ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

“SOCIETATEA PERFECTA” J.K GALBRAITH (pag 65-115)

Nume: Seria: C Grupa: 313

nu exista populatie bine educata care sa suporte un regim dictatorial. o forta de munca bine pregatita. pe de alta parte. nu mai exista alt sistem economic. instruita. nedirijata a producatorilor individuali sau a corporatiilor. Economia de piata se bazeaza pe reactia neplanificata. mai putin favorizate spre o conditie superioara. comunicatiile. in special cand ne referim la dezvoltarea economica a societatii. mai intai de toate. Prestigiul de care se bucura profesorii. bruta. Unul din aspectele indelung dezbatute legate de educatie se refera la faptul ca doar cei privilegiati din punct de vedere material si social pot beneficia de cea mai buna educatie. 2 . seviciile in general. cultura si educatia promotoarele sperantei. In ultimul timp in SUA a avut loc un puternic atac cu caracter ideologic asupra controlului public si al economiei. iar cea de-a doua este de a le permite sa atinga deplina satisfactie de a trai. Nu numai ca educatia face ca democratia sa devina posibila. precum si veniturile acestora vor trebui sa ilustreze deosebita importanta acordata educatiei. specializata. educatia trebuie sa indeplineasca doua functii: prima se refera la posibilitatea oamenilor de a se autoguverna in mod inteligent. insa se incearca corectarea acestui aspect prin instituirea unor burse si a unui sprijin financiar pentru cei mai putin privilegiati. Economia actuala are nevoie de o forta de munca educata. pe de-o parte si cei ce gasesc indreptatite interventiile facute in spiritul prevenirii si stoparii tendintelor negative in plan social. ignoranta nu conduce decat la o munca grea.BUCURESTI 2004 Educatia are un rol esential in cadrul unei societati moderne. Toate democratiile traiesc cu frica ignorantei si a influentei nefaste a acesteia. prin evadarea din cele mai joase straturi. mai ales in sectoarele aflate intr-o continua dezvoltare precum productia bazata pe tehnologiile avansate. educatorii in general. In ultimele decenii. autodeterminate ale sistemului. contribuind astfel la linistea si destinderea sociala. fata de dorinta si de puterea de cumparare a consumatorilor interni sau externi. ea reprezinta o consecinta normala a educatiei si a progresului economic. dezvoltare ce presupune. In cadrul unei societati ideale. progresul economic s-a concretizat printr-o buna politica de guvernare precum si printr-o importanta deosebita acordata educatiei si transporturilor. Apare un conflict intre cei ce sprijina actiunile autonome. Evolutia unui individ pe scara sociala este conditionata de educatie. Dupa prabusirea socialismului in Europa de Est si Uniunea Sovietica si modificarile suferite de acesta in China. astfel cheltuielile pentru educatie sunt privite ca o investitie in resursele umane. In ultima perioada. incomoda si monotona si deseori la a nu munci deloc. profesiunile legate de domeniul cultural si al divertismentului. Societatea perfecta considera ca educatia are mai degraba un rol politic si social.

Prima este cea a onestitatii-adevarul trebuie convertit intr-un ansamblu de informatii strict necesare investitiilor. 3 . incidenta sporita a cazurilor de cancer pulmonar. Problemele mediului rezulta din impactul productiei si consumului asupra sanatatii si bunastarii intregii comunitati.afectandu-ne atat actual cat si pe termen lung: poluarea aerului si a apei. a rezervelor de petrol precum si a altor resurse. secatuirea resurselor naturale minerale. Problemele mediului. acum si in viitor. celui de-al treilea factor ii corespunde tendinta economiei de a produce si de a vinde bunuri si servicii de larg consum cu deficiente fizice sau care pot aduce prejudicii de ordin fizic. O societate ideala trebuie sa indeplineasca in plan economic trei conditii strans corelate: 1-asigurarea bunurilor si serviciilor da larg consum. Sistemul economic opereaza in limitele unor reguli comportamentale. prin natura acesteia o gama larga de preferinte si nenumarate posibilitati de alegere. Insa asa cum abundenta scade nevoia de control. modificari climatice cum ar fi despaduririle datorate ploilor si alunecarilor de teren.Interventia si controlul statului sunt determinate de patru factori: primul. opiniei publice. Spre exemplu in domeniul finantelor controlul trebuie sa previna prezentarea unor rapoarte incorecte sau “preparate” referitoare la performantele economice si la beneficiile obtinute sau la proiectele de investitii. un alt efect negativ ar fi deasemenea disparitia spatiului necesar (populatia continua sa creasca iar urbanizarea se dezvolta nestingherita in detrimentul naturii). 3-nevoia de asigurare ca productia si consumul nu vor avea efecte negative asupra vietii si bunastarii generatiilor ce vor veni. cresterea globala a temperaturii planetei. Intr-o economie din ce in ce mai bine aprovizionata. Ultimele doua conditii sunt insa de cele mai multe ori in conflict cu prima rezultand efecte adverse asupra mediului. exista. Efectele nocive pe care le pot avea in viitor productia si consumul ne sunt din nefericire familiare. il reprezinta nevoia de a proteja. planeta (prevenirea distrugerii mediului inconjurator). cel de-al doilea factor il constituie necesitatea de a-i proteja pe cei mai vulnerabili dintre angajati in sectorul productiv fata de efectele negative ale mecanismului economiei. Controlul. 2-nevoia de asigurare ca productia si consumul nu au un efect advers asupra bunastarii populatiei in general. ultimul factor il reprezinta inglobarea de catre sistem a unor tendinte cu caracter de autodistrugere a propriilor functii ce au o oarecare eficienta. in general consumatorilor. care ar trebui sa beneficieze de o preocupare intensa din partea cetatenilor se afla inevitabil in conflict cu fortele motrice ale economiei de piata. au diminuat dar in acelasi timp au si crescut nevoia ca produsul si producatorul sa se supuna unor reglementari. Schimbarile din domeniul economic si standardul de viata ridicat. control al nivelului poluarii). esential si avand ca efect buna functionare a sistemului insusi este extrem de important pentru performantele acestuia. Astfel conflictul care ia nastere se desfasoara intre sistemul ca forta independenta si binevenitele masuri corective si de protectie.Productia de bunuri si servicii constituie o problema care a fost mai mult sau mai putin rezolvata in statele avansate. la fel o si mareste (spre exemplu problema automobilelor ce impun masuri de siguranta. restrictii de viteza.

Efectele unei economii puternice asupra mediului merita sa fie analizate in detaliu. artist. Cu toate acestea patrunderea si stabilirea definitiva a imigrantilor constituie o problema majora pentru orice tara avansata din punct de vedere industrial. O alta reactie negativa indelung cultivata este cea bazata pe criterii entice si sociale (noii veniti sunt suspectati ca ar putea aduce prejudicii de ordin rasial. asociata fiind unui efort fizic repetat la nesfarsit. divertisment. familiar. Marea Britanie sau Spania. Conflictul ce apare intre imigrantii straini si localnici provine din afirmatia ca noii veniti iau slujbele ce apartin de drept muncitorilor deja stabiliti. cea privilegiata. de asemenea aceasta preocupare trebuie sa devina un subiect preponderent al dezbaterilor publice si al masurilor politice. Italia. unde o intreaga gama de societati producatoare de bunuri si servicii. o astfel de munca defineste pozitia sociala a unui director. deasemenea este necesar sa nu se 4 . bazata pe resursele financiare necesare. mai istovitoare. In afara de forta de munca “reala” . care beneficiaza de o mai buna recompensa baneasca. primeste si cea mai mica rasplata.. de suferinte si privatiuni. prezente mai ales in sectoarele de jos ale economiei. Pentru cetatenii saraci ai lumii. Legat de termenul munca intalnim doua acceptiuni: prima se refera la sentimentul de implinire. tarile din Vestul Europei. in acelasi timp munca este sinonima si cu truda din greu . Canada. Migratia trebuie insa controlata si trebuie deschisa o usa celor ce sunt intr-adevar agresati politic. literatura. igienic sau civic comunitatilor deja formate). Aceeasi situatie o intalnim si in Franta. finantist. intr-o societate ideala serveste totusi de ambele parti. guvernele au datoria indiscutabila fata de proprii lor cetateni de a le asigura locuri de munca. migratia reprezinta cel mai sigur mod de a scapa de mizerie. fara de care ar exista acea senzatie de respingere in plan social. finante. O politica de liberalizare a migratiei. Una dintre cele mai controversate probleme cu care se confrunta orice societate moderna este cea legata de migratie (deplasarea maselor dinspre tarile mai sarace catre cele mai evoluate ) si a efectului acesteia asupra vietii sociale si economice a tarilor spre care se indreapta acestia. SUA. pentru care munca devine din ce in ce mai anosta. in cadrul unei comunitati mondiale in care exista relatii stranse de economie. religios. Acest fenomen este cel mai des intalnit in tari precum SUA. asistam si la migratia unor “creiere” in domeniile mai sus mentionate. care in trecut a dat dovada de cea mai mare toleranta pe plan social fata de imigranti. manifesta actualmente o puternica reactie impotriva acestora. In acelasi timp. Este de la sine inteles si unanim acceptat faptul ca viata din tarile avansate ar fi mai dificila in lipsa unor contributii umane constante din afara. a doua categorie. deoarece intr-o societate ideala preocuparea fata de mediu trebuie sa beneficieze de o componenta puternic motivata. de a sprijini bunastarea generala. de deprimare.. om de stiinta etc. Cel mai elocvent exemplu il constituie Germania. fara aceasta forta de munca economia ar putea suferi grave perturbatii. de realizare. Economia moderna se bazeaza din ce in ce mai mult pe munca imigrantilor.firmele producatoare sunt interesate ca profitul sa urmeze intr-un timp scurt investitiei fara sa le pese de eventualele consecinte. depind de forta de munca imigranta provenita din tari precum fosta Iugoslavie sau din alte tari Est-Europene. stiinta etc. mereu istovitor si extrem de plictisitor. Apare insa si problema veniturilor materiale: spre deosebire de prima categorie de “muncitori”. arta.

invechite sau pasibile de a fi schimbate. disciplinata ce adesea se bazeaza pe succesele din trecut ia locul innoirii si schimbarii. De-a lungul timpului autoriatea militara prin armele si personalul disciplinat de care dispune. aflati in posturi cheie sunt de obicei etichetati drept “birocrati”.manifeste nici un fel de discriminare rasiala sau fata de identitatea etnica.care ar putea fi in loc folosite in scopul ameliorarii starilor de criza din interiorul oraselor (asigurarea unui venit minim necesar. trebuie totusi sa existe o selectie a celor ce se indreapta spre o munca “reala”. Puterea militara continua sa controleze in interes propriu resurse. Societatea ideala trebuie sa recunoasca si sa combata “sindromul birocratic”. de necontrazis. Distribuirea resurselor si modul de alocare a fondurilor publice constituie un subiect controversat si indelung polemizat. Armata Americana isi fixeaza efectiv si independent propriul sau buget. SUA constituie cel mai clar exemplu in acest sens. lupta impotriva drogurilor). Termenul este folosit si pentru a caracteriza aparatul administrativ. Bugetul militar este votat automat si beneficiaza de o crestere anuala. In cadrul oricarei forme de organizare exista intotdeauna un conflict fundamental intre acceptarea cooperanta a procedurilor bine stabilite si punerea la indoiala a acestor proceduri ce pot fi considerate gresite. controlul democratic fiind efectiv lasat deoparte. Sindromul birocratic isi face simtita prezenta si in cadrul marilor organizatii economice moderne. interese ce pot prejudicia puternic nevoile si telurile in ansamblu ale cetatenilor. Societatea perfecta nu recunoaste insa autoritatea puterii militare. Acesta a fost unul din motivele pentru desemnarea Presedintelui civil in functia de Comandant Suprem al armatei. Autonomia puterii militare trebuie sa fie adusa in limitele unui control democratic efectiv altfel. selectie legata de specificul si de numarul de locuri de munca disponibile. Organizarea indivizilor intr-o structura ierarhica de comanda si conlucrare pentru atingerea unui scop comun este indispensabila unei actiuni eficiente in toate domeniile actuale ale vietii.Remarcam atitudinea negativa si neincrezatoare a cetateanului fata de eficienta serviciilor publice. insa factorul determinant il reprezinta banii de care se dispune in acest scop. si aceasta este puterea militara. Puterea militara reprezinta o forta cu care nici directorii de buget nici consilierii prezidentiali si nici chiar presedintele statului nu intra intr-o disputa efectiva. Puterea militara devine astfel absoluta prin forta deplina. interventia armatei in politica si economia actuala. crearea de noi locuri de munca. de a obtine fondurile cerute si puterea la fel de incontestabila de a decide asupra destinatiei acestora. unul din motivele principale constand in faptul ca puterea militara este guvernata de interese proprii. astfel o cultura si o educatie traditionala. constinciosi. a reprezentat o amenintare pentru autoritatea si controlul civil. atat organizatiile de stat cat si cele private constituie obiectul unor dezbateri si comentarii critice. functionarii publici. cuvant cu o conotatie negativa. atat in sectorul de stat cat si in cel privat. In SUA decizia privind volumul cheltuielilor publice o iau impreuna puterea legislativa si cea executiva. marimea si modul de utilizare al acestuia. mai mult sau mai putin eficient al marilor corporatii. Intreprinderile private au 5 . Cu toate acestea exista o exceptie majora in ceea ce priveste procurarea si destinatia banilor. inteligenti. Institutia de stat este frecvent etichetata ca “birocratie”. In ceea ce priveste aceasta structurare. revendicarile ei asupra resurselor de interes public ar putea avea consecinte nedorite.

SUA si-au extins influenta asupra statelor noi si sarace). insa aceasta internationalizare poate avea paradoxal si consecinte negative asupra bunastarii statului. Franta. autoguvernarea. In trecut tarile bogate si dezvoltate de astazi au guvernat tarile sarace de acum. Nimeni nu poate nega faptul ca aceste mari puteri coloniale. Asocierea stransa si bine-venita ce uneste astazi popoarele si institutiile va trebui sa dea nastere in timp si organizatiilor internationale. Un efect benefic l-a avut dezvoltarea parteneriatului intre state. Politica externa a societatii ideale trebuie sa preintampine orice tentativa de renastere a unor practice colonialiste. Anglia. domeniul finantelor internationale precum si actualele corporatii transnationale. guvernare si justitie. privatiuni si moarte. 6 . Internationalizarea vietii economice duce la o convietuire mai buna intre state. In cazul institutiilor de stat.meritul ca extinderea incompetentei poate impune o auto-structurare. decolonizarea fiind privita ca o infrangere a fortelor politicului desuet si ale reactiunii. problemele inerente legate de sindromul birocratic continua sa existe. Decenta in plan social aplicata unor masuri inteligente este cea care preintampina reducerile frecvente de personal. astfel guvernarea colonialista a incetat. Germania. respectul pentru suveranitate devenind acceptate. amenintarea lui fiind iminenta din cauza sabloanelor comertului international si a societatilor comerciale transnationale. Rusia. Nimic nu are consecinte mai dramatice si mai grave decat un conflict militar care provoaca multa tristete. China.Popoarele fostelor imperii coloniale si-au dorit sa devina independente. In anii ce au urmat celui de-al doilea Razboi Mondial a existat o forma mai agresiva de neo-imperialism (Uniunea Sovietica. mai ales in ceea ce priveste relatiile dintre tarile bogate si cele sarace. Italia. O societate perfecta trebuie sa accepte ideea de schimbare. au avut un rol cat se poate de civilizator promovand modele in cultura. Belgia. acesta ducand la o puternica asociare intre popoarele si institutiile din tarile cu o economie avansata. asocierea cuprinde schimburile internationale. Politica externa reprezinta domeniul unde se regaseste obiectivul final al societatii perfecte-pacea durabila dintre natiuni. ale caror eforturi si resurse vor trebui puse la dispozitia tarilor mai sarace (Banca Mondiala si Fondul Monetar). Este necesar ca intre tarile avansate sa existe o coordonare eficienta a strategiilor sociale si economice. S-a dovedit de-a lungul timpului ca disputele militare au reprezentat cu certitudine o frana in calea progresului omenirii. Prevenirea unor astfel de tragedii in masa. Presedintii si prim-ministrii se intalnesc astazi la intervale regulate pentru a discuta in principal chestiuni economice. solutia se afla in mainile unor leaderi prevazatori si capabili. alaturi de gasirea unei solutii in problema saracilor planetei reprezinta cea mai importanta sarcina a unei societati ideale. a culturii si civilizatiei determinand stagnarea societatii. incepand cu Imperiul Roman si continuand cu cele mentionate mai sus. Spania au fost puteri coloniale care si-au considerat benefica propria influenta asupra altor popoare. Olanda.Dreptul unui stat de a guverna destinele altuia nu mai este insa permis. Succesul si progresul in domeniul economic sunt determinate in cea mai mare masura de relatiile pasnice dintre natiuni. Una din obligatiile fundamentale a societatii este sa manifeste o grija deosebita fata de sutele de milioane de indivizi ce traiesc dincolo de granitele statelor bogate. una din consecinte se refera la globalism. dintre fostele puteri colonialiste si coloniile lor.

7 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful