări. 53 . pentru că nu reprezintă clauze de exonerare propriu-zise. Contracte speciale.  Exonerarea totală sau parţială pentru fapta unui terţ este permisă.4 Modificări convenţionale ale garanţiei contra evicţiunii. expropriere etc. Francisc Deak. numită garanţie de drept. 227. Garanţia agravată. 1338 Cod civil). nefiind stabilit cu caracter imperativ.

Contracte speciale. dacă casa este construită din cărămidă.2. dr. Drept civil.p. Francisc Deak.1 Cod civil). afară numai dacă cumpărătorul a cunoscut. din cauza acestui viciu de consimţământ. .1. nu ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai redus (art. Deoarece în cazul viciilor vizate de art. se poate cere anularea. Contracte. şi cumpărătorul nu poate cere anularea contractului. 4 Prof.1. Obiectul contractului. 2001. redhibere. lucrul voit şi poate cere anularea contractului.în cazul erorii asupra substanţei obiectului (error in substantiam). pericolul evicţiunii sau dacă a cumpărat pe riscul său (caracter aleatoriu)1.1 Condiţiile garanţiei contra viciilor Pentru a opera garanţia contra viciilor se cer întrunite următoarele condiţii: 1 2 Prof. dacă din cauza lor lucrul este impropriu întrebuinţării după destinaţie sau dacă viciile micşorează într-atât valoarea de întrebuinţare încât cumpărătorul. univ. a restitui). 84. Obligaţii . dacă nu se mulţumeşte cu reducerea preţului. univ.p.2. 3. Editura Fundaţiei România de Mâine. Obligaţiile vânzătorului. Tratat de drept civil.Contractul de vânzare-cumpărare. p. ediţia a II-a. dacă se vinde o casa despre care vânzătorul afirmă că este construită din cărămidă. Francisc Deak. Curs selectiv. dr. Bucureşti. iar în realitate este din material lemnos. Bucureşti. poate cere rezoluţiunea contractului printr-o acţiune în garanţie numită redhibitorie (vb.în schimb. deci eroarea se referă numai la calitatea lucrului. 1352 Cod civil cumpărătorul a cumpărat lucrul voit. 2006.3 De exemplu. 3 Gabriel Boroi. 384. În schimb. p.112. Bucureşti 2003. Obligaţiile cumpărătorului. numai că acesta este impropriu întrebuinţării după destinaţie sau din cauza viciilor se micşorează valoarea de întrebuinţare. Contracte speciale. 54 . a lua înapoi. aceste vicii s-au numit redhibitorii. în cunoştinţă de cauză. dar este afectată de vicii. Editura Universul Juridic.2. 1352 Cod civil. în substanţa sa. 2001. ci are o acţiune în garanţie (redhibitorie sau estimatorie) contra vânzătorului. va intra în funcţie obligaţia de garanţie pentru vicii . 954 alin. Între aceste două situaţii există însă deosebiri esenţiale: . Bucureşti. Editura All Beck. cumpărătorul nu a putut cumpăra. Tratat de drept civil. Lect.2 Garanţia contra viciilor lucrului vândut Vânzătorul răspunde de viciile ascunse ale lucrului. la încheierea contractului.4 3. în cazul viciilor vizate de art. Liviu Stănescu. 1352 Cod civil). Editura Universul Juridic. 1352 Cod civil cumpărătorul. 84. dr. univ.2 Când lucrul vândut este afectat de un viciu în sensul art. Mariana Rudăreanu. situaţia prezintă asemănare cu viciul de consimţământ al erorii (sau dolului) asupra substanţei obiectului contractului (art. lat.

Toate cele trei elemente care condiţionează obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru vicii trebuie să fie dovedite de cumpărător. de experienţă.Contractul de vânzare-cumpărare.  Trebuie ca viciul să fie ascuns (art. cu două excepţii: 1 Prof. viciul poate fi considerat ascuns numai dacă cumpărătorul nu l-a cunoscut şi. în cunoştinţă de cauză.p. avându-se în vedere un cumpărător prudent şi diligent.  Trebuie ca viciul să fie grav. Francisc Deak. indiferent de natura sa.1352 Cod civil). Viciul pe care vânzătorul dovedeşte că l-a adus la cunoştinţa cumpărătorului nu poate fi considerat ascuns. numai întinderea răspunderii lui diferă după cum a avut sau nu cunoştinţă de existenţa viciului (art. se defectează sau îşi pierde calitatea din cauza viciilor ivite după vânzare vânzătorul nu răspunde. Obligaţiile cumpărătorului. vânzătorul răspunde şi pentru viciile ivite ulterior vânzării. Prin urmare. dar atentă nici nu putea să-l cunoască. obligaţia de garanţie pentru vicii se aplică la orice vânzare (vânzare sub condiţie. cât şi nepriceperea cumpărătorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur să fie considerate vicii ascunse”1. în stare nouă sau uzată (de ocazie). 2001. printr-o verificare normală. Pentru viciile ivite ulterior contractării . În practica judecătorească posibilitatea cumpărătorului de a lua cunoştinţă de viciul lucrului se apreciază în abstracto. În condiţiile arătate. Editura Universul Juridic. Bucureşti. deoarece prin efectul încheierii contractului riscurile trec asupra cumpărătorului o dată cu dreptul de proprietate. 1353 Cod civil). la esenţa lucrului (ca la anularea pentru eroare). după împrejurări. „Lipsa de informare. Obligaţiile vânzătorului. n-ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai redus. încât cumpărătorul. Tratat de drept civil.  Trebuie ca viciul (cauza defecţiunilor manifestate anterior) să fi existat în momentul încheierii contractului. 84. indiferent că lucrul vândut este un imobil sau un bun mobil. Nu se cere însă ca viciul să se refere la substanţa. Precizăm că răspunderea nu este condiţionată de cunoaşterea viciului de către vânzător (art. 1354 Cod civil). 55 . chiar dacă predarea lucrului se face ulterior. În cazurile în care proprietatea nu se transmite din momentul încheierii contractului. de drepturi litigioase). Vânzătorul nu răspunde „de viciile aparente şi despre care cumpărătorul a putut singur să se convingă” (art.deci când lucrul se strica. Obiectul contractului. adică din cauza lui lucrul să fie impropriu întrebuinţării la care este destinat după natura sa ori potrivit convenţiei sau să se micşoreze într-atât valoarea de întrebuinţare. inclusiv antecontractul de vânzare-cumpărare. dr. cu plata preţului în rate. nefiindu-i comunicat nici de către vânzător. dar până în momentul transferării dreptului de proprietate. 1356-1357 Cod civil). univ. Contracte speciale.

85-88. univ. 16-17.. 1355 şi 1357 Cod civil). p.1 3. dacă viciul este de mică importanţă. Lect. Dacă cumpărătorul a înstrăinat lucrul. univ. 1 2 Prof. să ceară şi daune-interese.să ceară rezoluţiunea vânzării. acţiunea redhibitorie poate fi exercitată de subdobânditor.să ceară o reducere a preţului. Bucureşti. Mariana Rudăreanu.112. Editura Universul Juridic. acesta are următoarele posibilităţi2: . 56 . cit. În loc de rezoluţiune. dr. care se face prin intermediul justiţiei. . 1360 Cod civil). vânzătorul este obligat ca. cumpărătorul poate cere o reducere din preţ proporţională cu reducerea valorii lucrului datorat viciului. .Contractul de vânzare-cumpărare. „când această reparare e posibilă şi când ea n-ar ocaziona cheltuieli disproporţionate cu valoarea lucrului” şi. Obligaţiile cumpărătorului. Contracte speciale. Contracte. Stoica. Obligaţiile vânzătorului. instanţa poate aprecia ca dreptul de opţiune a fost exercitat abuziv 3 şi să acorde numai o reducere din preţ. reprimind lucrul. În cazul de admitere a acţiunii redhibitorii.1. . Cu toate că legea reglementează numai opţiunea între cele două acţiuni. Bucureşti. . Editura Fundaţiei România de Mâine. iar cele trei elemente care condiţionează obligaţia de garanţie au fost dovedite de cumpărător.p. Totuşi. Acţiunea prin care cumpărătorul cere rezoluţiunea vânzării se numeşte redhibitorie (actio redhibitoria). Francisc Deak.nu există obligaţia de garanţie în cazul vânzării prin licitaţie publică (art.2. adăugăm noi o asemenea soluţie nu contravine intereselor cumpărătorului (mai ales în cazul cumpărării unui lucru în stare nouă). loc. să restituie preţul şi cheltuielile vânzării suportate de cumpărător (art. p.vânzătorul răspunde numai de calitatea sa de moştenitor (art.2 Efectele şi întinderea răspunderii vânzătorului pentru vicii În cazul în care lucrul vândut este afectat de vicii ascunse. 2006. Acţiunea specială de reducere se numeşte estimatorie (actio aestimatoria sau quanti minoris) deoarece deprecierea valorii lucrului se estimează prin expertiză. 1399 Cod civil). 3 V. 2001.dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă. potrivit art.dacă nu s-a obligat să garanteze conţinutul universalităţii .2. Obiectul contractului.în cazul vânzării de drepturi succesorale . Corneliu Turianu. 1355 Cod civil. nu şi de calitatea bunurilor din moştenire. în literatura de specialitate şi practica judiciară se întrevede şi posibilitatea „remedierii defecţiunilor” (înlăturarea viciilor) de către sau în contul vânzătorului. Ea este admisibilă chiar dacă natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinaţiei sale normale. Obligaţii . dr. Tratat de drept civil.

11 alin. univ. Potrivit dreptului comun. 2. Mariana Rudăreanu. 57 . nr.1358 alin.1 3.p. în care şi vânzătorul de bună-credinţă poate fi obligat la plata daunelor-interese. respectiv 3 ani3. Bucureşti. iar dacă a fost de rea-credinţă poate fi obligat şi la plata daunelor-interese (art.p. 88-89. majorarea preţului. 1357 Cod civil) . Obligaţiile cumpărătorului.113. însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului de orice natură. Contracte. 1356 Cod civil). Editura Fundaţiei România de Mâine. 1356 Cod civil vizează plata daunelor numai în cadrul acţiunii redhibitorii. iar dacă viciile au fost ascunse cu viclenie (ceea ce presupune că vânzătorul a fost de rea-credinţă. iar în cazul construcţiilor cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare (art. ca atare.) trebuie să fie făcută de cumpărător. Bucureşti.art.1. dovada prejudiciului (de exemplu. poate fi obligat numai la restituirea preţului şi a cheltuielilor vânzării (art. 3 Gheorghe Beliu. de exemplu. Lect. 8-16. 167/1958 privitor la prescripţia Prof. Obligaţii . cunoscând viciile) în termenul general de prescripţie. considerându-se că aceste daune sunt imprevizibile şi deci datorate numai în caz de dol (art. 2006. 2001. Obligaţiile vânzătorului.3 Termenul de intentare a acţiunilor Acţiunea redhibitorie sau estimatorie poate fi intentată într-un termen de 6 luni. de regulă.5 din Decretul nr. În schimb. 167/1958)2. menţionăm că în practică aceste termene sunt privite. Editura Universul Juridic. Revista română de drept. univ. paguba suferită de cumpărător sau despăgubirea plătită terţilor pentru paguba cauzată prin accidentul survenit datorită viciului lucrului etc. Dacă lucrul a pierit din cauza viciilor. p. vânzătorul nu răspunde pentru vicii (art. Spre deosebire de materia evicţiunii. extinctivă.2. dr. în cazul viciilor ascunse vânzătorul este obligat să plătească daune-interese numai dacă cumpărătorul dovedeşte. Obiectul contractului. 1358 alin. Dacă el nu cunoaşte viciul lucrului. Deşi art. ea se admite şi în cazul acţiunii estimatorii . dr. cu orice mijloace de probă (inclusiv prezumţii) că vânzătorul a fost de rea-credinţă (a cunoscut viciile lucrului . Contracte speciale. 1085 Cod civil).Contractul de vânzare-cumpărare.1 Cod civil).2).1 şi 2 din Decretul nr. nesusceptibile de întrerupere sau de suspendare. deci ca termene legale generale de garanţie pentru descoperirea viciilor ascunse şi.2. Fără a intra în analiza controverselor privind natura juridica a termenului de 1 an. dacă lucrul afectat de viciu a pierit fortuit (sau datorită culpei cumpărătorului). Francisc Deak. 1980. Prescripţia pentru viciile lucrului. Astfel. s-a precizat că 1 2 conform art. Tratat de drept civil. Termenele de prescripţie menţionate încep să curgă de la data descoperirii viciilor. cu excepţia construcţiilor. ca perioade limită în care viciile ascunse trebuie să fie descoperite. vânzătorul este obligat să restituie preţul şi cheltuielile vânzării.

ci că descoperirea acestora. nu se aduce o atingere termenelor de garanţie. precizăm că. care nu cunoştea aceste vicii. să agraveze prin convenţia lor această obligaţie a vânzătorului printr-o clauză expresă. Cu respectarea acestei condiţii (necunoaşterea viciilor). Obligaţiile cumpărătorului.Contractul de vânzare-cumpărare. „dreptul material la acţiune privind viciile ascunse ale unei construcţii se prescrie într-un termen de 6 luni. Obligaţiile vânzătorului. 90. Francisc Deak.). perpetua sunt ad excipiendum nu este aplicabil. clauzele de înlăturare sau de limitare a garanţiei pentru vicii pot fi foarte variate (suprimarea totală a garanţiei. care trebuie constatate cel mai târziu în 3 ani de la predarea construcţiei”. 167/1958 precizează că prin dispoziţiile cu privire la data începerii curgerii prescripţiei.art. posibilitatea intentării numai a acţiunii estimatorii. dimpotrivă. În caz de rea-credinţă a vânzătorului. ea este valabilă şi deci produce efecte numai dacă vânzătorul a fost de bună-credinţă (nu a cunoscut viciile .5 din Decretul nr. 58 . efectele şi întinderea obligaţiei de garanţie pentru vicii au caracter supletiv. respectiv.1 3. 167/1958 . Tot astfel. Editura Universul Juridic.nu ar putea fi invocată faţă de cumpărătorul de bună-credinţă. părţile fiind libere să limiteze sau chiar să înlăture ori. Menţionăm că limitarea garanţiei poate fi stipulată şi sub forma scurtării termenului de un an. Obiectul contractului. de exemplu. principiul quae temporalia sunt ad agendum. în cazul vânzătorului profesionist). Dovada cunoaşterii viciilor de către vânzător trebuie să fie făcută de cumpărător. trebuie să aibă loc cel mai târziu într-un an de la predarea lucrului.2. socotit de la data descoperirii viciilor. datorită caracterului imperativ al normelor care reglementează prescripţia extinctivă.2.1354 Cod civil). legale sau 1 Prof. Decretul nr. cu orice mijloace de probă (inclusiv prezumţii. Tratat de drept civil. 2001. rezultând din tăinuirea viciilor la încheierea contractului. dr.totală sau parţială . Dispoziţiile de drept comun analizate privind existenţa. Bucureşti. dacă viciile nu au fost invocate (pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie) în cadrul termenului de prescripţie. de la care curge prescripţia.4 Modificări convenţionale ale garanţiei pentru vicii. În ceea ce priveşte clauza de limitare sau de înlăturare a garanţiei pentru vicii.p. asigurarea numai a pieselor de schimb sau a reparaţiilor necesare etc. univ. de trei ani în care viciile ascunse pot fi descoperite (de exemplu. În sfârşit. Contracte speciale. ele nu pot fi invocate pe cale de excepţie în cadrul acţiunii neprescrise termenul fiind de trei ani) intentate de vânzător pentru plata preţului. condiţiile.respectiv 6 luni de la descoperirea viciilor ascunse . În acest sens. termenul de un an „nu trebuie interpretat în sensul că legiuitorul ar fi stabilit un al doilea termen de prescripţie pe lângă cel prevăzut de art.1. vicii descoperite într-o lună de la data vânzării autoturismului folosit). clauza de exonerare .

92. dacă termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat încă.Contractul de vânzare-cumpărare.2. 2001. Obiectul contractului. pentru vicii apărute ulterior vânzării.1 PLATA PREŢULUI Dacă nu s-a prevăzut altfel în contract (art. Precizăm însă. cumpărătorul mai are obligaţia de a suporta cheltuielile vânzării. pentru buna funcţionare a motorului o perioada determinată etc. trebuie să fie stipulată o clauză expresă în acest sens.la expirare . deodată. În afara acestor obligaţii principale. 59 . Editura All Beck. 1362 Cod civil) . Francisc Deak. Contracte speciale. să înceteze şi răspunderea de drept comun pentru vicii ascunse. Curs selectiv.2 3.1361 Cod civil). Drept civil. de agravare a garanţiei (şi pentru vicii aparente sau calităţi convenite) şi de limitare a ei în timp (la o perioadă mai scurtă pentru descoperirea viciilor ascunse). ediţia a II-a. Bucureşti 2003. Bucureşti. în continuare. la domiciliul debitorului (art. dacă nu s-a prevăzut altfel în contract. cumpărătorul este obligat să plătească preţul la locul şi în momentul în care i se face predarea lucrului vândut (art. ele pot introduce în contract obligaţia cumpărătorului de a asigura vânzătorului sau familiei acestuia (sau altor persoane) folosinţa lucrului. Astfel. termenul de prescripţie însuşi (de 6 luni sau de 3 ani). Clauzele de agravare a obligaţiei de garanţie nu comportă limitări (răspundere şi pentru vicii aparente. 395. nu poate fi modificat prin convenţia părţilor. o asemenea clauză fiind nulă (art.încetarea garanţiei pentru viciile ascunse. Gabriel Boroi. dr. sau de buna funcţionare în cadrul unui termen mai scurt decât cel prevăzut pentru descoperirea viciilor ascunse. că stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii. o dată cu răspunderea pentru orice vicii sau de buna funcţionare în cadrul unui termen de garanţie mai scurt de 1 an.1 3. 11 alin. sau a unei părţi din aceasta. Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub două aspecte:  conform regulilor generale în materie de obligaţii plata se face. Pentru ca. care va fi. Liviu Stănescu. în contrariul ei. după transferul dreptului de proprietate. nu atrage după sine .1 alin. Obligaţiile cumpărătorului. în lipsă de stipulaţie contrară. Clauza de agravare nu poate fi transformată.3). univ. p. Tratat de drept civil. inclusiv cele aparente. în afara celor prevăzute „de drept”. Obligaţiile vânzătorului. În schimb. respectiv. de 3 ani. prin interpretare. Editura Universul Juridic.2 OBLIGAŢIILE CUMPĂRĂTORULUI Cumpărătorul are două obligaţii principale: de a plăti preţul şi de a lua în primire lucrul vândut.p. 1104 Cod civil). convenţionale (art.). iar în materie de vânzare la locul unde se face predarea 1 2 Prof.3). Părţile pot însă stipula şi alte obligaţii pentru cumpărător.

el are dreptul. p. plata se poate cere imediat. 396. 94. se prezumă că termenul a fost convenit în favoarea sa. Obligaţiile cumpărătorului. 3. p. Bucureşti 2003. iar în materie de vânzare numai în momentul predării lucrului vândut. 1104 Codul civil. Editura All Beck. lucrului vândut (fie locul unde se află în momentul vânzării. Curs selectiv. ediţia a II-a. 2001. cum prevede art. prin prestaţii succesive (vânzare pe credit cu termene eşalonate de plată a ratelor de preţ). afară numai dacă înţelegerea dintre părţi a fost ca preţul să fie plătit la diferite termene în mod fracţionat. dacă lucrul vândut şi predat este producător de fructe (civile sau naturale). Dacă părţile au stabilit un termen pentru plata preţului . 60 . cumpărătorul are dreptul să plătească cu anticipaţie. dr. 3 Gabriel Boroi.art. astfel că plata trebuie să fie făcută la domiciliul debitorului” (cumpărătorului).1 Dobânda preţului vânzării Potrivit art. Contracte speciale. 1362 „nu-şi mai are raţiune şi îşi reia aplicaţiunea art. ediţia a II-a. Editura Universul Juridic. 1363 Cod civil.1.  în dreptul comun. Liviu Stănescu. Când cumpărătorul are motive de a se teme de vreo evicţiune. să suspende plata preţului până ce vânzătorul va face să înceteze tulburarea sau ii va da o cauţiune. Curs selectiv. Obiectul contractului.p. Liviu Stănescu. Deci obligaţia de plată a preţului este portabilă. Tratat de drept civil. Ubi cessat ratio legis. Drept civil. Francisc Deak.1101 Cod civil). Dacă însă părţile au derogat de la regula executării concomitente a celor două obligaţii (de exemplu. 1364 Cod civil. potrivit regulilor generale1. ibi cessat lex.Contractul de vânzare-cumpărare. însă dobânda stipulată va fi calculată şi datorată până la termenul prevăzut în contract. cumpărătorul este obligat să plătească vânzătorului şi dobândă până la efectiva achitare a preţului în următoarele trei cazuri: dacă există convenţie în acest sens. conform art. în lipsă de termen. dacă vânzătorul nu consimte la recalcularea ei în funcţie de data plăţii sau dacă prin actul normativ aplicabil nu s-a prevăzut altfel. Drept civil. În schimb. astfel încât . 396.2. art.vânzare pe credit . au prevăzut că plata preţului să aibă loc ulterior predării). Editura All Beck. 1 2 Prof. în toate celelalte cazuri numai dacă şi din momentul în care cumpărătorul a fost pus în întârziere printr-o notificare de plată (iar nu neapărat prin chemare în judecată. În toate cazurile de vânzare pe credit. Gabriel Boroi. 1088 Cod civil ca regulă generală pentru obligaţii băneşti)3. afară de cazul în care s-ar fi stipulat că preţul se va plăti şi în astfel de împrejurări2. fie domiciliul vânzătorului).în lipsă de stipulaţie expresă contrară termenul prevăzut pentru redarea lucrului profită şi cumpărătorului. Bucureşti. Bucureşti 2003. univ.la scadenţă cumpărătorul trebuie să plătească datoria în întregime (principiul indivizibilităţii plaţii . termenul prevăzut numai pentru plata preţului nu afectează obligaţia vânzătorului de a preda lucrul vândut. Obligaţiile vânzătorului.

Dacă vânzătorul a acordat un termen pentru plata preţului. instanţa poate acorda un singur termen de graţie la expirarea căruia.având un asemenea obiect . Acţiunea în plata preţului . totală sau parţială. 1323 Cod civil). ea se va produce fără intervenţia justiţiei (care. 1366 Cod civil). care este totdeauna posibilă (dacă debitorul este solvabil). Obiectul contractului.2 Sancţiunea neplăţii preţului În caz de neexecutare. 3.1. constată doar îndeplinirea condiţiilor). ambele aceste sancţiuni fiind indivizibile (de exemplu. între timp. a obligaţiei de plată a preţului de către cumpărător. întrucât.să ceară rezoluţiunea contractului pentru neplata preţului (inclusiv a dobânzilor). deoarece are ca obiect o sumă de bani.  Dacă printr-un pact comisoriu expres s-a prevăzut rezoluţiunea de drept a contractului pentru neplata preţului (care operează numai în favoarea vânzătorului). vânzătorul poate cere obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligaţiei. în caz de litigiu. cazuri în care vânzătorul va fi obligat la predarea lucrului vândut numai dacă cumpărătorul va da cauţiune că va plăti la termen (art. 1365 Cod civil) potrivit regulilor generale (art.are caracter personal şi se prescrie în termenul general de 3 ani. Vânzătorul nu este însă obligat să ceară executarea silită. fără punerea în întârziere.Contractul de vânzare-cumpărare. Astfel. fie să invoce excepţia de neexecutare (dacă lucrul vândut nu a fost predat cumpărătorului). 1025 Cod civil). cu următoarele trei precizări:  În materia vânzării de imobile instanţa nu poate acorda un termen de graţie dacă vânzătorul este în pericol de a pierde lucrul şi preţul. Dacă un asemenea pericol nu există. 1322 Cod civil). Rezoluţiunea contractului poate fi cerută de vânzător (art. în caz de transmitere a obligaţiei de plată a preţului asupra moştenitorilor cumpărătorului sau a creanţei asupra moştenitorilor vânzătorului). Obligaţiile cumpărătorului.dacă a predat sau este gata să predea lucrul vândut şi nu înţelege să invoce excepţia . renunţând la această posibilitate. Obligaţiile vânzătorului. însă numai după punerea în întârziere a 61 . Vânzătorul poate invoca excepţia de neexecutare (confundată cu dreptul de retenţie dacă cumpărătorul a devenit proprietar înainte de invocarea ei). se consideră că a renunţat la acest drept şi nu va putea refuza predarea decât dacă cumpărătorul a decăzut din beneficiul termenului (art. fie . dacă cumpărătorul nu plăteşte preţul şi nu beneficiază de un termen suspensiv (art. vânzătorul poate alege între mai multe posibilităţi.2. a căzut în faliment sau a devenit insolvabil. dacă cumpărătorul nu plăteşte. 1020-1021 şi 1101 Cod civil). El poate. se produce rezoluţiunea de drept a contractului (art. refuzând să predea lucrul vândut.

mai ales în vânzările imobiliare. Bucureşti.1 3.dreptul de a cere rezoluţiunea pentru neplata preţului nu este opozabil terţilor dobânditori de drepturi reale asupra lucrului vândut (care au îndeplinit actele necesare pentru ca dreptul lor să fie opozabil terţilor) decât dacă vânzătorul a îndeplinit cerinţele legii pentru conservarea privilegiului sau de vânzător şi anume. Obligaţiile vânzătorului. 1991. Jora.1367 Cod civil). împărtăşită atât de doctrină. s-a apreciat că preţul datorat de cumpărător va fi cel „realmente convenit” de părţi şi nu cel simulat. 2001. declarat în actul autentic. deoarece acesta este singurul valabil (pentru că imobilul nu poate fi înstrăinat decât prin formă solemnă impusă de lege).Contractul de vânzare-cumpărare. „acţiunea vânzătorului pentru rezoluţiunea vânzării este reală” (art. cu scopul de a plăti taxe şi onorariu notarial mai mici. s-a apreciat că în cazul preţului simulat. întrucât rezoluţiunea se produce cu efect retroactiv şi deci se răsfrânge şi asupra terţilor dobânditori de drepturi asupra lucrului vândut. La acest principiu. printr-o clauză expresă. A. cât şi de jurisprudenţă. dr.3 Simulaţia preţului În practica juridică s-a pus problema situaţiei în care părţile contractante. dacă lucrul vândut este un imobil. Într-o opinie a doctrinei. Francisc Deak. declară în actul autentic. B. părţile ar fi renunţat şi la necesitatea punerii în întârziere (pact comisoriu de ultim grad). 62 . univ. prevăzut pentru exerciţiul acţiunii derivând din privilegiu. Într-o opinie contrară. prin intentarea acţiunii în rezoluţiune în termen de 8 zile de la predare. prin înscrierea privilegiului în cartea funciară înainte de a se fi înscris titlul terţului dobânditor. Aspecte controversate. Contracte speciale.nu persoana cumpărătorului. p.2 1 2 Prof.  Potrivit legii. .în ultima instanţă . 35. 1-2. ci chiar bunul vândut.1. Editura Universul Juridic.faţă de terţul adjudecatar în vânzări silite. . un preţ mai mic decât cel real convenit. 13681369 Cod civil): .2.rezoluţiunea rămâne fără efect în contra autorităţilor publice (cum ar fi în caz de expropriere sau rechiziţie). Tratat de drept civil. legea aduce trei restricţii (art. cumpărătorul va putea fi obligat decât la plata preţului declarat în actul autentic. în Studii de drept românesc. Obligaţiile cumpărătorului. 1368 Cod civil).p. la care ne raliem. Despre simulaţie cu orice preţ. nr. cumpărătorului (art. afară numai dacă. ceea ce înseamnă că urmăreşte . iar dacă lucrul vândut este un bun mobil. Pătraşcu. Obiectul contractului. 98-99.

cu efecte asemănătoare pactului comisoriu de ultim grad . că soluţia de mai sus este valabilă strict domeniului civil. Bucureşti. având în vedere importanţă deosebită a respectării termenului de luare în primire. Teoria generală a obligaţiilor. Liviu Stănescu.operează numai dacă în contract s-a stipulat termenul ridicării (cu care se asimilează convenţia tacită rezultând din uzuri) şi numai în favoarea vânzătorului (care poate renunţa la beneficiul lui cerând executarea)3. 99-100. Francisc Deak.) fiind în sarcina cumpărătorului. Codul civil prevede rezoluţiunea de drept a contractului şi chiar fără punerea în întârziere a cumpărătorului. potrivit regulilor generale (art. dacă nerespectarea termenului de ridicare nu se datorează faptei sale. Gabriel Boroi. 1010-1021 Cod civil). univ. LUAREA ÎN PRIMIRE A LUCRULUI VÂNDUT Corelativ cu obligaţia de predare a vânzătorului cumpărătorul este obligat să ia în primire lucrul vândut la locul şi la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea. Prin urmare. Vânzătorul mai are posibilitatea să opteze pentru rezoluţiunea contractului cu daune-interese.2 3. administraţia financiară fiind în drept să pretindă taxele legale la nivelul preţului real încasat şi nu a celui simulat).Contractul de vânzare-cumpărare. Obligaţiile cumpărătorului. Justificarea soluţiei de mai sus are la bază efectele simulaţiei în dreptul nostru. 2001.3 De menţionat. 1370). sau poate cere autorizarea instanţei să-l depună în alt loc. cheltuielile (de transport. 3 2 I. dr. 205. suportând şi cheltuielile ridicării de la locul predării. Obiectul contractului. Editura All Beck. 63 . 1997. vânzându-l unui terţ nu ar putea reţine preţul încasat de la primul cumpărător.2. 3 Prof. Prin derogare de la regula rezoluţiunii judiciare. această rezoluţiune . În caz de neexecutare. Bucureşti. după punerea în întârziere a cumpărătorului. ea se produce pe cale judecătorească. Obligaţiile vânzătorului. Drept civil. Contracte speciale.dacă a valorificat lucrul. dar numai dacă în contract s-a stabili termenul ridicării şi numai în favoarea vânzătorului (art. la nevoie sub sancţiunea de daune cominatorii. Curs selectiv. p. nici vânzătorul . Drept civil. Bucureşti 2003. Dacă părţile nu au stipulat un pact comisoriu expres care să aibă ca efect rezoluţiunea de drept a contractului. Tratat de drept civil.1121 Cod civil). potrivit cărora actul simulat este valabil (producând efecte numai între părţile contractante şi faţă terţi). vânzătorul poate cere instanţei obligarea cumpărătorului la luarea în primire a lucrului. în cazul produselor (care se deteriorează repede) şi a altor lucruri mobile (în special efecte şi acţiuni supuse fluctuaţiilor de valoare). Filipescu. ca urmare a rezoluţiunii restituţio în întegrum. Editura Universul Juridic. p. Editura Actami. În schimb. 398. ediţia a II-a. întrucât declararea unui preţ inferior celui real în actul autentic de vânzare cumpărare a unui imobil poate produce consecinţe deosebite sub aspectul administrativ sau chiar penal (de exemplu. dacă are nevoie de locul unde se găseşte (art.2. Cumpărătorul nu ar putea invoca aceasta rezoluţiune pentru a se libera de obligaţia de a plăti preţul. de depozitare etc. p.

conform art. Obligaţiile vânzătorului.să plătească. obligaţia solidară a mandanţilor) este prevăzută numai în favoarea terţului. Obligaţiile cumpărătorului. 1305 Cod civil. va avea acţiune în regres împotriva celeilalte părţi. el va trebui să facă dovada acelei înţelegeri netrecute în actul de vânzare. ele vor răspunde solidar pentru plata onorariului (art. 64 . 1035 Cod civil nu sunt aplicabile. dr.Contractul de vânzare-cumpărare. cumpărătorul mai este obligat . Tratat de drept civil.1 1 Prof. rezoluţiunea operează numai în folosul vânzătorului. raporturile părţilor sau a uneia dintre ele cu terţe persoane sunt guvernate de reglementările în cauză. cumpărătorul nu ar putea pretinde diferenţa dacă vânzătorul a valorificat lucrul după rezoluţiunea de drept a contractului la un preţ mai mare. care guvernează raporturile vânzătorului şi cumpărătorului cu terţii. căci obligaţia ambelor părţi (de exemplu. p. ca accesoriu al preţului. cheltuielile vânzării (cheltuielile propriu-zise ale actului. Bucureşti.). El are însă dreptul la daune-interese potrivit regulilor generale (de exemplu. Subliniem că regulile arătate cu privire la suportarea cheltuielilor vânzării vizează numai raporturile dintre părţi (vânzător-cumpărător şi succesorii lor în drepturi). Contracte speciale. În consecinţă. De exemplu. taxele de timbru şi de autentificare .3 SUPORTAREA CHELTUIELILOR VÂNZĂRII În afară de cele două obligaţii analizate. în schimb. deşi în actul ce constată condiţiile vânzării nu s-a stipulat nimic în această privinţă.sau de publicitate imobiliară etc. 2001. În raport cu terţii. dacă una dintre părţi (contrar obligaţiilor contractuale dintre ele) plăteşte. Astfel. în parte sau integral.2. Relaţiile dintre părţi sunt cârmuite numai de clauzele contractuale şi de art. Obiectul contractului. anumite cheltuieli. Asemenea reguli. Cheltuielile vânzării nu pot fi puse în sarcina vânzătorului pe bază de simple prezumaţii.în lipsă de stipulaţie contrară . univ. dispoziţiile art. 3. totuşi înţelegerea a fost ca vânzătorul să plătească parte din cheltuieli. Francisc Deak. 1551 Cod civil). nu modifică însă reglementarea aplicabilă între părţi.onorariul notarial . potrivit dreptului comun. dacă avocatul care a redactat contractul şi a efectuat alte acte este mandatarul ambelor părţi. 1305 Cod civil. Editura Universul Juridic. 100-101. diferenţa dintre preţul obţinut şi cel iniţial). iar nu de reglementările care guvernează materia vânzării-cumpărării. Dacă cumpărătorul pretinde că.

În doctrină s-au exprimat opinii diferite cu privire la delimitarea varietăţilor de vânzare.Contractul de vânzare-cumpărare. În consecinţă. număr sau măsură.1 Vom analiza deci. 65 .2 4. opinii citat. Obligaţiile vânzătorului. succint.1 PRECIZĂRI PREALABILE După cum instituţia contractului – ca izvor de obligaţii (din teoria generală a obligaţiilor). Întrucât regulile speciale ce determină fiecare varietate în parte.2 VÂNZAREA CU GRĂMADA 1 2 D. 400. vânzarea cu grămada. p. Obiectul contractului. 102-105. opinii citat. vânzarea după greutate. M. cunoscute în domeniu şi sub numele de varietăţi ale contractului de vânzare-cumpărare. iar asemănarea constă în aceea că toate varietăţile se supun în fond regulilor generale ale contractul de vânzare-cumpărare (analizate în secţiunile anterioare). vânzarea unei moşteniri. Bucureşti 2003. Obligaţiile cumpărătorului. Gabriel Boroi. Curs selectiv. Liviu Stănescu. vânzarea de drepturi litigioase şi vânzarea imobilelor. urmează ca acestea (din urmă) să constituie (în lipsa normelor speciale) şi dreptul comun în materie de vânzare-cumpărare civilă. Drept civil. În cele ce urmează vom analiza. 122. CAPITOLUL IV VARIETĂŢI ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARE CUMPĂRARE 4. Varietăţile (felurile) de vânzări sunt contracte de vânzare-cumpărare caracterizate prin particularităţi date de dispoziţiile speciale ale Codului civil sau ale altor contracte normative. modifică mai mult sau mai puţin regulile generale ale contractului (cadru) de vânzare-cumpărare. vânzarea pe încercate şi vânzarea cu pact de răscumpărare. ediţia a II-a. câteva din varietăţile de vânzare (considerate cele mai uzate) fără pretenţia ca enumerarea lor să epuizeze subiectul abordat. constituie dreptul comun în materia contractelor speciale. Mureşan. pentru orice varietate de vânzare. Editura All Beck. tot aşa şi regulile specifice contractului de vânzare-cumpărare constituie dreptul comun pentru diferite feluri de vânzări. Chirică. neexistând un criteriu unic de departajare a acestora. Distincţia dintre varietăţile de vânzare este determinată de regulile speciale aplicabile fiecărei vânzări în parte. p. aspectele nereglementate prin norme speciale vor fi completate prin regulile generale ale contractului de vânzare-cumpărare. p.

4. 2006. Obligaţiile cumpărătorului. univ. Curs selectiv. fie rezoluţiunea cu daune-interese (art. Dacă pieirea este fortuită. Editura All Beck. Bucureşti. Bucureşti. Editura Universul Juridic. În principiu. Bucureşti 2003. dar nici nu va putea cere preţul (suportă riscul lucrului şi riscul contractului). 3 Prof. Potrivit art. deci dintr-un gen limitat (genus limitatum) şi este necesar să se procedeze la cântărire. Drept civil. Mariana Rudăreanu. vânzarea este perfectă din momentul în care părţile au căzut de acord asupra lucrului şi asupra preţului şi deci în caz de neexecutare din partea vânzătorului cumpărătorul este în drept să ceară fie executarea contractului. fie pentru determinarea preţului (se vinde tot lotul cu 500 lei/kg).p.2. 2001. dr.1 De exemplu. NUMĂR ŞI MĂSURĂ Aceasta varietate de vânzare (pe unitate de măsură) are ca obiect lucruri de gen.3 VÂNZAREA DUPĂ GREUTATE. univ. Francisc Deak. vânzătorul nu va putea fi obligat să plătească daune-interese. iar preţul este stabilit global şi nu pe unitate de măsură. Gabriel Boroi. În ambele ipoteze.115. DELIMITAREA FAŢĂ DE VÂNZAREA CU GRĂMADĂ 1 2 Lect. se vinde toată cantitatea de grâu dintr-un siloz cu suma de 100 mii lei.2 4. În consecinţă. se suportă potrivit dreptului comun (de către cumpărător. Contractul de vânzare-cumpărare se încheie o dată ce obiectul şi preţul au fost determinate (chiar dacă bunurile nu s-au predat iar preţul nu s-a plătit) asemănându-se în această situaţie cu o „vânzarea pură şi simplă”. iar în caz de pieire determinarea nici nu ar fi posibilă.3. Contracte speciale. 66 . numărare sau măsurare fie pentru individualizarea cantităţii vândute din lot (de exemplu. ediţia a II-a.3. 4. Tratat de drept civil. Obiectul contractului.Contractul de vânzare-cumpărare. Editura Fundaţiei România de Mâine. Obligaţii . dr. o vânzarea este făcută „cu grămada” când nu este nevoie a se cântări.1 EFECTE Până la cântărire. 400. se vând 100 kg cartofi cu 500 lei/kg dintr-o cantitate mai mare). Contracte. a se număra sau a se măsura pentru a se determina obiectul vândut sau preţul vânzării. p. Obligaţiile vânzătorului. dreptul de proprietate asupra bunurilor se transmite odată cu acordul de voinţă a părţilor. iar riscul pieirii fortuite. după perfectarea contractului. 1299 Cod civil vânzarea cu grămada este vânzarea ce are ca obiect bunuri de gen ce se caracterizează printr-o masă determinată în bloc. Liviu Stănescu. 102. ca nou proprietar). numărare sau măsurare proprietatea şi riscurile nu se transmit. p. dar dintr-un lot determinat. 1300 Cod civil)3. pentru că nu este individualizat lucrul vândut sau nu este determinat preţul.

adică din ziua încheierii contractului. Vânzarea după greutate. Aceasta vânzare are ca obiect o cantitate determinată prin masa ei (de exemplu. univ. În lipsa stipulaţiei apreciază instanţa. Obligaţiile cumpărătorului. în care se prevede condiţia suspensivă a încercării lucrului de către cumpărător (art. Aceste „vânzări”. Obiectul contractului.4. dr. 2001.2 DELIMITAREA FAŢĂ DE VÂNZAREA PE GUSTATE Vânzarea pe încercate nu trebuie confundată cu „vânzarea” pe gustate. pe care cumpărătorul le gustă înainte de a le cumpăra. 103. Tratat de drept civil. Cu toate că este vorba de lucruri de gen care nu sunt cântărite. totuşi proprietatea şi riscurile trec asupra cumpărătorului din acel moment. 1299 Cod civil). Deci lucrul poate fi refuzat numai dacă în mod obiectiv este necorespunzător (în caz contrar condiţia ar fi pur potestativă şi vânzarea nulă în baza art. număr sau măsură nu trebuie să fie confundată cu vânzarea cu grămada (în bloc).p. 4. Vânzătorul are facultatea de a fixa termen potrivit pentru încercare şi răspuns. Sunt mărfuri (de exemplu.Contractul de vânzare-cumpărare. grâul aflat într-un hambar). După îndeplinirea condiţiei cumpărătorul devine proprietar al lucrului în mod retroactiv. vinul). Obligaţiile vânzătorului. 1010 Cod civil). deoarece obiectul vânzării (lucrul vândut şi preţul) este bine individualizat1.4 VÂNZAREA PE ÎNCERCATE Vânzarea pe încercate este un contract încheiat din momentul realizării acordului de voinţă. Acest tip de vânzare este practicat în cazul cumpărării de produse tehnice sau animale. deoarece vânzarea sub condiţie suspensivă nu este translativă de proprietate. 1302 Cod civil). Editura Universul Juridic. Bucureşti.4. Contracte speciale.1 EFECTE Fiind vorba de o condiţie suspensivă. Dar el nu poate refuza obiectul pe simplul motiv că nu-i place. În acest caz şi preţul este determinat global. nu se socotesc încheiate 1 Prof. 4. 67 .deşi contractul este încheiat din momentul realizării acordului de voinţă . pentru întreaga cantitate (art. numărate sau măsurate în momentul încheierii contractului.riscul pieirii fortuite a lucrului este în sarcina vânzătorului (proprietar sub condiţie rezolutorie). Francisc Deak. până la îndeplinirea condiţiei (răspuns pozitiv) . 4. vânzătorul în acest caz poate cere expertiza.

reluarea operand cu efect retroactiv atât împotriva cumpărătorului (succesorilor lui în drepturi).p. împrumutatul redobândeşte bunul. pentru bunurile alimentare care se comercializează în pieţele agroalimentare. îl revinde fostului vânzător. Editura Universul Juridic. dar care. Obligaţiile vânzătorului. potrivit voinţei părţilor. pierde definitiv bunul respectiv pentru o sumă care. cât şi împotriva terţilor dobânditori de drepturi asupra bunului vândut (cu rezerva art. Obligaţiile cumpărătorului. drept preţ. şi vânzarea ar fi nulă în totalitatea ei. Obiectul contractului. El poate însă şi refuza pe simplul motiv că nu-i place. împrumutătorul impunând stipularea în contractul de vânzare-cumpărare. iar proprietatea se transmite după individualizarea bunului1. 103. 68 . 1 Prof. Vânzarea pe gustate nu este o vânzare sub condiţie. numai fructele percepute până la răscumpărare nefiind supuse restituirii. de obicei. O asemenea vânzare (art. 2001. Bineînţeles. este mult inferioară valorii lui. cu dobânzile legale. Această varietate de vânzare este folosită. de regulă. Bucureşti.5 VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE Vânzarea cu pact de răscumpărare este o vânzare supusa unei condiţii rezolutorii exprese care constă în facultatea pe care şi-o rezervă vânzătorul de a relua lucrul vândut. De aceea „vânzarea” pe gustate nu există înainte de a-şi fi dat acordul cumpărătorul. restituind preţul şi cheltuielile făcute de cumpărător. Vânzările cu pact de răscumpărare sunt interzise întrucât de cele mai multe ori ascund împrumuturi cu dobânzi cămătăreşti (garantate real cu bunul respectiv). după gustare. urmând să restituie suma dovedită a fi fost împrumutată. Francisc Deak. dr. În plus. Tratat de drept civil. întrucât contractul este lovit de nulitate. deoarece în acest caz condiţia care ar afecta vânzarea ar fi pur potestativă. Contracte speciale. diferenţa reprezentând dobânda. decât după ce cumpărătorul a gustat marfa şi a declarat că ii convine (art. dacă împrumutatul nu reuşeşte să plătească la termenul convenit suma trecută în contract drept preţ.Contractul de vânzare-cumpărare. univ. a unei sume disproporţionat de mari faţă de suma împrumutată.1371-1387 Cod civil) este nulă de drept chiar dacă pactul de răscumpărare este încheiat printr-un alt înscris. 1301 Cod civil). într-un anumit termen. 4. face parte integrantă din contract. interdicţia privind vânzarea cu pact de răscumpărare nu priveşte actele de retrocesiune prin care cumpărătorul unui bun. printr-un contract separat şi ulterior vânzării iniţiale. Dar.1909-1910 Cod civil şi a uzucapiunii).

deoarece dobândeşte în cadrul universalităţii şi pasivul moştenirii este dator să restituie vânzătorului sumele plătite de acesta pentru datoriile şi sarcinile moştenirii.2 Cod civil). Precizăm că vânzarea afectată de o condiţie rezolutorie este nulă de drept numai dacă reprezintă o vânzare cu pact de răscumpărare. ea cuprinde tot activul moştenirii (respectiv.6 VÂNZAREA UNEI MOŞTENIRI (DE DREPTURI SUCCESORALE) Vânzarea (cesiunea) unei moşteniri (art. de drepturi asupra unei universalităţi. cumpărătorul îşi poate rezerva dreptul de a restitui lucrul cumpărat . creanţele încasate sau preţul lucrurilor vândute din masa succesorală. De exemplu. nefiind vorba de o moştenire. 4. Tot astfel.702 şi 965 alin. nu poate fi înstrăinată (nulla est viventis hereditas).6. condiţia rezolutorie (ca şi cea suspensivă) poate fi prevăzută în contract. 4.deşi este succesor . fie cota-parte indiviză asupra universalităţii. în lipsă 69 . dacă sunt mai mulţi moştenitori (fracţiune de patrimoniu). Obligaţiile cumpărătorului. până la restituire suportând riscul pieirii fortuite în calitate de proprietar sub condiţie rezolutorie. Renasc prin efectul vânzării şi datoriile vânzătorului faţă de succesiune stinse prin confuziune. Moştenirea nedeschisă.în proprietatea vânzătorului. potrivit regulilor generale. În schimb şi cumpărătorul . Ea poate avea loc numai după deschiderea moştenirii.1399-1401 Cod civil) este un contract prin care titularul unui drept succesoral înstrăinează cu titlu oneros acest drept altei persoane .Contractul de vânzare-cumpărare. dacă nu există o convenţie contrară (art. în consecinţă. fie dreptul asupra unei universalităţi (patrimoniul persoanei decedate). nici legatarul cu titlu particular nu poate fi vânzătorul unui drept succesoral. Obiectul contractului. Dacă moştenitorul (moştenitorii în caz de pluralitate) înstrăinează drepturi (bunuri) determinate din moştenirea deschisa se aplică regulile generale ale vânzării. Vânzarea are ca obiect moştenirea dobândită de vânzător. nici chiar cu consimţământul persoanei despre a cărei moştenire este vorba (art. 1400 Cod civil).1 EFECTE Întrucât vânzarea are ca obiect o universalitate. vânzătorul este obligat să predea cumpărătorului fructele percepute. căci .în termenul şi condiţiile prevăzute în contract . În lipsa pactului de răscumpărare.nu dobândeşte o universalitate sau o fracţiune dintr-o universalitate (avute în vedere de art. întrucât poate trezi dorinţa morţii (votum mortis) unei alte persoane. ci bunuri determinate . sub sancţiunea nulităţii absolute. Obligaţiile vânzătorului. 1399-1400 Cod civil). cotaparte). dacă este singurul moştenitor.

7/1996). O precizare se impune însă în legătură cu datoriile moştenirii faţă de alţi creditori decât vânzătorul. Dar această transmitere nu produce efecte faţă de creditorii moştenirii pentru că cesiunea de datorie între vii (spre deosebire de creanţe) nu este admisă de Codul civil. Bucureşti. iar debitorul nu poate să-şi substituie o altă persoană fără consimţământul creditorului (substituirea este prevăzută de lege numai pentru cazul transmisiunii mortis causa. 1401 Cod civil). vânzătorul se va putea întoarce împotriva cumpărătorului pe calea acţiunii în regres. 1341 şi următoarele)1. dr. 4. renasc prin efectul vânzării şi creanţele vânzătorului faţă de succesiune stinse prin confuziune (art.Contractul de vânzare-cumpărare. 28 din Legea nr. deoarece el nu a devenit debitorul lor direct. 1399 Cod civil). p. nu şi de conţinutul universalităţii transmise (garanţie de drept) garanţie care poate fi modificată prin convenţia dintre părţi (garanţie convenţională). dacă moştenirea cuprinde şi dreptul de proprietate asupra unui teren. Contracte speciale. 2001. dar numai pe calea acţiunii subrogatorii (oblice). univ. iar nu „din succesiune”. vânzătorul răspunde numai de calitatea sa de moştenitor (al universalităţii sau al unei cote-părţi din universalitate). Aceste datorii trec asupra cumpărătorului în cadrul universalităţii dobândite. când o altă soluţie nu este de conceput).7 VÂNZAREA DE DREPTURI LITIGIOASE ŞI RETRACTUL LITIGIOS 1 Prof. Cumpărătorul va putea fi urmărit şi de creditorii succesiunii. Tot astfel. pentru micşorarea drepturilor succesorale ale vânzătorului prin apariţia unui alt moştenitor) poate fi stipulată în limitele permise în materie de evicţiune (art. în sensul art. precizăm că. specificându-se (în sensul agravării ei) cu amănuntul obiectele cuprinse în moştenire (art. dar nu şi calitatea sa de moştenitor (semel heres. Obligaţiile vânzătorului. În sfârşit. 13391340 Cod civil) fiind aplicabile şi dispoziţiile care guvernează drepturile cumpărătorului evins (art. Obiectul contractului.dobândite (drepturi reale sau de creanţă) . de convenţie contrară. Francisc Deak. 70 . creditorii vor putea urmări pentru datoriile succesiunii pe vânzătorul care a putut înstrăina numai drepturile succesorale.este necesară îndeplinirea formelor de publicitate (drepturile cumpărătorului provenind din contract. Editura Universul Juridic. contractul trebuie să fie încheiat în formă autentică iar pentru opozabilitatea vânzării faţă de terţi .în funcţie de natura drepturilor înstrăinate . Tratat de drept civil. 106-107. În consecinţă. Iar exonerarea de garanţie (de exemplu. sempel heres). În ce priveşte obligaţia de garanţie. Obligaţiile cumpărătorului. Dacă a fost urmărit de creditorii moştenirii.

Contracte. 1402 Cod civil „cel în contra căruia există un drept litigios vândut se va putea libera de cesionar numărându-i preţul real al cesiunii. cât şi în momentul exercitării retractului. Dreptul asupra „lucrului litigios”. Procesul trebuie să fie în curs de judecată atât în momentul vânzării. 2006. inclusiv drept de proprietate intelectuală sau drepturi succesorale. Obligaţiile cumpărătorului.117. dr. indiferent dacă acesta aste un drept real sau de creanţă. Bucureşti. plus cheltuielile şi dobânzi). Mariana Rudăreanu. dr. ce formează obiectul vânzării poate fi un drept real sau de creanţă. Obligaţiile vânzătorului. Potrivit art. în sensul că vânzătorul nu garantează existenţa dreptului cedat (întrucât acesta ar fi echivalat cu garantarea câştigării procesului)2. 71 . 114. Având în vedere cele de mai sus. până în momentul în care hotărârea rămâne definitivă. opinii citat. procurorii şi avocaţii care îşi exercită funcţiile în raza teritorială a instanţei competente să judece litigiul. Pentru exercitarea retractului litigios se cer întrunite următoarele condiţii:  Dreptul vândut (cedat) să fie litigios. Operaţiunea juridică prevăzută de art. dacă s-a vândut un drept litigios adversarul vânzătorului (pârâtul în proces) are posibilitatea cumpărării forţate a dreptului litigios. Simpla intenţie procesuală nu justifică retractul litigios (aşa cum nu s-ar justifica nici după terminarea procesului printr-o hotărâre definitivă). univ. înainte de soluţionarea procesului2. Obiectul contractului. art. 1043 Cod civil „lucrul se socoteşte litigios când există proces sau contestaţie asupra fondului”. p. Prof. 2 2 Lect. Ca o excepţie la regula de mai sus (potrivit căreia vânzarea de drepturi litigioase este permisă deşi ar putea constitui activităţi speculative). eliminându-l din proces pe cumpărătorul cesionar (căruia îi va plăti preţul vânzării dreptului litigios. Editura Fundaţiei România de Mâine. spezele contractului şi dobânda în ziua când cesionarul a plătit preţul cesiunii”. Vânzarea de drepturi litigioase se aseamănă cu cesiunea din dreptul comun. Titularul unui drept aflat în litigiu are posibilitatea de a vinde dreptul supus contestaţiei judiciare.Contractul de vânzare-cumpărare. Francisc Deak. 1403 Cod civil „lucrul se socoteşte litigios când există proces sau contestaţie asupra fondului dreptului”. 1042 Cod civil poartă numele de retract litigios iar pârâtul sau reclamantul în proces care îşi exercită acest drept: retractant. Retractul litigios va fi posibil în orice fază a procesului (inclusiv a recursului). Potrivit art. p. univ. Potrivit art. Obligaţii . 1309 Cod civil interzice cumpărarea de drepturi litigioase de către judecătorii.

cedentul nu are nici o acţiune pentru plata preţului cesiunii (nici acţiune oblică) fiindcă.  Când cesiunea s-a făcut unui creditor pentru plata creanţei sale.  Cedarea dreptului litigios să fie oneroasă (vânzare). retractul litigios nu ar mai putea fi posibil întrucât pârâtul s-ar putea elibera de cesionar numai „numărându-i preţul real al cesiunii. rămâne debitorul preţului. cesionarul. se stinge procesul. Dispoziţiile art. fiindcă cesiunea (vânzarea) dreptului litigios este desfiinţată faţă de el cu efect retroactiv (se produce rezoluţiunea cesiunii). prin efectul exercitării retractului litigios. Obligaţiile vânzătorului.  Când cesiunea s-a făcut către posesorul fondului asupra căruia există dreptul litigios. În schimb. Drept civil. ipoteca) în folosul altora (când dreptul litigios este real) sau dacă creditorii cesionarului ar fi înfiinţat poprire asupra creanţei cumpărate de debitorul lor. de exemplu. 1404 Cod civil. p. ediţia a II-a. Liviu Stănescu. dacă cesionarul (cumpărătorul) dreptului litigios ar fi constituit drepturi (de exemplu. 1402 Cod civil). Curs selectiv. În acest caz cesiunea are ca scop să pună capăt indiviziunii. retractul litigios nu se poate exercita în următoarele cazuri:  Când cesionarul dreptului este un comoştenitor sau coproprietar al dreptului cedat. între cedent şi cesionar retractul nu poate produce nici un efect. Bucureşti 2003. Potrivit art. 3 Cod civil au în vedere cazul în care dreptul de creanţă litigios este garantat cu o ipotecă ce grevează imobilul unui terţ1. în cazul donaţiei sau al testamentului).dobândind dreptul litigios înstrăinat de adversarul din proces . Dispoziţiile privind condiţiile retractului sunt de strictă interpretare (fiind excepţii de la dreptul comun). 4005-4006.1 EFECTE Prin efectul retractului litigios vânzarea dreptului litigios se desfiinţează faţă de retractant cu efect retroactiv. Dacă înstrăinarea dreptului nu s-ar face în schimbul unui preţ (cum ar fi. Obiectul contractului. ca şi cum ar fi vorba de îndeplinirea unei condiţii rezolutorii. întrucât retractantul .  Manifestarea de voinţă de exercitare a retractului litigios să fie făcută în faţa instanţei cu ocazia dezbaterii procesului (ori pe cale extrajudiciară. Obligaţiile cumpărătorului. Între ei continua să producă efecte cesiunea (vânzarea). 1404 pct. Faţă de retractant însă. Pe de altă parte. Editura All Beck. spezele contractului şi dobânda” (art. 4. dacă n-a plătit. toate aceste acte rămân fără efect faţă de retractant (care nu poate fi obligat nici la despăgubiri sau la vreo altă plată). Prin urmare.7. 1 Gabriel Boroi. printr-o notificare). 72 .Contractul de vânzare-cumpărare.se substituie în drepturile cumpărătorului şi cumulează calităţile incompatibile de reclamant şi pârât.

73 . 1 Prof. Obligaţiile vânzătorului. CLAUZA PENALĂ. 111.p. Obiectul contractului. întrucât i-a „numărat” preţul real al cesiunii şi accesoriile (art. Francisc Deak. prin definiţie acesta nu este debitorul cesionarului. Tratat de drept civil. LIPSA DE VOINŢĂ A PĂRŢILOR. Contracte speciale. dr. Bucureşti. Obligaţiile cumpărătorului.Contractul de vânzare-cumpărare. 2001. Editura Universul Juridic. univ. CAPITOLUL 5 CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE. 1402 Cod civil)1.

Ea nu este o garanţie pusă la îndemâna creditorului pentru realizarea creanţei sale ci o modalitate de evaluare a prejudiciului suferit de creditor în cazul întârzierii în executarea obligaţiei. Instanţa de apel a mai reţinut că toate livrările efectuate în anul 2000 sunt supuse clauzelor contractului din 2000 iar nu contractului din 1999 care a expirat în luna decembrie a aceluiaşi an. Or. 74 . pârâta a declarat apel contestând existenţa clauzei penale pentru obligarea sa la plata penalităţilor de întârziere în decontare. 477 din 23 februarie 2000 a respins excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile. instanţa de fond a apreciat că penalităţile de întârziere sunt datorate numai pentru perioada 6 ianuarie – 14 aprilie 2000.Contractul de vânzare-cumpărare. prin sentinţa civilă nr. T. respectiv debitorul obligaţiei executată cu întârziere. Tribunalul Braşov. motivat de faptul că pentru primul semestru al anului 2000. Împotriva sentinţei.C. neexistând între părţi un raport juridic contractual care să constituie premisa răspunderii pentru întârzierea în plată. prin decizia nr. 4 din acest contract. STUDIU DE CAZ Clauza penală fiind o convenţie accesorie.A. 138 pronunţată la data de 26 mai 2004. privitor la clauza penală şi mai mult. astfel că privită ca sancţiune. Pentru a hotărî astfel. Obligaţiile vânzătorului. chiar şi fără încheierea unui act adiţional care să privească perioada luată în calcul. când a operat clauza din contractul încheiat pentru anul 1999. această convenţie trebuie însuşită fără echivoc de cel căruia i se adresează. Curtea de Apel Braşov. Reclamanta S.S. când s-a răspuns la obiecţiunile amintite. apreciind că pârâta apelantă a fost de acord cu plata de daune-interese pentru acoperirea prejudiciului chiar dacă s-a dat o calificare greşită măsurilor reparatorii. prin care s-a stipulat că pentru întârzierea la plata preţului. 29.S.C. Obiectul contractului. pentru a dobândi forţă obligatorie trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale oricărei convenţii. contractul nu era perfectat şi nici această clauză privind sancţionarea întârzierii în plată nu s-a conciliat pentru a se pune problema că ar exista o convenţie între părţi care prestabileşte echivalentul prejudiciului suferit de creditor în caz de întârziere în plata mărfii. printre care se înscrie şi acordul de voinţă al părţilor.15% pentru fiecare zi de întârziere în decontare.C. cumpărătorul datorează penalităţi de 0. 29 din contractul din 2000. există obiecţiuni din partea debitorului în legătură cu art. a respins apelul. Braşov şi a solicitat ca să fie obligată la plata penalităţilor de întârziere în plata facturilor emise pentru decontarea contravalorii oţelurilor livrate. în condiţiile în care contractul din 1999 nu a fost prelungit după data de 31 decembrie 1999 prin act adiţional aşa cum se stipulase în art. în speţă. a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să-i plătească penalităţi de întârziere. pârâta a lansat comenzi privind necesarul de materiale. Obligaţiile cumpărătorului.A. Târgovişte a chemat-o în judecată pe pârâta S. conform contractului din 2000 şi clauzei penale cuprinsă în art.

75 . cu obiecţiuni din partea debitorului care vizau expres înlăturarea acestui articol. daunele moratorii pot înlocui daunele compensatorii. care a fost privită divergent de cele două instanţe. întrucât contractul din 2000 a fost semnat în luna august din 2000. s-a negat caracterul imperativ al procedurii concilierii şi s-au încălcat dispoziţiile art. Problema controversată. dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de validitate pentru a i se da forţa obligatorie a convenţiei accesorii. Recursul este fondat. Obligaţiile cumpărătorului. iar disputa dintre părţi.8. 29 din menţionatul contract. iar apelul pârâtei a fost respins.9 şi 10 Cod procedură civilă argumentând că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când s-a pronunţat asupra unei părţi din sentinţă care nu a fost atacată cu apel şi a stabilit. privesc o perioadă din anul 2000. Prin urmare.6.Contractul de vânzare-cumpărare. 132 şi 134 Cod procedură civilă prin faptul că s-a acceptat la al 6-lea termen de judecată ca reclamanta să-şi modifice temeiul de drept iar soluţia s-a bazat pe contractul care a expirat la 31 decembrie 1999 aşa încât nu putea fi luat în discuţie ca temei pentru obligaţiile care s-au născut pe anul 2000. Facturile din situaţiile anexă la acest contract luate în calcul pentru plata penalităţilor. în cadrul clauzei penale. aşa cum se desprinde de criticile recurentei şi din soluţiile pronunţate. Criticile aduse hotărârilor pronunţate în cauză ridică mai multe probleme de drept. substituindu-se părţilor că. texte cu valoare de principiu. contractul din 2000 a operat pe întregul an 2000. Obligaţiile vânzătorului. de a căror dezlegare depinde soluţia însăşi. în cauză s-au solicitat penalităţi de întârziere în decontare în temeiul contractului din 2000. Instanţa de apel a reţinut greşit că daunele compensatorii sunt unul şi acelaşi lucru cu daunele moratorii şi a aplicat greşit dispoziţiile art. invocându-se clauza penală inserată în art. 29. În măsura în care această cerinţă a răspunderii contractuale este îndeplinită urmează a se vedea dacă evaluarea convenţională asupra cuantumului despăgubirilor întruneşte acordul de voinţă al părţilor. pârâtul a declarat recurs. Pârâta a invocat motivele prevăzute de art. dar pentru că pârâtei apelante nu i se poate face o situaţie mai grea în propria cale de atac. sentinţa instanţei de fond a fost păstrată. 304 pct. Din această perspectivă. 4. Obiectul contractului. 969 şi 1066 Cod civil. este dacă între părţile în proces a existat un raport juridic contractual care să constituie premisa răspunderii pentru întârzierea în plată. pe care instanţele o aveau de soluţionat era dacă este în vigoare clauza penală din art. Împotriva deciziei. A mai susţinut că hotărârea este lipsită de temei legal şi dată cu aplicarea greşită a legii deoarece. că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut. întrucât a considerat că toate livrările din 2000 sunt supuse contractului din anul 2000 cu toate că acest contract a fost semnat cu obiecţiuni şi a intrat în vigoare în mai 2000.

Instanţa de apel a interpretat greşit şi conţinutul art. în sensul că recurenta pârâtă s-a declarat de acord ca executarea necorespunzătoare a obligaţiilor să fie sancţionată cu plata de daune-interese. Obligaţiile cumpărătorului. creditorul nu poate cere executarea clauzei penale. Obligaţiile vânzătorului. când s-a răspuns la obiecţiunile formulate de pârâta recurentă. Cum obiecţiunea cu privire la articolul care privea aplicarea sancţiunii pentru plata penalităţilor de întârziere în decontare nu a fost soluţionată. Prin urmare. Privită ca sancţiune această convenţie trebuie să fie însuşită fără echivoc de cel căruia i se adresează. o clauză generală referitoare la neexecutarea obligaţiilor contractuale şi că denumirea greşită de daune compensatorii nu moratorii nu poate înlătura răspunderea 76 . contractul nu era perfectat şi nici după această dată clauza privind sancţionarea întârzierii în plată nu s-a conciliat pentru a se pune problema că există convenţie între părţi care prestabileşte echivalentul prejudiciului suferit de creditor în caz de întârziere în plata mărfii. pârâta a formulat răspunsul din adresa 21410/23. Raţionamentul instanţei de apel este greşit şi dintr-un alt punct de vedere.Contractul de vânzare-cumpărare. Urmarea obiecţiunilor. Din conţinutul acestui text nu se poate trage însă concluzia că pârâta este cea care s-a obligat să suporte daune compensatorii. 320/2000. S-a argumentat că de vreme ce livrarea a fost acceptată şi plătită. prin care pârâta nu a fost de acord cu art. la data de 23 martie 2000. reclamanta şi-a însuşit obiecţiunea în sensul precizat expres „suntem de acord să plătim penalităţi de neexecutare sau nelivrare în termen dar numai dacă plata se face în avans permanent”. prin care erau stabilite penalităţi de întârziere în plată. Această interpretare a fost posibilă datorită neobservării conţinutului art. Cu privire la daunele compensatorii propuse prin obiecţiunile la contract. 29. 12 din adresa nr. Aceste argumente nu pot fi primite întrucât clauza penală nu este o garanţie pusă la îndemâna creditorului pentru realizarea creanţei sale ci o modalitate de evaluare a prejudiciului suferit de creditor în caz de întârziere în executarea obligaţiei. 29.05. atunci operează şi clauza penală. rezultă din înscrisul din dosarul de fond prin care s-au formulat obiecţiuni. 29 în care era stipulată sancţiunea pentru plata cu întârziere a preţului.2000 în care. clauza penală fiind o convenţie accesorie. respectiv de debitorul obligaţiei executată cu întârziere. pentru a dobândi forţă obligatorie trebuia să îndeplinească condiţiile de validitate ale oricărei convenţii. Aşadar. deşi s-a referit la art. 12 din obiecţiunile formulate la contract. în legătură cu art. ci dimpotrivă. S-a apreciat că pârâta şi-a însuşit. 29”. ţi-a exprimat acordul să plătească ea însăşi penalităţi pentru neexecutare sau nelivrare în termen. dar numai dacă plata se face în avans. stipulându-se expres „nu suntem de acord cu privire la art. prin care se înscrie şi acordul de voinţă a părţilor. Poziţia pârâtei. Obiectul contractului. discuţie pe care părţile au făcut-o prin cale două adrese. prin obiecţiunile la contract.

debitoarei pentru că aceasta a înţeles să fie sancţionată cu plata de daune-interese. pe aspectul modificării temeiului de drept nu poate fi primită întrucât în dosarul de fond. În cazul de faţă. Obligaţiile vânzătorului. referitoare la încălcarea dispoziţiilor art.Contractul de vânzare-cumpărare. În consecinţă. Dacă s-ar trece peste argumentele arătate. întrucât răspunderea contractuală operează în situaţia în care obligaţiile izvorăsc din contract. dar şi pentru că pârâta a emis comenzi pentru semestrul I al anului 2000 încă din noiembrie 1999. a funcţionat clauza penală din contractul pe 1999. Acest argument nu poate fi reţinut câtă vreme pentru plata cu întârziere exista stipulaţie distinctă în contract (art. penalităţile de întârziere. motivat şi de faptul că răspunsul la obiecţiunile recurentei pârâte se referă la neexecutarea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale. Critica pârâtei. 29) pe care pârâta recurentă nu a acceptat-o. 2. pârâta e emis comenzi care au fost executate. Instanţa de apel interpretând greşit conţinutul obiecţiunilor şi al răspunsului la obiecţiuni a ajuns la concluzia că penalităţile de întârziere la plată sunt datorate pe întreaga perioadă solicitată. 35 şi următoare Cod comercial. încă nu s-ar putea pune problema daunelor-interese sub forma penalităţilor de întârziere. din moment ce lipseşte convenţia accesorie-clauză penală. însă. acceptarea daunelor interese compensatorii. nu s-a dovedit acordul de voinţă pentru plata penalităţilor de întârziere în decontare. În realitate. astfel că lipseşte premisa angajării răspunderii contractuale. Într-adevăr. pe baza acordului său de principiu pentru încheierea contractului pentru anul 2000. pentru argumentele expuse nu se datorează nici după semnarea contractului (23 mai 2004) şi cu atât mai puţin anterior datei de 23 mai 2004. apelul său a fost respins. facturile privesc produse care s-au livrat anterior încheierii contractului din 2000. Obligaţiile cumpărătorului. 77 . care se fundamentează pe conţinutul înscrisurilor aflate la dosar. se poate observa că pârâta a adus alte argumente în sprijinul susţinerii că penalităţile sunt datorate şi anterior contractului din 2000. ceea ce. Obiectul contractului. 134 Cod procedură civilă. 132 şi art. ceea ce înseamnă acordul de voinţă pentru prelungirea vechiului contract. dar pentru că debitoarea se afla în propria cale de atac. În opinia sa. această formă de contract dă naştere la obligaţia de plată a preţului fără daune moratorii sub forma penalităţilor de întârziere în decontare. menite să acopere prejudiciul suferit de creditor pentru neexecutarea totală sau parţială a obligaţiei nu acoperă şi situaţia când se pretind daune-interese moratorii care vizează acoperirea prejudiciului creat ca urmare a executării cu întârziere a obligaţiei de plată. 3. echivalează cu un contract în formă simplificată reglementat de art. comenzile au fost executate. în comercial. Instanţa de fond a fost mai apropiată de conţinutul actelor dosarului atunci când a apreciat că pentru anul 2000. 4. S-a susţinut că pentru perioada respectivă.

aşa cum s-a arătat deja. Obiectul contractului. rezultă că s-a analizat actele dosarului numai că s-a dat altă interpretarea decât cea care rezultă din conţinutul acestora. recursul declarat de pârât a fost admis şi a fost modificată decizia atacată. în sensul respingerii acţiunii1. În ceea ce priveşte pronunţarea pe mijloace de probă. în sensul admiterii apelului aceleiaşi părţi. pârâta a susţinut greşit că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când a luat în discuţie partea din sentinţă care nu s-a atacat întrucât analiza criticilor este atributul instanţei iar încălcarea principiului disponibilităţii nu înseamnă imixtiune în atribuţiile altor organisme sau instituţii ale statului. conform clauzei stipulate în art. iar consecinţa acceptării lor a fost prezumţia că debitoarea şi-a însuşit o clauză penală generică referitoare la neexecutarea obligaţiilor contractuale. Prin urmare. este neîntemeiată şi critica referitoare la acordarea a ceea ce nu s-a cerut câtă vreme prin decizia recurată nu a fost schimbată soluţia de la fond. Această apărare a fost acceptată de instanţele care au soluţionat cauza în mod greşit. Aceste argumente. au fost acceptate greşit de instanţe. De asemenea. 1143 din 18/02/2005 a Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 78 . În ceea ce priveşte celelalte critici. Obligaţiile vânzătorului. vizând modificarea sentinţei. nu era vorba de o modificare a temeiului de drept ci de o argumentare pentru înlăturarea susţinerilor privind lipsa oricărei convenţii pentru plata penalităţilor de întârziere.Contractul de vânzare-cumpărare. În consecinţă. din considerentele ambelor hotărâri pronunţate în cauză. Obligaţiile cumpărătorului. 1 Decizia nr. 4 care avea următorul conţinut: „prezentul contract este valabil până la data de 31 decembrie 1999 şi se prelungeşte prin act adiţional încheiat în formă scrisă de către cele două părţi ale contractului”. întrucât nu au observat lipsa actelor adiţionale de prelungire a contractului din anul 1999 până la semnarea contractului pentru anul 2000.

Editura All Beck. Bucureşti. 6. Cărpenaru – „Contracte civile şi comerciale”. 79 . 4. Mariana Rudăreanu.Contractul de vânzare-cumpărare. Bucureşti. Camelia Toader – „Evicţiunea în contracte civile”. Editura Lumina Lex. Obligaţii . Obiectul contractului. Editura All Educaţional. Bucureşti. Bucureşti. Francisc Deak. Contracte. Corneliu Turianu – „Curs de drept civil – Contracte speciale”. 2006. Editura Actami . 1997. Camelia Toader – „Drept civil. 5. 2003. Editura Universitară. Contracte speciale”. Bucureşti. 2001. dr. 3. Lect. 1999. 1993. Bucureşti. Obligaţiile vânzătorului. Contracte speciale”. 7. 2005. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE 1. Francisc Deak – „Tratat de drept civil. S. Ediţia a II–a. Obligaţiile cumpărătorului. univ. Francisc Deak – „Contracte speciale”. Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura Universul Juridic. 2.

de I. 7/1989. 28. Revista Română de Drept nr. de I. 17. 20. 2005. Studii de drept românesc. All Beck. Bucureşti. Ioan Popa – „Contractul de vânzare . 1992. Bucureşti. 11. Bucureşti. M Mureşan – „Contractele civile. Bîrsan –„Drept civil teoria generală a obligaţiilor”. 19. 80 . 1992. Editura All Beck. 1969-1975. Mihuţă 25. Chirică – „Drept civil. Revista Română de Drept nr. C. I. Contracte speciale. 15. Obligaţiile vânzătorului. Manuela Tăbăraş – „Răspundere contractuală. 2006. Băicoianu – „Tratat de drept civil român”. Rosetti-Bălănescu. Revista Română de Drept nr. Corneliu Turianu – „Contracte speciale – Practica juridică adnotată”. Bucureşti. 24. 1994. Cluj-Napoca. 1997. Culegere de practică judiciară”. Revista Română de Drept nr. Daune – interese. 2004. Hamagiu. 8/1992. 16. vol. 10.Contractul de vânzare-cumpărare. Gheorghe Beliu – „Drept civil român. Bucureşti. Editura Şansa. 18. 12. Mihuţă şi Alexandru Lesviodax. Obligaţiile cumpărătorului. 29. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Contractele speciale”. 1997. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă”. C. Universitatea din Bucureşti. 23. Teoria generală a obligaţiilor”. C. Bucureşti. nr. Bucureşti. Stanciu Cărpenaru. Editura All Beck. vol. Editura Lumina Lex. Editura Universul Juridic. ediţia a II-a. I. 14. 2/1980. Contracte de vînzare-cumpărare”. 2003. Repertoriu de practică juridică. Introducere în drept civil. Editura Cordial. 1996. 27. Editura Universitară. Bucureşti. Editura Cordial Lex. I. Ion Dogaru – „Drept civil. Repertoriu de practică juridică. 1980. Dreptul de moştenire”. 952-1969. 9. D. 1991. 1999.II. Revista Română de Drept nr. Dreptul de autor. 8. Editura Actami. 22. Francisc Deak – „Drept civil. 21. Gheorghe Beleiu – „Drept civil teoria generală a dreptului civil”. Culegere de decizii al Tribunalului Suprem pe anul 1978. 6/1974. Subiectele dreptului civil”. Filipescu – „Drept civil. Stătescu. Al. Liviu Stănciulescu – „ Drept civil – Curs selectiv”. Obiectul contractului. 1929. 26. 13.cumpărare. 30. 1-2. Vladimir Hanga – „Manual de drept privat roman”. Contracte speciale”. Cluj-Napoca. 7/1971. 1983. Gabriel Boroi.

47. *** Legea nr. 40. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 33. Obiectul contractului. 37. cu modificările şi completările aduse de O. *** Titlul X al Legii nr. 35. modificată şi completată prin Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie. 32. *** Legea nr. 43. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1998. nr. construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice de stat. 130/200 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi exercitarea contractelor la distanţă. 245/2004 privind securitatea produselor. 81 . 42. 34. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini. 139/2002 şi O. *** Legea nr. *** Legea nr. *** Legea nr. apatrizi şi de către persoanele juridice străine. *** Legea nr. 41. *** Legea nr. *** Legea nr. 46. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. *** Legea nr. 39. 363/2005. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă trecute în proprietatea statului.Contractul de vânzare-cumpărare. *** Ordonanţa Guvernului nr. 31. 50.G. Obligaţiile cumpărătorului. 49. *** Legea nr. *** Legea nr. precum şi unele măsuri adiacente. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. *** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. *** Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei. nr. 296/2004 privind Codul consumului.U. *** Codul civil al României. 44. 139/2005. 7/1996 a Cadastrului şi publicităţii imobiliare (republicată). 48.G.U. 38. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defecte. Obligaţiile vânzătorului. 26 din 24 aprilie 1996 privind Codul silvic. 193/2000 privind clauzele abuzive încheiate între comercianţi şi consumatori. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. *** Legea 215/2001 privitoare la administraţia publică locală. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. *** Legea nr. 45. *** Constituţia României. *** Legea nr. 36.

82 . Obligaţiile cumpărătorului. Obligaţiile vânzătorului.Contractul de vânzare-cumpărare. Obiectul contractului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful