LUCRARE DE DIPLOMA - EDUCATIE FIZICA SI SPORT - ROLUL KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA PSIHOMOTRICA A ELEVILOR CU CES DIN INVATAMANTUL INCLUSIV

Sport

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ sI SPORT SPECIALIZAREA : KINETOTERAPIE ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN RECUPERAREA PSIHOMOTRICĂ A ELEVILOR CU CES DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL INCLUSIV

ORADEA 2008 „A educa înseamna a porni de la ceea ce este , cu scopul de a conduce spre ceea ce e mai bine” Adolf Ferrier „Scoala activa” CUPRINS
INTRODUCERE MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Capitolul I PARTICULARITĂŢILE PSIHOLOGICE ALE

ELEVULUICU CES 1. Caracteristici generale ale deficientei mintale 2. Particularitatile fizice ale elevului cu CES 3. Particularitatile proceselor psihice la elevul cu CES 4. Particularitati ale comportamentului social la copii cu CES Capitolul II DIN SPECIFICUL PSIHOMOTRICITĂŢII LA ELEVII ÎNVĂŢĂMÂNTUL INCLUSIV

1. Caracteristici generale ale psihomotricitatii 2. Schema corporala 3. Lateralitatea 4. Structura perceptiv motrica 4.1 Structura perceptiv motrica de culoare 4.2 Structura perceptiv motrica de forma 4.3 Structura perceptiv motrica de orientare , organizare si structurare spatio temporala Capitolul III MODALITĂŢI DE EDUCARE PSIHOMOTRICĂ

1. Aspecte generale ale recuperarii si compensarii psihomotricitatii 2. Kinetoterapia 3. Terapie ocupationala Capitolul IV ORGANIZAREA sI DESFĂsURAREA CERCETĂRII

1. Ipoteza cercetarii 2. Obiectivele cercetarii 3. Metodologia de lucru 4. Evaluarea initiala 5. Evaluare finala Capitolul V ANALIZA sI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Capitolul VI Capitolul VII

CONCLUZII SISTEMUL ACTIVITĂŢILOR DE MIsCARE DESTINATE DEZVOLTĂRII sI RECUPERĂRII PSIHOMOTRICE LA ELEVII CU CES DIN CLASELE II —IV , INVĂŢĂMÂNT INTEGRAT

Introducere Incluziunea reprezinta procesul de educare a copiilor cu sau fara cerinte educative speciale in acelasi spatiu si în aceleasi conditii, având drept scop final participarea deplina a tuturor copiilor la activitatile scolare si extrascolare Prima conditie pentru integrare este acceptarea constienta de catre mediu a fiecarei persoane cu dizabilitati, aceasta 13413h77n fiind favorizata de o organizare sociala, scolara, punând în act o legislatie, o metodologie de interventie didactica bazata pe un curriculum flezibil, adaptat. O versiune mai sintetica a nivelurilor de integrare include: „integrarea spatiala (a fi prezent), integrarea sociala (a fi împreuna), integrarea scolara(a învata împreuna cu ceilalti elevi, a muncii împreuna )”. – Vrasmas, 2001, pp. 34-35. Integrarea scolara într-o societate care-si propune cultivarea valorilor,principiilor si practicilor democratice, trebuie sa aiba în vedere coordonate care tin atât de forma, cât si de continutul procesului didactic. Cunoasterea realizata pe baza învatarii scolare nu este un scop în sine. Rezultatele procesului de cunoastere au un sens deplin daca sunt legate de dezvoltarea atitudinilor si competentelor în masura sa stimuleze interesul si capacitatea de participare sociala a tinerilor. Procesele de învatare, în loc de a produce doar reproducerea cunoasterii de dragul cunoasterii, trebuie sa favorizeze integrarea atitudinilor, competentelor si cunostintelor în structuri operationale si sa duca la posibilitatea aplicarii creative a acestora în rezolvarea de probleme de natura intelectuala sau practica. Integrarea atitudinilor, competentelor si cunostintelor în structuri personale operationale trebuie sa tina seama de contextul învatarii, respectiv de vârsta, de mediul învatarii, de instrumente si mijloace. Cunostintele oferite elevilor trebuie sa fie astfel selectate încât sa permita elevilor sa exploreze si sa foloseasca legaturile inter-disciplinare, cross-curriculare pe care planurile de învatamânt si programele scolare noi le pun în valoare. Capacitatile intelectuale, spirituale, emotionale si fizice necesare astazi pentru a face fata realitatii vietii sunt instrumente intelectuale si socio-emotionale care trebuie sa fie orientate spre idealul unei educatii democratice. Elevii trebuie condusi spre învatarea instrumentelor care favorizeaza cultivarea atitudinilor culturale active si inovative care au la baza un fundament informational solid. Competentele intelectuale dezvoltate în scoala trebuie sa aiba în vedere gândirea critica, respectiv capacitatile de analiza nuantata si de comparare, de relationare nuantata a cauzelor cu efectele, de relationare a fenomenelor si proceselor cu contextul aparitiei lor.

Activitatea scolara are nevoie de un mediu favorabil, stimulativ si diversificat care sa ofere fiecarui elev o motivatie sustinuta. Învatarea scolara trebuie sa puna baze puternice învatarii pe durata întregii vieti si sa asigure adaptarea creativa la schimbare. Învatamântul integrat se încadreaza în sistemul general al educatiei având ca obiective valorificarea maxima a potentelor biologice si psihice ale copiilor cu nevoi de educatie speciala, stimularea dezvoltarii lor si pregatirea pentru integrarea socio-profesionala. De aceea învatamântul special pune accent pe cunostintele practice pe deprinderile de munca. A.V. Zaporojet urmarind dezvoltarea miscarilor la copil, de la primele reflexe de apucare pâna la miscarile libere, constiente, cu un anumit scop arata: "Pentru ca mâna copilului sa devina din punct de vedere functional, o adevarata mâna omeneasca, copilul trebuie sa învete sa foloseasca posibilitatile ei nelimitate, în conformitate cu diversitatea conditiilor mediului înconjurator". Zazzo considera ca educarea motricitatii înseamna a-i oferi copilului gestul, înseamna a-l pregati pentru sarcini profesionale, dar înseamna în acelasi timp, ameliorarea echilibrului fizic si mintal, a-i da gradat stapânirea pe corpul sau, a-i multiplica relatiile eficiente cu lucrurile si, relatiile armonioase cu alt individ. Educarea psihomotricitatii detine un loc important în terapeutica educationala daca tinem seama de faptul ca deficienta mintala este asociata, în general cu debilitatea motrica. În general handicapatul de intelect este lipsit de echipament psihologic al primei copilarii ceea ce impune ca printr-o educatie sistematica sa se reia si sa se completeze achizitiile privitoare la mecanismele motorii si psihomotricitatii care constituie baza pentru toate mecanismele pregatind formele de activitate intelectuala superioara. De asemenea psihomotricitatea include participarea diferitelor procese si functii psihice care asigura atât receptia informatiilor cât si executia adecvata a actelor de raspuns. Rene Zazzo considera ca educatia psihomotrica constituie o educatie de baza în scoala elementara întrucât ea conditioneaza întregul proces de învatare scolara. Procesul de învatare nu poate fi eficient "daca copilul nu are constiinta corpului sau, nu cunoaste lateralitatea sa, nu se poate situa în spatiu, nu este stapân pe timp si nu a câstigat o suficienta coordonare si stabilitate a gesturilor si miscarilor sale." Educatia psihomotrica se constituie ca baza, ca temelie în procesul de recuperare si integrare. Cadrele didactice itinerante din învatamântul incluziv urmaresc prin toate activitatile lor terapeutice si prin toate obiectivele pe care si le propun integrarea profesionala si sociala a copilului cu nevoi speciale. Educatia copiilor cu nevoi speciale se constituie ca o structura multidisciplinara. ea dispune de un continut specific al instruirii si de o tehnologie educationala adecvata. De importanta deosebita este realizarea caracterului recuperator al învatamântului incluziv prin masuri care sa previna, sa diminueze, sa anihileze manifestarile fizice, psihice si sociale ale defientei, în vederea integrarii scolare si profesionale.

De asemenea psihomotricitatea include participarea diferitelor procese si functii psihice care asigura atât receptia informatiilor cât si executia adecvata a actelor de raspuns. cu respectarea particularitatilor individuale. constiente. nu cunoaste lateralitatea sa. individualizate sau în grup. nu este stapân pe timp si nu a câstigat o suficienta coordonare si stabilitate a gesturilor si miscarilor sale. pentru a putea gasi mai usor modalitatile în vederea recuperarii sale." Educatia psihomotrica se constituie ca baza. activitatile manuale. Aceasta munca necesita o buna cunoastere a copiilor. înseamna a-l pregati pentru sarcini profesionale. nu se poate situa în spatiu. în conformitate cu diversitatea conditiilor mediului înconjurator". sunt strâns legate. cu un anumit scop arata: "Pentru ca mâna copilului sa devina din punct de vedere functional. relatiile armonioase cu alt individ. Educarea psihomotricitatii detine un loc important în terapeutica educationala daca tinem seama de faptul ca deficienta mintala este asociata. evitându-se total esecurile. desenul. sa se stabileasca progresiv încrederea în posibilitatile de a executa corect exercitiile. Trebuie sa se elimine factorii de anxietate. a-i multiplica relatiile eficiente cu lucrurile si. De aceea învatamântul special pune accent pe cunostintele practice pe deprinderile de munca. Motivarea lucrarii Învatamântul special prescolar se încadreaza în sistemul general al educatiei având ca obiective valorificarea maxima a potentelor biologice si psihice ale copiilor cu nevoi de educatie speciala. Procesul de învatare nu poate fi eficient "daca copilul nu are constiinta corpului sau. Ca punct de plecare în activitatea terapeutica. dar înseamna în acelasi timp. copilul trebuie sa învete sa foloseasca posibilitatile ei nelimitate. în masura în care diferitele domenii ale motricitatii si psihomotricitatii: cele generale. în general cu debilitatea motrica. Ele sunt inseparabile si trebuie sa formeze un tot în lectie asa cum sunt în realitatea exterioara. implicate. organizare spatio-temporala. de la primele reflexe de apucare pâna la miscarile libere. Cadrele didactice din învatamântul special urmaresc prin toate activitatile lor terapeutice si . stimularea dezvoltarii lor si pregatirea pentru integrarea sovio-profesionala. Rene Zazzo considera ca educatia psihomotrica constituie o educatie de baza în scoala elementara întrucât ea conditioneaza întregul proces de învatare scolara. exercitiile perceptive. În general handicapatul de intelect este lipsit de echipament psihologic al primei copilarii ceea ce impune ca printr-o educatie sistematica sa se reia si sa se completeze achizitiile privitoare la mecanismele motorii si psihomotricitatii care constituie baza pentru toate mecanismele pregatind formele de activitate intelectuala superioara.Pentru reducerea handicapului vor fi realizate activitati din ce în ce mai complexe în functie de nivel de vârsta. Zazzo considera ca educarea motricitatii înseamna a-i oferi copilului gestul. ameliorarea echilibrului fizic si mintal. a-i da gradat stapânirea pe corpul sau. am folosit grafismul. A.V. educatia senzoriala. Activitatile terapeutice trebuie organizate într-un ansamblu unitar. o adevarata mâna omeneasca. Zaporojet urmarind dezvoltarea miscarilor la copil. Fara participarea constienta nu este posibila educatia psihomotrica. de coordonare dinamica. ca temelie în procesul de recuperare.

activitatile manuale. ea dispune de un continut specific al instruirii si de o tehnologie educationala adecvata. Aceasta munca necesita o buna cunoastere a copiilor. sa se stabileasca progresiv încrederea în posibilitatile de a executa corect exercitiile. In aceste conditii devine evidenta necesitatea ajutorului specializat pentru copii si tinerii care datorita anumitor cauze obiective inclusiv deficienta mintala . organizare spatio-temporala. Trebuie sa se elimine factorii de anxietate. Ca punct de plecare în activitatea terapeutica. Activitatile terapeutice trebuie organizate într-un ansamblu unitar. evitându-se total esecurile. de coordonare dinamica. sunt strâns legate. Pentru reducerea handicapului vor fi realizate activitati din ce în ce mai complexe în functie de nivel de vârsta. pentru a putea gasi mai usor modalitatile în vederea recuperarii sale. sa diminueze. Capitolul 1 PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE ELEVULUI CU DEFICIENTE PSIHICE 1. am folosit grafismul. Educatia copiilor cu nevoi speciale se constituie ca o structura multidisciplinara. este însa obiectivul fundamental al învatamântului pentru copiii cu CES pregatirea acestora pentru munca manuala productiva pentru viata socio-profesionala alaturi de ceilalti. nu puteau face fata cerintelor curriculumului din invatamantul obligatoriu . De importanta deosebita este realizarea caracterului recuperator al învatamântului special prin masuri care sa previna. cu respectarea particularitatilor individuale.1CARACTERISTICELE GENERALE ALE DEFICIENTEI MINTALE Etapa actuala de puternica ascensiune socioculturala si de explozie informationala precum si specificul economiei de piata potenteaza diversificarea necontenita a dificultatilor de adaptare a omului la viata sociala si a elevilor la cerintele procesului instructive educativ . în masura în care diferitele domenii ale motricitatii si psihomotricitatii: cele generale. educatia senzoriala. Din experienta pedagogica dobîndita s-a dovedit ca scoala prin cadrul organizat unde se desfasoara intensa munca de recuperare a elevilor cu dizabilitati a obtinut rezultate pozitive prin activitati adaptate.Integrat sistemului de educatie generala . Fara participarea constienta nu este posibila educatia psihomotrica. individualizate sau în grup. Ele sunt inseparabile si trebuie sa formeze un tot în lectie asa cum sunt în realitatea exterioara.prin toate obiectivele pe care si le propun integrarea profesionala si sociala a copilului cu nevoi speciale. în vederea pregatirii acestora pentru integrarea socioprofesionala . implicate. cercetarile din ultima vreme au dovedit faptul ca deficientii psihici cu anumite stadii de dizabilitati pot fi pregatiti pentru a-si câstiga existenta in mod . exercitiile perceptive. De asemenea . psihice si sociale ale defientei. sa anihileze manifestarile fizice. desenul. scoala incluziva ofera cadru organizat de a acorda ajutor diferitelor categorii de copii cu cerite educative speciale exploatând potentialul valid ale acestora in vederea pregatirii sale pentru viata sociala . în vederea integrarii.

caracterizata în special prin inteligenta limitata” (1) Doll insista asupra faptului ca „Deficienta mintala este un tip specific de retardare care se manfiesta în plan intelectual si care are la baza un defect de structura. de la o vârsta la alta . eventual ar putea fi vorba de tulburari în sfera adaptarii sociale . socializare . iar pe plan social determina incompetenta individului . constatam la personalitati prestigioase din acest domeniu prezenta unor puncte de vedere diferite . „Deficienta mintala nu e o boala. Întreaga activitate este o personalitate dizarmonica de cele mai multe ori cu dificultati majore de adaptare . potentialul ce trebuie stimulat si directia de actiune . datorate fie unor factori intrinseci fie unora extrinseci sau a ambilor cumulati . deficitul intelectual fiind însa suficient de pronuntat pentru a necesita în marea majoritate a cazurilor instruirea si pregatirea educationala în centre speciale de educatie incluziva . 1. clasificarea .2 PARTICULARITĂŢILE FIZICE ALE COPILULUI CU CES Absenta unor anomalii fizice evidente face ca multi deficienti mintali sa nu se deosebeasca de cei normali . Întregul proces de pregatire practica a elevilor cu CES este orientat ergoterapeutic si compensator . diagnoza deficientei mintale . activitati gospodaresti si de autoservire . nivelul probabil de atins în demersul educatiei incluzive si integrarii sociale a elevilor cu CES . diminuarea treptata a starii de dizabilitate a acestor deficienti si recuperarea lor pentru munca .”(2) În orice abordare se simte nevoia definirii si caracterizarii deficientelor dintr-o perspectiva interdisciplinara care sa permita proiectarea unor programe educational-educative ce au în vedere particularitatile psihofizice . scoala incuziva prin curriculum adaptat îndeplineste obiectivele muncii instructiv-educative realizându-se astfel în contextul urmaririi permanente a diferitelor sarcini specifice . pregatire profesionala si de dezvoltare a unor aptitudini . insuficienta relativa la exigentele societatii . prezenta la nastere sau in mica copilarie .Zazzo satisface în buna masura aceasta cerinta si anume „deficienta mintala este prima zona a insuficientei mintale . daca nu prezinta tulburari de conduita datorita . Luând in discutie unele aspecte dintre care as aminti : definitia .Acesta poate trece neobservat în perioada prescolara mai ales daca familia sa se ocupa intens de educatia lui . Un rol major în cadrul programelor de recuperare a deficientei mintale în scoala incluziva îl au abilitatile practice orientate spre abilitarea manuala . este mai degraba un termen aplicat la conditia unei dezvoltari mintale subnormale .Astfel dupa Tizar J .independent . Definitia data de psihologul R.”Pe de alta parte afirma autorul ca deficienta mintala se deosebeste de retardarea mintala. exigente variabile de la o societate la alta .O asemenea retardare este cauzata de inferioritatea dezvoltarii normale a sistemului nervos central si este ireversibila. insuficienta a carei factori determinanti sunt biologici (normali sau patogeni) si cu efecte ireversibile în stadiul actual al cunostintelor „ Debilitatea mintala este cel mai usor grad întârzierii mintale. „Acesta din urma nu este de origine constitutionala .

senzatiile ca procese de cunoastere elementare constituie izvorul tuturor cunostintelor despre lume si stau la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe :perceptii . gândire etc. specialistii întâlnesc in mod frecvent în practica lor deficienti mintali la care anomaliile morfologice sunt putin evidente si au un caracter mai putin tipic decît în cazul sindroamelor . tablou clinic unitar . Unii dintre elevii cu CES . reprezentari . hipostaturala cu disproportie între lungimea extremitatilor si talie . Nota: Terapeutii . la un sindrom . În masura în care la unii copii sunt accentuate disfunctii ale sistemului de autoreglare poate apare pe fondul deficientei mintale. În unele cazuri se observa o constitutie somatica displastica . deci nu îi corespunde vreo unitate structurala functionala de ordin psihologic sau biologic . cuprinsi în grupele de sprijin prezinta un exemplu de dezvoltare fizica armonioasa . specialistii întâlnesc in mod frecvent în practica lor deficienti mintali la care anomaliile morfologice sunt putin evidente si au un caracter mai putin tipic decît în cazul sindroamelor .faptului ca memoria il ajuta sa achizitioneze o serie de cunostinte elementare si cu caracter complet . 1. În urma unor cercetari care s-au ocupat de legatura dintre dezvoltarea fizica si cea intelectuala la copilul cu CES . disarmonica.3 PARTICULARITAŢILE PROCESELOR PSIHICE ALE DEFICIENTULUI MINTAL Pentru om . hidrocefalie . s-a constatat ca viteza de crestere la deficientul mintal presupune un ritm mai lent in cursul perioadei de dezvoltare .Se întâlnesc de asemenea aspecte dismorfice . . dar se continua pe o perioada mai lunga fata de copii normali .pubertatea la deficientul mintal este de asemenea întârziata în comparatie cu a normalilor . în deosebi când etiologic este vorba de o eredopatie metabolica . Terapeutii . o sensibilitate sporita la îmbolnavire sau o evolutie aparte a dezvoltarii fizice . precum mai pot fi gasite simptome care tradeaza o participare viscerala .De aceea este dificil daca nu chiar imposibil sa se ofere un profil psihologic general al deficientului mintal . Deficienta mintala nu se refera la o entitate . placuta . craniostenoze . Se spune ca existenta unei frecvente mai ridicate a deficientilor fizici printre deficientii mintali ca si posibilitatea unei etiopatogenii comune retardului mintal cu cel fizic vine in sprijinul teoriei unitatii integrante a organismului. facio-craniene :microcefalie .

Aceasta determina formarea încetinita si lipsa de trainicie a legaturilor temporare . de multe ori o stânjeneste . desprind din obiecte sau imagini mult mai putine detalii.În schimb altii considera ca senzatiile ca procese psihice elementare ar fi relativ bine dezvoltate si la acesti copii . introducerea aferentatiei inverse verbale în loc sa favorizeze formarea legaturilor conditionate . Durata necesara a analizei si sintezei în perceptie este mai mare . astfel uneori fiind vizibile cele periferice sau cele delimitate prin contur sau culoare. întârzierea sau blocarea ei . Caracterul insuficient de analitic se datoreaza si mascarii unor elemente de catre altele care se desprind mai usor . cu alte cuvinte sub aspectul interactiunii celor doua sisteme de semnalizare . greutatea si materialul din care este confectionat un anumit obiect acestia din urma constituind indici care sunt analizati cu greu . mai ales aparitia relatarii verbale adecvate la un oarecare timp dupa ce s-a elaborat în mod practic legatura temporara . La copilul cu CES vehicularea defectuoasa a informatiei pe traseu . puternica influenta dezorganizatoare a agentilor externi . Din cauza deficientelor functiei de reglare a celui de al doilea sistem de semnalizare .Literatura de specialitate sustin unii autori ca senzatiile întârziatilor mintali ar fi deficitare fata de normal . incorecta verbalizare a stimului sau a legaturii dintre stimului si creatie si . Orientarea în spatiu a deficientului mintal este dificila datorita îngustimii câmpului receptiv cât si a capacitatii reduse de a stabili pe plan intuitiv relatia dintre obiecte . Culoarea este o însusire care se impune si este desprinsa cu usurinta de catre copilul cu CES în comparatie cu forma . lucru ce determina ca perceptiile lor sa fie insuficient de specifice ajungându-se astfel la confuzii . Referitor la perceptii studiile au relevat o serie de particularitati specifice : • Copii cu CES prezinta unele deficiente ale analizei si sintezei ei. determina o cunoastere disritmica neuniforma cu efecte asupra dezvoltarii psihice si a funtiilor cognitive . Reflexele conditionate la stimuli simpli nu se manifesta substantial deosebit la deficientii mintali fata de normal . Sinteza elementelor este cu greu efectuata în plan perceptiv . modalitatea redusa de feed-back . Câmpul perceptiv la copilul cu CES reprezinta dimensiuni relativ înguste. • • • • • . Diferetele semnificative apar in cazul formarii reflexelor conditionate la stimului complexi sub aspectul raporturilor dintre retinerea sau memorarea instructiei si executarea adecvata a reactiilor . ei percep în mod clar într-un timp limitat un numar foarte mic de elemente . în orice situatie prea fragmentata va fi cu greu reconstituita.

notiuni care desemneaza marimi relatii spatiale . Analiza si sinteza necesara pentru stabilirea asemanarilor dintre obiecte poate fi facilitata prin compararea lor cu un al treilea diferit de celelalte sub aspectul însusirii ce trebuie desprinsa . sinteza si compararea . si inertie ce apar la nivelul gândirii îsi pun peceta si asupra evolutiei limbajului. Vocabularul copiilor cu CES este mai limitat . Caracterul rudimentar al spiritului de observatie mai ales al capacitatii de observare intentionata în scop cognitiv . generalizarea si abstractizarea ci si în operatiile elementare analiza . desi dispune de informatia necesara . Aparitia cu întârziere a vorbirii .În vocabularul utilizat în vorbire.• Elevii cu CES întâmpina greutati în descrierea . pentru ca nivelul compararii este scazut . folosirea cuvintelor izolate si slaba întelegere a vorbirii celor din jur se constituie în parametrii ai dezvoltarii psihice si reflecta . aceasta trasatura mentinându-se mai mult • • • • • • • . Întelegerea care consta în integrarea cunostinselor noi în sistemul anterior elaborat apare cu greu din cauza modului defectuos in care se realizeaza aceasta inserare. De exemplu dificultatile aparute în întelegerea unei probleme sunt determinate de reprezentarea insuficient de clara a obiectelor si actiunilor de care se vorbeste în enunt.determina la elevul cu CES caracterul rudimentar al activitatii analitic-o sintetice. mai sarac în cuvinte. paralel cu dezvoltarea insuficienta a interesului cognitiv. Gândirea este reflectarea generalizata si mijlocita a obiectelor si fenomenelor si a relatiilor dintre ele . caracteristici psihice . în acelasi timp nivelul ideatiei deficientului. Inertia gândirii si tendinta spre raspunsuri stereotipe –atât de pronuntata la copii cu CES.pot fi corectate într-o anumita masura prin procesul recuperativ . interpretarea ilustratiilor explicative datorita faptului ca sesizeaza mai greu expresiile emotive ale personajelor din ilustratii. pentru ca aceasta nu se reactualizeaza in momentul respectiv si pe baza contextului dat. Caracteristicile de concretism de rigiditate .Fiind un proces unitar operatiile sale se întrepatrund .Un izvor al erorii il constituie necesitatea adâncimii redate grafic . Elevul cu CES este incapabil sa înteleaga uneori un text sau enuntul unei probleme . predomina substantivele . mentinerea caracterului situativ al limbajului .Nereusind sa desprinda în suficienta masura elemente caracteristice el considera ca fiind identice doua obiecte mai mult sau mai putin asemanatoare. de altfel perceptia marimilor a spatiului a timpului necesita o îndelungata perfectionare la acesti copii . Deficientele intelectuale ale elevilor cu CES se constata nu numai în operatiile complexe ale gândirii.

• • Limbajul este un fenomen foarte sensibil la conditiile educative si reflecta în mare masura nivelul intelectual al idividului . C . care duce de fapt la dificultati importante la realizarea transferului de cunostinte . Toate acestea trebuiesc raportate la structura si organizarea specifica a deficientului mintal . Acesti elevi nu recurg la procedee de fixare intentionata.Eficienta scazuta a memoriei voluntare nu se reduce însa la o fixare defectuoasa ci rezulta si dintr-o evocare insuficient de activa . Halm ca „instrumente culturale „ esentiale de înscriere a cunostintelor si comunicarea ideilor creaza si ele dificultati în procesul instructiv educativ si de adaptare a copilului cu CES din învatamântul integrat . nusi elaboreaza un plan de organizare a materialului nici în momentul fixarii nici în momentul reproducerii . cititului si al calculului considerate de A. Univ. a predicatului . manifestându-se la o mare parte din ei tulburari instrumentale. conf. cât si procesul comunicarii spontane cu adultii si copiii . elevii cu CES adauga elemente straine.Cunostintele elevului cu CES se îmbogatesc atât în procesul organizat al interventiei în care locul de frunte îl ocupa memoria voluntara . O caracteristica importanta a memoriei este rigiditatea fixarii si reproducerii cunostintelor. În „deficienta mintala si procesul învatarii. . Paunescu mentioneaza:”toate tulburarile memoriei” la copilul cu CES trebuie sa fie considerate ca efect a trei categorii de factori : -modificarile genetice a structurilor celulare în special. omiterea subiectului .timp decât la ceilalti . Dificultatile de învatare a scrisului.dezorganizarea retelei neuronale prin leziuni sau blocaje . Se întampina dificultati considerabile in întelegerea si utilizarea comparatiilor epitetelor si metaforelor fraza atât în limbajul scris cât si în cel oral se caracterizeaza print-un numar mic de cuvinte precum si printr-o constructie defectuoasa din punct de vedere gramatical :dezacordul dintre verb cu persoana si numarul subiectului . provenite dintr-o experienta • • . Deficientele de vorbire si cele de gândire în general au efecte negative asupra scrisului si socotitului elevului cu CES . repetarea subiectului si a predicatului la sfârsitul frazei .doc. . Lipsa de fidelitate a memoriei este o alta particularitate care apare frecvent . în ceea ce priveste capacitatea de producere a ARN-lui. • La elevul cu CES memorarea nu dobândeste un caracter suficient de voluntar.functionarea partiala a principiului integrator de reglare a activitatii neuro-psihice . Atunci când reproduc un text sau povestesc o întâmplare.

dificultatea de a transpune o instructie în actiune este mai evidenta. La acesti copii se constata în mod frecvent o îmbinare a negativismului si a sugestibilitatii .2PARTICULARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI SOCIAL LA COPIII DEFICIENŢI MINTAL Activitatea voluntara a copiilor cu CES prezinta deficiente în toate momentele desfasurarii sale . La copiii excitabili. Copilul cu CES este înclinat sa treaca imediat la actiune .Paunescu – Metodologia invatarii matematicii la deficientul mintal 1. Cel care analizeaza instructia nu prevede dificultatile care s-ar putea ivi si nu cere lamuriri suplimentare . care este o importanta cauza a uitarii. Dificultatile multiple în executarea unei activitati sau actiuni decurg prin insuficienta atentie pe care ei o acorda instructiei ce li se da . Puterea de anticipare la acesti copii este mai mica si nivelul de aspiratie este superior posibilitatilor reale de executare a unei activitati. deci deficientul mintal este lipsit de orientarea prealabila în activitatea pe care o desfasoara . din cauza sugestibilitatilor pronuntate si a criticismului redus . îndreptându-se spre o activitate mai usoara . Unii autori releva existenta a doua categorii de deficienti psihici :unii care lupta pentru sucess si unii care încearca sa evite insucesul . Efectul succesului sau al insucesului asupra activitatii ulterioare depinde nu numai de nivelul intelectual. Nazuinta într-o activitate influenteaza nivelul de aspiratie numai în masura în care devine constient de nereusita sa . Receptionarea comenzilor de catre deficinentii mintali ridica o serie de probleme. În general scopurile pe care si le fixeaza sunt legate de trebuintele si interesele imediate .Ei se abat de la scopul fixat si daca întâmpina dificultati astfel renuntând uneori.anterioara mai mult sau mai putin asemanatoare . ___________________________________________________________________________ C. ci si de unele particularitati ale personalitatii. O mare imporanta în activitatea de munca o are capacitatea de a executa o activitate nu numai pe baza unei instructii verbale ci si a unei instructii scrise sau a unui model . la acestia se observa în mod frecvent abaterea de la cerintele instructiei . Elevii integrati au nevoie de o continua stimulare a activismului prin dezvoltarea unei motivatii adecvate prin organizarea unor situatii prin care elevul sa traiasca o stare de satisfactie drept rasplata a muncii sale de învatare .Ca urmare . Din cauza acestor particularitati influentarea lor se realizeaza mai usor dânduli-se sugestii decât . De aceea ei au nevoie de un numar mai mare de repetitii decât restul copiilor . • În procesul memorarii la deficientii mintali se manifesta inhibitia proactiva. ei nu pot oferi indicatii demne de incredere în legatura cu obiectele vazute sau cu cele întâmplate la care au asistat . pentru a retine un material verbal si pentru a ajunge la o scadere a greselilor .

marea emotivitate . Important este însa sa i se formeze copilului obisninta de a duce la capat activitatea începuta . de fixa scopuri realiste . Educarea vointei trebuie sa cuprinda toate momentele ei si anume sa dezvolte capacitatea de frânare a actiunilor impulsive . absenta raspunsului la solicitari Anxietate in legatura cu afectiunea adultilor Indiferenta fata de aprobarea adultilor Neastâmpar . chiar atunci cand activitatea pe care efectueaza este pe masura nivelului sau intelectual . Elevii deficienti mintal au nevoie de stimuli pozitivi în activitate de încurajari . intre care este dificil sa se traseze o linie de demarcatie :tulburarile afective comune . defectul de verbalizare . Având în vedere dificultatea întâmpinata de ei în urmarirea scopurilor complexe si îndepartate. Tulburarile afectivitatii sau ale personalitatii in ansamblul lor . durata mai mare a oboselii precum si capacitatea redusa de mobilizare in anumite conditii impun o pauza mai lunga pentru antrenarea in munca intr-un ritm mai lent . Profesorul intinerant sau terapeutul va esalona activitatea elevului prin înscrierea scopurilor de la cele mai simple si apropiate la cele mai complexe si îndepartate . si moderatie în aplicarea întaririi negative sub forma pedepsei .Aparitia mai rapida a oboselii se observa mai ales la activitatile intelectuale . O comanda prea categorica da nastere deseori unei atitudini de opunere . capacitatea de a persevera si a face eforturi pentru invingerea obstacolelor ce stau in calea realizarii obiectivului final precum si obisnuinta de a analiza critic activitatile incheiate . sa se formeze obisnuinta de a delibera si a planifica actiunea . instabilitatea emotiva nevrozele si psihozele .comenzi clare. provocând încapatânarea. instabilitate Tensiune emotiva . adopând de preferinta atitudinea de lejeritate si inactivitate . Afectivitatea este intodeauna preturbata fie datorita faptului ca deficienta psihica constituie un teren pe care actioneaza coonditiile educative defectuoase fie ca proasta apreciere a situatiilor . Momentul esential pentru atrenarea întârziatului mintal într-o activitate consta în mobilizarea energiei sale în asigurarea cooperarii . o mare importanta având în desfasurarea activitatii voluntare si formarea capacitatii de a da o relatare cat mai complexa si mai clara asupra acesteia . Diferitele tulburari afective si emotionale se pot manifesta sub forma de :       Depresie Ostilitate fata de adulti .Se constata in general o disproportie intre cantitatea activitatii efectuate si oboseala manifestata. apar la elevii cu CES in diferite grade si forme .În diferitele sale activitati copilul cu CES nu poate rezista fara sa oboseasca in timp tot atât de indelungat ca si copilul fara probleme . deoarece în general manifesta o mai slaba dorinta de cunoastere si de activitate decât colegii sai . sentimentul de inferioritate perturba succesiunea diferitelor etape ale dezvoltarii afective .

Aceste manifestari . emotia de mânie adoptând proportiile unei crize de furie insotita de reactii agresive si autoagresive . de satisfacere a trebuintelor si a impulsurilor in conformitate cu regulile de conduita . daca in permanenta ii încurajeaza si ii aproba. care determina un elev cu CES in conditiile activitatii cotidiene este maturitatea afectiva . altii apatici . care face ca elevul cu CES sa aiba adeseori manifestari proprii celor de vârsta prescolara . Veselia se poate transforma in crize de râs nestapanite . Având o gândire inerta deficientii mintali nu se pot adapta la cerintele mediului . nu este stimulat de lauda . Capacitatea redusa de a controla expresiile emotionale complica relatiile deficientului mintal cu cei din jur .Cauze tot atât de neînsemnate cu cele pe care le-au provocat pot determina incetarea lor sau trecerea la emotii contrare . de timizi fata de atitudinea adultilor . De exemplu acesti copii sunt capabili sa lucreze cu eficienta numai daca învatatorul itinerant sta lânga ei . Chiar si atunci când nu prezinta tulburari evidente ale afectivitatii .Un astfel de copil se mai rusineaza atunci când este admonestat .Uneori acesti copii prezinta o teama nejustificata . cu tot caracterul lor exploziv . ramâne indiferent la succes .Manifestarile exterioare puternice sunt efectul capacitatii reduse a scoartei cerebrale de a realiza un control a centrilor subcorticali . Prin caraterul lor exploziv si haotic emotiile au adesea un efect dezorganizator asupra activitatii deficientului mintal .Manifestarile emotive sunt adeseori exagerate puternice in raport cu cauza care le-a produs . au capacitate redusa de a stabili un control afectiv adecvat cu adultii sau chiar cu copii de aceeasi vârsta. altii iritabili . Se observa uneori predominarea unei dispozitii :unii sunt mai frecvent euforici .Nu toti elevii cu CES se caracterizeaza prin emotii explozive unii dintre ei sunt placizi . ceea ce le creaza o stare de tensiune si de nesiguranta . Creativitatea redusa a gândirii ii impiedica deseori sa gândeasca si sa gaseasca modalitati de solutionare a problemelor . Altii dimpotriva sunt extrem de rusinosi de sensibili . Pe baza analizei conduitei au fost stabilite trei categorii de subiecti si anume :    Neadaptati Neadaptati cu intermitenta Stabili Cea mai frecventa tulburare a afectivitatii. În plus elevii cu CES reusesc in mai mica masura decât cei de aceeasi vârsta sa îsi aprecieze critic trairile si .Lipsa de retinere se constata de asemenea si in manifestarile de simpatie .  Anxietate in legatura cu acceptarea de catre alti copii Variate simptome nevrotice . sub aspectul emotiilor si sentimentelor . acesti copii au o gama mai redusa de sentimente decât restu copiilor de aceeasi varsta . nu sunt traire adânca si stabila a momentului .

ca pe un proces dinamic de integrare in viata sociala . de abstractizare a lumii concrete . de diferentiere a binelui si raului a ceea ce este permis de ceea ce nu este permis . memorie . La copii cu CES tulburarile afectivitatii sunt mai frecvente si mai pronuntate decât la copii cu intelect normal .Avem de a face cu o suita de manifestari reactive care au la baza conflictualitatea anxietatea . datorita deficitului functiilor de cunoastere imaturitatii afective . Aspectele particulare ale comportarii deficientului mintal sunt datorate si lipsei vointei . a conditiilor sociale si acest dezechilibru dintre el si mediu poate fi inlaturat printr-o permanenta munca de educare a proceselor cognitive si afectiv volitionale . Insuficienta capacitatii mintale genereaza un comportament cu atât mai lipsit de posibilitati de modelare adecvata în situatiile de mediu care implica o adaptare comportamentala supla si elastica cu cât defectivitatea sa intelectiva e mai grosiera .Elevul cu CES este un deficient mintal deci si comportamental . educarea acesteia fiind o munca deosebit de anevoioasa si in strânsa legatura cu formarea si dezvoltarea personalitatii . a conditiilor familiare precare .Faptele deficientilor mintali nu pot fi intarite intotdeauna cu aceeasi masura ca si la indivizii normali . capacitatea redusa de a controla expresiile emotionale . Învatamîntul inclusiv . care în forma lor externa sunt numite fobii . Dereglarile comportamentale ale deficientului mintal apar ca urmare a activitatii cerebrale deficitare . Una dintre cele mai comune probleme care afecteaza procesul de invatare si comportamentul general al elevilor îl constituie reactiile de evitare intense . teama . temperament . Tulburarile de comportament sunt dereglari relativ stabile in reactivitatea generala a individului . sunt si cei care tin de afectivitate caracter . analizate de toate cadrele implicate in vederea manevrarii . de apreciere a consecintelor ce decurg din actele sale . sa le adapteze in continuu modului social aceptat.manifestarile emotive . limbaj care determina tulburari ale relatiilor elevului cu CES cu mediul .Aceste probleme trebuiesc privite . impulsivitatii si sugestibilitatii crescute a conditiilor precare de educare in familie . a influentelor externe . necontrolabile . intregul comportament . datorata unor factori care tin de structura neuropsihica sau mediul extern . Pe langa factorii legati de perceptie . clasa ca si contextul vietii si activitatii in scoala constituie un mediu educogen care se bazeaza pe conditionari si pe inductii de comportamente. care ne apare ca o conduita superioara ce implica functionarea normala a mecanismelor interne si externe asigurând unitatea organism – mediu social. complica relatiile deficientului mintal cu cei din jur . Prin comportament uman trebuie sa intelegem expresia gradului de echilibru psihomoral pe care idividul il realizeaza in cadrul mediului bio-social .Insuficienta capacitatii mentale nu-i permite deficientului sa aprecieze corect imprejurarile de viata ce solicita o adaptare comportamentala adecvata si prin aceasta este lipsit de capacitatea de anticipare a riscurilor actiunilor sale . Tulburarile afectivitatii .Ceea ce provoaca interesul major al acestui aspect este faptul ca la majoritatea deficientilor exista o anxietate si un comportament consecutiv de evitare a invatarii de diverse forme .

indicatiile verbale ii ajuta in mai mica masura in organizarea si corectarea comportamentului motor comparativ cu rolul acelorasi indicatii la copilul cu intelect normal . fapt care influenteaza negativ formarea multor deprinderi . perfectionarea mânuirii creionului . comportamentul motor organizându-se tot mai riguros .Întarzierea motricitatii se inregistreaza mai ales sub urmatoarele aspecte : • viteza miscarilor atât in desfasurare cât si ca timp de reactie este in general mai scazuta .În curriculum scolar se impun programe speciale .imprecizia miscarilor este insotita de sinchinezii importante . stereotipiile . Odata cu aparitia limbajului . citirii sau scrierii . Privind problema in plan autogenetic . acesele de furie . se constata ca motricitatea are autonomie mai ales in primul an de viata prin aceea ca sunt prezente urmatoarele modalitati de adaptare a elevului la mediu :manipularea obiectelor . planuri de interventie personalizate care au ca tel recuperarea carentelor si combaterea comportamentelor inadecvate sau cel autodestructiv . o parte dintre miscari se interiorizeaza iar locul lor este luat de simboluri verbale . posturile anormale . imitarea se realizeaza mai greu atunci când solicita orientarea in spatiu .Dupa aceasta etapa miscarile sunt tot mai mult dominate de psihic . precizia miscarilor este si ea scazuta . precizia .deficientii mintali au tendinta de a imita miscarile ca in oglinda. prehensiunea si mersul . • • • . Capitolul 2 SPECIFICUL PSIHOMOTRICITĂŢII LA ELEVUL CU CES DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL INTEGRAT 2. se constata ca deficientii mintali de tip familial sunt mai putin deficitari sub aspectul timpului de reactie decât cei cu leziuni cerebrale . lipsa de precizie apare si in miscarile mai fine ale mâinii . viteza . comportamentul agresiv agatarea excesiva de alte persoane .S-a stabilit de asemenea ca cu cât gradul deficientei mintale este mai mare cu atât nivelul motricitatii ramâne mai scazut . coordonarea . Observatiile clinice arata ca intârziatii mintali reprezinta o deficienta a motricitatii atunci cand sunt comparati cu normalii de aceeasi vârsta. pozitia corpului in spatiu .diferitelor tehnici de invatare si pentru stabilirea unor relatii interpersonale in activitatea cu elevii cu CES . Ei intâmpina dificultati in imitarea miscarilor .1 CARACTERISITICI GENERALE ALE PSIHOMOTRICITĂŢII Cunoasterea nivelului de dezvoltare a motricitatii elevilor cu CES au o deosebita importanta in cele mai multe forme de activitate umana fiind implicata o categorie sau alta de miscari . a uneltelor sau a materialului ce trebuie prelucrat depinde de o serie de componente ale motricitatii cum sunt :forta . Precizia articularii sunetelor in procesul vorbirii .

motricitatea se poate ameliora simtitor . . ci numai dupa o perioada de sinchinezii în care adeseori se cuprind si muschii antagonisti . • • • • • Activitatea motorie a elevului cu CES constituie un comportament care decurge din starea de maturatie a sistemului nervos si din gradul de dezvoltare fizica . elevii cu CES ramân sub limita normalului numai in activitatile care necesita o dexteritate manuala pronuntata . la deficientii mintali se observa . mai frecvent decât la cei cu intelect normal lateralitatea manuala stânga sau ambidextra daca se asigura conditii de antrenament . lipsa unei organizari ierarhice ascendent – descendent in transmiterea si prelucrarea informatiilor . slaba forta de dominanta a intelectului . Asa cum organizarea mintala este diferita structural si functional de cea a copilului cu intelect normal . autonomia accentuata a structurilor somatice fata de structurile psihice . tot asa si planul de organizare a psihomotricitatii este diferit datorita urmatoarelor componente : • • • • • imaturitatea sau leziunile structurilor morfofunctionale raspunzatoare de activitatea motorie generala si specifica . dexteritatea manuala reprezinta dizabilitati majore ceea ce îi face inapti pentru munci de precizie . unii fiind capabili sa execute o activitate cu tot atâta precizie ca si cei cu intelect normal . in aprecierea si discutarea motricitatii la copilul cu CES trebuie sa tinem seama de faptul ca unii copii sunt hiperchinetici si altii hipochinetici aspect ce trebuie avut în vedere la corectarea deficientelor motricitatii .• • reglarea fortei musculare este deficitara . mai ales in coordonarea ochi mâna si dexteritate manuala . contractura anumitor grupe de muschi nu se realizeaza dintr-o data . elevii cu CES intâmpina dificultati relaxarea voluntara a anumitor grupe de muschi precum si la trecerea de la o miscare la alta . leziunile subcorticale care nu permit coordonarea de sinteza integratoare a comportamentului motor . cauzata fiind de insuficienta senzatiilor chinestezice . apropiindu-se mult de cea a copiilor cu intelect normal .

aceasta constituind un proces de învatare ce nu poate fi eficient daca copilul nu are constiinta corpului sau nu cunoaste lateralitaea sa . la insertia socioafectiva . ele putându-se grupa in 8 categorii si anume : • tulburari ale motricitatii : întârzieri in dezvoltarea motorie . tulburari de orientare si structurare temporala. disgrafia motrica . tulburari de orientare . Educatia psihomotrica constituie o educatie de baza in scoala incluziva . de coordonare . ludoterapie . ii ofera primele elemente de gândire si in general favorizeaza dezvoltarea generala si asa extrem de limitata la aceasta categorie . instabilitate psihomotorie . debilitatea motrica . tulburari psihomotorii de origine afectiva • • • • • • • Recuperarea psihomotricitatii se numara printre cele mai recente metode utilizate in domeniu terapeutic . tulburari de realizare motrica : apraxia . ocupând un loc important in sistemul metodelor de recuperare atât in psihiatria infantila cât si in psihopedagogia speciala . nu se poate situa in spatiu . Pentru deficientii mintali medii educatia psihomotrica integrata in procesul educational general constituie un mijloc eficace de valorizare personala . de sensibilitate . Reeducarea psihomotrica este complexa in masura in care comporta implicatii in multe domenii :psihologie . ameliorând comportamentul si activitatea de invatare. marile deficite motorii . Nivelul de organizare : . tulburari de lateralitate . În cazurile de deficienta medie si de debilitate atipica educarea si reeducarea psihomotricitatii formeaza conditia esentiala pentru insertia scolara si psihoprofesionala. pedagogie . organizare si structurare spatiala . nu a castigat o suficienta stabilitate si coordonare a gesturilor si miscarilor sale . nu este stapân pe timp . Paunescu obiectivele psihomotricitatii se clasifica astfel : a. meloterapie si actioneaza prin intermediul miscarilor asupra intregului corp . a intregii personalitati . psihiatrie . dispraxia . Dupa C. la dezvoltarea structurilor spatiotemporale . tulburari de echilibru .Tulburarile psihomotorii cunosc o paleta extrem de variata . tulburari de schema corporala . Reedeucarea psihomotricitatii concura diferentiat la ameliorarea personalitatii copilului cu CES . fapt ce obliga la o selectie riguroasa a miscarilor pentru a contribui la dezvoltarea motorie globala .În cazurile de deficienta profunda este posibil un control mai bun . kinetoterapie .

1 Schema corporala :identificare discriminare si operare . Niveluri procesuale (obiective operationale) 1) Coordonare motorie : 1.4 Relatia spatiala elementara (proximitate.1.1 Schema corporala a partenerului : identificare. operare 2.2.3 Coordonare vizoprehensiva prin manipulare 1. discriminare .1.1.1) Coordonare motorie 2) Organizarea schemei corporale 3) Perceptia organizarea structura spatiala 4) Perceptia organizarea structura temporala 5) Organizarea actiunii b. 2.2.3 Realizarea miscarilor in doua modalitati : asa cum este perceputa de subiect si dupa intentia partenerului .1 Priza de constiinta a schemei corporale proprii 2.2 Reprezentarea statica si dinamica a schemei corporale 2.2 Schema corporala a partenerului 2.2.1 Coordonare oculomanuala 1.2 Descentralizarea spatiosenzoriomotrice 2.1. disociere ) 2) Organizarea schemei corporale : 2.3 Coordonarea mintala a actiunilor 2.2 Dinamica generala 1. .4 Reprezentarea mintala a actiunilor 2.

7 Transpunerea grafica (litere .c. Perceptia . grafic 2.5 Proiectia spatiala (desen . structurarea spatiotemporara 1) Perceptia spatiala a pozitiilor si directiilor in relatiile persoana mediu si obiecte . 2. subansamblu ) .6 Recunoasterea stânga dreapta 1. harti geografice . planuri ) 1.2 A spatiului grafic 2. propozitii . cuvinte .0 Amplificarea sau diminuarea (reducerea la scara a diverselor modele grafice ) 3) Mânuirea instrumentelor si a aparatelor : 3.1 A spatiului topologic ocupat de multimea obiectelor .1 Instrumente specifice sistemului metric .8 Proiectarea in spatii structurate diferit (din liniar in coloana si invers ) 2.3 Orientarea pe baza de materiale specifice diferitelor activitati scolare (material didactic .6 Spatializarea discriminarea distantelor (ansamblu .7 Progresia stânga dreapta 2) Structurarea si organizarea spatiului 2.atelier etc ) 2. context verbal .3 A spatiului lexic 2. segmente ) în spatiul structurat intr-o anumita ordine 2. lucrari practice ) 2.5 Perceptia marimilor si compararea lor 1.4 A locului de munca (clasa . 1.2 Orientarea in spatiu bidimensional 1. organizarea .4 Perceptia directiilor 1.9 Imitarea modelelor de o anumita structura 3.1 Orientarea in spatiu si dimensional 1.

4 Instrumente de masurare si trasare 3. 7) integrarea subrutinelo in comportamente noi si adaptarea rutinelor la situatii noi . Structurarea si organizarea temporala : 1) Discriminarea ritmului 2) Ordonarea temporala (primul . secvente cunoastera formelor . al doilea etc ) 3) Succesiunea . devenire ) 8) procesul de transformare (cu si fara operator) e. scopului si actiunii 4) deprinderi simple (mânuiri ) 5) depinderi complexe (deprinderi operationale) 6) cicluri operationale . Organizarea actiunii : 1) utilizarea miscarilor in actiuni organizate 2) utilizarea miscarilor in actiuni eficiente 3) descompunerea actiunii în actene . 4) Durata 5) Transpunerea in timp a spatiului si invers 6) Cronologia istorica si logica 7) raportarea timpului la propria persoana (actiuni .3. praxene .2 Instrumente de masura de precizie 3. stare .3 Instrumente de orientare 3. directiei .5 Instrumente de masurat pe teren d. continuitatea . transferul de deprinderi operationale Dupa I . Musu activitatile de terapie psihomotrica incluse in terapia educationala complexa si integrata urmaresc pregatirea copilului cu CES pentru integrarea sociala si profesionala indeplinind urmatoarele aspecte : .

Procesul educational fiind conceput ca o educatie globala include formarea abilitatilor si structurilor perceptiv motrice care asigura achizitia conceptelor fundamentale necesare activitatilor elementare de scris-citit-calcul în activitatea de învatare a disciplinelor scolare exista un numitor comun constituit din sistemul structurilor perceptiv motrice . inhibati cu dezorganizare spatio-temporala . lateralitatea. stimularea si dezvoltarea la copiii cu CES a proceselor psihice de cunoastere si a unor calitati a acestora (analiza . ameliorarea dezechilibrului fizic mintal si stabilirea de relatii armonioase cu indivizii si lucrurile din mediul social . Schema corporala prin cunoasterea sa presupune : . arc .            formarea si educare psihomotrica a elementelor ce conditioneaza intregul proces de invatare scolara . coordonarea motrica a palmelor . îmbogatirea experientei senzoriale pe baza cunostintelor si reprezentarilor corecte despre forma . a degetelor . proiectii aplicative în utilizarea si ordonarea instrumentelor acesoriilor si materialelor folosite in diferite situatii si activitati . emotivi . 2. abilitatea de a percepe si mentine o figura sau un obiect pe un fond dat . impulsivi . educarea spiritului de ordine . a miscarilor complexe mâna – picior . generalizarea .culoarea si forma ca elemente pregatitoare orientarea . dezvoltarea muschilor mici ai mâinii cu formarea sensibilitatii tactile motorii si a consolidarii deprinderilor de mânuire a unor materiale si unelte simple (pensula. diminuarea deficitelor si retardurilor de maturizare a unor functii pentru copii lenti . familiarizarea elevilor cu vocabularul terminologia si unele expresii specifice . formarea si dezvoltarea abilitatilor de constanta a formei – abilitatea de a cunoaste forme sau figuri indiferent de marime. circulara de imbinare decupare . culoare . exersând capacitatile de exprimare redare corecta orala si scrisa. distanta .perceptia fond – forma . acuratete in organizarea si desfasurarea unor lucruri . exersarea îndemânarii manuale in vederea pregatirii insusirii grafismelor si a unor operatii manuale .sa cunoasca . cu tulburari de lateralitate si insusire a citit-scrisului . conturul formelor si priceperii insusirilor diferitelor obiecte . sinteza . material . unghi . punct de reper în cunoasterea mediului înconjurator si ordonarea actiunilor . culoare . formarea unor deprinderi tehnice elemntare de modelare si miscare translatorie . pregatirea pentru unele sarcini profesionale . Aceste structuri si conduite perceptiv-motrice sunt : schema corporala . culori materiale . instabili . lipire . sa denumeasca si sa arate schema corporala proprie . auz – vaz .2 SCHEMA CORPORALĂ Cunoasterea propriului corp constituie punctul de plecare în situarea subiectului in spatiu . abstractizarea). foarfeca . hartie ) dezvoltarea functionala ai muschilor mici ai mâinii . organizarea si structurarea spatio-temporara . favorizând astfel insertia scolara si socio-profesionala . alcatuirea formelor de diferite marimi . de a alege un anumit detaliu dintr-un intreg si a crea intregul din detalii . formarea si exersarea abilitatilor de coordonare ochi mâna de dirijare .

ambidextrie .Dominanta functionala a unei parti a corpului asupra alteia determina lateralitatea . Tulburarile lateralitatii sunt desemnate prin termenul de dislateralitate care se caracterizeaza pe diverse forme :stângacie . si incrucisata atunci cand mâna si piciorul partii opuse se misca simultan . A doua caracteristica a deficientului mintal se refera la incapacitatea de a utiliza notiunile sus .Dupa natura sa se poate discuta de :lateralitate normala de exemplu stângaci normali . Stângacia opusa dextralitatii se exprima prin tendinta de a folosi cu predilectie mana stânga . sa denumeasca diferitele parti ale corpului . Orice preturbare in schema corporala conduce .sa situeze corect obiectele in spatiu in raport cu propriul sau corp sau cu alte obiecte . la deficite in relatia subiect mediul inconjurator . depasirea spatiului grafic neglijenta fata de suportul material . lateralitate patologica ca de exemplu stângaci patologici în cazurile în care subiectului stângaci ii este lezat emisferul stâng iar emisferul drept preia conducerea . stângacie contrariata .3 LATERALITATEA Conceptul de lateralitate exprima cunoasterea partii drepte sau a celei stângi a corpului . În general deficienta mintala se caracterizeaza prin tulburari ale schemei corporale de la cele mai usoare pâna la absenta totala a constiintei corpului similar cu cazurile de psihoza . abilitatea motrica care permite controlul acestor doua parti simultan sau separat . jos . motric si al relatiei cu cei din jur . aceasta depinde de actiunea emisferului central opus . trasaturi tremuratoare . deficite care se manifesta in triplu plan : perceptiv .. Deficitele de coordonare sau de disociere a gesturilor . În plan motor apar necoordonarile si atitudinile incorecte . dezordinea perceptiva si motorie frapanta intre 6-10 ani cu repercursiuni asupra procesului de învatare . . aceasta fiind mai indemânatica si mai puternica decat mâna dreapta . si omolaterala atunci când piciorul si mâna din aceeasi parte a corpului se misca simultan. .sa se orienteze in spatiu . inainte .sa cunoasca . Sângacia este o dispozitie constitutionala legata de preponderenta emisferului drept ce poate fi de orgine familiala sau ereditara . incorectitudini în tinerea instrumentelor de scris . lateralitate incrucisata . Dupa modul de participare a membrelor superioare si inferioare avem :bilaterala atunci cand picioarele si mâinile se misca simultan si exista o coordonare . multilaterala atunci când mâinile si picioarele se misca simultan . 2.O prima caracteristica desi daca are constiinta corpului in ansamblu deficientul corpului nu este capabili sa recunoasca . Dextralitatea . lentoarea în organizarea actiunilor sunt semne ale unei indisponibilitati motrice care indeosebi sunt implicate in procesul de învatare a scrisului litere deformate . sa denumeasca si sa arate schema corporala a partenerului. înapoi ca repere de orientare in mediul înconjurator desi acestea sunt recunoscute pe propriul corp .

  A cunoaste conceptul de culoare inseamna a identifica culoarea .4.1 Structura perceptiv-motrica de culoare Abilitatea perceptiv-motrica de culoare constituie un antrenament premergator fiind un instrument intermediar pentru achizitionarea notiunilor de forma spatiu si timp care permite o largire si precizare a mediului inconjurator . Spre deosebire de copilul cu intelect normal copilul cu CES este ajutat sa observe mai bine obiectul prin înfatisare si prin nume . de a folosi denumirea corespunzatoare a utiliza culoarea ca un principiu criteriu de clasare si de a opera cu acest concept indiferent de situatia particulara . structura ce are un rol semnificativ de orintare si de antrenare prealabila si indinspensabila în achizitia structurilor abstracte de spatiu si timp .4 STRUCTURA PERCEPTIV MOTRICĂ 2. ca urmare a dominantei emisferului stâng . În primul rând achizitionarea culorii este mai simpla în comparatie cu formarea altor abilitati perceptiv motrice ca de exemplu cele de spatiu si timp . .în al doilea rând culoarea este marcata de afectivitate si prin aceasta concura la mobilizarea psihicului la orientarea si concentrarea atentiei si la declansarea atitudinii de angajare sau nonangajare in raport cu o actiune iar in al treilea rând culoare poate constitui un instrument de cunoastere . precizie in realizarea actelor elementare . de informare stiintifica de optimizare a procesului de învatare sub aspectul continutului sau al spatiului scolar .2 Structura perceptiv motrica de forma Perceptia formei constituie a doua structura perceptiv motrica cu rol de pregatire pentru structurile perceptiv-motrice complexe . forta .opusa semestralitatii se caracterizeaza prin predominanta mâinii drepte sau a altui segment din partea dreapta a corpului . 2. 2. al doilea obiectiv folosirea culorii drept criteriu de clasare al treilea obiectiv operarea cu conceptul de culoare adica trecerea de la clasarea obiectelor care au aceeasi atributie de forma marime dar care difera prin culoare la clasarea acestora dupa criteriul culorii în conditiile în care difera prin mai multe atribute . Plecând de la aceste premise obiectivele educationale se pot formula pe trei obiective:  primul obiectiv :recunoasterea si denumirea corecta adecvata a culorilor primare si secundare . Amidextria este capacitatea de a folosi cu usurinta ambele mâini si in general aptitudinea de a se servi de ambele mâini cu aceeasi abilitate .4.

Obiectivele educationale urmarite in acest caz se rezuma la :  recunoasterea si denumirea adecvata a formelor diverselor obiecte si stabilirea de asociatii simple sau corespondenta biunivoca in mai multe variante . confuzia grava intre ceea ce este vis si realitate . discriminarea formelor unele de altele stabilind elemente de asemanare si diferentiere . J. întîmpina dificultati în întelegerea relatiilor spatiale .   Activitatile perceptiv motrice de forma pregatesc structurile spatiale de mai târziu constituind premiza esentiala a acestora . Tulburarile de structura spatiala determinate de cauze motrice si psihologice ca :gresita integrare a schemei corporale . mijlocita de actiune si nivelul reprezentarii mentale .3 Structura perceptiv motrica de orientare . . discalculia . disgrafia . incorectitudini in manipularea obiectelor . Spatiul se organizeaza plecând de la nivelul senzoriomotor pe baza perceptiilor legate de actiune iar insuficientele de „discriminare spatiala” conduc la numeroase preturbari pe diverse planuri :dislexia . a perceptiei directe .4. cunoaste termenii spatiali dar percepe gresit pozitiile . tulburari de lateralitate .Piaget remarca ca factorul comun al acestor doua planuri este motricitatea . nu este capabil de reversibilitate si transpunere . se manifesta în urmatoarele simptome :        copilul ignora termenii spatiali . nu manifesta capacitatea de organizare spatiala . folosirea formei drept criteriu de clasare ca o conditie esentiala pentru verificarea gradului de achizitie a conceptului de forma în conditiile în care si alte criterii pot exista in mod egal (forma . disortografia . organizare si structurare spatio-temporala Achizitia orientarii spatio-temporare presupune doua nivele de organizare : nivelul experientei imediate . 2. marime).Procesul de formare a structurii de forma este indelungat persupunând achizitia unor prenotiuni si activitati specifice . percepe spatiul inconjurator dar nu se orienteaza corect se orienteaza in spatiu dar nu are memorare spatiala.

simptome ale acestora constituie o consecinta a unui trinom de cauze : motrice . În recuperarea acestor aspecte se apeleaza la un trinom de tehnici terapeutice si anume :exercitii motorii . Notiunile de timp sunt notiuni abstracte si prezinta dificultati in achizitia lor de catre copilul cu cerinte educative speciale . organizare si structurare spatiala . Prin sistemul de invatamânt integrat copii cu CES dobândesc pe langa cunostinte si comportamente legate de socializare si cunostinte legate de profesionalizare .1 Aspecte generale ale recuperarii si compensarii psihomotricitatii Integrarea si socializarea elevilor cu CES consta de cele mai multe ori în însusirea unor instrumente de munca intelectuala de pregatire pentru munca productiva si social utila astfel încât fiecare persoana cu dizabilitati sa isi poata aduce aportul la realizarea produselor societatii respective si sa aiba abilitati comportamentale pentru viata activa . luna . saptamâna . socuri afective mediu caracterizat prin insecuritate si care nu ii ofera puncte de reper . Orientarea temporala are car reper „prezentul meu” aidoma orientarii spatiale care are ca punct de referinta spatiul propriu . Timpul însa are numai directie liniara poate fi parcurs intr-un singur sens iar relatiile temporale sunt fie memorizate (pentru trecut ) . Capitolul 3 MODALITĂŢI DE EDUCARE PSIHOMOTRICĂ 3. psiho-motrice . decadenta rapida sau lenta . Orientarea si structurarea temporala reprezinta capacitatea de a se situa în functie de succesiunea evenimentelor (înainte . fie imaginate (pentru viitor ) . Etapele de reeducare a structurii temporale sunt organizate pe coordonatele temporale amintite . anotimp ) . reluarea ciclica a unor perioade de timp (zi . exercitii senzorio-motorii si exercitii perceptiv motorii . Toate tulburarile structurii temporale . spatiul având trei dimensiuni el poate fi parcurs in toate directiile iar relatiile spatiale pot fi percepute in mod corect . de ireversibilitatea timpului (nu se mai poate reveni la timpul trecut ). psihologice . tulburari legate de ritmul neregulat al respiratiei sau de natura auditiva . Refacerea conduitei de orientare si structurare temporala se realizeaza lent si cu mare dificultate . Între structura spatiala si cea de timp exista si diferente marcante . incapacitatea de orientare . dupa în timpul ) de durata intervalelor (timp lung sau scurt ) de ritmul regulat sau neregulat .Aceasta simptomatologie implica si o anumita succesiune în întelegerea relatiilor spatiale . .

pentru a exercita o meserie sunt necesare cunostinte si deprinderi specifice.În vederea realizarii obiectivelor specifice si pregatirii pentru activitatea socio-profesionala . tesator covoare . . Acesta este momentul în care educatia terapeutica trebuie sa accepte pe de o parte dizabilitatile limitele tendintele patologice ale tânarului cu dizabilitati . sociologie. Astfel de principii si strategii trebuie sa tina seama de potentialul psiho-fizic al copilului cu dizabilitati dar sa cuprinda în acelasi timp o abordare multidisciplinara cu implicatii în psihologie. agricultori . Pentru a indeplini asemenea scopuri înca din perioada prescolara activitatile se vor baza pe primele experiente ale copiilor urmând ca ulterior în cadrul „scolii pentru toti” sa se transmita si sa se urmareasca absortia de noi cunostinte cu un grad de dificultate mai avansat dar care sa nu depaseasca posibilitatile comprehensive ale copilului . cizmar . tricotori. iar pe de alta parte sa il ajute în vederea dezvoltarii compensatorii a unor însisiri pozitive care sa faciliteze o integrare deplina . În scoala inclusiva se vor educa elevii prin continuarea activitatilor recuperative . artizani . Se poate considera un succes al demersurilor facute atunci când subiectul realizeaza ca: . În Romania persoanele cu dizabilitati de intelect sunt pregatite pentru diferite meserii dintre care as aminti : zugrav . ceramisti .orice societate implica exercitarea de servicii si profesii. tapiter .Curriculumul recuperativ educational vizeaza în egala masura instruirea . croitor .În acest fel curriculumul adaptat reprezinta parte integranta esentiala in sistemul instructiv educativ al învatamântului de sprijin . pedagogie. etc. fara sa excluda în continuare perfectionarea metodologiei instructiv educative si a abilitatilor practice . . . ce au drept scop dezvoltarea de ansamblu a însusirilor psihofizice ale tînarului cu dizabilitati în vederea înlesnirii maturizarii personalitatii si a învatarii unei meserii . insusirea de informatii si formarea de deprinderi operationale cât si dezvoltarea insusirilor de personalitate si formarea unor comportamente adaptative . vopsitor . viticultori . Desigur personalitatea elevilor cu dizabilitati presupune ca si metodologia instructiv educationala forme de organozare recuperativ specifice în care sa fie înglobate strategii integrative adaptate la caracteristicile subiectilor care sunt implicati în activitatile recuperative.exercitarea unei meserii presupune un anumit sistem de enumerare. . . elevul cu dizabilitati se plaseaza într-o stare de echilibru în care adaptarea la conditiile mediului devine tot mai buna. crescator de animale mici . întregul sistem instructiv educativ este orientat ergoterapeutic si corectiv compensator . kinetoterapie. comunicare si relationare cu cei din jur.prin munca pot fi ajutati semenii lor. gradinari . Prin conceperea unitatii activitatilor desfasurate în învatamântul incluziv si prin satisfactia obtinuta in urma asigutarii conditiilor de existenta chiar si partiale. tâmplari .parintii sau persoanele din jurul lor efectueaza o munca utila societatii.

. Mâna dominanta reprezinta o componenta primordiala de o importanta desebita în efectuarea unor operatii care prin natura lor. dominanta manuala. ca pricepere.dans. îndemânarea. relevante în activitatile de de ajustaj. -comportamentele profesionale si sociale creaza avantajele adaptarii si aprecierii colectivului. finetea gestuala (motricitatea fina).sport) si pe de alta parte ca suport pentru achizitia cunostintelor fudamentale scolare si pentru formarea personalitatii. fara însa a fi limitata numai la factorii senzo-motori. a unui echilibru motric. Educatia mâinii dominante este problema centrala în activitatea de abilitate manuala. desemneaza un gen de ingeniozitate manuala. ce conduce la executarea operatiilor manuale într-un timp relativ scurt.dibacia. sudura. perceptia motrica. de a folosi mâinile în opozitie ca urmare a dezoltarii fortei musculare în general si cea de prehensiune în special. cu efecte strict limitate.2 Kinetoterapia Abilitatea manuala este un complex constituit dintr-o suma organizata. Intr-adevar actul manual nu este decat un act intelectual in expresie manuala. trasaj in general. coordonarea bimanuala. de „descurcaremanuala. Agilitatea digitala numita si dexteritate se refera la capacitatea de a efectua miscari rapide si fine cu degetele relevându-se in mod specipic în activitatea de broderie. formata din urmatoarele componente: abilitate digitala. mâna fiind un organ cortical. Delicatetea gestuala implica prezenta unei armonii in efectuarea miscarilor. Daca pâna acum a rezultat ca integrarea socio-profesionala a persoanelor cu dizabiliati este determinata de programele recuperative trebuie sa remarcam ca ”civilizatia unei societati poate fi apreciata si dupa atitudinea ce o manifesta fata de o asemenea categorie de oameni. impun cu preponderenta folosirea unei anumite mâini. miscarea fiind puntea de legatura între gândire si actiune. care se exprima prin alegerea celei mai adecvate miscari dintr-o serie de miscari posibile. tesut etc. Îndemanarea . Coordonarea bimanuala este capacitatea de a coordona cele doua mâini. capacitatea unor persoane de a efectua manual lucrari care solicita precizie.Zazzo)”.în practicarea unei meserii se depun eforturi iar rezultatele obtinute depind de acestea si de nivelul de pregatire. precum si capacitatea de frânare voluntara. . Precizia motrica – capacitatea de a efectua gesturi foarte circumscrise. sculptura. 3. finete. a unei dozari a efortului. Educatia mâinii trebuie conceputa pe deoparte ca educatir a miscarii concrete pe anumite cunostinte delimitate si bine definite (mimica. cusut. Mai mult integrarea socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati este determinata si de conditiile atitudinale si materiale ce sunt create acestora de catre societate(R. Abilitatea manuala este considerata ca atitudinea de a sti sa te servesti de mâinile tale. în masura în care ea trebuie considerata si ca o rezultanta a dispozitiilor temperamentale si mai ales a proceselor intelectuale.

rezistenta. . în general presupune achizitionarea de cunostinte teoretice. neregularitati. Analiza gestului manual : amplitudine. asigurandu-se totodata corelatii intre rapiditate si precizie. Deficientul mintal se caracterizeaza prin viteza de executie lenta. atentie labila.atât în procesul de educare prin si pentru munca. tehnice. -gradul de continuitate. Pregatirea pentru munca. deprinderi operationale adecvate profilului si o gimnastica profesionala – kinetoterapie – adica pregatirea corpului în ansamblul sau si a segmentelor corpului pentru diferite servicii de munca. declansarea de interese. Ritmul de lucru si viteza de executie reprezinta parametrii in organizarea procesului reeducattional. Diferenta fatta de copilu cu intelect normal rezida atât din numarul mai mare de subiecti cu viteza de executie lenta. urmarindu-se formarea unor ritmuri progresive pâna la cel mai apropiat de normal.constituind un obiectiv prioritar . cât si de unele considerente de natura comportamentala: lipsa de organizare. accelerarea procesului de decizie în optiunea profesionala. cât si in fluctuatia vitezei pe parcursul unei activitati. oscilatii si un paralelism între curbele de viteza si cele de inexactitate. lipsa de continuitate in munca. utilizarea timpului de munca fara eficienta. Aceasta pregatire se realizeaza prin activitati profesionale variate. determinata de dezvoltarea somatofiziologica generata de decalajul dintre vârsta mentala si varsta fizica. extrem de necesara pentru viitoarea activitate profesionala constituind astfel o sursa de reeducare si adaptare la cerintele societatii. având drept scop depistarea aptitudinilor si posibilitatilor reale. calitati mortice – viteza. Ritmul de executie a gestului manual trebuie analizat sub doua aspecte: -viteza de executie. ritm. În organizarea si desfasurarea procesului terapeutic se va tine seama si de ritmul de executie care cunoaste o mare variabilitate ca si urmare a infantilismului motoriu caracteristic copilului cu CES. cât si in contextul terapeutic general. directie. Educatia polivalenta favorizeaza in acelasi timp formarea unei culturi tehnice generale. accerelarea vitezei conducând întodeauna la cresterea inexactitatilor. formarea acestor aptitudini prin exercitii repetate. nu este constanta ea prezentând mari fluctuatii. timpul gestului scripturoplastic. explicabil atât prin ritmul general de munca lent. forma. specifice domeniului de munca. cât si o pregatire profesionala propriu-zisa limitata la un doeniu precis. caracterizat printr-un decalaj de 2-3 ani fata de copilul normal. Viteza de exectutie de lucru. Programul de antrenament gestual Pregatirea pentru viata profesionala a elevilor cu CES comporta atât o pregatire tehnica polivalenta. de concentrare în munca. îndemânare. forta.

impungera tesaturilor cu ace. degetelor. pictura. . nodul pescarului. aplicatii industriale: prehensiunea (prinderea acelor cu gamalie. opunerea palmelor.plierea tijelor metalice. nituit în lucrari de marochinarie. d. exercitii de abilitare manuala si coordonare a miscarilor: manipularea materialelor –bile de rulmenti de exemplu – montarea marionetelor. aplicatii industriale: grupari de piese . exercitii de atentie: desen – copieri. exercitii de forta fizica. masurarea si taierea unor materiale elastice. suprafetelor. reproduceri de patrate. decupari. exercitii de forta fizica forta degetelor. c. exercitii de atentie. pumnul moale. pliaj. gesturi fine: plisarea tesaturilor. constructii cuburi. exercitii simple de decizie: miscarile mâinilor. exercitii simple de decizie.colaj. miscarile degetelor: impletirea plasei pentru racheta de tenis. f. d. impungerea lor cu degetarul. plierea tesaturilor. rasucirea buretelui metalic. exercitii senzoriale.. a. clestele. pumnului. b. rotirea pumnului. educatia auzului :discriminarea zgomotelor. b. exercitii de abilitare: exercitii grafice si aplicatii industriale ( batutul la masina de scris) decupari cu dalta. d. exercitii senyoriale : educatia vazului – aprecierea lungimii. discriminarea formelor si culorilor. realizarea penselor. taiere . aplicatii industriale : aplicarea etichetelor.Programul de antrenament gestual cuprinde sase grupe de activitati: a. dictari. gesturi de dibacie. c. executate prin imitatie cu ritm.desfacerea nasturilor din ce în ce mai stânsi. montarea nasturilor. montaj. exercitii de abilitare. perforare si prinderea în copci a materialului plastic. marirea unor gauri în discurile de plastic. pictura. a bratelor : introducerea de inele de cauciuc cu diametre diferite unul în altul . exercitii de abilitare manuala si coordonare a miscarilor: e. exercitii cu coicanul. noduri simple executate cu o singura mâna sau cu ambele mâini. nodul de oprire . forta pumnului. aplicatii industriale: nodul tesatorului .aplicatii industriale : calcat. e. însurubari-desurubari.

invatatori itineranti.asistenti sociali. kinetoterapeuti.cu accentul pe abilitatile manuale. dându-le acestora un imbold. pentru marirea capacitatii functionale a organismului . de valoare personala. organizarea activitatilor de formare a abilitatilor manuale generale. Legislatia în vigoare. a scaderii gradului de independenta si integrarii acestora în viata sociala si profesionala. din cadrul scolilor. constituind un o modalitate î n cadrul terapiei ocupationale si altul ca procedeu de recuperare ce se desfasoara în cadrul atelierelor . în tara noastra. Pentru persoanele cu dizabilitati. În sens larg.ce poate asigura acceptarea de sine si chiar dorinta de lupta cu viata. conceputa în doua sensuri: unul larg. forta. institutiilor de asistenta sociala. indicata si dirijata de specialisti intr-un scop terapeutic si de readaptare. psihologi. Terapia ocupationala Terapia ocupationala sau ergoterapia se defineste ca fiind un mod de tratament si recuperare a unor bolnavi cronici sau a persoanelor cu dizabilitati în scopul recuperarii capacitatii de munca. viteza de executie. medici. dezvoltarea capacitatii manuale globale precum precizia.de capatare a încrederii în fortele proprii. în vaderea recuperarii si compensarii potentialului valid al subiectilor cu dizabilitati Ergoterapia se realizeaza prin urmatoarele forme: . Programul de interventie personalizat nu trebuie restrâns numai la munca creatoare de lucruri materiale ci si la activitati de timp liber. incluzând în sfera de influentare toate cazurile de deficienta motrica si gestuala. ergoterapia reprezinta o educatie functionala ce vizeaza învatarea unor deprinderi de munca. ce insoteste de cele mai multe ori dizabilitatea mentala. Terapia ocupationala definindu-se ca un mod de educatie terapeutica a activitatilor este inclusa in mod direct în intregul proces de recuperare si în mod deosebit în cel de abilitate manuala si de îndeletniciri practie in planul de învatamânt încluziv . sinonim cu terapia prin munca. recreativ.2.ce vin în sprijinul moral al persoanelor în cauza. se defineste ca fiind folosirea muncii în scop terapeutic. ergoterapia cuprinde formarea si educarea gesturilor de baza ale mâinilor. spitalelor. coordonarea. ditractiv – recreative si la activitatile culturale . În sens restrâns prin ergoterapie se întelege orice activitate fizica si munca manuala cu rol educativ. terapeuti ocupationati.3. de stabilire a unor contacte sociale în mediul de lucru. Este o metoda de tratament prin munca ce se desfasoara atât în institusiile de specialitate cât si în familie.de asistenta medico-pedagogica unitasi coordonate de cadre specialisti precum: profesori psihopedagogi. În cel detal doilea sens.a muncii propriu-zise. ergoterapia urmareste formarea sentimentului de utilitate sociala. Ergoterapia trebuie deci.

Este de stiut faptul ca tipul de relatie convenabil pentru persoana cu CES este cel ce corespunde grupei mici de de munca. . reciproc cunoscute . il determina sa adere la mediul social al grupului. de neliniste.adica.activitatea practica sa fie adecvata tipului de deficienta generala. putine ca numar. Ergoterapia fiind o metoda eficace de tratament înlesneste procesul de integrare. în funtie de urmatoarele criterii: . Alegerea activitasilor practice si domeniilor de actiune constituie una din cele mai dificile probleme pe care trebuie sa le rezolve terapeutul. grupa care ofera posibilitatea de astabili relatii directe .formata din doi sau patru membri.el comportând relatii simple. neîncredere fapt ce determina izolarea copilului cu CES astfel reducându-i mult sansele de reusita în stabilirea relatiilor cu mediul social si profesional. sa poata fi realizata independent. . de marire a rezistentei la munca si de stimulare a activitatii mentale. . Grupul mic reprezinta o constanta a modurilor de relatii si reguli de subordonare.sa nu ofere prilejuri de instalare a sentimentului de inutilitate sau excludere.sa fie adecvata posibilitatilor reale ale deficientului .sa creezesentimentul de responsabilitate sociala. . rolul important revenindu-i terapeutuluicare are sarcina de a asigura modalitatea optima pentru indeplinirea obiectivelor propuse. . realizabilprin obtinerea de produse valorificabile.ergoterapia profesionala ci scopul de a dobândi sau redobândi integritatea fizica si psihica prin intermediul unor activitati de munca utile.neavând alta alternativa. . . .activitatea sa aiba un mare continut terapeutic.ergoterapia curativa sau functionala. cu scopul de reeducare functionala. permanente cu un numar mic de persoane.sa reprezinte interes pentru persoana cu dizabilitati în masura în care acesta conditioneaza calitatea si randamentul. Lipsa de autonomie ce-l caracterizeaza uneori pe cel cu dizabilitati. în scopul de a depista aptitudinile si interesele sale pentru anumite activitatide munca si pregatirea elevilor cu CES pentru anumit domeniu de munca. .ergoterapia profesionala cu forma finala a tratamentului.sa favorizeze contactele sociale intre participantii la acelasi nivel de diagnostic si între nivelele de diagnostic diferite.. previzibile. Grupul mare în schimb solicita un efort de adaptare si este propice pentru aparitia sentimentului de nesiguranta.

aplicata pe o perioada de sase luni a unui program kinetic adaptat va ajuta la îmbunatatirea recuperarii si compensarii deprinderilor psihomotrice. Sub aspectul învatamântului integrat.3.2.1. Metodologia cercetarii. . În cadrul activitatilor practice aplicate la elevii cu CES din învatamântul incluziv. psiholog. -. Succesul în recuperarea scolara a elevilor cu CES în vederea pregatirii lor pentru viata adulta este strâns legat de interesul si buna colaborare a echipei de caz: învatator itinerant. 4.am urmarit nivelul de dezvoltare a psihomotricitatii acestora pe perioada anului scolar 2007 – 2008 în vederea prezentarii strategiilor didactice de invatare si dezvoltare. Capitolul 4 ORGANIZAREA sI DESFĂsURAREA CERCETĂRII 4.Ipoteza cercetarii.dezvoltarea si mentinerea motricitatii. Obiectivele cercetarii. kinoterapeut. invatatorul clasei si familia copiilor cu CES. învatamântul incluziv urmareste pregatirea elevilor cu CES pentru viata asigurând un cadru natural.Realizând o paralela între învatamântul special din scolile segregationiste.îmbunatatirea capacitatii de îndemânare 4.recuperarea echilibrului. În vederea obsinerii unor date semnificative asupra fenomenului studiat am utilizat un sistem de metode a caror rezultate au fost analizate calitativ. astfel marind sansele de reusita în relizarea cu succes a obiectivelor.în vederea recuperarii motrice se poate considera ca prin interventia personalizata precoce. -. În realizarea studiului am urmarit particularitatile si nivelul de dezvoltare psihica pe urmatoarele dimensiuni: -.

7. timp de 15 sec. 7 echilibrul pe vârfuri cu gambele apropiate timp de 10 sec . itemii 2. În scopul cunoasterii nivelului de dezvoltare a psihomotricitatii elevilor din clasele II-IV au fost utilizate probe cu scop diagnostic . cu mâinile pe lânga corp si adoptarea unor pozitii ale membrelor inferioare prevazute la fiecare item astfel : 1 picioarele in linie dreapta . 13 vizeaza echilibrul ortostatic într-un timp limita de 10 – 15 secunde . 13 echilibrul pe câte un picior timp de 10 sec cu pauza de 30 sec între încercari .8. Perioada de aplicare a probelor a fost stabilita în ianuarie – mai 2007 -2008 . cu ochii inchisi .  itemii 3. explicatie. activitati împartite în functie de obiectivele urmarite al lucrarii.15 vizeaza coordonarea fortei rezistentei preciziei si echilibrului in miscarea picioarelor prin efectuarea unor sarituri : .5m cu o minge de 8 cm diametru . S-a explicat faptul ca în cadrul unor activitati cu clasa si a altora desfasurate individual au loc unele actiuni .demonstratie se bazeaza pe exercitiul fizic adaptat în activitata specifice realizate individual sau frontal. unul inaintea celuilalt în asa fel încât calcâiul piciorului drept al celui din fata sa atinga varful piciorului sâng a celui din spate .14 vizeaza precizia în coordonarea bratului . mâinii si degetelor : 2 cu ochii închisi atingerea vârfului nasului cu indexul mâinii drepte si apoi cu cel al mâinii stângi prin 3 încercari . antebratului .9. probe sub forma de joc sau de încercare pentru a vedea în ce masura reuseste fiecare copil sa îl execute. Din care :  itemii 1. 14 atingerea unei tinte fixe de 25x25 cm de la o distanta de 1.În functie de rezultate activitatea se continua cu exercitii în sprijinul celor cu performante mai slabe . Proba I a cuprins scala motrica „Oseretzki” de dezvoltare psihomotrica cu un numar de 18 itemi . 8 sa mototoleasca o hârtie de 5x5 cm cu degetele mâinii flectate în timp de 15 sec cu mâna dreapta si 20 sec cu mâna stânga .Metoda fundamentala utilizata alaturi de conversatie. Examinarea lotului de studiu a constat în aplicarea a trei probe dintre care una contine 18 itemi si au vizat diferite structuri ale organizarii personalitatii copilului cu CES . Pentru asigurarea conditiilor in vederea studierii nivelului de dezvoltare a psihomotricitatii elevilor li s-a oferit acestora o motivatie .

15 coarda de 20 cm de pamânt  saritura cu picioarele îndoite la nivelul genunchilor peste o itemii 4. sa loveasca de mai multe ori cu un ciocan in masa întâi cu mâna dreapta .16 vizeaza indemânarea sincronizarea operatiunilor efectuate cu ambele mâini si ritmul de lucru grabit intr-un timp limitat : 4 depunerea in cutie a 20 piese arco in timp de 15 sec 10 înfilarea sau bobinarea unui fir de 2 m pe o bobina prin miscari circulare ale mâinii care prinde firul intre police si indexu drept 16 desenarea de linii verticale paralele in numar de cel putin 20 cu mâna dreapta si cel putin 12 cu mâna stânga pe o coala dictando între liniile paralele ale colii .12. cât mai repede în timp de 15sec cu fiecare mâna . fara a extinde influenta si in zonele invecinate sau fara o a generaliza 6 12 16 sa strânga mâna terapeutului cu fiecare mâna . 11 se ia intre index si police si apoi sa aseze simultan in cutia de chibrituri betele care au fost asezate vertical pe de o parte si de alta a cutiei in timp de 20 sec .3 sarituri pe vârfuri timp de 5 sec.pentru testele nereusite . 9 sarituri pe 1 picior pe o linie de 5 m lungime si dupa o intrerupere reluarea sariturii pe celalalt picior .17 vizeaza sincronizarea actiunilor efectuate cu mâinile si sustinerea ritmului de activitate . Notarea s-a facut la fiecare subiect cu : + . apoi cu cea stânga . 5 descrierea în spatiu a unor circumferite cu indexul celor 2 mâini cu bratele întinse orizontal .  itemii 5. pe rând sa isi arate dintii . timp de 10 sec .10. 17 din mers sa depene pe indexul unei mâini un fir provenit de pe o bobina tinuta cu mâna cealalta in timp de 15 sec.18 vizeaza posibilitatea coordonarii unei singure grupe sau zone de muschi .pentru testele reusite .  itemii 6.11.

Proba a 2-a „Perla” indica îndemânarea manuala . 1 Reprezinta distribuirea elevilor pe clase . Proba a 3-a s-a efectuat pentru evidentierea gradului de perseverenta .pentru testele reusite atât cu mâna dreapta cât si cu cea stânga sau pentru cele reusite si cu piciorul drept si cel stâng deopotriva. Operatiunea se cronometreaza ( 10 minute) si se lucreaza doar cu mâna îndemânatica.Cotarea se face prin calificative de la foarte bine la insuficient. ½ . S-au utilizat ca materiale : o cutie de 25 cm lungime . 1. luate una cate una pe ac si apoi sa le dea drumu sa alunece pe ata . sa nu scape margelele pe jos evitând înnodarea firului .sex si vârsta CLASA TOTAL BĂIEŢI FETE ELEVI PE CLASĂ 8 ANI 9 ANI 10 ANI 11 ANI 12 ANI . tarâte si 30 de ace cu gamalie fara vârf amestecate printre tarâte . Când considera ca a terminat elevul cu CES se opreste . cuprinsi în grupa de sprijin la scoala cu clasele 1-8 Voievozi. Proba consta în însirarea margelelor pe fir cu respectarea urmatoarelor norme :sa tina acul cu o mâna si cu cealalta sa insire câte 4 margele . sex . Tabelul nr. elevi cu CES . 4. 15 cm latime si 10 cm adâncime . un fir de ata lung de 30 cm si prevazut la un capat cu un ac de cusut si la celalalt capat cu o margea legata fix pe fir . Pentru desfasurare s-au utilizat 30 de margele cilindrice de aceeasi culoare cu diametrul interior de 2-3 mm . vârsta este descrisa în tabelul nr.pentru testele reusite numai cu una din mâini sau numai cu unul din picioare .4 Prezentarea lotului de studiu În realizarea studiului au fost cuprinsi un numar de 15 copii din clasele II-IV . Sarcina de lucru a constat din scoaterea de catre copil cu ochii legati a acelor din cutia cu tarâte .Cotarea se face prin calificative în functie de numarul acelor scoase de fiecare copil din cutie . în perioada ianuarie – mai 2007-2008 .1 . Descrierea esantionului de lucru în functie de clase .

S.deficienta senzoriala auditiva 4.S .M.V .M . Tabelul nr.M.A Legenda : D.M.5 Evaluare Initiala a subiectilor dupa scara motrica Oseretzki .II III IV TOTAL 4 6 5 15 1 2 3 6 3 4 2 9 2 __ __ 2 2 2 __ 4 __ 4 1 5 __ __ 3 3 __ __ 1 1 Dupa nivelul intelectual si al tulburarilor asociate lotul de studiu se prezinta conform datelor din tabelul nr 2.deficienta mintala severa D.M. CLASA TOTAL D. DE COM -PORTAMENT D.M D.S TULBURĂRI D.U – deficienta mintala usoara D. 2 Reprezinta descrierea elevilor cu CES în functie de nivelul intelectual si tulburarile asociate.M.M.M – deficienta mintala medie D.deficienta motorie D.M.U ELEVI PE II III IV TOTAL CLASĂ 4 6 5 15 1 4 1 6 3 1 3 7 __ 1 1 2 2 __ 2 4 __ __ __ __ __ 1 __ 1 D.S.

pe o linie Bobinarea in viteza Depunerea chibriturilor în cutie Arata-ti dintii Echilibrul pe un picior Ţintirea cu mingea Saritura peste coarda _ ½D + _ _ _ _ 1 ½S ½S + + 1 ½D + _ _ + _ + _ _ ½D ½S ½D + + ½S ½D + _ _ _ _ _ ½D + 1 ½S ½S + + 1 _ _ _ 1 + _ + _ + _ 1 ½D + + 1 1 + 1 K.crt Subiectii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 fixa 16 17 18 Verticale trasate în viteza Bobinat pe index din mers Batai cu ciocanul în masa _ + _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Itemi Echilibrul pe picioare Indexul dus la nas Saritura pe varfuri Depunerea in cutie a a pieselor Circumferinte cu indexul Strângerea mâinii Echilibrul pe vârfuri Mototolirea hârtiei Saritura pe un picior.I Evaluarea initiala a subiectilor din clasa a III-a .Valorile obtinute de catre subiectii clasei a II –a în urma aplicarii probelor sunt descrise în tabelul nr 3 Nr.M 3 M.D 2 K.M 4 M.

crt Subiectii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Itemi Echilibrul pe picioare Indexul dus la nas Saritura pe varfuri 1 C.F _ 1 + _ _ _ _ 1 ½D 1 + _ ½S 1 + _ + _ 4 5 6 S.Nr.V 2 K.E .M 3 L.crt Subiectii Itemi 1 G.A + 1 + _ + _ _ R.F _ _ + _ + _ + 1 ½D ½D + _ _ _ _ _ + + 3 N.A + _ + _ _ _ _ _ _ + _ + 1 + Depunerea in cutie a a pieselor _ Circumferinte cu indexul Strângerea mâinii Echilibrul pe vârfuri Mototolirea hârtiei Saritura pe un picior.pe o linie Bobinarea in viteza + _ + 1 1 1 ½D ½D 1 _ _ + _ _ _ _ ½D ½D + _ + _ Depunerea chibriturilor în cutie + Arata-ti dintii Echilibrul pe un picior Ţintirea cu mingea Saritura peste coarda fixa Verticale trasate în viteza Bobinat pe index din mers Batai cu ciocanul în masa + ½S 1 + _ + _ ½D _ 1 _ _ _ _ ½D ½S _ _ _ + _ _ + _ Evaluarea initiala a subiectilor din clasa a IV-a Nr.I 5 M.C S.M 4 C.F _ 1 + 2 D.

D + 2 K.6 Evaluare finala Evaluare finala clasa aII-a Nr.crt Subiectii 1 Itemi Echilibrul pe picioare 1 K.M 4 M.pe o linie _ Bobinarea in viteza _ Depunerea chibriturilor în cutie + Arata-ti dintii Echilibrul pe un picior Ţintirea cu mingea Saritura peste coarda fixa Verticale trasate în viteza Bobinat pe index din mers Batai cu ciocanul în masa _ _ ½D _ _ + + 4.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Echilibrul pe picioare Indexul dus la nas Saritura pe varfuri + ½D + _ _ + _ + _ + ½D ½D _ + _ ½S 1 + _ + + + 1 + _ _ _ _ 1 _ ½D + + ½S 1 _ _ + + _ _ + _ _ ½D + _ _ _ + _ _ ½D + _ + + _ _ + _ _ _ _ _ _ _ + + _ 1 + _ _ _ Depunerea in cutie a a pieselor _ Circumferinte cu indexul Strângerea mâinii Echilibrul pe vârfuri Mototolirea hârtiei _ ½D + ½D Saritura pe un picior.M + 3 M.I - .

C + + _ _ 5 S.F + 1 + _ + 3 N.F + + + 2 D.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Indexul dus la nas Saritura pe varfuri Depunerea in cutie a a pieselor Circumferinte cu indexul Strângerea mâinii Echilibrul pe vârfuri Mototolirea hârtiei Saritura pe un picior.crt Subiectii 1 2 3 4 5 Itemi Echilibrul pe picioare Indexul dus la nas Saritura pe varfuri Depunerea in cutie a pieselor Circumferinte cu indexul 1 C.pe o linie Bobinarea in viteza Depunerea chibriturilor în cutie Arata-ti dintii Echilibrul pe un picior Ţintirea cu mingea Saritura peste coarda fixa Verticale trasate în viteza 1 + + 1 1 1 1 + + 1 1/2D + + 1/2S 1/2D + + + 1 + + 1 + 1/2D 1 1/2S + + 1 1 + + 1/2D + + + 1 + 1 1/2S 1 + 1 1 + + 1 + + 1/2D + 1 1 1 - Bobinat pe index din mers + Batai cu ciocanul în masa Evaluare finala clasa a III-a + Nr.F + 1 + + _ 4 R.A 1 + _ + 6 S.M + + _ + .A.

I + 5 M.V _ 1 + 2 K.crt Subiectii 1 2 3 4 5 6 7 8 Itemi Echilibrul pe picioare Indexul dus la nas Saritura pe varfuri + 1 1 + _ + + 1/2D 1/2D 1 _ + + 1/2D 1/2D 1 + + _ + _ _ _ _ + + + _ 1 G.pe o linie 1/2D 1/2D 1 Bobinarea in viteza 1 _ + + 1 1 + _ + + 1 + _ 1/2S 1/2D 1/2D 1/2D + _ 1 + + + + Depunerea chibriturilor în cutie + Arata-ti dintii Echilibrul pe un picior Ţintirea cu mingea Saritura peste coarda fixa Verticale trasate în viteza Bobinat pe index din mers Batai cu ciocanul în masa Evaluare finala clasa a IV-a Nr.6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Strângerea mâinii Echilibrul pe vârfuri Mototolirea hârtiei 1 + 1 1 _ 1 1/2S _ 1 _ + 1 1/2S 1 + 1 1/2S 1 + 1 1 Saritura pe un picior.M _ 1 + _ + 1 + 1/2D 3 L.E _ 1/2D 1/2S + + + 1 + 1 + + _ 1/2S + 1/2S Depunerea in cutie a a pieselor + Circumferinte cu indexul Strângerea mâinii Echilibrul pe vârfuri Mototolirea hârtiei + 1 + 1 .M + 1 + _ + 1 _ 1 4 C.

pe o linie 1/2S Bobinarea in viteza 1 1/2D 1/2D + + 1 1 + _ + + 1/2S 1 1/2S 1/2D 1/2D 1/2S + + 1 1 + _ + + + _ + + Depunerea chibriturilor în cutie + Arata-ti dintii Echilibrul pe un picior Ţintirea cu mingea Saritura peste coarda fixa Verticale trasate în viteza Bobinat pe index din mers Batai cu ciocanul în masa + 1 1 _ + + _ 1/2D 1 1/2D 1 + + + + + + + + 4.9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Saritura pe un picior.7 Analiza si interpretarea rezultatelor Dupa nivelul de dezvoltare psihomotrica în urma aplicarii activitatilor practice rezultatele finale sunt comparate cu cele initiale la fiecare item a probei de testare motrica Oseretzki in graficele ce urmeaza : Graficul nr :1 – Rezultatele initiale si finale obtinute de catre subiecti la scara motrica”Oseretzki” la proba de echilibru pe picioare ( item 1) .

V.1 ca în urma evaluarii finale din cei 15 elevi doar 4 se afla în progres si doar un subiect.de cele mai multe ori participând superficial la desfasurarea activitatilor. Graficul nr. 2 Rezultatele obtinute la scara motrica ”Oseretzki ” – Itemul .reprezinta valoarea 1reprezinta valoarea + Series 1 . 2 .5 . se afla în regres. G.reprezinta valoarea finala Se poate observa în graficul nr. Valoarea finala mai mica decât cea initiala de datoreaza si faptului ca acesta îsi concentreaza greu atentia.Legenda : 0.reprezinta valoarea initiala Series 2 .

3 doar cu mâna dreapta iar 1 elev doar cu indexul mâinii stângi.4 . Graficul nr 3 – Reprezinta rezultatele obtinute la scara motrica „Oseretziki”.5 . .Legenda : 0.reprezinta valoarea 1/2 S 0.reprezinta valoarea 1/2 D 1 .reprezinta valoarea finala Proba de coordonare a mâinii prin ducerea indexului la nas arata ca 6 elevi reusesc sa realizeze în final cu ambele mîini.7 .reprezinta valoarea 1 Series 1 .reprezinta valoarea 0.3 . item .reprezinta valoarea initiala Series 2 .

4.reprezinta valoarea 1 . argument sustinut de reprezentarea grafica din figura nr. datele relateaza ca in totalitate subiectii indeplinesc sarcina de lucru. Graficul nr. .5 .Legenda : 0.reprezinta valoarea finala Comparând valorile initiale si finale la proba saritura pe vârfuri.reprezinta valoarea + Series 1 . 4 – Reprezinta rezultatele obtinute la scara motrica “Oseretzki” itemul .reprezinta valoarea initiala Series 2 . Aceast item nu a ridicat probleme în realizarea lui.3. Li s-a cerut subiectilor sa sara pe vârfuri timp de 5 secunde.

în finalul perioade de studiu evaluarile arata astfela:.5 reprezinta valoarea (minuns) 1 reprezinta valoarea (plus) Series 1 reprezinta – valoarea initiala Series 2 reprezinta – valoarea finala La proba nr 4 daca din 15 elevi care initial nu au reusit sa-si îndeplineasca sarcina.8 elevi parcurg proba cu rezultate pozitive. 5 . 5 – Reprezinta rezultaltele obtinute la scara motrica “ Oseretzki ” Item.Legenda : 0. La valorile finale a contribuit si factorul atentiei si a capacitatii de concentrare in desfasurarea activitatii elevilor . . Graficul nr.7 nu reusesc nici de aceasta data sa parcurga pâna la sfârsit acest item. fara a întâmpina dificultati.

reprezinta valoarea 1 . iar pentru 2 dintre cei ce la evaluarea initiala nu au dus sarcina pâna la capatsi evaluarea finala arata aceleasi valori.reprezinta valoarea finala Circumferinta cu indexul a fost . 6.Legenda : 0. în final. ReprezintĂ compararea valorilor la Item 6.5 .reprezinta valoarea initiala Series 2. de 8 subiecti. sarcina realizata fara probleme. Graficul nr. Scara motrica “Oseretzki”. .reprezinta valoarea + Series 1.

era evaluata foarte slab.7 . Rezultatele prezentate de figura 6 arata ca daca la începutul perioadei de studiu.reprezinta valoarea 0.Reprezinta compararea valorilor initiale si finale la proba nr.reprezinta valoarea 1/2 D 1 .5 . din evaluarea finala reiese ca toti subiectii si-au îmbunatatit situatia. 7 .reprezinta valoarea 1 Series 1 reprezinta valoarea intiala Series 2 reprezinta valoarea finala Itemul 6 reprezinta proba în care subiectilor li se cere sa strânga mâna altei persoane atât cu stânga cât si cu dreapta lui pentru a li se masura fota musculaturii mâinii. forta musculara a mâinilor subiectilor.4 – reprezinta valoarea 1/2 S 0.Legenda : 0.Scara motrica “Oseretzki” . 7 . Graficul nr. reusind sa lucreze bine în diverse activitati. aspect deosebit de important în realizarea obiectivelor fundamentale în munca cu elevii cu CES.

reprezinta valoarea 1 . iar 4 ramânând tot la valorile initiale.reprezinta valoarea initiala Series 2 .reprezinta valoarea finala La echilibrul pe vârfuri din totalul de elevi cu valori negative reusesc.reprezinta valoarea + Series 1 .Legenda : 0. spre deosebire de rezultatele initiale sa îsi mentina echilibrul pe vârfuri. . Graficul nr. Scara motrica “ Oseretzki ” .5 . la sfârsitul perioadei de studiu mai mult cu 4 elevi. 8 Reprezinta compararea valorilor intiale si finale la Itemul 8.

reprezinta valoarea initiala Series 2 -reprezinta valoarea finala În desfasurarea acestei probe s-a urmarit atât coordonarea degetelor.7 .în timp de 15 secunde.reprezinta valoarea 1/2 S 0. dintre care doar 1 subiect îndeplineste sarcina numai cu mâna stânga. Dupa cum se poate observa din reprezentarea grafica rezultatele evaluarii finale arata astfel: 6 subiecti sunt remarcati prin progress.au avut de realizat sarcina. Graficul nr.reprezinta valoarea 1 Series 1. cât si viteza de executie a sarcinii atâta timp cât subiectii. Scara motrica “ Oseretzki” . 9 Reprezinta compararea valorilor obtinute la Item 9 .reprezinta valoarea - 0. restul de 5 din subiectii cu progres îndeplinindu-si sarcina cu ambele mîini.4 .Legenda : 0.mototolirea hârtiei.5 .reprezinta valoarea 1/2 D 1 .

reprezinta valoarea 1/2 S 0.5 . La aceast item subiectii au obtinut rezultate ce arata îmbuatatiri în sfera ehilibrului Graficul nr .7 .reprezinta valoarea 0.Legenda : 0.4 .reprezinta valoarea 1/2 D 1 .10 Reprezinta compararea rezultatelor initiale si finale obtinute la Itemul 10 . iar dupa o întrerupere miscarea se reia cu celalalt picior. 9 consta în realizarea sariturilor pe un picior pe o linie de 5 metrii lungime.reprezinta valoarea 1 Series 1 reprezinta valoarea initiala Series 2 reprezinta valoarea finala Proba nr.

a creat în rândul elevilor pe tot parcursul desfasurarii acesteia buna dispozitie.astfel subiectii fiind remarcati prin urmatoarele date: 7 elevi se afla în progres în cea ce priveste coordonarea motrica.7 reprezinta valoarea (1/2 D) 1 reprezinta valoarea (1 ) Series 1 reprezinta valoarea initiala Series 2 reprezinta valoarea finala Proba de înfilare a firului de ata lung de 2 metrii. Grafic nr 11 Reprezinta compararea reazultatelor initiale si finale la Itemul 11 . pe bobina. 5 dintre obtin aceleasi valori si la testarile finale. atentia si viteza de lucru. iar 1 subiect semnalaeza regres nereusind sa mentina firul între index si police in timpul executarii probei.4 reprezinta valoarea (1/2 S) 0.Legenda : 0.5 reprezinta valoarea (minus) 0.

pe când unul care initial a obtinut valori positive. proba de asezare a betelor de chibrite în cutie.Legenda : 0. Rezultatele arata ca doar un subiect nu reuseste nici în final sa îndeplineasca sarcina.5 reprezinta valoarea 1 reprezinta valoarea + Series 1 reprezinta Valoarea initiala Series 2 reprezinta Valoarea finala Dupa cum relateaza reprezentarea grafica. Graficul nr 12 Reprezinta compararea rezultatelor initiale si finale la Itemul 12 . miscare ce necesita multa atentie.precizie si viteza de lucru din partea subiectilor nu a ridicat mari probleme.în evaluarea finala se afla în regres.

muschilor fetei. pe când 6 subiecti obtin valori pozitive.Legenda : 0. 2 elevi nu prezinta o îmbunatatire a antrenamentului. Graficul nr 13 Reprezinta compararea rezultatelor initiale si finale obtinute la Item 13 .5 reprezinta valoarea 1 reprezinta valoarea + Series 1 reprezinta Valoarea initiala Series 2 reprezinta Valoarea finala La proba de gymnastica a musculaturii mimicii.

Graficul nr 14 Reprezinta compararea rezultatelor initiale si finale la Itemul 14 .5 reprezinta valoarea (minus) 0.Legenda : 0. cu o pauza de 30 de secunde între încercari .7 reprezinta valoarea (1/2 D) 1 reprezinta valoarea (1 ) Series 1 reprezinta valoarea initiala Series 2 reprezinta valoarea finala Proba de echilibru pe un picior timp de 10 secunde .4 reprezinta valoarea (1/2 S) 0.din punct de vedere valoric se reprezinta astfel: 7 subiecti prezinta îmbunatatiri. iar 4 dintre ei îsi mentin nivelul de dezvoltare a echilibrulzui.

Legenda : 0.mâna. S-au obtinut valori pozitive la evaluarea finala doar de la 4 subiecti.4 reprezinta valoarea (1/2 S) 0. 14 a fost vizata coordonarea ochi. Se considera ca nereusitele se datoreaza slabei corelari a aspectelor vizate. Graficul 15 Reprezinta compararea valorilor initiale si finale la Item 15 . atentia si capacitatea de concentrare a subiectilor.7 reprezinta valoarea (1/2 D) 1 reprezinta valoarea (1 ) Series 1 reprezinta valoarea initiala Series 2 reprezinta valoarea finala La proba nr.5 reprezinta valoarea (minus) 0.

Graficul nr 16 Reprezinta compararea rezultatelor initiale si finale la Item 16 .5 reprezinta valoarea 1 reprezinta valoarea + Series 1 reprezinta Valoarea initiala Series 2 reprezinta Valoarea finala Proba urmareste deyvoltarea motricitatii globale. Îmbunatatiri au fost semnalate doar la 3 subiecti din 7 care initial nu au realizat aceasta sarcina.atentia si capacitatea de respectare a regulilor de executie.Legenda : 0.

sincronizarea operatiilor efectuate cu ambele mâini si ritmul de lucru grabit într-un timp limitat.Legenda : 0. Graficul nr 17 Reprezinta compararea rezultatelor initiale si finale la Item 17 . restul de 10 nereusind sa respecte toate conditiile probei.În finalul studiului rezultatele îmbunatatite au fost prezentate doar de 5 elevi.5 reprezinta valoarea 1 reprezinta valoarea + Series 1 reprezinta Valoarea initiala Series 2 reprezinta Valoarea finala Itemul 16 urmareste îndemânarea.

sarcini specifice fiecarei mâini.5 reprezinta valoarea 1 reprezinta valoarea + Series 1 reprezinta Valoarea initiala Series 2 reprezinta Valoarea finala Proba 17 a solicitat la actiunea de bobinare. în timp de mers în ritm egal.Legenda : 0. Graficul nr 18 Reprezinta compararea rezultatelor initiale si finale obtinute la Item 18 .Realizarea acestor sarcini concomitant presupune o buna distributivitate a atentiei si coordonare motrica .Evaluarea finala arata ca 2 subiecti se afla la un mai slab nivel decât arata prima testare.

realizând coordonarea selectiva a unei singure grupe de muschi.Legenda : 0. Crt. 3 dintre elevi nu au reusit la livirea mese cu ciocanul sa implice doar muschii bratului . Rezultatele obtinute de subiecti pe grupe tematice Nr.18 arata ca 8 dintre elevi si-au modificat valorile în finalul studiului.5 reprezinta valoarea 1 reprezinta valoarea + Series 1 reprezinta Valoarea initiala Series 2 reprezinta Valoarea finala Reprezentarea grafica a testului nr.antrenand astfel si cei ai fetei si trunchiului. Grupe tematice de 1 itemi Echilibrul pe picioare 1 7 2 Coordonarea mâinii 13 2 4 4 7 9 1 _ _ 2 Itemi Progres Regres .

grupa: 2 – 19 progrese .grupa: 1 – 15 progrese . .grupa: 4 – 19 progrese .grupa: 5 – 3 progrese .8 14 3 Saritura pe picioare 3 9 4 Manipularea in viteza 15 4 10 5 16 Simetria gesturilor 5 11 6 Delimitarea mimicii 17 6 12 18 6 4 1 10 3 8 6 5 1 _ 2 13 6 8 _ _ _ 1 _ _ 1 _ _ 1 2 _ _ 1 În tabelul nr au fost înscrise rezultatele individuale numerale ale subiectilor privind progresul si regresul acestora la scara motrica Oseretzki pe grupe tematice : .grupa: 6 – 27 progrese Graficul nr: reprezinta rezultatele individuale privind progresul si regresul subiectilor pe grupe tematice la scara motrica Oseretzki .grupa: 3 – 14 progrese . în urma aplicarii complexului de exercitii care urmareau dezvoltarea psihomotricitatii.

M M.D K.Din reprezentarea grafica a tabelului nr: rezulta un clasament al îmbunatatirii situatiei motrice în urmatoare ordine:      Coordonarea mâinii Manipularea în viteza Echilibrul ortostatic Saritura pe vârfuri Simetria gesturilor Tabel numaru numaru X Nr Crt 1 2 3 4 5 Calificativ Subiecti K.M M.F Foarte Bine X X X X X Bine Slab F Slaboarte .I C.

SLAB .F N.F R. Proba indica un nivel „bun ”.M G. Grafic rezultatele la proba PERLA sunt reprezentate astfel: .A.6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 D.M C.C S.A S. nereusind sa le pastreze pe fir. BINE – însira o parte din margele.I M.V K.E X X X X X X X X X X Rezultatele obtinute la proba P E R L A reprezinta evaluarea motricitatii fine si indemânarea manuala. „ mediu ” si „slab” prin valori de notare cotate astfel: FB . fara ca acestea sa iasa de pe fir.însira putine margele .însira toate margelele. respectând indicatiile probei.M L.

V K.D K.A S.A.M G.F R.Tabel numaru XX Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Calificativ Subiecti K.F D.E X X X X X X X X Foarte Bine X X X X X X X Bine Slab .M C.I M.F N.M M.C S.M L.I C.M M.

activitate practica si munca. Grupe tematice de 1 itemi Echilibrul pe picioare 1 7 13 4 4 7 1 _ _ Itemi Progres Regres . În desfasurarea activitatii s-a observat o corelatie între spiritul de ordine si acuratetea cu care soteau acele din continitul cutiei.Tabel cu rezultatele obtinute la proba de perserverenta motrica La proba de perseverenta motrica aplicata la elevilor cu CES din grupa de sprijin. lot de studiu. Gragficul tabelului Rezultatele obtinute de subiecti pe grupe tematice Nr. fapt ce dovedeste o buna disponibilitate a acestora pentru joaca. Crt. s-au obtinut rezultate în general bune . La fel s-a remarcat si caracterul de dezordine cu care împrastiau în jurul lor. continutul cutiei si asezau la întâmplare acele gasite.

grupa: 5 – 3 progrese .2 Coordonarea mâinii 2 8 14 9 6 4 1 10 3 8 6 5 1 _ 2 13 6 8 2 _ _ _ 1 _ _ 1 _ _ 1 2 _ _ 1 3 Saritura pe picioare 3 9 4 Manipularea in viteza 15 4 10 5 16 Simetria gesturilor 5 11 6 Delimitarea mimicii 17 6 12 18 În tabelul nr au fost înscrise rezultatele individuale numerale ale subiectilor privind progresul si regresul acestora la scara motrica Oseretzki pe grupe tematice : .grupa: 6 – 27 progrese Graficul nr: reprezinta rezultatele individuale privind progresul si regresul subiectilor pe grupe tematice la scara motrica Oseretzki .grupa: 4 – 19 progrese .grupa: 3 – 14 progrese .grupa: 2 – 19 progrese . în urma aplicarii complexului de exercitii care urmareau dezvoltarea psihomotricitatii.grupa: 1 – 15 progrese . .

. influentata de factorii educationali si de mediu în care acesta traieste si se formeaza.recuperarii si compensarii în plan psihomotric a copiilor claselor II-IV din scoala speciala Personalitatea deficientului mintal este rezultatul structurilor psihologice.Din reprezentarea grafica a tabelului nr: rezulta un clasament al îmbunatatirii situatiei motrice în urmatoare ordine:      Coordonarea mâinii Manipularea în viteza Echilibrul ortostatic Saritura pe vârfuri Simetria gesturilor Capitolul V Sistemul activitatilor destinate dezvoltarii.

Educatia psihomotrica a copiilor deficienti mintal presupune: explorarea lumii.sa-si asigure controlul reactiilor de adaptare si de integrare. se au în vedere si cele socio-afective. sistemul de activitati propus vizeaza întreg domeniul. Randamentul programelor terapeutice depinde în mare de asigurarea accesibilitatii în desfasurare. sa adopte atitudini de respect fata de ceilalti. a mediului lor. am procedat la cunoasterea nivelului de dezvoltare initiata a acestora. diferite miscari. partiala sau totala a tuturor categoriilor de deficienti pentru a putea fi utili societatii prin încadrarea în mediul social. îndemânare. Metodica recuperarii psihomotrice a copilului deficient mintal este determinata de particularitatile psiho-pedagogice si individuale ale acestuia. Deprinderile motorii au ca obiective: a. urmând ca în continuare sa fixam obiectivele si strategiile adecvate de lucru cu ei printr-un sistem de activitati destinate recuperarii si compensarii în plan psihomotric. de natura si nivelul tulburarilor sale precum si de conditiile în care se desfasoara activitatea propriu-zisa. crearea unui climat afectiv favorabil învatarii -dezvoltarii în relatia copil-cadru didactic. sa fie pregatit în regulile de baza ale dialogului si informarii. . spatiului. cresterea amplitudinii miscarii în articulatiile care prezinta contracturi.Pentru influentarea pozitiva a evolutiei personalitatii copiilor din scoala speciala. prin trairea formei. se are în vedere punerea în stare de afirmare a capacitatii de munca. In acest scop. directiei. Cu ajutorul realizarii lor. reducerea comportamentului inadecvat. munca si valori de tot felul. viitor om de mâine. Dat fiind faptul ca priceperile si deprinderile manuale sunt o componenta esentiala si inseparabila a psihomotricitatii generale. adica controlarea inhibitiilor. elevul deficient mintal trebuie: sa-si cunoasca identitatea si posibilitatile de afirmare. sa realizeze acceptarea si stabilirea unor relatii cu ceilalti. In cadrul activitatilor de terapie psihomotrica de abilitare manuala. realizata prin coordonare. fata de sine. asistenta pentru sporirea rezistentei la solicitari. Activitatile terapeutice desfasurate cu elevii pregatesc pârtiile integrarii socioprofesionale a tânarului. în activitati alaturi de obiectivele specifice. ritm. diversificarea activitatilor pentru educarea fenomenului de oboseala si sustinerea motivatiei superioare a elevului în procesul instructiv-educativ prin satisfacerea nevoii de a se simti util. . în conditii cât mai optime. fata de bunuri. anxietatilor sau a tulburarilor nevrotice.

pregatirea pentru achizitiile scolare. viteza. agilitate. educatia perceptiei. c. Exercitiile elaborate pentru formarea deprinderilor motorii vizeaza urmatoarele scopuri: a. d. educarea respiratiei. dezvoltarea functiei integrative a articulatiilor pentru miscarea intentionata. echilibrul general. Lectiile desfasurate pentru aplicarea acestui progran cuprind: momente de organizare a spatiului de activitate. dezvoltarea grupurilor musculare. constiinta si controlul propriului corp. coordonarea dinamica. educarea conduitelor perceptiv-motorii. educatia mâinii. . Sistemul de activitati de dezvoltare. educarea schemei corporale. antrenamente de fortificare a capacitatii fizice (exemplu: forta. fluiditate). organizarea spatiului si timpului. dibacie. miscari de formare a gesturilor. educarea unei atitudini echilibrate si economice. d. educatia psiho-motorie diferentiata. b.b. flexibilitate. cresterea stimularii proprioreceptive prin intermediul miscarii. coordonarea oculo-manuala. c. recuperare si compensare a psihomotricitatii se desfasoara pe secvente în cadrul orelor de terapie psihomotrica si abilitare manuala prin lectiile planificate precum si în cadrul activitatilor specifice de dupa-amiaza. achizitia conduitelor motorii de baza.

Organizarea actiunilor: .- comportamente de comunicare verbala si neverbala (mânuiri). sau obisnuire realizarea. si concretizarea comportamentelor confectionarea de obiecte. Formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale. manipulare. Organizarea si conducerea psihomotorie generala: 1. B. Planul lor este urmatorul: A. Activitatea motorie si afectivitatea. Activitatea motrica de prehensiune. Comportament de comunicare. C. Organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice: 1. Orientarea si structurarea temporala. 5. jocuri în desfasurarea lectiilor se utilizeaza cu grija o diversitate de materiale didactice în functie de necesitatea realizarii obiectivelor propuse. Orientarea. coordonarea structurilor perceptiv-motrice. evaluarea coordonatelor propuse. propus în prezenta lucrare cuprinde trei categorii de organizare. Conduita si structura perceptiv-motrica de culoare. ale diferitelor segmente ale corpului. 6. Sistemul activitatilor destinate dezvoltarii recuperarii si compensarii psihomotrice si a abilitatilor manuale la clasele II-IV. fiecare cu subcategoriile sau nivelele specifice de realizare si activitatile concrete de aplicare. 5. 2. 3. Conduita si structura perceptiv-motrica de forma. exercitii de automatizare a abilitatilor. 4. Formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor. Capacitati fizice. Organizarea schemei corporale si lateralitatea. 2. 3. antrenemente. 4. deprindere în corecta. organizarea si structurarea spatiala.

complexe. decorare. A. Capacitatea de a apasa obiectele pentru a le împinge în directia dorita. activitati de trasare a dreptelor orizontale si verticale. Aplicatii: Formarea gestului polimorf caracterizat prin miscari variate. Aplicatii: jocuri. presatul. Organizarea miscarilor în actiuni si eficienta acestora. 2.1. festonare.dreapta. cu directii multiple. pirogravura. Formarea gestului de oscilatie a capului. carat. înfiletare. Formarea gesturilor social-utile si a deprinderilor adaptive la viata cotidiana. Formarea gestului scripturo-plastic prin miscari variate. Organizarea si conducerea psihomotorie generala 1. . balansarea capului. intensitati diferite de forta. înainte . sculptura. taiere. rupere. împins.coborâre). Aplicatii: pedalatul. împletituri. jocuri. Formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale formarea gestului rectiliniu caracterizat prin miscarea de translatie cu o întindere în spatiu si timp determinata. îndoiremuchiere. - vertical (sus -jos. scris. tractiune. Aplicatii: activitati de broderie. Apasarea. Aplicatii: întinderea unui extensor. Aplicatii: - Formarea gestului rotativ prin miscarea de rotatie de la stânga spre dreapta sau invers. Aplicatii: activitati de gaurire. complexe. urcare . însurubare. dar cu amplitudine mica.orizontal (stânga . cu amplitudine mare. rasucire. vopsire. colorare. în ambele sensuri. cu mentinerea directiei si a vitezei. pluridirectionale. tractarea suprafetelor. 2. însirare. Capacitati fizice Forta. desene. batatoritul. tractarea suprafetelor.înapoi). încrustari. snuruire. de tip: . ridicari.

tesut. taierea. Precizia statica si dinamica. A misca obiectele fara a le lovi unele de altele Aplicatii: aranjare. Aplicatii: gestiuni largi si gesturi fine. Formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale ale membrelor. însirarea. transport. mersul. concursuri. cusutul. desenat. într-un picior). modelaj. jocuri. traforaj. pe bârna. Aplicatii: mers. însirare. asamblari. bataie. aranjare. foarte lent. alergare. bobinare. Capacitatea de a executa miscarile. Aplicatii: mers. pe cele mai adecvate ca eficienta si productivitate. . pe punte). sarituri. rasucirea. tricotat.-Efortul. tintire. înnodarea. sedere (în picioare. lent. ridicare. tricotaj. trasare. împletire. cu trasport de obiecte. mediu. operarea cu obiecte mari si mici. aranjare. Amplitudinea. Capacitatea de a-si doza efortul. scrisul. jocuri. echilibrul. jocuri. Flexibilitatea. .Viteza si ritmul: foarte rapid. cusaturi. Executarea miscarilor fara a fi nevoie de o dirijare continua a lor. Aplicatii: bobinarea. activitati de autoservire. scris. mulare. vopsit. pe vârfuri. 3. cusaturi. cusut. jocuri. snuruirea. rasucire. Capacitatea de ingeniozitate manuala ("descurcarea manuala") de a alege dintr-o serie de miscari posibile. sortate. jocuri. îmbinarea. festonatul. Reactii motrice la semnele sonore sau luminoase. exercitii fizice. tesutul. mularea. atanjare. Echilibrul. taiere. Gradul de continuitate si rezistenta. Executarea a doua sau mai multe miscari în acelasi timp. sortare. alergare (pe o linie. Aplicatii: descurcarea firelor încâlcite. activitati de servire si de autoservire. Aplicatii: volum mare din faza de lucru. bobinat. îndemânarea (dibacia). Aplicatii: jocuri. manipulare. tractarea suprafetelor. fluiditatea. Automatizarea. Aplicatii: manipulari. combinatii între diferite gesturi manuale. gesturi social utile. Coordonarea. performantele psihomotrice cu precizie din pozitia statica sau în miscare. Aplicatii: alergare. Agilitatea. îmbinare. Capacitatea la efort prelungit si de frânare cinetica. Aplicatii: manevrari. confectii. împletirea.

Miscarea membrelor inferioare: Aplicatii: mers. Coordonarea bimanuala pe plan orizontal si vertical si pe plan rotativ Aplicatii: miscari: paralele. înnodarea. Miscari ce implica doua sau mai multe mutatii corporale: brat picior. consemne sonore pentru comportament (oprire la fluieratul politiei. tintirea unui baston în echilibru. cusut. conturare. asamblare. alegerea. jocuri de miscare. sunatul pentru servirea mesei. mularea.ale diferitelor segmente ale corpului în raport cu subiectul Miscarea membrelor superioare: a. demontare. catarare. Coordonarea motorie. închiderea si deschiderea pumnului etc. dactilografiere. alergare. copiere. întoarcera volanului. scrisul. tesutul. manevre cu porniri si opriri la zgomote. modelarea. c. scris. tricotajul. taierea. bobinarea. însirarea. îmbinarea. reproducere. rotiri. exercitii ale mâinilor si degetelor pentru mâna dominanta si pentru ambele mâini. gimnastica bratelor. batut cuie. manivelei. b. cântatul la pian. Coordonarea auditiv. dactilopictura. interventie la semnalul "Ajutor!"). lipire. în lungime. maturatul. peste obstacole. Aplicatii: aplecari. deplasari de obiecte. rasucirea. Coordonarea oculo-manuala (în diferite directii) Aplicatii: sortarea. Exercitii pentru folosirea mâinilor si degetelor Aplicatii: ruperea. . soneria de alarma la lift.motrica Aplicatii: batai din palme la semnale sonore (fluierat. ridicari si coborâri de obiecte. efectuarea de operatiuni în urma explicatiilor verbale. cusutul. voce). decupare. tintire. desenat. manipulare. depanat. împletirea. în pozitie — simetrice si asimetrice. soneria pentru pauza. a unei roti. încheiatul nasturilor. îmbinarea. modelaj. sarituri (pe vârfuri. deplasare laterala. jocuri. în latime). a. masarea mingii cu mâna. ansamblul corpului. dans. jocuri. b. într-un picior. urcatul scarilor. însusirea. Exercitii pentru folosirea bratelor si umerilor Aplicatii: aruncare. sunet de clopotel. genoflexiuni.

jocuri cu mâinile. ridicare. ordonarea (dupa marime. marionete. prinderea alternativa (mâna stânga-dreapta) prin initiere si comanda verbala. rezistenta. obiecte: tari moi. jocuri sportive.manipulari cu solicitarea unor gesturi elementare utile: tragere. Identificare. Aplicatii: manipularea masinii de cusut. cu pumnul.manipulari de materiale cu perceperea atributelor caracteristice. rotire. prinderea în palma. calcat. gruparea. prinderea tip cleste. aspre. unelte. cu si fara efectuarea unor actiuni. jetoane. întrerupatoare. transmitere. stânga. tinere.pe rând. miscari. Aplicatii: prinderea cu ambele mâini a unor obiecte atragatoare situate în câmpul perceptiv.d. îmbinare. dansul. 4. Activitate motrica de prehensiune si manipulare Prehensiunea. discriminare. aruncare). apasatul cu un deget. întoarcere. tricicleta. prinderea de obiecte de forme si marimi diferite. apropierea si departarile degetelor . culoare) a unor obiecte. ambele mâini deodata. Coordonarea mâna-ochi-picior si coordonarea mâna-piciorochi-urechi. - . cu degetele noastre (jocuri de umbre. bidigitala. tocat. rigide. .manipulare pe baza de imitatie si de comanda (gesturi. roata olarului. extensia. exercitii diverse cu degetele ambelor mâini. grele. bateria ritmului muzical. asezarea diferitelor obiecte (în cutii. betisoare. exercitii de dexteritate). apucare. prindere. saritul corzii. . jucarii. coborâre. locuri diferite). temperatura. mers pe bicicleta. manipulari de obiecte pe diverse consistente. sortarea. fragile. cu cunoasterea proprietatilor de densitate. clasare. mâna dreapta. Manipularea Aplicatii: . manipulari cu scop de asamblare prin asezare alaturata suprapunere. forma. închidere. vase. netede. - prinderea statica a diferitelor obiecte. împingere.

din pozitii diferite: în picioare. scris. a unui plan instructaj scris. ac.sa recunoasca si sa denumeasca diferite parti ale propriului corp.Priza de constiinta a schemei corporale. cu ochii deschisi. Organizarea conduitei si structurilor perceptiv-motrice 1. laborator. Comunicarea de sentimente prin gesturi. Comunicarea neverbala în formarea priceperilor si deprinderilor manuale. explicarea s. Aplicatii: activitatea de mimica si pantomimica. Aplicatiile în acest scop se realizeaza în stadiul în care elevii au fost initiati în miscari. citit. utilizarea limbajului de specialitate în orice domeniu. producerea de sunete semnificative. ori în cazurile în care acestea s-au automatizat si se pot transfera la alte scheme de miscari. curatat cartofi mere. B. operatiuni sau teme asemanatoare. Aplicatii: reproducerea unui model. busola etc.- manipularea obiectelor personale. culcat. 6. Comportamentul de comunicare a. imitarea pe baza observatiei a actiunilor. spalat rufe. transpunerea în practica a unei schite. executarea comenzilor. mâncat. b. Aplicatii: . uneltelor simple obiectelor casnice. Activitatea motorie si limbajul Aplicatii: grafic. demonstrarea lor. verbalizarea actiunilor prin descrierea. spalat. truse de traforaj. pila foarfeca. miscari digitale solicitate de actul Comunicarea de emotii prin gesturi. sa cunoasca rolul diferitelor parti ale corpului. scrierea dupa dictare. 5. obiecte de îmbracaminte. desenat. sa identifice partile corpului la alta persoana. Organizarea schemei corporale si lateralitatea . cu ochii închisi. . oua fierte. Activitatea motorie si afectivitatea Comunicarea de atitudini prin gesturi. vase). miscarilor operatiunilor efectuate de o persoana (ex. aparatelor didactice.

antrenarea musculaturii mâinilor. . depistarea dominantei cerebrale. Reprezentarea mintala a imaginii corporale si a actiunilor diferitelor parti ale corpului. fara a fi nevoie de rotirea capului. sa recunoasca si sa realizeze pozitia spatiala a obiectelor fata de schema corporala prin: asezarea unui obiect la dreapta sau la stânga sa. în raport cu propria persoana sau cu alte persoane. daca exista: picior. ochi. b.observatii si prestarea îndemânarii fiecarei mâini la: manipulari.cunoasterea partii drepte si stângi pe propriul corp si la alte persoane. litere. . . la dreapta sau la stânga papusii.identificarea partii drepte sau a partii stângi în spatiu. miscari ale trunchiului si picioarelor). cifre.testarea dominantei cerebrale pentru celelalte parti ale corpului.- Reprezentarea statica si dinamica a schemei corporale. scris.sa recunoasca stânga-dreapta în sirul de obiecte. Aplicatii: executarea comenzilor de miscare si pozitie (ex. ridicatul în picioare.identificarea si denumirea degetelor (degetul mare.sa realizeze asociatii între comenzile verbale si manipularea propriuzisa. Aplicatii: . Aplicatii: - - - - sa reconstituie corpul uman prin asamblarea partilor în care a fost taiata imaginea. inelar si mic). mijlociu. ureche. Cunoastera digitala Aplicatii: . Precizarea lateralitatii Aplicatii: . ducerea mâinilor la genunchi. ochii. departatul picioarelor). Coordonarea mintala a actiunilor. capul nu si picioarele).Dominanta cerebrala a. . ducerea mâinii drepte la ochiul stâng. pe o axa. aratator. . îndemânare. Aplicatii: pentru realizarea unei actiuni sa mobilizeze numai partea de corp necesara.dozarea capacitatilor fizice si a gesturilor pentru realizarea actiunilor (ex. asezatul pe scaun.utilizarea eficienta a degetelor în efectuarea gesturilor si actiunilor. . exersarea ambidextriei.sa recunoasca rolul si functionalitatea fiecarei parti a corpului. mimica fetei. . la taierea hârtiei cu foarfeca are nevoie de precizie. nu si pe celelalte grupe de muschi (ex. pentru scris antreneaza mâna. . Aplicatii: - .imitarea unei pozitii corporale prin imagine fotografie. . prehensiune.

Discriminarea culorilor Aplicatii:alegerea culorii indicate pe mai multe obiecte. foarfecei. combinarea. Aplicatii: sortarea obiectelor de aceeasi culoare. alegerea dintr-o diversitate a pieselor de culoare indicata. para.apucarea diferitelor obiecte cu mâna dreapta. a uneltelor de lucru. frumusete în îmbracaminte si realizarea de lucrari.frunza. - Operarea cu culoare. desenatul. scrisul. desene simetrice cu ambele mâini deodata (ex. c. recunoasterea culorii solicitate prin indicarea si denumirea ei pe baza de asociatii (rosu ca marul. mar. galben calamâia).- gesturi simetrice în spatiu: paralel cu ambele mâini în spatiu. alaturarea. desenate fiecare jumatate concomitent cu una corespunzatoare). 2. cutitului. jocuri cu trusa "ARCO". Conduita si structura perceptiv-motrica de culoare Identificarea culorilor Aplicatii: denumirea corecta a culorilor obiectelor naturale (iarba este verde. 3. exersate cu dreapta. perceperea nuantelor de culoare. laptele este alb). trasarea de spirale cu ambele mâini simultan. operarea cu obiecte de anumite culori. alegerea creionului sau vopselei adecvate pentru a colora si precizarea verbala a alegerii facute. Folosirea culorii drept criteriu de clasare. educarea dextralitatii prin exercitii repetate Aplicatii: . pe hârtie. aplicarea culorilor pentru asortare. utilizarea cu mâna dreapta a lingurei. Conduita si structura perceptiv-motrica de forma Identificarea formelor Aplicatii: . trasarea de cercuri în aer. pe nisip. cu trusa logico-matematica.

utilizarea de obiecte de diferite forme în jocuri. Discriminarea formelor prin vaz Aplicatii: alegerea obiectelor de forma indicata. marimile se pot masura. a egalitatii.profund. pe baza de asociatii (ascutit ca un ac. orizintal. perceperea deosebirilor si asemenarilor dintre obiecte de diferite forme. activitati pentru întelegerea simetriei anumitor forme. minuscul.scund.centru. Capacitati perceptive Discriminarea kinestezica - perceperea spatiala a propozitiilor Aplicatii: formarea notiunilor: vertical. sens invers. rotund ca o minge). în picioare. discriminarea si operarea cu marimile: mic. lungime. oblic. sensul acelor de ceasornic.. mijlociu. adânc. perceperea spatiala a directiilor Aplicatii: formarea notiunilor si operarea cu: spre înainte. Folosirea formei drept criteriu de clasare Aplicatii: sortarea obiectelor dupa forma. aplecat. latime.enorm.culcat. în fata. urias. pozitia ordinala (al doilea. dreapta. diagonal. înalt. în coltul de sus dreapta. . Orientarea în spatiul bidimensional si tridimensional Aplicatii: fixarea locului necesar pe o suprafata bidimensionala (ex. perceptia spatiala a marimilor Aplicatii: identificarea. ultimul). la suprafata.. pe lungime. dupa. grosime.recunoasterea formelor prin indicarea si denumirea ei. înclinat. alegerea dintr-o diversitate a pieselor conform formei cerute. cerc). mare . 4.- denumirea corecta a formelor obiectelor naturale (cu referinta la forme geometrice daca este posibil: patrat. - - Operarea cu forma. sensul grafic. sus. stânga. alaturea. pe latime. triunghi. . deasupra. reconstituirea unei forme din fragmente. acesta fiind metrul cu multiplii si submultiplii sai. jos. în spate. In general se stabileste un model de referinta. vis-a-vis. înapoi. mijloc. pe fond etc). lateral. lucrari.primul. adâncime. Deci..

depistarea prin observare si probe daca elevul vede bine sau nu vede bine. compozitii. acuitatea auditiva Aplicatii: . în coltul camerei din spatele usii). a modelelor . întretinerea conversatiei.executarea comenzilor.recunoasterea sunetelor. constanta perceptiei - Discriminarea auditiva. . privirea în diferite directii. acuitatea vizuala Aplicatii: . analizate în prealabil. discriminarea fond-forma Aplicatii: . Aplicatii: realizarea de desene. raspunsul adecvat la consemnele auditive stabilite.reproducerea sunetelor vocale. operatii în care sa cuprinda date si elemente veridice. mai ales a fondului fara forma . zgomotelor.- fixarea locului necesar unui spatiu tridimensional (ex. memoria auditiva Aplicatii: . locurilor vazute. vocea umana. umplerea cutiei.recunoasterea obiectelor.Discriminarea vizuala. pâna la jumatatea oalei.gesturilor observate. Discriminarea tactila . orientarea auditiva Aplicatii: . lucrari. instrumente. Capacitatea de a percepe diferite sunete produse de diferite obiecte. Capacitatea de a percepe diferite obiecte din mediul înconjurator.observarea imaginilor cu precizia detaliilor. memoria vizuala Aplicatii: . verbalizarea lor pentru a combate observarea globala. persoanelor. depistarea directiei de unde vine sunetul si a sursei care îl produce. a timbrului vocal auzit.depistarea prin observare si probe a auzului sunetelor de diferite intensitati. miscarea oculara Aplicatii: .rotirea ochilor. observarea modificarilor din spatiul de activitate.trasatura specifica deficientilor mintal.

bumbac. diverse lichide etc.diverse activitati informative de formare a culturii generale. mase plastice. lucioase. cu asperitati. matematice. ideilor Aplicatii: . aspre. Dezvoltare conduitei perceptiv-motrice în spatiu în domeniile: spatiul fizic al obiectelor. întinse. metal.spatiul cognitiv. mici. stofe. alimente. transparenta. pamânt. înainte-înapoi. simboluri chimice. identificarea. temperatura. Aplicatii: operarea cu materialele. Aplicatii: . detergenti. discriminarea diferitelor materiale: lemn. . moi. faptelor. tari etc.prin lectii. nylon. b. al simbolurilor. jocuri senzorio-motorii.analiza prin pipait a unor suprafete: netede. .Formarea conduitei de directie într-un câmp spatial Câmpul: stânga-dreapta. sticla. consistenta. cifre. . evenimentelor. identificarea si discriminarea calitatilor materialelor: forma si volumul. pânze. materiale diverse. piatra. cunoasterea si aplicarea simbolurilor: litere. întelegerea domeniului social . jocuri senzorio-motorii. greutatea. fiintele si fenomenele naturii perceptia spatiului de desfasurare a faptelor si evenimentelor. de cuprindere a notiunilor gen-specie. matase. conceptelor. Conduita perceptiv-motrica de spatiu Aplicatii: perceptia locului în care se gasesc obiectele. social.capacitatea de a diferentia suprafete prin pipait. activitati. prelucarea materialelor. carbune. formule matematice etc.

-

sus-jos.

Aplicatii: deplasarea persoanei în spatiul fizic, asezarea aranjarea obiectelor într-un spatiu, confectionarea de lucrari, obiecte prin aranjarea elementelor componente. - Formarea zonelor de spatiu: zona apropriata, semiapropiata, îndepartata, foarte îndepartata. Aplicatii: activitati si jocuri pentru perceperea zonelor de spatiu în raport cu un element de referinta (aproape de mine, în secolul trecut, în casa mea, orasul X, continentul Africa, pe Pamânt, în Univers). Formarea unor aptitudini spatiale speciale. proiectia spatiala:

Aplicatii: reprezentarea grafica, plastica în desene, compozitii a elementelor din spatiu prin tehnica "desen în perspectiva" (obiectele apropiate se reprezinta mari, cele îndepartate mai mici si mai aproape de linia orizontului, culorile si formele apropiate se reprezinta mai clar, cele îndepartate mai estompat). discriminarea distantelor, multime-submultime.

Aplicatii: activitati de întelegere a raporturilor de subordonare a elementelor fata de multime, asemanarile si ordinea elementelor aceleasi multimi (el este elev al acestei clase, deci trebuie sa respecte orarul clasei. Cu firele rezistente de sfoara facem urzeala si cu firele de lâna colorate realizam tesatura). transpunerea grafica într-un spatiu limitat

Aplicatii: realizarea de reproduceri într-un spatiu mai mare sau mai mic cu respectarea proportiilor si a celorlalte elemente (forma, culoare, numar etc);

-

reprezentarea prin desen, schita, a unei realitati fizice la alte dimensiuni decât cele reale. - reproducerea la scara: Aplicatii: procedura tehnica de a micsora realitatea în raport de: 1/10, 1/1000, 1/2500000, prin semne conventionale pentru reprezentarea ei într-un spatiu limitat (ex. harti deografice, schite tehnice). 5. Orientarea si structurarea temporala Raportarea timpului la propria persoana Aplicatii:

actiunilor Aplicatii: -

desfasurarea în timp a anumitor activitati, adaptarea anumitor pozitii (se joaca mult sau putin timp, sta pe un scaun mult sau putin); esalonarea, ordonarea activitatilor, evenimentelor dintr-o zi, o saptamâna, un an, etapele unei vieti (copilarie, tinerete, maturitate, batrânete); succesiunea elementelor într-o multime, tinând seama de anumite caracteristici de desfasurare în timp - unitatile de masura ale timpului. Discriminarea duratei faptelor,

ordonarea unui sir de actiuni dupa durata de desfasurare; recunoasterea duratei unor fapte si actiuni prin compararea între ele sau prin cronometrare; recunoasterea ireversibilitatii timpului.

Discriminarea ritmului, a intervalului. Aplicatii: - localizarea faptelor, actiunilor la timpul prezent, trecut si viitor; diferentierea ritmului de desfasurare a unor actiuni: rapid, încet, rar, egal, inegal (ex. sunete scurte-prelungi, viteza de deplasare, batai rare sau dese cu ciocanul).

C. Organizarea actiunilor 1. Organizarea miscarilor în actiuni si eficienta acestora Descompunerea actiunilor în secvente Aplicatii: în munca de instruire, educare, recuperare si compensare a deficientului mintal este deosebit de importanta disecarea pe etape, secvente a fiecarui gest manual, miscari, actiuni, lucrari. Astfel, pentru taiere, se procedeaza distinct la: familiarizarea cu uneltele de taiat (foarfece de diferite tipuri si marimi, cutite de diferite feluri, lama); apucarea foarfecelui cu degetul mare într-un brat si aratatorul mijlociul în celalalt brat si sprijinirea cu toata mâna; miscari de închidere - deschidere a foarfecelui, întâi în gol, apoi în hârtie, pânza, mai rar, la început, mai precis dupa aceea si din ce în ce mai repede si exact în final; taiere de încercare fara contur; taieri pe contur, decupari de forme regulate si neregulate, de imagini de marimi si complexitate diferite.

-

Aplicatii: -

Formarea deprinderilor elementare, mânuirile

elevului deficient i se face obligatoriu: prezentarea actiunii în ansamblu; prezentarea, predarea, învatarea fiecarei secvente, etape în parte în cronologia lor în cadrul actiunii; repetarea lor pâna la executarea corecta, sigura, independenta a fiecarei activitati, faze de lucru; asamblarea secventelor în actiuni, operatii de mânuire sub supraveghere; exersarea independenta a mânuirii pentru perfectionare;

realizarea de aplicatii diverse pentru automatizarea mânuirii.

La activitatile de terapie psihomotica si abilitare manuala sunt considerate deprinderi elementare: ruperea, îndoirea, modelarea, bobinarea, rasucirea, mularea, însirarea, snuruirea, taierea, înnodarea, îmbinarea, împletirea, tesutul, cusutul, festonatul, masuratul. - Formarea deprindeilor operationale si a ciclurilor Aplicatii: - deprinderile elementare formate la copii sunt aplicate în cadrul unor teme complexe care pot antrena mai multe deprinderi elementare pentru finalizare; - deprinderile formate devin operationale în masura în care pot fi aplicate în conditii noi de desfasurare; - desprinderile manuale se pot perfectiona, diversifica în functie de vârsta, posibilitati, mijloace (ex. cusutul se face pe carton, pânza, decorativ, utilitar, cu masina, broderie); executarea unor repere si produse.

- Integrarea subrutinelor în comportamente noi, adaptarea rutinelor la situatii noi, transferuri de deprinderi operationale. Aplicatii: - abordarea de teme diverse, complexe în cadrul orelor de abilitare manuala. 2. Formarea gesturilor social-utile si a deprinderilor adaptive la viata cotidiana Importanta deosebita de ordin obligatoriu si vital al formarii gesturilor social-utile si a deprinderilor adaptative la viata cotidiana pentru elevi, impune un accent deosebit pe aceasta activitate în scoala speciala. Ele au un caracter aplicativ. a. Activitati de autoservire

-

Formarea deprinderilor de îngrijire corporala si a propriilor obiecte de îmbracaminte, încaltaminte. Aplicatii: spalarea propriului corp, a diferitelor parti ale corpului (mâini, dinti), pieptanat dezbracat, încaltat,

-

Exersarea abilitatilor de îmbracat, descaltat, întretinerea echipamentului Aplicatii: -

exercitii repetate, legat funda, încheiat-descheiat de nasturi,însiretat, periat haine, pantofi, vacsuit ghete, calcat, spalat, cusut nasturi, tiv, ciorapi, alegerea îmbracamintei dupa anotimp, ocazii.

-

Servirea mesei

b. Activitati gospodaresti de ordine si curatenie Ordonarea si grija pentru lucruri Aplicatii: - ordonarea lucrurilor personale: în banca, dulap, rafturi, acasa, ghiozdan, rechizite; Spalatorie Aplicatii: sortarea si spalarea unor obiecte personale; folosirea masinii de spalat; calcatul, apretatul; aranjarea rufelor, pastrarea lor. grija pentru lucrurile din jur: carti, mobilier, obiecte sanitare, material didactic, vesela, toate bunurile materiale; ordinea si curatenia: maturat, aspirat, sters praful, lustruit, aerisit.

Lucrari de bucatarie Aplicatii: - sortarea si curatarea de legume si fructe; - spalarea si stergerea vaselor; identificarea alimentelor;

. înseamna a-1 pregati pentru sarcini profesionale dar înseamna. Editura Universitatii Din Oradea.. Bratu.(2004) – Educatie pentru sanatate.S. V.Bazele teoretice ale exercitiului fizic în kinetoterapie. 8.. Editura Aramis Bucuresti. 2007) – Vadenecum de Psihopedagogie speciala. Pasztai. Albu. Bucuresti. A.. Paunescu. M.. Editura Sport-Turism Bucuresti. a-i manipula reactiile eficiente cu lucrurile si relatiile armonioase cu alt individ. Albu.. 3.(2001) – Terapii – Tehnici – Metode complementare de relaxare. Pasztai. C. Dan. Galati.. decontracturare folosite in kinetoterapie. Editura Universitatii Din Oradea. Institutul European.M..Psihomotricitatea. Grosu. (1985) – Deprinderi motrice de baza. înseamna a-i oferi copilului gesturi.(2006) . (2004) – Bazele defectologiei.. E. BIBLIOGRAFIE 1. a-i da gradat stapânirea de corpul sau. A.F. C... 5. 11. Editura Universitatii Din Oradea.. (2005) – Introducere în problemele psihopedagogiei speciale. 6. (2002) – Psihomotricitatea si gimnastica educativa Editura GMI Cluj-Napoca 7. 4.realizarea de preparate simple. Iacob. Blându.. E. 9. (1990) – Recuperarea Medico-pedagogica a copilului handicapat Editura Medicala Bucuresti . Z. Pasztai. Editura Logos. 10. A... T. a-i ameliora echilibrul fizic si mintal.. Vlad. V. I. V..F. C. Marcu. Revista E. Iasi 2. B. (1979) – Folosirea gimnasticii articulare ca metoda C. Rene Zazzo considera ca educând motricitatea. EdituraUniversitatii Din Oradea. Z. L. (coord. Pasztai.. Marcu. Buica. (1995). în acelasi timp.

. ( ) --Construirea realului la copil Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 14. Bucuresti 16. (1982) – Metodica învatarii matematicii la copilul deficient mintal Editura Didactica si Pedagocica Bucuresti 13..Educatie si recuperare în învatamântul ajutator ... Zazzo . R.. Radu. (1993) – Psihopedagogia speciala Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 17.Revista de Pedagogie Nr 1 . Paunescu. (1987) -. Verza .12. J. E.(1979) – Debilitatea mintala Edituram Didactica si Pedagogica Bucuresti . U. Gh.(1979) – Probleme ale jocului si distractiilor Editura Didactica si Pedagogica . C. Piaget . Bucuresti 15.. schiopu .