Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Proiect Politici ecologice

Studenţi: Dumitrescu Denisa Gheorghe Andreea Grupa 1319

Bucureşti 2011

textile. La nivelul Bucureştiului. 49% din cantitatea totală de deşeuri menajere colectate. 30% sunt destinate deşeurilor menajere simple. iar restul de 7% se găsesc în interiorul localităţilor. plasticul şi sticla au reprezentat. solul şi implicit. 40% dintre aceste depozite nu beneficiază de facilităţi de protecţie a mediului înconjurător. de asemenea. prin infiltrare. Din totalul cantităţii de deşeuri municipale. determinată atât de creşterea consumului populaţiei. obiecte vechi deteriorate. birouri. 6% pe malul apelor. cantităţi importante. numai un procent de 2% reprezentând deşeurile reciclate. cantitatea de deşeuri generată în România este în general depozitată. ponderea cea mai mare având-o deşeurile biodegradabile. Acestea provin din gospodăriile populaţiei. Mai mult sau mai puţin legal. cca. Cantitatea de deşeuri municipale generate pe cap de locuitor ilustrează nivelul de dezvoltare economică a respectivului stat. atât pentru deşeurile menajere. Dintre aceste depozite. deşeurile din construcţii şi demolări şi produsele casnice uzate. din categoria deşeurilor urbane menajere fac parte deşeurile menajere propriu-zise. de obicei nepericuloase. 87% sunt plasate în afara oraşelor. care ocupă aproximativ 1236 hectare. instituţii. restul fiind depozite mixte. unităţi sanitare. Deşeurile menajere rezultate din activitatea casnică a locuitorilor au în compoziţie resturi de la prepararea şi consumul hranei. ambalaje. În mod contrar faţă de situaţia întâlnită în majoritatea statelor dezvoltate din UE. cea mai mare parte o reprezintă deşeurile menajere şi asimilabile. Din totalul depozitelor urbane. De asemenea. în anul 2004. ziare. . cartoane. comerciale. respectiv de la unităti economice. înregistrându-se în ultimii 6 ani o tendinţă generală de creştere. cât şi de creşterea proporţiei populaţiei deservite de serviciile publice de salubritate în sistem centralizat. 10% pentru nămolul orăşenesc de la epurarea apelor. 9% din suprafaţa totală destinată depozitării deşeurilor la nivel naţional. deşeurile biodegradabile au reprezentat cca. cât şi pentru cele industriale. reprezentând 25% din depozitele naţionale. afectează starea de sănătate a populaţiei din zonă. În anul 1999 se înregistrau 303 astfel de depozite. nămolurile de origine domestică. care. Peste 90% din cantitatea de deşeuri urbane din ţara noastră sunt depozitate în amenajări orăşeneşti speciale. Compoziţia acestora a variat în ultimii ani. deşeurile de origine comercială.Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor din Bucureşti Cantitatea de deşeuri municipale generate variază de la an la an. în depozitele municipale sunt acceptate şi deşeuri industriale periculoase. poluează apele de suprafaţă şi subterane. Amestecul acestor tipuri de deşeuri poate conduce la producerea unui levigat încărcat cu substanţe nocive.

precum şi de cetăţeni. Obiectivele proiectului sunt: • • • • • realizarea unui sistem de colectare eficient. Deşeurile stradale (187. Valoarea proiectului se ridică la suma de 350. din care hârtie şi carton 122 t. colectivităţile (şcoli. şi un număr de 109. materiale plastice 110 t etc.2 kg/locuitor/zi.300 t/an).000 euro – cofinanţare din partea Primăriei Municipiului Bucureşti. respectiv 726. sunt variabile cantitativ şi compoziţional în funcţie de anotimp.000 euro . la o suprafaţă de 228 km2.000 euro nerambursabili. formate pe cale publică. nu atât prin natura lor chimica. Producătorii de deşeuri menajere sunt: populaţia.987 locuinţe. gradul de acoperire cu vegetatie /asfalt. la zeci de ani (metal. suferă un proces de degradare specific şi variabil.064. Proiectul propus pentru rezolvarea sau cel puţin ameliorarea acestei situaţii are ca scop realizarea unui sistem de gestionare integrată a deşeurilor stradale şi a infrastructurii pentru atingerea ţintelor şi realizarea obiectivelor cuprinse în planul local de gestionare a deşeurilor. în cadrul programului PHARE 2003 – “Investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” şi 50. Deşeurile din unităţile sanitare formează o categorie specială în cadrul deşeurilor menajere. organizaţiile sindicale. pieţele agro-alimentare etc. sticla 360 t. natura pavajului. din care: 300. Durata implementării: 2009-2011. corpurile solide cu umiditate redusă sau resturile alimentare cu umiditate ridicată. necesitând o sterilizare specială. realizarea unui sistem de transport adecvat. spitale. minimizarea cantităţii de deşeuri. Deşeurile solide menajere.464 locuitori (densitatea de 9055 locuitori pe km2). cât mai ales prin riscul infecţiilor microbiologice pe care le prezintă. sticlă. asociaţiile de locatari. plastic). are o populaţie de 2. hoteluri). . Rata de generare a deşeurilor solide este de 1. hârtie). valorificarea deşeurilor.  Analiza factorilor interesaţi: În situaţia dată. sectorul ONG-urilor. la nivel global 3600 – 3800 t/zi. depozitare ecologică.194 clădiri de locuit. factorii interesaţi sunt reprezentaţi de Primăria Municipiului Bucureşti. cămine.Caracteristic municipiului Bucureşti este că. de la câteva luni (resturi alimentare.

 Analiza problemelor: 1. 3. solului. aspect inestetic. Cadrul analizei – existenţa unei gestiuni necorespunzătoare a deşeurilor stradale din Bucureşti. Aspecte negative – risc major de îmbolnăviri. poluarea aerului. 2. “Arborele problemelor”: EFECTE Aspectul inestetic Poluarea solului Poluarea aerului Incidenţă ridicată a îmbolnăvirilor Risc crescut de incendii Risc crescut de accidente rutiere Deşeuri răspândite în Municipiul Bucureşti Capacitate insufucientă de colectare Atractivitate turistică scăzută Proporţia mare a ambalajelor nebiodegradabile Aplicarea necorespunzătoare a controlului respectării legislaţiei Lipsa educaţiei Planificarea necorespunzătoare a gestionării deşeurilor .

. timp în care obiectivele au fost realizate. depozitare). .obiectivul în cauză poate fi atins în condiţiile proiectului. având în vedere resursele alocate pentru acest proiect.obiectiv general: realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor. precum şi durata de timp disponibilă.obiectiv specific: realizarea unui sistem de gestionare corespunzătoare a deşeurilor stradale din Bucureşti.durata implementării proiectului este de 2 ani (2009-2011).obiectivele atinse în cadrul proiectului au avut ca impact reducerea semnificativă a cantităţilor de deşeuri depozitate pe străzi.realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor stradale pentru cele 2 milioane de locuitori existenţi în Municipiul Bucureşti. T – Încadrat în timp: . precum şi o mai bună gestionare a acestora (transport. M – Măsurabil: A – Abordabil: . R – Relevant: .CAUZE  Analiza obiectivelor – Obiective SMART: S – Specific: . .

 Arborele problemelor: Efecte O calitate mai bună a solului Un aer mai curat Incidenţă scăzută a îmbolnăvirilor Risc scăzut de accidente rutiere Atractivitate turistică ridicată Aspect estetic Gestionarea deşeurilor stradale în mod corespunzător Risc scăzut de incendii Circuit informaţional eficient Sistem adecvat de promovare Comunicare eficientă între actorii locali Implicare ridicată la nivel local Mijloace  Matricea logică: Intervenţia logică Obiective generale: • realizarea unui Indicatori de verificare a obiectivelor • realizarea unui sistem de Surse de verificare • Statistici judeţene/locale Supoziţii .

Rezultate: • reducerea riscului de îmbolnăvire a populaţiei creştere procentului de recuperare/ refolosire/ reciclare a deşeurilor. Direcţia Judeţeană de Statistică. realizarea unui sistem de transport adecvat. • • rapoarte evidenţă ale centrului de colectare. valorificarea deşeurilor. rapoarte statistice. comunicare eficientă a actorilor locali. informarea populaţiei cu ajutorul materialelor promoţionale (broşuri. • .• • • • sistem de colectare eficient. . sistem corespunzător de promovare. • • • • creşterea numărului de evenimente de conştientizare a populaţiei privind riscurile ce le implică o gestionare necorespunzăt oare a deşeurilor. • • sprijin de la autorităţilor locale. Scopul proiectului: • realizarea unui sistem de gestionare integrată a deşeurilor stradale şi a infrastructurii pentru atingerea ţintelor şi realizarea obiectivelor cuprinse în planul local de gestionare a deşeurilor. • Implicarea sporită a autorităţilor locale. depozitare ecologică. • Rapoarte statistice. minimizarea cantităţii de deşeuri. • o mai bună gestionare a deşeurilor după cei 2 ani de zile. • colectare eficient în ceea ce priveşte deşeurile stradale din Bucureşti. minimizarea cantităţii de deşeuri stradale din Bucureşti. pliante).

Activităţi: • amenajarea punctului de colectare a deşeurilor.000 euro nerambursabili . • achiziţionare de utilaje folosite pentru colectarea şi reciclarea deşeurilor.000 euro – cofinanţare din partea Primăriei Municipiului Bucureşti. Mijloace : • surse financiare pentru cofinanţare alocate de Primăria Mun. • • Sprijin de la autorităţile locale. • punerea în funcţiune a echipamentelo r achiziţionate. • multiplicarea şi distribuirea materialelor promoţionale. Sprijin din partea massmediei. în cadrul programului PHARE 2003 – “Investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” şi 50. Bucureşti. din care: 300. .000 euro . Costuri : • 350.