INDRUMAR de EFICIENTA ENERGETICA pentru CLADIRI - I

CUM FUNCŢIONEAZĂ O CLĂDIRE
1.1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE Noul concept al dezvoltării durabile determină o abordare diferită de cea clasică, cu care suntem obişnuiţi, atunci când este vorba de o clădire. În prezent, clădirea este considerată ca un organism într-o evoluţie continuă, care în timp trebuie tratat, reabilitat şi modernizat pentru a corespunde exigenţelor stabilite de utilizator într-o anumită etapă. De mare actualitate sunt analizele şi intervenţiile legate de economia de energie în condiţiile asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare. Acest aspect a fost denumit eficientizarea energetică a clădirii. În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective importante ale dezvoltării durabile, şi anume, economia de resurse primare şi reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător. Sporirea eficienţei energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, la intervenţii ce sunt la îndemâna multora şi până la efectuarea unei expertize şi a unui audit energetic în urma cărora experţii recomandă o serie de soluţii tehnice de modernizare. Aceste soluţii depind de tipul,

vechimea şi destinaţia clădirilor şi se constituie în ceea ce se numeşte reabilitarea sau modernizarea clădirii. Reabilitarea/modernizarea termică a unei clădiri reprezintă îmbunătăţirea ei în scopul menţinerii căldurii la interior. Aceasta presupune adăugarea de izolaţie termică, etanşarea, îmbunătăţirea sau chiar înlocuirea ferestrelor şi a uşilor, precum şi îmbunătăţirea echipamentelor şi instalaţiilor cu care este dotată clădirea. Reabilitarea termică înseamnă şi implementarea de măsuri de eficienţă energetică în toate activităţile de renovare şi reparaţii ale clădirii. Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în vedere slaba calitatea a majorităţii construcţiilor existente, fie vechi, fie ieftine. Pe de altă parte, costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile legate de instalarea unei capacităţi suplimentare de energie termică pentru încălzire. În România, consumurile energetice pentru sectorul populaţiei sunt la nivelul a 40% din consumul total de energie al ţării, iar ponderea aceasta s-a constatat mai mult sau mai puţin peste tot în lume. Clădirile civile, în care utilizatorul principal este omul, pot fi împărţite în două mari categorii:  clădiri de locuit, cămine, hoteluri  individuale – case unifamiliale, cuplate, înşiruite –  clădiri cu mai multe apartamente, multietajate de tip bloc cu apartamente  clădiri publice sau terţiare (clădiri cu altă destinaţie decât locuinţe)  spitale, creşe, policlinici  clădiri pentru învăţământ (creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi) şi sport  clădiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee)  instituţii publice (magazine, spaţii comerciale, sedii de firme, birouri, bănci) şi alte clădiri industriale;

Clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuire se împart după modul de ocupare în clădiri cu ocupare continuă şi cu ocupare discontinuă, iar după clasa de inerţie termică în clădiri de clasă de inerţie mare, medie sau mică. Funcţiunea clădirilor civile este aceea de a crea în interior un climat confortabil, indiferent de sezon. În acest sens, elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa unei astfel de clădiri trebuie astfel concepute încât să asigure în interiorul încăperilor condiţii corespunzătoare de confort higrotermic, acustic, vizual-luminos, olfactiv-respirator. Noţiunea de confort trebuie să sugereze crearea unui mediu corespunzător desfăşurării vieţii normale. Confortul higrotermic se traduce în nivele de temperatură şi umiditate uşor de suportat. El se realizează cu consum de energie, fie pentru încălzirea spaţiului utilizat (iarna), fie pentru răcirea lui (vara). Din acest motiv, confortul higrotermic reprezintă componenta de confort direct legată de noţiunea de eficienţă energetică a clădirii în sensul că se urmăreşte atingerea lui cu consumuri energetice minime. Starea de confort termic dintr-o încăpere se realizează în condiţiile în care cel puţin 90% din utilizatori nu pot indica dacă ar prefera o ambianţă mai caldă sau mai rece. Identificarea exigenţelor de performanţă asociate realizării cerinţelor de confort termic ale utilizatorilor se face analizând atât aspectul obiectiv legat de necesitatea menţinerii temperaturii interne a corpului omenesc în jurul valorii de 37oC, cât şi aspectul subiectiv care se referă la metabolismul, sistemul termoregulator şi sensibilităţile proprii fiecărui organism. De la orice produs de tip “clădire” ceea ce se aşteaptă în final este un răspuns corespunzător la toate cerinţele/exigenţele utilizatorilor formulate de cei implicaţi în utilizarea ei. Formularea cerinţelor utilizatorilor nu se poate face decât în termeni calitativi cu referire la clădire în

 performanţă = comportarea unui produs în raport cu utilizarea sa. În acest sens.  ansamblu = reunirea mai multor elemente componente care asigură realizarea unei funcţiuni.  subsistem al clădirii = grupare de elemente componente care îndeplinesc împreună una sau mai multe funcţii necesare satisfacerii exigenţelor utilizatorului. executată cu diverse materiale. se prezintă un mic dicţionar de termeni consacraţi:  exigenţa utilizatorului = Enunţarea unei necesităţi faţă de clădirea (construcţia) ce trebuie utilizată. pe bază unui proiect. ţinând seama de diverşii agenţi care acţionează asupra clădirii.  condiţie tehnică = Exprimarea şi detalierea în termeni tehnici de performanţă a cerinţei de calitate. având destinaţie precizată (construcţii civile. sau a părţilor componente) pe care aceasta trebuie să le îndeplinească pentru a satisface exigenţele utilizatorilor. Prin produs se poate întelege clădirea în ansamblu sau orice parte a acesteia.  cerinţa de calitate = Exprimarea calitativă a caracteristicilor clădirii (în ansamblu.  criteriu de performanţă = Caracteristică ce trebuie luată în considerare la detalierea şi cuantificarea condiţiilor tehnice în cantităţi denumite “niveluri de performanţă”  nivel de performanţă = valoare impusă pentru un anumit criteriu de performanţă în funcţie de condiţiile tehnice. influenţa agenţilor care acţionează asupra construcţiilor. . industriale. destinat a fi încorporat în clădire pentru a îndeplini una sau mai multe funcţiuni specifice.  construcţie = lucrare legată de teren. inginereşti)  clădire = construcţtie având ca scop realizarea unor spaţii închise ce adăpostesc activităţi umane şi/sau procese tehnologice  element component = produs realizat ca unitate distinctă.ansamblul ei.

corespunde. Izolaţie termică. specificaţiilor şi exigenţelor impuse de standardele privind calculul higro. indiferent de materialele utilizate pentru alcătuirea anvelopei clădirilor. independent de sistemul structural utilizat. cu cadre şi pereţi structurali din beton armat.Cerinţe de calitate ale unei clădiri sunt. protecţia împotriva zgomotului şi de Nivelul protecţiei termice al clădirilor care alcătuiesc fondul existent de clădiri. Siguranţă în exploatare C.2 milioane apartamente (cca 37% din total). sănătatea oamenilor.  Clădiri cu structura mixtă. Siguranţă la foc D. în esenţă. Nivelul protecţiei termice a clădirilor a progresat pe măsură ce au evoluat prescripţiile tehnice specifice. Igiena. refacerea protecţia mediului E. terase. în câmp curent. . precum şi nivelului tehnologic specific respectivei perioade. cu regim de înălţime de 5 şi 9 niveluri. hidrofugă şi economia energie F. planşee peste subsol). construite între anii 1960-1990 într-un volum de 1. Nivelul de termoizolare asigurat pe baza metodologiei standard este reflectat în valorile rezistenţelor termice specifice ale elementelor de construcţie (pereţi exteriori. Principalele sisteme constructive practicate pentru clădirile existente au fost următoarele:  Clădiri integral prefabricate. următoarele: A. medii ponderate sau corectate cu influenţa punţilor termice. Deci. Rezistenţă şi stabilitate B. corespunzător fiecărei generaţii de astfel de standarde.şi termo-tehnic. dar şi 9 niveluri. cu regim de înălţime preponderent de 5 niveluri. având pereţii exteriori din zidărie de BCA sau cu panouri prefabricate de faţadă. există grupe de clădiri având acelaşi nivel de protecţie termică.

atât din punctul de vedere al construcţiei cât şi din punctul de vedere al echipamentelor şi instalaţiilor care o deservesc. Înţelegerea modului în care funcţionează o clădire. În orice intervenţie de reabilitare. Scopul acestui capitol este acela de a prezenta sumar modul în care o clădire funcţionează ca un sistem. forţele care se manifestă într-o clădire trebuiesc menţinute în echilibru: sarcina structurală. O casă bine izolată este confortabilă. .  Clădiri cu pere ţi din lemn. este esenţială pentru identificarea strategiilor ce trebuiesc adoptate pentru reabilitarea sa energetică.4 niveluri. cu multiple fluxuri şi componenete interconectate. Fiecare parte a clădirii este legată de toate celelalte părţi. căldură şi aer. precum şi la diminuarea poluării mediului prin emisiile de gaze inerente procesului de producere a energiei. iar orice schimbare produsă într-un loc are efecte în alt loc.. cu regim de înălţime de 2. Orice activitate de îmbunătăţire menţine clădirea într-o formă mai bună.într-un număr relativ mic. numărul apartamentelor din clădiri cu regim de înălţime de 2 şi 4 niveluri fiind relativ redus. prelungindu-i durata de viaţă şi mărindu-i valoarea. silenţioasă şi acumulează mai puţin praf şi polen la interior. Clădiri cu pereţi din beton armat.. iar un procent de 15-25 % de 9 niveluri. realizaţi cu utilizarea cofrajelor glisante şi cu structura de rezistenţă din cadre de beton armat monolit având magazine la parter . ventilare şi aerul necesar arderii în instalaţiile de încălzire. adăugarea de izolaţie termică sau bariere de vapori şi aer afectează condiţiile de umiditate.  Clădiri cu structura din zidărie de cărămidă. De exemplu. Majoritatea clădirilor a avut regim de înălţime de 5 niveluri. fluxurile de umiditate. efectele vântului şi vremii. paiantă sau chirpici. Investiţiile contribuie la scară mai mare şi la economisirea resurselor primare de energie.

precum şi la pereţii în contact cu solul).2ANVELOPA CLĂDIRII Clădirea reprezintă un ansamblu de camere. de mediul exterior sau de spaţiile necondiţionate din exteriorul clădirii. termoizolate în mod corespunzător (exemplu: garaje.încăperi anexă ale clădirii propriu-zise. 1. pivniţe. fie sub această cotă. cu accent pe schimburile energetice şi pe posibilităţile de economisire a energiei consumate. . separate de volumul clădirii prin pereţi sau/şi planşee. Anvelopa unei clădirii este alcătuită din totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale. camere de pubele. procedurile de instalatare şi tehnicile de construcţie sunt în mod normal specificate în coduri şi standarde. sănătate şi siguranţă pentru toţi utilizatorii clădirii. poduri. .Strategiile de reabilitare energetică a unei clădiri trebuie să ţină seama de asigurarea la interior a condiţiilor de confort. cât şi prin echipamentele şi instalaţiile din dotare.sol (la plăci în contact direct cu solul. magazii. În continuare se prezintă câteva aspecte legate de modul în care funcţionează o clădire. atât prin construcţia propriu-zisă. care delimiteză volumul interior (încălzit sau răcit). Caracteristicile materialelor de construcţie şi reabilitare. Anvelopa clădirii separă volumul interior al clădirii de : . . Din acest motiv. precum ventilaţia şi protecţia împotriva incendiilor.aerul exterior. cu accent pe problemele de sănătate şi siguranţă. dacă măsurile de reabilitare nu pot fi implementate de către chiar utilizatorii sau proprietarii clădirii. subsoluri tehnice sau cu boxe. este recomandat să se apeleze la specialişti. spaţii de circulaţie şi alte spaţii comune. amplasate fie peste cota terenului sistematizat. neîncălzite sau mult mai puţin încălzite. delimitat de o serie de suprafeţe care alcătuiesc anvelopa clădirii şi prin care au loc pierderile de căldură.

Anvelopa reprezintă învelişul care protejează interiorul casei împotriva vântului. ploii şi ninsorii. Qc .1. de fluxurile de aer şi umiditate realizate prin ventilaţie. trebuie luate în consideraţie toate componentele sale.a. Prezenţa acestor fluxuri este ilustrată în Figura 1.). ea conferă suportul structural pentru pereţi şi acoperiş. ş. mobilitate. birouri. alte clădiri. având pereţii adiacenţi separaţi de clădirea considerată. protejează structura împotriva deteriorării. confortabil de la interior de vremea de afară. Qv . având în vedere că aceste componente trebuie să satisfacă exigenţe diverse şi variate (transparenţă. rolul anvelopei este acela de a separa mediul controlat. dar care au alte funcţiuni sau destinaţii (exemplu: spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit. aer şi umiditate între interiorul şi exteriorul clădirii. O abordare globală a anvelopei reprezintă cheia unei izolări termice peformante. însă. Pentru o izolare eficientă a anvelopei. caracteristici mecanice). prin rosturi. ş. în plus. spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii. Menţinerea condiţiilor dorite la interior se realizează prin controlul fluxurilor de căldură. precum şi accesul în şi înafara clădirii. balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară.- verande. În practică. nu este atât de simplu.). permite utilizarea luminii naturale. În cele din urmă. unde se deosebesc fluxurile de căldură. . O izolare echilibrată a tuturor componentelor este de multe ori însă imposibilă.a.

Este rolul anvelopei clădirii de a controla fluxul de căldură între mediul său interior şi cel exterior. astfel încât consumul de energie al sistemului de încălzire să fie minim necesar. numită popular „transfer de căldură”) este aceea că el este generat de orice diferenţă de temperatură şi poate avea loc în orice direcţie.2.Fig. Căldura furnizată trebuie să fie menţinută la interiorul clădirii. Căldura „curge” de la orice suprafaţă mai rece spre una mai caldă. cea mai mare parte a căldurii se pierde prin acoperiş. Aceasta nu este neapărat adevărat. În mod similar. aer şi umiditate prin anvelopa unei clădiri 1.1 Fluxuri de căldură.1 Anvelopa şi fluxul de căldură O condiţie importantă pentru realizarea confortului interior o reprezintă dotarea clădirii cu un sistem de încălzire care să furnizeze căldură pe perioada sezonului rece. fie în sus. 1. O cameră încălzită plasată peste un garaj neâncălzit va pierde căldură prin podea. . pierderile de căldură pot apare prin pereţi – în subsol sau deasupra solului. fie pe laterală. datorită aerului cald care se ridică. Dar caracteristica transferului de energie termică (sau căldurii. fie în jos. Multă lume crede poate că.

Fluxul de căldură prin anvelopă se poate realiza prin unul. de exemplu. . formându-se aşa numiţii curenţi convectivi). În literatura de specialitate sunt prezentate valori sau expresii de calcul pentru conductivitatea termică a majorităţii materialelor utilizate în inginerie. iar cel rece coboară. reducând astfel fluxul de căldură prin anvelopă. lichid sau gazos) prin transferul de energie microscopică de la particulele componente (molecule.  Conducţia termică apare într-un mediu staţionar (fie el solid. ajungând la peretele rece prin care ea se pierde. unde densitatea de particule este scăzută. O parte a căldurii se transferă şi prin amestecarea aerului cald cu aer rece.) sau naturale îndepărtate (vânturile). conducţia termică se realizează mai bine prin solide şi lichide decît în gaze. apoi circulă. iar valorile ei sunt dependente de temperatură. Într-o încăpere neizolată. Aceasta din urmă este în mare parte responsabilă de transportul de energie microscopică între suprafaţă şi fluid. ca urmare a ciocnirilor inerente dintre particule. realizându-se prin acţiunea combinată a conducţiei termice prin fluid şi a mişcării macroscopice de ansamblu a fluidului. Convecţia termică este de două feluri: convecţie forţată. şi convecţie naturală. Ca urmare. convecţia termică şi radiaţia termică. atunci când mişcarea fluidului se naşte natural din diferenţele de densitate generate de diferenţele de temperatură locale (fluidul mai cald urcă. atomi) cu viteze mari spre cele cu viteze mici. două sau toate cele trei moduri. aerul „culege” căldura de la peretele cald. Materialele izolatoare termic au adesea o structură poroasă.Mecanismele (sau modurile) de transfer al căldurii sunt conducţia termică.  Convecţia termică apare intre o suprafaţă şi un fluid în mişcare. Proprietatea materialelor de a transfera căldura prin conducţie se numeşte conductivitate termică. atunci când mişcarea fluidului este impusă cu mijloace mecanice (cu pompe. cu spaţii umplute cu aer. ventialatoare etc.

cu atât fluxul de căldură prin material este mai mic. Radiaţia termică reprezintă energia emisă sub forma undelor electromagnetice. materialul izolator reduce radiaţia de la o suprafaţă la alta a compartimentului cu aer. precum radiaţia incidentă de la soare. în spaţii mai mari. aerul rămânând în repaus. ea pierde căldură şi simte frig. În . În acelaşi timp. Cu ani în urmă. prin analogie cu rezistenţa electrică a unui conductor Re = ∆V / I [V / A] . Sunt situaţii în care radiaţia termică este mică. spre deosebire de conducţie şi convecţie. Rolul izolaţiei este exact acela de a diviza volumul de aer în compartimente suficient de mici pentru a împiedica formarea curenţilor convectivi. Controlul fluxului de căldură prin anvelopă se realizează prin intermediul unui material izolator termic. Azi. Dacă o persoană stă în faţa unei ferestre reci. sau pe timp de noapte spre spaţiul atmosferic îndepărtat). căldura se poate pierde totuşi prin convecţie şi radiaţie. sau sunt situaţii în care radiaţia termică este dominantă (la diferenţe mari de temperatură. dar atâta timp cât rezistenţa lor termică este aceeaşi. Radiaţia termică se manifestă la orice nivel de temperatură şi. Însă. nu necesită un mediu transportor.  proprietate definită ca Rt = ∆T / Q [ K / W ] . chiar neglijabilă. Cu cât rezistenţa termică este mai mare. Aerul în repaus nu este bun conductor termic. chiar dacă temperatura aerului la interior este ridicată. Acesta înveleşte anvelopa clădirii pentru a-i reduce pierderile de căldură spre exterior. când tipurile de izolaţii erau extrem de limitate. izolaţiile se aleg funcţie de rezistenţa lor termică. ele vor controla în mod egal pierderile de căldură. în comparaţie cu celelalte moduri de transfer (la diferenţe mici şi medii de temperatură). măsura eficienţei stratului izolator era grosimea lui. precum cavităţile din pereţi. ca urmare a modificărilor intervenite în configuraţia eelctronică a corpului emitor. astfel că el reprezintă în principiu un izolant relativ bun. O izolaţie sau alta poate avea grosimi diferite.

ea acţionează ca o barieră. Deşi tehnologia de montaj este relativ complexă şi specifică locului şi nu face obiectul lucrării de faţă.ghidurile de profil sunt listate toate materialele de construcţie şi de izolaţie împreună cu rezistenţa lor termică. O izolaţie termică funcţionează bine. se pot indica următoarele recomandări generale:  Izolaţia trebuie să umple spaţiul complet şi uniform. ea trebuie să aibe densitatea corespunzătoare pentru a forma rezistenţa termică necesară.  Modul în care este construită casa determină câtă izolaţie poate fi practic adăugată.  Punţile termice trebuiesc evitate oriunde este posibil. După cum sugerează şi numele. dacă este montată corespunzător în pod.2 Anvelopa şi fluxul de aer . capabile să by-paseze complet izolaţia. atunci când este formată din material moale şi poros.2.  Starea şi grosimea izolaţiei existente impun grosimea şi felul izolaţiei care trebuie adăugate. permiţând astfel transferul preferenţial al căldurii prin acea porţiune (de exemplu. Orice porţiuni goale sau colţuri vor permite apariţia convecţiei termice.  Izolaţia trebuie să aibe grosimea permisă de mărimea spaţiului şi. o grindă în perete).  Derularea altor lucrări de reabilitare poate permite reizolarea casei la un nivel superior. blocând fluxul de căldură. Mărimea izolaţiei termice se alege funcţie de mai mulţi factori:  Normativele în domeniul reabilitării termice a clădirilor pot cuprinde specificaţii asupra grosimii izolaţiei care trebuie adăugate. 1. Atunci când izolaţia se aplică peste una din feţele punţii termice. subsol şi pe pereţii exteriori. puntea termică reprezintă o porţiune de anvelopă cu rezistenţa termică conductivă mai mică.

 Efectul de stratificare apare în casele încălzite.  echipamente dotate cu arzătoare sau ventilatoare de aerisire. trebuie să existe un spaţiu gol (o gaură – uşă. de densitate mai mică. Pe de altă parte.  diferenţă de temperatură care conduce la fenomenul de stratificare termică pe verticală. În condiţii de iarnă. iar în punctul de impact cu peretele energia cinetică se transformă în energie potenţială de presiune (se aplică aici bine-cunoscuta lege a lui Bernoulli). presiunea aerului pe faţa opusă a clădirii scade datorită antrenării de către vânt a aerului lateral clădirii. Pentru ca aerul să traverseze anvelopa clădirii.  Efectul de vânt apare atunci când vântul suflă spre clădire. Diferenţa de presiune poate fi cauzată de orice combinaţie între:  vânt.Printre alte probleme. Aerul scapă afară prin fisurile din plafon şi prin crăpăturile din jurul ferestrelor de la etajele superioare. iar aerul care intră este uscat şi creează curenţi neconfortabili. menţionate mai jos. o fantă) şi o diferenţă de presiune între interiorul şi exteriorul anvelopei. Deoarece aerul cald poate conţine cantităţi mari de vapori de apă. O dată cu ridicarea aerului cald. în partea de jos a clădirii se creează o uşoară depresiune care forţează aerul exterior să pătrundă la . iar aerul este forţat să pătrundă în clădire. fluxul de aer este de asemenea principalul mijloc prin care umiditatea străbate anvelopa. urcă şi se destinde. În modul acesta. schimbul de aer prin anvelopă poate reprezenta o sursă importantă de pierdere termică. iar aerul din clădire este forţat să iasă afară. presiunea aerului creşte pe partea dinspre care suflă vântul. fereastră deschise – un orificiu. Aerul care iese transportă căldură şi umiditate. cunocut ca efect de coş. aerul este forţat să treacă prin anvelopa clădirii. creînd la partea de sus a clădirii o presiune mai mare. unde aerul cald.

grătare amplasate pe sobe. încăperile dotate cu sobe sau şeminee au curenţi de aer mai intenşi decât celelalte. La fluxul de aer prin anvelopa clădirii pot contribui şi ventilatoare mici de bucătărie sau baie. uscătoare de rufe sau alte ventilatoare de aerisire existente în clădire. Aerul acesta trebuie înlocuit pentru menţinerea presiunii din interior. 1. Efect de vânt Stratificare termică Efecte de ardere şi ventilare Fig. Din acest motiv. Sobele deschise sau şemineele trebuie să evacueze gazele de ardere. iar odată cu ele se evacuează şi mult aer. ventilatoare sau coşuri cu tiraj corespunzător).  Efectul de ardere şi ventilare se datorează echipamentelor şi instalaţiilor cu procese de ardere a unui combustibil. petrol sau gaz natural.2 Fluxul de aer prin anvelopă . pătrunde aer proaspăt din exterior.interior prin orice neetanşeitate sau deschidere din anvelopă. nocive pentru sănătate. fapt pentru care se prevăd modalităţi de asigurare a acestui aer în exces (de exemplu. ventilatoare mai mari din sistemul central de aerisire. prin anvelopă. Procesul de ardere necesită mai mult aer care să permită oxidarea elementelor chimice combustibile. fie el lemn. aşa că.

sănătate şi preotecţie. Prin aceasta.Controlul fluxului de aer între interior şi exterior asigură multe avantaje. Controlul fluxului de aer implică trei activităţi simple. pe lângă rolul de material de construcţie. izolaţia termică trebuie să includă spaţii mici de aer nemişcat. ea trebuie protejată împotriva vântului ce suflă dinspre exterior. anvelopa este îmbrăcată în plăci de carton tratat sau alefină care. Uneori. bariera de aer îndeplineşte două funcţii importante:  reduce pierderile de căldură prin împiedicarea circulaţiei de aer prin anvelopă (aerul cald care iese este înlocuit de aer rece din exterior). Bariera de vânt este amplasată pe partea din exterior a anvelopei pentru a proteja izolaţia de aerul atmosferic în mişcare. Pentru a fi eficientă. dar şi împotriva scăpărilor de aer dinspre interior. De aceea. precum:  Economie de bani şi energie  Clădire mai confortabilă fără zone reci şi curenţi de aer. aragaz.  Asigurarea aerului proaspăt şi evacuarea aerului uzat. cazan de apă caldă). care trebuie realizate deodată:  Prevenirea scurgerilor necontrolabile de aer prin anvelopă. acţionează şi ca bariere de vânt.  Protecţia materialelor clădirii împotriva stricăciunilor cauzate de umiditate  Un spor de confort.  O clădire mai curată şi mai calmă.  Asigurarea tirajului şi aerului de ardere necesar arzătoarelor din dotarea casei (şeminee. Bariera de aer blochează aerul din interior şi-l împiedică să iasă în exterior. . se elimină aerul uzat şi îmbâcsit şi se asigură aerul în exces necesar pentru realizarea în siguranţă a proceselor de ardere.

 protejează izolaţia şi structura de rezistenţă împotriva stricăciunilor cauzate de umezeală atunci când vaporii de apă condensează în ansamblul anvelopei. Pentru a fi eficientă. ceea ce îi sporeşte durabilitatea. amplasată deci la exteriorul anvelopei. uşi. Datorită numeroaselor componente care alcătuiesc anvelopa unei clădiri (precum: pereţi. muchiilor.  continuă. profiluri metalice de rame la ferestre – în fapt. aerisiri cu clapă – incluse în construcţie din alte considerente specifice. bariera de aer reprezintă un sistem alcătuit din multe componente care sunt legate unele de altele. acolo unde poate fi menţinută caldă. plafoane)  Ferestre. este împiedicată circulaţia aerului prin perete. sunt descrise câteva componente tipice pentru bariera de aer:  Foi de polietilenă sau tencuială – pentru suprafaţele mari (pereţi. bariera de aer poate fi combinată cu bariera de vapori. uşi. prin etanşarea tuturor îmbinărilor. elemente de construcţie. Pe de altă parte. însă bariera de aer este instalată pe partea din interior a anvelopei. Bariera de aer poate fi instalată oriunde în anvelopă. bariera de aer trebuie să fie:  rezistentă la mişcarea aerului. golurilor sau fisurilor.  Praguri. ferestre. În varianta de amplasare la interior. fundaţii.  suficient de rigidă şi rezistentă pentru diferenţele de presiune. acoperiş). De fapt. Astfel. Mai jos. este imposibil ca bariera de aer să fie alcătuită dintr-un singur material care să învelească complet clădirea. trape. . ea poate fi chiar combinată cu bariera de vânt. materialul din care este confecţionată bariera poate fi ferit de temperaturile extreme din timpul iernii sau verii. iar pierderile de căldură prin convecţie sunt reduse semnificativ. De obicei.

punându-se doar problema completării lui cu elementele lipsă. nu se asigură uneori suficient aer proapăt. benzi adezive – etanşează îmbinările componentelor pentru a asigura continuitatea barierei de aer. cauzând curenţi neplăcuţi şi scăderea temperaturii interioare (sau creşterea costurilor cu căldura suplimentară necesară). Multe dintre clădiri au deja componente ale sistemului de ventilare. Clădirile mai vechi sunt ventilate prin scurgerile necontrolate de aer ce au loc la deschiderea ferestrelor şi uşilor. patru componente:  un mijloc de evacuare a aerului uzat şi a vaporilor de apă în exces. periculoasă chiar. controlul fluxului de aer trebuie în mod obligatoriu completat cu sisteme de aerisire şi ventilare. Pe de altă parte. acolo unde umiditatea este mare. în esenţă. A nu se uita că o clădire complet etanşă este nesănătoasă. În cazul în care bariera de aer există şi este continuă.  elemente de control pentru sistemul de ventilare. rezultatul unei renovări majore sau caracteristica unei construcţii noi de calitate. poate intra prea mult aer din exterior. evacuarea aerului uzat poate fi asigurată prin ventilatoare mici amplasate în bucătării şi băi. Ventilarea controlată. Asigurarea aerului proaspăt poate fi realizată în clădirile . Astfel. În cazul în care anvelopa este suficient de etanşă. Uscătoarele de rufe au de cele mai multe ori conducte de evacuare conectate la exterior.  un mijloc de asigurare a aerului proaspăt  un mod de distribuire a aerului proaspăt în întreaga clădire. Pe vreme rece şi vântoasă. garnituri de tot felul. Un sistem de ventilare controlată are. toamna sau primăvara. ceea ce nu este întotdeauna confortabil şi eficient. Călăfătuială (etanşare cu ipsos). schimbul necesar de aer se poate realiza pe toată durata anului printr-un sistem controlat de ventilare.

partea de alimentare răspunde pasiv prin simpla înlocuire a cantităţii de aer evacuat.dotate cu sisteme de încălzire prevăzute cu circulaţie forţată de aer prin instalarea unei tubulaturi conectate la exterior şi acţionarea la turaţie redusă a ventilatorului sistemului de încălzire chiar şi în absenţa încălzirii. În sezonul rece. Ca urmare. Aceasta înseamnă că. scurgerile necontrolate de aer rămân semnificative chiar şi după execuţia unor lucrări majore de renovare şi reabilitare. dacă pe ferestrele cu geam dublu apare condens doar în cazul cîtorva zile foarte reci. numai prin ventilare mecanică. duşuri sau prezenţa mai multor persoane. cu posibilitatea de intervenţie manuală pentru cazuri deosebite precum gătit. Elementele de control sunt de obicei montate pe partea de evacuare a sistemului. În cazul în care clădirile au radiatoare individuale în încăperi. se recomandă o capacitate de ventilare de ½ schimburi de aer pe oră. Volumul de aer schimbat este însă şi mai mare. se poate instala un sistem central de alimentare cu aer. însă. cu tuburi către fiecare cameră şi un ventilator care să asigure circulaţia aerului. aerul rece din exterior trebuie preâncălzit sau temperat prin amestecarea cu aer cald de la interior. În cazul clădirilor mai vechi. jumătate din volumul de aer al clădirii este înlocuit cu aer exterior în decurs de o oră. foarte etanşe. capacitatea de ventilare controlată necesară este ceva mai mică. În mod uzual. atunci se poate aprecia că nivelul de ventilare al clădirii este satisfăcător. În general. având în vedere ca scurgerile necotrolate se aer prin anvelopă nu pot fi eliminate practic complet. O ventilare mai intensă . În cazul clădirilor noi. Acest sistem se potriveşte cel mai bine caselor mici sau cabanelor. Una dintre metodele de control utilizează umiditatea ca indicator al cantităţii de aer necesar a fi evacuate. Un indiciu clar de apreciere a necesarului de ventilare suplimentară îl constituie nivelul de umiditate şi apariţia condensului. se realizează o setare automatizată a ventilatorului de evacuare.

CO.3 Anvelopa şi adâncimea=Σ ∆ h Peretele subsolului de umiditate fluxul Podea pe sol Podea pe sol Umiditatea cauzeazăsolului Nivelul fărâmiţarea betonului. un bun control al fluxului de aer trebuie să asigure cu precădere condiţii optime de funcţionare pentru toate instalaţiile cu dispozitive de ardere.) Permeabilitatea (sau etanşarea) clădirii la aer se poate măsura cu ajutorul unor teste speciale. sobe cu gaz. uscătoare cu gaz. Clădirile mai vechi.2. toate sunt instalaţii cu ardere ce pot intra în dotarea unei clădiri.4). H2O. 10 g apă la 1 kg de aer uscat) . La clădirile mai etanşe sau acolo unde există mai multe instalaţii ce necesită aer (ventilatoare. boilerele cu gaz pentru apă caldă. neprevăzute cu o barieră de aer etanşă. Exemple de instalaţii de ardere sunt: cuptoare. S) şi pentru alimentarea tirajului la coşul care evacuează gazele rezultate din ardere (CO2. precum cele cu gaz trasor sau uşă suflantă (vezi §5. 1. cojirea vopselii. Ca urmare. N2 ). H2. * aerul atmosferic este format din aer uscat (21%O2. Acest din urmă caz pune probleme serioase de sănătate şi siguranţă. şeminee. Aceste instalaţii necesită aer* pentru oxidarea elementelor chimice combustibile (C. şeminee). SO2. poate strica tencuiala şi distruge covoarele. O2.exces . 79%N2) şi umiditate (cca. O instalaţie de ardere cuprinde un dispozitiv ce arde combustibil. este posibil ca circulaţia aerului dinspre exterior să fie insuficientă. dar există alte surse de poluare precum fumatul sau alte îndeletniciri (lucru la traforaj. etc. umiditatea reprezintă o cauză majoră de distrugere a componentelor unei clădiri. putrezirea lemnului. sobe cu lemne. sau chiar inversată. maşină casnică de ţesut. sisteme de evacuare. Asigurarea aerului de ardere. asigură în mod obişnuit suficient aer prin fisurile şi orificiile existente în anvelopă.poate fi necesară chiar dacă umiditatea nu este foarte ridicată. deoarece inversarea tirajului la coş înseamnă evacuarea gazelor de ardere nocive la interiorul clădirii. Sub toate formele sale.

gheaţă. Aerul conţine întotdeauna o 4. temperatura lui scade şi odată cu ea -0. creând un efect de sugativă. Când aerul interior vine în contact cu geamul rece. curăţenie. Un exemplu tipic îl reprezintă 0. când aerul nu mai poate îngloba vapori de apă. Sub diversele ei forme.  Vaporii de apă izolaţie ipot străbate materialele şi prin difuzie. zăpadă. sau poate fi interioară. fluxul de aer printr-o mică crăpătură în anvelopă transportă de circa o sută de ori mai multă umiditate decât difuzia prin materialele anvelopei clădirii.0 condensează şi devin apă lichidă. Sursa de umiditate poate fi exterioară. lichid sau vapori.0 anumită cantitate de vapori de apă. ploaie. o parte din vaporii de apă din aer se depun pe geam şi .0 condensul format pe ferestre. gătit). Acesta se întâmplă la umiditatea relativă de 100%.Umiditatea poate apare sub formă de solid.0 Vaporii de apă devin o problemă atunci când 1. S S Sarcina de bază Sarcina legată de  Circulaţia aerului prin anvelopă realizează o circulaţie î încălzire simultană de umiditate. adică condens. 3. ceaţă şi scurgeri pe suprafeţe. acţiunea capilarităţii depinde de prezenţa unor spaţii foarte înguste. cu atât mai mare cu cât temperatura aerului este mai mare. umiditatea străbate anvelopa clădirii în mai multe moduri:  Apa se scurge de pe acoperiş sau pe geamul ferestrelor sub acţiunea gravitaţiei. sub formă de apă în sol.0 Prin comparaţie. întâlnite la înfăşurările suprapuse sau la materialele poroase (precum betonul şi solul).5 şi capacitatea aerului de a îngloba umiditate. 2.  Capilaritatea permite circulaţia apei în toate direcţiile. Aceasta este generată de prezenţa unei diferenţe în c condens presiunea vaporilor de apă şi de rezistenţa materialului y = ax +b traversat la această diferenţă. ca urmare. sub formă de vapori produşi de către ocupanţii clădirii (prin respiraţie) şi activităţile lor (spălat. sau prin utilizarea de sisteme umidificatoare.

presiunea utilizaref a(masa de vapori de apă) reală. Controlul umidităţii se realizează pe trei căi. 1.3 Apariţia condensului în peretele anvelopei Utilizarea energiei Modelul Invers la cladire Pentru ca clădirile să fie durabile şi confortabile. precum bucătăriile şi băile. f (t) interventii recente.condensează. CO2. în construcţie coeficientul total de pierderi al cladirii. planurile constructiei. O fereastră cu un singur geam este mai rece decât Anul 3 cu două geamuri. utilizata la Elementele de construcţie precum consumatorii finali. C  Micşorarea producţiei de umiditate. (imprejurimile. presiunea de saturaţie. umiditate prin anvelopă este foarte important. Dacă geamul este sub zero grade. acoperişul. astfel încât una Anul 4 condensul se poate forma chiar în condiţii de umiditate -5 0 5 interioară redusă. (consumul total de controlul fluxului de energia energie. scurgerile. mx a D . umiditatea Anul 1 depusă se transformă în Anul 2 gheaţă. date climatice. Condensul apare mai ales în încăperile mai 10 15 20 umede din clădire. Controlul fluxului de vapori pierderi al cladirii) de apă protejeazăDescrierea cladirii structura clădirii şi asigură nivelul confortabil de umiditate la interior. <10%  Evacuarea la exterior a umidităţii în exces. tipare de energiei) Fig. 25 30 Temperatura exterioară [oC] Parametrii constructiei (eficienta condens echipamentelor. sarcina de baza) va apare Performanta condens energetica a cladirii datorită ∆ p (utilizari ale energiei. şi hidro-izolaţia din subsol protejează coeficientul total de clădirea împotriva apei lichide. numite şi echipamentul) strategii: Modelul  Tehnici de construcţie directmenţin umiditatea departe de care structura clădirii.

4 Spălatul rufelor 1.Chiar şi casele în Operare aparenţă uscate. Aerul cald trece condens la rapid prin anvelopa neizolată. pe care o eliberează apoi în perioada sezonului rece.a.2 Îmbăiat 2.3 Respiraţie normală şi evaporare la nivelul 38. în perioada sezonului umed.5m2 1. aerul rece şi uscat din exterior pătrunde la interior. fără scurgeri prin acoperiş sau infiltraţii în subsol.] Activităţi pentru o familie de patru persoane: Gătit (3 mese zilnic) 6. Aerul rece nu poate îngloba o cantitate prea mare de vapori de apă. capilaritate şi se evaporă pe suprafaţa pereţilor şi a podelei. vânt pe  Subsolurile umede. majoritatea caselor vechi B au iarna aerul atât de „uscat”. Atunci când hidro-izolaţia din subsol2nu există sau este deteriorată. pot avea probleme cu normală umiditatea. Aceasta pentru că sursele de umiditate nu sunt Aer insuficient întotdeauna evidente: Aer în  Ocupanţii şi activităţile lor.8 Uscatul rufelor la interior 10.0 V A Spălatul uneiBpodele de 30.  Ploaia bătută de excespereţi.  Umiditatea depozitată în materialele şi finisajele clădirii.3 Spălatul vaselor (de 3 ori zilnic) 3. Compoziţia fundaţie prin efectul de apa din sol se infiltrează pring.0 A VA În ciuda umidităţii produse. În casele cu multe scurgeri necontrolabile de aer. încât au nevoie de sisteme de umidificare a aerului. forţând aerul cald şi umed din interior să iasă afară prin partea superioară a clădirii. fără a se răci suficient pentru a suprafaţa interioară . Şi nu în cele din urmă.0 V pielii de la ocupanţi B Total 63. ploios. materialele şi finisajele clădirii absorb umiditate. Umezeala produsă prin activităţi casnice curente [ litri/săpt. E B A CO O O familie de patru persoane poate produce circa 63 litri 2 de apă pe săptămână prin CO activităţile casnice curente.

trebuie asigurate scurgeri de mărimi şi pante corespunzătoare. aerul umed elimină electricitatea statică din clădire. în lipsa unei protecţii suplimentare împotriva condensării. cojirea vopselelor. Pentru a menţine structura clădirii uscată se apelează la următoarele patru tipuri de acţiuni:  Protecţia împotriva vremii şi umezelii exterioare presupune învelirea anvelopei într-un material impermeabil (carton asfaltat.cauza condensarea vaporilor de apă conţinuţi. fărâmiţării materialelor. controlul microbilor aerobi devine dificil. este favorabil plantelor şi ajută la păstrarea mobilei în condiţii mai bune. apa poate chiar îngheţa. aceasta se poate produce chiar în structura anvelopei. o umiditate relativă de peste 40% poate cauza gheaţă şi ceaţă pe geamuri. Apariţia condensului pe geamuri reprezintă un indicator al unei umidităţii ridicate. Un higrometru sau alt senzor de umiditate poate însă indica cu mai multă exactitate nivelul de umiditate. În plus. putrezirii lemnului. Fenomenul apare deoarece aerul umed şi cald se răceşte în straturile mai reci ale structurii. pătarea pereţilor şi plafoanelor. Dacă se adaugă izolaţie termică la interior. Sub niveleul solului (cota „0”). Când umiditatea relativă depăşeşte 50%. apariţiei mucegaiului şi altele. eliberând umiditate sub formă de lichid. instalarea de streşini şi alte tehnici de construcţie care să îndepărteze apa sau să reziste apei. tablă de zinc). precum şi folii impermeabile care să prevină infiltrarea apei subterane în fundaţie prin efectul de capilaritate. cojirii vopselelor. . Se pot manifesta atunci efectele negative sub forma deteriorării izolaţiilor. Pe de altă parte. O umiditate relativă de peste 20% previne senzaţia de uscăciune din gât şi conferă aerului ambiant calitatea de confortabil. partea exterioară a peretelui devine mult mai rece. dacă este foarte frig. formarea mucegaiului şi apariţia mirosurilor neplăcute.

iar în al doilea rând. De exemplu. fie dinspre exterior. Aceasta se realizează . se preferă instalarea barierei în interiorul peretelui sau plafonului. În unele cazuri. evacuarea aerului umed şi înlocuirea lui cu aer proaspăt uscat. Un acelaşi material poate reprezenta în acelaşi timp barieră de aer şi barieră de vapori.  Împiedicarea aerului umed să pătrundă în anvelopă presupune instalarea unei bariere de vapori care să reducă transportul umidităţii prin difuzie şi instalarea unei bariere de aer care să împiedice transportul umidităţii o dată cu fluxul de aer. Reducerea umidităţii la surse implică în primul rând o producţie redusă de vapori de apă. vopselele pe bază de ulei şi vopselele impermeabile speciale. însă. Poziţionarea barierei de vapori trebuie reglată la clădirile cu umiditate interioară mare sau atunci când clima este extrem de rece. Ca regulă generală. dar astfel încât circa 2/3 din grosimea structurii să fie spre partea rece. Bariera de vapori poate fi alcătuită din materiale diferite în diferite părţi ale clădirii. unele materiale de izolare termică şi placajul. cu condiţia să îndeplinească ambele tipuri de proprietăţi şi să fie instalat corespunzător. fie dinspre interior. Materialele care pot fi folosite ca bariere de vapori includ polietilena. foliile de polietilenă şi plăcile de ghips cu foiţă metalică pe una din feţe pot combina cele două roluri.  instalată pe partea caldă a peretelui  nu neapărat continuă. O barieră de vapori eficientă trebuie să fie:  rezistentă la difuzia de vapori  durabilă. bariera de vapori trebuie montată pe partea caldă a izolaţiei.  Asigurarea „respiraţiei” anvelopei spre exterior permite clădirii să facă faţă fluctuaţiilor sezoniere în umiditate şi să elimine orice umezeală care pătrunde în anvelopă.

cerinţe care în principal se referă la confort termic. anvelopa este alcătuită din straturi de materiale diferite. În primul. 1. negând deci rolul izolaţiei. imediat după stratul exterior de faţadă şi înaintea următorului strat de rezistenţă. Exemplele şi explicaţiile de mai sus subliniază necesitatea de a considera clădirea ca un sistem în ansamblu său. În felul acesta.1 Instalaţii de încălzire . cu cel mai rezistent la apă amplasat pe partea caldă. precum şi efectelor pe care diversele intervenţii făcute le au asupra sistemelor de încălzire şi ventilare. vizual şi acustic. la igienă şi sănătate şi nu în cele din urmă la siguranţă şi adaptabilitate. structura anvelopei are un interspaţiu gol. Această formulă constructivă nu trebuie combinată cu instalarea de straturi izolante termic pentru că prezenţa curenţilor convectivi de aer intensifică şi transferul de căldură. fie dinspre interior. şi cel mai permeabil amplasat pe partea rece (la exterior). Raporul dintre efectul util (sau performanţa) şi energia consumată defineşte eficienţa unei instalaţii. vapori pătrunşi în structură pot migra numai spre exterior. O atenţie specială trebuie acordată echilibrului dintre fluxul de aer şi cel de umiditate.3. În cel de-al doilea caz. Aerul din interspaţiu devine cărăuşul umezelii care pătrunde fie dinspre exterior.3 INSTALAŢIILE CLĂDIRII Utilizatorii unei clădiri au o serie de cerinţe faţă de clădire. mai ales atunci cînd se urmăreşte executarea unor lucrări de renovare şi reabilitare. Instalaţiile clădirii au rolul de a satisface aceste cerinţe. consumând în schimb o formă de energie. În ziua de azi. instalaţiile moderne obţin performanţe cu folosirea raţională a resurselor şi în special a energiei şi combustibililor. 1.în două moduri.

precum:  încălzirea cu aer cald (când se prevede şi ventilarea spaţiilor). Rolul instalaţiei de încălzire este acela de a furniza clădirii energia termică ce se pierde în exterior.  încălzirea cu arderea unui combustibil direct în aparatul de încălzire (radianţi cu gaze.). instalaţia de încălzire asigură şi apa caldă menajeră consumată în clădire. O instalaţie de încălzire “clasică” cu corpuri de încălzire se compune din sursa termică (cazanul de încălzire). În funcţie de destinaţia construcţiei. reţeaua conductelor de distribuţie şi corpurile de încălzire din încăperi (radiatoare. utilizarea radiaţiei solare. se încălzeşte în cazan şi se pompează la consumatori. de regulă apa. în condiţii nominale de temperatură exterioară.În sezonul rece trebuie asigurate anumite temperaturi interioare în încăperile unei clădiri. Temperatura apei se alege în funcţie de destinaţia spaţiului încălzit şi de sistemul de încălzire folosit. unde cedează căldura în corpurile de încălzire. Caracteristicile unei instalaţii de încălzire depind de tipul energiei consumate. . mărimea şi funcţia clădirii. în aceste condiţii clădirea are o “piedere de căldură” către exterior. de pierderile estimate de căldură. registre etc. convectoare.  încălzirea electrică. precum şi de capitalul disponibil. astfel încât să se păstreze în interior temperatura prescrisă. Agentul termic. astfel răcită se întoarce la cazan. apa. tipul şi orarul de ocupare a clădirii. De cele mai multe ori. structura. dar şi la creşterea costului instalaţiei (sunt necesare suprafeţe de schimb de căldură mari). se reîncălzeşte şi circuitul se reia. De regulă se foloseşte apa caldă cu temperatura maximă de 95oC.). generatoare de aer cald etc. pentru anumite condiţii specifice se pot folosi şi alte sisteme şi soluţii de încălzire. Trebuie avut în vedere că reducerea valorii limită a temperaturii agentului termic conduce la reducerea pierderilor de căldură din reţeaua de conducte şi la îmbunătăţirea confortului.

Sistemele de încălzire pot fi:  Locale (sobe)  Centrale (centrale de apartament)  La distanţă (termoficare) Conceperea şi realizarea instalaţiilor de încălzire se face în conformitate cu prevederile Normativului I 13-02 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală”. nivelul de temperatură a agentului termic). debit vehiculat). într-o clădire având o arhitectură specifică). cu arderea unui combustibil sau electrice pot fi:  cu condensaţie (realizează condensarea vaporilor de apă din gazele de ardere). Consumul de energie termică pentru încălzire.  elemente de automatizare (reglarea furnizării căldurii în funcţie de necesităţile consumatorului). parametrii punctului de funcţionare pe curba caracteristică). pierderi de sarcină. încălzirea solară (ca sursă alternativă. cu referire la energia primară la nivelul sursei termice. Elementele semnificative ale instalaţiei de încălzire. depinde.  contoare de energie termică (contorizare până la nivelul consumatorului individual). . conducând astfel la performanţe superioare prin eliberarea căldurii latente de vaporizare  fără condensaţie.  pompele de circulaţie (randament. cât şi de performanţele de ansamblu ale instalaţiei şi de caracteristicile constructive şi funcţionale ale elementelor componente. atât de sarcina termică a consumatorului. termostatare). care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt:  cazanul (randament la condiţii nominale şi la sarcini parţiale.  corpurile de încălzire (eficienţă termică.  reţeaua de conducte (termoizolaţie. Tipurile de cazane.

). vapori. În cazul în care. mirosuri) sau de la procese de fabricaţie (solvenţi etc. canalele de aer.4 Schema de principiu a unei instalaţii de încălzire cu condensaţie 1.apa caldă Fig. Schimbător de căldură recuperator Schimbător de căldură retur .2 Instalaţii de ventilare şi climatizare În aerul unei încăperi pot apărea o serie de agenţi poluanţi proveniţi de la ocupanţi (bioxidul de carbon rezultat din respiraţie. Rolul instalaţiei de ventilare este acela de a elimina sau dilua aceste nocivităţi sub limita de periculozitate pentru organismul uman. pe lângă cerinţele privind puritatea aerului. pentru preîntâmpinarea depunerilor pe suprafeţele de schimb de căldură).).apă rece tur . se impune şi asigurarea anumitor parametri de temperatură şi umiditate pentru aerul încăperii. fumul de ţigară etc. cu comb. . prin introducerea de aer proaspăt şi evacuarea aerului viciat.  staţia de tratare a apei de adaus (dedurizare. de la materialele de construcţie (gaze. filtru de praf. telegestiune).3. sistemul de monitorizare a parametrilor instalaţiei (AMC. condens evacuat gaze de ardere alim. instalaţia de ventilare se transformă în instalaţie de climatizare. 1. O instalaţie de ventilare obişnuită se compune din: priza de aer proaspăt.

Instalaţiile de climatizare au în componenţă. cu evacuare mecanică şi introducere naturală în depresiune. precum şi încălzirea (parţială sau totală) în sezonul rece.ventilatorul de introducere. unitaţi mici de aer condiţionat)  Sisteme centrale (unităţi de ventilare şi condiţionare mari. baterii de răcire şi sisteme de umidificare / uscare a aerului. Consumul de energie pentru vehicularea aerului şi pentru încălzirea sau răcirea lui depinde. Tipurile de sisteme de ventilare şi/sau climatizare se aleg în funcţie de climă. gurile de refulare a aerului în încăperi. respectiv. utilizare şi funcţia clădirii. la ventilatorul de evacuare sau la ventilatorul de introducere în situaţii speciale în care se practică ventilarea mixtă. atât de sarcina termică de răcire şi de încălzire a consumatorului cât şi de performanţele elementelor componente ale instalaţiei. unice pe clădire şi prevăzute cu sistem de distribuţie în încăperile clădirii) Conceperea şi realizarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se face în conformitate cu prevederile Normativului I 5-98 “Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare”. precum şi de capitalul disponibil. cu introducere mecanică şi evacuare naturală în suprapresiune. după caz. Instalaţiile de ventilare se prevăd cu baterii de încălzire a aerului proaspăt. Elementele semnificative ale instalaţiei de ventilare- . gurile de aspiraţie a aerului din încăperi şi ventilatorul de evacuare. Ele includ:  Ventilarea naturală (datorată numai diferenţelor de presiune dintre interiorul şi exteriorul clădirii)  Unităţi izolate (ventilatoare. nivelul de confort. în plus faţă de instalaţiile de ventilare. situaţie în care ele realizează şi încălzirea (parţială sau totală) a încăperilor. Se poate renunţa. ele realizează răcirea încăperilor în sezonul cald.

 agregatul pentru producerea apei răcite (randament).  organele de reglaj-clapete. termoizolaţie. pierderi de sarcină.  surse neconvenţionale de energie şi pompe de căldură. parametrii punctului de funcţionare de pe curba caracteristică. piese speciale de racordare a ventilatorului la tubulatură).  recuperatorul de căldură / frig din aerul evacuat (eficienţa termică). folosirea recirculării aerului în măsura maxim posibilă).  sistemul de monitorizare a parametrilor instalaţiei (AMC.  reţeaua de canale de aer (rugozitate. etanşeitate). piesele speciale de racordare a bateriilor la canalele de ventilare). telegestiune).  gurile de refulare şi de aspiraţie a aerului (pierderi de sarcină). parametrii agentului termic. care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt:  ventilatoarele (randamentul.rezistenţa aeraulică).  baterii de încălzire / răcire a aerului (pierderea de sarcină pe partea de aer şi pe partea de apă. parametrii punctului de funcţionare pe curba caracteristică). jaluzele (pierderi de sarcină minime în poziţia de funcţionare normal-deschis). eficienţă termică.  priza de aer proaspăt (rezistenţa aeraulică).  camera de amestec (raportul de amestec.  pompele de circulaţie agenţi termici (randament. .  elementele de automatizare (reglarea parametrilor regimurilor de funcţionare).climatizare.  filtrul de praf (gradul de colmatare .

coloanele şi legăturile la obiectele sanitare. reţeaua conductelor de alimentare cu apă din clădire: conducta de distribuţie. obiectele sanitare şi armăturile de utilizare a apei.     . reţeaua conductelor de canalizare (cu funcţionare prin gravitaţie).3.5 Schema de principiu a unei instalaţii de climatizare 1. care trebuie să asigure presiunea şi debitul necesare). apele uzate rezultate după folosire sunt colectate şi evacuate la exterior în sistemul de canalizare.3 Instalaţii sanitare Instalaţiile sanitare asigură furnizarea apei reci şi a apei calde la punctele de consum ale obiectelor sanitare din clădire. Instalaţiile sanitare interioare din clădiri se compun din: sursa de apă (reţeaua orăşenească.Element de încălzire Aerul ca sursă de căldură sau frig Ventilator de mentare Pompă de căldură V V Ventilator de evacuare Filtru Aspiraţie aer uzat recirculat aer aer uzat proaspăt evacuat Fig. 1.

În cazul în care reţeaua orăşenească nu poate asigura presiunea apei. Apa caldă menajeră este furnizată.  încălzitoarele de apă caldă (randament). exterioare clădirii deservite. Consumul de energie al instalaţiilor sanitare se datorează consumului de apă (energie electrică de pompare) şi preparării apei calde menajere (energia termică pentru încălzirea apei). timpul de folosire la o utilizare). necesară unei bune utilizări la consumator. izolarea termică a conductelor. parametrii punctului de funcţionare pe curba caracteristică.  reţeaua de recirculare a apei calde menajere (funcţionalitatea pompei de recirculare. . se prevede la intrarea apei în clădire o staţie de pompare cu recipient de hidrofor.).  conductele de apă caldă menajeră (izolarea termică). care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt:  pompele şi sistemele de ridicare a presiunii apei / hidroforul (randament. Elementele semnificative ale instalaţiei sanitare. fie de la surse locale amplasate în clădire (cazane cu gaze.  reţeaua de distribuţie a apei (etanşeitate). numărul de porniri opriri într-o oră etc.  contoarele de apă rece şi de apă caldă (la nivel de imobil şi la nivelul consumatorului). locul de la care se face recircularea apei calde). preparatoare electrice etc. fie de la un punct termic sau centrală termică. consumul specific de apă.  armăturile obiectelor sanitare (etanşeitatea.). Conceperea şi realizarea instalaţiilor sanitare se face în conformitate cu prevederile Normativului I 9-94 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare”.

vizibilitatea bună a sarcinilor vizuale şi realizarea acesteia în condiţii de confort vizual. dar defavorabile pe durata sezonului cald (măreşte sarcina termică ce trebuie evacuată). lumină difuză. într-o încăpere sau zonă de lucru. elemente de automatizare (la pompe şi staţiile de hidrofor.4 Instalaţii electrice Instalaţiile electrice obişnuite se împart în două mari tipuri: instalaţii electrice de iluminat şi instalaţii electrice de forţă. aport mai mic Lumină solară.3. 1. Iluminatul este însoţit de degajări de căldură (sporuri). aporturi incidentale . conlucrarea cu sistemele “clasice” de preparare a apei calde menajere). atât în lipsa totală a iluminatului natural (diurn) cât şi în situaţia în care acesta este insuficient. aport direct lumină artificială. Instalaţiile electrice de iluminat asigură. care pot fi favorabile pe durata sezonului rece (micăşorează necesarul de căldură).  sisteme solare de încălzire a apei (eficienţa termică. la instalaţia de preparare a apei calde menajere).

O instalaţia electrică de iluminat se compune din: a) Surse de lumină (lămpile).  lămpi cu inducţie. lemnul) sau de natură electrică. Sursa de lumină artificială poate fi radiaţia termică a unei flăcări (rezultată din arderea unui combustibil precum ceara. b) Corpuri de iluminat (aparate electrice).  asigură alimentarea cu energie electrică a lămpii (lămpilor). Receptoarele electrice sunt aparate care transformă energia electrică într-o altă formă de energie utilă omului cum ar fi:  motoarele (transformă energia electrică în energie mecanică). gazul.  distribuie fluxul luminos în mod convenabil (în funcţie de activitatea care se desfăşoară în încăpere sau zonă). de mercur de joasă sau înaltă presiune).  lămpi cu descărcare în vapori (de sodiu de joasă sau înaltă presiune.  lămpi cu ciclu regenerator cu halogen. 1.Fig.  lămpi fluorescente (tubulare sau compacte). având următoarele roluri:  susţin mecanic sursa de lumină (lampa sau lămpile).  cuptoarele electrice (transformă energia electrică în energie termică). care pot fi:  lămpi cu incandescenţă.  transformatorul electric (transformă energia electrică de anumiţi parametrii în energie electrică de alţi parametrii). Corpul de iluminat îndeplineşte şi o funcţie estetică. .  lămpi cu descărcare în gaze sau amestecuri de gaze şi vapori metalici de joasă presiune.6 Combinarea eficientă a luminii naturale cu cea artificială Instalaţiile electrice de forţă asigură alimentarea cu energie electrică a receptoarelor electrice.

acţionare. Punctele semnificative ale instalaţiilor electrice şi care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt: . împreună cu aparate de acţionare. Nivelul de iluminare corespunzător stării de confort vizual depinde de tipul de activitate desfăşurată în planul de lucru. c) Tablouri electrice de forţă.”. fixe sau mobile). comandă. prin care se realizează distribuţia energiei electrice şi în care se montează aparatele de protecţie.c. Conceperea şi realizarea instalaţiilor electrice se face în conformitate cu prevederile normativului NP I 7-02 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc. cabluri. Instalaţia electrică de forţă se compune din: a) Receptoare electrice (care pot fi monofazate sau trifazate.a. b) Conductoare şi tuburi de protecţie.c) Circuite electrice de iluminat ce se compun din ansamblul de conductori şi tuburi de protecţie. reprezentând părţi ale instalaţiei electrice de iluminat prin care se realizează distribuţia energiei electrice. normativului NP 061-02 “Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri”. Consumurile de energie electrică în clădirile de locuit şi clădirile publice au o pondere însemnată în consumul total de energie. comandă sau protecţie prevăzute în afara tablourilor electrice. automatizare etc. Tablourile electrice constituie totodată şi locul unde se montează echipamentele electrice pentru: acţionare. măsură.2. Valorile recomandate sunt prezentate în §3. comandă. cabluri şi aparatele de mică comutaţie (întrerupătoare. protecţie. şi 1500 Vc. butoane. măsură. d) Tablouri electrice de iluminat. automatizare etc. comutatoare) amplasate în încăperi.

comutatoare. corpurile de iluminat (stabilirea corectă a numărului de corpuri de iluminat şi implicit a numărului de surse de lumină . aparate de mică comutaţie. corpuri de iluminat cu randament ridicat din punct de vedere al fluxului luminos. .  ansamblul de conductoare sau cabluri şi elemente de comutaţie locală (buna dimensionare a circuitelor electrice în vederea reducerii pierderilor de tensiune.lămpi . care să asigure sectorizarea iluminatului în încăperi sau variatoare care permit reglarea fluxului luminos dintr-o încăpere în funcţie de aportul de lumină naturală şi de tipul activităţii desfăşurate în încăpere.în funcţie de nivelul de iluminare necesar într-o încăpere. corpuri de iluminat dotate cu lămpi cu eficacitate luminoasă ridicată.  contoare (prevederea de contoare atât pentru consumurile de energie activă cât şi pentru cele de energie reactivă.  baterii de condensatoare (instalarea de baterii de condensatoare montate în paralel cu consumatorii pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi pentru economie de energie).  receptoare electrice de forţă (prevederea de receptoare electrice cu motoare cu randament înalt). prevederea de contoare cu tarife diferenţiate noapte-zi). prevederea unor corpuri de iluminat care asigură compensarea energiei electrice reactive prin condensatoare montate în corpurile de iluminat dotate cu lămpi fluorescente. starea de curăţenie a corpurilor de iluminat şi a suprafeţelor reflectante).

în STAS 6648/2.ENERGETICA CLĂDIRII 2. valori obţinute în urma unor durate de observare de zeci de ani. Aceste valori convenţionale sunt standardizate în SR 4839 şi SR 1907-1. sezon de încălzire). Factorii externi sunt parametrii climatici caracteristici ai amplasamentului: temperatura aerului. trebuie să se facă o distincţie clară între aceste valori convenţionale şi valorile efective ale parametrilor climatici exteriori pe perioada în care se determină consumurile energetice ale clădirii. În auditarea energetică a clădirii. însorirea. umiditatea şi temperatura aerului etc. umiditatea aerului. pentru însorire. pentru temperatura aerului şi viteza vântului. viteza vântului. corespunzătoare unei anumite perioade a anului (zi. lună. Temperatura aerului Pentru calculul necesarului de căldură de calcul al unei clădiri (necesarul de căldură orar care dimensionează instalaţia de încălzire) se foloseşte temperatura exterioară convenţională de calcul (te). Conform SR 1907-1 România este împărţită în 4 zone climatice cărora le corespund următoarele temperaturi exterioare convenţionale de calcul: . Proiectarea construcţiilor şi a instalaţiilor aferente se face pe baza unor valori medii statistice ale parametrilor climatici.1 PARAMETRII CLIMATICI Consumul energetic al unei clădiri depinde de factori externi şi de factori interni.

zona II: -15oC (oraşe caracteristice: Bucureşti. Braşov. Gheorghieni. Cluj-Napoca. zona III: -18oC (oraşe caracteristice: Baia Mare. Bacău. Craiova. Iaşi.zona I: (oraşe caracteristice: Constanţa. Făgăraş. zona IV: -21oC (oraşe caracteristice: Predeal. în conformitate cu standardul SR 4839. În tabelul următor se dau. Pentru calculul necesarului de căldură anual al unei clădiri şi al necesarului de combustibil pentru încălzire se folosesc temperaturile exterioare medii lunare. Suceava). Sibiu. Brăila. Oraşul Zona cliamtică I II III IV te [oC] -12 -15 -18 -21 tem [oC] 4. Galaţi). Reşiţa. Reghin.7 3.1. pentru unele oraşe din România.9 2.4 2. Zonarea teritoriului României după temperatura exterioară convenţională de calcul este dată în Figura 2. Arad. Cu ajutorul lor se determină temperatura medie pe perioada de încălzire (tem) şi numărul de grade-zile (N).4 N [gradezile] 2840 3170 3510 4030 Durata perioadei de încălzire [zile] 185 190 205 228 -12oC Constanţa Bucureşti Iaşi Braşov . Piteşti. Dobeta Turnu Severin). datele climatice caracteristice care stau la baza stabilirii necesarului de căldură de calcul şi a necesarului de căldură anual pentru încălzire. Oradea).

1 Zonarea teritoriului României după temperatura exterioară convenţională de calcul . 2.Zona 4 (-21 o C ) Zona 2 (-15 o C ) 4 Zona 3 (-18 o C ) 4 4 Zona 1 (-12 o C ) Fig.

Timişoara.5 4 6 4 Pentru nivelurile situate deasupra etajului 12 al clădirilor înalte. Călăraşi 30oC. care determină 4 zone eoliene pe teritoriul ţării. . Constanţa 29oC. din cuprinsul oraşelor. Încadrarea localităţilor în zonele eoliene este indicată în standardul SR 1907-1. Brăila. Constanţa Vaslui. Cluj Viteza vântului [m/s] în localităţi în afara localităţii 8 10 5 7 4. Călăraşi Iaşi. Sibiu 28oC. Craiova. De regulă temperaturile exterioare cele mai scăzute nu corespund cu vitezele cele mai ridicate ale vântului. Bucureşti. Pentru unele oraşe din ţară.La dimensionarea instalaţiilor de ventilare-climatizare pentru situaţia de vară şi stabilirea sarcinii termice de răcire se foloseşte temperatura exterioară medie zilnică aferentă lunii iulie. referitoare la concomitenţa vânt . Braşov. s-au adoptat valori de calcul ale vitezei vântului. Buzău. Atenţie. Slobozia.temperatură. vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt cele corespunzătoare clădirilor amplasate în afara localităţilor. valorile acestei temperaturi sunt: Bucureşti 31oC. Tulcea Suceava. Pentru clădiri amplasate la altitudini mai mari de 1100 m vitezele vântului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice. în conformitate cu standardul STAS 6648/2. Braşov 26oC. Vântul Pătrunderea aerului exterior în încăperi (aerul de infiltraţie) are loc datorită acţiunii vântului. zonarea climatică făcută după temperatura exterioară convenţională de calcul nu este identică cu zonarea eoliană ! Vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt date în tabelul următor: Zona eolian ă I II III IV Localităţi caracteristice Galaţi. Pe baze statistice.

radiaţia solară directă este diferită după orientarea suprafeţei receptoare. Radiaţia solară globală este diferită în funcţie de ora zilei. Pe cer senin radiaţia directă este maximă şi cea difuză minimă. în ore pe lună. Localitatea Bacău Galaţi Constanţa Ploieşti Craiova Cluj Ianuarie 67 76 78 82 64 83 Mai 213 250 254 231 252 219 Iulie 262 307 330 281 310 236 Septembri e 195 230 243 215 208 201 Radiaţia solară globală [W/m2] se compune din radiaţie directă şi radiaţie difuză (datorată aerului atmosferic şi norilor). De asemenea. În tabelul următor se dau sumele medii ale duratelor de strălucire a soarelui. Ele se folosesc pentru dimensionarea instalaţiilor de climatizare în sezonul cald. stabilind aporturile solare care trebuie preluate.Însorirea Datele climatice privind însorirea (durata de strălucire a soarelui şi intensitatea radiaţiei solare) prezintă interes atât pentru perioada caldă a anului cât şi pentru cea rece. . Duratele medii de strălucire a soarelui. pentru unele localităţi din România. în măsura în care clădirea este conformată corespunzător pentru captarea energiei solare în sezonul rece. iar pe cer înorat. diferă în funcţie de localitate şi de luna anului. invers. determinate prin prelucrarea statistică a datelor meteorologice. datele climatice privind însorirea se folosesc pentru corectarea necesarului de căldură pentru încălzire.

Aerul exterior. .2 BILANŢUL ENERGETIC AL CLĂDIRII Căldura care trebuie furnizată sau îndepărtată pentru a menţine o incintă în condiţiile dorite. energia totală. reprezintă sarcina termică a unui echipament de încălzire sau climatizare.2. Valorile conţinutului de umiditate al aerului exterior [g/kg]. se conservă conform primului principiu al termodinamicii. rezultă că umiditatea relativă are o variaţie inversă temperaturii aerului. ocupanţii şi anumite echipamente contribuie atât la termenul ce reprezintă căldura sensibilă (dependentă de temperatură). Principalii termeni sunt indicaţi în Figura 2. Ea poate fi exprimată ca umiditate relativă. cât şi la cel care reprezintă căldura latentă (dependentă de starea de agregare). Cum capacitatea aerului de a îngloba umiditate creşte cu temperatura. Umiditatea aerului Umiditatea aerului exterior joacă un rol deosebit în tehnica ventilării şi climatizării. pentru principalele localităţi din România sunt date în STAS 6648/2. în procente. în grame de vapori la 1 kg de aer uscat. 2. Umiditatea relativă este definită ca raportul dintre conţinutul masic real de umiditate şi conţinutul masic maxim de umiditate (corespunzător stării de saturaţie a aerului la temperatura reală). Calculele seamănă cu cele din contabilitate. La calculul aporturilor solare ale unei clădiri trebuie avute în vedere particularităţi ale amplasamentului referitoare la vecinătăţi şi la efectele umbririi cauzate de vegetaţie şi alte clădiri.Valorile intensităţilor radiaţiei solare sunt date în STAS 6648/2. pe luni ale anului şi pe ore ale zilei. inclusiv energia termică stocată la interior. Se consideră toată căldura care este produsă în incinta clădirii sau care se transferă prin anvelopă. sau ca umiditate absolută (sau conţinut de umiditate).

adică schimburile de energie sunt constante). geamuri) Conducţie (pământ) Schimb de aer (sens. După cum se va prezenta în continuare.Sarcină termică (căldura furnizată sau să din clădire) Conducţie(prin acoperiş. Dacă temperatura interioară nu este constantă. efectele dinamice (de exemplu înmagazinarea căldurii) trebuie luate în considerare deoarece unele dintre aceste sporuri de căldură sunt absorbite de masa clădirii şi nu contribuie la sarcină decât câteva ore mai târziu (pe măsură ce energia termică este transferată prin convecţie/radiaţie aerului interior).) Calculele de sarcină termică sunt simple atâta timp cât regimul de funcţionare este de tip static (sau staţionar. Uneori este bine să distingem câteva aspecte ale sarcinii. pentru condiţii staţionare. pereţi. sarcina instantanee . +lat. Efectele dinamice sunt de asemenea importante ori de câte ori temperatura interioară este variabilă. pentru sarcina de răcire.) Capacitatea termică a clădirii (sens. Dimpotrivă.) se asigură confortul Ilumina t Fig.2 Elementele bilanţului energetic al unei clădirii termic Ocupanţi (sens.+lat. 2. Calculul termenilor din bilanţul de energie al clădirii este prezentat succint în Anexa A. Spaţiul în care +lat.+lat. această aproximare este de obicei acceptabilă pentru calculul sarcinii maxime de încălzire.) Radiaţie solară Echipamente (sens.

Căldura datorată schimbului de aer (infiltraţii.lat [W] (2. Conducţia prin pereţii şi podelele subsolului.sens = K inf ( Ti − Te ) [W] (2. echipamentelor (din bucătării. O analiză dinamică include acest termen. el poate fi relativ important.sens = Qsolar + Qilum + Qechip . Sporurile de căldură latentă sunt în principal datorate schimbului de aer.  Qcond = K cond ( Ti − Te ) [W] (2. computere. Conducţia prin anvelopa clădirii. transferul de căldură spre sol este de obicei mic şi de aceea se neglijează.a încăperii poate fi diferită de ritmul la care echipamentul furnizează sau extrage căldură.1) 2.) şi ocupanţilor     Qspor . alta decât prin sol. Căldura înmagazinată (stocată) în capacitatea termică a clădirii. Dar în clădiriile super-izolate. bilanţul energetic al clădirii cuprinde următorii termeni de energie sensibilă şi latentă: 1. în timp . băi etc.sens + Qocup . iluminatului.  Qsol = perimetru ∑U sol ⋅ Asol [T i−Tsol( e ) ] [W] (2. În construcţiile tradiţionale. echipamentelor (aparate electrocasnice. Sarcina pentru o centrală de încălzire sau răcire este diferită de sarcina încăperii dacă există pierderi importante în sistemul de distribuţie sau dacă o parte din aerul interior este evacuat în exterior în loc să fie returnat la serpentina de încălzire sau răcire.5) 6.lat + Qechip .3) 4. Cu notaţiile din Anexa A. exfiltraţii şi/sau ventilaţie)  Qaer . Sporurile de căldură datorate radiaţiei solare.sens [W] (2.4) 5.lat = Qaer .lat + Qocup .2) 3.) şi ocupanţilor      Qspor . ventilatoare etc.

sens = K cond + Kinf ( Ti − Te ) = Ktot ( Ti − Te ) [W] ( ) (2. nu există . (2.9)  Convenţia de semne este ca Q să fie pozitiv când există o sarcină de încălzire şi negativ când există o sarcină de răcire. delimitat de anvelopă. Pentru clădirile care nu au prevazut un sistem de umidificare. în timpul sezonului de încălzire.ce o analiză staţionară îl neglijează pentru că temperatura clădirii nu variază în timp  dT   Qstoc =  ∑ ρ ⋅ V ⋅ c p  = Cef ⋅ T [W]   dt  materiale  unde Cef clădirii. Trebuie spus că.6) reprezintă capacitatea termică efectivă a Se obişnuieşte ca pierderile de căldură sensibilă prin conducţie şi schimbul de aer să se exprime sintetic printr-un singur termen. O valoare negativă pentru  Qaer .7) unde Ktot [W/K] reprezintă coeficientul total de pierderi termice sau de izolare. sporul latent datorat schimbului de aer este de obicei negativ pentru că aerul exterior este relativ uscat. deoarece ambii depind de diferenţa de temperatură dintre interior şi exterior:  Qtr . caz în care literatura românească foloseşte notaţia G = K tot ⋅ Vclad [W/m3K] (2.8) unde volumul clădirii Vclad este volumul încălzit al clădirii. Sarcina termică instantanee a clădirii este suma dintre componentele sensibile şi latente la un moment dat:     Q = G ⋅ Vclad ⋅ ( Ti − Te ) + Qsol − Qspor ± Qstoc [W] (2.lat conduce la o sarcina totală de încălzire mai mare decât sarcina de încălzire sensibilă – dar acest lucru este relevant doar dacă la interior se realizează o umidificare pentru a menţine umiditatea Wi constantă. Se mai obişnuieşte exprimarea pierderilor pe unitate de volum.

2. Ca regulă generală pentru clădirile de locuit.10) În cazurile în care termostatul sistemului de încălzire este reglat la o temperatură inferioară pe timpul nopţii. pentru o valoare fictivă a lui Wi. este recomandabil să nu se ţină seama de aportul solar atunci când se calculează sarcina de încălzire de vârf (cu excepţia cazurilor în care clădirea are o inerţie termică mare). Consumul instantaneu reprezintă sarcina instantanee împărţită la randamentul echipamentului de încălzire sau răcire.max = G ⋅ Vclad ( Ti − Te ) − Qspor [W] (2. necesită o evaluare a consumului anual de energie Qan. Trebuie considerate numai sporurile de căldură pe care se poate conta în timpul celor mai reci zile. experienţa recomandă o supradimensionare cu aprox. ca urmare. La clădirile comerciale cu ventilaţie mecanică.3 SARCINA DE ÎNCĂLZIRE Deoarece vremea cea mai rece poate apare în perioadele fără radiaţie solară. 40% a sistemului de încălzire pentru o reducere cu 6ºC a temperaturii pe timpul nopţii. 2. .4 CONSUMUL ÎNCĂLZIRE ANUAL DE ENERGIE PENTRU Proiectarea optimă a clădirii. se poate dori o încălzire rapidă dimineaţa. nu prea are rost să se calculeze contribuţia latentă la sarcina de încălzire. Dacă temperatura interioară este constantă. necesarul de supradimensionare în timpul recuperării reducerii de temperatură pe timp de noapte este mai mic dacă alimentarea cu aer proaspăt exterior este închisă pe perioadele în care clădirea nu este utilizată. în sensul minimizării costurilor pe durata sa de viaţă. este suficientă o analiză statică.posibilitatea de control asupra valorii Wi . Aceasta înseamnă că sarcina de încălzire de vârf rezultă din relaţia:   Qinc . care reprezintă integrala în timp a consumului instantaneu pe perioada de încălzire sau răcire.

Metodele grade-zile sunt adecvate dacă utilizarea clădirii şi randamentul echipamentului pot fi considerate constante.). consumul anual rezultă prin însumarea consumurilor asociate fiecărui interval de temperatură exterioară. Pentru toate metodele statice este necesară în primul rând determinarea valorii temperaturii Te sub care încălzirea devine necesară (temperatura de echilibru). se neglijează transferul de căldură spre sol. pentru o valoare Ti dată. În cazul unei analize statice. în plus. Această abordare reprezintă metoda cu intervale de temperatură. rezultă temperatura de echilibru: (2. ocupanţi. Metodele dinamice trebuie aplicate la calculul consumului anual de energie ori de câte ori temperatura interioară se doreşte sau este variabilă. efectele de înmagazinare (stocaj) sunt zero şi dacă.Metodele de calcul sunt de două tipuri majore: metode statice (bazate pe grade-zile sau pe intervale de temperatură) şi metode dinamice (bazate pe funcţii de transfer). se poate calcula consumul pentru anumite valori ale temperaturii exterioare şi acesta se înmulţeşte cu numărul de ore din an corespunzător unor intervale centrate în jurul acestor valori. Încălzirea este deci . se va prezenta mai pe larg numai metoda gradezile. Pentru situaţiile în care randamentul şi condiţiile de utilizare variază semnificativ cu temperatura exterioară. Temperatura de echilibru Tech a clădirii este definită ca valoarea temperaturii exterioare Te pentru care.11) Tech = Ti −  Qspor G ⋅ Vclad [oC] (2. Dată fiind simplitatea şi larga sa răspândire. iluminat etc. atunci bilanţul de energie devine:  G ⋅ Vclad ( Ti − Tech ) = Qspor [W] De aici.12) unde sporurile de căldură trebuie să fie valorile medii pentru perioadele în cauză. pierderea totală de căldură este egală cu sporurile de căldură (de la soare. nu cele de vârf.

se mai utilizează şi gradele zile bazate pe temperatura de referinţă constantă. Din acest motiv. GZ inc Tic = 1 zi × ( ) zile ∑ [Tic − Te ]+ [K⋅ zi] (2.16) Ecuaţia (2. unde numărul de grade-zile pentru încălzire bazat pe temperatura de echilibru (denumită şi baza gradelor-zile) este definit ca: GZinc (Tech ) = 1 zi × ∑ Tech − Te + zile [ ] [K⋅ zi] (2.15) Temperatura de echilibru este variabilă de la o clădire la alta şi de multe ori este necunoscută.15) se mai poate scrie folosind gradele zile cu referinţa constantă. consumul anual pentru încălzire poate fi calculat astfel: Qinc = G ⋅ Vclad ηinc ∫ [Tech − Te ( t ) ] + dt = G ⋅ Vclad ηinc zile ∑ [Tech − Te ]+ (2. temperatura interioară de calcul. În acest caz. Ele se calculează de regula pe bază de date climatice statistice multianuale şi se pun la dispoziţia specialiştilor sub formă de STAS-uri.med.14) [W⋅ zi/an]. şi anume. Aceasta este în România de 20oC. consumul de energie al sistemului de încălzire este dat de relaţia: G ⋅ Vclad  Qinc = [Tech − Te (t )] [W ]. Tech şi Ktot sunt consideraţi constanţi şi se utilizează valorile medii zilnice ale temperaturii exterioare Te. Atunci.13) unde ηinc este randamentul anual de utilizare a combustibilului (sau a altei surse primare). Te < Tech ηinc (2. astfel: . valoarea sa luând în considerare variaţia randamentului la sarcini parţiale.necesară numai dacă Te scade sub Tbal. Dacă ηinc. gradele-zile devin o funcţie numai de datele climatice şi pot fi determinate independent de clădire.

. ea este însă mai puţin agreată în Europa. 2. această metodă poate oferi rezultate remarcabil de precise pentru consumul anual de energie pentru încălzire în cazul clădirilor cu o singură zonă.18) Deşi ipoteza de bază a metodei grade-zile. în câmp curent [R. consumul anual pentru încălzire poate fi atunci determinat astfel: K G ⋅ Vclad Qinc = 0 . Principalele punţi termice care trebuie să fie avute în vedere la determinarea valorilor R'm sunt următoarele : . O alternativă o reprezintă utilizarea GZ pentru o Tech variabilă.15) temperatura interioară de calcul în locul temperaturii de echilibru (ceea ce echivalează cu neglijarea tuturor sporurilor termice). (A-2)] .U.024 tot ⋅ GZinc (Tech ) ≅ 0 . A.inc ( zile [( ) ( )] = ) (2.1) asupra rezistenţelor termice unidirecţionale. Această ultimă variantă este inclusă în normativele ASHRAE ale S. în principal din cauza lipsei datelor de calcul necesare. constanţa temperaturii Tech. nu este satisfăcută pe deplin în practică.A.17) Pentru o estimare mai puţin precisă.GZ inc (Tech ) =1 zi ×∑ Ti c −Te − Ti c −Tech GZ c c inc (Ti ) − Ti −Tech × N zile . necesarul anual pentru încălzire se poate calcula folosind în ec. medii pe ansamblul clădirii.024 ⋅ GZinc (Tic ) ηinc ηinc [kWh/an] (2. ale elementelor de construcţie (R'm) se determină cu luarea în consideraţie a influenţei tuturor punţilor termice (vezi anexa A. Dacă numărul de grade-zile este cunoscut din datele climatice şi caracteristicile clădirii. (2.5 SARCINA TERMICĂ ŞI CONSUMUL ANUAL DE CĂLDURĂ – CONFORM NORMATIVELOR ROMÂNEŞTI Rezistenţele termice corectate. Fig. ec.

 la planşeele de peste subsol. centuri. centuri. al clădirii [m3]. se face prin intermediul coeficientul global de izolare termica a cladirii (G) care reprezintă suma pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii. Cuantificarea performanţei globale termoenergetice a anvelopei unei clădiri.  la planşeele care delimitează volumul clădirii la partea inferioară. colţuri şi conturul tâmplăriei . conform reglementărilor tehnice româneşti în vigoare. pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1 K. termoizolate la partea inferioară: pereţii structurali şi nestructurali de la subsol.34 ⋅ n [W/(m3K)] R'M Vclad (2.  la plăcile în contact cu solul: zona de racordare cu soclul. Acest coeficient se calculeaza cu relaţia: A G= + 0.19) in care: A -aria anvelopei clădirii [m2]. precum şi toate suprafeţele cu termoizolaţia întreruptă . incălzit. streaşini. stâlpişori. raportată la volumul clădirii. plăci de balcoane.  la planşeele de peste subsol. V -volumul interior. precum şi zona de racordare cu pereţii adiacenţi. termoizolate la partea superioară: pereţii structurali şi nestructurali de la parter şi zona de racordare cu soclul . buiandrugi. la pereţi: stâlpi. a anvelopei clădirii [m2K/W]. R’M -rezistenţa termică corectată. coşuri şi ventilaţii . grinzi. precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece. . medie. la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior. grinzile (dacă nu sunt termoizolate) şi zona de racordare cu soclul . cornişe. logii şi bowindouri.  la planşeele de la terase şi de la poduri: atice. de aerul exterior: grinzi (dacă nu sunt termoizolate).

medie.temperatura interioară corectată pentru aporturile interne (echipamente.i )−1 [W/m2K] – coeficientul global de transfer termic – coeficientul global de izolare / pierderi  G = Qtot / V [W/m3K] Ticor . ale elementelor de construcţie perimetrale Sarcina termică pentru încălzire rezultă acum din expresia    Qtot = Qc + Qv [W] = U ⋅ A ⋅ ( Ti − Te ) + n ⋅V ⋅ c p ⋅ ( Ti − Te ) cor = G ⋅Vclad ⋅ ( Ticor − Te ) [W] (2. a anvelopei clădirii se calculează cu relaţia: A 2 R' M = (2. ocupanţi) . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1]. Rezistenţa termică corectată. pe clădire.21) unde: U U= G (∑ R'm.20) ∑ A j ⋅ τ j / R' j [m K/W] ( ) in care: Aj ariile totale. ale elementelor de construcţie [m2] A aria anvelopei: A = ∑ A j [m2] τ j R’j factorii de corecţie pentru cazurile când suprafeţele j nu vin în contact cu aerul exterior rezistenţele termice corectate. medii pe ansamblul clădirii.n -viteza de ventilare naturala a clădirii.

22) Gradele-zile se calculează în acest caz după un procedeu mai complicat.Tecor - temperatura exterioară corectată pentru aporturile solare Consumul anual de energie pentru încălzire devine : Qinc = cor cor  ∫ Qtotdτ = ηinc ⋅ ∑ ( Ti − Te ) ⋅ zi = ηinc ⋅ GZ ηinc zile / an 1 G ⋅V G ⋅V [J/an] (2. dacă se realizează condiţia : G ≤ GN [W/m3K] (2.23) . conform [NP-047] de vreme ce atât temperatura interioară corectată cât şi temperatura exterioară corectată au valori medii variabile de-a lungul sezonului de încălzire OBSERVAŢIE: Sarcina termică a unei clădiri scade cu scăderea coeficientului global de pierderi termice G şi creşterea randamentului instalaţiei de încălzire.  anual ↓ Qinc ⇒ ↓G ⇒ ↓U ↑ Ri ↓n ↓ GZ ↑ ηinc ( ) Nivelul de izolare termică globală este corespunzător.

pe ansamblul clădirii Nr .3 prezintă aceste valori.65 .1 – 2.2 După 1. Tabelul 2.4 2 1.1998 1 Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate. sub terase sau poduri Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite 1. Tabelul 2. Valorile lui GN s-au stabilit în funcţie de numărul de niveluri N şi raportul dintre aria anvelopei si volumul clădirii A/V [Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la clădirile de locuit C107/1 din 1997].1 0.5. considerate valoroase ca puncte de reper în estimarea diverselor elemente ale bilanţului energetic pentru o clădire.1 Rezistenţe termice minime Rmin (m2K/W) ale elementelor de construcţie. 2.1998 1. s-au preluat Tabelele 2. Din diversele normative şi reglementări.5 3 1.4-2. Cr t Elementul de construcţie Rmin (m2K/W) Clădiri proiectate Pâna la 1. într-o anumită etapă din raţionamente de realizare a unor economii de energie pentru încălzirea clădirilor în timpul iernii.01.4 2 3 4 0.2. inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise) Tamplarie exterioara Plansee peste ultimul nivel.01.unde GN este o valoare normată stabilită în mod convenţional.

de exterior (la partea inferioara. de exterior .5 6 Pereti adiacenti rosturilor inchise Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara.1 4.la bowindouri.) Placi pe sol (peste CTS) Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS) Pereti exteriori. ganguri de trecere.9 3 1.2 4. la demisolurile sau la subsolurile incalzite 0.1997 .8 9 2 2.5 7 8 3 4.etc.5 4. sub CTS.4 Sursa: Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit – C 107/1 .

cuplate sau înşiruite.7 1.1 0.5 0. cu minim 3 clădiri în apropiere – adăpostite: clădiri în centrul oraşelor / în păduri CLASA DE PERMEABILITATE – ridicată: clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare – medie: clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare – scăzută: clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri speciale de etanşare .) Moderat adăpostite Adăpostite Neadăpostite Simplă expuner e Moderat adăpostite Adăpostite =n Tabelul 2.5 0.0 0.5 0. ş.5 Medi e 0.a.2 0. Numărul schimburilor de aer pe oră V / V clădirile de locuit (cf.6 0.5 0.a. ş.) Dublă expuner e Moderat adăpostite Adăpostite Neadăpostite Clădiri cu mai multe apartament e. cămine.5 0. internate.6 0.7 0.5 0.5 CLASA DE ADĂPOSTIRE – neadăpostite: clădiri foarte înalte / la periferia oraşelor / în pieţe – moderat adăpostite: clădiri în interiorul oraşelor.6 1.6 0.7 0.5 1.5 0.5 0.5 0.5 0.8 0.5 Scăzută 0. INCERC) CATEGORIA CLĂDIRII CLASA DE ADĂPOSTIR E Neadăpostite Clădiri individuale (case uni-familiale.5 0.2 [1/h] la CLASA DE PERMEABILITATE Ridicat ă 1.9 0.

75 0.47 0.85 0.2 0.35 0.93 0.4 0.3 0.Coeficienţi globali normaţi de izolare termică.53 0.63 0. .68 Nr.4 > 0.43 0.15 0.72 0.45 0.74 0.1998.4 0.61 0.49 0.51 0.45 GN (W/m3 K) 0.25 0.59 0. Tabelul 2.61 0.95 1 1.81 0.57 0.64 0.77 0.05 >1.57 0.88 0.5 0.45 0.aria anvelopei.35 0. nivelu ri A/V (m2/m3) 0.58 0.3 0.54 0.35 0.45 0.35 0.8 0.50 0.9 0.53 0.6 0.59 1 4 2 5 3 > 10 Observatii : A.5 > 0. V – volumul incazit.49 0.45 > 0.61 0.25 0.25 0.95 0.55 0.1 0.55 > 0.85 0. valorile GN se vor reduce cu 10%.55 0.5 0.7 > 0. niveluri A/V (m2/m 3 ) 0.56 0.61 0.65 0.91 0. la clădiri de locuit Nr.7 0.5 0.55 0.67 0.75 0.45 0.66 0.2 0.3 0. La cladirile care se vor proiecta dupa 1.01.3 0.3 GN [ W / m3K ] .58 0.6 GN (W/m3 K) 0.41 0.4 0.65 0.46 0.65 0.

68 .4 7 5.35 6 300 22.5 2. .95 0.9 0.6 .8 15 750 56.Tabelul 2.70 12 600 45.36 7 875 28.8 1996 2000 1. . [GJ/apart] 0.4 Evoluţia consumurilor specifice de energie termică pentru încălzirea clădirilor de locuit colective Construcţii existente Construc ţii noi Perioada Perioada construirii construirii Înainte de 1985 1985 1996 0.75 2000 2010 2 R termică medie globala a clădirii Rom [ m2K/W ] Necesarul specific de căldură pentru încălzire G [W/m3K] Necesarul maxim orar de căldură pentru încălzire  Qmax [KW/apart] Necesarul anual de energie termica pentru incalzire inc Qan.7 1 0.5 0.0.6 3. [KWh/apart] inc Qan.

electrocasni ce 138 121 53 29 340 Total .5 Consumuri specifice actuale de energie pentru satisfacerea utilităţilor de bază în menajele populaţiei urbane [kWh / m 2 an] Tip locuinţă / clădire / sistem de încălzire Apartament / Bloc / Termoficare Apartament / Bloc / CT proprie Locuinţe şir. cuplate / Plite Case individuale / Termoficare Case individuale / CT proprie 164 164 220 220 13 7 112 53 60 60 49 49 31 31 31 31 268 262 412 353 164 66 60 33 323 164 138 60 32 394 138 57 53 29 277 Iluminat Încălzi re Apă caldă Prep.Tabelul 2. cuplate / Casă / CT proprie Locuinţe şir. cuplate / Sobe Locuinţe şir. cuplate / Casă / Termoficare Locuinţe şir. hranei şi ap.

1 CONFORTUL TERMIC Confortul termic este definit de totalitatea condiţiilor de microclimă dintr-o încăpere care determină o ambianţă plăcută în care omul să se simtă bine.Case individuale / Sobe Case individuale / Plite 220 220 11 5 49 49 21 21 301 296 CALITATEA MEDIULUI INTERIOR / EXTERIOR 3. nefiind necesară solicitarea sistemului termoregulator al organismului.  îmbrăcămintea.  umiditatea aerului.  viteza aerului.  intensitatea activităţii fizice. . Factorii principali ai confortului termic sunt:  temperatura aerului.  temperatura medie de radiaţie.

planşee sub pod.Temperatura aerului Temperatura aerului interior este cel mai important parametru de confort termic. Temperaturile interioare convenţionale de calcul ale încăperilor încălzite sunt stabilite de standardul SR 1907-2. respectiv răcirea. Totodată. Schimbul termic al organismului uman este în funcţie de aceste temperaturi. [ C] o Diferenţe de temperatură [ oC] Umiditate relativă [%] Viteza aerului [m/s] 20 20 22 18 18 20 18 18 Pentru pereţi < 4.1.1 Parametri de confort pentru clădiri civile Camera Camera de zi Dormitor Baie Bucătărie Casa scărilor Birou Săli de clasă Magazine Temp.5 35 – 70 0.5 Pentru terase. precum şi valorile altor parametri de confort. planşee pe pământ < 3. plafonului. ferestrelor. iarna şi 22 … 26oC. clădirii. vara. Din punct de vedere fiziologic se consideră că temperatura corespunzătoare a aerului interior pentru un individ normal îmbrăcat şi fără activitate fizică este de 20 … 22oC.15 – 0.25 Temperatura medie de radiaţie Temperatura medie de radiaţie este media ponderată cu suprafeţele respective a temperaturilor pereţilor. Valorile temperaturii interioare. pardoselii şi corpurilor de încălzire din încăpere. temperatura aerului interior are o importanţă deosebită în energetica întregii clădiri pentru că ea determină consumurile energetice pentru încălzirea. pentru diverse încăperi ale unei clădiri civile sunt prezentate în Tabelul 3. Acest lucru se obţine . Tabelul 3. Ideal este ca temperatura medie de radiaţie să fie cât mai apropiată de temperatura aerului interior.

dar îmbrăcat mai lejer. Viteza aerului Viteza de mişcare a aerului este un parametru important al confortului termic în încăperile ventilate. Intensitatea activităţii fizice Intensitatea activităţii fizice determină cantitatea de căldură cedată de corpul uman în mediul ambiant. Îmbrăcămintea Îmbrăcămintea are o influenţă deosebită asupra senzaţiei de confort. temperatură superficială ridicată). favorizează formarea condensatului pe suprafaţa interioară a pereţilor exteriori. Umiditatea aerului Umiditatea aerului este un parametru important al confortului termic în încăperile climatizate. Se poate resimţi senzaţia de bine. Senzaţia de inconfort.printr-o bună izolare termică a pereţilor exteriori şi ferestrelor şi prin dimensionarea corespunzătoare a corpurilor de încălzire (suprafaţă de radiaţie cât mai mare. într-o încăpere mai rece dar îmbrăcat mai gros. Cu cât . ducând la apariţia mucegaiului. Izolaţia termică dată de o ţinută vestimentară este caracterizată de rezistenţele termice ale elementelor îmbrăcăminţii. intensitatea acestui fenomen depinde de diferenţa tensiunilor de vaporizare între apa de la nivelul pielii şi vaporii de apă conţinuţi în aer. Umidităţi relative ale aerului interior mai mari de 70%. Limitele superioară şi inferioară ale nivelului admisibil al umidităţii relative a aerului din încăperi sunt 70%. mai ales la izolări termice reduse. La temperaturi uzuale ale aerului interior de 20 … 22oC viteza aerului trebuie să se situeze între 0. În cazul în care un individ desfăşoară o activitate susţinută şi este bine îmbrăcat se pot admite şi viteze mai mari ale aerului. 35%.25 m/s. “de curent” este resimţită de ocupanţi cu atât mai mult cu cât temperatura aerului în mişcare este mai mică decât temperatura mediului ambiant. O parte din pierderile de căldură ale organismului uman este constituită de evaporarea de la suprafaţa pielii. în perioada rece a anului.15 şi 0. respectiv. precum şi într-o încăpere mai caldă.

cu atât temperatura aerului din încăpere trebuie să fie mai scăzută pentru a se facilita transferul termic şi a se resimţi senzaţia de confort. nivelul activităţii fizice.2 CONFORTUL VIZUAL ŞI FONIC .2 Căldura degajată de corpul uman funcţie de tipul de activitate Activitatea Somn Aşezat pe scaun În picioare. umiditate. -0.5. caracteristice diverselor tipuri de activitate.2 se dau valorile căldurii cedate de organismul uman. se admite un domeniu de variaţie al acestor indicatori. Practic. Determinarea indicelui PMV se face conform GT 039/2002 şi SR ISO 7730. Determinarea indicelui B se face conform GP 060/2000. Dintre aceşti indicatori globali se amintesc:  Indicele de confort termic B (Van Zuilen)  Indicele de ambianţă termică PMV (opţiunea medie previzibilă) Când aceşti indicatori au valoarea zero se apreciază că este asgiurat confortul termic în încăperea respectivă.activitatea fizică este mai intensă. îmbrăcămintea etc.5 … +0. În Tabelul 3. pentru zona confortului termic. 3. Tabelul 3. relaxat Activitate de secretariat Activitate de laborator Muncă la maşini unelte Căldura cedată [W] 75 105 125 130 170 290 Indicatori globali de confort termic Pentru a aprecia gradul de confort termic al unei ambianţe se folosesc indicatori globali care însumează efectele separate ale fiecărui factor: temperatură. viteza aerului.

sunt incluse şi nivelurile de lumină realizate natural. In funcţie de specificul încăperilor.1 Confortul vizual Iluminatul dintr-o încăpere trebuie să asigure confortul vizual al persoanelor prin inducerea unor senzaţii pozitive în timpul activităţii acestora.fluxul radiant emis în spectrul vizibil I α = dφ / dΩ [cd] . verticală (raft.3. pentru comparaţie.2.fluxul  Intensitatea luminoasă luminos pe direcţia α . Valorile corespund standardului DIN 5035. unde dΩ este unghiul solid elementar  Iluminarea E = dφ / dA [lx ] fluxului luminos pe supraf. . birouri). Pentru realizarea unui sistem de iluminat care să ofere în încăpere un mediu luminos confortabil este necesar să se acorde atenţie următorilor factori:  nivelului de iluminare şi uniformităţii acestuia  culorii luminii şi redării culorilor  direcţionării fluxului luminos  distribuţiei luminanţelor  orbirii  fenomenului de pâlpâire  prezenţei luminii de zi  menţinerii sistemului de iluminat în timp Pentru că se fac adesea confuzii legate de mărimile utilizate în analiza luminotehnică. se recomandă realizarea nivelurilor de iluminare prezentate în Tabelul 3.3. el trebuie să fie asigurat pe suprafaţa de referinţă .  Fluxul luminos φ [lm] .planul util . planşetă). A densitatea spaţială a Nivelul de iluminat trebuie să fie în concordanţă cu specificul activităţii desfăşurate în încăpere. oglindă) sau înclinată (pupitru. unde.care poate fi orizontală (masă. se prezintă pe scurt definiţiile acestora.

cu vitrare mare şi unde se lucrează numai în timpul zilei  rece: pentru încăperi plasate spre sud şi puternic vitrate. în comparaţie cu lumina naturală Destinaţia încăperii Suprafaţă iluminată de soare puternic Suprafaţă iluminată ziua (cer acoperit) Suprafaţă iluminată de lună plină Birouri* Săli de conferinţe Săli de calculatoare sau cu panouri de comandă Săli de desen Hoteluri Magazine: scări interioare zone de prezentare vitrine Spitale: saloane săli de prim intervenţie Şcoli: săli de curs săli de clasă laboratoare. precum şi pentru încăperile în care activitatea cere atenţie şi concentrare mărite Tabelul 3. funcţională şi psihologică. Astfel se recomandă lămpi de culoare:  caldă: pentru încăperi amplasate spre nord şi puţin vitrate  neutră: pentru încăperi de muncă intelectuală  neutră-rece: pentru încăperi de muncă fizică.000 200 – 10.O importanţă deosebită în asigurarea confortului vizual o are culoarea luminii.000 0. Culoarea luminii are importanţă estetică. biblioteci săli de desen Locuinţe : sufragerii dormitoare băi bucătării holuri birouri Saloane de coafură Nivelul de iluminare [lx] 10.3 Nivelul de iluminare funcţie de destinaţia încăperii.25 300 – 500 300 500 750 200 200 400 15000 – 2500 100 – 150 500 300 400 – 700 100 – 150 750 – 1400 200 150 200 150 100 300 500 .

având frecvenţe şi amplitudini variabile. In Tabelul 3.2 Confortul fonic Zgomotul este o suprapunere de sunete. producând o senzaţie auditivă considerată jenantă sau dezagreabilă. O modificare a nivelului sonor cu 10 dB corespunde aproximativ cu dublarea intensităţii sonore percepute. săli de clasă 45 dB  muzică de ambianţă 60 dB  magazine 70 dB  spaţii tehnice (staţii de pompare. Arunci când intensitatea sa este importantă.) 85 dB 3.3 CONSIDERAŢII DESPRE SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ . Tabelul 3. Zgomotul resimţit într-o încăpere poate proveni din exterior sau poate fi generat în interiorul încăperii.Muzee Biserici.4 Nivelul de zgomot exterior admisibil Locul. zona publicului 300 100 3. zona In imediata apropiere a locuinţelor Staţiuni de odihnă tratament Zonă industrială Intensitatea zgomotului [dB] ziua noaptea 55 40 şi 45 65 35 45 Pentru a avea o ambianţă interioară confortabilă din punct de vedere fonic trebuie să nu se depăşească în încăperi următoarele niveluri de zgomot:  camere de locuit 35 dB  bucătării 38 dB  săli de lectură 40 dB  birouri. Nivelul intensităţii unui zgomot se măsoară în decibeli.2. centrale termice etc. dB.4 sunt date valorile admisibile ale zgomotelor exterioare. zgomotul are efecte notabile asupra metabolismului şi activităţii intelectuale.

lacuri etc. Se vor considera cu precădere problemele care apar ca urmare a deteriorării calităţii aerului interior din cauza proceselor de ardere a unui combustibil în instalaţii de încălzire. respiraţie greoaie sau chiar moarte.Diverse studii au arătat că aerul din interiorul clădirilor poate fi chiar mai poluat decât aerul exterior. finisaje (lacuri. refrigerare.)  Mobilier (ţesături. operată şi întreţinută. ochi apoşi. vată de sticlă etc. 3. ameţeală.1 Probleme cauzate de instalaţiile de ardere Probleme de sănătate pot apare în legătură cu aproape toate tipurile de instalaţii.  Aerul exterior. precum şi de gradul de ventilare a spaţiului interior. încălzire. Poluanţii din produsele de ardere includ:  Aer exterior .3.). prin ventilare şi în absenţa filtrelor. curăţire. de tipul combustibilului ars. Se atrage atenţia că simptome similare pot avea cauze medicale sau cauze legate de poluanţi având altă sursă decât arderea combustibililor. poluanţii trec în mare parte la interiorul clădirii. Problemele care pot apare includ dureri de cap. cât de bine este ea montată. Tipurile de poluanţi şi cantitatea în care sunt produşi depind de tipul instalaţiei.)  Activităţi curente: gătit. Substanţele poluante asociate cu procesele de ardere sunt gaze şi particule de praf şi/sau funingine. somnolenţă. vopsele etc. Sursele de poluare ale aerului interior sunt :  Fum de ţigară  Materiale de construcţie (azbest. Factorii care determină în ce măsură poluanţii din mediul interior pot afecta sănătatea sunt:  Prezenţa. modul de utilizare şi starea surselor de poluare  Nivelul poluării atât la interiorul cât şi la exteriorul clădirii  Gradul de ventilare din clădire  Nivelul general de sănătate al ocupanţilor clădirii. de preparare a hranei sau decorative.

Alte probleme legate de unimitate sunt tratate în paragraful următor. Instalaţiile fără evacuare eliberează gazele de ardere direct în clădire. Aceste probleme pot fi identificate de cele mai multe ori doar de către un specialist. maşini de tuns iarba) din apropiere  Activităţi incidentale (suduri. În cazul în care elementul de evacuare este blocat sau prost instalat. şeminee. cazane de apă cu ardere de gaz sau petrol. lipituri. centrale termice). arderea lemnelor şi frunzelor)  Gaze de ardere evacuate din instalaţii de ardere (sobe. Tabelul 3. Instalaţiile cu evacuare sunt dotate cu un canal. Fum de ţigară  Gaze evacuate de la motoare cu ardere internă (autoturisme. Poluanţii cei mai comuni produşi în instalaţiile de ardere din clădiri sunt:  Monoxidul de carbon  Dioxidul de azot  Dioxidul de sulf  Particule cu sau fără produşi chimici ataşaţi  Hidrocarburi nearse  Aldehide Procesul de ardere este însoţit întotdeauna de producerea de vapori de apă. Aceştia nu sunt consideraţi în general un poluant dar pot acţiona ca unul prin efectele lor secundare. coş sau alt element care să conducă gazele de ardere afară din clădire. umiditatea ridicată şi suprafeţele umede favorizează apariţia unor bacterii şi a mucegaiului. cantitatea de poluanţi care pătrund în aerul interior este mare.5 prezintă probleme legate de instalaţiile de ardere care conduc la poluarea mediului interior.5 Instalaţii de ardere şi probleme ce pot apare Instalaţia Combusti Probleme tipice care pot apare . Tabelul 3. de exemplu.

Arzător nereglat Schimbător de căldură fisurat. Canal de evacuare blocat. Folosire incorectă pentru încălzirea spaţiului Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului.bilul Centrale termice Sobe de cameră Şeminee Centrale termice Gaz natural sau gaz lichefiat Petrol Schimbător de căldură fisurat. Arzător nereglat Schimbător de căldură fisurat. Tiraj slab. Schimbător de căldură sau focar fisurat. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Cuptoare Sobe. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Şeminee Lemn Cărbune Kerosen Gas Natural sau lichefiat Gaz natural sau lichefiat Lemn Cărbune . Grătar defect Reglare necorespunzătoare. Canal de evacuare blocat. Centrale termice Sobe de cameră Centrale termice Sobe Sobe de cameră Centrale termice Cazane de apă Extensii. Combustibil nepotrivit (nu K-1). Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Canal de evacuare blocat. Canal de evacuare blocat. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Lemn tratat sau verde Schimbător de căldură fisurat. Lemn verde sau tratat. Canal de evacuare blocat. Arzător nereglat Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului.

. de la reacţii alergice până la atacuri astmatice şi pneumonii. pentru că acesta determină schimbul de umiditate între organism (prin suprafeţele sale umede) şi aerul înconjurător. Excesul de umiditate poate fi cauzat de:  Duşuri. prepararea hranei.3. definită ca raportul dintre conţinutul de apă din aer şi conţinutul maxim de apă pe care aerul considerat îl poate îngloba la temperatura şi presiunea date. inspectate şi întreţinute.2 Probleme cauzate de nivelul de umiditate Prea multă umiditate în aerul interior clădirii poate conduce la apariţia igrasiei. utilizate. În ultima vreme au apărut pe piaţă dispozitive detectoare de monoxid de carbon. Pot fi folosite atât ca element de conductă de ventilaţie cât şi ca element staţionar în clădirile lipsite de unităţi de aer condiţionat. spălatul pe jos. 3. etc. precum şi a bacteriilor şi unora dintre noxele generate în interiorul clădirilor. sunt uşor de întreţinut şi curăţat. . a mucegaiului sau a altor medii bacteriologice.Pentru reducerea expunerii la poluanţii din produsele de ardere. Utilizarea combinata a filtrelor sac (traditionale) si a filtrelor electrostatice conduce la eliminarea particulelor de dimensiuni mari (praf. spălarea şi uscarea rufelor. instalate. este deosebit de important ca instalaţiile de ardere să fie bine alese. în încăperile cu şeminee). nu cantitatea propriu-zisă de apă din aer este cea resimţită de organism. Aceste filtre au un consum electric mic în raport cu eficienţa lor. a unor contaminanţi de dimensiuni mici. etc). Cu alte cuvinte. ci gradul de saturare al aerului în umiditate. scame. Acestea pot cauza la rândul lor o varietate de probleme de sănătate. Nivelul de umiditate se manifestă asupra organismelor vii sub forma unei umidităţi relative. se recomandă utilizare lor acolo unde gradul de ventilare este redus iar procesul de ardere are loc în spaţiu deschis (de ex. O ventilare corespunzătoare a clădirii micşorează deasemenea riscul de expunere la astfel de poluanţi.

persoanele simt un puternic disconfort care se poate manifesta prin senzaţia de uscăciune. diferenţe mai mari de presiune între interior şi exterior).  Schimbul de umiditate cu aerul exterior: umiditatea circulă de la interior la exterior sau invers prin anvelopa clădirii. infecţii. fie prin schimbul de aer. iritarea mucoaselor nasului şi cavităţii bucale.  Subsoluri umede. umiditatea ridicată cauzează clădirii prin apariţia ruginii. scurgeri prin acoperiş Pe lângă problemele de sănătate. Pe de o pare. încălţăminte umedă. umiditatea este scăzută pe durata iernii. fie prin difuzie. adică la scăderea umidităţii sale relative.6 se prezintă sintetic relaţia dintre nivelul de umiditate în aerul interior şi problemele de sănătate asociate. Dacă umiditatea ridicată creează probleme. În general. sângerări la nivelul nasului. trebuie spus că şi umiditatea prea scăzută are efectele ei. stropitul pe lângă chivete. În Tabelul 3. cojirea vopselelor şi tencuielilor. ventilare corespunzătoare. . dăunând în timp chiar şi structurii clădirii. Metodele de control al nivelului de umiditate au fost tratate în primul capitol. elemente de construcţie care să ferească pereţii de ploaie. până la dispozitive sofisticate care realizează şi ionizarea aerului interior. Pe de altă parte. Scurgeri de la ţevi. ele făcând parte din strategia de proiectare şi utilizare eficientă a unei clădiri: bariere de aer. hidroizolaţii. pereţi umeziţi de ploaie. Sub 30% umiditate relativă. aerul rece exterior este uscat şi pătrunde în cantităţi mai mari în clădire datorită diferenţelor mai mari de temperatură (curenţi convectivi intenşi. de la simpla farfurie cu apă care se evaporă. Reglarea nivelului de umiditate se poate realiza în acest caz prin elemente umidificatoare. utilizarea unor elemente de încălzire uscate (de tipul caloriferelor sau radiatoarelor electrice) conduce la încălzirea uscată a aerului.

rolul ventilării este hotărâtor. Tabelul 3.3 Probleme cauzate de materiale de construcţie şi mobilier Aproape toate materialele de construcţie sunt potenţial periculoase. Inhalarea . In acest paragraf se atrage atenţia asupra problemelor de sănătate şi siguranţă care pot apare în legătură cu diversele materiale ce se pot utiliza pentru renovarea/modernizarea unei clădirii. de obicei de culoare alb sau alb-gri.6 Efectul schimbării umidităţii relative asupra unor contaminanţi Zona optimă Bacterii Viruşi Mucegai Insecte Infecţii respiratorii Alergii. rinite şi astm Reacţii chimice Ozon Umiditate [%] 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 10 0 3. În acest sens. sub formă de pudră sau semi-poros. dar dacă sunt mânuite şi instalate cu grijă.Întreaga anvelopă a clădirii trebuie să prevină pătrunderea umidităţii din exterior dar şi să permită evacuarea excesului de umiditate produsă la interior. Casele mai vechi pot conţine izolaţii care sunt parţial sau total realizate din asbest.3. munca poate fi realizată uşor şi sigur.

Multe dintre materialele de azi pun în libertate particule. Înainte de a se lucra cu un astfel de material. Chiar şi materialele naturale de tipul rumeguşului sau prafului de tencuială pot fi dăunătoare.asbestului este asociată cu o întregă varietate de cancere. Metoda preferată pentru îndepărtarea fibrelor sau prafului este cea a aspirării acestora cu un aspirator. . Izolaţiile de poliuretan şi poli-izocianurat emană vapori dăunători în momentul producerii de panouri rigide şi atunci când materialul este pulverizat la locul de montaj. O idee bună este cea a ataşării unei extensii de furtun la punctul de evacuare a aspiratorului pentru a împiedica răspândirea în casă a oricărei particule. Materialele de izolaţie fibroase de tipul fibrei de sticlă şi lânii minerale pot irita foarte uşor pielea. materialele de chituit au câteva caracteristici comune :  toate utilizează solvenţi pentru menţinerea materialului pliabil până la instalare. Dacă aveţi la îndemână doar o mătură pentru îndepărtarea materialului. Vaporii determină iritaţii ale ochilor şi pielii şi probleme respiratorii. Mici cantităţi de vapori pot însoţi panoul rigid. Există o multitudine de materiale de chituit cu compoziţii chimice foarte diferite. Totuşi. ochii şi sistemul respirator. stabilizatori sau alţi aditivi al căror efect nu-l cunoaşteţi. Izolaţia din polistiren rigid este în general un material inert. care trece de filtru. În farmacii. fibre sau vapori. chiar şi de la o singură expunere mai mare. solvenţi. trebuie aplicată o mască şi/sau asigura o ventilare locală corespunzătoare. sunt disponibile creme speciale pentru protejarea pielii atunci când se lucrează cu materiale fibroase. care pot fi dăunătoare pentru cel care le instalează şi pentru oricine se găseşte în vecinătate. aceasta trebuie mai întâi udată astfel încât particulele de praf să nu se ridice în aer. chiar şi la nivel de expunere minim. Deseori pericolul nu provine din materialul primar ci din lianţi. dar la tăiere poate produce particule.

iar unele chituri au o perioadă mai scurtă de uscare. Renovarea ridică probleme speciale de sănătate pentru cei cu alergii. pentru cei cu sensibilitate la substanţe chimice sunt diponibile materiale de finisare de tipul vopselelor şi baiţurilor cu toxicitate redusă. Consideraţiile legate de sănătate pot constitui un factor important în luarea deciziei de a izola exteriorul clădirii şi nu interiorul acesteia. Vaporii de la chituire pot determina iritaţii respiratorii sau alte reacţii alergice. zona de lucru trebuie bine ventilată. expunerea la substanţe iritante poate fi evitată sau redusă. esenţe parfumate etc.4 IMPACTUL CLĂDIRILOR ASUPRA MEDIULUI AMBIANT ŞI COLECTIVITĂŢILOR UMANE . Din acest motiv. izolaţiile din panouri rigide nu produc praf sau particule decât la tăiere. Dacă operaţia are loc la interior.). Aceasta poate însemna angajarea unui antreprenor care să realizeze întreaga lucrare sau o parte din ea.7 se prezintă raportul concentraţiilor admise pentru aerul interior relativ la aerul exterior clădirii. Mobilierul poate la răndul său reprezenta o sursă de poluare prin substanţele volatile eliberate de lacuri şi vopsele. astm sau sensibilitate la substanţe chimice. De exemplu. lucrul trebuie planificat astfel încât intervenţia să se termine cât mai repede posibil. Substanţele utilizate la curăţenie sunt de cele mai multe ori dizolvanţi cu conţinut ridicat de substanţe volatile (alcooli. In tabelul 3. chiar şi pe perioada uscării. draperiile şi covoarele eliberează scame de diferite dimensiuni care inhalate pot cauza probleme respiratorii. odată aplicat. solvenţii se vor evapora producând vapori până când materialul se aşează sau se usucă. astfel încât sănătatea utilizatorilor clădirii să nu fie afectată. tapiseria de orice fel. Prin alegerea cu grijă a materialelor. 3. Deasemenea.

Prezenţa clădirilor în peisajul natural determină un impact asupra mediului înconjurător. În fine. astfel încât să fie posibilă "satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. prin tăierea de drumuri de acces. În prima fază. sau se recreează peisajul natural. alimentare cu energie termică şi/sau combustibili. Activitatea de construcţie este un amestec de preferinţe culturale (arhitectonice). Cheia înţelegerii complexităţii acestui fapt este recunoaşterea faptului că activităţile constructive produc o transformare a mediului natural într-unul artificial. care deseori nu este perceput. ingineri constructori şi ecologişti din lumea întreagă încearcă să determine efectele pe care construcţiile şi alte habitaturi locuite le au asupra mediului înconjurător şi asupra oamenilor. În funcţie de unde se creează sursa de poluare. Această transformare are trei faze: construcţie. În faza de mentenanţă. Conceptul de dezvoltare durabilă presupune minimizarea costurilor de mediu şi maximizarea profitului economic. alimentare cu apă şi canalizare. clădirile exercită o poluare directă şi una indirectă. iar materialele rezultate se reciclează sau se depozitează. . iar pe locul lor se ridică alte clădiri (ciclul de viaţă se reia). mentenanţă. clădirile sunt construite şi plasate în peisajul natural.” Din acest concept rezultă modul în care clădirile poluează mediul ambiant intern şi extern lor. sau este perceput în proporţii mai reduse. efectuarea racordurilor de energie electrică. organizarea şantierului. clădirile îşi încheie durata de viaţă. materiale avute la dispoziţie şi tehnologii de construcţie. Încă din etapa de început a construcţiei. recuperare. peisajul natural suferă alterări. ocupanţii trăiesc în clădiri şi le menţin în stare de funcţionare sau le modernizează potrivit standardelor lor de viaţă. Arhitecţi.

spori. substante volatile concentrate. tapiserii Combustie. uscatoare. tigari. sobe cu gaz Sisteme de incalzire Activitate umana. motoare. ferigi.Tabelul 3.2003 INDRUMAR de EFICIENTA ENERGETICA pentru CLADIRI . lianti. ape subterane.0 ppm NA 200 la 1000 µg/m3 Nu este cazul 20 ppb 200 ppb 0. Braila . pesticide. animale de casa Echipament de combustie. placi conglomerate Produse.7 Surse. incălzitoare de apă instant. animale de casa. spray-uri cu aerosoli Arc electric. produse. activitate umana. sisteme de aer conditionat < 106 fibre/ m3 3000 ppm 100 ppm 0. insecte. sol Sobe.1 to 200 nCi/m3 100 to 500 µg/m3 5 µg/m3 20 µg/m 3 >1 <1 >1 >> 1 >> 1 <1 <1 Nu este cazul >1 @ IP CONSULT GRUP . motoare Combustie.05 la 1. semineuri. imbracaminte. concentraţii admise şi raportul “interior/exterior” pentru principalii poluanţi interiori clădirilor Poluant Sursa de poluare interioară Concentraţii admise Raportul concentra ţiilor interior / exterior 1 >> 1 >> 1 >1 ->> 1 Asbest Bioxid de carbon (CO2) Monoxid de carbon (CO) Formaldehida Fibre minerale si sintetice Bioxid de azot (NO2) Vapori organici (VOCs) Ozon Radon Particule respirabile Sulfati Bioxid de sulf (SO2) Micro organisme Izolatii de incendiu Combustie. sobe cu gaz.II . gatit Chibrituri. sisteme de incalzire defecte Izolatii. rasini. tigari. solventi. surse de UV Materiale de constructie. plante. umidificatoare. spray-uri cu aerosoli.

Poluarea directă se poate clasifica în poluare externă.4. aceste ape sunt trecute prin staţia de ape reziduale a localităţii. în concentraţii mai mari sau mai mici.3.  Ape uzate de canalizare. atunci când se afectează micro-climatul interior clădirii. Ele se găsesc în vopsele. ce se pot constitui în surse de compuşi chimici dăunători. De asemenea. care este cancerigen.4. a gunoiului menajer sau rezultat din diverse alte activităţi. SOx. De regulă. prin tehnologiile de producere a energiei electrice din combustibili fosili. în fibrele lor se fixează ceilalţi poluanţi. Astfel. prin aerul cald schimbat de clădire cu mediul ambiant sau prin gazele de ardere fierbinţi evacuate.1 Poluarea directă a clădirilor asupra mediului ambiant Poluarea este numită directă atunci când sursa de poluare este legată direct de activităţi desfăşurate în clădire sau în imediata ei apropiere. care sunt inamicul numărul unu al păturii de ozon ce protejează planeta de radiaţiile ultraviolete. cum ar fi formaldehida.  Materiale de construcţie rezultate din modernizări şi reabilitări ale clădirii. evacuarea gazelor de ardere de la instalaţiile de încălzire. cât şi prin deversarea în mediu a noxelor din gazele de ardere şi a căldurii reziduale din apa de răcire. CO.  Freoni din instalaţiile frigorifice şi de climatizare.2 Poluarea indirectă a clădirilor asupra mediului ambiant Prin serviciile pe care le oferă ocupanţilor. cu atât mai mult este mai dificilă purificarea gazelor de ardere. 3. Se recomandă folosirea unor materiale cu grad redus de materii volatile şi reactivitate scăzută. precum şi energia termică pierdută către mediul exterior. Din cauza lor apare sindromul de boală cauzată de clădiri. astfel încât povara asupra destinaţiei finale a deşeurilor (de obicei groapa de gunoi) să fie cât mai coborâtă. evacuarea apei de canalizare. Cu cât sistemele de încălzire se bazează pe combustia locală (şi in special a combustibilului inferior) în dauna producerii centralizate a energiei termice. linoleum şi chiar în izolaţie. atât prin consumul de combustibil şi apă. Un mare pericol îl reprezintă azbestul. Poluarea directă internă este cauzată de:  Materiale de construcţie emitente de substanţe chimice. fie arse în incineratoare cu recuperare de energie. conţinând produse organice naturale şi chimice. Acestea din urmă pot fi folosite fie la îmbogăţirea solurilor sărace. rezultând ape curate ce reintră în circuitul natural şi nămoluri de canalizare. În aglomerările urbane această căldură contribuie la creşterea temperaturii exterioare a localităţii cu 1-5 °C faţă de mediul natural din proximitate. De exemplu. eliberarea vaporilor de freoni scăpaţi din instalaţiile de condiţionare sau frigorifice. NOx). clădirile sunt consumatoare de energie electrică. sau de funcţionarea unor instalaţii cu care clădirea este dotată pentru a i se asigura funcţionalitatea. Poluarea directă externă are următoarele componente:  Produşi de ardere solizi şi gazoşi: constau din particule de cenuşă şi nearse mecanice (care se depun pe sol sau sunt inspirate de vieţuitoare) şi/sau gaze cu efect poluant (CO 2. când afectat este macro-climatul exterior şi internă. De aceea este de preferat folosirea materialelor cu un grad înalt de reciclare. prin pereţi sau reflectată de către aceştia. Se recomandă curăţirea şi aerisirea periodică a covoarelor.  Căldură pierdută de clădire. solvenţii şi compuşii organici volatili.  Covoare şi mochete vopsite şi tratate chimic. rezultă . care este produsă în centrale electrice. pentru reducerea concentraţiilor poluante. toate reprezintă surse de poluare a mediului înconjurător natural. de regulă particulele de praf. Acestea exercită o presiune mare asupra mediului înconjurător.

Prin transportul noxelor de către vânt. În acel moment. Mil. Politica actuală a României urmăreşte insistent protecţia mediului ecologic. având o concentraţia maximă la o distanţă de 7-10 ori mai mare decât înălţimea coşului de fum . concentraţia de oxigen din apă scade. nuclear. apărând compuşi nedoriţi.8 Cantitatea de CO2 emisă în funcţie de soluţia de încălzire Tipul încălzirii cărbune petrol gaz natural electrică Notă: 1PJ=1015 J.10 Praguri de calitate a aerului ambiant ce trebuie atinse . Pagube importante se aduc ecosistemelor acvatice pe timpul verii. kg CO2/PJ 88 80 58 199 kgCO2/kwh 0. rezultă că orice măsură de economisire a energiei acordă generaţiilor viitoare şansa utilizării resurselor energetice la randamente mai ridicate decât o permit tehnologiile actuale. Prin arderea combustibililor clasici se dezvoltă căldură. Căldura evacuată la sursa rece a centralelor termoelectrice reprezintă circa 50-55 % din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului. care distruge vegetaţia din apropierea locului de emisie. 2002) Tabelul 3. atunci când temperatura apei depăşeşte 30 °C.noxe gazoase şi solide. poluarea poate deveni transregională sau transfrontalieră. De regulă.31 0. iar fauna şi flora perenă dispar. Tabelul 3. făcând loc unor alge ce se dezvoltă în aceste condiţii.0058 NOx 0. Acestea se află prezentate în Tabelul 3. Legislaţia actuală prevede valorile limită prezentate în Tabelul 3. Conform BRE (Marea Britanie). Tabelul 3. Producţia de energie electrică din combustibili fosili reduce resursele energetice disponibile în viitor. Cum ponderea energiei electrice produse în termocentrale este mare în lume. Dioxidul de carbon este principalul gaz cu efect de seră.0025 Oxizii de sulf (SO2 şi SO3) rezultaţi din arderea cărbunelui şi păcurii cu sulf se combină cu vaporii de apă din aer. sursa rece este reprezentată de apa mărilor şi râurilor (pentru circuitele deschise de răcire) sau de atmosferă (pentru circuitele închise de răcire ale instalaţiilor de turbine cu abur. răspunzători de fenomenul de ploaie acidă. Particulele de cenuşă scăpate din instalaţiile de filtrare ale termocentralelor (care au randamente subunitare) se depun pe sol şi vegetaţie.72 O altă agenţie de conservare a energiei (EPA – SUA) precizează cantităţile medii de noxe care sunt generate în producţia de energie electrică din SUA ţinând cont de toate filierele de producţie (combustibili fosili. particulele.687 SOx 0. cu formarea acizilor sulfuric şi sulfuros.9 Emisiile rezultate din producţia de energie electrică Emisia kg/kwh CO2 0.21 0. responsabil de încălzirea globală a atmosferei.8. oxizii de sulf şi azot. sau pentru turbinele cu gaze de sine stătătoare). precum dioxidul de carbon. hidro).9.29 0.10 (OG 592/oct. emisiile de CO2 rezultate din diverse soluţii de încălzire a clădirilor sunt centralizate în Tabelul 3.

 Determinarea peformantelor cladirii.). mucegai. ruleta. defectiuni. precum si cu analizarea instalatiilor aferente). fisurile si modificarile intervenite.  identificarea zonelor afectate de condens sau mucegai. cutit etc. echer. .până la 1 ian. Acestea sunt:  Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii pentru a se controla corespondenta cu aceasta. evaluarii pe baza de determinari experimentale si evaluarii prin aplicarea unor metode de calcul. infiltratii de apa patarea straturilor de finisaj). ciocan. prin inspectie sistematica si completa la fata locului. Analiza vizuala a starii cladirii se va face cu obtinerea acordului prealabil al locatarilor si cu echipament corespunzator (lupa.  Analiza vizuala a starii cladirii. se disting trei faze principale:  Investigarea cladirii. precum si aprecierea cauzelor care le-au determinat. lanterna. Se va urmari detectarea urmatoarelor aspecte :  observarea zonelor cu modificari fata de proiect sau cu deteriorari. igrasie. degradarile (condens. Investigarea cladirii cuprinde actiunile care furnizeaza date ce stau la baza evaluarii calitative.  Concluzii asupra evaluarii – intocmirea raportului de expertiza. Daca este cazul se vor intocmi relevee ale degradarilor si fisurilor importante. NOx Pulberi în suspensie (PM10) CO ozon INVESTIGAREA CLĂDIRII 4. in lipsa acesteia se vor efectua relevee. aparat foto. bula de nivel si fir cu plumb. evidentiind deteriorarile. zonele cu infiltratii de aer. METODE DE INVESTIGARE TERMICA A CLADIRII In cadrul evaluarii nivelului de protectie termica a cladirilor existente (care este de dorit sa fie facuta concomitent cu evaluarea nivelului de protectie acustica si cu evaluarea gradului de siguranta a structurii de rezistenta la actiunea seismica. 2007 Elementul poluant Valoarea limită anuală 20 µ g/m3 40 µ g/m3± 50% 40 µ g/m3± 50% 10 mg/m3± 60% 240 µ g/m3Praguri de alertă pentru 1-3 h 500 µ g/m3 400 µ g/m3 SO2 NO2. camera video.1 EVALUAREA NIVELULUI DE PROTECTIE EXISTENTE.

. confortul resimtit si costul energiei pentru incalzire stabilit pe baza facturilor platite.  Evaluarea pe baza de determinari experimentale se face prin analizarea rezultatelor obtinute in urma masuratorilor nedistructive in situ (ex: determinarea umiditatii materialelor cu ajutorul umidometrelor electrice.). prevazute in normativele termotehnice si vor fi explicati. sau a coeficientilor de conductivitate termica a unor materiale prelevate). a soclului.  Efectuarea unor sondaje pentru identificarea unor straturi si a starii acestora. Parametrii termotehnici pot fi determinati cu una sau mai multe metode de calcul. prelevarea de probe din elementele de constructie. interpretati si comparati cu datele obtinute prin celelalte metode. fie prin masuratori de laborator pe probe prelevate din elementele de anvelopa (ex: determinarea umiditatii. gradul de vitrare. zona eoliana si altitudinea amplasamentului.     Determinarea performantelor termotehnice ale cladirii. determinarea unor parametrii definitorii ai confortului interior. De la caz la caz se recomanda utilizarea combinata a acestor metode. densitatii si gradului de degradare a materialelor. etajului. starea trotuarului. viteza vantului in timpul iernii. aria desfasurata a cladirii si a etajelor. detectarea neetanseitatilor la tamplarie. inaltimea cladirii. efectuarea de termograme. Se intocmeste un breviar de calcul.  Evaluarea calitativa se face pe baza observatiilor rezultate din investigarea prin:  Examinarea planselor din proiectul de executie sau a releveelor. raportul intre aria anvelopei si volumul cladirii.  Se calculeaza performantele higrotermice ale cladirii. Etapele sunt urmatoarele :  Se stabilesc sau/si se calculeaza caracteristicile geometrice precum perimetrul cladirii si al etajelor. distribuirea si colectarea unor chestionare cu intrebari pentru locatari. determinarea permeabilitatii la aer prin metoda presurizarii si depresurizarii sau prin metoda gazului trasor).existenta infiltratiilor. la detaliile acestora.  Examinarea consemnarilor facute cu ocazia investigarii vizuale a cladirii. orientare in raport cu punctele cardinale. Ea se refera la toate elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii.  Identificarea solutiilor utilizate pentru alcatuirea elementelor de constructie componente ale anvelopei cladirii. a apartamentelor. privind exploatarea constructiei. aplicarea metodei termografiei in infrarosu. vecinatati si gradul de umbrire sau insorire rezultat.  Evaluarea prin calcul se face utilizand pe de o parte prevederile din standardele in vigoare la data proiectarii cladirii si pe de alta parte prevederile din standardele in vigoare la data efectuarii expertizei. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit (zona climatica de iarna si de vara. la cladirea in ansamblu si la conditiile de confort interior constatate de locatari in timp. a subsolului. directia si viteza vanturilor predominante si gradul de adapostire in functie de densitatea si inaltimea cladirilor invecinate etc. temperaturi exterioare si interioare.  Intocmirea.  Examinarea raspunsurilor locatarilor la ancheta realizata pe baza de chestionare. se face prin metode de evaluare care utilizeaza rezultatele obtinute prin investigarea cladirii si aplica prevederilor normativelor tehnice in vigoare.

care în unele cazuri au condus la apariţia mucegaiului.  infiltraţii de aer. 4. cu ajutorul carora se stabileste decalajul. În foarte multe cazuri. s-au semnalat următoarele tipuri de degradări:  fenomene de condens interior.2 VERIFICAREA ANVELOPEI Verificarea anvelopei urmăreşte analiza principalelor tipuri de degradări apărute în exploatarea clădirilor.  diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere. fenomenele se pot extinde pe întreaga suprafaţa interioară. ca urmare a unei execuţii neîngrijite.  infiltraţii de apă. grinzi. care conduce la o temperatură pe suprafaţa interioară a elementelor de închidere mai mică decât temperatura punctului de rouă. Cauze de execuţie În numeroase cazuri.  cauze de exploatare. în cazul în care nu s-au îmbunătăţit condiţiile de microclimat interior. după care. pe suprafeţele afectate de condens s-a semnalat apariţia mucegaiului.  degradarea tencuielilor exterioare. incat structura sa poata prelua sarcinile suplimentare ce apar in urma modernizarii sau schimbarii functiunii spatiilor. Cauze de concepţie Rezistenţa specifică la transfer termic a elementelor de închidere prezintă un interval de valori foarte mare. Cauzele care au condus la apariţia acestor degradări sunt:  cauze de concepţie. s-au semnalat punţi termice de dimensiuni mai mari decât cele prevăzute în proiect datorate: . centuri. fiind în funcţie de concepţia de proiectare şi execuţie a elementului de închidere. exprimat valoric sau procentual intre parametrii termotehnici ai cladirii existente si cei normati pentru cladirile noi. buiandrugi (în cazul clădirilor având structura din zidărie portantă sau din cadre de beton armat cu zidărie de umplutură). În principal.  Fenomene de condens interior Fenomenele de condens interior apar pe suprafaţa elementelor de închidere în cazul în care elementele respective au o rezistenţă specifică la transfer termic necorespunzătoare condiţiilor de microclimat interior (temperatura şi umiditatea relativă a aerului interior). Fenomenele de condens apar mai întâi pe suprafeţele de beton: stâlpi. Stabilirea solutiilor de imbunatatire a protectiei termice se va face numai dupa ce s-a stabilit capacitatea portanta a structurii de rezistenta la sarcini orizontale si verticale. Raportul de expertiza va cuprinde si propuneri de interventie in vederea ameliorarii situatiei existente. mai multe tabele de sinteza sau fise de analiza. sau pe nervurile din beton armat care asigură legătura între feţele de beton (în cazul clădirilor închise cu panouri mari sau diafragme turnate în cofraje glisante).Concluziile asupra evaluării sunt consemnate in cadrul unui raport de expertiză cuprinzand pe langă memoriul tehnic (insotit si de piese desenate) care descrie toate etapele analizate anterior.  cauze de execuţie.

 Diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere În decursul timpului. uscării rufelor încăperilor sau creşterii plantelor de apartamente. O altă cauză care a condus la amplificarea fenomenelor de condens din procesul de exploatare a constat în depăşirea umidităţii interioare faţă de cea luată în calcul la proiectare. concentrării locatarilor apartamentelor în una .în cazul acoperişurilorterasă. acest tip de degradare s-a mai semnalat şi la pereţii care la exterior au fost finisaţi cu un strat impermeabil la vapori (placaje ceramice glazurate) pe întreaga suprafaţă exterioară a peretelui. centurilor sau buiandrugilor. la execuţie. temperatura aerului interior a scăzut foarte mult.  lăţimilor mai mari decât cele proiectate. în regim permanent.  creşterii dimensiunilor dintre plăcile termoizolante datorită contracţiilor în timp ale materialului termoizolant. în cazul închiderilor din zidărie. datorită neasigurării agentului termic la parametrii prescrişi şi a încălzirii intermitente. După anii ’70. fiind dese cazurile în care s-au măsurat temperaturi ale aerului interior mai mici de 120C. o barieră contra vaporilor eficientă . scăzând în mod corespunzător rezistenţa termică a pereţilor exteriori. nu s-au semnalat fenomene masive de condens până în anii ’70.dezgheţ. rezistenţa termică a elementelor de închidere se poate diminua. dimensiunilor mai mari ale stâlpilor. pe fondul unor rezistenţe termice reduse. temperaturi interioare de +20o … +22oC şi umidităţi relative ale aerului interior mai mici de 60%. Dar chiar şi cu aceste rezistenţe termice reduse.două camere încălzite suplimentar. a continuităţii barierei contra vaporilor sau comunicării directe a stratului de difuzie cu atmosfera exterioară. Cauze de exploatare Principala cauză care a condus la fenomenele de condens o constituie neasigurarea temperaturii aerului interior la valorile standardizate. în cazul nervurilor din beton armat ale panourilor mari prefabricate.  degradării materialului termoizolant datorită îngheţului apei din porii materialului. cu rosturi mai . respectiv barieră contra vaporilor şi strat de difuzie a vaporilor de apă .  omiterii montării termoizolaţiei la îmbinarea dintre panourile mari şi elementele interioare de compartimentare. Diminuarea se datorează în principal următoarelor cauze:  umezirii materialului termoizolant. în condiţiile în care erau asigurate. se datorează în principal neasigurării. procentul de punţi termice creşte. situaţie în care aerul din porii materialului a fost înlocuit cu apa provenită din condensarea vaporilor în structura peretelui. reducerii aerisirii încăperilor (în cazul familiilor cu copii mici sau bătrâni).  creerii unor zone neizolate la partea superioară a peretelui ca urmare a tasării materialelor termoizolante de natură fibroasă. O altă cauză care conduce la diminuarea rezistenţie termice a anvelopei o poate constitui execuţia defectuoasă. De asemenea. pe faţa caldă a termoizolaţiei. Ca urmare a acestor deficienţe. care s-a datorat în principal: încălzirii suplimentare a locuinţelor cu flacăra aragazului. Cauze de concepţie Acest tip de degradare a apărut la elementele de închidere care nu au avut prevăzută în structură.în cazul pereţilor. grinzilor. Cauze de execuţie Diminuarea rezistenţei termice în timp din cauza acumulării de umiditate în interiorul elementului de închidere sau degradării produse de fenomenele repetate de îngheţ .

 Infiltraţii de apă Infiltraţiile de apă apar la elementele de închidere atunci când s-a degradat stratul impermeabil de protecţie de pe faţa exterioară. degradarea stratului hidroizolant se datorează incompatibilităţii conlucrării dintre stratul hidroizolant şi stratul termoizolant pe care acest a fost lipit. Cauze de concepţie La acoperiş. Cauze de concepţie În majoritatea cazurilor. .mari decât cele admisibile între plăcile termoizolante. Cauze de execuţie Acest tip de degradări se datorează în principal abaterilor dimensionale mai mari decât cele admisibile cu care s-au executat elementele de tâmplărie. în special în zone din vecinătatea ferestrelor sau uşilor exterioare şi creşterea consumului de combustibil în exploatare. etanşeitatea tâmplăriei se-a realizat prin profilul tocului şi cercevelelor.  infiltraţiile de apă din subsoluri. Acest defect apare la acoperişurile la care structura hidrofugă sau strat de protecţie al hidroizolaţiei nu au fost alese corespunzător. Cele mai des întâlnite sunt:  infiltraţiile de apă din acoperiş. iar etanşeitatea geamurilor prin intermediul chitului de geam sau prin baghete de lemn. ca urmare a unor măsuri nejustificate de reducere a costurilor şi consumurilor materiale. eliminării stratului de difuzie. Aceste infiltraţii au ca efect scăderea confortului termic interior. în special la tâmplăria metalică.  infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele prefabricate de faţadă. În unele cazuri. Acest fenomen apare în special în cazul lipirii stratului hidrizolant direct pe stratul de polistiren celular. Infiltraţiile de apă au apărut şi ca urmare a reducerii numărului de straturi hidroizolante. executării în pereţi a unor goluri cu abateri mai mari decât cele admisibile. neexecutării etanşării cu material termoizolant a spaţiului liber dintre tocul tâmplăriei şi golul din perete. etanşeitatea tâmplăriei şi a geamurilor s-a realizat prin garnituri de cauciuc. Cauze de exploatare  Infiltraţii de aer Acest tip de degradare se întîlneşte în încăperile cu umidităţi relative interioare ridicate sau la care elementele de închidere au prezentat fenomene de condens pe suprafaţa lor interioară. sau folosirea unor plăci termoizolante de natură fibroasă slab liate sau liate cu un material degradabil în timp. neasigurării continuităţii chitului de geam şi a garniturilor de etanşare. în foarte multe cazuri. De asemenea. O altă cauză o constituie neetanşarea cu material termoizolant a spaţiului de aer creat prin diferenţa de dimensiuni între tocul tâmplăriei şi golul de tâmplărie din elementul de închidere. Cauze de exploatare Infiltraţiile de aer se datorează în principal degradării lemnului din care este confecţionată tâmplăria sau îmbătrânirii cordonului de chit sau a garniturilor de etanşare şi datorită neexecutării corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere. Infiltraţiile de aer se semnalează în zona elementelor de tâmplărie exterioară. a barierei contra vaporilor sau a protecţiei hidroizolaţiei. infiltraţiile de apă se datorează degradării structurii hidroizolante.

neasigurării continuităţii şi a executării lucrărilor pregătitoare pentru aplicarea cordonului de chit de etanşare. montării ulterioare de antene sau captatori solari. etc. a apei provenite din condensarea vaporilor de apă care au trecut prin structura peretelui şi care nu au putut fi evacuaţi în atmosfera exterioară din cauza stratului de finisaj impermeabil la vapori. în cazul apelor cu presiune. Verificarea instalaţiilor presupune următoarele activităţi:  Analiza documentaţiei care a sta la baza execuţiei instalaţiilor (proiectul. specificaţiile tehnice ale utilajelor şi echipamentelor. Infiltraţiile de apă dintre rosturile panourilor mari s-au datorat îmbătrânirii foliei din Butarom şi a chitului de etanşare (în cazul sistemului cu rosturi închise) sau deteriorării profilelor din PVC (în cazul sistemului cu rosturi deschise). care trebuie să conţină planurile şi schemele instalaţiilor. Cauze de exploatare Deteriorarea sistemului de captare a apei pluviale (jgheaburi şi burlane) duce la deteriorarea în timp a tencuielilor exterioare. Cauze de exploatare Deteriorarea hidroizolaţiei la acoperişuri se datorează în special circulaţiei sau depozitării unor obiecte care depăşesc sarcinile admisibile ale structurilor hidroizolante.). electrice). lipsa straturilor hidroizolante suplimentare la racordarea elementelor orizontale cu cele verticale). Pe această bază se pot determina performanţele energetice ale instalaţiilor “în condiţii de proiect”.). totodată. breviare de calcul. faţă de proiect şi cum afectează acestea consumurile energetice ale instalaţiilor şi condiţiile de confort . prin inspectarea instalaţiilor clădirii se pot stabili care sunt modificările apărute în instalaţii. Cauze de execuţie Aceste degradări se datorează în principal neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante (petrecerii insuficiente. nelipirii uniforme a foliilor de etanşare.  Degradarea tencuielilor exterioare Această degradare se manifestă prin desprinderea sau pătarea faţadelor şi este cauzată de acumularea. ventilare. Cauze de concepţie Acest tip de degradări se manifestă la elementele de închidere ale încăperilor cu umidităţi relative interioare ridicate care nu au fost prevăzute cu bariere contra vaporilor. de pe faţa interioară a elementului de închidere au condus la degradarea tencuielilor exterioare. etc. In urma acestei activităţi se întocmeşte o fişă de experiză care va cuprinde principalele elemente necesare estimării consumurilor energetice ale instalaţiilor clădirii (încălzire. în spatele stratului de finisaj exterior. 4. apă caldă menajeră.3 VERIFICAREA INSTALAŢIILOR CLĂDIRII Verificarea instalaţiilor clădirii este o parte componentă a expertizei termice şi energetice şi se efectuează în etapa investigării preliminare a clădirii. placaje ceramice glazurate.Infiltraţiile de apă din subsoluri s-au datorat neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante orizontale şi verticale. alegerii unei structuri necorespunzătoare sau ancorării insuficiente a straturilor hidroizolante. Cauze de execuţie Pregătirea necorespunzătoare a suportului pe care s-a aplicat finisajul exterior şi. eventual. etc. execuţia defectuoasă a barieri contra vaporilor. la elementele de închidere care au fost afectate de condens sau care au fost finisate la exterior cu pelicule sau straturi impermeabile la vapori (vopsitorii în ulei.

energie electrică).1 Verificarea instalaţiilor de încălzire Operaţiuni de control la instalaţiile de încălzire centrală:  verificarea conductelor şi armăturilor pentru identificarea eventualelor scurgeri de agent termic  verificarea existenţei izolaţiei termice pe conductele de distribuţie amplasate în spaţii neîncălzite (subsoluri. randamente. Prin aceasta se face o trecere în revistă a instalaţiilor. consumul de apă  Vizitarea clădirii şi inspectarea instalaţiilor.). ecranări.3. verificări semnificative pentru evaluarea performanţelor energetice ale clădirii şi implicit. urmărind uniformitatea temperaturii la corpuri diferite şi pe suprafaţa aceluiaşi corp  verificarea existenţei la corpurile de încălzire a robinetelor de reglaj şi a funcţionalităţii acestora  verificarea existenţei la corpurile de încălzire a robinetelor de reglaj cu termostat. programul de întreţinere şi revizii.)  Analiza facturilor pentru: consumul de energie (energie termică. verificările necesare a fi făcute în cadrul inspectării instalaţiilor clădirii. puteri. pentru cunoaşterea “comportamentului energetic” al acestora In cele urmează. Analiza documentaţiilor pe baza cărora se realizează exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor: instrucţiuni de funcţionare. prezenţa aerului în corpul de încălzire)  cunoaştere a periodicităţii cu care s-au efectuat operaţiunile de spălare chimică a radiatoarelor şi instalaţiei  verificarea temperaturii corpurilor de încălzire. In această etapă se pot face măsurări instrumentate ale unor parametri ce caracterizează funcţionarea şi starea instalaţiilor: temperaturi. se detaliază pentru fiecare categorie de instalaţii. fişe de urmărire a funcţionării utilajelor etc. depuneri de piatră. Cu această ocazie se urmăreşte stabilirea caracteristicilor funcţionale şi constructive ale echipamentelor. debitmetre)  verificarea existenţei instalaţiei de automatizare (la sursa termică şi/sau la consumator) pentru reglarea furnizării căldurii în acord cu cerinţele consumatorilor de căldură . elemente de etanşare sau bavuri la îmbinările executate necorespunzător)  constatarea existenţei unor obstacole care împiedică cedarea de căldură a corpurilor de încălzire către încăpere (mascări. evidenţiindu-se aspectele care au implicaţii energetice. consumuri de energie. durate de neocupare sau de ocupare redusă etc. efectuându-se o analiză vizuală a stării instalaţiilor. în ansamblul lor cât şi pe elemente componente. obturări ale circulaţiei aerului etc. pentru deteminarea pierderilor şi consumurilor de energie inutile. consumul de combustibil. debite masice. manometre. 4. şi obturării conductei (impurităţi.  Cunoaşterea datelor privind ocuparea clădirii (număr de ocupanţi pe perioade. constatarea funcţionalităţii acestora şi identificarea temperaturii la care au fost setate  verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaşterea parametrilor instalaţiei (termometre. canale termice etc. debite de căldură.)  depistare a radiatoarelor reci la care circulaţia agentului termic este blocată (înfundare cu depuneri de mâl. obturarea conductei de racord şi a robinetului de reglaj. precum şi la aparatele termice  evaluarea stării izolaţiei termice (umedă.  Ancheta sociologică în rândul utilizatorilor. de grosime insuficientă)  depistarea situaţiilor de blocare a circulaţiei apei în conducte datorită montajului necorespunzător (“saci de aer”). deteriorată. mărimi geometrice caracteristice pentru elementele clădirii şi instalaţiilor etc.

neetanşeitate şi infiltraţii de aer rece prin mantaua cazanului. închiderea prizei de aer pe timpul nefuncţionării instalaţiei  depistarea situaţiilor de funcţionare a instalaţiei de ventilare cu exces de aer proaspăt  posibilitatea funcţionării instalaţiei de ventilare în regim mixt: cu introducerea mecanică şi evacuare naturală sau evacuare mecanică şi introducere naturală. tip “cocoş de vânt”  verificarea existenţei elementelor de obturare a tirajului pe perioada de nefuncţionare  verificarea etanşeităţii canalelor de gaze de ardere (pentru evitarea pătrunderii de aer fals)  verificarea înălţimii coşului de fum  evaluarea randamentului de funcţionare al sobei  verificarea existenţei unui program periodic de întreţinere a sobei 4. semnale care indică funcţionarea cazanului cu randament scăzut: fum intens la coş. zidăria refractară din focar deteriorată. depuneri de funingine pe canalele de fum.2 Verificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Operaţiuni de control la instalaţiile de ventilare:  verificarea prizei de aer proaspăt: să nu aibe rezistenţe aeraulice mari în funcţionare (obturări ale curentului de aer.)  verificarea tirajului coşului de fum al centralei termice  verificarea randamentului energetic al cazanelor (randamentul la condiţii nominale şi la sarcina redusă) şi stabilirea puterii termice a cazanelor. verificarea echilibrării hidraulice (şi termice) a ramurilor instalaţiei de încălzire. etc.)  verificarea pompelor de circulaţie: caracteristicile punctului de funcţionare (debit-presiune). cenuşă.pe ramuri şi la consumatori) Operaţiuni de control la instalaţiile de încălzire locală cu sobe:  verificarea stării de curăţenie a sobei (depuneri de funingine. etc. teuri de reglaj. constatarea existenţei organelor de reglaj pentru echilibrare (ştuţuri cu prize de presiune. etanşeitate  verificarea gradului de colmatare a separatoarelor de impurităţi şi a separatoarelor de nămol. randament. dispozitive de reglaj şi echilibrare. jaluzele blocate). prin cunoaşterea pierderii de presiune în aparat  verificarea existenţei contoarelor de energie termică (la sursă . existenţa organelor de reglaj. nivel de zgomot. prin depresiune  verificarea filtrului de praf de pe canalul de aer proaspăt: gradul de colmatare. temperatura ridicată la coş. posiblitatea funcţionării şi numai în regim de recirculare  verificarea existenţei recuperatoarelor de căldură din aerul evacuat . funcţionare în cicluri scurte a arzătoarelor automatizate (porniri-opriri dese)  constatarea stării de curăţenie a injectoarelor cazanelor (pot fi duze murdare sau înfundate)  constatarea unei circulaţii “parazite” a apei prin cazanele oprite din bateria de cazane  verificarea existenţei unui sistem de tratare a apei de adaus din instalaţia de încălzire (staţie de dedurizare. necesitatea înlocuirii filtrului  verificarea camerei de amestec a aerului: funcţionalitatea organelor de reglare (jaluzele) de pe canalul de aer recirculat şi de pe canalul de aer proaspăt. nepreîncălzirea aerului de ardere. termoizolarea cazanului necorespunzătoare. etc.)  verificarea instalaţiei de alimentare cu combustibil lichid sau gazos a sobei (funcţionalitate şi siguranţă)  verificarea existenţei dispozitivelor de reglaj a arderii  verificarea existenţei la capătul coşului de fum a unui dispozitiv care să favorizeze tirajul şi să împiedice întoarcerea fumului în coş.3. dispozitive cu magneţi permanenţi.

gradul de încălzire al lagărelor şi rulmenţilor. regim zi-noapte. putere absorbită. existenţa aripioarelor deformate care determină pierderi de sarcină suplimentare pe partea de aer  verificarea existenţei posibilităţii de ocolire a bateriei de încălzire. (in) existenţa pierderilor de aer prin neetanşeităţi  controlul termoizolaţiei canalelor de aer  evidenţierea situaţiilor în care circulaţia de aer pe canale este împiedicată (obstacole în curentul de aer.)  verificarea gurilor de aer. funcţionare fără frecări. randament  verificarea existenţei posibilităţii de funcţionare a ventilatoarelor cu debite variabile (în trepte sau continuu)  constatarea modalităţilor de reglare a debitului ventilatoarelor: şubăr (pe aspiraţie sau refulare). să existe o corelare în funcţionare între gurile de refulare şi cele de aspiraţie  controlul concordanţei debitelor de aer introduse şi evacuate din încăperi cu cele prevăzute în proiect. în plus faţă de acestea. să funcţioneze în poziţia deschis cu pierdere de sarcină minime. verificarea echilibrării aeraulice a instalaţiei de ventilare  verificarea funcţionării ventilatoarelor: sensul corect de rotaţie a rotorului. gradul de întindere al curelelor de acţionare  determinarea parametrilor de funcţionare ai ventilatoarelor: debit. umiditate) şi stabilirea concordanţei cu condiţiile necesare în realitate (sezon. by-pass pe partea de aer. pentru perioadele în care nu este necesară încălzirea  verificarea termoizolaţiei bateriei de încălzire a aerului  determinarea puterii termice a bateriei de încălzire  verificarea existenţei elementelor de monitorizare a parametrilor instalaţiei (AMC) şi a sistemelor de automatizare a funcţionării instalaţiei de ventilare Operaţiuni de control la instalaţiile de climatizare La instalaţiile de climatizare a aerului se adoptă operaţiunile de verificare de la instalaţiile de ventilare şi. presiune. evacuarea normală a condensatului  verificarea termoizolaţiei baterii de răcire a aerului  determinarea puterii frigorifice a bateriei de răcire  verificare a camerelor de umidificare: etanşeitatea camerei pe partea aeraulică şi pe partea hidraulică. zgomote şi trepidaţii anormale).  verificarea bateriilor de încălzire a aerului: gradul de murdărire a aripioarelor. perioade de neocupare etc.)  verificarea bateriilor de răcire a aerului: gradul de murdărire al aripioarelor. jocuri. starea de . turaţie. modul de asigurare a nivelului minim şi maxim a apei din bazin. rame cu jaluzele. pentru a se împiedica infiltraţiile exterioare de aer rece. verificarea funcţionării instalaţiei de ventilare în regim normal de suprapresiune. automatizarea procesului  verificarea funcţionării ventiloconvectoarelor şi a unităţilor interioare tip split: setarea corespunzătoare a termostatelor. strâmbe). se efectuează următoarele operaţiuni de control:  verificare a setării termostatelor din încăperi (temperatura. modul de rotire al rotorului (echilibrare. prezenţa separatoaelor de stropi la intrarea şi ieşirea aerului din cameră. funcţionarea ventilatorului pe trepte de debit. iarna şi de aer cald. clapete şi şubăre care nu sunt în poziţia “complet deschis” etc. starea lamelelor (să nu fie turtite. variatoare de turaţie etc. existenţa elementelor de automatizare  determinarea eficienţei camerei de umidificare  verificarea dispozitivelor de umidificare a aerului cu abur: eficienţa umidificării. vara  verificarea etanşeităţii canalelor de aer. de refulare şi de aspiraţie: gradul de murdărire. funcţionalitatea duzelor de pulverizare.

4 Verificarea instalaţiilor electrice Operaţiuni de control la instalaţiile electrice:  constatarea tipului surselor de lumină (lămpi) ale instalaţiei de iluminat din încăperi. la chiller etc. nivel de zgomot 4. randamentul. modul de reglare a debitului de consum. obţinerea amestecului de apă rece . automatizarea regimului de funcţionare.3. modul de asigurare a debitelor în perioadele cu consum redus 4. nivelul de zgomot  verificarea stării termoizolaţiei conductelor de agent frigorific: la aparatele de climatizare tip split. controlul automat al temperaturii apei calde  verificarea pompelor şi sistemelor de ridicare a presiunii apei: starea pompelor şi a instalaţiei de hidrofor. de grosime insuficientă)  verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaşterea parametrilor instalaţiei (termometre pe apă rece şi apă caldă. deteriorată. consecinţe asupra confortului vizual şi consumului energetic  verificarea nivelului de iluminare realizat în încăperi. nivelul de zgomot. posibilitatea funcţionării la sarcini parţiale. pereţi)  existenţa unui program de înlocuire a lămpilor (în special la clădirile publice) . consum de energie. turn de răcire): automatizarea funcţionării. comparare cu nivelul de iluminare necesar  constatarea existenţei corpurilor de iluminat cu lămpi arse  constatarea stării de murdărire (cu praf) a corpurilor de iluminat şi a suprafeţelor reflectante (tavan. circulaţia liberă a aerului la suprafeţele de schimb de căldură  verificarea pompelor de circulaţie apă răcită: parametri de funcţionare (debit-presiune). precum şi la boilere. evacuarea normală a condensatului. parametrii de funcţionare ai pompelor (debit-presiune). manometre)  verificarea existenţei apometrelor pentru apă rece şi a contoarelor de energie termică pentru apă caldă pe branşamentul clădirii şi la nivelul consumatorilor individuali  verificarea existenţei sistemului de recirculare a apei calde menajere  constatarea existenţei unor programe restrictive de furnizare a apei reci şi a apei calde menajere  verificarea sistemului de preparare a apei calde menajere: randamentul sursei termice.3. tip “dispersor” sau perlator”  verificarea existenţei izolaţiei termice la conductele de apă caldă menajeră.3 Verificarea instalaţiilor sanitare Operaţiuni de control la instalaţiile sanitare:  verificarea conductelor şi robintelelor din reţeaua de distribuţie a apei pentru identificarea pierderilor de apă  verificarea armăturilor de serviciu (robinete sau baterii) ale obiectelor sanitare pentru a constata: existenţa curgerii apei la poziţia închis a armăturii sanitare. randament. gradul de colmatare a filtrului de aer.curăţenie a aripioarelor bateriilor de încălzire/răcire. temperatura de preparare a apei calde. optimizarea temperaturilor de condensare şi de vaporizare.apă caldă la bateriile amestecătoare  constatarea existenţei la armăturile sanitare a unor dispozitive pentru reducerea debitului de consum. schimbătoare de căldură şi rezervoare de acumulare a apei calde de consum  evaluarea stării izolaţiei termice la instalaţia de apă caldă (umedă. etanşeitatea.  verificarea agregatelor de răcire a apei (chiller. (in)existenţa acumulării de apă caldă.

în condiţiile legii şi care are calitatea de a efectua auditul energetic al unei clădiri existente. montate în paralel cu consumatorii. în vederea evitării consumurilor inutile de energie electrică cauzate de aceste instalaţii 4. pentru îmbunătăţirea factorului de putere  verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaşterea mărimilor electrice care caracterizează funcţionarea instalaţiei electrice  controlul existenţei sistemelor de automatizare a funcţionării instalaţiilor de încălzire.)  verificarea existenţei sistemelor de iluminat local  verificarea existenţei senzorilor de lumină pentru acţionarea iluminatului exterior  constatarea existenţei unui iluminat decorativ/artistic excesiv şi neoptimizat ca durată de funcţionare  verificarea dimensionării secţiunii conductoarelor electrice. Auditor energetic pentru clădiri gradul I . conform OG 29/2000.Persoana fizică ce dobândeşte această calitate prin atestare de către organismul abilitat. pe baza . de definesc: Auditor energetic pentru clădiri gradul II . etc. în scopul aprecierii posiblităţii de sectorizare a iluminatului  constatarea (in)existenţei înterupătoarelor cu variator care permit reglarea fluxului luminos  constatarea (in)existenţei sistemelor automate de comandă a iluminatului cu senzori de prezenţă sau cu senzori acţionaţi de lumina naturală  constatarea (in)existenţei automatelor pentru întreruperea iluminatului în spaţii cu ocupare pasageră (casa scărilor. din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de reabilitare şi/sau modernizare termo-energetică a construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia. motoare cu turaţie variabilă  verificarea existenţei unor dispozitive de acţionare la pornire a motoarelor în concordanţă cu puterea motoarelor  verificarea înregistrărilor contoarelor: contorizarea consumului de energie activă şi de energie reactivă. Audit energetic al unei clădiri Operaţiune prin care se stabilesc. în condiţiile legii şi care are calitatea de a elabora documentaţia necesară eliberării certificatului energetic al unei clădiri existente. Expertiză termică şi energetică a unei clădiri Operaţiune prin care se identifică principalele caracteristici termo-energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia.  verificarea existenţei unor situaţii de plată a penalităţilor pentru energia reactivă  constatarea existenţei bateriilor de condensatoare.4 AUDITAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII Conform metodologiei în vigoare (MP 017/2002). tarife diferenţiate noapte-zi etc. cunoaşterea puterii absorbite. coridoare. conform OG 29/2000. ventilare-climatizare şi sanitară. constatarea existenţei termostatelor care limitează duratele de funcţionare  identificarea cazurilor de încălzire cu radiatoare electrice  identificarea cazurilor de utilizare a maşinilor de gătit electrice  verificarea consumurilor energetice ale receptoarelor electrice de forţă (motoare). verificarea poziţiei în încăpere şi a numărului de întrerupătoare şi comutatoare. în conformitate cu NP 048-00.Persoana fizică ce dobândeşte această calitate prin atestare de către organismul abilitat. posibilitatea funcţionării automate. în vederea asigurării unor pierderi minime de tensiune  inventarierea aparatelor electrocasnice şi de birotică existente.

cinematografe. Auditul energetic se realizează conform “Normativului pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora”. cu pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie de pregătire a proiectului de modernizare energetică a clădirii. respectiv cuantificarea gradului de utilizare a căldurii. universităţi).instalaţie. Aceste acţiuni se efectuează la cererea proprietarilor. clădiri socialculturale (teatre. Normativul se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii. sedii de firme. precum şi a consumului anual normal de căldură al clădirii pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum. bănci). Expertizarea termică şi energetică a clădirilor de locuit existente constă în determinarea caracteristicilor termotehnice şi funcţionale reale ale sistemului clădire . în scopul caracterizării din punct de vedere energetic a clădirilor. în general. Se dispune astfel de posibilitatea simulării comportamentului clădirii în condiţii reale de exploatare. . grădiniţe. expertiza stând la baza activităţii de audit energetic. specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor termice aferente acestora. indicativ NP 048-2000. în scopul alegerii soluţiilor tehnice de modernizare energetică a fondului construit. după cum urmează:  clădiri de locuit (din sectorul rezidenţial): individuale sau colective. Auditul energetic al unei clădiri se efectuează conform NP 047-00. şcoli. clădiri comerciale şi instituţii publice (magazine. Clădirile existente sunt grupate în două mari categorii. Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri existente vizează în principal:  investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente.instalaţie de utilizare a energiei termice.  concluziile consultantului energetic asupra evaluării. muzee). indicativ: NP 047-2000. cu pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie atât în activitatea de elaborare a certificatului energetic al clădirii. de către consultanţi energetici recunoscuţi (atestaţi) sau birouri de consultanţă energetică acreditate. în funcţie de destinaţia principală a acestora. precum şi optimizarea soluţiilor tehnice prin analiza eficienţei economice a acestora. cămine etc. arhitecţilor şi. cât şi în cadrul auditului energetic al clădirii în vederea modernizării / reabilitării energetice a acesteia. licee. clădiri de învăţământ (creşe. Auditul energetic al clădirilor existente reprezintă activitatea de identificare a soluţiilor tehnice de reabilitare / modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor aferente acestora.rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii.  clădiri cu altă destinaţie decât locuinţe (din sectorul terţiar): clădiri spitaliceşti. pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie . spaţii comerciale. Expertiza energetică a unei clădiri se realizează în prezent potrivit prevederilor din “Normativul pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora”. administratorilor fondurilor locative sau a asociaţiilor de proprietari / locatari. birouri. determinarea eficienţei energetice a clădirii şi instalaţiei aferente acesteia. hoteluri.  determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor termice aferente acesteia. Auditul energetic se efectuează de către consultanţi energetici recunoscuţi (atestaţi) sau birouri de consultanţă energetică acreditate.

Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în două categorii principale şi anume:  Intervenţii asupra clădirii. 2. apă caldă de consum).  locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic (de exemplu numai sobe). privat sau public). . Proiectele de modernizare energetică a clădirilor existente trebuie să îndeplinească o serie de obiective incluzând modernizarea anvelopei construcţiei (sau a unor părţi din aceasta) şi a instalaţiei de încălzire interioară şi de preparare a apei calde de consum. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora. aspectul funcţionalităţii este foarte important şi criteriul deciziei îl constituie întotdeauna eficienţa tehnico-economică. care vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (încălzire. deşi aspectul financiar rămâne esenţial. de sectorul de finanţare (social sau nu.instalaţie de încălzire şi preparare a apei calde de consum.clădirile prevăzute cu un sistem de încălzire “global”.  aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat. Întocmirea raportului de audit energetic. entităţi juridice sau locatari / proprietari). îmbunătăţirea performanţei acestora. divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt. În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se pune după cum urmează:  menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimbând tipul de energie (total sau parţial). costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică. de natura juridică a patrimoniului (exemplu: coproprietăţi. 3. la varietatea surselor de energie şi la situaţia economică şi financiară a beneficiarilor soluţiilor tehnice aplicate ansamblului clădire instalaţie. conform politicii energetice naţionale. geografice şi sociologice. pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie . Crearea confortului termic se obţine prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei surse de energie. În aceste cazuri. care vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii. La clădirile de locuit existente se disting două mari categorii de repartiţie a criteriilor “energetice” :  locuinţe caracterizate prin confort termic .Realizarea auditului energetic al unei clădiri existente presupune parcurgerea a trei etape obligatorii: 1. de statutul de ocupare.  Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii. posibilităţile de ajutor public direct. Situaţia economică şi financiară depinde în principal de tipul ocupanţilor. În cazul reabilitării clădirilor. Evaluarea consumului energetic probabil al clădirii în condiţii normale de locuire. de economia de energie şi de fondurile financiare implicate de acestea. sprijinirea respectării problemelor legate de protecţia mediului. acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţa sau clădire (încălzire centrală clasică). conform politicii energetice naţionale. apar noi parametri referitori la stadiul energetic al clădirilor. pe lângă caracteristici tehnice. independent de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. existenţa unor avantaje fiscale. Scopul principal al măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor existente îl constituie reducerea consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil.

 Dacă există cazane în exploatare se va verifica eficienţa arderii (în acest scop se va prevedea un racord cu un ştuţ de diametru 10 mm pe traiectul evacuării gazelor de ardere către coş). claritatea şi uşurinţa de interpretare a conţinutului acestuia sunt esenţiale pentru beneficiarul raportului. a măsurilor de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia.  Analiza calităţii energiei electrice necesită un electrician care să conecteze aparatura de măsură şi control la tabloul electric. aparate electrice. precum :  Verificarea parametrilor de confort termic : temperatura aerului şi a pereţilor exteriori. Forma în care este întocmit raportul de audit energetic.) • Informaţii (şi schiţe dacă este posibil) despre sistemele de alimentare cu abur (dacă există). iluminat etc. Modul de funcţionare reală a clădirii rezultă în special prin efctuarea unor măsurători. COLECTAREA DATELOR 5. umiditatea relativă. precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic.  Acolo unde alimentarea cu căldură nu este contorizată. • Informaţii (şi schiţe dacă este posibil) despre sistemele de încălzire şi ventilare. • Caracteristici tehnice principale ale sistemelor energetice (cazane. Întocmirea raportului de audit energetic este un element esenţial al procedurii de realizare a auditului energetic şi reprezintă o prezentare a modului în care a fost efectuat auditul. În scopul obţinerii unor rezultate valabile. compresoare. Prezentarea trebuie adaptată de fiecare dată funcţie de beneficiarul potenţial al raportului. • Baze de date conţinând consumurile energetice în ultimele luni (ani) etc. prezentarea acestuia. este necesară o bună colaborare cu personalul tehnic al clădirii şi utilizatorii acesteia. Analiza energetică va fi facilitată dacă există următoarele informaţii: • Desene arhitecturale ale clădirii (pardoseli. a principalelor caracteristici termoenergetice ale clădirii. un debitmetru portabil şi termometre bine alese pot oferi informaţii despre consumurile reale de energie termică. ţinând seama de faptul că în final acesta va fi cel care va decide în privinţa modernizării energetice a clădirii. modul de redactare.Proiectele au în comun investiţia financiară iniţială. MATERIALE ŞI CONSUMURI DE ENERGIE CONTORIZATE Durata analizei energetice este în general scurtă.1 PLANURI. viteza aerului şi conţinutul în poluanţi (CO2). Tipul investiţiei poate fi o alocare internă a fondurilor (auto-finanţare) sau se poate baza pe un contract complex cu o companie de servicii energetice şi/sau o a treia parte (un terţ finanţator). faţade şi secţiuni prin clădire) însoţite de date privind materialele utilizate şi de grosimile zidurilor şi tencuielii. .

Feb. Mai Iunie Iulie Aug.88 kWh/m3 Tarif : ………[lei/m3] / [lei/kWh] kWh Ian. Feb. Mai Iunie Iulie Aug. Noi. Tot 2001 ♦ adâ nci 2003 me a= Σ Consumul de căldură de termoficare pentru încălzire ∆h Per Tarif: ………[lei/Gcal] / [lei/kWh]. Mar. Informaţiile legate de tarife permit explicarea opţiunilor utilizatorilor pentru anumite consumuri suplimentare de energie. cunoscut fiind faptul că facturarea se face de multe ori pe perioade de timp inegale. aducerea la un numitor comun a tuturor unitaţilor de măsură uzuale în exprimarea diverselor tipuri de energie permite compararea şi însumarea acestora. Pe de altă parte.Dacă se decide efectuarea unei analize energetice pentru clădire. Parcurgerea fişei de tip chestionar arată clar datele necesar a fi cunoscute. iluminatul coridoarelor). Oct. Oct. se recomandă completarea unor tabele centralizatoare de tipul celor prezentat mai jos. Feb. aceasta oferă informaţii esenţiale despre situaţia energetică existentă şi îi ajută să-şi pregătească mai bine planul de lucru. Se atrage în mod deosebit atenţia asupra surselor şi consumurilor de energie. Dec. de apă şi de energie termică (în cazul în care aceasta este livrată prin termoficare) au devenit şi ele destul de frecvente în dotarea clădirilor. Mai mult. Atenţie trebuie acordată separării corecte pe luni a consumurilor. Dacă se decide apelarea la un auditor expert. Noi. Noi. Apr. clădirile multi-familiale pot avea contoare individuale pe apartamente dar şi contoare pentru consumatorii comuni (ascensoare. Pe baza tuturor informaţiilor şi măsurătorilor. Oct. Dacă clădirea are consumurile energetice contorizate. Cunoaşterea consumurilor pentru mai mulţi ani permite evitarea concluziilor eronate induse de perioade cu condiţii climatice sau de funcţionare a clădirii atipice. Sept. Apr. Dec. Mai Iunie Iulie Aug. sub 2000 sol ulu i ¨ Po dea pe sol Po 2002 Total . 1 Gcal = 1162. Total 2001 2002 2003 Consumul de gaz natural Putere calorifică inferioară = 8500 kcal/m3 = 9. Mar. Consumul de electricitate al clădirii Tarif: ………[lei/kWh] kWh Ian. În capitolul 7 se vor trece în revistă măsuri de reabilitare / modernizare a elementelor de construcţie şi instalaţiilor clădirii.5 kWh etel Gcal Ian. acordându-se atenţie sporită măsurilor ce par a fi avantajoase economic. Marea majoritate a clădirilor sunt dotate cu contoare de energie electrică. Sept. se vor putea identifica posibilităţile de economisire a energiei. Cantităţile de energie contorizate se pot obţine cu uşurinţă pe baza facturilor. Dec eApr. Contoarele de gaze.Un model de astfel de fişă chestionar este prezentat în Anexa C. se recomandă completarea de către personalul tehnic sau locatari a unui chestionar sau fişă de expertiză. Sept. Mar. de cele mai multe ori la intervenţia utilizatorilor.

pentru încălzirea spaţiilor Ni ve s ve  Analiza gazelor de ardere y lu lu =  Randamentul cazanului din instalaţia de încălzire l ax l  Eficienţa instalaţiei de so ventilare şi condiţionare a aerului +b so lu  Numărul de schimburi de aer cu exteriorul clădirii Sa lu lu rci  Defecte de izolare termică în anvelopa clădirii şi conductele de distribuţie a agentului lu i na termic i de  Dimensiuniba ză Sa rci na le . Apr.apa rece şi apa caldă de consum e N .2 METODE DE MĂSURARE A PARAMETRILOR FUNCŢIONALI ŞI so P l GEOMETRICI od P ea od pe ea 5. a P l od precum şi pentru constatarea performanţei de fapt a construcţiei şi instalaţiilor din dotare.pentru prepararea apei caldesol consum nd Ni en . Dec.combustibilul utilizat pentru încălzire pe dea co pe sol  Energie termică . sunt ea N necesare o serie de măsurători pentru parametrii funcţionali şi constructivi ai clădirii analizate.agentului termic la intrarea şi ieşirea din instalaţia termică testată sΣ Σ ∆h l∆h oPer . Mar. Mai Iunie h su Pe bs Total Iulie Aug.apa rece şi apa caldă de consum i i Po . Oct. 1 Gcal = 1162.aerul exterior sau diferenţa dintre Per e i etel usub e sub l sol ulu sol ui ulu  Debite pentru .aerul interior clădirii u v l .5 kWh re tel ∆ i e 2001 2002 Gcal Ian.în încăperi şi pe conturul deschiderilor (uşi. Noi.aerul interior clădirii u aerul interior şi cel exterior l etel .aerul interior clădirii nci oadâ ume nci  Viteza aerului .pe sol ad ân Ni ci ve m ea lu ad = ân l Σ ci ∆ so m h ea lu Consumul de căldură de termoficare pentru apa caldă de consum Pe = lu Σ Tarif: ………[lei/Gcal] / [lei/kWh].aerul exterior clădirii e s l adâ  Umiditate pentru .agentul dea termic (din instalaţia de Po iz pe dea încălzire) pe ol sol Po aţi .gazul natural folosit la prepararea sol hranei dea Po e . Sept. Feb. ferestre) l me l a= ua=  Presiuni pentru:. so consumurilor reale de apă şi energie. pe i so Aceşti parametri includ: v l  Temperaturi pentru: .apa din turul şi returul instalaţieil de încălzire i .1 Parametri caracteristici pentru clădire şi instalaţiile din dotare so pe l Pentru determinarea nivelului real de confort termic. re ol tel 2000 ul e ui 2001 su P bs 2003 od ol ea ul pe ui 5.2.

A at h Peretele na nu 8. 5. l 2 şi metodeiPodea  Specificarea datei c de A în  Specificarea modului de instalare. y sol + Po = Important1. ăl pe sol nu căl 4în zi Nivel  Specificarea localizării senzorului de temperatură / debit căl l3 zir . ga ziindicaţiilor producătorului). Prezentarea rezultatelor încercării (SR EN 45001). Srci a Sa Alegerea aparatelor de măsură şi pregătirea lor pentru încercări. Din seria valorilor citite sau înregistrate. d y Po 0 e se recomandă repetarea măsurărilor la intervale alese de timp. ci g na de n de Efectuarea unor probeba măsurare pentru atde atingerea unui regim stabilizat de a ă ba funcţionare. precum şi de aparatura de măsură avută la aţ 0 ret dispoziţie. Prelucrarea datelor (statistic.+energia măsurarea unor temperaturi şi a unui sol ci iz debit).2 Măsurarea temperaturilor 0 -5 0 30 Temperatura este o proprietate a corpurilor care depinde de starea de agitaţie a particulelor microscopice componente (molecule. Acestea nu vor fi detaliate aici. factorol putere. lăţimi şi grosimi ale elementelor de construcţie zir e . luxmetru pentru măsurarea nivelului de a en a nd ds iluminare. În orice caz. 3 3. se = de n elimină valorile aberante. temperatura nu se poate 0 0 măsura direct ci numai prin intermediul altor mărimi fizice care variază direct proporţional cu 3. iz  Energia electrică . formule de calcul). grosimi ale izolaţiilor termice a ţevilor . procedura generală de efectuare a b= Sy măsurătorilor implică următorii paşi: ui a = ciax +b Identificarea instalaţiei / echipamentului supus investigaţiei. iar să ie d ele categoria de aparate ce intră sub incidenţa reglementărilor metrologice trebuie să aibă certificate c su e o de verificare metrologică în vigoare la bs data efectuării încercării. şi ol z en ey 5 ăs Conform ghidului GT-032-01 ul elaborat de INCERC. Pentru a le putea diminua.dimensiuni de gabarit pentru echipamente şi aparate de instalaţii ân 4. temperatura se a măsoară cu un S termometru). Analiza propagării erorilor. 0 0 2 10 Σ ad ie 1. rigle pentru măsurarea lungimilor. ar lerci na Instalarea / amplasarea aparatelor de măsură. Pentruaţi ar d anumiţi parametri. ză le adâncim d ză 6. contor de energie electrică. acestui fapt.lungimi şi diametre de ţevi. Orice metodă de măsurare implicălui inerent apariţia unui număr de erori. din valorile rămase se calculeazăa o valoare medie aritmetică care reprezintă a s pe x rezultatul măsurătorii.cantitate ci consumată. Efectuarea măsurătorilor propriu-zise. 3. ă Sa Alegerea locului de instalare a aparatelor de n +b măsură. 5. Culegerea de date. pentru anumite caracteristici.. reţinut că. ui 4 l4 4. zir re ul  Specificarea valorilor mediieşi a abaterilor faţă de valoarea medie. există instrumente e măsurare şi numai el ci 0 ee co şi aparate de măsură uşor de mânuit şi/sau citit: higrometru pentru măsurarea umidităţii ul nnd b co aerului. N n iz ol Saţi Lucrarea de faţă permite numai o scurtă trecere a ol revistă a metodelor şi procedurilor de în iv 0. simple estimări până la cuantificăriPeprecise). de 0 me aţ ale clădirii având utilizări diferite a=  Nivelul de iluminare – măsurat diferenţiat pe zone iz c Numărul şi tipul măsurătorilor∆depind de nivelul de abordare a analizei energetice (de la ol h o 3.. Rezultatele calculelor cu A solul 0e nu intervalul de incertitudine determinat prin analiza propagării erorilor. 5 0 . 2. alţii necesită mai multe x petermică necesităar instrumente/metode (de ex. z ax ar . dacă unii parametrii pot b determinaţi prin utilizarea unui singur de fi de a instrument (de 0 ex. În cel de-al doilea caz. Datorită. rulete0. scontor de apă. atomi). nu în pe sol retă de ultimei etalonări. n olu n s 2. înrci ă subsolul c na le l1 ui  Tipul aparatelor folosite şidnumărul seriei de construcţie ălle ga A  Specificarea incertitudinii e tăPodea de măsurare a acestora (cf. 4.2.lungimi. aparatura de măsură trebuie n fie în stare bună de funcţionare. ea=Σ ∆ gSa e Sa rci 7.tă de în căl .bavem de-a face cu proceduri de măsurare. 4. .

5 0 20 al 5.a adân a Erorile asociate cuns măsurarea temperaturii rezultă din faptul că termometrul Peret cime A le ele indică propria sa m temperatură. ului termometrului este foarte aproape de una din extremităţile scalei sale.0 i en temperatura de echilibru careArezultă din energia radiantă de la soare (sau corpuri învecinate).0 en solul  Efectul câmpurilor magnetice. aţi presiuni de gaze). termocuple h Σ ∆ sau termorezistenţe.este important să se verifice dacă domeniul de operare (scala) a en 30 e 0 termometrului include intervalul de valori ce se aşteaptă a fi măsurate. termometrului. iar adân senzorul de temperatură al aparatului se izolaţi rc cime P e protejează contraar radiaţiei termice prin amplasarea lui într-un cilindru metalic. temperatura se etc. În alte situaţii. bucle de împământare (atunci când semnalul de ieşire este o vel 2-5 ta ulu3-5 tensiune) A ec ul A 3. ex solu in ter 5 În cazul măsurării temperaturii aerului interior. precum şi performaţe de 1. termometrul se instaleză în acest caz în axul convecţie forţată. termistori). nu = ax gasunt de mai multe A Acestea tipuri şi ele includ: y a=Σ subs et ∆h nu l +b 1  Erori de precizie: tă olulu Peret rii Sarcin de A i Al 1 ele  Imprecizia citirii co Poden A a nu de subs în a pe ulnu ns  Variaţii temporale şi spaţiale2în temperatura măsurată l bază că olulu sol 1 l 2 A i tr Sarcin lzi  Erori de abatere: Pode A Anu Pode A uc a a pe re a contact (erori de conducţie.0 0 efi Atunci cănd se dispune 15 aparate înregistratoare cu senzori de temperatură. de 0 25 00 e producere a unei tensiuni termo-electrice (termocuple)adânci În cazul clădirilor. 30 ri y= exterior. se pot măsura de cie 15 . ol .elul rc senzor şi fluid. 0 2 0 . 0 pe ax 0 sol pe Atunci cândrat măsoară temperaturi ale fluidelor Podea se aflate în curgere forţată prin canale şi + 00.la intervale de timp prestabilite. şi conducţia termică prin elementele de susţinere a 10 or. . la 0. sol -pe încât să nu perturbe curgerea fluidului conducte. inerţie termică. b ur . 5 măsurarea presiunii permite prin componenta sa dinamică 0 130 al ax determinarea vitezei de curgere a unui fluid. 5 n tel convecţia termică cu aerul ul ambiant2. este important ca senzorul să fie suficient a lui io 0 de de departe de orice suprafaţă .0  Inexactitatea hi cunoşterii stării joncţiuniisol referinţă în cazul termocuplelor de 0 ul pa ul 0 ulu 3 m De exemplu.75 m de pardoseală. atunci se recomandă y Te 0 = . m pe na de 5 1 sar pe rat bază 1 rat 0 ur ci Anul 1 Sarci 5 ur na Anul 2 a de Anul 3 ex na a 02. erori de  Efectul firelori de legătură şi de dispozitivelor de prindere al Ni 2 A 1nu 4. ii. Pode a pe încălzi sarcină A4 (ef velAnu l 0 sol ul n l 4  Îmbătrânirea ici materialelor n re calibrare după Ni ul 4. 00.5 Niv 0 se Sa şi/sau să genereze curgeri secundare deşi este esenţial să 5 realizeze un contact termic bun între a 0 . prin efecte de dilatare (lungimi de coloane capilare de lichid. de variaţie a rezistivităţii electrice (rezistenţe electrice. radiaţie. sau la stabilirea de ens presiune dintre aerul interior şi cel schimburilor de aer ale clădirii datorită diferenţelor de 0. cla 0 Te +b dir Te m Sarci 0. co 510 4 1. Sa C] central al încăperii. curgere)  Erori de încălzire / răcire anlpunctului de pe n nu 3 legată tie sol ulA sol ull 3 (conexiuni ne-izoterme. Dinamica valorilor indică efecte de simultan mai multe temperaturi. temperatura unui termometru amplasat în mediul ambiant exterior este 4 52.0 izolare termică a pereţilor despărţitori.Podea utilizarea unui altm termometru. (perete exterior. ca şi deăo orice deschidere prin care aerul ventilat sau infiltrat ar induce efecte de 5 ză [Conform Ghidului GT 032/2001. mea= 1 co măsoară de regulă cu termometre cu lichid. 0 iz 20 1 energia cinetică microscopică1. senzorul de temperatură trebuie astfel instalat0. nt 0 5 0. ul 20 tot -0. a=Σ in 15 conde ∆h . Atunci când se nd Peretel alege un tip de termometru.3 Măsurarea presiunilor de izolaţ 025 Măsurările pi de presiune sunt necesare pentru525 ie determinarea pierderilor de sarcină er hidrodinamică la curgerea fluidelor prin instalaţii cond sau echipamente. 1. Dacă indicaţia subsol s 0.2. element de încălzire) care l-ar putea influenţa prin ar ba radiaţie. i n n 03.

Atunci când se măsoară diferenţa dintre -5 de rpiPerfo nti presiunea absolută a unui fluid şi presiunea atmosferică.981 bar . numite manometre (cînd p > patm ) sau vacuummetre (cînd ri a dir 2.:Ttubul Bourdon) tide 0.3 Pa da 1 lzir [Anul io de co Cor.datorată a 25 nu ta toate direcţiile. Mult mai ieftine şi fiabile sunt c ri nt 2 cla o al e. a unui fluid aflat în curgere este formată C] or C] din 2P 15 m 3. Pentru a se preciza cănd esteer ri vorba de presiunea reală a fluidului.0stdir ii csar 20 ii. rezultatul se numeşte presiune t pi0 aerrman 2 i manometrică sau relativă. se mai r sar oci(utiliz 25 de deosebesc: uci ari nna ale 3 1. te 1 de Atm = 760 mmHg = 1. ilustrat îne figura alăturată.A de curgere şi care se exercită numai pe et aţie et ratura nu direcţia perpendiculară pe2rii curgere.3 o a= e ta ii de ri c ta Σ en 1 Atm d nt utiliza oa = 760 cons hien ∆ a er ammHg = re el ră truc p h er e ge 1. Pentru acestea din urmă. însă.0 tip ncla cladir 5 i ii. (ut mi ici Sar en baz u ili pta(eficie cina za ă raen er nta de p = ∆ρg∆Sar eta ec ri ∆ h at echipa 0 baz hi xt ale cina ec upa mentel er ă en lega hi ra or. nt ul ce.0 Presiunea este o mărime Pala de 5prin definiţie. rba ar sub acţiunea variaţiei de presiune (ex.ter 5 io -5 încăl io ar 0 2 ar zire Pe ă5 04.0e al de presiune.0  componenta er dinamică ρ VTempe datorată vitezeiizol m /2. ptot. şi ge 5 exterio l 2 con31. ex ci am M an metr ci tipare te Pa me e an 133. Aparatele care măsoară presiunea atmosferică se ce 2. tă torr = 1 mmHg* = 133.(eza climati m en c) N/m ura ce.0132 bar energi [o tiei ul a Pe ge ei) C] ret c tic 1 mH O = m In (efici 2 ele hi Mod P a 0.5 (e recenttorr = 1 ntor ân Para fim mmHg* = e. formula constructivă cea mai simplă este tubul sub formă ar 1.0 uti c un st energi 0  Aparate cu element elasticde elementul sensibil estena dispozitiv elastic ce se deformează – liz 30 ei. m io Sar er tă 2 pa een coefici 5 1 Pa cina = 1 N/m arm gi de xt entul tel lega ei. An e ad rs ul 2coefi Ut ui r.5fi) er tiPe 1 bar = 105 exteri interve ra ciPe rf gi oară ei ntiiPa tu rf e [oC] ei) or ad 1 ra 0. iar ve acestea pot fi pozitive sau negative.0 P A ar 20 ciocnirilor micro-particulelor cu pereţii incintei şi care se an 2 0  componenta statică p . 5ar exercită egal în a l1 m2 30 en 2.0aAnul ati e C i. Cel mai adesea. 1 bar = 105încăăoen Pa er total tel or. presiunea totală . 3 r ul ]tot sarcin 1 int Anul a tot 4. Din punctul de vedere al principiului de măsurare.5 tie l4 y= i iri Sar p const i T variate ax i Unităţile de măsură fiind foarteructie şi aproape egal utilizate. se măsoară diferenţe pozitivă er m4 baza) ade 3. se prezintă mai jos împreună cu (ef cina er eici +b -5 de at(ef relaţiile de transformare.0 rii co  componenta tic gravitaţională ρ gz– datorată diferenţei de cotă faţă de cota „0” şi care se izol den0co ară A ns o a exercită numai pe direcţie verticală s [ C] nu aţie za ) ă de ns tr a y = Ttr Para l 3 con 3uc 2 cl A den V ax e0.0 re m ta 0 foloseşte expresia de presiune absolută.0981 e tic enta ve su pa elul ar bar Annta echip bs rs 1 at = 10 a ul 1amen ela ol clInve a m Ano cl mH2O = ul m telor.0i5de erienerg numesc barometre şi sunt de t aletica aparate sofisticate şi10 regulă scumpe. se de 3.0 ă rf [o 10 [o Conform Legii lui Bernoulli.0 0. pe 0. ad et iri 0. 15 aparatele care măsoară diferenţe.0 uc ptot = ad+ ρ p + ρgztie 0 metri nu s +b m i 2 -0.0981 bar 0 Pefi m 2 lzir [o cladiri cie nt 4. p < patm ). de U.0 Tem date eiba ea uza 1 Pae= 1 perat 2 .0132 bar e 1 ar pierde 1 efi ] co cli Anul încă ăcie al ri 1 mH2O = 0.

en tot ve i nti di (utili al al coefici tel 30 rinti i 25 zari de cl pot or re Tei. vane. practicate în conducte. de 20 rii a finali. a ent egiei tip deschis. sol Prin calibrare: V = f ( ∆p ) a la de d la ia s er sarc ului clcl bazir Pod utiliz y ad  Rotametre D ii cl ge ina ea a) ata la a ad = es ti ( d ir  se amplasează în conducte verticale de pe sub forma Percons unui flotor mobil plasat într-un tub conic. precum cuarţul ol e ati er on ec ul pi a la getic ce. enearon rc ut icoefi su ma Ni m cl rgeal il norm di in m ul nta ve ad cient ri tica iz ală C ( ) D E B A . iz er deric re a m tota a= umul de ol g l de Σ al a a en m a / cu ajutaj . i iei ta mul o f d debitelor Principiilefin măsurare amentul sa sunt variate. liz de 5. ici mp i. el ad Perf e. de precizie) sau a anemometrelor cu cupe.2.cler energ cla co c a a x al e sarcie. ax ir cr e ca baz sol forut umat asupra flotorului acţionează forţele de frecare (∼ V). iar iv ul de ei. montat un debitmetru datorită curgeriicoe de tot eUt<10 P ul r la Ut al totag trecerea temporară a cladi nili %  Debitmetrul volumic se bazează peer fici adâ de za fo ent de volumdee ili l cunoscut şi măsurarea timpului de re e CO debitului/consumului printr-un recipient nci pi me ul pierti za r re 2. cl d o baza) to pistonul da pe de altă parte de greutăţi şi deenergi (e din cilindru. Această nt za ener t gurile de ntel fici rs metodă poateul utilizată la fi ventilare. are str e er a ns ri extrage valoarea vitezei z gi planur al i energ u uctr gi a) ei) Vitezele de aer se pot P ile măsura con ajutorul anemometrelor cu fir cald (instrumente mai cu m cl iei fiei) ei) constr ad str at oMo scumpe. ta curgere. de la er en am jurimil de P componenta dinamică din care se poate conutiliz co Diferenţa dintre presiunea totală şi cea statică reprezintă en a er etri e. Valorile mici ale densităţii şi vitezei de eM (efi uctiei. exte e.4 Măsurarea vitezelordşi debiteloroC] liz [ ar ii z etritipare ata ar e e (impre pi a Par i de Vitezele curgerilor de bapă sau aer se măsoarăa)e a regulă cu ajutorul unui tub Pitot. fi da ir pi ul tateenergi ci 5  Aparate electrice – elementul sensibil este un dispozitiv electric bazat pe transformarea orm te l cli e a variaţiilor de presiune în svariaţii ale en unei mărimi electrice (ex. e In cie elementeleve t ba a n de me se integrează pe coe ve rs n suprafaţă reprezentative. a ce mps re energ  fisuri între priza de presiunede senzor 30 şi er co di nt erat ce ar iei. iri uct r calibrate frecvent. trebuie evitate însă situaţiile în care la prize int der cladi 25 cler ul er i ve pot apare condensarea de vapori.măsoarăgi nd clad sub ina energ ei ii)  n en irii.iliiei la co ul 4de ic sol a c za ns ul 3 Po -5ieili cladir pierd en za An ori e de tr nt al eri er a ri ul 4 ef ale u cladir 0 ulale pe (consu gi ic en -5 ct to ii. Prizele de ace. etc  Debitmetrul cu diafragmă / Venturi pier ∆ h total e ri aţi cladde er a en nt Per al  Prin calibrare: V = f e ∆ptigi . r (cons parcurgere a acestuia. pierde ef gi  presiuni parazite datorate rie. 20 i ati Manometrele se su racordează laint consu hi 15 er prize de măsurare a presiunii. i Erorile de măsurare statice careentul apare sunt cauzate de: ale total en . arhimedică şi greutatea. unde este imposibil de ) or. atunciura tu ar  acumularea de când se măsoară presiunea lichidelor e ră d ar inter gi o Descr l exte ci de [ C] e e  diferenţe de înălţime piezometrică to rioa ventii a ierea între punctele de măsură de nuti Parrecen b uti cladir tal ră a liz ama uti te. Principalele metode de măsurare a debitelor me tUtili sunt: m elul a co echi In ntela ul zare efi a direc de pa  Măsurarea debitului cu ajutorul vitezei – se măsoară vitezele locale şi or. Dacă se măsoară debitul volumic. a debite mici şi mari e dir  Debitmetru cu element de a ei laminarizare . ui al a matori pa m presiune nu perturbă în general curgerea fluidelor. i) er gaze în racorduri. prizelor prostTe realizate uracint date ri al e. deri etel irii. trebuie de (efi ad echi Inv ) ali rc determinată (măsurată sau o el luată din tabele) densitatea fluidului la temperatura medie de pa n el ers Mod in cien r ul .amplasat departe de coturi.: efectul piezo-electric la unele anta 15 ercli dm 10 d utilizat ta (c ener m cristale. bulem gaz sau particule solide din fluid. mişcare necesită ori aparate sensibile şi delicate care trebuiedel cien M ro echipa i.ul 3ul za oi a ul 2 o(ut Anef energ i pe re total (ut An r. sol en ei ie mul er ta ie sarci total N nt er la 5 lna de gi i 0  Aparate cu piston – echilibrarea forţelor create pe degi parte de presiunea ce se măsoară. n  poziţia incorectă a sondei s tip clima cladiri en en erat ar rioa tip a tice.10 e ei. poziţia de + ir Pod e a) ie O a (c mail orii ea b iion Per pe re perar cl ntaiz(c finali Sa ( su for sol a a e .

at ructie rve nte. conductei şi în izolaţie. e ntintensitateaîntr-un lichid. nt pa arul tot zi rgie ode totadân ul . viteza de rotaţie a d an gi icladi de debitului ene turbinei este o măsură a atuti date a volumic. purjare în amonte de aparat 0. clgi fluidul în mişcare.nt mare care circulă mai repede în sensul o ti ene p ct ul M el 0 curgerii decât opus ei. d l izde subs sunetului în lichid. deci a debitului. v vitezei de tipa utilitul) e tul tii c ali re . aru cti subsolului ra ii sol pe 3 coe rcti i li faţa pecl fina 4. en gi izar rgiee er a . ce ru inte receconst măsoară tensiunea indusă şi se deduce viteza. Podea sol Podea re A fici eei. uri ei.funcţionează pe principiul legii lui Faraday: un conductor care se deplasează printr-un i nst cli cli e.formarea turbioanelor se . icm ei.un lichid conductor traversează senzorul u ntii tegenerat un câmp electromagnetic. de amen en frecvenţă este o măsură aaliCO2 en curgere (mai exact. ă nu l Nivelulsolului rgiavuri adâncimea=Σ ∆ iz mi rci . prin caresubsolului Podeatotasol ba de căldură. o ene co la eies Ni ncr x O 5 densităţii d →rgi nd  cunoaşterea imprecisă a er utilizarea cla) cr surse/aparate altor vel ie ei en dir ie ul el gi re 2 la s re e M sol ei ul a y= cla oa .al ţi re care va fi receptat de senzorul B şi se măsoară timpul de ultrasunet i) ti de elu <10se d şicime de parcurgere tdi .la co inte mile. co de a e del mijloace. n sub la s pl e van mea= Podea pe sol utili nu con U Σ ∆ n zata h sub sum an euri Podea pe sol  suprafaţa planşeelor del peste ultimul nivel. această .diferenţa dintre cei doi timpi reprezintă o măsură a vitezei curgerii de fluid. depinde de viteză. izii) rea dirm e sol Uti %  perturbaţii locale ale curgerii → inserarea de porţiuni drepte de conductă ei ene ii) Pode n 0 ar izo e liza laţi ) rgiReynolds prin modificarea φ -lui  curgere turbulentă → modificarea nr. d i) ti cie . se 4.za elu peretelui conductei. s uri Perete înc le er subsoluri neîncălzite.măsoară frecvenţa de formare rv avalul r m ii i fin nte. şi anume : au loc pierderile I x lpr Podea pe UPodeal pe sol de sol .subsolului na mul Aria anvelopei clădirii -Peretele reprezintă suma tuturor ariilor elementelor de construcţie ene l (i de emA re pe rgie m perimetrale ale clădirii. de poduri. l h  suprafeţele ferestrelor şi uşilor exterioare. n ea rgia leg i pl subsolului adânci A  suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel. ori O  Debitmetrul vortex ntii tipae at te pa te echip i rece 2 a turbioanelor în re ntori unui perturbator de curgere. a er de nt al i şi adică debit. er tă .4 Măsurarea ariei şi volumuluihanvelopei tota l iri O clădirii i ePeretele nsu l deui ∆h d B rs a pera (i A . în materialul re ri s arri olulu e a < In al ut Uti al sunt: Cauzele erorilor de măsurare statice şi remediile elori2. M ii efi m ce utili enentco ul re o  Debitmetru cu ultrasunete cie p nt zare rgiee. ată terase.efi c dire e. en cla 1 ver il liza claPode er reglarea sau înlocuirea debitmetrului a dir  pierderi interne0 debitmetre în → s a pe gi 0. dacă se iau în er g. e interi a pe n nu zec Podea pe sol li. ei.e tot al Aer total rge ba i de clan al in (u tica so de al (i diripierd ză erde en su til lul a e m iz Sa er i gienal eri cla ui pr rc e gi fic ar eier (utilcladir echilibru a flotorului depinde de viteza ej diri ie i in ne. ili Inutpi Peret ct e 0 considerare diametrul conductei. ata că mat (impr cl co te ejuri lzi la date ice.emite ultrasunete de 2.o turbină cupl palete multiple antrenată ale a i de i. dezaerisire. în care s-a ns rile . refin 3. ene ză pr ejV mal Nivelul A Podea pe sol ene nej A uri B til rgie Sa  suprafeţele adiacente rosturilor deschise şi/sau închise. en i aleDesc mi e le gi er (util eneaten riere  Debitmetru cu turbinăga ei le.v m in hi in i. 0 e. er a pe D a .icata . Nivelul r atortile u  suprafaţa planşeelor de2peste pivniţe şi la le co adâncimea=Σ con ălz A s cond gi ii lico fi subsol solului  suprafaţa plăcilor în contact enshsolul.2. precumutiliemi pereţilor exteriori vitraţi şi ale şi ale Ile. grosimea izolaţiei şi viteza grosimea il er ele de ver CO a.a M rea e ei giD sol C e  curgere bifazică accidentalăes → filtrare.detectează cu ajutorul unui senzor de temperatură sau prin alte zare Mo 0 nt Co re ) .senzorul A transmite un e. solului Aer ar Peretele ene na 1 zatarle. ar ∆h . ∼ Re1/2 ) . rgie rii liz în cli muti e le da atliz  Debitmetru cu câmp electromagnetic i. sol 0 i Ae r în exc es C O C C D E B A D E B A . re m câmp magnetic este supus unei forţe electromotoareco care ru m planu ns mat rve in at cti ati ice. apoi se inversează rolurile senzoriloral a=Σ măsoară timpul tBA. sum cu O nst nu U ∆ la ei finaznst ului ire pe c ru Peretele Podea l ti supra la ator li. luminatoarelor. AB p a ut M l e de% re pi od 1. gi medie de curgere prin secţiunea izar. ) cl (co I ulu dir ax nsu dcl i ad n +b e MVBA vadâncimea=Σ mulead m iri Sa ∆ oV adâncimea=Σ (co rci 5. nor  suprafaţa opacă a pereţiloruexteriori. ec .ii) dintre tub uri flotor. d e.

diril 4. la 4. ignorânde.0 D na O 0 în care casa scării continuă peste cota generală a înclinat. de de r n n 2 cl Anulm 1 A o 0.3 PROCEDURĂ PENTRU VERIFICAREA UNEI nt INSTALAŢII TERMICE / s ie ef 2.0 er ect  încăperile cu temperaturiilB Sarcina mult mai mici decât <1laB temperatura predominantă a clădirii. pe baza dimensiunilor diri interioare prejn O2 ale < con pereţilor exteriori sau ale celor de la 1 ir 1 ut i e i ili rosturi.) se de to 2 atSarcina de calculează pe baza anvelopa.0 +b izola iz ect D ex s ul l aE de te Nu se includ în volumul clădirii : Sarcina de ţie 2 CatE ut bază pi 1.ehi t re fici rpa solului tota pa elul n m (c e ent l de m solu 3.5 di Anul a 3 Anul 2 ic AB i 3. planşee.0ax An chiar % situaţia în care ele sunt închise cu în 2.0 C n Anul 3 Anul 4 u c ri ie n ct o s Anul 4 -5 x 020 o i 5. î fi ctie pa er cina legată Sarcinana ul de e m izolaţie i. B e o r c de construcţie care separă fi aceste spaţii. se consideră pereţii dintre casa planşeului podului. -0.0 m m al es Nivelulelemente delimitatoare. <1 O n C] pe 0. m % y= 2 ultimului nivel încălzit. se includ = volumul An gi 2. vestibuluri. planşee subsolnuri peste subsoluri. 1 clct ere 0 f dirie ct anvelope unei clădiri se determină astfel : er a 0 aC i gi următoarelor idimensiuni: (cCizol  ariile pereţilor se calculează pe baza cla d c a < (imo aţie  pe orizontală.0 tu M ul cămări. Ariile care alcătuiesc precum 1. rampe. 4. tă 0 clădirii. existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii a ddi are u cla irre interiori structurali şi nestructurali.). c 3. de 3.0 re -0. ra legată de n izolaţie l tu od 1 Mansardele. o or 1. plăci m poduri.5 0 s pe2. casa l a e puţul liftului şi alte spaţii comune. solulu condens n echi ntule.0 Dul u ECHIPAMENT TERMIC u-5 (i 0 5 m ic f i 1525 5 m10 Eto f Anul 1 p ie ta pr (e i 15 20 Anul 2 o nt 10 1.3 . între faţa superioarătaa adâncime 0 pardoselii de la primul nivel încălzit. en on ul a piereen -5 tul lui su tota 0 derirtul e A ) m  suprafaţa pereţilor în contact cu solul. precum şi [balcoanele al 0.0 ef me M a e ici ntul elemente bază încălzire). lo gd  suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumuld de clad 0 Desa clădirii. determinarea volumuluiaşi a ariei10 i. le ta Cm pereţi. baza dimensiunilor nominale ale golurilor din to +b subsolulu 0 u nsizolaţie e.0 ens ul oa 3.0 a1 Anul a acestei denivelări. la determinarea suprafeţelor orizontale şi verticale se va ţine .5 iri na % O Peretele r on m O ridică peste cota generală a planşeului  La clădirile cu terasă. st Anul ef x i V r i.0 ie nă A mA  La casa scării de la parter. pereţii exteriori ai s or Podea pe sol acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii. me gi ţ Volumul clădirii .0 ra . n t la a=Σ ∆ h uri pla ul ax 2 s se co Peretele pe mil nuri Co  ariile tâmplăriei exterioare C iau în calcul 0. ş. e M r to deri 0 ro irii) i ganguri de trecere.exterior. încălzite ut temperaturi apropiate de temperatura la a încălzire e er condens 2.0 iz exemplu camerele de pubele . etc. dar gila care căldura pătrunde încă pereţii adiacenţi. ca et at legat al ă -0. V O i zire anvelopei.5 ri fi cr 2 VB scării şi pod şiC solului sau acoperişul dede 5 casa scării.0 D y înax to eluclădirii. 1 5 uri s den m al ă 4 Ae r în ex ce s C O e CO (c 0 za (im 0.0 care de -5 casa scării se re n subsolului atn bază a terasei. până la tavanul o % prej e.0 a încălzire logiile.e holuri de intrare. precum şi a ariilor tuturor elementelor denivelat. scării. precum şi încăperile de la subsol. en cri şi planşeele intermediare). l de al g) n e M ul pier ie clad  suprafaţa planşeelor care delimiteaza clădirea la partea inferioară. d i.0 dir a cond An ri 1.legată de y = A c 0 ră de C 3 at o oA O rişi  verandele. În acest sens ) se consideră cax făcând parte din volumul clădirii: gi pe Sarcina An elu . Sar A i m O pla conl cina izolaţieu condenspe 5 Podea p  ariile orizontale (terase.0 ej25 D 30 fi Bl i Anul 3 ul c 20 d ur ci i Anul 4 z to 25 Aeconc 30 E 30 C O . tal al 2. reprezintă volumul încălzit al clădirii. etc.0 termoizolaţie semificativă. le o ctiee baz y = ax +b Podea pe 5 ta 2 orbazăcon r i. ieel en sau mult mai puţin de cri clel 5 iul er Aria anvelopei n determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor se ere aul gi ldi s Des de construcţie perimetrale.0 +b ul tâmplărie exterioară. x en 3. cuprinzând atât care alcătuiesc anvelopa i n încălzire 4. de spaţii adiacente neîncălzite i încălzite. e ă sol Sarcina de z  în cazul suprafeţelor înclinate. l ii Sarcina stru echi Sar n Nivel bază seama de această înclinare. planşeul o ă peste i A 1. de exterior (la bowindouri. debarale. precum şi irii) spaţii având alte destinaţii.0 tal 4.0pa co i y = ax +b ) e a e încăperile Sarcina de direct T(cu elemente de încălzire).e legată deîncălzire V reprezintă volumul delimitatlega contur de suprafeţele perimetrale pe m li. spre i. n de încăperile încălzite indirect (fără încălzite cât aşi er 4. lipsiţi de o de prin x m g oder lzir e. planşee O stru 2 ul condens y = ax +b e dimensiunilor conturului interior dal pereţilor care alcătuiescpe sol. mil u s 0 n  pe verticală. predominantă a clădirii.0 adâncimea= P c ra Sarci 4 ad C u ra Σ ∆h a OBSERVAŢII: 1.ri e precumre laîncăl şi holurile de intrare în clădire care au planşeul inferior al 0.0 cl-0. în cazul în i) 3.5 podeste).a.0 c .0 C 2 2 Sarci Podea pe m ri  La clădirile cu acoperişsol um 2.0 subsol şi a aerul exterior (pereţi. se face cu luarea al consideraţie 2 15 în 0. în situaţiiile 0.

sarci i sarc i CO2. (eficienta ici î 30 tie di total de l total de ] n 0 D echipamentel npierderii. ţ M irii.Q . iar din (consumul (efic dir u pa pierderi al O Pentru prelucrarea m 20 cladirii cladirii) ii. 3.0 (ef cladirii. de ec e nta tunta Anul co solului Nivelul c sarcina de 2. date bază iri cl interventii 5 t iciale agentului termic secundar (ale apei din A ir 30  temperaturiledate ducere şi recente. z en citiri 10 nt i echipa <10% o .01 corespunde agentului rece.0 a conden a 5 10 ţ perla e er An ile exterioară ec s [oA Te o d [ C] supr ul -0. agentului termic primar / încălzitor: ri 1 str debitul C Anul 4 al a pl consumatori energiei) energia Anul de Par am  Modelul le uct  energia de apă rece: Ci2finali. O utilizata (imprejuri la entel e coe a ţ pr densitatea(imprejurimil apei din tabelele de proprietăţiTempe a ct echipament termo-fizice.mx e de a coefici 30 en M Modelul baza tic i er entul a l baz Temperatu o O) 2. O o et n total de 2 ct me cladirii) ns z valorile rămase. al ul constructiei.0 g a) direct total de a a gi d u Per ra Perf p pierder ei.l n exterioară 0. de x ratura c ţ cl af 2 e.al colectarea ∆ h date sunt enumeraţi mai jos. ⋅ Q1 o ta Q2 = ⋅ a 5 ar e− (imprejurimi cladi <10%  mx ta 4. Para Pe a a 1 direct Co ul p tota ) in Anul ri c pierderi echipament +b y = ax al m 2 Modelul m1Anul ⋅i T1 − T1g ∆τ [J] total rf de bază o l de Q1 = te  Anul 3 ' hi ''cladirii) ul)metrii or ⋅cp e Sarcina dem constr g ri (u p Descrierea Sarcina legată dent pier direct <10% pierd m Modelul citiri Anul 4 . „2” total de to f c baza)Podea pe baza) pa Parametrii Anul et sol x s mPerforma pierderi al tal D Performa Podea pe sol rix 10 i constructie 2u rii en cladirii. . mentel er 15 mx a echipamentu na ge d e or. hi t Anul 1 y =C] mp 15 i e Parametri ax O Parametr afaţAn er t pl 2 pa nor era 20 25 pi i Anul ii +b a ia ul 2 an3 per tur m Anul er întâlnesc contoare maal An Din ce 30 ce mai mult seAconstructiSarcina a de energie termică (căldură). energia totals 2 tot m u con total de utilizarela [oC] a 2 utilizata energie.5 ared n 1 . V ' '' baza) sa erii Te instalaţia interioară de încălzire): rT2 . centralizate de termoficare. 1.hicladirii. la e a b) La instalaţiile / echipamenteleenergiei Invers r. 10 total de n tiei al C r echi p pierderi 15 g o Descrierea de rezultatelor. debitele masice de apă se calculează obţinând energia aa30 i. T1 n (utilizari ale ul 0. Simbolurile en 4. Acesta este în special cazul clădirilor racordate la ma ră termic cât şi pe partea apei i [oC] r e ul 4 legată 5 ns 10 di . m erat recente.o se elimină valorile aberante din valorile măsurate. planurile a r volumetrice. z deri p uctiei a oa -5 til0 ul al . cladirii direct an eri al încălzire a i ' '  ră m2 ⋅ c p iz T2'm T2 ∆τ = η(eficien[J] ) clad CO2. mile.5 ent climatice. i ra de căldură reprezentat alăturat. unde indicele Anul coeficientul o l u 5 se de sarcina de [ C]sarcina n m subsolului „1” corespunde agentului cald. planurile rii. 3 m  energie.0 a n coeficientul -5 pie consumator u o Invers 0trii 2ies  consumatorii apă caldă de consum: mrde . ≠ o C m2in numai în cazul existenţei unui debitul de de  -0. de d T1 .0 f pi s i energetic r c 15 i ce energetica 3 i ns (eficienta l) baza) er ee a a cladirii a Anul tr echipamente de ri e Performant M a izolaţie ri es lor.04 a n 20 i cls condens coeficientul -5 al r energiei. Cra er ri (consumul0 perat cie energiei ' '' pl interventii cladire T1 . 25C ie ntel la Descrierea z echi cladiriicin 2 i ile. T1 la la ura total me fo m O de % ce ntu cladire AB a O recente. or.0 a secundar: utilizare a hip ura iiO energetica er Modelul2 20 am m  debitulutilizare a agentului termic A e reOexte de (i aInvers energiei) C cladirii 25 ent ju energiei) V  pierderea de presiune amonte-aval faţăîn echipamentul termic ∆h1. Sarcina i.5 e ri total de ii 2finali. (efi Utilizarea cons ri o rezervor finali. se calculează st (imprejurim ienta(aritmetică) pentru fiecare parametru măsurat.2 er c cladirii) l total de cla p cladire. cu construcţii în are urconstruct en lă inte Anul 4 clAul sofisticate Temperaturaelectronicd care por 0furniza temperaturi 3şi debite atât pe partea agentului şi afişaj iei bază tel ei-5 ile denor ext exterioarăg er e (eficienta(eficienta eri AearioaAn co Sarcina or calde de consum. Opera cl l exterioară e de agentul rece. planurile ie ul) Co fici preluată planurile ii finali. există însă şi r echipamenteLa oar al rir -5 15 elor. 1 şi respectiv căldura cedată de coefi i aţ constructiei a coeficientul cient za) p Modelularăizolaţie m ul cu: [oC] di e echipamentul (sau echipament) termice se calculează a în cazul unei instalaţii condens total de .0 pierderi alPa Parametrii care trebuie măsuraţiTemperatura adâncimea=Σ de s n pentru ri ec or. T10 a legată de d tipare de interventii 2 (i mp interventii Performan 15 rc utilizareea A recente. încălzire c a) La instalaţiile / echipamentele(utilizari cladirii uc de oale1. la temperatura medie a curgerii. apei ce [oC]consum de preparare calde de 30 Invers ) A re date <Utilizarea il Pa cladire Tem co  temperaturile de ducere şi de întoarcere ale agentului termic primar / încălzitor: Utilizarea 1 x V 2. Q2 ∑ ( ) D C C ∑ ( ) D E B E B C D EA B D A C E .exterio ba hi ent a i. 5 O n cien pierderi al la coeficientu n le m energiei truc al co 2 m st ta coeficientul  pierderea de presiune amonte-aval faţă de echipamentul termic ∆h1. . trcantităţii a posibilitatea determinăriief incl situ a uc încălzir oă de căldură pentru încălzire respectiv pentru constructiei i) 20 25 î coeficientule r [ C coeficientu i a prepararea apei calde de consum. agentul cald.2 de ba m 2 Modelul x ri rioa Utilizarea elo 2 Modelul 3. de climatice. delă instalaţiile aferente unei clădiri.0 P juC climatice. de de întoarcere energiei.0 a ina COde ţ 20 25 ) l) 2. tu e exterioară Peretele i) a unui schimbător se deduc din schema generală e cladirii. C O C O C O C O consumatori or. Ae co lor.0 a . Căldura constructiei. (utilizari tie energetica t  temperaturile de ducere şi de întoarcere ale agentului termic primar (dacă este cazul): ei total d a 25 y = ax +b e date de ale cl 0 a cladirii ' '' el pierderi energiei. le.0 za p (utilizari ale ră B m energiei. echipament sistemele Parametrii. Dacă s-au măsurat debiteleu cladirii su pam i constructiei. utilizata la debitul nt in O ame c iei utilizata la 0. B încălzire primar (dacă este ec  debitul agentului termic ir energiei)tipare de cazul): m1 înp in ta ct  tipare de 4. (consumul exter ' . al Sarcina ad a climatice. iar indicele3.energieiefi s e. temperatura apei calde de consum: T '' r il energie.0 apei reci:tipare de Anul 1 l  (consumul temperatura n trii 2 2 T2 de ioară Anul e. Descriere ic media statistică sar energie. a sarcinadi -0.

m ) l (regresie liniară pentru: (consu lu co giei total de B interventii la B mul ri nd l recente. a p coeficientul de  consumul de combustibil:laVcomb sau mcomb totala la en condens la ea A ă ener pierderi e e suprafaţaentul er al cladirii) cla r suprafaţa cladirii Ogia NOx  compoziţia gazelor de ardere: CO .2 a V ⋅ cladire nd E od A n (utilizari ale energiei. erg ncon m a cladi tal echipa ie. Ties ener re r condens finali. se va prevedea un gi r planurile constructiei.re date A i ale ce V normală ri ale cli O sarcina de 0 clim 2 energie ma Puterea termică a unuint V ca baza) echipament termic se calculează ene medie aritmetică a fluxurilor B 2 climati 1 insufic . (co planurile la condens racord cu un ştuţ de diametru 10 mm cladirii la pe traiectul evacuării gazelor de ardere către coş. Diferenţa Q1 − Q2 A cladiri iei.frecentesecundar se Bice. în acest scop.i nta rii CO2. 10 ) ∆p1.2b1l.2 = a1. respectiv secundar: B rgie Perform A 2  CO anta pa  Q1 + Q22 energetic P= 2 Compozia a re ti CO CO total ene BA ABenergie. ut Pierderea de sarcină pe primar excesi. ρaer ≈ 1. Utiliz o e Bul erg total de ene la coeficientul su Invers d  În cazul încercărilor lefectuate laxmai multe Inv iei al cladirii. ent folosind înregistrări simultane pe intervale ∆ τ de timp. Celelate se pot însă deduce cunoscând CO e chimică a combustibilului utilizat la direct l interioară cient ulcompoziţiaene (c C urimile ul a on ă . U int Pentru determinarea randamentului cazanului. O total tot 2. deA . < termice corespunzătoare circuituluiCO excestic primar. Raportul Q2 / Q1 fie echipamen in al energ cla (utili V B etica a en telor.te In v E energie. i m l r ene Aer ax geti e normală n m Oper construct d ati baza)a o are 0. energia p pierderi al int za matorii re la ă e rgi de a V  temperaturilecladirii)la intrare şi ieşireutilizata apei din eri cazan: Tin . C x H y n e VA pierder interioară (imprejuri r interioară utiliz B er a e (imprejurimile. su ri la tipare A total de de oaVA eVBAclad In utilizare a ver ens energia e pra oa B energiei) la utilizata r la ră VA xV energie ve RANDAMENTULUI CAZANULUI ire 5. de gi .surgie debite area pierderi de apă. ardere. Gazele suprafaţa . suprafaţa ulterior unei analize pentru determinareaorii iredirect a Analizorul de gaze este un instrument compoziţiei. a consumatorii finali. date O e. SOcladiriidir. se precizează valorile: apă sau CO t giei) de [oC] recente. fie de tip tul) Orsata(cu treceri ă2cladiri prin baloane cu lichide ce dizolvă diferenţiat multiple final l l de r (co i. iutilizar e.4 PROCEDURĂ PENTRU DETERMINAREA Invers s . total. se echipamentul) r nsu ei constructie e cons cl la )pentru prelevarea unei probe de gaz ce va fi supusă racordează la ştuţ un analizor de gaze Descri Modelulm mul O umat ad la n i. număr. n A i. 4 VB tipare inte ili g. e.a.elu ea de a I D in B ens ener + b ⋅ log  in (consumul V date n te Alog ∆p = log aclimatice. valorile măsurate pentru ∆p1. en unde lichidul manometic „lm” poate fi 2 n ener sau Temperatura V exterioară A B i) g. ce clad r c tic ient Perfor ari Integrarea seinsufici automat ide către un contor de căldură (prin scăderea citirilor la un interval face fie -0.2 kg / m3 ρm ≈ 1000 lul are kg Mo apa utilizare a x dezare A del (eficienta iţia Inver a energiei) M ns s en a echipamentelor.a.2 şi m1.CO/ rec AnulA 2determină cu ajutorul unui tub în nte. (eficienta r irii m manta E Aer ale t aa ales de timp). nsa Modelu la g. Tga . suModelul faţ A ră B consumato B s Uti energia rs BUtilizarea a energiei (con pra cA utilizat Ut cladire liza rii finali.gi A are 2 Mode uti Parametrii co n de tipare de ei liz constructieiB n utili ρ Hg = 13590 kg / )m3 . se măsoară următorii parametri: sum la coeficient faţ eri a la O ul ili  til (consumul total de rea ul total de sau mapa eV a  Vapa A V  debitul de apă: consu iz oar Aer în Aer în exces exces CO Aer CO în % atice Aer ii.0 e rge insufic ca a (ut Aer iei D normalăiliz . ei Descrier O B coefici oar gie. te e reprezintă randamentul instalaţiei din punctul de C dir al transferului de căldură dintre vedere insufi ă zari erg V rv coeficient cB cient ale cele două fluide. Tuburile de legătură cu prizele de mnte. toate pierderile de căldură prin pereţii ii Aînsumează en ul total de t e insuficienţi izolaţi aipierderitii schimbătoruluiOperaconductelor deBdistribuţie dintre punctul de măsură şi şi aii ener dat < (util al giei. s venti Anul 1 C date V cli % iţiauinterve erv AnulVB O i 2 AB Aer în O ntii mat de ent rece ii Anul 3 A 2 ţia cladirii circuitul g. V0Compoz inter int ientce.2 lam1. de CompozVA / m3 . aer. ∆p 2 Descrierea 2 . ssum C mentul en rii) de Des uator i s C O C C D E B A .a. tipa interventii presiune pot fi umplute cuer co. to ctiei. Pentru uşurinţa calculului.5 . A utiliz e a25 tip 30 A rece date a ziţia 2 eenergie are are O apă V a mercur. diversele componenete gazoase). ntii energiei. ata Dacă există cazane în exploatare.a. fie dei tip electronică şi ene celule chimice care reacţionează la Modelu m di condens lacoefi ns <10% A rgie detectate sunt relativ puţine la prezenta diverselor componenet gazoase dinum l re a (imprej gazele. Tamb .mx rrgia su A planuri al utili de <10% Încercarea/verificarea cazanului se face în următoarele condiţii: de m 2le pierd zata e i la ul constru en eri al r CO2.2 = ( ρlm − ρreg ∆h . climatice. (utilizari C formă de U 2 tipar ent 0 V 5 rve de -5 ale za c e de O Compo 15 B20 .ar cladirii. C re A schimbător.2 r energi ) de baza) D i) Utilizare pr ers el sarcina pr se modelează printr-o curbă deaf V regresie obţinută prin metoda celor mai mici pătrate: a u Utili Performanta af M ei la M aţ BA î energiei co aţ zare energetica a cladirii cladir o VB ∆p1. tota cl echipamen o erea interioar portabil. te ener OperarParamet u normală sarcina iri cli e . r(utiliza e 1izar cladirii. se va verifica eficienţaoarderii. n ei i al mile.

Aer ccoe u irii en odirect ata i fici f B er Aer C (imp la în exces z după o funcţionare gi 1-2i zile pentru stabilizare. Podea Podea pe Podea pe sol sol pe sol pe sol co Podea pe sol sol Podea Podea Podea sol Podea pe sol Podea pe Podeape sol pe Podea pe sol calorifică H inf .0 4.0 ul) ur e condens s o i n 3.a. 2.0 2.0ur 1.5 CO% ) B      er C O Aer C Octie C O a C p C o O z i 2 ţ .0 4. solizi).0pl 2.0 3. B Mo prealabil pentru tipul de combustibil folosit.a.0 2.0 4. tota Oper tl de i ut .0 s 3. Se evidenţiază astfel că operarea 2 VA a are nst izolaţie B di izolaţie izolaţie o 0 izolaţie cazanului este optimă atunci izolaţie conţinutul de CO2 din gazele de ardere este maxim.0 0.0 2.0 2.0 d n ent 4.0 0. în Bcl Concentraţia de dioxidride carbon (CO2) echi B ad al pa Excesul de aer (λ ) excmiri cl O me A Concentraţia de dioxidad sulf (SO2) de es a i(i ntul V iri ardere) Randamentul arderii (η 2) i) mp B M O De reţinut că în focarele mici proporţia de NOxla NO2 este întotdeauna cam aceeaşi (97% NO. am Sarcina încălzireSarcina legată de încălzire de încălzire m Sarcina legată de încălzire Sarcina legată Sarcinaîncălzire n Sarcina legată de încălzirelegată de legată pr 4. şi CO dinco per C <1 po este exemplificată prin schema de dependenţă de mai jos.0ej 4.0 3. D D uri V elu suprafaţa C es 2 E mi Relaţiile de calcul cele mai uzuale pentru coeficientul de exces de aer sunt următoarele: interioară le. s gi lul uti p clad liz insuficient E e. a .0 1. se determină iei.0 3.0a 1. sau cu ajutorul unui contor etalonat în ) n ier or . cu ajuroul unor î scr E ntu a entul rezervoare calibrateîn at (cronometrând timpul del golire).0 Sarcina legată de încălzire i Sarcina Sarcina încălzire 4.0 Pierderea de căldură din gazele de V ardere A . solului sau STAS De Nivelul Nivelul u solului solului Aer solului m e combustibil se poate determina prin cântărire (dacă este combustibil solid). Consumul de Nivelul solului STAS 5269 Nivelul solului gazoşi) cie D Nivelul solului conformNivelul solului (comb.0 e di 1.0 3. tot exces r ea al ii A de del î cla fi global al cazanului: Calculul randamentului O ul pie na e dir perar m  n li. s pla cprin suprafeţele De evacuate la coş şi de pierderile ufi to nuri g. a x .0 in tr 0.0 ile fa n re co ţa t ct ns g 0. i imile ns a  în condiţii cât mai apropiate de regimul permanent.0 1.0 1.0 1. pe∆o durată de minim 4 ore (comb.0 2.0 4.0 3.0 2. plan ato O e h adâncimea=Σ h pier normală adâncimea=Σ ∆ h 2 i adâncimea=Σ h adâncimea=Σ ∆ hPeretele Peretele adâncimea=Σ ∆ hadâncimea=Σ ∆ h pe grătar).0 1.0 1.0 ra 1. i a m g .0 la 3.0 1. iar cel de când izolaţie nor ruc izolaţie izolaţie condens ziţ tiei % izolaţie condens izolaţie izolaţie izolaţie condensizolaţie ri condens CO zero.x co Podea pe sol irii) cient Podea Podea pe sol pe sol Podea pe sol pe Puterea Podea Podea pe sol inferioară a combustibilului la presiune constantă. Nivelul .0 i de . Ea Relaţia dintre excesul de aer.0 1.0m 3.0 2. ec Sarcina de o Sarcina de de Sarcina de bază Sarcina de bază bază Sarcina de bază bazăbază bază bază Sarcina de bazăSarcina Sarcina de deSarcina Sarcina legată de încălzire Aer hip Sarcina Sarcina legată bază de încălzire m Sarcina încălzire de Sarcina legată încălzire o Sarcina legată delegată de încălzire legată delegată de încălzire a.0 c lu u ă an i i l p 1. pam Nivelul solului Nivelul Nivelul solului lichizi.0 interioar 2.0 uM z 3.0 3. Qapa Q ardere dir rde apa ⋅ capaii ( Ties − Tin ) ⋅ O co e 100 = ηcazan2= 100 [%] ect ri   x (im Qardere  mcomb H inf norm al ef  Qcomb  CO2 η  η   C cla ală ici e c prej uri en transfer ardere <10 dir Aer ii) Compo x e mil tu % e.0 2.za ∆ Peretele adâncimea=Σ ∆ h solid arsadâncimea=Σ ∆ h adâncimea=Σ Peretele adâncimea=Σ ∆ hurile rii adâncimea=Σ ∆ h ∆h Peretele n deri Peretele Peretele Peretele m a Peretele Peretele Peretele subsoluluiPeretelesubsolului Peretele subsolului Aerta Peretele a cons fin CO A al subsolului subsolului cu un debit de apă constant în limita a ± 3%.0 4.0 1. um are  adâncimea=Σ ∆ hadâncimea=Σ ∆ili adâncimea=Σ ∆ h gazos.0 2.0 s ţ 2.0 4. ţ CO2. Randamentul global al cazanului depinde deins eficienţa arderii. de pierderile cu gazele de ardere VB l ziţia A exterioare ale cazanului.0 4. O2.0 0. 2 subsolului  Podea pe sol subsolului sol la Podeatpe sol subsolului subsolului subsolului subsolului subsolului subsolului Podea pe sol subsolului Podea pe insufi truct ali.0 de de 4. a V (qA) de i. Podea pe sol Podea pe sol e clad Podea pe sol pe sol Compoziţia g.0 p 4. Podea sol Podeape Podea Nivelulpe sol pe sol ns Nivelul solului solului Nivelul solului sol Nivelul soluluiAPodea pe sol g echi efi r 3361 (comb.0 0.0 0.0 3.0 suprafaţ f o ile i la a 2. y = axyy= ax +b +b ax +b = y = ax +by =+by = ax +bax +b y = de bază ă y = y +b Sarcina y = (i c Sarcinaax=bază ax +b de bază Sarcina ax +b de ax Sarcina de bază g.izolaţie condens condens m mal condens condens condens condens condens condens condens y = condens ax +b ia y = ax +b i yC ax +b = y = ax +b .0 0.0 3. A VB cr Ol O pla A ie dir B CO2 max % 21 2 λV = λ = 2 ect sau nu B re C CO2 ril A CO2 % + CO% 21 − ( O2 % + 0.0 3. CO2. V tal e CO sc cie le B de nt rie con Parametrii calculaţi pe baza analizei gazelor de ardere sunt: A 2 pi s re stru Mode m rea ia D er fina normală i li.0 4. lichid sau solid pulverizat) şi de 6 ore la comb. 3% rej A od condens la NO2). eent A de c rejur <10% co nul CO CO e O A cl ComOgazele de ardere este deosebit de importantă.

m a mx CO CO a CO a mx COx mx mx 2. climatice. pentru echipamentul) Modelul t Modelul (imprejurimile. Pentru o estimare a valorilor posibile o m Podea pe sol re pentru numărul de schimburitpe oră. coeficientul total consumatorii (consumul energie. Performanta energetica a cladirii Performanta energetica A Performantatipare de utilizareBinterventii recente. g.energiei.a. energiaz energia pierderi e cladirii)coeficientul aer energia la de de la de energie. de ale energiei.gaz indicator g. interventiiutilizareaatipare de tipare de a energiei) energiei)de utilizare a energiei) (utilizari recente.5 -0.mx de a m CO2. coeficientulalurmătoarelor: cladirii. ale a cladirii C (utilizari recente. Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 1 dAnul 1Anul 1 Ae 1 AnulAnul 1 Anul Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 2 Anul 2 Anul 2m 1 Anul 2 Anul 2 Anul 2 elAnul 2Anul 2 Anul 3 Anul 3 Anul 2 Anul 2 Anul 2 Anul 2 3 r Anul Anul 2 Anul Anul 3 2 Anul conde uAnul 3Anul33 Anul 4O AnulAnul 3 V3 4 Anul 3 Anul 4 3 Anul Anul 4 3 AnulAnul 3 Anul 3 Anul Anul 4 ns la Anul 4 -5 10 0 15 5 10 l Anul 4Anul04 1530 2 AnulAnul 4 B 4 30 Anul25 Anul 4 15 10 20 supraf10 a 4 15 25 Anul 4 25 30 Anul 20 i 4 -5 20 30 -5 0 5 10 0 15 5-5 20 30 5 25 0 5 510 -5 -50 5. climatice. echipamentul) %V (imprejurimile. V al cladirii. coeficientul de pierderi pierderi al -1 Descrierea cladirii cladiriiDescrierea cladirii cladirii ≡Vconsumatorii finali.a. ea Operare clasa de permeabilitate (cf.al (consumulcu energie.a. interventiiale energiei.a. consumatorii consumatorii coeficientul cladirii) (consumul total de Descrierea (consumul totaltotal decladiriiutilizata la de energie.a.Descrierea cladirii la A consumatorii finali.2. se foloseşte hexaflorură de sulf r c s EO O OO sau protoxid de azot. O O O2 2O 2 O i O Oa 2 O2 O2 2 u O O2 2 2 2 2 2 B p introdus după momentul iniţial este nul. Descrierea n aer/ Descrierea cladirii Descrierea volumul Descrierea Descrierea Descriereaplanurile constructiei. în CO2. energiei la cladirepierderi al cladirii) al cladirii) energiei la consumatoriiUtilizarea laicladire de Utilizarea energiei coeficientul total cladire total cladireB la consumatorii la cladire la Utilizarea energiei la cladire finali. climatice. cladirii. p date energiei) utilizare a Invers V Modelul Modelul Invers Invers Modelul Invers Modelul Invers Modelul la cladire c Modelul energiei Modelul Modelul Modelul  Neetanşeitatea globală a Modelul Invers energieiInvers Invers cladire unei clădiri. clădirii de utilizare interventii recente. a r î n e x .a. (utilizari ale ale energiei. interventii aletipare tipare de climatice.5 -0. C O C O CO CO CO COCOCO CO CO CO CO CO CO CO f clad e B subsolului er i o ri Podea pe sol a n Ambele metode prezentate sunt dificil de implementat.totalde baza)baza) de baza)baza) de baza) (eficienta coeficientul de pierderi pierderi (eficienta echipamentelor. CO m2.a. echipamentul) (imprejurimile. interventii recente.interventii recente.date climatice. echipamentelor. planurile (imprejurimile. ec hi pa m en tu l) a -0.Tehnici bazate pe presurizarea directdirect Modelul directdirect direct direct A direct direct ajutorul unui ventilator. Compoziţia Compoziţia Compoziţia g. (imprejurimile.climatice.date climatice. sarcina de Parametrii constructiei Parametrii pierderi de pierderi Parametrii constructiei(eficientapierderi constructiei (eficienta coeficientulAceastăBprocedurădeoară (eficienta echipamentelor. de baza) (eficienta echipamentelor. t Peretele C p V V A e⋅ C A Compoziţia g. echipamentul) Modelul Modelul Modelul Modelul(depresurizarea)B unei clădiri (porţiuni de clădire) cu Modelul direct Modelul Modelul Modelul Modelul Modelul i ra i. de utilizataal finali. planurile constructiei. de măsurare Modelul ţ pe constructiei. Co baza) baza)cladirii. Invers a energiei) ale energiei. energia clădiriiB total consumatorii finali.utilizare date tipare de utilizareia detipare tipare de a energiei) date climatice. planurile principale (imprejurimile. echipamentul) echipamentul) O (imprejurimile. g.5 -0. planurile constructiei.a. recente. numit număr de schimburi de aer pe oră. g. echipamentelor. dintre total utilizata energia utilizata coeficientul de pierderi al cladirii) (consumul total de energie.5 PROCEDURĂ-5 0 200 5 2530 15 20exterioară25 30 NUMĂRULUI exterioară [oC] 20 -510 105 10 5301510CO15[o2025 [oC] 25 20 25 Temperatura 155 -5 0 5 -5 10 0-5 0 PENTRU DETERMINAREA 201530 30 [30 25 o SCHIMBURI DE -5 5 d 25 -5 1020 [2025Temperatura 0 oC] -5 15 0 15 5 Temperatura exterioarăaţa 25exterioară 30 exterioară oC]o DE 30 5 20 0 15 Temperatura20 10 25 Temperatura 10 15 30 C] o on o Temperatura exterioară Temperatura exterioară C] Temperatura Temperatura exterioară C] AER constructiei Temperatura exterioară [oC]Temperatura exterioară o [ C] [oo V Parametrii Parametrii constructiei [ Temperatura x exterioară Temperatura[ exterioară [ C] constructiei ParametriiPE ORĂParametrii constructiei interi2 exterioarăA C] [ C] [ C] Parametrii constructiei constructieiir Parametrii Temperatura exterioară [ C] s Parametrii constructiei Parametrii constructiei constructiei Parametrii Parametrii constructiei Parametrii constructiei coeficientul total cladirii. interventii (utilizari ale energiei.5 i.de pierderi al total totaltotal deal cladirii) cladirii) de pierderi a total (consumul totalconsumatorii consumatorii la consumatorii finali.utilizatatotal estelade pierderi alcoeficientul total de pierderi de total de energia utilizata utilizata mediulcoeficientul utilizataV consumatorii prin raportul total de pierderi al cladirii) Schimbul energie.a. coeficientul total coeficientulalcoeficientul totalu cladirii.de al cladirii. planurile constructiei. De obicei. planurile (imprejurimile.planurile constructiei. interventii recente. energia utilizata lasău coeficientul la cladire la de cladirii) finali. total de energie. de total total de (eficienta echipamentelor. coeficientulfinali. planurile planurile constructiei.. a .5 tie -0. energiacladirii energie. a a a x ă 2. sarcina de baza) al cladirii.a. interventii recente. CO. echipamentul)echipamentul) echipamentul) cladirii (imprejurimile. consumatoriiutilizataexteriorlatotal caracterizatfinali.  CO2.2.-0. (utilizarienergiei. inofensiv şi să se a amestece bine cu aerul. m 2. tipare deutilizare energiei) într-o incintăaaInvers (utilizari ale energiei. atunci n = 1 ln C0 . climatice. (utilizari Modelul energiei) tipare de Modelulenergiei) (utilizari ale interventiidate datedate climatice. CompoziţiaO este Compoziţia g. constructiei. g. echipamentul) planurile (imprejurimile. sarcina determinarea de baza) al cladirii. coeficientulpierderi a deal de sarcina de pierderi al (eficienta echipamentelor. date climatice. coeficientul pierderi al cladirii. energia finali.excesînîn în trasorexces exces f Aer în Tehnici Aer în timp a concentraţiei C ( τ ) a unui gaz injectat la interiorul clădirii. date date climatice.Compoziţia Compoziţia unde Co este concentraţia Compoziţia g.a. tipareenergiei) de utilizareutilizare a energiei) ale Cota de aer proaspăt introdus energiei. coeficientulcladirii pierderi al totalenergetica al cladiriisarcina de baza) de sarcina (eficienta(eficienta echipamentelor. tipare utilizare a energiei) (utilizari energiei. a Nivelul p n e r solului o o ri ă r o z m a con i al r den ă ă V ţ V V V 2 B b) Dacă se menţine constantă concentraţia C de gaziindicator prin introducerea continuă a a adâncimea=  AV A n gaz ţ  O Σ ∆h unui debit de gaz Vgaz a atunci n = . D E E E E e m E n E E Er E E E E E E d ce BB B B Valoarea reprezentativă corespundeB unei B diferenţe de presiune ∆p = 50 Pa : c B B B BB B aB B e o  As A A A n50 ≡ Vaer ( 50 ) / Vclad A n A A A A Ai A A A n A Operare normală Operare normală Operare normală Operare normală s Operare Operare normală Operare normală determină normală x dnormală Operare Operare şi normală Operare normală normală normală032/2001). ţşi Vcladg. Se fac măsurători de de g<10% m 2 CO2. Schimbul s AerAerexces AercuAer în în Aer înîn excesu de aer prin clădire se estimează prin în ii. baza) cladirii ct energetica Performanta energeticaprin elementele componenete a Performanta energeticadePerformanta Performanta a cladirii ale clădirii f a cladiriiPerformanta energetica a cladirii  Infiltraţiile Performanta energetica a aer Performanta energetica a Performanta energetica a cladirii energetica a cladirii Performanta (utilizaricladirii Performantaa cladirii cladirii mD energetica energiei. g. energetica a decoeficientul baza) al Performanta energetica acoeficientul total totaltotal dedecladirii. se poate consulta Tabelul 2.5-0. sarcina echipamentelor. (eficienta cladirii pierderi pierderi sarcina de total coeficientul cladirii. (imprejurimile.5 -0. coeficientulcoeficientulal cladirii) (consumul totalDescrierea(consumulenergie.a. energia utilizata 1 energia energia utilizata la energie.. Gazul trebuie excesD s Aer u monitorizarea l p i să fie inert. de utilizare a energiei) (utilizari (utilizari ale energiei. energia Utilizareafinali. direct C ca retestul uşiiA Cunoscută adirect direct suflante. COaproximare (prin COCOaxmx 2. sarcina (eficienta echipamentelor. planurile caracteristilor de infiltraţie pentru o clădire sunt: constructiei. estimarea Tehnicile constructiei.alax regresie numerică) a dependenţei V ( ∆p ) de ∆ p şi se caută o formulă CO2. coeficientul total de pierderi al cladirii) Descrierea i orar de Descrierea cladirii cladirii Descrierea cladirii aer schimbat şicladirii0 A clădirii: n cladirii Vcald [hA ]. echipamentul) (imprejurimile. de urmăreşte sarcina sarcina de pierderi (eficienta echipamentelor. forma următoare: D 2. totalfinali.finali.pierderi al cladirii)de pierderi total de pierderi al cla (consumul total (consumul total de energie. 2 f CO2 C CO2 2 CO2 CO2 e a) Dacă debitul de gaz trasor CO2CO2 VB CO CO a CO2CO2 τ C ( τ) CO2 r CO2 n CO2 2 A CO Compoziţia22g.t CompoziţiaCompoziţia g. (utilizari (utilizari ale date climatice.echipamentul) (imprejurimile. constructiei.mx a a 2. coeficientul total de pierderiechipamentelor.recente. pierderi al cladirii. date climatice. sarcinasarcina al cladirii. coeficientul debitul (consumul total (consumulde utilizata la consumatorii finali. echipamentul) planurile constructiei.date recente. interventiitipare A utilizare utilizare a tipare ale interventii recente.max mxcmxe D D D aA D D D D DD D D  o x D Vaer ( ∆p ) = C ⋅ ∆p n . a iniţială de V Compoziţia Compoziţia g. de(consumul total de de laenergia utilizata la energie. planurile constructiei. (imprejurimile. energiei. GT Operare Operare normală Operare normală n Aer insuficient l Aer e Aer insuficient Aer insuficient insuficient Aer Aer insuficientAer Aer sinsuficient insuficient insuficient Aer insuficientAer insuficientainsuficient insuficient Aer Aer insuficient Aer insuficientAer exces Aer în în Aer Aer în exces exces în exces Aer excesexces Aer în exces Aergaz excesn(indicator). volumul clădirii. a 2.5 -0. (consumulenergie. echipamentul) constructiei.5 . interventii recente. sarcina baza)de totalede total de (eficienta echipamentelor. BA <1 ri o V 0 ar B % ă A A r în ex V ce B s E B A O per are nor ma lă C O 2 M o .la cladire E InversModelul Modelul Invers Utilizarea Utilizarea Invers la Invers la cladire Utilizarea energiei la Utilizarea Utilizarea energiei o cladire Utilizarea energiei Utilizarea< energiei la Utilizarea energieienergiei Utilizarea energiei la cladire cladire energiei Utilizareaenergie.a.a. direct C C direct C C C această metodă permite no C C C <10% <10% C C diferenţa de presiune dintre interiorul C C determinarea variaţiei debitului volumetric C aer<10% C <10% de cu er OB <10% r <10% <10%<10% <10% <10% debit<10% pentru câteva valori diferite ale <10% aer <10% şi exteriorul clădirii ∆ p. recente. echipamentelor. a energiei) energiei.

indicând pierderi termice solului mărite.6 VAB PROCEDURĂ DE INVESTIGARE A DEFECTELOR DE IZOLARE TERMICĂ A VA iVA VA VA V B B VA VA VA B AB VA CLĂDIRI V . costul. împreună cu fotografia clasică Peretele O Podea pe sol A a aceleiaşă părţi de clădire.0 Anul 2 i 3. subsolului C adâncimea=Σ ∆ h Podea pe sol Un exemplu de astfel de termogramă este prezentată mai jos. Principiul metodei f constă în faptul că neregularităţile în proprietăţile termofizice ale elementelor de construcţie. condens la suprafaţala icondens la suprafaţa interioară condens interioară condens la suprafaţacondens suprafaţa interioară interioară suprafaţa interioară condens la suprafaţa interioară condens la suprafaţa interioară condens la suprafaţacondens de suprafaţala interioară suprafaţa interioară metoda termografiei ajută deci la interioară temperaturi pe suprafeţe condens la Distribuţiacondens la suprafaţa interioară determinată prin suprafaţa interioară condens la suprafaţa condens la condens la suprafaţa interioară la interioară 2 e detectarea neregularităţilor termice datorate. expertul/auditorul trebuie sa ia in considerare mai multi factori.BA sup A AV A A V e rafa V V V V V V V BB a B B ţa Be rB B B B B B B B B A AA A A inte s A A A A A A A A A g rioa VAV 5. Metoda termografiei .0 V Anul 3 ţ Anul 4 3. folosite in mod V oy = ax +b obisnuit de catre expertii pentru de bază pentru a determinaizolaţie cladiri economiile ce pot rezulta din Sarcina condens analizare a consumurilor m aplicarea unor masuri de conservare a energiei. necesitănd o pregătire atentă pentru a o putea folosi corect. VB A adâncimea=Σ B ∆h A izolaţie Peretele subsolului condens VA Podea +b sol y = ax pe Podea de Sarcinape sol Nivelul solului V C O O 2 Nivelul bază solului Sarcina legată de încălzire 4. Metodele existente de Sarcina legată de BA y= +b de energie (aplicate in cadrul asa numitor audituri sau analize axenergetice) variaza mult in pîncălzire V metoda potrivita de bază Sarcina de auditare energetica.0 o Pentru a selecta B Sarcina includ: rapiditatea. 4. complexitate si exactitate.0 izolaţie sol Podea pe .0 -0. Culorile deschise sunt asociate cu temperaturi mai ridicate ale subsolului Nivelul locale Podea pe sol suprafeţei. 2 e V V V A V V C O r î n e x c e s Podea pe sol C o m p o z i ţ i a g . de t Peretele Aparatura este sofisticată şi scumpă.0 nd 2. a . de exemplu defectelor de izolare (punţi termice). care legată de încălzire Anul 1 z A 4.5 adâncimea=Σ ∆ h Peretele subsolului Podea pe sol Podea pe sol C condens solului Nivelul Se prezinta pe scurt unele tehnici de estimare a consumului de energie. i precum şi mişcarea aerului de o parte şi de alta a peretelui sau prin perete conduc la O c neuniformităţi ale temperaturii pe suprafaţa structurii.1 METODE DE ANALIZĂ ENERGETICĂ Podea pe sol 0. VA ră ANVELOPEI UNEIB n B AB PRIN METODA TERMOGRAFIEI (ÎN INFRAROŞU) B AB B B B B a Această procedură ares la bază standardul SR ISO 6781/1995.0 ens la su pra faţ a int eri oar ă co B C 2 subsolului O ANALIZA adâncimea=Σ ∆ h ŞI PRELUCRAREA DATELOR Nivelul solului Peretele 6.0 1.0 3. u vizualizează şi reprezintă distribuţia de temperaturi pe suprafaţa testată. nadâncimea=Σ umidităţii şi infiltraţiilor/exfiltraţiilor ∆ h aer prin elementele de închidere ale anvelopei clădirii.

cladirii.0 interventii de baza) recente. vremea si orice alte date relevante ale performantei. performantei cladirii pentru un anotimp sau un an. telor. 30 de care sunt utilizate in intreaga Exista sute de modalitati si metode pentru analizareaSarcina energiei. fie in metode inverse (inapoi).0ale abordarilor directe sau inverse 0.oC] [ mile. coeficientul total de C 2. Temperatura exterioară (imprejuri sarcina de CO2. Anul rămod sarcina limitatacondens 1 Totusi.0 interventii Printre aplicatiile frecvente climatice. m a baza) Parametriix planurile Performa constructiei constructi ei. Totusi. sunt: Modelu4 climatice. integrata-5Sarcina legată de 10parametrilor in identificarea 0 5 condens încălzire20 energetic 25 30 constructiei. date Anul (utilizari ale energiei.5 grade-zile cu referinta variabila).0 fi clasificate fie in metode In general.0 coeficientul total de climatice.2. sarcina de baza) a 5 Tehnicile de auditare energetică pot folosi fie abordarile cu Utilizarea energiei la fie cele cu simulare staţionara. energia utilizata la elementeleconsumatorii finali. bază lume pentru a se prevedea posibilele economisiri ra nd Sarcina .1. Abordarea directa a unui audit energetic energiei) 3 (utilizari ale energiei. -0.0 co in cadrul masurilor de conservare a energiei. (eficienta V (eficienta echipamentelor. modelele staţionare 20 -0.0 pierderi al cladirii. 1. -0. precum sunt cele totalexterioară e (consumul total de a de intalnite la sistemele de n energie. posibilitatea de reproductibilitate. 15 25 y = ax +b aa A Temperatura exterioară 30 4. asa cum se (eficienta aţ vede in Figura 6. 2. s la consumatorii finali. C D E B . ri Anul 1 1.0 a energiei urmeaza metoda de simulare a abordarii directe.0 pierderi al izolaţie In general. abordarile existente de analizare a legată de pot energiei en [oC] -0.0 [ C] constructiei ale A 4. amplasarea. energiei Modelul Invers ogeneral. diagnosticarea -5 interventii recente. 2.5 cladire simulare dinamică. date echipamentelor. In sunt suficiente pentru analizarea la cladire n Utilizarea energiei la 25 30 (consumul total de energie.0 B tipare de 1 Performanta 2. sau te constanta timp a constructiei) ul total de folosindu-se utilizarea existenta a energiei. echipamen a tul) cladirii coeficientul total de (utilizari Modelu ale pierderi al cladirii. energiei. echipamentul) Anul 2 ul(eficienta total de Anul 3 pierderi al echipament Modelul Anul 4 cladirii) elor. verificarea economiilor Anul date de energie ce apar propriu-zis prin masurile de l economisire a tipare de utilizare Invers 0 recente. flexibilitatea modelelor inverse 3 tipic de de formularea parametrilor Anul este in y = a Anul 2 +b Anul 4 baza) reprezentativi de contructie si de exactitatea datelor de performanta ax constructiei. In abordarea indirecta. In abordarea directa. 6.0 10 izolaţie 15 condens g 20 = ax +b precizia si usurinta in utilizare.0 10a 15 c energiei) pierderi al cladirii.0 [ bază cladirii V Sarcina deoC] Temperatura exterioară Parametrii de încălzire o (utilizari B Sarcina legată 3. planurile finali. Anul 1 ei coeficient constructiei.0 Parametrii constructiei energiei. modelele inverse sunt Anul 2putin oa mai complexe ca formulare decat modelele directe.2. Majoritatea modalitatilor detaliate existente de simulare tiei af 3. Parametri pierderi al cladirii) la s u p r af aţ a in te ri o a r ă coeficientul total de pierderi al cladirii) Descrierea cladirii (imprejurimile.nta (eficienta energetica echipamentelor. 1. rii4. tipare de utilizare a 5 Modelul Invers 0. modelele dinamice pot fi necesare cladire (consumul d Temperatur energia utilizata la pentru a evalua efectele tranzitorii ale sistemelor energetice din constructii.1. estimarile de energie se bazeaza pe descrierea fizica a sistemelor constructiei. -5 direct 5 0 coeficientul Descrier 10 15 20 total de ea pierderi al 25 <10% 30 cladirii cladirii.0 su precum geometria.C] [o coeficientul total de energia pornirilor. stocare a energiei sau de control pentru optimizarea energie.mx a Temperatura exterioară [oC] Parametrii constructiei D E utilizata la i consumato Descrierea cladirii riiconstructi(imprejurimile. si tipul de sistem si operare IVAC construc pr (incalzire. Majoritatea Anul 3 V -5 0. 25 y versatilitatea. modelul de analiza a consumurilor de energie incearca sa deduca parametrii echipamen a reprezentativi ai cladirii (precum coeficientul GV al totalului de pierderi al intregii cladiri. sarcina 1.5 directe (inainte).0 .0 in coeficientde sarcina de baza a cladirii. A coeficientul total de 3. echipamentul) Anul 1 Modelul2 Anul direct 3 Anul Anul 4 -5 0 5 10 <10% 15 20 25 30 CO (eficienta echipamentelor. asa cum o vedem descrisa s încălzire Paramet la in Figura 6.5 exterioară 0. detaliile de constructie.0 Performanta Anul energetica a cladirii utilizare a 2 energetica a cladirii Anul Fig. ventilare si aer conditionat).5 Utilizare a energiei) defectiunilor la echipamente si testarea eficientei sistemelor energetice din cladire. planurile constructiei. Temperatu a 0. sensibilitatea. 1.0 Sarcina de bază 0 5 modelelor inverse existente se bazeaza pe modalitatiPerform de analiza de regresie (precum modelele Anul 4 anta B 10 15 20 izolaţie sau pe abordarea -0.

A BA CO la . Câteva dintre variabilele potrivite pentru numitorul indicatorilor de energie sau VA cost sunt: VB B A  Suprafaţa sau volumul clădirii (aria încălzită sau volumul condiţionat) O V 2  Utilizatorii clădirii (în clădiri de uz colectiv. CO2. energiei la Compoziţia g. tipare de utilizare a energiei) Utilizarea energiei CO2 cladire Utilizarea D O sunt în mod obişnuit grupate în trei categorii: la cladire Tehnicile de analiză a energiei 2 (consumul total de energie. date climatice. necesară atingerii nivelului propus.a. de conducte de apă/abur. pentru ala 2 indicatorii de E referinţă. caracteristici majore.a.. fie pe cea dinamica. constructiei. interventii recente. B  a determina dacă se consumă Operare normală CO2 direct V Aer insuficient  a constata dacă s-a realizatAun anumit nivel prestabilit C performanţăA de energetică a clădirii. sunt necesare date pentru B sute şi mii de clădiri similare. variabilele prezente la re Compoziţia g. Modelul direct 6. A coeficientul total de simularea consumurilor de energie. precum hoteluri. cladirii) pierderi al are (imprejurimile. 6. numărător pot fi: normală  Consumul total de energie al clădirii (incluzând toţi utilizatorii finali). a m a energiei) date direct C Operare normală Performanta Aer insuficient energetica a cladirii (utilizari exces Aer în ale energiei. potrivit tipului de clădire şi a scopului urmărit prin calcularea A indicatorului. interventii recente. densitatile de energie/ costuri care sa permita o evaluarede a performantei pierderi al cladirii) Modelul Fig.1. B Compo Dacă nu. în kWh sau Gcal. CO CO O Pentru estimarea unor indicatori 2 energetici sau de cost coerenţi. Compoziţia de total rapida consumatorii finali. coeficientul echipamentul) insufi total de Modelul cient pierderi al direct cladirii) propriu-zise de analiză energetică. g. densităţile de V B echipamentA O E consum de energie sau indicatorii energetici ai clădirilor sunt utilizaţi pentru: ul) BA V 2 Modelul AB A prea multă energie şi dacă un audit energetic ar fi util. (imprejurimile.mx clădirilor şi a insuficient a profitabilitatea oricărui program de management energetic întreprins în exces condens la suprafaţa Aer post-audit. se foloseşte de regulă la numărător o valoare monetară (mai VAer în ales pentru cheltuiala pentru energie sau pentru exploatarea întregii clădiri). tipare de utilizare a energiei) CO O Modelul x Invers Descrierea cladirii Oper energia  metode inverse.A Performanta energetica Operare a cladirii normală Aer în exces (utilizari ale energiei.. sau consumuri de apă mărite.ventilare. bazate fie pe simularea stationara.2 Utilizarea energiei la a unui audit energetic 2 Invers Abordarea inversa Modelul Invers CO climatice. interventii Aer insuficient recente. indicatorul de energieîn exces poate fi utilizat pentru a stabili Operare reducerea consumului de Aer ziţia <10% normală energie. cladirii în ai clădirii. mai adesea normală consumatori energie.) insufic  Necesarul de energie (kW) V ient Pentru indicatorii de cost. sau în sistemul A ineficienţa sistemului de climatizare. Pentru indicatorii de performanţă energetică.a.a. care constituie ceechipamentul) baza programelor pe computere pentru constructiei. care sunt (consumul de tip pre-auditare. Aer  Consumul de energie per utilizator final existent în clădire (încălzire. Aer planurile constructiei. energia consumatorii finali. se construiesc baze de CO condens estima date foarte mari De regulă. bazate pe abordari utilizata la coeficientul total g. (consumul total de E energia utilizata la cladire CO2 energie. cum ar fi scăpări constructiei. La numitor se pot B exces folosi mai multe variabile. MaiD exact.a. Aer stabili eficacitatea şi  a monitoriza evoluţia consumului de energie alCO2. iluminat. şcoli) B CO2 VB  Grade-zile (cu temperaturaA referinţă de 20oC) de A Compoz V VA iţia B B condens g. B  metode bazate pe indicatori (rapoarte). Indicatorii de consum energetic pot oferi informaţii preţioase referitoare la a planurile VB E B mx unele probleme potenţiale ale clădirii.a. 2 D interioară CO Indicatorii de energie sau cost sunt rapoarte pentru A care numărătorul şi numitorul sunt CO2 Opera anumite variabile specifice. i finali. date climatice. planurile utilizata la Descrierea cladirii  metode directe.1 Metode bazate pe indicatori C <10% Metodele bazate pe indicatori nu sunt metode Aer ci mai Descrierea curând abordări de tip pre-audit pentru determinarea energiei specifice sau indicatorilor de cost C CO2. <10% tipare de utilizare CO2.suprafaţa interioară O Compoziţia g. Aceşti indicatori de energie/cost ai clădirii sunt apoi comparaţi cu indicatori de <10% mx a V (imprejurim B multe alte clădiri cu aceleaşi performanţă de referinţă (denumiţi uneori repere) obţinuţi de la A exces V D ile.

a interioar ă

 Unităţi de producţie (în special pentru unităţile manufacturiere, restaurante) interioară De regulă, pentru a obţine indicatorii de energie, se folosesc valori anuale sau sezoniere. condens la Se pot considera însă şi valori zilnice sau lunare. Variaţiile lunare ale indicatorilor de energie suprafaţa reprezintă adesea caracteristica clădirii. In general, pentru a se obţine indicatorii energetici, se folosesc valori anuale sau sezoniere. Pentru ca valorile obţinute să fie semnificative, sunt necesare o analiza şi o sortare riguroase a datelor. Este VB important, de exemplu, să se ia în considerare efectele climei A ale funcţionării clădirii atunci când se şi estimeaza indicatorii energetici. Tabelul 6.1 ilustreaza cateva jaloane de indicatori energetici, considerate V medii din punct de vedere al statisticii făcute pentru un mare număr de şcoli din Regatul Unit al Marii B Britanii. Ar trebui subliniat faptul că valorile specificate trebuie utilizate numai ca indicatori orientativi de A consum energetic tipic pentru astfel de clădiri. Jaloane mai precise, funcţie de clima din zonă, de tipul de VA sistem IVAC şi/sau de mărimea clădirilor, pot fi obţinute printr-o sortare şi mai detaliata a informaţiilor B din baza de date.
Tabelul 6.1

condens la suprafaţa

interioară

Indicatori (jaloane) de performanta pentru scoli [kWh/m2 pe an]
Tipul de scoala Creşă Primară, fără piscină la interior Primară, cu piscină la interior Colegiu, fără piscină la interior Colegiu, cu piscină la interior Colegiu, cu dotari sportive Specială, fără camin Specială, cu camin Ratingul de eficienta a energiei condens Buna Suficienta Slaba la 370-430 < 370 > 430 suprafaţa < 180 180-240 > 240

interioară

< 230 < 190 < 250 < 250 < 250 < 380

230-310 190-240 250-310 250-280 250-340 380-500

> 310 > 240 > 310 > 280 > 340 > 500

Sursa: Biroul pentru Eficienţă Energetică –Broşuri asupra eficienţei energetice in clădiri - Regatul Unit al Marii Britanii

De remarcat faptul că, dacă tipul de şcoală nu este specificat, simpla considerare a unui indicator de 375 kWh/m2·an poate conduce la trei concluzii diferite. 6.1.2 Metode de modelare inversă Metodele folosind modelarea inversă se bazează pe datele de performanţă existente ale clădirii pentru a identifica un anumit set de parametri caracteristici. Metodele inverse pot fi valoroase pentru creşterea eficienţei energetice a clădirii, ele putând servi la:  detectarea defecţiunilor, prin identificarea perioadelor de timp sau sistemelor energetice cu consumuri de energie anormal de mari,  obţinerea de estimări ale economiilor de energie prevăzute în urma aplicării unui set de măsuri specifice,  verificarea economiilor energetice rezultate ca urmare a unor modernizări. Pentru estimarea, pe baza datelor experimentale, a parametrilor reprezentativi ai clădirii şi/sau sistemelor sale (cum ar fi coeficientul de sarcină al clădirii sau randamentul sistemului de încălzire), se folosesc de regulă analize de regresie. În general, modelele inverse staţionare se bazează pe date culese lunar şi/sau zilnic şi includ una sau mai multe variabile independente. Modelele inverse dinamice sunt de regulă dezvoltate pe seturi de date orare sau sub-orare, fiind

capabile să redea efecte tranzitorii, cum ar fi cazul clădirilor unde inerţia termică mare întârzie încălzirea sau răcirea spaţiilor interioare. Modele inverse staţionare În general, aceste modele caută să identifice relaţia dintre consumurile energetice ale clădirii şi parametrii dependenţi de climă, cum ar fi temperatura medie exterioară (lunară sau zilnică), gradele-zile sau gradele-ore. După cum s-a menţionat mai înainte, această corelaţie se face utilizând metode statistice (bazate pe analize de regresie lineară). Modelele inverse staţionare sunt aplicabile numai pentru estimarea pe termen lung a consumurilor finale de energie. Ca urmare, pentru a putea susţine analiza de regresie, datele despre consumurile de energie sunt colectate pe perioade mari de timp (un sezon, un an). Avantajele principale ale modelelor staţionare inverse sunt:  Simplitatea: modelele inverse se pot baza doar pe câteva seturi date obţinute, de exemplu, din facturile de energie ale clădirii.  Flexibilitatea: modelele inverse staţionare au o paletă largă de aplicaţii, fiind valoroase îndeosebi la estimarea consumurilor de energie la clădirile rezidenţiale şi clădirile comerciale mici. Modelele inverse staţionare se recomandă în special pentru măsurarea şi verificarea economiilor de energie apărute în urma modernizărilor. Există modele simplificate bazate pe metode gradezile, care pot fi folosite pentru a determina impactul energetic pe care îl au anumite măsurile de eficientizare energetică. În continuare, se prezintă pe scurt două astfel de modele inverse simplificate: i. - Metoda cumulativă grade-zile, care constă din corelarea - folosind o analiză de regresie lineară – a consumurilor energetice cumulate ale clădirii cu gradele-zile cumulate (folosind o temperatură de referinţă de 20oC). Figura 5.3 ilustrează conceptul de bază al metodei cumulative grade-zile.
Consumul cumulat [kWh] 1000000 800000 600000 400000 200000 0 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 Grade -zile cum ulate

Fig. 6.3 Aplicarea tipică a metodei cumulative grade-zile

Se exprimă consumul cumulat de energie cu ajutorul relaţiei:
Einc = 0 ,024 × G × Vclad × I × GZ inc [kWh] ηinc

(6.1)

unde: Einc,lun G η inc Vclad GZinc I

- consumul cumulat de energie pentru încălzirea clădirii [kWh] - coeficientul total de pierderi raportat la volumul clădirii [W/m3.K] - randamentul mediu sezonier al sistemului de încălzire - volumul încălzit al clădirii [m3] - grade-zile cumulate pentru încălzire (raportate la 20oC) - factor de corecţie ce ţine cont de efectul reducerii programate a sarcinii termice (de exemplu, pe timpul nopţii sau pe timpul week-endului); dacă nu este reducere de

sarcină, atunci I=1. Această metodă este folosită în unele ţări europene pentru a monitoriza variaţia consumului de energie al clădirilor pe timpul sezonului de încălzire. În particular, abordarea grade-zile cumulativă permite vizualizarea oricărei modificări a consumului energetic survenită în urma măsurilor de modernizare, prin panta curbei de regresie lineară. Orice îmbunătăţire a performanţelor termice ale clădirii (cum ar fi îmbunătăţirea izolaţiei termice sau creşterea eficienţei sistemului de încălzire) va reduce panta. ii. –Metoda grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă, care foloseşte analiza de regresie lineară pentru a stabili temperatura de echilibru a clădirii. Anexa A include detalii legate de metoda grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă şi de determinarea temperaturii de echilibru a clădirii. Metoda stă la baza mai multor instrumente de analiză şi produse de software, cum ar fi ANAGRAM (“Analyse GRAphique Mensuelle des consommations"), dezvoltat în Franţa de GDF (Gaz de France) pentru a estima consumul lunar de energie pentru încălzire din clădiri. Se reprezintă grafic, prin puncte, consumul lunar de energie pentru încălzire, funcţie de gradele zile lunare raportate la temperatura interioară de calcul de 20oC.
Consum lunar de energie [kWh]
400 350 300 250 200 150 100 50 0 0 100 200 300 400 500 600 700

Grade-zile lunare
Fig. 6.4 Aplicarea tipică a metodei grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă

Se exprimă consumul lunar de energie cu ajutorul relaţiei:
Einc ,lun = 0 ,024 × G × Vclad × I × [GZ inc ,lun − ( 20 − Tech ) × N ] ηinc

[kWh]

(6.2)

unde: Einc,lun - consumul lunar de energie [kWh] GZinc,lun - grade-zile încălzire pentru o lună (raportate la 20oC) Tech - temperatura de echilibru a clădirii [vezi ec. 2.8)]. N - numărul de zile din lună G, I, Vclad , η inc au aceeaşi semnificaţie ca în ec. (6.1). Pentru corelarea consumurilor lunare de energie cu gradele-zile lunare (raportate la 20oC) este necesară rularea unei analize de regresie lineară, folosind numai date din sezonul de încălzire. Dreapta de regresie (desenată punctat în fig. 6.4) intersectează abscisa în GZinc,lun,0. Temperatura de echilibru rezultă din condiţia [GZinc,lun,0 -(20 - Tech) ⋅ 30] = 0. Panta dreptei de regresie este

024 ⋅ G ⋅ Vclad ⋅ f ⋅ GZinc ( Tref ) ηinc [kWh] (6.. [kWh] G .8)]. Cu toate că metoda grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă este mai precisă.3 Metode de modelare directă Modelele directe sunt în general bazate pe descrierea fizică a sistemului energetic al clădirii. i. cu ecuaţia 5.3) unde: F . (2.Metode grade-zile ce folosesc grade-zile sezoniere calculate la o temperatură prestabilită (temperatura interioară de calcul de 20oC sau temperatura de echilibru) pentru estimarea necesarului de încălzire al clădirii. cele dinamice cer un grad înalt de interacţiune cu utilizatorul şi cunoaşterea în detaliu a clădirii sau sistemului modelat. [m3] F . pe baza datelor colectate pe perioade scurte (o săptămână). iar majoritatea calculelor pot fi executate manual sau cu foi electronice de calcul. De regulă. GZinc(Tref) .1.factor de corecţie ce include diverse efecte. G. Modele inverse dinamice Modelele dinamice inverse pot fi folosite pentru estimarea variaţiei consumurilor de energie. Dacă se cunosc volumul clădirii şi randamentul sezonier al instalaţiei de încălzire. aceste modele permit determinarea consumurilor finale de energie. ele nu sunt recomandate clădirilor dominate de aporturi termice interne şi/sau cu instalaţii IVAC complexe. reducerea sarcinii pe timpul nopţii sau aporturi gratuite de căldură. metoda grade-zile pentru încălzire.consumul de energie (gaz. bazată pe temperatura de referinţă de 20°C.12)] Vclad . Astfel de modele sunt sofisticate şi stau de regula la baza unor softuri specializate. aceste metode nu sunt potrivite pentru calculul necesarului de energie pentru răcire. În general. sau energie electrică pentru încălzire). În mod obişnuit. este folosită încă în Europa pentru clădiri rezidenţiale şi comerciale.024G⋅ Vclad⋅ I/η inc. un model invers dinamic este bazat pe un model termic al clădirii care foloseşte un set specific de parametrii. se descriu câteva din metodele de analiză energetică directe existente. (2.3.temperatura de echilibru sau interioară de calcul a clădirii [ec. 6. În continuare. combustibil lichid.volumul încălzit al clădirii. Se pot distinge două astfel de metode tipice: metode grade-zile şi metode de interval. precum şi estimarea oricărei economii de energie survenită în urma aplicării măsurilor de conservare a energiei. de regulă identificaţi prin aplicarea unei forme de analiză de regresie lineară.grade-zile încălzire la temperatura de referinţă Tref. Metodele grade-zile permite estimarea consumului sezonier de energie pentru încălzire.coeficientul total de pierderi al clădirii [vezi ec.dată de exprsia 0. unde infiltraţiile de aer sunt relativ mici). Cu toate acestea. se poate determina coeficientul total de pierderi termice. [K⋅ zi] Metodele grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă oferă de regulă estimări corecte asupra consumului de energie pentru încălzire în cazul clădirilor unde predomină pierderile termice prin pereţii exteriori (adică la clădirile joase. Metode directe staţionare Metodele directe staţionare sunt în general uşor de folosit. Tref . Spre deosebire de modelele staţionare. adânci mea= Σ ∆h Peretel e subsol ului . [oC]. F= 0. ca funcţionarea la sarcini parţiale.

de exemplu). se determină numai valorile medii corespunzătoare valorii centrate din intervalul de temperaturi exterioare.0 interioară prestabilită Ti nu se schimbă. în special la clădirile cu sarcini termice latente mari.Podea pe sol Nive lul ii. un program de simulare necesită o descriere fizică detaliată a clădirii (geometrie. ns Podea pe sol ie y= Podea pe sol ax +b Nivelul 6. 2.0 . În ambele tipuri de metode staţionare. deci şi necesarul de energie. [vezi ec. vezi ec. Pentru creşterea preciziei. se precizează numărul statistic de ore de apariţie a valorilor din interval. Datele climatice din metodele de interval clasice reprezintă deseori un set unidimensional de date (temperaturi exterioare). este important ca utilizatorul să fie conştient de domeniul lor de aplicabilitate şi să facă alegerea adâncimea= izolaţ corectă.1 Estimarea economiilor de energie Nivelul ire solului Atunci când se întreprind măsuri de conservare a energiei pentru îmbunătăţirea eficienţei 4. Calculul sarcinii termice este bazat pe o paletă largă de algoritmi funcţie de complexitatea şi flexibilitatea programului de simulare. însă. se prezintă un algoritm de subsolului legată parametrii necesari pentru estimarea economiilor de energie. elaborate conde subsolului cu scopul estimării economiilor de energie în anumite sisteme energetice. Precizia metodelor de interval este bună numai în cazul clădirilor dominate de transfer de căldură sensibilă (fără schimbare de fază) şi fără efecte semnificative de inerţie termică. În metodele de interval clasice.Metodele de interval sunt similare cu metodele grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă. În general. împreună cu acest paragraf. Pentru celelalte variabile climatice. modernizarea anvelopei reduce sarcina termică pentru încălzire. cu reduceri nocturne ale sarcinii. se introduc seturi bidimensionale de date climatice bazate pe două variabile (precum temperatura termometrului uscat şi umiditatea relativă). de regulă de 5oC. Σ ∆h Peretele În toate subcapitolele următoare sunt prezentate metode de analiză simplificate. este necesară cunoaşterea coeficientului total de pierderi termice. Proprietatea importantă a acestor modele de simulare este capacitatea acestora de a ţine cont de mai mulţi parametri cruciali în estimarea corectă a consumului de energie. Presupunând că temperatura3.8)] scade. pe sol Podea de Podea pe sol încălz 6. Modul de calcul al acestuia este descris succint in Anexa A. Metode directe dinamice Metodele dinamice analitice folosesc modele analitice şi numerice pentru a calcula transferul de energie dintre diferitele sisteme ale clădirii. ele se bazează pe date climatice şi/sau definite pe intervale de valori pentru temperatura exterioară.0 unei anvelope de clădire (de exemplu. este necesară estimarea economiilor potenţiale de energie. în special la clădiri cu inerţie termică pronunţată. temperaturile ui exterioare sunt grupate în intervale de mărimi egale. (2. pentru a estima consumul energetic pentru încălzire solul răcire al clădirii.12)]. (2. În Peretele na calcul bazat pe metoda grade-zile. precum şi programul). Ca urmare. cu sisteme de stocaj a energiei sau strategii de control predictiv. În general. prin adăugarea de izolaţie termică la acoperiş sau prin reducerea infiltraţiilor de aer prin anvelopă). tipul sistemelor de încălzire şi climatizare (IVAC). Pentru fiecare interval în parte. Deoarece programele de simulare au limitări inerente. coeficientul total de pierderi termice [G. Programele de calculator reclamă un grad de experienţă ridicat şi sunt de regulă potrivite pentru clădiri mari cu sisteme de încălzire şi climatizare complexe şi cu strategii de automatizare dificil de modelat cu ajutorul instrumentelor simplificate de analiză.2. detalii constructive ale pereţilor.. programele de simulare trebuie calibrate pe baza datelor măsurate existente (facturi de energie.2 ANVELOPA CLĂDIRII Sarci solului na de adâncimea= Pentru a determina eficienţa economică a oricărei măsuri de conservare a energiei bază Σ ∆h Sarci pierdute prin anvelopa clădirii.0 1. Pentru o estimare adecvată a economiilor de energie. temperatura de echilibru a clădirii Tech scade ca urmare a îmbunătăţirilor aduse. G. aceste modele constau din produse software (cu paşi de timp orari sau mai mici) ce estimează corespunzător efectul inerţiei termice datorat stocării energiei în pereţii clădirii şi/sau în sistemul de încălzire.

Cu aceste de y = ax +b cap. Coeficientul G este metodă este ilustrată în Figura 6. Prin aproximarea randamentului sezonier al instalaţiei de încălzire şi cladir Anul 1 20 ii.5 total pentru funcţionarea pe 3. Sarcina legată date. 6.4) fie ec. cu Anul condens excepţia cazului în care chiar acest sistem2 este înlocuit sau modernizat. Anul cunoaşterea volumului încălzit al clădirii.5).0 -0. Ecuaţiile 6.5. fie din observaţiile adunate în inspecţia cons site-ului) necesare estimării valorilor R sau U pentru truct toate componentele anvelopei clădirii.2.0 5 condens (6.0 25 1.5) G − G ' ⋅ Vclad ⋅ GZ inc (Tech ) [kWh] = 0.an − Qinc .0 estimat [oC] 0. y = ax de -0. (A-9). (2..5 izolaţie enta În plus. de Temperat baza) -5 1.4) G ⋅ GZ inc (Tech ) − G ' ⋅ GZ inc (Tech ) Nivelul solului = 0.0 exterioară orm 10 15 [oC] anta -0. în literatura de specialitate există suficiente informaţii pentru determinarea condens (efici rezistenţelor termice R asociate diverselor straturi +b construcţie folosite frecvent la clădiri. în = ax +b Anul urma modernizării.024 Vclad ηinc 0.0 coeficientului total exteri de pierderi termice oară total de pierderi al clădirii G poate fi 2. economiile anuale de energie datorate unei modernizări/reabilitări Podea pe sol adâncimea=Σ ∆ h cu: Podea pe sol Peretele Nivelul subsolului solului ' Podea pe sol ∆Qinc .8).0 1. Înyastfel de cazuri.0 De reţinut că. Sarcina 3 gradele-zile pot fi considerate constante înainte şi după modernizare. De regulă. auditorul va alege metoda cea mai Para potrivită.G’) este echivalentăPodeadiferenţa în valorile Σ AU ale ferestrelor înainte ( ) şi după modernizare [vezi ec.0 baza consumurile de energie facturate (chiar şi Anul 3 Anul 4 facturile lunare pot fi suficiente) şi corelarea acestora cu încălzire temperatura exterioară.0 Coeficientul pe baza celor două metode -0.0 Temp estimate gradele-zile pentru încălzire şi coeficientul total de pierderi de căldură existent.0 15 0 .024 ⋅ G ⋅ Vclad / ηinc .024 y = ax +b η inc 10 Sarcina de 3.0 sarcin reţinut că temperatura exterioară trebuie mediată pe Anul 3 perioadă pentru care sunt aceeaşi 30 a Anul 4 disponibile datele măsurate (facturile). cum se arată amen 5. De 2.an = Qinc . rezultând că economiile în de bază Anul ecuaţia: consumul de energie pot fi estimate mai uşor cu Sarcina 4 legată de -5 ' 0 încălzire ∆Qinc .Estimarea indirectă se face pe cient pe4. (A-9) şi (A-13). (6.5 20 Paramet 0.0încălzire. încălzire Sarcina de bază Anul 2 coefi Sarcina legată de ii.4pierd arată că panta 3. În funcţie de datele avute la dispoziţie. se poate estima2 valoarea coeficientului G.adâncimea=Σ ∆ h Peretele deoarece atât G cât şi GZinc(Tech) scad. atunci când numai un Podea pe sol al anvelopei este modernizat (de exemplu.0 15 adâncimea=Σ ∆ h bază Peretele 20 Sarcina subsolului 2.5 descrise mai jos.0 şi 6. variaţia temperaturii de echilibru este mai degrabă mică. Prin subsolului adăugarea indicelui “prim” la modernizare. trebuie Pentru a putea 4. În multe aplicaţii. diferenţa (G ..an − Qinc .0 ener 25 30 . auditorul trebuie să estimeze debiteleSarcina de bază condens de infiltraţie/ventilaţie fie prin aproximare. fie echip prin măsurători directe.8)]. se poate calcula G cu ajutorul Anul 1 ecuaţiei (2.Calculul direct presupune cunoaşterea tuturor datelor (fie din planurile arhitecturale.an izolaţie 4.0 0 ura Perf 5 0.5 dreptei de regresie are expresia eri al 2. Această ul -5 4. (6.an = Qinc .5 valorile postpot fi calculate Anul 1 izolaţie Randamentul sistemului de încălzire rămâne acelaşi înainte şi după modernizare.0 ii i.an Podea pe sol ' ' [kWh] (6.0 iei A).30Nivelul solului folosi fie ec. telor. metr 1. precum şi estimării suprafeţelor asociate (vezi Anexa izolaţie 0. element legată de 25 cu pe sol încălzire ferestrele).2 Estimarea eratur a 3.0 0 de determinat prin panta liniei de regresie obţinută prin corelarea consumului de 5 energie cu 10 temperatura exterioară.

dar Cele sunt din <10% C dinB transferul căldurii are tipurile de capacitate mică pot fi construite din fontă. metoda de ardere. m a . energiei) Anul 3 la (utilizari ale cladi interventii Modelul Anul 4 cladire energiei.mx normală D CO2. <10% planurile cladirii eri al constructie echipame constructiei. planurilefinali. presiunea aburului sau directModelul sau puterea termică C a apei fierbinţi a determină alegerea proiectului de cazan. date energiei pe baza consumului de gaz natural Anul 2 cladirii la climatice. ţevi şi focare pentru ul) constructiei.3.mxCO a Aer insuficient 2. cude energie. Desc l echipamentul) circulaţia apei şi a gazelor de ardere. 6.0 ii energ construct iei. de preţul combustibilului şi de tradiţia fiecărei ţări. planurile mx a ii) echipament Modelu Modelul De regulă. Tipul riere Temperatu ra exterioară Sarcina de bază (utiliz [oC] ari Sarcina legată de încălzire Parametr ale 4. sarcina de baza) Perform anta energeti ca a cladirii (utilizari ale energiei. Modernizarea cazanelor este Descrierea cladirii energia utilizata ea coeficientul pierderi al total finali. coeficient ul total de pierderi al cladirii. există pe piaţă analizoareplanurile portabile moderne. acces la unele tipuri de sau l pierderi fără coeficientul total de total de al cladirii) Descrier finali. precum direct Modelul şi sistemul de reglare automată. l Invers zare energetica interventii a de baza) a cladirii recente. 6. cladirii.3 SISTEMUL DE ÎNCĂLZIRE utilizare a Utilizare (cons interventii Temperatura exterioară [oC] total de l energiei) a energiei umul recente. sau chiar industriale sunt în Modelul cladire a la utilizare (eficienta echipamentelor. În acest scop. tipare de10 0 5 Invers 15 20 (consumu 25 30 climatice. la consumatorii mator Tipul de sistem este ales funcţie de zonă (rurală sau urbană.0 exterioară [Performa 30 energ -0. tipare de cladireenergia Utilizarea orii finali. 2.1 Structura constructivă a cazanelor echipamentul) (imprejurimile. ia utilizare a energiei)  Încălzire centrală / termoficare utilizata la (consumul total Modelul Invers coeficient utiliz energiei la  Încălzitoare locale (individuale) ul total de de energie. Utilizare Performanta ener de (utilizari ale tipare energetica a a Fig. iei date 3. la cladirii) consumatoriice pot fi tratată în mod deosebit. interventii recente.5 Parametriinta Temperatura iei) constructiei energetic exterioară [oC] tiei (eficienta echipame ntelor. date re -5 recente. sarcina climatice. datorită economiilor de pierderi al semnificativeechipamentul) realizate în de energie cladirii coefi (imprejurimile. de Descrierea pierd ei. cazanele sunt compuse din mantaua izolată. constructiei. coeficientul total de baza) Modelu date de pierderi al Utili Performanta cladirii.a a izolaţie condens cladi rii y = ax +b (eficienta a a Parametrii cladirii echipamentelor. coeficientul total de energia al cladirii. comerciale. 6. interventii recente. În cazanele oţel. pierderi general de unul din tipurile următoare: de Invers energiei) utilizata sarcina de baza) (consumul energ Utilizarea de a cladirii  Cazane de apă fierbinte total la ie. constructi (imprejurimile.mx a CO2. cladir i. gaze evacuate din cazan. ii combustibil). consumato cladire ata la Utilizarea energiei la cladire rii finali.5 Estimarea lui G pentru sezonul de încălzire Anul 1 giei utilizare a energiei.-5 0 tipare 25 30 sarcina de 10 5 15 de baza) Temperatura utiliz 20 25 o C] are a0. sarcina energiei. cazanelor pe combustibili fosili reprezintă o sarcină majoră pierderi al de direct total planurile cladirii) clădirilor. rii <10% C <10% A CO (impr ejuri mile.0 Anul 1 clima Anul 2 (eficienta tice. Invers la consumat  Sobe energ (utilizari ale energiei.cladi mai multe cazane directconstruite C oţel. Estimareacladirii) Descriere eficienţei şicoeficientul total performanţelor(imprejuri de mediu ale Modelul Descriereaa cladiriipentru expertul energetic al ul mile. date climatice. Anul 3 echipament Anul 1 interv Anul 4 elor. tipare de utilizare a energiei) Mo delu l Inve rs C D direct E combustibilului. Performanta energetica Modelul energiei energie.0 Anul 2 entii -5 0 coeficientu Anul 3 l total de recen 5 10 pierderi al Anul 4 te. tipare de Parametrii constructiei energie. arzător. planu <10% a Operare2. constructiei coeficientul (utilizari total (eficienta de pierderi al ale echipamentelor. ntul) CO2. Informaţiile privind aceşti indicatori cladirii (imprejuri analiză a gazelor de ardere se obţin după o de mile. cient centralele termice pentru încălzire.0 15 20 cladirii. date climatice. energia utilizata la consumatorii finali. pierderi al  Pompe de căldură energia utilizata consu (consumul total cladirii) (consumul total de coeficientu energie. 1. total Sistemele de încălzire utilizate în clădirile de locuit.

CO2 Compoziţi CO CO de exce este iii.Cazane pe combustibil lichid. Circulaţia apei are loc. Combustibilii lichizi trebuie trataţi şi pregătiţi înaintea arderii. unde apa t <10 ardere.. A Sistemul de ardere al unui cazan estemdeterminat de CO2 combustibilului. CO2 x amestecându-se apoi cu aerul comburant aspirat. până la o putere apă în 2 termică de 1000 MW. Cazanele cu ţevi de flacără sunt simplu de instalat şi întreţinut. echip amen apă-abur tul) B A E B A E CO Mo Ope insuficient normală i. precum şi de caracteristicile cenuşii rezultate prin ardere. În unele centrale termice. fără a Aer în substanţial presiunea modifica cient insuf aburului. Ele sunt realizate din subansamble. amestecă uşor cu aerul de ardere. (ii) aditivarea sau preîncălzirea pentru a g.. VB g. Limital acestui tip de cazan esteAer10 t/h abur şi o presiune normală Aer în Aer de de 16 ata. O2 A este introdus în arzător prin mai multe orificii.. pe baza diferenţei de densitate între apa de O în % fierbinte din partea superioară a cazanului.a. cazanele din fontă sunt mai scumpe decât cele prezentate mai sus. dacă injectoarele au forma şi V V de dimensiunea potrivite şi sunt corect re amplasate. ceea ce uşurează montajul şi s Compoziţia mentenanţa. folosite în instalaţii mici (sub 1 MW) unde durata funcţionare 2 a g. Unele cazane fi sunt echipate cu sisteme de reinjecţie în focar a cenuşii ce conţine încă elemente V nearse. CO2 A sau ţevi de flacără. se VA verifică dacă aceste orificii nu sunt D B obturate şi se înlocuiesc părţile arse sau lipsă ale Comp arzătorului..Cazane de oţel cu ţevi de apă. un debit de aer insuficient determină o de la ardere incompletă. importantă. În practică B r însă.. oziţi E b. de tipul u A cazanului sau cuptorului.4 t/hCO2 fierbinte O abur. Pes altă parte..H. LaBA pera tipul la suprafaţa interioară verifică dacă arzătorul este potrivit cu condens de cazan. arderea se face cu B cărbuni. CO C O O a interioa ră . O clasificare uzuală după tipul constructiv al Operare este următoarea: cazanelor Aer are const ructie i. la care produsele denormală trec prin ţevirare ardere Compoziţia g. Cantitatea teoretică de aer care ajunge la de interioară VA arzător pentru arderea unui kilogram de combustibil se numeşte aer stoichiometric. Aer icien Ccirculă prin ţevi peste care curg la exterior gazele de exces ii. Condiţiile optime de ardere sunt dictate de menţinerea unui exces de aer suprafaţa ex potrivit în toate fazele combustiei. Gazul g.a. Gazul natural este cel amai simplu de utilizat B pentru că se ziţia combustibil.S) să vină în contact cu condens moleculele de oxigen pe durata de staţionare în focar. cu scăderea temperaturii flăcării şi evacuarea de produse nearse poluante şi suprafaţ toxice (CO. chimice A suprafaţa Oxigenul necesar este furnizat din aerul Ae ardere.a. Iată câteva tipul V sisteme de ardere: Compo a.Cazane pe cărbune. şi (ii) A n VA arderea pe grătar (sau în strat). Ele au de asemenea insuficient insufi dire Aer capacitatea de a-şi varia sarcina în ct plajă exces largă. 2 Aer alimentare rece şi apa/amestecul bifazic CO exces sau Capacitatea acestor cazane variază de la 0. Atunci când combustibilul ars este lichis sau gazos. uscat. imersate în apa delu conţinută în mantaua cazanului. se introduce o cantitate de aer mai mare în la decât cea teoretică. a B Aceste operaţii includ (i) curăţirea prin filtrare. cifra interioar acceptată ca optimă pentru excesul de aer este de 10%. aerul de combustie fiind injectat sub grătar.a.D E B Operare O B 2 normală loc de la gazele de ardere la agentul prin intermediul unor A care pot fi ţevi de apă Oper ţevi. V B s B Randamentul sistemelor de combustie depinde de tipul sistemului de aprindere.Cazane pe gaz. O . de regulă. La inspecţia de rutină a cazanului. VA ci BA B condens la e V 6.Cazane din fontă. La 2 CO aceeaşi capacitate. pentru a mări probabilitatea ca moleculele combustibile (C.. Există două tipuri Aer VA în stare pulverizată. A micşora viscozitatea şi (iii) pulverizarea cu ajutorul injectoarelor pentru a obţine picături ce O V inspecţia de reglaj a centralei termice. la care cărbunele este de sisteme de ardere a cărbunelui: (i) arderea B i VB A mărunţit. se favorizează amestecul cu aerul de ardere.3. funingine) la coş. Se verifică B asemenea dacă orificiile de B A nor pulverizare sunt curate şi bine calibrate.a.2 Randamentul termic al cazanuluin suprafaţa B condens cu t Aderea combustibililor constă din reacţiiinterioară de oxidare la degajare de căldură. sortat şi transportat pneumatic la arzător de către aerul primar. A V mală c.Cazane de oţel cu ţevi de flacără. Un exces prea mare de aer creşte ce ă pierderile de căldură la coş şi necesită combustibil suplimentar pentru încălzirea aerului la condens temperatura necesară creării tirajului.

pentru a evita condensarea apei din gazele de A ardere. pierderile la coş şi de pierderile prin suprafeţele exterioare ale cazanului.  Reglajul cazanului existent  Înlocuirea cazanului existent cu unul mai eficient. nivelul mare de O2 indică un exces mare de aer. O2 şi N2 din gazele de ardere evacuate la coş. Aceştia sunt deosebit de dăunători prin corodarea chimică pe care o produc asupra tuturor V suprafeţelor cu care vin în contact. Cel mai răspândit test este analiza compoziţiei gazelor de ardere cu aparate speciale. . care determină procentajul de CO2. se efectuează măsurătorile prezentate succint în cap. Pentru a determina randamentul global al cazanului.4. Iată câteva reguli generale pentru a optimiza exploatarea unui cazan:  Temperatura la coş: Cu cât aceasta este mai coborâtă. Pe baza compoziţiei gazelor de ardere evacuate şi a temperaturii lor.  Nivelul de O2: Cu cât este mai mic nivelul de O2. Qino . cu atât mai eficientă este arderea. Qutil şi căldura corespunzătoare arderii complete a combustibilului folosit. iar excesul de aer trebuie mărit. inter Limitele inferioare acceptabile pentru nivelul de CO2 sunt de 10% pentru arderea unui ioar combustibil gazos şi de 14% pentru ă arderea unui combustibil lichid. cu atât arderea este mai eficientă.  Nivelul de CO: Acest gaz nu trebuie să fie prezent în gazele de ardere. pentru diverşi combustibili. orice urmă indicând arderea incompletă. z Q iţ η global = util (6.2 Temperatura minimă a gazelor de ardere la coş pentru evitarea coroziunii acide Tipul combustibilului Combustibil lichid cond Cărbune bituminos ens Gaz natural la Limita de temperatură [oC] 200 150 105 supr afaţa  Nivelul de CO2: Cu cât este mai mare nivelul de CO2. temperatura minimă la coş pentru a evita coroziunea acidă. se pot lua unele măsuri de reglare a cazanului. rezultând depuneri de funingine pe drumul gazelor de ardere.ABTabelul 4. Suprafeţele de schimb deAcăldură trebuie curăţate de depuneri exterioare şi interioare (calcar. cenuşă. O temperatură mai ridicată la coş indică un transfer de căldură deficitar de la gazele de VB ardere la apă.4 oferă. Tabelul 6. CO. Limita superioară pentru O2 este de . arderea este incompletă. Totuşi. Prezenţa CO în gazele de ardere poate fi detectată în gazele de ardere prin culoarea neagră-cenuşie a acestora (fum). pentru a evita sarcinile parţiale cu randament scăzut. V care reduc transferul de căldură. Sub aceste limite. a Printre măsurile de creştere a randamentului unui cazan de abur sau apă fierbinte se regăsesc următoarele: . condensul putându-se combina cu oxizii de sulf şi forma acizii sulfuric şi sulfuros. Întradevăr. Eficienţa/randamentul arderii se referă la capacitatea g arzătorului de a asigura un raport optim aer/combustibil. temperatura B gazelor la coş nu trebuie să fie prea coborâtă. cu atât mai eficientă este arderea. în sensul ajustării raportului aer-combustibil pentru a mări randamentul global. funingine).  Folosirea cazanelor modulare. 5.6) Qin i a Randamentul global ţine cont de eficienţa arderii. astfel încât arderea să fie completă.CO2 Co m Definiţia generală pentru randamentul termic global al cazanului este raportul dintre p căldura utilă (preluată de agentul termic sau de aerul ambiant).

consumul de combustibil înainte de modernizare η . După stabilirea regimului staţionar. Se creşte excesul de aer cu 1 . Se scade excesul de aer cu paşi mici până se obţine un nivel minim de O 2 (adică arderea devine incompletă şi un nivel măsurabil de CO – de cca. 3. 2.2% şi se repetă măsurătorile după restabilirea regimului staţionar. Pentru a calcula economiile de combustibil ∆ F în funcţie de modificarea randamentului cazanului. Atunci când excesul de aer este nepotrivit.2% în excesul de O2 peste valoarea minimă. Când nivelul de O2 este mai mare de 10%. poate fi recuperată şi folosită în alte scopuri utile.3.10% dacă se arde combustibil lichis sau gazos. 400 ppm – poate fi detectat în gazele de ardere).5 . În unele cazuri. este esenţială cunoaşterea valorilor pentru vechiul şi noul randament termic global al cazanului.6)] Rezultă că. deci de combustibil. Se recomandă ca testele să fie efectuate de la sarcini termice mari spre cele mici. Se exploatează cazanul pentru o anume sarcină termică şi se reglează combustia manual. Se monitorizează noile condiţii de exploatare pentru un timp suficient de lung (una-două luni) pentru a fi siguri de exploatarea adecvată a cazanului. Atât căldura sensibilă cât şi cea latentă pot fi recuperate din canalele de aer uzat.4 SISTEME DE RECUPERARE A CĂLDURII Unele procese inerente operării sistemelor de înclzire şi/sau climatizare conduc la evacuarea de căldură în mediul ambiant. se poate aplica următoarea procedură de reglare: 1. sunt disponibile în general nomograme construite pe baza analizei gazelor de ardere şi a temperaturii acestora. Se repetă paşii 1-6 pentru diverse sarcini termice uzuale în exploatarea cazanului. De exemplu. Se reprezintă grafic nivelul de CO în funcţie de procentul de O 2 din gazele de ardere. 7. 6. Recuperarea căldurii sensibile are ca rezultat creşterea temperaturii unui fluid (cum ar fi aerul exterior aspirat la interior).(6. răcitoare şi pompe de căldură.η ’ randamentul înainte şi după modernizare [ec. Se stabileşte o marjă 0. utilizarea unei călduri latente poate conduce şi la modificarea temperaturii aerului. se măsoară compoziţia şi temperatura gazelor de ardere.3 Economii de energie prin creşterea randamentului cazanului Efectul net al tuturor măsurilor de creştere a randamentului termic global constă în economii de energie. 6. Îmbunătăţirile schimbătoarelor de căldură aer-aer au făcut ca. Se repetă măsurătorile după fiecare schimbare şi după stabilirea regimului staţionar.7) unde: F . se foloseşte următoarea ecuaţie: ∆F = η' −η F η' (6. cu limitarea excesului de O2 în marja situată în pasul 5. Capitolul 7 oferă o descriere detaliată a măsurilor de îmbunătăţire a randamentului cazanelor. pentru unele clădiri. recuperarea căldurii evacuate de aceste sisteme să fie eficientă economic. O parte a acestei călduri. 4. pentru estimarea economiilor de energie. 6. atunci când o parte . Pentru a determina randamentul global al cazanului. excesul de aer trebuie redus. Se trec comenzile arzătorului pe automat. sau toată căldura. Căldura latentă recuperată afectează în schimb nivelul de umiditate în curenţii de aer. 5.

ele constau din plăci. folosind glicol (o soluţie de antigel). 6. Eficacitatea acestor sisteme se situează între 50% şi 80%. temperatura aerului creşte ca urmare a căldurii latente eliberate.Schimbătoarele de căldură cu glicol constau în general din serpentine cu pereţi subţiri plasate în evacuarea şi admisia aerului. iii.2 Metodă de analiză simplificată Se pot folosi metode de analiză simplificate pentru a estima fezabilitatea sistemelor de recuperare a căldurii. Când un capăt al tubului este încălzit. aripioare sau serpentine plasate şi extinse deopotrivă atât în conductele de admisie cât şi în cele de evacuare a aerului. unde cedează căldură către aerul admis prin condensare. În acest caz. De regulă. mentenanţa lor este mai uşoară şi mai puţin costisitoare. în clădirile complexe. pentru a evita contaminarea între curenţi. i. pot exista şi schimbătoare de căldură gaz-lichid şi lichid-lichid care servesc la recuperarea căldurii reziduale.Schimbătoarele cu plăci au avantajul că aerul de evacuare nu se amestecă cu cel de admisie... durata lor de viaţă fiind estimată la 25 ani. eficienţa lor fiind situată în plaja 55% . dacă însă umiditatea se evaporează. Ele fac parte dintr-un sistem închis ce transferă căldura de la un curent de aer la celălalt. Schimbătoare de căldură cu fluide având temperaturi mai mici de 230 0C sunt uzuale în clădiri sub forma preîncălzirii aerului de ventilaţie cu aer uzat mai cald. temperatura aerului scade în urma transformării unei părţi din energia sensibilă în energie latentă. Eficienţa energetică a acestor schimbătoare depinde de configuraţia lor şi de diferenţa de temperatură. prin plasarea sa în curentul de aer evacuat. Randamentul tubului termic se situează între 50% şi 70%. fluidele implicate sunt ambele gaze. astfel încât recuperarea căldurii are loc fără contaminarea aerului proaspăt. Cele mai multe aparate recuperatoare permit recuperarea căldurii sensibile: schimbătoare aer-aer. agentul frigorific vaporizează şi curge către celălalt capăt.-Preîncălzitoarele rotative de aer sunt formate dintr-un cilindru umplut cu un mediu permeabil de suprafaţă interioară mare. iv.Tuburile termice constau dintr-un tub de cupru căptuşit cu material poros şi umplut cu agent frigorific.4. Mediul poate fi ales astfel încât. Cele mai folosite sisteme recuperatoare transferă căldură între curenţii de aer din admisia şi respectiv evacuarea aerului din clădire.. Aceste metode sunt bazate pe principiile fundamentale ale termodinamicii . fiind cuprinsă de regulă între 45% şi 65%. Randamentul unui astfel de schimbător poate egala randamentul unui schimbător cu plăci. sisteme de recuperare cu glicol. Schimbătoarele de căldură aer-aer pot fi utilizate pentru încălzirea aerului admis în instalaţie pe timpul iernii şi răcirea lui pe timpul verii atunci când condiţiile sunt favorabile. fie acumulează numai căldură sensibilă. 6. poate exista o zonă de curăţire. restaurante). Aceste sisteme sunt recomandate pentru recuperarea căldurii sensibile. tuburi termice.1 Tipuri de sisteme de recuperare a căldurii Căldura reziduală poate fi recuperată în schimbătoare de căldură de forme diferite ce depind de sistemele folosite în transferul energiei termice. ii. De notat faptul că.din umiditatea din aer condensează datorită contactului cu o suprafaţă rece. Chiar dacă tuburile termice sunt mai scumpe decât schimbătoarele de căldură cu plăci. curenţii de aer circulă în contracurent pentru a mări eficienţa transferului de căldură. fie căldură totală (sensibilă şi latentă). Ele sunt recomandate clădirilor ce necesită debite mari de aer proaspăt (spitale.4. Căldura latentă este recuperată folosind sisteme de extragere a umidităţii (deshidratante).65%. În plus.

De exemplu. a consumurilor energetice şi de combustibil. gradul de utilizare a căldurii. pentru care este posibilă măsurarea utilităţilor termice consumate. Obiectivele complementare sunt: îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic interior. economia de energie la nivelul instalaţiei de încălzire se poate estima cu următoarea relaţie: ∆F =  ρaer ⋅ Vaer ⋅ c p . a costurilor de întreţinere pentruîncălzire şi alimentare cu apă caldă de consum.aer (Taer . într-o formă sintetică unitară. Certificarea energetică a unei clădiri existente implică parcurgerea următoarelor etape principale:  solicitarea certificatului energetic pentru clădirea existentă – de către proprietarul sau administratorul clădirii. în cazul unui schimbător de căldură aer-aer care utilizează aerul uzat interior pentru a preîncălzi aerul exterior introdus în clădire.  acordarea / eliberarea certificatului energetic al clădirii . precum şi persoanelor interesate în cumpărarea sau asigurarea clădirii. informaţii despre performanţa energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia.şi transferului de căldură. Documentul se întocmeşte de către consultanţi energetici (experţi) autorizaţi.a lim − Te ) N ore 103 ηcaz [kWh/an] 6. rezultate din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii.  efectuarea expertizei energetice a clădirii şi elaborarea certificatului energetic pe baza raportului de expertiză energetică . ţinând seama de informaţiile obţinute ca urmare a efectuării expertizei termice şi energetice a clădirilor. Notarea din punct de vedere energetic a unei clădiri existente se efectuează funcţie de consumul specific anual normal de căldură estimat pe baza expertizei energetice a clădirii. Obiectivul principal este de a oferi proprietarului sau utilizatorului clădirii. reducerea pierderilor exergetice ale clădirilor şi instalaţiilor aferente. scări / tronsoane de bloc) numai în condiţiile în care se asigură furnizarea prin racord separat a tuturor utilităţilor termice (încălzirea spaţiilor şi apă caldă de consum) de la o sursă de căldură (proprie sau centralizată). Certificatul energetic se elaborează potrivit “Normativului pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente” indicativ: NP 049-2000. Certificatul energetic al clădirii conţine informaţii privind: starea actuală a clădirilor şi a instalaţiilor aferente acestora din punct de vedere termic şi energetic. Certificatul energetic se acordă pentru clădiri existente sau pentru părţi din clădiri existente apartamente. precum şi a emisiilor poluante generate de producerea.de către Direcţia / Serviciul De Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (D/SUAT) din cadrul Primăriei din raza căreia este situată clădirea.de către un consultant energetic (birou de consultanţă energetică autorizat / expert energetic autorizat pentru clădiri). precum şi indici specifici vizând utilizarea raţională şi eficientă a căldurii urmare aplicării unor soluţii de reabilitare/modernizare energetică. principalele caracteristici termoenergetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia. .6 CERTIFICATUL ENERGETIC AL CLĂDIRII Certificatul energetic al clădirii reprezintă documentul oficial care conţine. transportul şi consumul de energie.

Un exemplu de astfel de certificat este prezentat în Anexa D. tronson sau scară.  posibilităţile de eliberare sau nu a locuinţei pe perioada reabilitării. Astfel clasificarea măsurilor de reabilitare este următoarea:  măsuri “fără costuri” ce acţionează în special în administrarea şi exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor şi sunt mai mult măsuri organizatorice ce se pot implementa imediat. vârsta.  măsuri “cu costuri reduse” care urmăresc ca printr-o investiţie redusă în reabilitarea anvelopei şi a instalaţiilor aferente fără a se modifica substanţial soluţiile existente să se obţină economii de energie şi combustibil.1 CRITERII ŞI CLASIFICĂRI Criteriile pe baza cărora se apreciază prioritatea măsurilor de reabilitare termică sunt:  starea clădirii şi instalaţiilor aferente. grad de uzură etc.  în cazul blocurilor de locuinţe. care ar reprezenta prima prioritate de intervenţie. ci numai pe ansamblul unui bloc.  posibilităţile financiare (sursele disponibile pentru finanţare). necesită capital scăzut sau mediu. Grila de consum energetic vizează atât cele două utilităţi termice principale considerate în cadrul certificatului energetic (încălzirea spaţiilor şi apa caldă de consum).  incompatibilităţii între soluţiile teoretice şi realităţile existente pe teren. caracterizată de utilizare raţională a căldurii. şi clădirea eficientă.  numărului mare de soluţii posibile.  zona climatică.  incapacităţii statului de a investi în reabilitarea clădirilor existente. ca sumă a celor două tipuri de consum energetic menţionate. Dificultăţile de alegere a soluţiei de reabilitare termică sunt multiple şi ele se datorează:  destinaţiei diferite a clădirilor. Pornind de la dificultăţile enumerate mai sus se propune o ierarhizare a măsurilor şi a soluţiilor de reabilitare termică pornind în primul rând de la criteriul economic .Notele de referinţă ataşate clădirii certificate vizează clădirea de referinţă. SOLUŢII ŞI MĂSURI DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ 7.. cât şi consumul energetic specific total. caracterizată de utilizare eficientă a căldurii.respectiv costul reabilitării. acţiunea de reabilitare şi modernizare nu poate fi făcută pe apartament. având în vedere că fondul de construcţii care trebuiesc modernizare este mare şi necesită investiţii uriaşe. şi anume de la simplu la complex. Notarea este corelată strict cu grila de clasificare funcţie de consumul energetic specific anual caracteristică fondului de clădiri existent.  complexităţii problemelor luate în discuţie. revin în sarcina . aceste măsuri revin în sarcina asociaţiilor de locatari / proprietari şi sunt analizate din punct de vedere al influenţei asupra consumului de căldură cât şi din punct de vedere al economiei de energie.  aspecte sociale şi de comportament ale locatarilor clădirilor.

 măsuri complexe de modernizare energetică care modifică soluţiile de principiu existente. de optiunile facute de acestia. de exemplu modificarea structurii termotehnice. Alegerea soluţiilor de reabilitare. Este bine ca aceste costuri sa fie evidentiate pentru fiecare element de constructie perimetral (pereti exteriori. pe cat posibil. măsuri de retehnologizare şi modernizare. Evaluarea parametrilor tehnico-economici si stabilirea solutiei optime  Pentru fiecare din solutiile propuse. care păstrează soluţia existentă de bază pe care o îmbunătăţeşte cu soluţii optime. respectiv modernizare sau a pachetului de soluţii se va face având în vedere durata de recuperare a investiţiei prin economii de energie în exploatare în condiţiile unui scenariu viabil de finanţare. autorizatii.). La valorile de constructii-montaj trebuie adaugate cotele finale de deviz pentru proiectare. structurii de rezistenta. vizand atingerea unor parametrii identici cu cei solicitati pentru cladiri noi (atat din punct de vedere al realizarii conditiilor minime de confort interior. Se pot utiliza atat solutii traditionale.. reabilitarea termică readuce instalaţiile la parametrii iniţiali pentru care s-a făcut proiectarea. care sa vizeze in principal realizarea confortului interior. etc. Aceste măsuri se aplică în special la reabilitarea energetică a anvelopei clădirii la care se păstrează structură de rezistenţă de bază. sisteme si tehnologii. straturi selectrive. In aceasta etapa a expertizei termotehnice se va colabora cu specialistii care pot efectua expertizarea instalatiei. înlocuirea instalaţiilor de încălzire cu soluţii moderne eficiente şi cu randament ridicat. tâmplărie fără punţi termice). care sunt locatarii cladirii. facandu-se totodata si unele reduceri ale consumului de energie. economia de energie şi în final asupra costului soluţiei. . Dintre aceste variante. pe baza de devize sau de indici. moderne şi cu un grad ridicat de eficienţă energetică. Se va urmari intotdeuna.asociaţiilor de locatari / proprietari iar implementarea lor se face de către personal specializat. cat si solutii moderne propuse de diferite firme care detin agremente tehnice de produse. În cazul instalaţiilor clădirii. iar alta minimala. cat si din punct de vedere al reducerii consumurilor de energie). acestea se împart în:  măsuri complexe de reabilitare energetică. În funcţie de modul în care măsurile complexe modifică sau nu soluţiile de principiu existente. în urma unei analize economico-energetice care să ia în calcul influenţa soluţiei sau pachetului de soluţii asupra consumului de căldură şi energie electrică. precum si cu beneficiarii reabilitarii. a anvelopei. se vor calcula. avize. Pornind de la optiunile exprimate de locatari si de la fondurile financiare disponibile si urmarind aducerea cladirii in cat mai mare masura la parametrii termotehnici normati. Modernizarea energetică a anvelopei clădirii presupune de regulă utilizarea unor ferestre performante (geam termopan. costurile de investitie ale lucrarilor de ameliorare termotehnica si a celor antrenate de acestea. utilizând aparate şi utilaje cu randament ridicat. Aceste măsuri se aplică în special pentru instalaţiile clădirii adoptând-se scheme noi modernizate cu eficienţă ridicată. terasa.  măsurile complexe de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor aferente sunt de regulă pachete de măsuri ce necesită de regulă investiţii mari. asistenta tehnica. utilizarea unor straturi termoizolatoare suplimentare la pereţi. tinand cont in masura posibilitatilor. cat si modernizarea arhitecturala si functionala. planseu peste subsol etc. propunând soluţii. nivelului de protectie acustica etc. in masura in care acest lucru este posibil. una va fi maximala. măsurile complexe de reabilitare intră în competenţa asociaţiilor de locatari / proprietari sau a furnizorului de utilităţi termice. se vor propune mai multe variante de interventie privind atat reabilitarea termica. scheme şi echipamente noi. ca in paralel cu actiunea de reabilitare termotehnica sa se obtina si modernizarea arhitecturala si functionala a cladirii si indepartarea surselor care ar putea provoca deteriorari.

Se poate tine seama de indicele de inflatie si de dobanzile care trebuie platite in cazul in care total sau partial. plăci rigide din vată minerală sau din sticlă. pe baza cantitatii de caldura necesara anuala Qc. precum si costurile lucrarilor de instalatii aferente. se va analiza cu deosebită atenţie comportarea la difuzia vaporilor de . prin impartirea costului acesteia la economia anuala realizata la cheltuielile pentru incalzire. polistiren extrudat. TVA. 1/KD etc. precum si economiile anuale in lei.  adoptarea unor soluţii eficiente din punct de vedere economic. se asambleaza rezultatele obtinute si se face o justificare a optiunii pentru una din solutiile propuse.  izolarea termică suplimentară în dreptul punţilor termice.4) 7.  Poziţionarea izolaţiei termice suplimentare de preferinţă spre exteriorul elementelor de construcţie. În cazurile în care poziţionarea spre interior a stratului termoizolant este temeinic justificată. iar apoi soluţiile şi măsurile organizatorice sau cu cost redus (§ 7.a. se vor prezenta soluţiile şi măsurile tehnice complexe de reabilitare/modernizare energetică a clădirii (pentru anvelopă –§7. atat pentru intreaga cladire. spumă poliuretanică ş. conturul tâmplăriei exterioare.şi instalaţii – §7. etc. evitând materialele care ar necesita dimensiuni oneroase.06 W/mK): polistiren expandat.2 SOLUŢII TEHNICE PENTRU ANVELOPA CLĂDIRII 7.2. intersecţia pereţilor exteriori cu terasa. ţinându-se seama şi de zona de influenţă a acestora. se vor avea în vedere următoarele aspecte importante:  Corectarea în cât mai mare măsură a punţilor termice. soclul. evitând în acest fel posibilitatea apariţiei condensului superficial. În continuare.  Pentru fiecare varianta. urmărind diminuarea efectului negativ al acestora asupra pierderilor de căldură şi asupra câmpului de temperaturi de pe suprafeţele interioare ale elementelor care compun anvelopa clădirii.  amplasarea judicioasă a izolaţiei termice suplimentare.  Se intocmeste un tabel sintetic.  Se determina durata de recuperare a investitiei in toate variantele.3). La suplimentarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie care compun anvelopa clădirilor de locuit existente şi la îmbunătăţirea detaliilor de noduri caracteristice ale acestora. evitând consumurile de materiale şi costurile excesive.1 Principii generale privind modernizarea anvelopei clădirilor Se recomandă ca lucrările de îmbunătăţire a protecţiei termice să se realizeze concomitent cu alte lucrări de intervenţie la clădirile existente cum sunt cele de consolidare structurală antiseismică şi cele de reparaţii capitale. evitând poziţionarea defectuoasă din punct de vedere al difuziei vaporilor de apă şi al stabilităţii termice.organizare de santier. se utilizeaza credite bancare.2 . cu o grosime suficientă.  Realizarea unei continuităţi a izolaţiei termice. este important să se urmărească:  prevederea unor izolaţii termice suplimentare adecvate (cu caracteristici higrotermice corespunzătoare : λ . atât fizic cât şi ca valoare a rezistenţei termice (aceleaşi rezistenţe termice pentru zone cu alcătuiri diferite).  Realizarea unor coeficienţi liniari de transfer termic − Ψ − cât mai reduşi.). Pe perioada lucrărilor. cat si pentru un apartament mediu.. se vor calcula economiile anuale de caldura. diverse si neprevazute. la nodurile care reprezintă punţi termice geometrice: colţuri ieşinde. se recomandă termoizolaţii eficiente (λ < 0. care s-ar putea face la cheltuielile pentru caldura. ρ .

a.  Lucrările de reabilitare şi modernizare termotehnică trebuie să fie executate în strictă corelare cu lucrările de consolidare structurală. de rigiditate. având în vedere alcătuirea şi starea elementelor de construcţie existente.R’ ≥ 3. determinate cu ocazia întocmirii expertizei tehnice. a tasărilor inegale sau a altor acţiuni sau accidente. se recomandă realizarea următoarelor valori pentru rezistenţele termice corectate: Pereţi exteriori (zona opaca) ….. comportarea la umiditate. prin suplimentarea corespunzătoare a izolaţiei termice se va urmări realizarea unor soluţii de elemente de construcţie cu rezistenţe termice sporite. Lucrările de reabilitare şi modernizare termotehnică au numeroase conexiuni şi condiţionări reciproce cu structura de rezistenţă a clădirii. în vederea limitării condensului interior în sezonul de iarnă şi asigurării evaporării acestuia în sezonul cald. atât pentru condiţiile de iarnă.  Prevederea straturilor termoizolante suplimentare la faţa exterioară a anvelopei. precum şi criteriile prioritare specifice fiecărei situaţii în parte.00 m2K/W Planşee peste subsoluri neîncălzite……………..00 m2K/W Tâmplărie exterioară………….……………… R’ ≥ 0.. de exterior…………………………….  Prevederea unor tencuieli adecvate la interior şi la exterior care să asigure impermeabilitate la apă şi permeabilitate la vaporii de apă. de rezistenţă la foc.. Se menţionează astfel:  Greutatea suplimentară rezultată din lucrările de reabilitare trebuie să nu conducă la depăşirea capacităţii de rezistenţă a elementelor de construcţie structurale. Se vor prevedea bariere contra vaporilor.………… R’ ≥ 4. mecanice. La modernizarea termotehnică a clădirilor de locuit existente. .apă. În cazul elementelor de construcţie uşoare.……… R’ ≥ 2. sub terase si poduri neîncălzite……………………………………..50 m2K/W Alegerea soluţiilor de reabilitare se va face de comun acord şi în colaborare cu proprietarii clădirilor. atât la acţiunea încărcărilor gravitaţionale. La alegerea materialelor termoizolante se vor avea în vedere următoarele criterii:  caracteristicile termotehnice.R’ ≥ 1. creează condiţii favorabile în ceea ce priveşte comportarea structurii la efectul variaţiei de temperatură. antiseismică.  Asigurarea unei stabilităţi termice corespunzătoare. R’ ≥ 4. cât şi la acţiunea seismică.60 m2K/W Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară. ş. care trebuie analizate cu deosebită atenţie. cât şi pentru cele de vară.  Prevederea unor straturi termoizolante suplimentare pe ambele feţe ale elementelor de construcţie (structurale şi nestructurale) împiedică vizualizarea unor eventuale defecte care pot să apară în timp sub acţiunea seismică.00 m2K/W Planşee peste ultimul nivel.………….00 m2K/W Plăci pe sol………………………….  caracteristicile cerute de poziţia materialului termoizolant în construcţie şi de solicitările la care este supus.

10 cm. aplicat pe tavan prin lipire cu aracet şi protejat cu tencuială pe plasă de rabiţ prinsă de planşeu cu bolţuri metalice împuşcate sau înşurubate. astfel:  izolarea hidrofugă propriu-zisă. o atenţie specială trebuie acordată realizării unei protecţii corespunzătoare la acţiunea apei. la partea superioară a planşeului. conduce la o creştere mai puţin spectaculoasă a rezistenţei termice medii.. In cazul amplasării termoizolaţiei la tavanul subsolului.. ca material termoizolant. Riscul de condens în această zonă poate fi mult micşorat doar prin izolarea peretelui exterior al subsolului în zona soclului.8 cm (pentru a se obţine valori în câmp curent R = 2 m2K/W).  asanarea subsolurilor. utilizând polistiren celular în grosime de 6.  Amplasarea termoizolaţiei la tavanul subsolului.  etanşarea hidrofugă pe conturul tâmplăriei exterioare. La întocmirea proiectului de reabilitare şi modernizare termică. de optimizare. în grosimi de 2.10’).  O soluţie modernă constă în spumarea directă pe intradosul planşeului a unui strat de poliuretan...  Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a planşeului de beton armat şi refacerea lor completă. 7. etanşe şi fără risc de fisurare. sub diverse forme. existenţa unui procent ridicat de punţi termice alcătuite din pereţii şi grinzile din beton armat cu lăţime sporită de la subsol.2. .5 . iar eliminarea completă a riscului condensului în colţ. raţională numai în cazurile în care este necesară şi schimbarea pardoselilor. şi plăci din vată minerală semirigidă G100. ca o condiţie prealabilă prevederii unor straturi termoizolante suplimentare. repararea conductelor de instalaţii termice şi sanitare din subsoluri.. criteriul economic.2 Soluţii pentru modernizarea energetică a anvelopei Soluţii pentru planşee peste subsol  Amplasarea termoizolaţiei din poliestiren expandat.  evitarea umezirii excesive a straturilor termoizolante.  folosirea unor straturi de protecţie a straturilor termoizolante din materiale hidrofobe. care au însă inconvenientul unei sensibilităţi mai mari la umezeală. Pe de altă parte. Soluţii pentru terase Soluţia (de principiu) de reabilitare şi modernizare termotehnică se alege – printre altele – în funcţie de starea straturilor termoizolante existente (gradul de deteriorare). etc.  uscarea elementelor de construcţie existente umede. nu conduce automat la eliminarea condensului în zona colţului adiacent soclului. dar au o rezistenţă la foc mai bună.  caracteristici privind manipularea şi punerea în operă. prin prevederea unor straturi hidroizolante. numai izolarea suplimentară a planşeului de peste subsol. pe o înălţime de 40-50 cm sub nivelul pardoselii de la parter (fig. care trebuie obligatoriu verificate “in situ”. care în cazul subsolurilor poate rămâne aparent. printr-o corectă rezolvare a problemei difuziei vaporilor de apă prin elementele de construcţie. se obţine numai prin izolarea concomitentă a planşeului de peste subsol şi a peretelui exterior. Se pot utiliza.

cu ocazia reabilitării terasei. se doreşte schimbarea sistemului de pante sau în situaţia în care grosimea şi/sau greutatea stratului care crează pantele constituie un impediment în adoptarea unor soluţii corespunzătoare de reabilitare. Soluţia se recomandă când starea termoizolaţiei existente este bună. eventual dispunerea unui strat hidroizolant suplimentar. în situaţia în care.a. dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei. greutatea şi/sau lipsa de eficienţă a materialului termoizolant existent constituie un impediment în adoptarea unor soluţii corespunzătoare Îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă. se poate realiza prin prevederea unui strat de polistiren având 6. prin amplasarea unui strat termoizolant la nivelul ultimului tavan încălzit.). praf hidrofob. este necesar a se analiza oportunitatea păstrării dispozitivelor care asigură accesul şi evacuarea aerului. eventuale reparaţii locale ale hidroizolaţiei. soluţia se recomandă când starea tuturor straturilor. inclusiv a straturilor hidroizolante. de exemplu dacă menţinerea stratului hidroizolant existent nu este convenabilă sub aspectul comportării la difuzia vaporilor de apă. şi prin tuburi deflectoare. peste hidroizolaţie. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. este necesară o verificare la difuzia vaporilor de apă şi este obligatorie prevederea unei bariere contra vaporilor pe faţa dinspre interior a stratului termoizolant. prin menţinerea tuturor straturilor existente. La alegerea soluţiei de reabilitare a teraselor se va avea obligatoriu în vedere şi necesitatea încadrării în capacitatea de rezistenţă a planşeului existent. În această alcătuire.) sau când grosimea. Dacă stratul termoizolant existent este dispus într-o alcătuire ventilată. se menţine stratul termoizolant existent.. În unele situaţii. Soluţia se recomandă când starea stratului termoizolant nu este corespunzătoare (termoizolaţie puternic umezită..a. o reducere a efectelor negative ale punţilor termice. inclusiv a stratului hidroizolant este corespunzătoare. ş. puse în comunicare cu exteriorul. Soluţia se aplică.).12 cm grosime. de calitate şi grosime corespunzătoare. montarea unui strat din polistiren extrudat protejat corespunzător. primul strat cu grosimea de 4…6 cm realizat din plăci rigide (polistiren expandat) dispuse astfel în plan (distanţat) încât să formeze canale de ventilare pe ambele direcţii. Legătura cu exteriorul se realizează prin orificii de ventilare pe conturul terasei. Soluţii pentru acoperişuri cu pod Imbunătăţirea izolaţiei termice a planşeului spre pod.. se montează un strat termoizolant suplimentar. Mărirea gradului de protecţie termică a planşeului de terasă. stratul termoizolant nou se realizează din 2 straturi.    Soluţia se recomandă când starea tuturor straturilor. executată din materiale tasabile. ş. de asemenea. care poate fi amplasat în 2 variante : .a. acest strat poate fi îndepărtat Realizarea unei terase “ranversate”. se pot folosi terase cu structura ventilată. ş. precum şi toate celelalte straturi. Soluţia presupune îndepărtarea doar a straturilor de protecţie a hidroizolaţiei. nu se recomandă din considerente de comportare higrotermică defavorabilă (difuzia vaporilor de apă. realizand prin continuitatea stratului termoizolant. dispuse la 50…70 cm unul de altul. Soluţia ar putea fi luată în consideraţie în situaţia în care ea se cuplează cu soluţia de îmbunătăţire a pereţilor la faţa interioară. inclusiv cele hidroizolante. nu este corespunzătoare (umpluturi termoizolante cu conţinut mare de apă care nu poate fi îndepărtată prin uscare. menţindu-se cu funcţie de barieră contra vaporilor. În anumite condiţii în care straturile existente care se păstrează au umiditate ridicată sau când stratul termoizolant este sensibil la umezire (ex: vată minerală). Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora cu înlocuirea stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant.

fixat cu bolţuri împuşcate. Izolarea termică suplimentară este mai eficientă dacă se face la pereţii situaţi spre nord . Concomitent se pot realiza şi alte reparaţii ale învelitorii precum şi asigurarea unei ventilări corespunzătoare a spaţiului podului. dacă aceasta este corespunzăoare ca suport şi dacă micşorarea înălţimii podului cu cca. protejate cu tencuială pe rabiţ . existenţa unor fisuri sau neetanşeităţi care se pot remedia cu această ocazie. fie distanţată faţă de termoizolaţie printr-un strat de aer.. existenţa pe faţade a unor finisaje şi ornamente relativ scumpe care trebuie menţinute. peste şapa existentă. Considerente în favoarea executării acestei operaţiuni pot fi: prezenţa condensului pe suprafeţele interioare. Soluţia de aplicare a termoizolaţiei pe exterior. Pe de altă parte. conduce la eliminarea punţilor termice şi la creşterea inerţiei termice. 10-15 cm nu constituie un impediment. deşi poate îmbunătăţi considerabil performanţele termotehnice. constă în realizarea pe o înălţime de 60-70 cm. Soluţii pentru pereţi exteriori In aceste cazuri. protejate anticoroziv şi prinse de perete cu bolţuri împuşcate sau alte sisteme.. Aspecte care pledează pentru renunţarea la această operaţiune sunt: existenţa unui procent mare de vitrare.care vor avea prioritate. este necesar ca pe o lăţime de 15-20 cm polistirenul să fie înlocuit cu vată minerală G100. este recomandabilă montarea unui strat vertical de polistiren.  glet din pastă adezivă în grosime de 5-6 mm.. Soluţii pentru tâmplărie exterioară Imbunătăţirea protecţiei termice în zona ferestrelor se poate face. Stratul de protecţie poate fi realizat în 2 moduri:  mortar de ciment de 3. − Uneori se poate opta pentru izolarea suplimentară numai pe anumite zone. In cadrul acţiunii de modernizare. izolarea suplimentară în pod este una din cele mai eficiente.. se poate face prin crearea a încă unui spaţiu de aer. 12 cm grosime. la aceeaşi grosime sau la o grosime mai mică. o rezistenţă termică medie relativ acceptabilă. la exteriorul pereţilor de faţadă. fie prin inlocuirea cu tâmplărie nouă. O soluţie de ameliorare a pierderilor de căldură liniare perimetrale. este o operaţie relativ complicată şi costisitoare. O îmbunătăţire a tâmplăriei de lemn cuplate sau duble existente. în principiu.. în această soluţie stratul de polistiren este lipit de stratul suport cu pastă adezivă şi fixat suplimentar cu bolţuri împuşcate. inerţia termică scade. fie prin modernizarea celei existente. Soluţia de îmbunătăţire constă în aplicarea la exterior a unui strat suplimentar de polistiren celular de 8. peste care se prevede o protecţie fie lipită. fixat mecanic sau lipit. necesitatea îmbunătăţirii şi modernizării aspectului faţadelor.5 . urmaţi de pereţii situaţi spre est sau spre vest. Soluţia de aplicare a termoizolaţiei la interior nu este indicată datorită comportării nefavorabile la difuzia vaporilor de apă şi a migrării şi concentrării condensului în zonele care inevitabil rămân neizolate. simple şi ieftine. amplasată de o parte şi de altă a centurii.. este mai eficientă. acest strat existent şi acoperind apoi stratul termoizolant nou cu umplutura veche. îndepărtând provizoriu pe zone. cu aplicarea termoizolaţiei la exterior sau la interior. armat cu plasă sudată din STNB şi rabiţ. cum sunt calcanele. sub stratul de umplutură.4 cm. precum şi a temperaturilor scăzute de pe contur.  direct pe planşeu. trebuie subliniate următoarele aspecte : − Soluţiile de îmbunătăţire a protecţiei termice se pot face. la racordarea cu peretele de pe conturul podului. care este o termoizolaţie incombustibilă. − Executarea termoizolaţiei suplimentare. astfel : . a unei izolaţii exterioare suplimentare verticale cu polistiren celular de 6 cm grosime. armat cu ţesătură din fibre de sticlă. Trebuie avut în vedere că în jurul coşurilor de fum.

 var.1 - prin montarea pe cerceveaua interioară a unui geam termoizolant prin intermediul unui profil metalic suplimentar; geamul termoizolant de 4 + 9 + 4 mm se fixează cu chit elastic în falţul creat între profilul metalic şi o şipcă de lemn suplimentară;  var.2 -prin montarea pe cerceveaua interioară a unei cercevele metalice suplimentare din profil de tablă îndoită; cercevelele suplimentare sunt mobile (au balamale şi şuruburi de fixare) şi sunt prevăzute cu geamuri simple.  var.3 - prin montarea pe cerceveaua interioară a unei cercevele suplimentare din lemn, de asemenea mobilă şi prevazutp cu un geam simplu. Prin soluţiile propuse, se obtine o creştere semnificativă a rezistenţelor termice specifice cu 30-46 % la tâmplăria cuplată şi cu 28-42 % la tâmplăria dublă. Se pot monta cercevele suplimentare din PVC sau cu dublarea tâmplăriei existente cu o tâmplărie nouă simplă - cu geam simplu sau cu geam termoizolant amplasată spre interior. Imbunătăţirea tâmplăriei existente sub aspectul reducerii inflaţiilor de aer, se poate realiza prin montarea unor burleţi. Aceştia au o durabilitate redusă de numai 2-3 ani, dar chiar cu o înlocuire anuală, investiţia făcută este recuperată eficient. Se apreciază ca prin limitarea infiltraţiilor de aer în exces, peste necesarul asigurării unui volum de aer proaspăt corespunzător unui microclimat normal, se poate obţine o reducere a necesarului de energie termică pentru încălzirea aerului proaspăt. Etanşarea tâmplăriei cu garnituri, trebuie făcută cu discernământ, pentru a evita în cazul unei exploatări necorespunzătoare, apariţia fenomenului de condens datorită unei ventilări insuficiente. In cazul în care se optează pentru înlocuirea tâmplariei existente cu tâmplărie nouă, piaţa românească oferă în ultimul timp o gamă variată de produse. In principal pentru ferestrele moderne se utilizează rame din lemn cu rezistenţe termice de 0,43-0,5 m2K/W, rame din PVC cu 2-3 camere de aer având rezistenţe termice de 0,45-0,5 m2K/W, precum şi rame din aluminiu cu sau fără întreruperea punţii termice. Ultimele cercetări făcute de INCERC scot în evidenţa că cel mai bine se comportă ramele din lemn, apoi cele din PVC şi mult mai slab cele din aluminiu, chiar în cazul întreruperii punţii termice, caz în care nu depăşesc o rezistenţă termică de 0,385 m2K/W. In cazul ferestrelor oferite de firmele străine, proprietăţile vitrajelor izolante pot fi aduse la niveluri de performanţă superioare prin folosirea unor geamuri speciale: − geamuri care reflectă sau absorb în mod selectiv, fie radiaţia solară în totalitate, fie anumite componente ale acesteia (radiaţii I.R.,luminoase, U.V.); − geamuri multistrat cu proprietăţi superioare de izolare acustică, datorită creşterii factorului de amortizare intern al ansamblului (efectul foliilor sau peliculelor adezive dispuse între foile de geam) ; − geamuri anti-foc, alcătuite din cel puţin două foi de geam care includ între ele un gel special, transparent ; − geamuri securizate, armate, etc. Pentru geamurile izolante clasice realizate din două foi de geam transparente obişnuite, înglobând un strat de aer uscat, coeficientul de transfer termic depinde în principal de grosimea stratului de aer. Proprietăţile de izolare termică ale acestor geamuri pot fi mult îmbunătăţite prin utilizarea unor sticle cu proprietăţi speciale (cu emisivitate scăzută) şi prin înlocuirea aerului cu alte gaze (argon, kripton, freon) având conductivitate termică redusă. 7.3 SOLUŢII TEHNICE PENTRU INSTALAŢII

Soluţiile tehnice de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor din clădirile existente urmăresc creşterea eficienţei utilizării energiei şi îmbunătăţirea confortului, în special a confortului termic. Alegerea şi aplicarea măsurilor şi soluţiilor tehnice pentru instalaţii trebuie făcute cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:  obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii  încadrarea pe parametrii de confort termic impuşi  soluţia tehnică adoptată să fie în concordanţă cu disponibilităţile financiare ale beneficiarului  măsurile şi soluţiile de instalaţii să fie însoţite de măsuri de izolare termică a părţii de construcţie a clădirii, măsuri care să reducă sarcina termică de încălzire (răcire) a clădirii  prioritate pentru măsurile ale căror costuri de investiţie se recuperează în termen scurt prin economii la factura energetică  încadrarea soluţiilor în prevederile auditului energetic al clădirii 7.3.1 Instalaţii de încălzire Măsurile şi soluţiile tehnice pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire se particularizează în funcţia de tipul şi destinaţia clădirilor care pot fi:  clădiri de locuit colective, tip bloc de locuinţe  clădiri de locuit individuale  clădiri publice  clădiri industriale Soluţiile se diferenţiază şi în funcţie sursa de energie termică a clădirii, care poate fi:  sistem de termoficare sau centrală termică de cvartal  centrală termică de imobil, de apartament  surse locale: sobe, încălzire electrică etc. Blocuri de locuinţe  Măsuri simple, cu costuri reduse:  înlocuirea vanelor defecte, nefuncţionale, de pe conductele de distribuţie, care prezintă pierderi de agent termic  termoizolarea conductelor de distribuţie (din subsolurile tehnice şi spaţiile neîncălzite)  spălarea chimică la interior a corpurilor de încălzire, în vederea eliminării depunerilor, precum şi a instalaţiei de încălzire în ansamblu  îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către interiorul încăperii (perdele, mobile)  montarea în spatele radiatoarelor, pe faţa interioară a peretelui exterior, a unei plăci izolatoare şi reflectorizante, pentru creşterea eficienţei corpului de încălzire  contorizarea energiei termice la nivel de imobil  înlocuirea robinetelor de reglaj de la radiatoare cu robinete cu cap termostatic  montarea pe radiatoare a repartitoarelor de cost a căldurii consumate  (re)echilibrarea hidraulică a instalaţiei de încălzire şi montarea pe coloane a unor dispozitive de reglaj adecvate  Măsuri complexe:  înlocuirea corpurilor de încălzire existente, care prezintă grad mare de uzură, cu corpuri de încălzire performante (având un indice ridicat de încărcare termică a metalului pentru durata de viaţă) şi corelarea mărimii acestora cu soluţiile de reabilitare termică a anvelopei clădirii  înlocuirea conductelor instalaţiei de încălzire şi realizarea unei scheme de distribuţie care să permită individualizarea încălzirii colective (schema prevede: coloane pe casa scării, distribuţie orizontală de apartament, contorizare la nivel de apartament)

 prevederea unei centrale termice proprii pentru clădire, dotată cu echipament performant şi funcţionare automatizată  în cazul existenţei unei centrale termice de imobil înlocuirea utilajelor şi echipamentelor învechite, cu aparate moderne de randament ridicat (cazane, pompe de circulaţie, schimbătoare de căldură); dotarea centralei cu aparatură de măsură, control şi automatizarea funcţionării; prevederea unei staţii de tratare a apei de adaus (dedurizare)  folosirea unor scheme funcţionale pentru centrala termică prin care să se asigure deplina siguranţă şi funcţionalitate a centralei termice şi care să permită acordarea regimului de funcţionare al cazanelor cu sarcina termică a consumatorilor (funcţionarea cazanelor “în cascadă”, autonomia circuitelor hidraulice ale cazanelor şi consumatorilor prin utilizarea “pompelor de sarcină cazan”, a “buteliei de egalizare a presiunilor” şi a “pompelor de reţea” etc.).  utilizarea surselor neconvenţionale de energie (solară, geotermală); folosirea pompelor de căldură şi a sistemelor de microcogenerare Clădiri de locuit individuale  Incălzire cu sobe  curăţarea sobelor, a canalelor de fum, a coşului de fum şi verificarea tirajului; adoptarea unui regim de funcţionare care să asigure o eficienţă termică corespunzătoare a sobei  dotarea sobelor cu elemente de obturare a tirajului pe durata nefuncţionării  înlocuirea încălzirii cu sobe cu un sistem de încălzire centrală, având randament superior  Incălzire centrală Se adoptă măsuri similare cu cele de la cap.7.2.1.1., cu referire la corpurile de încălzire, armături, echipamentele din centrala termică etc. Clădiri publice Clădirile de utilitate publică cuprind o gamă largă de utilizări: administrative şi financiarbancare; comerciale; din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii; din domeniul turismului şi sportului Operaţiunile de reabilitare termică şi de modernizare a instalaţiilor de încălzire ale acestor tipuri de clădiri se realizează în mod similar cu cele pentru clădirile de locuit. In plus, la aceste clădiri se impun următoarele măsuri specifice:  zonarea instalaţiilor de încălzire (ramuri separate de distribuţie, reglaje locale, autonome) în funcţie de gradul şi perioada de ocupare a spaţiilor, simultaneitatea de funcţionare, regimul termic al încăperilor  reducerea alimentării cu căldură în perioadele de neocupare a clădirii  utilizarea unor sisteme de încălzire care să asigure o eficacitate corespunzătoare a încălzirii spaţiilor: încălzire cu aer cald, încălzire prin radiaţia încălzire cu pompe de căldură etc.  soluţii integrate de funcţionare a instalaţiilor de încălzire şi de ventilare-climatizare  dotarea clădirilor, la care se înregistrează un flux important de utilizatori, cu perdele de aer cald la intrări  recuperarea căldurii de la utilaje, de la instalaţiile de iluminat, de la aerul viciat evacuat etc.  angajarea unui responsabil energetic  monitorizarea şi dispecerizarea consumurilor energetice; sistem de gesiune tehnică a clădirii (BMS) 7.3.2 Instalaţii de ventilare şi climatizare Clădiri de locuit

instalaţii de încălzirerăcire cu pompă de căldură etc. Clădiri publice Instalaţiile de ventilare-climatizare au o largă aplicare la clădirile publice. In cazul în care în locuinţe se prevăd sisteme de climatizare. Deosebit de importantă pentru realizarea unei ventilări eficiente şi a unor consumuri energetice reduse este alegerea unei scheme de ventilare corespunzătoare (de preferinţă tip “jos-sus” sau “sus-sus”) la care aerul proaspăt să fie introdus cât mai aproape de zona ocupată (în zona de şedere sau de lucru). tip split. a unor dispozitive de aspiraţie locale (ventilatoare la hotele din bucătării. în locul sau în completarea ventilării mecanice  utilizarea unor surse neconvenţionale de energie şi a recuperărilor de căldură (frig)  asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa instalaţiilor: ventilatoare de înalt randament. care să funcţioneze şi în sistem pompă de căldură. microexhaustoare la grupurile sanitare) Atenţie. se urmăreşte adoptarea unor aparate performante. organe de reglare telecomandate pe canale şi la gurile de aer. Menţionăm următoarele măsuri pentru creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de ventilare şi climatizare:  recuperarea căldurii (frigului) din aerul viciat evacuat pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus. limitarea vitezei aerului pe canalele de aer  verificarea funcţionalităţii gurilor de aer (de introducere şi de evacuare)  verificarea stării filtrelor de aer şi înlocuirea filtrelor colmatate care induc consumuri energetice suplimentare  izolarea termică a canalelor de aer cald sau rece . baterii de încălzire-răcire cu schimb de căldură cât mai intens. trebuie luate măsuri pentru asigurarea ventilării naturale organizate la clădirile la care. la care se întâlnesc spaţii cu aglomerări de persoane. s-au înlocuit ferestrele cu geamuri tip “termopan”. Se recomandă folosirea aparatelor de climatizare cu detentă directă. de regulă pentru răcire.La clădirile de locuit se acordă prioritate ventilării naturale. în mod obligatoriu. ori de câte ori este posibil. cu tuburi termice sau cu fluid intermediar  automatizarea funcţionării instalaţiilor în funcţie de parametrii de microclimat interior. oprirea instalaţiilor pe timpul nopţii şi în zilele nelucrătoare  folosirea unor sisteme de ventilare adaptabile la cerinţele utilizatorilor: ventilatoare cu turaţie variabilă. împărţirea instalaţiei pe zone cu funcţionare autonomă)  conlucrarea instalaţiilor de ventilare cu cele de încălzire sau răcire în cadrul unor sisteme integrate (instalaţii de încălzire cu aer cald care asigură şi ventilarea. camere de umidificare performante etc  echilibrarea aeraulică a reţelei de canale de aer şi verificarea etanşeităţii tubulaturii  realizarea unor trasee ale conductelor de aer cu cât mai puţine rezistenţe locale. adoptându-se următoarele măsuri:  repararea grilelor de evacuare a aerului viciat de la băi şi bucătării  verificarea funcţionalităţii canalelor verticale de ventilare naturală  prevederea de organe de închidere şi reglaj la gurile de ventilare care funcţionează ca prize de aer proaspăt  cuplarea la instalaţia de ventilare. încăperi cu parametri impuşi de microclimat etc. de condiţiile climatice. în funcţie de necesităţi.)  utilizarea ventilării naturale organizate. organizate. utilizarea pentru pereţii interiori ai canelelor de aer a unor materiale cu rugozitate redusă. prin utilizarea recuperatoarelor cu plăci. de regimul de funcţionare al spaţiilor deservite. în cadrul operaţiunuilor de reabilitare termică. având un indice al consumului de energie electrică pe unitatea de frig produsă cât mai scăzut.

cu posibilitatea funcţionării e e ee .). e e e n c s i o m le a P = o Σ d e s ss o oo l ll P PP o oo d dd a P P PP e e ee r r rr e ee adoptae următoarele măsuri de creştere a t t tt e e ee l l ll în încăperi. pivniţe etc. cămări. s ss  comutatoare cu variatoare pentrusreglarea fluxului luminos din încăpere în funcţie de aportul u u uu b b bb de lumină naturală. debarale. s s ss  prevederea de întrerupătoare cu osenzori de prezenţă (mişcare) în dependinţe sau încăperi o oo l l ll anexe (garaje. a mobilierului). curăţiea d p p pp â pardoselilor. pentru apa caldă menajeră  reducerea pierderilor de căldură la prepararea.4. robinete “cu perlator”)  izolarea termică a conductelor de apă caldă menajeră. a boilerelor şi rezervoarelor de apă caldă  optimizarea orarului de funcţionare a sistemului de preparare a apei calde menajere a a aa  automatizarea funcţionării instalaţiei de preparare a apei calde menajere. Instalaţii electrice Clădiri de locuit La clădirile de locuit se pot eficienţei energetice a instalaţiilor electrice:  sectorizarea iluminatului pe zone în funcţie de necesităţi (numărul şi poziţia de amplasare a întrerupătoarelor şi comutatoarelor). d d dd e e ee  curăţirea periodică a corpurilor de iluminat şi a lămpilor aferente. u u uu  prevederea de automate de scară pentru circuitele de iluminat pentru casa scărilor (în special l l ll u u uu pentru locuinţele colective).3. distribuţia şi consumul apei calde menajere Pentru îndeplinirea acestor obiective se adoptă următoarele măsuri:  utilizarea pompelor având randament energetic ridicat. a a aa a  curăţirea periodică a suprafeţelor reflectante (zugrăvirea pereţilor şi tavanului.Instalaţii sanitare Măsurile de creştere a eficienţei energetice a instalaţiilor sanitare vizează 4 obiective:  reducerea consumului de energie electrică datorat pompelor şi sistemelor de ridicare a presiunii apei  reducerea pierderilor de apă rece şi implicit a consumului de energie de pompare aferent  idem. în dependinţe (băi. bucătării). o o oo grupuri sanitare. controlul d d dd temperaturii apei calde â â ââ n n  folosirea sistemelor de recirculare a nnapei calde menajere între sursă şi consumator (până la c c cc baza coloanelor de apă caldă) i i ii m mm  acordarea de prioritate sistemelormlocale de preparare apei calde menajere e e ee a a aa  contorizarea apei reci şi a apei calde menajere de la nivel de imobil până la nivelul = = == consumatorului individual (apartament şi obiect sanitar) Σ Σ ΣΣ ∆  utilizarea energiei solare ca sursă ∆ ∆∆ alternativă pentru prepararea apei calde menajere h h hh 7. i i ii  utilizare de corpuri de iluminat dotate cu lămpi fluorescente (cu eficacitate luminoasă P PP ridicată) şi cu condensatoare pentruP îmbunătăţirea factorului de putere. automatizarea regimului de funcţionare al pompelor  înlocuirea armăturilor sanitare neetanşe sau defecte şi introducerra unor armături sanitare cu consum redus de apă (baterii amestecătoare prevăzute cu dispersoare. punctul de funcţionare de regim al pompei de pe curba caracteristică trebuie să se găsească în zona de randament maxim a tipului de pompă ales  folosirea pompelor cu turaţie variabilă (continuu sau în trepte) pentru asigurarea debitelor în perioadele cu consum redus.

sanitare etc. mobilier). u l automatizarea instalaţiilor de încălzire. o u utilizare mobilierului şi a zugrăvelilor în culori deschise care asigură o bună reflexie a l l luminii. o s d o cu lămpi fluorescente cu adaosuri de halogenuri metalice.) şi utilizarea cu precădere u u u uue l a aragazelor cu gaze naturale sau butelii de aragaz). ll l ll e t  evitarea utilizării maşinilor de gătit electrice (aragaze. p l e  evitarea utilizării de corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă şi înlocuirea acestora în P situaţia în care specificul activităţii desfăşurate într-o încăpere cere o bună redare a culorilor. congelator etc. u dimensionrea corectă a secţiunii conductoarelor şi cablurilor pentru încadrarea pierderilor de l v tensiune în limitele admise. cuptoare etc.). garaje) cât şi pe casa scărilor fără lumină naturală. a N p de prezenţă (mişcare) în încăperile cu grad redus de  prevederea de întrerupătoare cu senzori i e ocupare (depozite. tavan. e asigurarea curăţirii periodice a corpurilor de iluminat şi a lămpilor cât şi a suprafeţelor s l reflectante (pereţi. pentru evitarea consumurilor i u l inutile de energie electrică. în trepte sau continuu. concomitent cu măsuri de reducere a acesteia prin prevederea de condensatoare pentru i i ii îmbunătăţirea factorului de putere. lampadare.2. ventilatoare cu regimuri variabile de funcţionare). corpuri de iluminat o o a e ll de lucru în bucătării. utilizarea motoarelor cu turaţie variabilă. p e e a  utilizarea corpurilor de iluminat cu randament ridicat (fluxul luminos al corpului de iluminat s o raportat la fluxul luminos al lămpilor aferente). lu l ll le  evitarea funcţionării aparatelor electrocasnice în regim de aşteptare . dotate cu termostate (fier de cu s iîniconsecinţă cu consumuri de energie electrică scăzute. u s utilizarea de echipamente consumatoare de energie electrică (aparatură de birou şi l o electrocasnică) moderne. acolo unde acest lucru este profitabil (pompe. frigider. l N utilizarea de senzori de lumină pentrui acţionarea iluminatului exterior.a a aa â n P p p pp c e e e ee i r m e s s ss e t  prevederea şi utilizarea cu precădereooa iluminatului local (lămpi de birou. d P e  utilizarea iluminatului local pentru zonele de interes şi limitarea în acest fel a iluminatului o a d general.stand-by (televizoare. veioze sau aplice pentru lineare pentru iluminatul frontului l ll = Σ e noptiere etc. u u uui  utilizarea cu precădere a corpurilor de iluminat cu lămpi fluorescente (dotate cu s io i ii condensatoare pentru îmbunătăţirea P factorului de putere şi balasturi electronice) întrucât o acestea au o eficacitate luminoasă lridicată (flux luminos raportat la puterea electrică).) şi u P b v  evitara utilizării încălzirii cu v vve radiatoare electrice. ∆ N NN h  utilizarea de aparate electrocasniceN randamente ridicate. ventilaţie. prin reabilitarea şi modernizarea s e e ee r o instalaţiilor de încălzire (vezi capitolul 7. i s P calculatoare etc. prevederea de contoare cu tarif diferenţiat (noapte-zi) cât şi contorizarea energiei reactive. cu randamente ridicate. s v o  prevederea unui număr suficient de comutatoare şi întrerupătoare pentru secţionarea e l          iluminatului artificial şi utilizarea efecientă a aportului de iluminat natural din timpul zilei.1). i pentru îmbunătăţirea factorului general de putere. având coeficient de redare a e l culorilor ridicat.). pardoseli. u prevederea de baterii de condensatoare legate în paralel cu consumatorii de energie electrică. sb s ss u o d o o oos Clădiri publice e Măsuri de eficienţă energetică la clădiril publice: la ll o l u u uuu  stabilirea corectă a numărului de corpuri de iluminat în funcţie de destinaţia încăperii şi p le l ll lu nivelul de iluminare necesar în funcţie de specificul activităţii ce se desfăşoară în acestea. ii călcat. zz z z o l a ţ i o oo l ll a aa ţ ţţ i ii .

i r r rr ad  Înregistrarea regulată a consumuluicde energie . .. în urma unei analize economico-energetice care să ia în calcul h et z P er et el e su l 4 44 a 4 . Aceste măsuri revin în sarcina asociaţiilor de locatariy / proprietari şi sunt analizate din punct de vedere al y yy influenţei asupra consumului de căldură cât şi din punct de vedere al economiei de energie. = ţ l Măsuri asupra clădirii = = == ea Σ i d = d dd a ∆ e e Σ  Uscarea subsolurilor inun-date. şi e u el i r a Măsuri asupra ventilării şi încălzirii cu aer (sectorul terţiar) n l u d î î îî c a i  Scurtarea intervalelor de funcţionare a ventilării mecanice. a v calde (utilizarea de dispersoare de i  Economisirea apei duş economice. e ee ţ h ∆ i Pe  Posibilităţi de acces la reţelele decdistribuţie din subsol (desfiinţarea boxelor care împiedică h ret b b bb e Pe accesul). so N t tt + Măsuri asupra instalaţiilor de preparare apă caldă de tconsum a a aa S ă i N ă ă ab  Optimizarea orarului de funcţionare ă sistemului de apă caldă. + x so g g gg pe b l  Reducerea temperaturilor din încăperile nelocuite.de r r rr n y Po a perete şi radiatorcs unei suprafeţe reflectante care să reflec-teze căldura c cc a  Introducerea între de pe i i ii a radiantă către cameră. o sci c c cc n d â m ă ă ăa l  Oprirea ventilaţiei şi a climatizăriieînătimpul pauzelor o (weekend sau sărbători). dacă nu se dispune de sistem s lâ n n nn a n d automat de pornire-oprire. = y so n n nn pe l  Verificarea existenţei circulaţiei de agent termic prin radiator.r . S S S  Încurajarea ocupanţilor de a utilizaSclădirea corect. mobile). l= d z z zz m Σ b l u ea i i ii e a = u energetică “cu costuri reduse” necesită capital scăzut sau mediu. S c 0 0 00a i S ă el e su bs ol ul . z c c c ân ad  Analiza facturilor ci energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea lor. Măsuri generale şi de organizare a a aa  Informarea utilizatorilor despre economisirea ener-giei. x xx clădirea trebuie să funcţioneze atât în ansamblu cât şi la  Înţelegerea corectă a modului în carex nivel de detaliu.c c cc o o oo n n nn d d dd 7. fiind motivaţi pentru a reduce consumul a a aa de energie. + + ++  Stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de economisire a energiei b b bb în exploatare. de su e n ol bs Măsuri asupra instalaţiilor de încălzire n ul ol S S SS d s ui  Îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de ul căldură a radiatoarelor către încăpere a a aa e Po ui (perdele. de x Po l l ll  Oprirea cazanuluia pe perioada pauzelor (weekend. so a a aa Po a = l  Verificarea dacă robinetele cu dublu reglaj sunt deschise. sărbători) în perioada de tranziţie dintre de a pe e e e a anotimpuri (cu temperaturi externeepozitive).4 MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI CU COST REDUS e e ee n nn Măsurile de reabilitare energetică “fărăncosturi” sunt măsuri s s ss mai mult organizatorice ce se pot implementa imediat şi nu necesită costuri sau presupun costuri nesemnificative. o a el a aa ret e n z  Îmbunătăţirea etanşării la uşi şi ferestre. dacă de io i ii i ân l nn z m n n este cazul. n ea ll ci u  Oprirea sistemului de climatizare lpe ltimpul nopţii. etc. ci a aa o ea a a m  Instruirea personalului ad-ministrativ. el z zz c su d ă e ă ăă o  Etanşarea gurilor bs acces la instalaţia sanitară.) r d d dd S el v c ee a  Înlocuirea garniturilor la robineţi e repararea armăturilor defecte. Aceste l∆ Măsurile de reabilitare r r rr h z Σ i u e e ee b P măsuri simple revin în sarcina asociaţiilor de locatari / proprietari iar implementarea lor se face ∆ ă a ier de către personal specializat.

de e l = . din tel ... 0 00 h ea so d Per p Măsuri asupra clădirii l î e ete e le N n so  Înlocuirea geamurilor sparte sau fisurate. o sol u h Nad 0 l asupra instalaţiilor existente . inclusiv a sasului protector . ul c luh ie ui  Înlocuirea tuturorovanelor defecte0 3 prezintă luPe c de apă. v olu  Asigurarea închiderii etanşe a uşilor de l c lui i 0 0 00 e  Asigurarea închiderii etanşe a uşilor ăde intrare. l 1 1 i  Asigurarea etanşării tuturor geamurilor bs N . a Σ  Izolarea ultimului etaj şi/sau a acoperişului .n l u u uu 0 ar ∆h S l u l0 l ll ci Per u ar . distribuţie din subsolul clădirilor.P ul a i o ui d 3 3 33n P l ea a o . p d e influenţa soluţiei sau pachetului de 0 00l asupra consumului de căldură şi energie electrică. şi Σ ie so i ol aţ ∆ .. 0 elm l e i ea ol iz  Spălarea corpurilor statice (prin 5 55 demontare de = poziţie) cu jet de apă sub presiune sau 5 su ulpe ol u aţ bs chimic pentru eliminarea mâlului 3 depunerilor de nisip.. A AA le s a solu i n n nn 5 g lui o le u u uu at Pod g l ea l l ll ă pe u at d ă sol 4 4 44 l e d Pod u eiz în ea pe o că i în iz lz sol la că .t d 2 2 22 a= P ea Σ d . 4 0 s l pe 0 00 ∆  Izolarea planşeului peste subsol . P = 2 0 cu montare ul corpurile de încălzire. n ret  Înlocuirea radiatoarelor fisurate şi a ţevilor de distribuţie colmatate.--4 Pe l ân Măsuri 0 0 00. etel l n ci e 3 33 0 l 5 3 a u n sub A. n A A AA a ci e pe a n n nn 0 n Măsuri asupra instalaţiei del ventilare şi încălzire cu aer cald so d u u uu a l u e l l ll d  Repararea grilelor şi canalelor verticale de ventilare naturală în băi şi bucătării. e e pe d su 2 so ns  Dotarea corpurilor statice de la ultimul nivel cu ventile de aerisire e bs l ol ns  Izolarea termică ayconductelor de . . pe l e ci l i sol  Etanşarea uşilor corespon-dente cu spaţiul casei scărilor. .. care pierderi P . m u r s Po 0 0 00 ea  Izolarea pereţilor exteriori . pe a A0 A AA de so + x n n apă caldă de consum nn a Măsuri asupra instalaţiei del preparare pe b + 1 u u uu so N S b  Înlocuirea armăturilor defecte. 2 adâ az 2 22 i b s nci 0 A0 A AA ă v az o mea n nn . .izolarea plafonului. l. su c 11î cu bandă izolatoare. ar v de  Montarea de debitmetru pe branşamentul de alimentare cu apă caldă din subsolul tehnic.  Detartrarea conductelor de distribuţie prin spălare chimică. .ă . o p ∆ e 0 d e asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii. od  Prevederea de repartitoare de costuri pe y ui a = . n la ghenele de gunoi din cadrul casei scărilor.. l e ân e t g P ci Măsuri so generale ă o a me l  Angajarea unui responsabil energetic. re ivci u u  Izolarea peretelui iz spatele radiatorului. .montarea de z Po v l i mecanism automat pentru închiderea luşilor. S ă =Σ e . 1. .strat suplimentar exterioro pentru termoizolaţie. . ea Po  Dotarea clădirilorxcu contoare de căldură. în scopul 0 N e b l eliminării infiltraţiilor de aer în exces. l ll l ar i S 1 0 Po  Izolarea termică aci conductelor de 1 11 transport acc din subsol.e . soluţii g 0 ea so ad a p economia de energie şi în final asupra costului soluţiei. . od i el o d 0 n ea  Înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte. . de ad e a u z ân  Montarea unui rând supli-mentar rde geam la ferestrele exterioare. ăenergetică din partea unor firme specializate (care să  Asigurarea serviciilor de consultanţă .

Cae sursă de informaţie s-au folosit studii clădiri. n adân Pod r date privind veniturile l ad ele ea cime n a ci şi posibilităţile de reducere a facturii ză ân 4 1. ret sPo r ul e ăl S Po Aceasta revine la un consum anual de energie termică pe n apartament de 24. 2 elul ălz 0 ol ci d * izol 0 5 sol ul n e ire adâ adâ aţie nci 5 ului nci în 1 con adânci ui a me me le c 5 den mea= .000 lei pe lună (la nivelul anului 2003). i tă ă a Pe a 0  20 % reprezintă ponderea angajaţilor. ret S 5 z pe ulu a pe ele  venitul mediu anual pe iz de locuitor este de 986 Euro (dec. b x l costisitoare.. prezent. 2 ∆ y u h o dimensiuneaimportantă a calităţii vieţii individuale 0 0 00 Pere y Calitatea socială a locuirii reprezintă 0 A l ad = = şi sociale. ponderea facturii energetice în venituri. gaze naturale. n ∆ ân aţ 5 h ulu Po ul locuinţe P + 4 Etaje. construit în d at h s ci ie Exemplu1: Bloc de Pe de i Pe ă m cret y a anii ’70.460 kWh/an A b  total el 0 ui 2. ceea ce ∆h n el A baz . 4 subso ul sol es Sar . Consumurile actuale de energie termică0. n pe Sar a sol b ul adânc 0 pe ar  contorizare până la nivel de cin 2 225 apartament sol 2 n a N ul 3 imea sol ci a N şi  reabilitarea instalaţiilorzde încălzire00 de apă caldă menajeră 0 0 Po iv A =Σ 3 3 n ă iv Ca urmare. c ân ci a Ni 00 Faptul că. y n l s Σ n 8.1 REDUCEREA FACTURII ENERGETICE A POPULAŢIEI = 0 s 3. cheltuielile a ie 0. Consumurilee actuale de energie termică ale blocului 3. amplasat în zona climatică II (Bucureşti). înseamnă scăderea a b ∆ 0 l na facturii energetice hplătite de cetăţean.024 Euro/kWh). ad 0 ul sol 1 1 n re ân 1 1energie electrică.000 kWh/an h eul ăl iv 1 ul zi n laţi Pe nui c energie termică (încălzire şi apă caldă): 743.460 kWh/an 11 c î x bs N ∆ dol ui 5 55 ol 5 A izo n +  pentru apă caldă menajeră: 250. iar reducerea rci consumului de energie. ci s 2 Exemplul 2: Bloc P + luluiEtaje. 4. de ul ax  înlocuireaui ferestrelor d de 4 5 Po a 0 A +b 0 2 a de b 1  termoizolarea terasei şi ea planşeului peste subsol Spe A . având 30 s apartamente de 3 camere. S a0. o componentă importantă şi în prezent u A +b olul me 2. din aceste cheltuieli partea de 0 m n vel N n 4. 3 Σ 0 Pod u reducerea consumului de energie. 0 ∆ h 5 5sol 5l rci ol a Peret 4 Ni a= recente ale APER şi IPCT*) na ul b d ele Σ . salubritate) r pe totale pentruuiutilităţi (energie termică. sol u A ol n c l aţi 0 n 4.. consumul total de de energie termică aldeblocului scade la 408.o 5 ret ea ele î d ol pe = ele sunt:e = su 0n n sol a ul su 1 1 Σ bs  pentru încălzire: 493.000 kWh/an. Acest lucru se traduce în reducerea facturii de energie 3 n pe dul ă 0 elear 0 0 ul termică pentru un apartament cu 825.a blocului sunt: a a ivale pe sol leg 5 zul le ul 5 Podea  pentru încălzire: 301.a 2 el reprezintă 55 % din ul Peret consumul actual.sol % cea de pensionarilor. precum energetice datorită măsurilor de eficienţă su 0 pe u a=Σ Sa d ci n energetică în me bs cu focalizare pe5energia termică. lzi ad a pe ci ol a Pentru o familie de 3 5 persoane care locuieşte la bloc într-un apartament de 3 camere. O componentă tele ân n ax 2 + subs a ci importantă a acestei relaţii o constituie confortul termic. ens ol asol A ol n 4 ul sol y= Se aplică următoareleul măsuri de eficienţă energetică:xPo n a ul 1 . 2 ui kWh/an ul ă 5 pe g sol  pentru apă caldă menajeră: 194.60022 2 2 S at de 2 0 5 5 0 495. în5 ci sol ci 0 0 o m reprezintă în Po medie 30. ul d o 1 e u e 0 ui n A l co n d adân n nd 1 s cime e u en A a= 3. ne conduce îng mod logic pe următoarea direcţie de ea a = a d ul iv 0 iz = at Σ acţiune: măsuri de eficienţă energetică în clădiri → reducerea consumului de energie termică → pe le ol e Σ sol el ad ∆ ă sol g reducerea facturii energetice. Po ui + 2 1.45 % din venituri. din total populaţie 28 a Pode 0. amplasat în zona bclimatică III (Piatra Neamţ). ea le de energie termică reprezintă cca jumătate.2001) cap 0 în sol a ă sol ol su Po că  117 Euro este salariul mediu net lunarial unui angajat -r (martie 2003) Pode S bs aţ de 0. Măsurile de eficienţă energetică în clădiri urmăresc asigurarea confortului termic şi n a= ui Sa S + 2.782 kWh/an şi la un ele de 1 ul 1 0y co e zi ul su a cost al acesteia de ccaA600 ar nd an (pentru un preţ mediu al energiei termice la nivelul anului Euro pe de 0 s r a 1 bs = ci pe pe n 2003ede 0.e la e ve ir 5 55 A 5 ţi ec lul n iz o e 4. datorită relaţiei ce se stabileşte între om x şi mediul construit. câteva cifre globale pentru România: subs e ∆ Po ga olulu ul 5 sărace z b  35 % reprezintă ponderea populaţiei h de 0. a= a= g Σ ∆h ăl s Σ3 1 Σ IMPACTUL SOCIAL AL MĂSURILOR DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI . actuale ale populaţiei României.A ea r pe S n de ci Pentru a evidenţia importanţa u 3 deosebită a acestei probleme vom trece în revistă o serie de sol Pe a A ba ret 1.800 5 55 s ar  total energie termică: Niv înc kWh/an ă .vel le ui a Pentru început. apă canal. având 50 de 4n cin N ol 4 0 Podea ol 0 garsoniere.200 kWh/an el ui -2 ată .

ă Per re Per ax 3 subsol 0 1 d etel etel +b 0 ului Ae eT e adâ 0 Podea 3 3 33 4 sub nci e 3. sub 00 Sar pe sol nu în 1 sol 0 0cin sol mea m 0 . izol T Podea l 1 0 5 =Σ ului Aceasta revine la un consum anual de energie sol Ac pe. apartament de 9.916 kWh/an, şi la un termică 1 ului a p aţie e pe 0 ăl Pod Pod ∆ de cost al acesteia de h240 Euro pe an. Seeaplică următoarele 5 măsuri de eficienţă energetică: con m Niv nu 0 ea ea zi 0 Per baz r TTp nivel l 2 pe den T T pe  termoizolare etel pereţi şi planşeu la ultimul adâ . elul Are ă a e iz 2 se 2. Pod eSar solu nu  etanşarea rosturilor la tâmplăria sol ee e nci ferestrelor 0 sol subol Pod t mm mea y m mr = 0 3 0 eau aţi  contorizarea solu 0la nivel de apartament=Σ până 4 2 l3 p pcin lui ax pp a - ea . pe pe lui e 0 A. r h  reabilitarea instalaţiilor. de încălzireeşiade∆apă caldă menajeră e +b e 0 sol Pod sol e t 5 co 2 0 nu a r ea centrale termice de imobil 0 Sar leg Pere  montarea unei nd . Ni r rr u tele Ni l4 5 2 pe a cin aată Ca urmare, consumul total 1. energie termică al blocului scade la 148.700 kWh/an, ceea ce de ve aa r sub 5 ve sol en de te t tt a solu a de s reprezintă lul 30 % din consumul actual. Acest lucru se 5 doar Pod traduce în reducerea facturii de energie 0 x lul uu înc lui u baz u -5 ea y termică pentruizo garsonieră 2 520.000 r rr e pePod cu lună (la3nivelul anului 2003). t lei so ălzi so ăr ol pe = 3 e a . lul aa x ea sol ax Sar are pe lul .

0

0 3 aţi r 0 8.2 FINANŢAREA MĂSURILORui ECONOMISIRE A ENERGIEI DE cin t sol ui e Ni+ T 00 0 i e e ee e costă. Cum pot fi ele plătite de populaţie, în condiţiile Măsurile deb economisire0. energiei Pod a a o 4.0 e co ve T x x leg xx r ea în care în prezent mulţi locatari nu îşii pot achita întreţinerea, solicitând debranşarea de la nd lul m Sa e ta t tt 0 pe adâncimea= ată sursele de energie rc p en ∆sotermică ? r e m e ee o sol 1 Σ h 52 de s Peretele er in ă r r rr adâ Ni A lul at . In rezolvarea acestei probleme unarol important îip revine statului, prin promovarea unor 0. înc i ii 3.0 ysubsolului a nci er . i r ve n ui de ur 0 programe naţionale sol încurajare a ălzi oo ă investiţiilor pentru economisirea me energiei în clădiri. Sursele =Podea pe de [ o 5 at o 0 u A a= lul adâncimea= reo aa ba potenţiale deax pe sola pentru realizarea unor astfel de programe sunt: bugetul de stat, bugetul finanţare ur a a 1 Podea l Σ n Σ +Nivelul C r r rr [ sol local,ucapitalul ∆ h ză e şi fonduri nerambursabile provenite din UE sau din afara continentului privat 0 iz a ∆ 1 Peretele o xt ] iz ă ă Sa 4.0 ăă 2.0 ul h european. bsubsolului er A solului ol e l ol C ui Sa pe sol rc Per 1 n Podea aţ xt 1 1 0 etel aţ In favoareapeobţinerii unor fonduri] externe nerambursabile, pledează ca argumente faptul P rc er [ [ [[ insolio u Podea A e o o oo 5 . ie io ie P . a ar a că România: in l c sub n Nivelul ă 0 1.0 c CC ar le r sol 2 3.0 o  este o ţarăasolului [o la 0 candidată izola integrare, C Ca u o ] ]] de ă ] ga iz n ulu A a r ca poluator şi în acelaşi timp ca receptor de poluare, l o  este o parte a eco-sistemului european, n ba [n i tă C ţieol d m a 2 2 Po d PP convenţiilor de C aţ e  este o ţarăză de aderat0la majoritateam care a ] cond mediu şi de dezvoltare durabilă. P P u A e 0 dea ens P de stimulare ea aa ]l ie pentru reabilitarea apartamentelor proprii . Sa a ae în Aplicarea unui regim 2.0 investiţiilor 0 ns n pe t y= An ns r0.0 c y P rc 3 poateu fi realizată că a ax5 sistem r rr credite avantajoase, prin reducerea impozitelor, prin printr-un de sol r t ul y 2. in lzi r materialele termoizolante oşi =la a A Po aa aa r l reducerea TVA-ului la +b echipamentele de instalaţii, precum şi i 1 = n 0 dea a 5 a rn 3 taxelor dere a m mmi m An scutirea import pentru acestea.0.5 i pe a d x au le m Sarc 1.0 ee A e ei ul privind reducerea impozitelor la sol x ina Nu este de neglijat et nici măsura firmele care se ocupă de e + m ga l n t t tt c 4. + de ns 0 c activitatea detă reabilitare termică2a clădirilor şi instalaţiilor4 aferente. N ri u An 3 . b et r rr o 0 b r bază o iv de Prin Legea nr.325/27.05.2002, ul pentru aprobareay Ordonanţei Guvernului nr.29/2000 privind l i in i ii n 0 S ri = 5 S Sarc în el 4 reabilitarea termică a fondului construiti existent şiTe ar istimularea economisirii energiei termice, s-a c 3 is ar ina că 0.0 i i spe care oadeţin,c5 perioada de rambursare a creditului ul aprobat “scutirea deoimpozit pe locuinţa pe An m ci ci legat lzi t izolaţ x n ul so - pentru reabilitareade n ă termică”.- c cc t obţinut o pe + n c 3. re r r ie a 4 lu rat 5 a o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului oo 0.5 nr.174/27.11.2002n privind instituirea măsurilor speciale o 0 st încăl cond b d u r zirea d nn de ens lu pentru reabilitarea termicăA unor clădiriu locuit Sur e st multietajate, conţine o serie de prevederi care n nc 0 c 4. a n e ss ude reabilitare termică y = clădirilor rşi le susţinei financiar. Dintre acestea -5 ar b încurajează lucrările a adân 4.0 adân s st t ex ul b 0 ct t t tt iAn ax cimeci az u 0 amintim: cime i ter 1 az ul 1 2. ie 0 a=Σ r cheltuielilor nio ă ct  “fondurile necesare pentru finanţarea rr e +b a=Σ aprivind expertizarea, auditul energetic precum şi e r A ă ∆ i 0 lucrărilor deh reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în 3.0 ∆ u uuiAn Sarci h dar S ie pentru proiectarea n i uul 2 5 Peret S Peret na de ă de i (e c c 5 ele e programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetular stat” ul ele izo cc (An izo 3. ar ( fi bază subs o ci t 2  “fondurile 0 ci ul 5 laţi necesare pentru finanţarea tcheltuielilorb[ A (e executarea lucrărilor pentru reabilitarea e 2.0 subs laţi tt e 3 Sarci privind olulu ci n fi olulu e i i ii A e az termică a clădirilorede locuit multietajatefAn asigurăC]n se astfel: din credite şi/sau alocaţii de la bugetul de 10 n f 1. i a 1 na i n co e eul e co a stat, care va acoperi 85 % din cheltuieli, e i 4care Podeă ul constituie în subvenţie de la bugetul de stat... 30 P se ci i le 0 nt 1.0 Pode nd i idin legatpe % 1 e0 ul a pe ar a S le ic şi din nd fondul asociaţiei i c a 15 An ă de a g nt 1 en 2. de reparaţii al sol en de proprietari/locatari, care va acoperi 15 % din cheltuieli, 3 sol g ( (( i fizice” ar A i ( pentru locuinţele proprietate a persoanelor încăl at -5 ul A Podeci n izo ec s at1ee e 0 s m ă a locuit multietajate incluse în programele e e e 0 locuinţelor, n Pode yfizice, din clădirile deec hi  “proprietarii laţi persoane An a pe zirea pe n ul y= ă fn n f= 1 p sol et d hi anuale... se obligă să restituie sol terminarea lucrărilor2de reabilitare termică a clădirii sumele alocate la ul f f 0 ul e 0.0 20 ax 2i ii t ax d 4.0 ari i a 0. pentru4executareat lucrărilor de intervenţie, mai puţin subvenţia, în rate egale, cu o e An Ni le A p5 din bugetul deco stat Ni +b c e a c i în 1 +b izolaţie m -0.5 vel Sa 3cc a ul nd0 vel g n a Sa în i 25 An i ii 5 izo co 5 rci 1. ens e condens 3.0 ns că m e că ul rci 4ee e laţi ul at ul e e e - nt 0y =yax +b lz ul 3 = na c lz n n10 5 sol na nn c e sol ătrA nt el 0. de ir adânc ax Sarcina de t tt h de d h ir t-5 2
or

i ctul Sar 15 Sarcina ză 0p p ens în 4 2∆ h ză condens c , 0 ie cin +b o a y ax legată e e Te Sa ee a y = 4. 0PeretSa 0. = a de 1.0 că 4. c ele rci i m mp rci cc m ax Sarcina de lz 0 o 5c c20 subso 0încălzire ef 0 hh e de 2 e h h era na na ir (e ic bază 4.0 ef lului ba pe an şi cutur durată n de+b n leg i ii dobândă de 5 % ie o i rambursare ic 10 ani de la data recepţiei terminării de leg -Sarcina 5 fic e 5 Podea 10 p25 Sar t p a ată pp t cin 2pe solată legată lucrărilor”.0. ză de nt 0.0 ie ie 5 e Sar Anu a a ext de aa e a nt de 5 3.0 5Podea încălzire ul 4. 3. nt 3. l cin to l1 m 30 -0.5 a eri înc mm de 15 ml pe sol înc 0 3 4.0 0 0 ul o a Anu e e Te oar ălz ee o baz 0 ec ta Nivălz to 0 r leg l l1 2 n n ă ire nn rmp hi 2.0 ire ta 3elul , atăA d CALCULUL tTERMENILOR DIN BILANŢUL Anu [oC 20 t tt ,erat ă pa 0 l 3.0 c e ura l 3 ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI e ee c Sar ] 0sol denu e m 2. dT ului4. 25 ext 3. 5 ee 1.0 l pi Anu Pa 4.o l ll o cin l 2. en înc e oerio a 0 l4 m tel ălz er 0 0 pi ra 00 oo e leg T Căldura 2.0 1 transportată prino anvelopa clădirii prin mecanisme de transmitere, precum este 1 f r p -5 şi m 30 r rr fară ată aer.or această anexă, se prezentă pe scurt conceptele e ire A d er conducţia, convecţia şi radiaţia, prin schimbul de În io ,i 5 , m nu er de etrîn mod,,curent pentru a caracteriza performanţa termică a diferitelor Te , [ C de şi parametrii fundamentali, utilizaţi c 0.0 c] r co1 p 1.0 l i er mp iz ii 4. al clădirii. Acest fapt este necesar mai departe pentru a estima economiile de componente ale anvelopei 0 c cPa 3.i cc i înc efi 1. i at 3. -0.5 2 adânci 2. 0 1. e erat ol co 5 energie înregistrate A mea=renovarea/reabilitarea ălz e o u ci cl r 0o oo e anvelopei0clădirii. Important de reţinut este că întreaga 0 A 0 prin al ura ra Anul 0 0 de transfer de căldură. aţi ns n abordare corespunde unui regim staţionaree n ire e e r en at nu Σa∆ h cl nu ext me e 1 tr 2 t Perete 10 f ff t di u aa l0.0 eriof trii Anul tul co A.1 TRANFERUL DEl CĂLDURĂ PRIN COMPONENTELE ANVELOPEI CLĂDIRII le 1 uc iu ii u e tot rii r 3 subsol 0 di 1 ară i co 4. 2 nd -0.5 l c c tie 2.C] c l x al 5 , clădiri, 3. A ului de este dominat de conducţie şi convecţie, deşi a În 2. A transferul 15 căldură prin cpereţi0şi acoperişuri rii [ot en nst Anul 1. 0. te i sa e radiaţia este şi nu 0 nu Podea ea semnificativă uneori. De i ii t , s 0io ee o Pa obicei, pentrude 0. eru 0 0 componentele supraterane ale clădirii, se consideră 3 e pi 0 sa rc x l pe unidimensionale, cu condiţia să nu existeripunţi termice y (efi ra l valabilă ipoteza conducţieisol 2 importante la colţurile pereţilor Anul er 0 nn t t n ncti o in 20 4 Fluxul de cie rc 2 = sau late capetele plăcilor. Podea 5 căldurăme tt a conductiv transferat printr-un perete omogen sau un strat de acoperiş, 4 ta t ei a de pe sol a ri nta A ax ilustratat în figura A-1, poate fi calculat folosindulegea lui Fourier: in trii u ul 3. -5 ri 2 l u 0. a r d (efi o ech 1. 0. l ll d 0 1. nu 2. -5 Niv 25 +b ld 0 al 0 dă e 5 a l 0 elul λ con cie Sa o 0  = A ⋅ ipa T 05− T e [W] 0. e cl bQ (A-1) nta r e[ me sstr s ,e 3 Anul 1solucd 3 ,i rci 30 0 t δ uct t tt ech 5 ad Anul 2 az ă bC nte A 0 na p o oipa ] iri unde simbolurileAnul 3lui Tem lor, iei oo p 0 [o nu sunt: a) pera de 10 -i, 2 az ti P me coe (efi t tt i 2. l peretelui, tura A - C suprafaţa Anul 4 P m2 1. 0. 5 a) ba e 15 sa T a antel a ] fici 0. aa e 0 4 -5 1 e P cie Anul 0 Ts,i - temperatura interioară a peretelui, °C r exte ză 5 r l ll or, 0. e l rci P nta er 0 Anulexterioară a peretelui, °Cd 5 5 2 rf rioar ent 0 d coe 20 Sa m 0 na Ts,e - a temperatura 3 o ul a ech rf -5 Anul ăp 10 rci e dd e d izol de izol ipa dfici tot λ - r conductivitatea r m Anul 4 termică a peretelui,eW/mK 25 o [oC] aţie - e e r 1. aţie ba3 na r eent er 15 al me m 0 0. 20 re le i δ - a grosimea-5 25 m at con 0. peretelui, Par i 0 con za0 de 1 ntel ul t mPentru a 0.5 a ame transferulpde căldură prezentat de ecuaţia (A-1), se defineşte o ga a u m 5 0 caracteriza den 5p p pa 30 den ) tota pie or, 30 n 0 tă e ra s il i ii l de sau P T 0 de conducţie unidirecţională Tem în câmprcurent, în mod similar cu rezistenţa A a s trii 10 rezistenţă termică rde coe l Temperat A c epier perat= en n e ii t e ee c de ta Ohm: y = y er electrică din 15 -ura lui con legea ri fici ln deri ura xt ax r ul ta 1 e stru adân ent r rr l în ax fom c r al adân ul 20 0. 25 er 5exterioară ctiei Tcime− T d dd aδ 0. +b p1 eo căl cime o 5 A s+b ula dal exter r ii n cla s ,e [ 30 C] ,i 1 2 d e 5 R = io Sarc e e=d ioarăK/W] n e A n zir(A-2) a=Σ Sarc er c e diri A cla [m Paramet cd (efic a=Σ Temperat i ar ∆ hcd tota r rr i λ 0 [oC] mat Q r ∆h e diri ina A n es o i, ina de n rii ura r ienta Peret l ir i ii r a ă Peret de n ur sar pier i, - Par nt ul rt de n Această construc ul 1exterioară echi ele ele 2 g i a2 [o rezistenţă este caracteristică zonei centrale a peretelui, unde fluxul termic este i ame cin baz 2 sar 0. baz ul subs s 0tiei oC] et sepam subs deriînaiacest caz nu eA gr înfluenţe de 4. muchii şi colţuri, pe unde [ 0 i a există C a perpendicular pe perete; presupune că aa cin trii la a alA ă 1 xt u t izola ic entel olulu fluxurilor5 ă e bi- şiet 0 olulu Paramet l, se pierde căldură suplimentar]datorită cla l ll , termice n tri-dimensionale. i (eficienta cons i Sarc de Sarc n a rţie s rii 2 n ul c Pode 1echipamea or,P Pode diri s truc A er ic baz nu numai pe ina muchii şi colţuri, dar şi prin anumite porţiuni ale ul de Călduraconstruca preferenţial An cc a se pierde coef aina la n io a An ntelor, a cbaz ucond a pe pe c a er 3 ti a) 3 tieilegaul arrelativ lega conductivă scăzutăA e la rest (în general, la îmbinări). În acest 5 icien sol ul anvelopei, ul 5coeficientclde o rezistenţă i,lr l ll r sol cens caracterizate a r tiei a) tă geă Pe A tă 1 a (efici c sens, tiy =defineşte punteatula Pode ca reprezentând 2suprafeţele locale pe unde se pierde mai multă se 1 termică, sarcaa c a 3. Pode n i a ul total de ina Pe enta A [o a pe rf An dd i pe de ti ul cl ax An (eficienta total ade in d căldură decât în medie. Punţile termice d adâncime la creşterea pierderilor termice, descreşterea confortului conduc pierderi al e 0 sol ( ul rfo echipamed dem sol încă n prin favorizarea apariţiei condensului pe timpul or de i ii n echip caC4 a încă ul in (pereţi+b ulşi umezi) şiir deteriorarea baza=Σ rm clădirii ∆h 3 i reci 2cladirii, la pier Niv structurii e di e Niv m An 24 Peretele amen ul lzirea Sarcrece. ntelor, de 2 0sarcina lzire termică îl reprezintă] planşeul de beton neacoprit de izolaţie termică r sezonului Un exemplu de punte a)a r rr a fi 0 ii deri elul An subsolulu telor, cl ri ( ina An coeficient t ant 3P ul an elul i i este ilustrat în -figura A.1. baza) la îmbinarea cuul totalTde(uvertical, după cum ii peretele al ri ci ede ul 1 ul i a ta id sol Peri ii d coefi A a5 ie 4.0 a 2. sol pierderi al fibază 3 2Perform n Ane til cladi 4.0 forPodea pe cient dir 3 , ,, e i (u ,e en 5 en n 0 ulu cladirii, ci An 5anta m iz rii,c ulu An sol erg ul ul ul ma til ria Sarc er ta energeti Podea pe An i pe sarcina dear sarci i e 4 0 2 ul b s sol eti total i m iz o ina ul ge nta s ss b ul e 0 aa a de baza) ra i ca a n nan An 4 a ar a legat 4 tic ene aca pierd 3.0 rz Nivel 1 3.0 -(uet ic ta Performal de cladirii ultu r rr z st h 3 3 ra e bazaFig. A-1rgeul a An alunei punţi termice 1. a a Ilustrarea tilri al eă de anta a c -5 cc a ul tic ccla eri încăl -5 0(utilizari e ) r 5 i5 i iz ex c cla i) solulu cladi 0 energetic ale An ep 5 i ii ) ari u dir rii, hzire T a ul te n di ana nn P 2 Per c a energiei, e n c 2.0 clai ii An 2.0 al o na i 4.0 0 e 4 ri er for rii 0 sarci 0 date

(

)

(

)

p

oa izola ti m climatice,gi ma (utilizari

cladirii

(uti

P a a aa dir e ul de e (uti n e r na 1

m er

m3.0 ra , 0. 0 Perf recente, cond (e ei e e ari (uti ee ri f energiei,ens ene te e 1.0 liza o ul 1.0 5 r tu ale orm gi 0 tipareC] d de , fi date o ei,u 10 ra 0 P yat rget ale 10 r 4 n 1 dl rib bb ene anta utilizare a = ci ene climatice,e 1 brgie o dact r te 2.0 ex a ax ica energiei) e a a 5 at rgi ale aa m ener te ie interventii r, 5 zz a -5 m zi, l te 5 r +b a nt 0. cl 15 Modelu ene ec z corectă apreciere ei, 15 termic prin1anvelopa clădirii, rezistenţele termice în cămp curent cli o Pentru orecente, Sarci clad a transferului n ri a aa dat getic 0 i i 5 trebuie corectatetipare a m punţilordat rgiecare există0.0 m la orice construcţie. O astfel de metodologie a fost cu de termice l influenţa a 0.0 a a o a a inerent cl r, 1.0 oa Invers de irii n e (e i,) ) )) t 0 i e al clădirilor. Valoarea corectată se notează, m na e Ce utilizare romănesc adoptată în Normativul aat 107/1997 de calcul termotehnic ati 2 c ră 10 bază t fi dat cli clad c et 2 o fi ce 20 h energiei)Sarci (utili -cli 20 a irii- 1 ci m conform acestui [Utilizare cu R' . Dacă rezistenţa este mediată0pe un element al anvelopei având o o componenţă normativ, o adâncimea=Σ ∆ ic zari at a Pmat hi 0.5 e P PP ma ri 0 părţi 0.5 5 ci , Modelu ale Peretele (de exemplu, părţi opace combinate cu ice, 5 vitrate), rezistenţa se notează cu R' m . e C] 15 na a e, eterogenă e (utili ic p tic cli e 0.0 e i e subsolului fi lenergiei Inversin ener e, 25 ee e zari int 25 P nt mat rinte legat a e, e r n er la poate rve ale fi Podea -0.5 pe sol ci Conceptul dec rezistenţă termică ice, rr n extins şi a2 transferul de căldură prin convecţie (numit şi 2 aUtilizarede giei, int la ăte in m n t f f ff ntii 10 ve 5 Podea pe sol o suprafaţa superficial) carer apare la rv date interioară saueexterioară a anvelopei clădirii. Pentru a calcula fluxul de căldură e a 5 te cladire e erv 20n încăllegea de răcireinte ooNewton: 2 e eluior energ nti u o n prin convenţie, este utilizată clim ent rve rec iei, Nivelul solului a c rv energieie nt zire 30 rr g 15 l i 30 a(consumunt atice r rent date 0 hi t r et el ii m totalst 4.0 = α ⋅ A T ntii − T  l la de Q re g e, ) [W] u (A-3) 25r ii , (m m e m rec s ,irec )m e i( eclima cep3 nt etcladire cv o o 3 l Te atipa tice, 2 a e Te energie, re inter a ent aa t u ii r, ent energia ta nt 0(numit şi coeficient superficial) la suprafaţa (consumul unde t α este ri termic mp coeficientul vent transfermp nni 20 0 A t e,n nre convectiv T re ct ce de c e, utilizata la a peretelui. Rezultă căinter 5 m ltermică convectivă unidirecţională itotal de 3.0 o era t tt de venti e, e interioarăera exterioară ii o sau rezistenţace nu nt i tipa c tT tip consumat 30ie d tip e ta tur cenergie, tur l1 e asociată transferului dee,căldură la are rec aaeste: i suprafaţă aa nt rece ef a util 25 i m nt orii finali, e energia ti l aT izar recen arel a o A de e, nte,A Tsde e ) −mi( e ) ic a Anu 1 e p p ,i( utilizata la (e p d Te 2.0 = ie ext ncoeficienti( e ) tipar Anu ext e a = te, l 1 3 or 2K/W] nu (A-4) p R [m ti util utiliee a l 1 eri e ul mpcv e consumat,ar fi e αi( de er ie eri st total de l2 er e de nt Anu cv n nnene tipare )0 , at pr izaQ zar n Anuuti a pierderi finali,e ci p Anuoar rorii era al oar rgie 30de T c A at a e l2 utili ul re2 e e ee l ur ar cladirii) d coeficient1.0 en ie l 1 ă tur d ă nu ur i) utiliz liz ene ec e oa e zare to Anu uDescrier a Anuar o e ul total de c r r Anu [o a ta [r rr l3 a are ene rgie lM Te al 3 m efe dri ct ext ale a ta l 3 C] g ea ec le g ga energ e ic e d l 2 C] pierderi ut ener A i)g p xt l rgi Anua od al cladirii) ili hi cladirii e AnuPa ie eri 0.0 giei) Anu Pa ee d mp a nu izol xt e e iei) l 4 er ie ut d izol M el era ei) l4 en er cl pa ri l 3 ra iDescrierza oar l 4 aţie er d (imprejuri t e Mo er io ili aţie ra t tt iul tur -5 at nt od a -5 m alAnum (e ă m -0.5 ea re Mo io i ii r mile, za ii pi con con M elu adel ur ul gi ar d en cl l 4 [oC cladirii ar a toă re er den etr cc iIn ext -5 den et fiplanurile a c c del 0 od l ul ei) o ir tel e a -5 ci ] 0 constructi (imprejuri d iă s a a ve Inv e ta[ aii rii en ul s el riio aa i eri or d [ In rs oar ei, Pa n xt l C e mile, er y = y= i co co , M ir C ra, echipame ve aa ( planurile er Inv ax i 0 ns ta Fig. A-2 Prezentarea conceptului de rezistenţă termică unidirecţională Uti ers 5ul ns izolaţie ă 5 er d ] ns a au ii ec 0 ax o ntul) co In tr] conden [oUtili io eP er constructi al rs tliz C 5 tr hi m ef gi ers +b +b a , ÎntregulModelu d sistem din Util Sarc Pfi are zare ar pi gi poate( s ei, etr ei fig. A-2ve Uti astfel ]caracterizat printr-o rezistenţă termică globală, egală în cl Sarc r a ici u c c 10 uc yc= iax a10 ă că, ei a c echipame a acest s cu sumaiil en ) caz uc pa rezistenţelor înseriate. Trebuie reţinut er dacă transferul de căldură prin radiaţie este izar ina el r rs tie l ll l a Pa ina liza ci o a10 tie m lt d ntul) di semnificativ înen direct M cu convecţiarea ien ra comparaţie ea de termică, acesta[este cel mai adesea inclusde forma unui termen sub cotu ener ul a )n 5 Ut i r +ba i r a aa i 15 ri 15 a z ene baz enetransfergiei C prin convenţie α , definit mai sus prin ec. (A-3): nsl de corecţie α radModeluo la coeficientul de Sarcinametermicer M adăugat baz Ii m a l ili (ef dd erg ci d d i, 15 (ef tel l m rad rezultă ] d α tot=α +α rad. or tr to d coeficientului ici deiibazătrila prin exprimarea forţată aă legii radiaţiei StefanValoarea rgie ă za rgi i aiei α i n n et o s ici <10% e lui la Sarc iz r 20 al et e 20 uctal directAnul i Newton: ent Sarcinai clad Pvcl d a Boltzman ent forma legii sub , re ei legată 1 Sarc ri b ar r rr i la ri r coire a a adâncime ina a d20 co tiede l1 clad ina e a ala i cla ci er i a 0 lega CO pi ir de a i e ef i 2,mAnul ire lega ec 4i i a nst 25 r di a=Σl ∆ h 4 au en T ec  Tn 25 cla,i ii ldir= (cons aA c Peretele α rad iis (A-5) z er tă b25 Qrad <10% 02⋅ A(con ,i( e ) −hip încălzir umul ⋅ s riTmed ,i( e ) − Ts ,i( e ) [W] ici = ε ⋅ σ l c (ef Anul med tăer diri( e )e ru a u hip U a m i,o subsolului 1 de ae e a en icide total d de am gie o e 30 l CO2,x I sum încă am ( (( (co cti 30 et sa Podea pe ) til n ri l undez tu ent m 3 ul e ( 4.0 5 încă n an ent i (co u Te ent uu nsu de Te ri st sol I e izrc Podea[0;1] (se ia din tabele) a30emitanţa a al Anul total lzire elo de e ei l u ∈P pe lzire energ ε = elo suprafeţei (sau factorul st emisie), valoare b mpe nsu t tt n (efi mpear r la 4 mul ie, e ) Tem to -8 ec cl v 4 dea 2 r,t r r, 4.0 4.0 universalăcie ratui in sol n ratu ie σ 0 Ppera = 5,67x10 W/meK , constanta mul i ii e Stefan-Boltzman x cla ad -5 tota energ c u tal r ea v ener z u 3.0 ra co l ll lK (de ra o Nivelu turaco de hip mediului înconjurător, r de nta ex., 10aC+273=283 K) 2 izolaţie iri di tota Tmed e temperatura r 0 gie, = ln ct f ia a) exte efi i ii g ech exteoed l e exte condens efi pi am l ct ene utiliz de 0 i, re interioară/exterioară a peretelui, K 3.0 ie Ts,i(e) rrioar = temperaturasla suprafaţa cie o ener ent nneie solului P 3.0 ene i r rioa ie zz rgie ipa rioa y = ax +bcie er sa r z z 2.0 ata la b (co ntu r f e ră rgie convecţie şier i s Fluxul de ntu de elo 5U gia în total prinaa e me oră stradiaţie este apoi transmis prin conducţie prin ig , rc Sarcinaăde căldurăr, transferat bază Ope 2 cons C] o utili m o [oC]lclădirii. Coeficientul de[nsu l a ai căldurărgia(esuprafaţa exterioară (convecţie +radiaţie) au [ r C] , r ti 10 anvelopalegată de încălzire transfer ene umat i (e Sarcina tot rirare in z 2.0 2.0 tot r rrde nte Parulafi U mu zata co 5 a rPar ei Par ene 1.0 lor, a rgia e , 15 f ti fi normalăli l 4.0 ame valorim proiectare de z la o de al al efi pentru condiţii de alii i ii dşi altele pentru condiţii de vară. (de exemplu, αiarna = 34 iarnăutil oriiam ct a) n la ci li tot ,e am rgia coe cl cie ci Ope finali tot t 2 atrii de ad Aer a cons etri de aa a fici etriie P cl e utili aizat vara ba , r a 1.0 e al adâncimea= ent z W/m2K pentru rare za 20 aerului de 6,7 pie şi la tot ,ei = 22,7 W/m K pentru o viteză a aerului de 3,5 m/s). o ntu a uma 1.0 zata t α , m/s a nconpie iri viteză r ld 3 m ideΣ ∆ rde l ll a ent nt a coefi i arf l insuf25 torii 3.0t rde normală h 0.0 ) con a e con di Coeficienţii dei, transfere termic pentru risuprafaţacient (e a depind de poziţia suprafeţei şi de direcţia a stru a icien final con lae ee e ul interioară r 0 ene tot Peretele e ri con-0.5 t pereţi verticali ec n sa Aer actiei căldură P aexemplu, strsubsolului su tot str fi oşi flux de căldură Te re ul rgi alec i, n fluxului de pentru orizontal, αi = 8,27 W/m2K, al (de t e al e 0.0 0.0 su ee mat total ci hi a e e hi e e(eficcla rc deer 30 coef ucti cla sol c al ucti(crp insufe 2.0 m e, Podea pe t mat n norii de pentru pereţi in pie Tem icien de căldură norientatei esus α ir= 9,24 W/m2pe în timp ce pentru pereţi orizontali şi flux ene dir sol l de în m K, n p fo n nienta pe icient on a dir a -ei Podea c fina e orii e a r e pierd su rat 0.5 rgi ii, e e g eechiii, a rde perat tule 0.5Nivelule i pie (efi nt am n fina l 1.0rpamsar de ri m ura total (efi sar r rr m rde al amn r m ur a solului li, eri e r cien li,i gg a ri cien te e exter den ba al g e a util cin gcoe cladi adâncimea= ti ul a gi cin gentel ta ec nt r ta e coe fici rii) za cla ioară pier nt ex iza a im i ii t al echihi ael Σ tot ∆h nt [ei o c eor, a echi fici ee i cla a ) C] r e eent Desc Peretele gi el ter ta al a ticoefde P dira Par deri pam de i ii c diri pamp eor ei ent ul 0.0 it or a n io la ii, e la al g ba de , rier subsolului ba icien ente ente

[

]

[

]

C

C

[

]

[

]

D E D B E A B A

Aer în Aer exce în s exces

re re are a ar a clpet condens (efi iei energieene M et u e O ă enere ar ic ba (efi nt . g e iliz ei. g ir a aa n ef aderi cpier 2 tori C] adâncimea=Σ ∆ a 2 e.0 e m con interioa re n de nt con are e e are interioar pot fi iînlocuitetii are te. er r diritr gi D es n iv u en umul i baz .sarccomplicaţie în plus a cl u cu un de a raport n O 2. a d mil tot ratu inter e clădire este coeficientul de transfer termic t datee ic Minn od ic Un alt te ticdeale caracteriza călduranltransferată prin3. nt j =1 legată dettjeE Rt .5 M Inv are Inv ct rMr rr pi e eneIn re 4. y ax ra ri int al u vent 2 n e. specialiştii preferă săen e a ari rezistenţa termică Rt pentru elementele de construcţie rie folosească tica cogi Sarcina pa i uctiei % cl sa ni. cum este ge perete sau acoperiş alcătuitpe sol N straturi.0 de 4. = ax +b cu creşterea valorii rezistenţei Rt şi scădereaavalorii coeficientului c .5 a re me a e iza ci e n e d dd r ucti utili ili ef ti ucti en (utiliza re utilin e.i +rde R e + e ccv .0eic nt za te M pa enen giei) ti Aer e a ti giei M t tt i 2ei) d ta di Sarcina de izolaţie ta B ) el ia i ii ) Inv ) p e2 O )i .deat P e te o e. a) r 2. ferestre)V erg dată de: 25 estem constructiei. t tt e VB energie. (im e ma ad pierd iei.0 baz 1.mbaza) recE [W/K] at [o C] dir iri m e de ii m rven tip t ect r tipartip . uti aa A are nte. j rveni) ea or ta Perfor nst Par Par ect =1 ent tii e nt condens ri a i ii e de n condensfi inter r v ii i tii e. Anu irii. i pereţilor r e 0 a a tipa tia liz en izolaţie al r a e O e x ech se poate adăuga o tipre recentermicătipa liz r rşi acoperişurilor der ferestrele mai vechi şi mai puţin eficiente Operare normalăc cren iar ii. l1 deri lcoe 1 m ns (imp lr Podea pe sol h to De rile en e oziţi cl fici en l ll e rfo uti ta o( Anu Peretele Anu De 0 rsarci clădiri.zari dat i A ener ect gi A in at diri dat taii i. clad i N (util maModelul al A ati efi date ipa r r  clizari tic or.duble/triple. cla etri suprafaţ ta suprafaţ nzareuti rv e. rc opaceiecu valori ari anta dir a U Din contră.i ii p Utilde ut i) ntiiM 2 ei del il O ente di del lu legată de Sarcina de s et a le (i a izarlu ili M d z or lor.a. total eiO g ggsE e v rii esingur nivel.c cu uneleo ipa util de a nt sar str ie giei) e% e i r c ră deut tipar e. str Aer insuficient de ă re Sarcina -0. i . pa i al a nte.0 ră ad lz rD r er or nte. i rii. . energia utilizata la ta (eficienene componente au total de mici ale20 ferestre. ic solului a or m deet truc crie ntul or Anul 2 de ntulel et di deri t tt t ti ic al (impr or d l deri hP i ba tiei rea en ie r a e total m Anul 3 baz total ic m a CO2 aln ee e e ecla ejuri . denumit z(con ili ) n Transferul UtI giei ei dintre subsol sau conturul al de cl căldură al ili nn clădiri n 0.  mpe izolaţie juri ul . ar ci in er VB da a cla a . deoarece ctie consumatorii at cladirii) Sarcina i. r rii (utilizari ale energiei. este în za e D oar rgi al bidimensională a transfer de căldură prin esenţă problemă e l de clad ) -0. yr e esc <1etica a dir i i. conductiv.12de c ant în aceste cazuri. ). ier 10 i di coefi e.[ ii ct d e de nta fi eica echipamentelor.aa d ar coef -0. del sc nuri p hi n ile t constr <10 Perf ei 15 Modelul Invers al er +beie r v v . 0. iz er i ri j =1 .0 i 3. ii nt atice. a cladiriiene e. v inte P rv te e.0 oi mod rv ns a n al in date = ent +b e ent ra e.2 TRANSFERUL DE CĂLDURĂ ÎNTRE CLĂDIRE ŞI er 4 ire ge pier . re ent acl A v ent ati erv date ră ileSarcinade dir ii j e. c VA Te VA B (utili  j =1pre ntulccct)C ma enerpimRt .0 aa u x Util etil Anul 3 a Util a energie de 0 til er ex i rs iza ileniz Anul ia z ti er gi veu al Aer pier iza iz i) l A.0 Ti − Te [W] (A-8) A jaz direct ale de e e intul m i ta e e.0 e 0 e n % pera bază e i. gi ali. jla   j =1a) ic nt atice m int ei.e Para r pla K] (A-7) 10 e Performantaienergetica Mo De ari e na ari gi eneer e di en er ec e pla metrii C nur tipare de utilizare a riier baza) gi Rtrge ale recente. ar SOL l ee % Ut Mode Ut readi er ia e ri li Ut ei rs l ener gii deri -5 rea e eI ar n tic deri r u iliz ene plgi podelei unei 2.r me e izarircclb A j za  N cl e m  A dat ta % (im rd coefici cli cl tic er b ceirii m 30  ale me eT u  cie la clim at Qcond =at 30 jU e. ech e i ipa e ili rii e sa e încălzir ma en iei.0 z recente od ul ili iz re a zz o m u ic ulCompoziţia g. eclad e. g. en ce util e de ntu nor re r on r d na ei ic e e ale Moerg nt izaza utiliz D ei 2. u at erv da ma zari CO ratu erv pierder c giei.e entul− Te =  in i az 4. s-a presupus că suprafeţele şi nt (efici orientat t subsolului nt diri mile. 25 ili ener cl ech uşi.0a(u Anul ti uld Utili mal ntul e i la er cl e e Fig. pereţi. gi 2 0. rioa rec sarcina a atic az in rioa nur N cl bază o . Te gi e . e e<10% giei.a. ) ul per lor. date climatice. m a a ea ta d atunci bazatic include şi ul ( a l 3 Podea pe sol sarcnt ir ltot tic 3 to li u Rt: et ta ri cient plan sarc att 15 i 1echip ul e ul ns Anu e t tt cla en ea Anul ut globală a al ) ina la ii pi to Nivelul ina ta urile Anu z ul ti ii 20dir pi Anul tr il cla i ii r 2amen to er ic eni l co l 4 solului lde 4 Pera a total cons de N ac cc e er de ta (u i c li er Anul 3tul) iz uc pie dir25 ns d ta a er(u de -5 -5 d r eAnul 4 baz zfor cl e Rar baz cld 30 ii get [m u til R (A-6) getil Rt =truct .0 u O od icclimati rgi giei4. o A (A-9)C] ce K cond e= [inte jU j = ce ent clim co e.0 e ri e gC mal legată de ef zareta ti a g c zare erg e izolaţie p l) g de ie r C i a a încălzire te e deliei e. interventii r rr i liz ale (u li. 15 tica le vv con irii en til (utgi er ul De obicei. date n ul ) ie u ener ) u a e y = ax cien +b n ti a a ul cien 1.0 icie Sarcina f pr ri e an ri In de e aul ersa ar ee elo ers nor icie ej er u ers ve utilizar In i a ei Anul 1 drgie pi C eo aeeel a a ta ntul legată de i ve ur d 1. B izolaţie 1.mzdi dd e încălzire bază 2.0 lul ianei 0cl ene i ee n n a asum za e deasemenea cuplajul cu solul. Pentru a atinge acest obiectiv. pentru uşi sau re con nn r ale a efi izolaţiile termice). .m gi (utili bază p ei de d n nstru rc d 20 iei. Utilizarea energiei la cladire erg iz mici ormcoeficientului sa e(de exemplu. având suprafeţe marie alege en în til M 10cu volumul clădirii. r dcladi Pea enta Compo irii Anu tae cccv Pe pier aul (c Anu a a pier diri ta a c Podea pe sol adâncimea=Σ ∆ nu reflectă radiaţia termică şid emisivitateai) planu ε o= to 90ii rf a echip au deri i)ul -5 termică a 0. după et ir În er n un amen rejur al const ic ns iv i ii scr rm din a ta Nivelul 2 subsolului a u liz l lent er 5 2 iina arătat înm a telor. coeficientulnta dettpierderi al cladirii.coeficientul valori pierderi alrezistenţei Rt. se total de alete en a stru aceste finali.id i ii d or. 3.0 are in rec ruc are manta rf iin fi am la n p e eutili de te(A-8) arată clar cărece de pp ade căldură de la compomenteleal p Ecuaţia la ent venti re transferul B anvelopei unei clădiri scade a tiei4. ii amîncălzire C e.l 2. e orizontali an flux de căldurăclad de în jos Anul 46. A-3 Rezistenţa termicăaglobală a unui perete2sau acoperiş multistrat en d <1 (u en total încălzire total rs ve c im el er ucladrs er In zare ă n dli a 3. ener E g i. cla iei. .0 E i ii podelei la iz e rii M sarc a I ire e co n d ree ) la a i rB ad ina o 15 f ina en Utiliz er en n e n ns er ) D cla B ee s eener e el ars (cons oi de 2Anul 1area gie claar d 20e iri de er i ii A er d dir Anul energi gie.re o za clad a mai irii.e Mo 2lK/W] l ri tie cv a) iije e ica a) a er dal ad . ul erg to er e rid bază echi condens r ea to ers o re iei) Mo A echi o ce. definit e.c ti a Podea ă nsu totalPe fo cin trii rii) coefe pe solcl coef Pe dpier clad erro ld de a o c d ma [o a r Oer cons Des icie rfe dd i cin icie nt gef a Nivelul l gi de rf pierAnul 1 a irii . B in a) cli ic mpe int total detic  ener ) c  aer P e. l ul solului Podea din de Anu irii. Parametrii constructiei entu ma ici ma er al n n erget n nn mil cl n al er e (ut di cla diri (ut ară eoC]dir ii a izolaţie en gi mil e. b rf ns exte cli ca: m pla rf tdei 2. ale erg e . co giei.Nul entD cl te pi at rece r n m . condens e iM e.er ie Peretele ic fin i aal za) 2 (c ar cl cla an αir = a) W/m2K.. ei ile e di 1. (consumul foloseşte coeficientul U. imilTransferuledemt m rii ii clad ge mm an cladie l scr căldură printr-unuu m ier ructi at d er figura A-3.0 r ea l za od a a l mtipare el Inv m coef di. (eficientailiz ri total iliz t tt .eplanurileca a cl B za <10 di cli mentel dat (util tot e 2. Tempe del d i m -5 anta0 cl5 ticiz10 al 15 20 (im prej a i e Per iri25 n 30 Pere ar ee iri ri ic 0 ar eri echi 0al al a cladi Temperatura exterioară [oat i al ul ratura cla for C] a (ef e ene ie al uri sau al i coeficientul i n pam trasferi dei căldură U:or global de for prej ii t e cla 5 5 uri exterio dire pi cl en a rii. rgi diridiale anvelopei clădirii (acoperişuri. echipamentul) ei.0 l r CO del i ut ta rf ente y = ax +b cl . ener cladiride re Sarcina 0. orcl perete sau un acoperişnconstăal ef mai multe straturi de materiale omogene.i e. at deut e at cli (imprejurimile. ii tt clim odcladirii.0 irii.(uti rgeinanrii y =gaxenergiei) . dpoate fi determinat prin rezistenţa termică ti n co ( când g an ei.0 A ) )) i gi uce 25g ec eener gi l er total ) c e la e Anul 3eiU O e al ei es a) U V gia ei (ut a) ei tie ei Ope la e l 30ie i ∑ ∑ ( ) ∑ ( ) ∑ ∑ Aer în exces CO Ae r în .0Cenerg tip rece D ta ti ti n o re etri <1 A condens ni global U.5 t (u la clad M ilin di al D r rr ur) 5 s C re Inver ea a r ul Modelarea matematicărgiacestuiaveste anevoioasă aa ales în cazul clădirilor rezidenţiale sau r conducţie. Sarcina x de l o ute i ii rec m inttii giei. sarcina e baza) er a 2 e sarci l) n 1 i) di condens di na de U = 10 [W/mee t ta e. en ener te exte iiti COel erv climal e..0 al şi pământ. e e atic eluee z mx r . tel ctie i Căldura e cladirii cli ut Descrierea al transferată prin Nclircomponenteenda legată cla e a echipa CO rii dale totală en geti ae e V tul d C i i.convecţia de la aerulaaînconjurător. ta a Pe a ti li l l ul gi Mo de interve M Mog cl ut pam de pam Sarcina n 3.

utilizare a diri . la l ll z od Descrier e ie . m2 intepierderiUU n total e depl inte n total lap erea nsu rii ar li Temperatura 15 a ta to crie A .Anul 3 (A-10) . r 1 2 ul Des a i la a co z re p nt U suprafaţa planşeului. ato (imprej i e nte. V Ut rgi c c rgi energiei t e c  infiltraţii/exfiltraţiil – curgeriechi rieOll x dirBA utilizareprin toate crăpăturileei interventii necontrolate ale echiu gi Inver aerului a e energiei) şi deschizăturile unei e rie u sc co e e ili la l ei recente.e g finali.o nst er ruc pera A O nst o oi il)a pierderintul i ul n la ie sum cladirii pierderi al sum ruc t tt t s la r D C or i planurile l ruc de tiei re a aa tot ator inte cladirii)total de e iicl .placa L T i−Te ce.O al . e date In Util M l energiei m climatice. ec baza) gi ei n e climatice. za a a aa e re ul total de c tr n aurileco ul finen plan or. tiparev contribuie la schimbul a climatice. rgi con elli mentelo m n Paramet n s CO 15 rv (i esI ati Anul 2 rv de (util at e cient ti (util+ I I I sum n coefici Ipier erg sol = de a ul∆ Q a en U interioară izari U podea e e. e la e a t a gi ul consumatc e perar nur dirs ili (consu total de dir c mc (i de energiei la ei ul ac e u cladire c mp mp co mp t nz r o energie.5 şi 2. irii) gi o [oC] (eficienta z uti re ili z ar a cladiri re O c rii e. e utilizare ( v li. ti C iri i O VA dele aa ei la iri fi di l s er li m m e del e ee cladire B energieiir e e er (con Invers energia u n (con i lio e e. eo e ili echip ir dirif tot )ee n de ec sarcina)de er pamtot r ei) re nei i. ce exprimă transferul de căldură prin pereţii sumă di u u trei termeni(eficient 0u z cla utili tot iz ul gi s cla cu laa te e. ns za i coe g coeficientoe eplanali. ti la pentru răcire. energie. a cladirii to e scr climatice. ul ar cladire u i na riito e r utz l ulutilizata (( n (consumul Utilizarea gi sum m er sum (i(z (la. perete 3 global ∆ de s ct 10 Anul vertical sau m r ir li. ntul ata cl izam pl Oclădirii.zz ali. conductivitatea termică a VA torii este dată de cl la er ii d re e ata calculelor mareavvarietate de25ală x d proprietăţi ale m etrii a rge rge20 ns Anul 2 B ofinalns între 0. tu Mov gi energi n Mo ad rr g p ti d energiei la Modelul e en r e energie. al < A at ener0 le. m irii) fin .e )i date gi total de g l za hi e i aln nn pie i anta e.5 e It nta a 10 muli pa U rm gi cl ră ooC] A consire e cla gia re rm oo o o de a di a utiliz n ene15 ire total de(co de ei n Param en ene cl mi 1e uma t Anul d z M (co rs ală dd ener (co energiensu ener. o c r sc ns De există. . ener e. (i solul şi prin plăcile aflate perimetral în [de n contact cu solul: dti echipa C]matorii ene 2 10 te i I r e n la m i ila m Anul 1 la te ltotalen re al cl coefi U con en finali. în orice analiză e a solului variază (con cons Anul 3 şi l tica at e tica um r r rl enertule constr 30energia ener at d ) i. a coeficie intAnul 4 n ie. ul reaut e. r mil ir . e erg total ∆hdi ej nt vv deri ale e ale construc r v frgi ii di30 pr ii z ii O v f ur Anul 1 er unde val en n ie. entul ene atore.pierderiuu o u iz ri ta le. n ile ectU atr mul la total cladire a pi l ef r a rej (consumult de g n or energia rej ta ti a e total x V ut de coeficientneC co n norm cl de (consumul t e uri o n uri ici urier total de energie. clim Des ia cladi r C] il e. pierderile prin subsol şi plăci pe aimil rii Perform a de clad C ut ee constructiei exterioară Este de reţinuton în calculele pentru consumul fin energie energe că. efectului de stratificare termică şi date clădiriit a ventilaţiei recente. pierderi re utili constructiei 2 ali. (eficientar cutil li. o d e i Aerul tipare de n ctiei ene de aer: d ctiei a ene sc % co forţate. o d Inv c l delri gi pie del s Inve riio i ii l cla mile to tipare ns e mile a cladirii Performant gi d g .0 za ec zata cl n n at atura gie.z(imp temperatura interioară (exterioară). cladiriii e oe. d a dir energiei) dirtotal ie i ii rC juri Utilizarelu U de ad ii cla e. o 2 Utilizarea A er ventilatoarelor. ator 2 tieig a ţM g (imprejurimil cladirii) cl es O B u constructi tiei ri O a i rioa 2r n pierderi al a C ii m ii ei. ar rven exterioară 20 al 25 e irii ns di la solului. a utiliai a co ler r fici Desd d ialns Des r r r ar . e 20 atic 25 no util coeficient ti g Paramete. cladirii. date energetica ul urilModelut De uril du a ul dir CO u d l ectdir ili claat )ct a Utill Invers 2. rv ra pierderi ia gi i nti date ce al raechipame e nt rrii) uti placa on eri al W/mKcoef uti ss e iza coef a al m pentru ei ergpe il sol. mata n l ela ntulii<n sarcina ti ce ti de L .ecladi coeficientul (c pierd der transfer iare c r i perimetrale pentru porţiunea 5 hgiei.clad m co U U n e co CO de cladirii.ili tica a a re. e date Anul 4 p exterioară sis i 15 clim nt rentelor.t al t deconstrucaz i r0 baza) e. er c ie cladr rii urimile de tipa (imp ut p cl tipaantaia i ii d a telor. plan el ee dircla ut ul t cla i ii o i) plan)căldură spre sol (utilizari ale a utilizare a c ul Fig. tu z ir gie. a unei ns er umat transferului mai puţin exact. at d termică aum U clădirii. calculul a Temperat de căldurăr sprel sol este cel ei.cladirii. d x e u consumatorii <1 mi zal r ruc <1 allae energia gie. ur a ct total de ntructcie tal efigi const az areas cie ctiei. Ae ee a e gi m . nt al energiei. di eneru claale baza) er ut i.scrieliz la global de trasferatic liz ) suprafaţaopodelei. l um ar d rece e. orii o e o o total rej p o ect finali. B i s ss utilizata la ma l ul s de ener total ală nst il de li o ad ener total de a mi en mil energie. e ns en e ParametriiTemperatura g rece al (eficienta ilr Ae e i echipamen al baza)ll l ll rejur ato (c um irii Co nte. d gie. iza interventii lu l ll a ier con o I ) i ii o con ta (utilizari ale e interventii r M O aa lm d<10 I a a l ii) fi <10 l recente.K coeficientul su rii) termic prin i ta icie nt[ e W/m2 U -5 0 a re e.re de tiei ii ee g ener en total de Co Temperatur e i e a finain r ntul re re ej -5 ener 0 e a fina erg pierderi i Anul 2 erg er en ur pe ve giei. A-4 iu Trasferul de l energiei. energiei) s l e. su cladirii) coi) C la coeficientul gi r laC co t tt t n co pi nst O o con(imprejuri t nt ntu ule m coeficie ei de g % a o zme afaţ total Vn g m Descriereatotal de con ei e O at al mile.ti temperatura tal rea oC rven nsi cladirima pierce gi Perfor ur tip [oC] e de c tiei % na tii li code clad r2 tii sarcinaii io ţ nt d ur re ă i iC tori deri ei manta il 30 deri um Ti(e) . m ul 25 l e nn u a condens la suprafaţalprh L Tli−Tsol rii ergu nApodea T i−Tsolnt+ U v. mm m 0a c n e cladirii) Aer tiei ăo m i mi l con pla e gia energia pla l pla n e coeficientul 1 V a gia Descrieru ins. icien subsolului finali în contact tot asolul. e on zata pierderi al r o supr orii ugi iri e de finali. Performiei gi climatic ţ gieienergiei. a datorită stru d nn Mode stru De2 la De curge prin anvelopa reaUtilizared eavântului. eAe de umiditatecl compoziţie). i izari [W] 2 20 ator ie. rs rea energiei. m lp de energetic echipamentel ali. De obicei. O2pla tal c m (i li. date i gi giei coeficientul rechil ntu ei. (utilizari ml n d t u u ul el ers a ul al a rde nt ale ta dee ersn ale <10% energiei) e ei el s ri m dire m.5 W/mK. prin planşeelel orizontale (podelele) aflate în contact cu cl in ri l ii verticali ai aflaţi a il ll 5 diriexterioară ideOzatai oU a zata all consu ei cli diri in tul al o u de a tot . . ul totalDescri 5 10 30 e. în funcţiemu gie. totta amen (ci Mo de Moderde (im a s) interven a hi energetic i (im c e ee u p e Performant l) de ) lul M interventii e u cladirii. ( e pie en al la tul) oa del pie rr m ri prej a m tii pl prej a M a r r direct a o del sarcina de Mo i M recente.rea perimetrul (conturul) e e. i ale en a e aa (utilizari a ( echipamentel a echipa tot .i iz e u for -5 d e sum d ri sum s i for 0. den utilizatala < % n e lae u cl d % nu uu a p A to utilizata la r nu consum (c total de nur utili consumatorii le la 0 B utiliea riln ţl ll ufiechla consumat n 1 e r ril tal ilead s e s e atorii finali. % A c zatacladirii ucieipa coeficient e 0 er i e a r finali. clădirire m de la exteriorn interiorla deae interior la exterior la pam re / la ii o Modelultipare de ef u ( CO reale rie CO za la a a la cladirea n V pam I e r l r2 Modelun l a O Utiliza er cla ad ferestre şi uşis deschise şi ventilaţia cla utilizare acu ajutorul entu c Invers  ventilaţia at ventilaţia naturală prin dde 2 (imBentuInversu – reici l mecanică re d cls d pre l) l n nUO rea cl or a en (consumul s gi l) 2. sarcina energiei n de ie d pierderi al ntu c er n cla ili (c ct g eiei. dacă aceastana e % Se disting două mecanisme el er de lul care d total C c e cla . cr nor e. planuri liz de Parametrii mile. s Mo pierderi al ientual e. l ll e Anul 4 a r gia ulli utilizat tot gia eMic uctiei da ic ecoeful til um orii ir cuplajul cu solul este exprimat printr-o ura uu de al utili-5se. n c deco Mo n i rde er ul uri m ultipare de g u al uricladirii aa rde g g o x g energetica baza) er ul recente. icie U . e pier t t tt Tsol . fin su ato rejuri i sol sunt de obicei neglijate. energia utilizata . Ca urmare. sumic z r. ntu de ciea ructi ener or. u o a l coeficientul econsefi to coer urile cl zaren efi construent crie ir (utilizar cladirii e tre e a zare (eficienta crie a ee e e e e a cladirii. en l er mentul al diriza om . are e dir cl ie la a r ul ln ma0 no (consu e ul er l exterioa eM ri at 5 l B ma hi e la ad v ener i) M MM total I e total ad Mno r[ ale nta -0.envsolului (de exemplu. planurile Descrierea fi al i u de V ∑ A er în D ex E ce B ( ) s A ce s C O ( ) ( ) C O C A er în e x c es C O A e r î n e x c C e s C C D E B A C D E B A A e r î n e x c e C s C O D E B A D E B A C C C O Aer în .) ii)l e a ii) za diror M ve iza A.3 SCHIMBUL DE AER ta. termic n m te ce total de Ul .

insufici normală uri e uri er fi tr d − plă =i ∆V t tt a+ ∆p lă er agi <10% 2 ri ∆ O ent ivant co (A-12) i normală strat + ∆p vent [N/m ] mile C n C im co p = poer milea pigi i ii l a i a ns B V Ae Aer efectuluiAegi di CO2. ici i ti m AerM es r u t gi a den pier x că r rr u x e (imprej pier r ri u Studiul cr od direct Modelul u i. iar nivelul presiunii neutre (p = 0) pa e ţia g.5m/sapentruen O condiţii de răcire. e u condens la hi ti it tt e rii hi l a i B la p ri s 2 n ct i o p pe a pa o eoo suprafaţa ) . n l m m al el Am r oCO este aproape de înălţimea mediedirt COAmoDeci. o A Aer a c . nu se z cl n za ent relativă a vântului. VB pi oa . ct constructicasă în timpul sezonului de încălzire D ns şi efectul de stratificaredi ef într-o a er ns de ) M di e e al s con de O M ee a ia ei..a.a.u exponent lul <1 ori diri perd gi perz V i ii at im i d % er e. e V d mi D g e ) m  t pl  ⋅ ρ d eTo z On Qaer.f m le .Te. ej2 de ie e nt care rezultă depinde de proiectarea şi presiune pe % pe ie r o d rect n Comp i clmult.<1 fluidieprintr-un orificiu este<10% proporţional cu aria a g e m z a m gla o putere oarecare. s % rii c l nn i cp . primul datorită vântului. A-4 Infiltraţii denaer totaladirectn a . rea p e e eo de rea n t ta s m <1 n r rr ziţ u r ta er Mode i n coeficient de ile i cla cla o u r ck debit COer m 2 at O er g 2. şi al treilea datorită ventilaţiei forţate Aer i efi . 2 pl tie p n ul e e g icien A za a a aa o a er Opero i. jumătatea de jos a la 2mm no m n aa D e al aerului. u l. de e ili if n insuf uc . acest motiv. la Diferenţa i.o aria secţiuniim infiltrare. ta u p clădirii va avea o curgereespre interior su V at rm a spre en 2 A es ect i. M i cla ţia g. a g l l Odgi m s e . densitatea aerului în icondiţii standardst O a r 3 ρ =c 1. i e e. t tt V gi . În consecinţă. diferenţa2de presiune deci co nn u dens i aii rt O n n o m u ec dir del o decât diferenţa nd presiune eO perare aceleaşi nivele. pot calcula separat debitele de aer pentru fiecare din aceste efecte pentru ca apoi să se însumeze.r căldura specifică la presiune constantă a aerului. f ţ d al < i re VO r a l o d B l ll e m lpermit u ie e. stratificării şi ventilaţiei c al aO . se pot considera w=6. i inte a o dx m ej fdi a c e co Des CO k o e ee ctur nt m de echipa la e rioa Des re Com C 2.a. iar cealaltă jumătate o curgere dir exterior. Diferenţa de presiune produsă o xoostratificarecdepinde totuşi de ∆ al = l) i .a.o e ei alr echipamentul hip d d ntul) d a d t a re are hip ad am ir er coef (imprejurimil e e ri coef am ee a ul n (imprejuri r 2 iri ) . datorită neliniarităţii.0 diri <1 gg i ia Operar (i nk . ă. viteza a hi vântului estea i f ile s s de ctiei i) ctieis c ut o rci e m co pa r deasupra solului. . la e m i. Contribuţia insufici ut atunci când există. N/m (Pa) e an t % pr t % a.4. t tA a ect Compt B e tt or ir Aer l c sezonului de răcire. e. x c e e su A ie ) c es C C O C C D E ∑ C C A er în ex ce s Ae rB în A ex ce s D E B D A C E B A D EA C Be D Ar î E C D E B A C O C O D Aer E în exces B n C eD B xE A cB eA s D E B A Aer în exces CO D E B A Aer A C O CO Aer în exces CO D E B A D E B A D E C A B er A în exces C în ex ce s C C O ( C O ( CO) ) A e r î n A er în ex ce s CO C Aer în exc es A e r î n D E B A A e r î D E B A . i ir i al pr ie a t debitele de intrare şi de ieşire nu sunt egale. De aceea. este dificil de O r prin anvelopa clădirii. Iarna. z d <1 aiefai ii d Ae n m r r t en p re O de presiune între interior şi exterior dacă cie ic e CO2 0 i Înpclădirile cu ventilare mecanică iOs 0 int există or diferenţă d o ii O ra e o ic g. arei aB af ∆ pk m= pe – pi = diferenţa de presiune locală dintrearee i e xdirect exterior şiointeror. dar poate deveni important l) faţ r rr nd d este a l o r fi (i 2 ieufi ie e m ef <1 la clădirile maiM peir înalte. Viteza vântului este o mvariabilă dependentă de vreme pi Oare importanţă asupra care . ta . e. planurile g icie Modelu e Modelulconstructiei. r e O d eii e 2 a O ifr f ff l t pl cal A iO e s 2 a a al a undeD a n n 2pi oţ CO < an ii i ii d n c 2 e VA u schimbaticc 3/h] t C er ncl a c CV c [m  cl uri V . al doilea datorităl ll B dee. de int d B ă 1 g ju c d m m ir i ip i ii r nt pl 2 2 a V al ir A prezentate în capitolul 5. ta % o to e a x l di an . orientarea curgerii este inversă. deoarece vântul ta eu să fie mai slab vara decât iarna).ta ns ta constru at ul c= ic Airii) ∆p . fiind semnificativ mai mare mult a şi normală fi mult o decât atât.e. Mai m ur n Ba aa B e x l a la ri stru modificată de teren c obstacole. i nt uril uril VA2zzvariază de-a lungul m ili z c anvelopei şi. cl le ul) erea (c ntul r malul) m c u C ul) n nl aa oo cladiri z endirect echipamentul a n o total n gă Fig. i Descri icie e. .mx e a a slu re m lu m es z rafa 2.. a gi noram i) ent Aer i di mile. CO or Mo interiorul clădirii este mai cald şi Moi mai puţin pe decât aerul exterior. n 0m i i ei normală 2 a 0aa g. ri e eri f A ali faţa e .CO ata irii) a <10% la C l.7m/s pentru condiţii de încălzire ns c er echi insuf a a za ri ftinde rn D echif ns aa i ci CO2 tr şi w=3. o de pam pam n ua t e e x e i icient uc de tu o 2 e diferenţelor rm densitate dintreriaerul interior şi cel exterior entu entui m cc e u B Compozi O2 c la de n n Efectul tie stratificare seste rezultatulcn at l) CO f o l) c at VB clădirii. il re u r ăul pr e u m C re i ii e to iri d C to n afa n nr ri no ∆ pvent areio valoare de proiectare mare. nu de termenii plan cie individuali.stratificare aO al l i fi ri O ile tr i 2 r put i. C ta a p A iarntermenii ef m a cl de f l m i e aa la ta ns ţa a il ad estimat debitul de aer infiltratV al Fără o măsurare directă. Debitul total deaaer este obţinut prin însumarea deri direct g c s la ti de curgere eli cu diferenţa de presiune o tul) nt urimile. J/kgKe f 2 ct rii nst n 2 Bu n i ) i u rziţ i o ) tt ru im ta al coeficientul de infiltraţii al la coA Kcondt şi reprezintăie Coeficientul f inf a fost definit n K similar cu d f ) D e ia condens clădirii. există o influenţă a nt V% eri p a funcţionarea sistemului ţ ii de B şi su nt ra el no oar ff i f c ur s ventilaţie ra fnu de etanşeitatea riclădirii.g C c nd V suprafaţa st i VA esil ll i r CoaBAes ag. i to pi ej e % e m VA proporţională cu ner ) i ir ct oară aerul interior şi cel exterior: A a A aer depinde de diferenţa de temperaturăcdintre A cc ră A r c o a il er uri c ta ur ii r d l n e. i 1 s2 BA B a Com i r ri l ni ii i x x le O di i d n 0 . e i tat an tot con e di con . aerul din de T T l x r c eor o O t c t A i. interi a e i ă e . de planr A i . Co Blr D en O ia interioară r ec c c e di cc c V a m ri sm c .a ei. uldiferenţa de temperatură) datorat schimbului de i d Fluxul de căldură sensibilă (i. pl . u 2 ţa l pr V c 3 direct c la cl re (A-11) lk ie k k di [m /s] u l d ctiei. t d2 lă sezonului de încălzire. fin Aer (im e ri nore n pi (im nor Ope i at ur ej Diferenţa de presiune este suma a trei termeni: o ali prej mman al ţ An u i Operar er prejrareu uu n o Cile ma cl er ur . c Presiunea vântului depinde puternic ede vitezaareela şi de ec r n orientarea vântuluialfaţăstru pereţii clădirii.no conde n care ţin contu vânt şi de stratificare sunt neglijaţi. l ll i a u ns e ili fi V m e c A consumurilor energetice ale clădirii (de exemplu.mx a ire di o n ns m n nn apo unde c e n ul ee mentul) crie i <10% s n răul crie ct e t n u O to pi cct ri to m2 Ak . ldacă r aerul interiorpra a alrece decât cel exterior.. e cti D uu u u cl i. este co mai tu u c oo e cr cl o o ii ii d Co O pins Efectul de stratificare O orelativ mic laoziţil ăcu maiC o clădirile puţin de cinci nivele. cl c(c ent i fi ntul ent ee gre planurile ia . Maiad n d ul z i (i termenilor care ţin cont de vânt şi de stratificare. Există s ic g. i D p ta i.s debitul volumetric de aer . n secţiunii şi ul f uti al n orificiilor k: x sup al de i iO ul i at de ie ul(i i o (c ul planuril litoate 0 Modelu t CO clad pentru to i ef cladCOto ee n2 l liz 2. există O este mai micăal 2 ri dele Oc Vss ra exterioarăm ii o s ns cl (jos-sus) 2 de s l dintre l Compozi hi e i ii) fi ta d ăinterior-exterior u2 uuB re liniarafi norma u n al t o diferenţă de presiuneCo care ul ul n ens utvariză n cu greutatea. m două cl i metode principale de măsurare caresupra estimarea caracteristicilor (i A infiltrare ale unei clădiri. B e C . DebitulO al aer depinde iinumai x ∆ i) totală. ii c pr B ap 0 . 2 . i Din o ioziţial s mai ales pentru clădirile comerciale.23 kg/m u le c V e see a po di e co er ru .În timpul d a at i.sens = VB m ⋅ co rooic− Te i= KlinfilerTi − Te [W] VA(A-13) e e B p er ee le. în timpul ă a clădirii. arată o debitul de echipamenli i o mecanicii fluidelor deri 2<10%g c .

B 1 il l n ar CĂLDURĂ INCIDENTALE pr e AO e. e p n rioa i cîi măreşte acestuiaO O t t putând schimba < Cchiar direcţia fluxului de căldură. inteO r r ct m O αi + Ce e ct supraf ct l C o 2 e e ie rioa VB c C aţa ie VB m unde i. computere şi copiatoare). consumul i u lam m d ţ n atunci când nu c nevoie de ele sau le lasă pornite în timpul supriBau i ă după l cum utilizatorii opresc computerele e sup c a p p l D raf (s i( (( raf o t nopţiidsau în iweek-end. i ii e A 1 e m <a m mm f n rC V < g g iC i ii c 0 1 t i e V% 1 O . o parte r⋅ I este reflectată. motoare. acono d l a r zrr u z e i d r e de d E a or u. a C e r V m pp m . e j pl c e st er r r rr o c ă ră s căldură solară prin fereastră este ideu obicei calculat ca O total de la O aA o 1 r suma dintre iradiaţia solară transmisă şi c i( ii ar n o interiorul clădirii prin convecţie: 2 n ns0 u sup iradiaţia absorbită ce este 2 t transmisăi în ii r apoi A i i st e ns i 2 ur tr conde 2 rafa . C moment ce aproape toată energia este calorici . al de ns ec h 1 2 din urmă este dat u ee e n p e ep ec mA tr hi ară m ă 0A i r s c s s ss l A C o F = τV a U hi pentru fereastra cu unp pV u p 2 p singur geam x i c % + h c p c ca u ct c m e O z i B αC rr n ea r C o B ie a . Radiaţia transmisă în interiorul clădirii i ur i il il C inte o C n n d dîntregime datorită efectului de cavitate.p n a C A e r î n e x c e s C C O O x A c e e r s î n C e O x c e s e x A c e ( e ) r s î C n O e x c e s e x c e s C O A er în ex ce s C O A er în ex ce s C O C O A e r î n e x c e A e r î n e x c e s C O M O . C i d .VB es VA e a z Ba i af A e perz e tl ll i t tul per l c e r d m DV c are are i a e D aţ ) i nt ri cl ii i hi nor cl dd r e a condens d d M nor B ţ ul (i e )a rVB p ma ţ a ee a int e e la s o ma A r di Căldura latentă a aerului schimbaterii di e este: c a i M m ii lă suprafaţ a E d lă m e ri (iA r oa⋅ ri p x B VQ B e = Aea ρ ⋅ p pp W − W a [W] p a h o A (A-14) el Ae r aer . formă B căldură. e e z n a e e D e e  m + V + VA ec pentru i d m c F = τ Oae A +eaeUr ţ i α hi nt n fereastra dublă. ei p j jj p t de a . i c g rr e g t oar de nivelul activităţii fizice. . ej e e suprafaţ m M e ee d u V uV ri n n ej ct A ρ =1. . 2Pentru z a lo o i radiatoare electrice. Radiaţia absorbită de d d le A m con este presupusă a fi absorbită r aceasta il e de în i i ii e. o parte a⋅ I 2 le 2 lr spor u solar. Sporul V astfel C al geam den temperatura. ivaloarea puterii nominale (de exemplu valoarea de aparatele de l i ii r d şi pentru aţ n iluminat pe etichetă) con e . 2 D.(i d V . A t i r d o o t aţa ar C a e i Pentru echipamentele din aţa ir ai ii . căldura de vaporizare r interioare.răeste aria suprafeţei geamului şi ie este definit ca un interio A F e de c o i m < j D DD o o i. trebuie observat dacă nu cumva o mare parte laboratoare C me ir A e g m mm int ă r r E intz u exterior prineutilizarea de ventilatoare. a o r f o m m i p il O O r 2 i i C A U m i ii u 1 z A1 i. Din iradiaţia d o mC e ţa e n aa p c B ur a a ri este absorbită şi o Or parte t⋅ I este transmisă înr interior (r+a+t =1). Ml e. variind te al mai mică.A V p . mai existăaşi sporuri)pr căldură datorate oamenilor. 1 din i ă t trebuie să fie apropiat de aportul ă ţ eal1hranei consumate. densitatea aerului în condiţii standard Bil a ai lur A a ra r rr i o ri ur a apei la presiunea de 1 atm.solare. pr re .. unde trebuie reţinutelacă rezistenţele conductive sunt neglijabile în oocc c n M calculat cu o ajutorul t l) C c co s OC nt d g u dll comparaţie m cele ale suprafeţei (convecţie l+ radiaţie). Ocoeficient de spor a căldură solară. s vaporizare a . af re 2 şi echipamentelor (aparate a electrocasnice.23 kg/m3.irDar pentru echipamentele de birou.4 p SPORURILE DE ej c 0 u pl e s la2 u la d c c pl i VAri A ur a % important spor de căldură apare în timpult zilei B este datorat soarelui.p . sau bucătării. s s i i ii O hf-g m = 2450E KJ/kg . exterior. Acesta se numeşte şi l c cc n sup n Cel maiA i c i i a l m iV n rafa solară I incidentăllpe suprafaţa geamului. o 2 i e % A 2 ) A r .ajSporul de căldură latentă trebuie n fiei egal cu căldura de i u uu disipată corp sub de să e 0u Ce 0 aprin transpiraţie sau respiraţie. ( O A. Sporul total de căldură Sporurile de a căldură datorate oamenilor depind c < oar rt r h < ee O ţ c . i i  nt2rr α 2 αe r r  s t . ic u u ăVm Wi(e) ilB umiditatea p con interior şi exterior [kg apă/kg aer].debitul volumetric de di pr ri i V i. p aerului < m i B m ir B er den e la O f il l a f a aa i e. apei care este eliminatăa ri . u cu f p o lm n m pe O O el a a r i g ul el d g MPe lângă sporurile . Mai mult decât atât. B 0 O n c i Ou p 0 e e ee l % B a a . x o A 2 a u mec. x de este de obicei apropiată de valoarea puterii consumate. ns in Co iirii ii c c l m Co afirmaţie este oarecum eronată: s-a constatat prin măsurare căl puterea consumată este de 2 până la 4 ori ns i n ţ el io i ii t t i la u eţechipamentelorede birou nu este cunoscut cu precizie. z din căldura produsă este evacuată direct p pp la p c eri c erii . (A-7). m ) ) )) α r B % ct n O e tr C r QC = A ⋅ (t ⋅ I + ap⋅ I m i ) = il ⋅ u ⋅ns ie[W] A I F la uţa (A-15) o solar u i α i. Acesta i. lh l ll VB . la l ll i i e. i e E e ul e l ţ B ep ul a u ţ C i i e ee p ) n n n 2 B ) prin cu α st – coeficientul o etransfer de căldură aa e spaţiul a M geamuri şi ai şiBe – coeficienţii de absorbţie de a a l i dintre l) i a a s s O M m C interior şi respectivO2 C Coeficientul global a transfer de căldură al ferestrei este n ai geamului de a u .r rr din corp C a r %< %m u i. această .lat V i a i m i ii răr ii l −igc e r interioar V nt ul ej cl d (i e ee p e el ă (i condens u under B ul g e a m di g rr r rr m la l ) aer schimbatd a 3/h]  A d dd D A [m ej . luminilor ap s ra de u D p c o i u d o d ddt .

7 500-650 156 110 oă 630 oar .O 2 . Casetofon cu CD raf ră a aţa Cazan de apă r g int Ceainicăelectric (2 eri .08al 30 o ă ă ă d dd d 100 3 A i A 1095 ie e ee D m r î n e x c e s O 16 2 60 90 den con C s la 7 O sup raf 6 aţa 3200 int 2 C eri 80 * A e r microunde V Cuptor electric B Express de cafea (2 l) A Fier V calcat de Frigider cu B O absorbţie A V Frigider cu V compresor şi 2 B A termostat (200 l) A Magnetofon B C V Maşină automată O B A 2 V A C O 150 24 n l l ll su a u uu 100 24 uE l l ll x f 150 24 idB d dd i icii 1300 0. l) oar a Complex HiFi ă B t ]n 1af ] ] s 130O 0aţ 12 B O 4380 t a p la e e gateste mancarea pentru 4 p ee % A sA int co cc e c c persoane e Ae u eri nd hh r 1 C h h 1000 oa 52 r p C i i ii .. Congelator (350 l) x Congelator nou c (250 l) Congelator vechi e (250 l) Cuptor cu s O i en i ii a a p ră p s p 11p O 4 r O rp 1460 r a a e la< aa e af p e m a m m 1 su40m 2 4 e n ţr 1460 n 0e e ee a pr r o o n n % . A 2 .o 2000 0. V C570 Circa OB 530 52 A A e r î n A e r i n s u f i c i e n t e . . A e n n 2 [h/sapt. A B B A * co A nd en s O la p su e pr r af a aţ r a e in n te o ri r oa m ră a l ă f s la z i VA Acvarium C co is c Aragaz u ond ţelectric i B en p e m ir Aspirator s n Bec fluorescent pla a af t compact osu a ţ Bec incandescent zpr g af a clar iaţ .c .17 r rr Di r 850 ee e ee A c cc nc 800 0.25 E t tttt O 1000 p e Cn r s Ou f e 8760 r 8760 C CCe 110 24 AC BC r e a <85< A<< 1 r 1 r11 24 e î 0 0 20 00 1 AC A 365 î O n% % % %spălări pe săptămână e no e p o n5-6 e r r mr C C Cm r C a aO î ep O e OO o r l n xz î x 2 ă222 e i 8760 i i n n c s 61 s O i u u e3 f 156 f 2 n i 91 i t c c 3 52 i i C A e 8760 e nO e n t t 2 8760 r m 430 p o 700 z i80 ţ 130 i a75 g 450 . s m a V BA V B x A V D E B AB A e e rx m B m r B a AC d o i î V O a c c A cc i d D x CONSUMURI DE Doo ENERGIE PENTRU APARATURA n O B o A n Ve or s ELECTRO-CASNICĂ xŞI DE BIROU n n nn e A 2 e B s ss l s e 2V r Eu Au t tt c co t E t f D V x V Vl r rr nd r Cc Consum i c Puterea en o B u u uu D c de anual de Aparatul i Durata c A o B o n instalat s C c c energie B B cc C d electric nA intrebuinţare i n E d t ă tt electrică O m e V V i t ii la s e i i su E ed p B r e u B e ee < pr[h/zi.te Bormasina eri ri sup aoa o electrica.25 13 te o in ) )) n ă ) ă a ri O r te 8 2 o A o 730 A ri r de l/zi la 500C e m 3600 150 e a oa M x M 2M M m r a rl ro ră o. a 180 . [h/an s A A o e A [W] [kWh/an] C OV OV 2 A A B e n o r m a l ă a aa md A n nn VA u uu e r rar l i ii u B l l lxl VMee l e e a t n u u l r i) B l mB ă A 2 A aV .i con Bec incandescent n ţa a den mat s la iint . a r af nn r tt 4 a r ie 1460 t 60t aţ uu r m u m u m n al l ll e al n al C 500 0.

S + P +i i4):  Regimul d . i . B 2 r secţiuni reprezentative ale construcţiei. O . tronson de bloc o f Of ff gbloc  Zona climatică în care este amplasată clădirea: a n i i .17 61 iO O 1000 OO 1 2 52 C C p ppr C ep 4 ori pe saptamana O ne eDe ee o o r r rtr 2 mC 150 1 V 365 a am aa r i O5-6 spălări pe săptămână n A o e m r m mm r m a a a aa l30 i ă x xxn x V B 44 370-420 A V B 120-300 A V 415-520 A 21 B500 – 1000 525 110 50 52 co 520 n de 55 ns 40 la su pr af aţ a in te ri oa ră EE E iE 2 O C O . u u uu C Video r 45r rr p e e ee B B * A A m n d p e o n de spălat rufe z s Maşină de cusut i la cMaşină de spălat s ţ o rufe u cu – n încălzirea apei i p d a Maşină de spălat ra e rufe fa fără – n ţa încălzirea apei g s in Maşină de vase . la te sMixer a ri u o apă Pat pe . i C locuinţe birouri V spital ţcomerţ hotel autorităţic i i ii / guvern g locale a işcoală . e A u a s eD DD f D C e s c 2 i De 4 ori pe săptămână n 400 e 1 52 sB n BB B OC Cu t f O 60 24 2 O 8760 AAA A iA O 1095 100 3 2 2 c 850e 0. de înălţime al clădirii (ex. cultură altă destinaţie:n O e n nn a  Tipul clădirii: a s s g B înşiruităs s s individuală c.  Proiectant / constructor: e e ee s  Structura constructivă: c n Cn nn zidărie portantă cadre din betonlarmat o t t tt a O pereţi structurali dinn beton armat stâlpi şi grinzi s O schelet metalicV diafragme din beton d armat C O 2 V u  Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia: e B p partiu de arhitecturăn pentru fiecare tip de nivel reprezentativ. B e e eee Proprietar: z a a ţ A a rr r r  Destinaţia principală a clădirii: x. p ar ra Pompa centrifuga ă fa Televizor ţa Toaster de pâine in Uscator de păr te ri Uscător rufe o Ventilator de ar bucatarie ă e eţ i x sa e cC x C 4 g e O c 1460 O spălări pe săptămână 5-6 s s . i Adresa: o B . c c cc 2 a e  Anul construcţiei: i i ii n .n e x c e s C O O 2 î p O 750 2 A n C o 2 o O A z e zn o n nn V 2 m i C r io o ooe V p r rr B ţ o ţr m m m mx CHESTIONAR a aiaa PENTRUi INVESTIGAREA C o A m î al c o z a p l CLĂDIRII ll A V m i năă e de expertiză )o ă ă V (Fişă p ţ g z gs Clădirea: A A AA i . s C aA l A o fV * a V Va C B s BO m B ţA u p A aV p V V 2 o Ai A AA A e e ee r r rr î îîî .

d s s . A . a distanţelor până la s g clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de căldură sau a punctului de racord n la la laB sursa de căldură exterioară. r n o V schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară. i . A e ă e V Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare n apei din canalizarea exterioară). z g e Gradul de expunere la vânt: c B i . .    Bt f i C B B A a B Ae o ţ ri ţ Vo m i A a detalii de construcţie. . materiale. ă a r B ă c o n d e n s V e e ee x xx x c c cc e ee e s s ss C CC OO O c l o a n d s V VV e V u . c a n Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării s A B o faţă de punctele cardinale. B Bă t planuri pentru instalaţia sanitară. . grosimi. A ri adăpostită moderat adăpostită libercexpusă (neadăpostită) o o o ţ a Starea subsolului tehnic al clădirii: n A a n V Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună.. suprafaţă. o r V a aa a i a r o . Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici e u u a O p OO O termotehnice ale elementelor de construcţie dinn componenţa anvelopei clădirii: tip. d r d Uscat. dar fără posibilitate de acces laa instalaţia comună. V A a i p a planuri pentru instalaţia de încălzire interioară. straturi. punţi termice: s r r 2 la af þ Pereţi exteriori opaci: af 2 22 s aţ c aţ o u a a n c p i i C C C C n d o r n OO O O te e n af te V d aţ ri n ri 2 B 22 2 s e a o o l n i a a A a s n r C CC r C s l te ă ă o oo o u a ri V m mm m p s o r u a V p pp p B a p r o B o oo f r ă z Az zz a a A i i ii ţ f a a Vţ ţ ţţ i ţ V i A ii i n a a a aa t i B B e n r t g A g gg i e . p ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful