You are on page 1of 6

ACTIVITĂŢILE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Mult timp, învăţământul românesc a promovat asimilarea de cunoştinţe, fără a


urmării neapărat funcţionalitatea lor. De cele mai multe ori, aceste cunoştinţe se
dobândeau cu ajutorul memoriei mecanice, pentru a face faţă unei situaţii de
moment, fără ca în perioada următoare să se regăsească, în situaţii practice, să
fie valorificate şi introduse în competenţele dobândite de copil.
Noul curriculum are la bază realitatea educaţională a vârstelor mici. Ceea
ce se promovează acum este flexibilitatea programului instructiv-educativ, cu
scopul de a creşte calitatea educaţiei la acest nivel de vârstă. Procesul de
învăţare trebuie să fie centrat pe copil, pornind de la ideea unei învăţări cât
mai naturale, în accord cu nivelul experienţelor traversate de acesta în viaţa
cotidiană.
Actualul curriculum pentru învăţământul preşcolar include în cadrul
activităţilor de dezvoltare personală : rutinele, tranziţiile, activităţile din perioada
de după amiază, inclusiv activităţile opţionale.
1. RUTINELE
Conform noului curriculum, rutinele sunt activitatile -reper după care se
derulează întreaga activitate a unei zile. Ele acoperă nevoile de bază ale
copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestora. Rutinele înglobează, de
fapt, activităţile de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun,
igiena-spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/ perioada de relaxare de după –
amiază, gustările, plecarea copiilor acasă.
La baza formării rutinelor stă un mecanism fiziologic: formarea unor
sisteme de legături temporale sau de stereotipuri dinamice bine consolidate, care
permit transformarea unei acţiuni, a unei deprinderi în obişnuinţe devenite
necesităţi.
Avantajele şi importanţa rutinelor:
• Rutina are rolul de a focaliza atenţia copilului, de a-l linişti şi relaxa;
• Rutina zilnică este foarte benefică pentru copii, datorită faptului că
anticiparea a ceea ce va urma conferă un sentiment de siguranţă şi
încredere;
• Copiii mici sunt debusolaţi de dezorganizarea unei zile, aşadar, un ritual,
o activitate devenită obişnuinţă, le crează confort psihic, le conferă
încredere şi stabilitate;
• Atunci când un copil nu depinde de un program, comportamentul lui
reflectă lipsa acestuia, fiind haotic şi inconştient.
Când vorbim despre un program vorbim şi despre niste reguli pe care
copilul ar trebui să le respecte. Un program cu reguli şi repere orare clare
poate fi agreat şi respectat de către copii dacă aceştia participă direct la
stabilirea lor.
Sosirea şi plecarea copiilor se vor face într-o atmosferă destinsă, astfel
încât copilul să perceapă acţiunile ca fiind fireşti şi să nu fie supus stresului
schimbării. Aceste momente capată un bogat conţinut educativ, relaţia
educatoare-copil-părinte conferindu-le o veritabilă valoare pedagogică: obişnuirea
copiilor de a veni şi de a pleca aproximativ la aceeaşi oră, formarea şi
dezvoltarea sentimentului de răspundere pentru curăţenia corporală şi ţinuta
vestimentară, precum şi cunoaşterea şi respectarea unor reguli legate de sănătate
şi regimul de viaţă. Se insistă acum asupra momentului de salut, iar copilul va

1
fi încurajat să se descurce cu dezbrăcatul şi cu aranjarea hainelor în locul
special amenajat. Indicarea locului unde trebuie depozitate hainele şi pantofii de
stradă, cu ajutorul unor etichete cu simboluri, pentru identificarea dulăpiorului
sau a scăunelului propriu, este pentru copil un bun prilej de decodare. Se
formează deprinderi de a saluta adulţii şi copiii la venirea şi plecarea din
grădiniţă, de a aşeza ordonat hăinuţele şi încălţămintea în spaţiul destinat, de a
acorda prioritate adulţilor şi fetiţelor (băieţilor), de a aşeza gentuţele la cuier în
ordine. Exemple de teme: ,,Sunt copil politicos!’’, ,,Sunt mic, dar
binecrescut!’’, ,,Dulăpiorul fermecat’’, ,,Fiecare la locul lui’’, ,,Ne îmbrăcam/
dezbrăcăm singuri’’, ,,Fac ordine în dulapul cu haine’’, ,,Poftiti, vă rog!’’,
,,Respect pe oricine.Ştiu că e frumos şi bine’’, ,,Fetele au prioritate’’, etc.
Spălarea pe mâini îi oferă educatoarei ocazia de a formula mici
probleme: numărul balonaşelor de săpun, unde merge apa care curge la robinet,
de ce trebuie să tragem apa la toaletă, precum şi formarea deprinderilor de a
se spăla pe mâini înainte şi după masă, de a se spăla pe mâini după folosirea
toaletei. Exemple de teme:,,Nu uitaţi!’’, ,,Primul lucru mă spăl’’ , ,,Curat şi
sănătos’’, ,,Stop microbilor şi bolilor!’’, etc.
Servirea mesei nu este un act de sine, ci şi un prilej pentru formarea
unor deprinderi alimentare favorabile, un stil de viaţă sănătos. Copiii vor fi
îndrumaţi cu răbdare şi perseverenţă pentru a folosi corect serveţelul la masă,
de a strânge resturile alimentare şi de a le duce la coşul de gunoi, de a
mânca singuri fără să se murdărească, să mestece bine şi să înghită, de a avea
o atitudine corespunzătoare în timpul mesei: să vorbească încet, să nu se joace,
să formuleze politicos dorinţele. Exemple de teme: ,,Mica gospodină’’, ,,Facem
ordine după ce am luat masa’’ , ,,Azi sunt foarte ordonat/ă’’, ,,Ce mese curate’’,
,,Coşuleţul vă zâmbeşte’’, ,,Sunt mare mă descurc singur!’’, ,,Mestec bine
alimentele’’, ,,Te rog să-mi dai!’’, ,,Acum mâncăm, joaca mai târziu’’,etc.
Somnul de zi al copiilor nu este numai o cerinţă fiziologică, ci şi un
prilej oferit copiilor de a câştiga independenţa prin exersarea unor deprinderi
individuale privind îmbrăcarea şi dezbrăcarea. În special la grupele mici,
educatoarea va dezvolta un ritual zilnic premergător somnului: lectura unei
poveşti, audierea de muzică, ritual ce îi va ajuta pe copii să-şi formeze reflexul
de a se odihni. Exemple de teme:,,Ne pregătim de culcare’’, ,,Când e patul
aşezat, eu sunt gata de culcat’’, ,,Moş Ene a venit pe la gene’’, ,,Ascultăm
povestea’’, ,,Cine adoarme primul’’, etc.
Întâlnirea de dimineaţă ocupă un rol important în cadrul programului
zilnic, reprezintă un moment prin care se creează o atmosferă vioaie,
prietenoasă, în cadrul căreia copiilor li se exersează deprinderi şi abilităţi
importante, de raportare pozitivă la cei din jur, de recunoaştere a valorii
fiecăruia.
Întâlnirea de dimineaţă nu se derula în învăţământul tradiţional, ea se
constituie ca o metodă educaţională democratică şi participativă, cu un accentuat
caracter social. Ea este o activitate planificată, structurată, în care educatoarea îi
anunţă programul zilei, îi învaţă ritualuri şi deprinderi necesare pentru a deveni
buni membri ai unui grup. Durata întâlnirii de dimineaţă este de 15-25 minute,
iar locul de desfăşurare este acelaşi pe tot parcursul unui an şcolar.
Principalele calităţi care conturează întâlnirea de dimineaţă sunt grija şi
respectul faţă de ceilalţi, încrederea fiecărui copil că poate împărtăşi idei şi
experienţe importante.Scopul întâlnirii de dimineaţă este acela de a imprima un
sentiment de unitate. Copiii se aşează în cerc pentru a se putea vedea unii pe

2
altii, iar educatoarea adoptă aceeaşi poziţie. Rolul educatorului este acela de
mediator, va coordona activitatea,va încuraja exprimarea liberă a copiilor,
comunicarea, respectul reciproc, de asemenea îi revine sarcina de a crea şi
întreţine o atmosferă caldă, prietenoasă. În acest moment al zilei se stabileşte
un prim contact emoţional între membrii grupului care învaţă să se asculte unii
pe ceilalţi şi să comunice , respectând anumite reguli stabilite împreună.
Structura întâlnirii de dimineaţă
• Salutul- prima secvenţă a întâlnirii de dimineaţă constă în întâmpinarea
tuturor celor prezenţi în clasă. Acest moment cultivă norme de bază în
comportamentul copiilor, îi învaţă respectul pentru cei din jur şi creează
premizele pentru formarea unui colectiv sudat, bazat pe prietenie. În
fiecare zi salutul va fi diferit, distractiv, respectuos şi mobilizator.
Exemple:,,Bună dimineaţa, Ana.Mă bucur că te văd!’’, ,,Bună dimineaţa,
Maria.Ce frumoasă eşti azi!’’, ,,Bună dimineaţa, albinuţelor’’, ,,Bună
dimineaţa, copii isteţi!’’, ,,Bună dimineaţa, greieraşilor’’, etc.Copiii pot fi
încurajaţi să descopere singuri şi să propună diferite formule de salut.
Orice propunere/ sugestie a copiilor, oricât de năstrujnică sau neobişnuită
ar fi, va fi acceptată, lăudată şi apreciată.Această practică le dă curaj şi
încredere.
Prezenţa copiilor în grădiniţă se poate realiza tot în cadrul întâlnirii de
dimineaţă. Fiecare copil are un cartonaş cu un semn individual şi numele
lui scris pe el. Pe măsură ce evoluează, copiii îşi recunosc cu uşurinţă
desenul şi numele şi pot să-şi plaseze cartonaşul în locul pentru cei
prezenţi.
• Împărtăşirea cu ceilalţi- este cel mai important moment al întâlnirii de
dimineaţă, deoarece copiii schimbă impresii, opinii, păreri cu ceilalţi. Ei îşi
transmit, cu sinceritate, grijile, problemele, experienţele proprii, părerile
despre un anumit eveniment, întâmplări la care au fost martori. Pot fi
ajutaţi de educatoare cu întrebări:,,Ce ai văzut în drum spre
grădiniţă?’’, ,,Văd că mama te-a îmbrăcat mai gros/ mai subţire.De
ce?’’, ,,Te-am văzut ieri în parc.Cu cine te jucai?’’,etc.Aceste întrebări
au rolul de a demara discuţia sau de a le oferi subiecte de discuţie,
puncte de plecare într-o convorbire liberă. Se alege un povestitor care
împărtăşeşte cu ceilalţi un eveniment, o experienţă proprie, o întâmplare
importantă pentru el. Povestitorul poate fi numit ,,omul zilei’’.Ceilalţi
ascultă cu atenţie ce spune povestitorul, apoi, pun întrebări, comentează, îşi
expun propria opinie. Copilul care a povestit răspunde la întrebări.
Momentul acesta este foarte important pentru că permite realizarea unei
intercunoaşteri, oferă copiilor posibilitatea de a se face auziţi de ceilalţi,
de a se exprima în faţa celorlalţi şi de a capta atenţia colegilor, de a
formula întrebări şi răspunsuri, îi învaţă să asculte, să gândească critic, să
facă schimb de impresii.Copiii timizi devin mai încrezători, ştiind că sunt
respectaţi, ascultaţi şi înţeleşi de colegi.
• Activitatea de grup- este crearea coeziunii grupului, accentuarea
cooperării,includerii şi participării.Activitatea de grup încurajează exprimarea
liberă, comunicarea, învăţarea socială, într-un mediu bazat pe încredere şi
susţinere. Fiecare membru al grupului se integrează jucându-se, cântând,
luând parte, alături de grup, la activităţi distractive, plăcute, energizante,non-
competitive.Acest tip de activitate promovează dezvoltarea unităţii grupei,
cooperarea şi rezolvarea unor probleme, alcătuirea unui repertoriu de

3
cântece şi poezii proprii grupei, ,,cultivarea coordonării fizice, a agilităţii şi
a rezistenţei la efort’’.Activităţile de grup pot cuprinde: cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text şi cânt, activităţi de limbaj, matematice, fizice şi
de mişcare, jocuri distractive, jocuri intelectuale şi sociale,etc.
• Noutăţile zilei- reprezintă partea finală a întâlnirii de dimineaţă.
Obiectivul principal al acestui moment este furnizarea de informaţii.
Noutăţile reprezintă mesaje scurte şi directe, scrise sau desenate şi afişate,
astfel încât să fie vizibile pentru toţi. Se pot face anunţuri verbale, scurte,
clare, care fac trecerea la următoarele etape ale programului zilnic din
grădiniţă. Noutăţile zilei pot cuprinde: o formulă de salut specială, informaţii
calendaristice, un mesaj despre o nouă şi interesantă temă de discuţie,
informaţii despre un eveniment care va avea loc în grădiniţă, o anumită
sarcină/ cerinţă care trebuie urgent îndeplinită, anunţuri speciale, surprize,
evenimente, întâmplări deosebite.
Importanţa întâlnirii de dimineaţă constă în faptul că promovează principiile
democratice în rândul copiilor mici, încurajându-i pe aceştia:
- să facă alegeri;
- să ia decizii;
- să-şi asume responsabilităţi;
- să respecte opiniile celorlalţi, exprimându-le totodată şi pe cele
proprii;
- să fie suficient de încrezători pentru a împărtăşi idei şi experienţe
importante cu ceilalţi;
- să fie disponibili pentru semeni;
2. TRANZIŢIILE
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele
de rutină la alte tipuri/ categorii de activităţi de învăţare, de la o învăţare la
alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare a acestui tip de
activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul
momentului şi de calităţile cadrului didactic. În acest sens, ele pot lua forma
unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe
muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei framântări de
limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de
tranziţie, respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de
copii, etc.
Mişcarea este esenţială pentru creşterea copiilor. Impreună cu educatoarea
copiii pot face gimnastică de înviorare pe versuri.
Exemple:,,Să ne legănăm, ,,Întind braţele în faţă
Să ne balansăm, Ca o caracatiţă,
Braţele în sus, Fă ca mine dacă vrei
Către cer, zburăm!’’ Un-doi-trei,un-doi-trei.’’
Pentru însuşirea corectă a onomatopeelor se pot selecta şi recita versuri:
,,Raţa lunecă pe lac ,,Ursul vine-ncetişor
Şi se-aude:mac,mac,mac!’’ Vorbind singur:mor,mor,mor!’’
,,Sus pe deal,nu ştiu de ce, ,,Oac,oac,oac,
Capra strigă be-he-he!’’ Broscuţele sar în lac!’’
Copiilor le plac jocurile de cuvinte, aşadar versurile din folclorul copiilor
nu trebuie neglijate. Exemplu:
,,Tica, tica, tica,
mi-a mâncat pisica

4
toată mâncărica
şi m-am dus la şcoală
cu burtica goală’’

Jocurile / poeziile liniştitoare sunt de mare folos înaintea începerii


activităţilor. Exemple:
,,Ne jucăm, ne jucăm ,,Unu-i soarele pe cer
Cu degetul mare ,ne jucăm Bine e la soare.
Când degetul mare a obosit Două aripi duc în zbor
Arătătorul a şi sosit…’’ Raţa călătoare...’’

Frământările de limbă, structurile ritmate şi numărători pentru captarea


atenţiei copiilor în timpul jocurilor şi al activităţilor în grădiniţă.Exemple:
,,Patru urşi de plastilină ,,Un,doi,trei,patru,cinci,
Au găsit o mandarină Baba cumpără opinci,
Şi-au tăiat patru felii Cumpără şi-o portocală,
Şi le-au pus în farfurii.’’ Dumneata să ieşi afară!’’
Cântecele şi jocurile cu text şi cânt pot constitui preţioase mijloace de
realizare a tranziţiilor. Acestea pot fi folosite în funcţie de tema proiectului în
derulare sau de tipul activităţilor ce trebuie tranzitate. Se pot utiliza doar fragmente
sau cântecul/ jocul cu cântec în totalitate.
3. ACTIVITĂŢILE OPŢIONALE
Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare,
respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al
copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de
unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul de
Administraţie şi de Comisia Metodică din grădiniţă, în urma analizei condiţiilor
materiale şi umane existente.
Aceste activităţi sunt realizate de către educatoare sau de către profesori
specializaţi în diferite discipline.În cazul desfăşurării unui opţional de către
educatoare, aceasta va stabili obiectivele, conţinuturile şi modalităţile de realizare
în funcţie de tipul de opţional ales, nivelul grupei, particularităţile individuale ale
copiilor ,durata opţionalului,etc.În acest caz, educatoarea va întocmi o planificare
pentru opţionalul ales şi o va supune Comisiei metodice din grădiniţă în vederea
avizării.
Activităţile opţionale vizează diferenţiere şi individualizare şi vin în
sprijinul valorificării şi dezvoltării unor aptitudini individuale şi a unor nevoi
personale.
4. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA DUPĂ-AMIEZII
Activităţile desfăşurate în perioada după – amiezii sunt activităţi
recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a
înclinaţiilor- sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de
învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema
săptămânii/ tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.
Ca o concluzie putem spune că la acest început de mileniu, învăţământul
preşcolar capătă noi ponderi în sistemele de învăţământ modernizate iar spusele
lui J.J.Rousseau rămân şi peste ani l-a fel de adevărate în privinţa educaţiei:

,,Apropie-l (pe copil) de probleme şi lasă-l să răspundă singur, să-şi întemeieze ce


ştie, nu pe ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înţeles el, să nu înveţe ştiinţa, ci să o

5
gândească. Să-i menţină trează curiozitatea, condiţie de a-l apropia de lumea ştiinţei.
Să-l sfătuim pe copil să observe, să cerceteze şi să descopere.’’

Bibliografie: Adina Glava,Maria Pocol,Lolica-Lenuta Tataru , Educaţia timpurie:ghid


metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45,
2009;
Revista Învăţământului Preşcolar nr: 1-2/ 2009
Revista Învăţământului Preşcolar nr. 3-4/ 2009