Motto ,, Autocunoaşterea este principala abilitate în dezvoltarea capacităţii de planificare a carierei elevilor.

” ,,O stimă de sine pozitivă este predictorul unei adaptări şcolare optime.”

PROIECT DIDACTIC
Profesor : NICULINA PINTILII Şcoala: Grup şcolar “Nicanor Morosan” Pîrteştii de Jos, Suceava Clasa: a VI-a Disciplina: Consiliere şi orientare Data: 09. 10. 2007 Modulul: Autocunoaştere şi dezvoltare personală Tema: AUTOCUNOAŞTERE – CALITĂŢI ŞI VALORI PERSONALE Timp de lucru: 2ore şcolare Obiective specifice: - explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei; - elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională. Obiective operaţionale La sfârşitul lecţiei elevii vor fii capabili: O1-identificarea relaţiei dintre calităţile personale, valorile personale şi reuşita personală; O2-elaborarea unui plan de dezvoltare a resurselor personale. STRATEGIA DIDACTICĂ Metode didactice: dezbaterea, problematizarea, discuţii în grup despre factorii care influenţează încrederea în propria persoană şi strategiile de dezvoltare ale acestuia, tehnici de clarificare a valorilor, jocul de cunoaştere. Mijloace didactice: fişe de lucru, fişe de autoevaluare,videoproiector, manuale informative, tabla, creta, planşe, coli A3, marchere Bibliografie: - ordinul cu privire la aprobarea programelor şcolare „Consiliere şi orientare” nr. 5287 din 09.10.2006, - Consiliere şi orientare, M. Jigău, www.ise.ro - Consilierea şi orientarea psihopedagogică a elevilor, Domnica Petrovai, 2006, M.Ed.C.

1

. dar şi dintre diriginte şi elevi.” . ACTIVITATEA ELEVILOR . . Pregătirea psihologică a elevilor (3 minute) . interactivă. asigurându-se o comunicare directă..Sensibilizarea elevilor. . Manageme ntul clasei (2 minute) Fişe de lucru 2. -se împart fişele de lucru.” Se propune abordarea a două aspecte de bază : -identificarea relaţiei dintre calităţile personale.Elevii citesc cu atenţie textele scrise pe tablă şi încearcă o posibilă caracterizare a noţiunii de autocunoaştere.Nr Crt ETAPELE LECŢIEI TIMP OB. Comunicar ea obiectivelor lecţiei (2 minute) .Elevii ascultă cu atenţie conversaţi şi notează tema în caiete a frontală 1 .Răspund la întrebări. valorile personale şi reuşita personală. Ope raţio nale CONŢINUTURILE LECŢIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI -evidenţa absenţilor. -Verifică existenţa resurselor materiale..Schimbă amplasamentul băncilor sub formă de cadru deschis. STRATEGIA DIDACTICĂ METODE ŞI PROCED EE conversaţi a FORME DE ORGANIZ ARE Activitate frontală RESURSE MATERIA LE 1. conversaţi a dezbaterea frontală individuală 3.Captarea atenţiei.Autocunoaşterea este principala abilitate în dezvoltarea capacităţii de planificare a carierei elevilor.Se deplasează pentru a forma grupe de lucru.are loc aşezarea băncilor pentru ca elevii să stea faţă în faţă. .O stimă de sine pozitivă este predictorul unei adaptări şcolare optime. . -subliniază importanţa comunicării şi colaborării dintre elevi. -elaborarea unui plan de dezvoltare a resurselor personale.

APTITUDINILE ŞI ABILITĂŢILE PERSONALE 4.Notează tema : EMOŢIILE 2 frontal frontală . . ..Elevii completează fişa de autoevaluare. câte trei puncte într-o oră ) 1. alegerea raportorilor care vor prezenta la tablă planşele cu noţiunile notate .Elevii sunt împărţiţi în 3 grupe. EMOŢIILE ŞI MECANISMELE DE APĂRARE ŞI ADAPTARE 6. Obţinerea performanţ ei (7 minute) Concluzii (3 minute) Anunţarea temei viitoare (3min) . care vor fi prezentate în faţa clasei.( Notarea pe foile de prezentare a trăsăturilor imaginii de sine pozitive şi negative. STIMA DE SINE 3. 5. Fiecare grupă îşi alege un lider care stabileşte sarcinile de lucru pentru fiecare membru.Solicită elevilor să completeze fişa de autoevaluare . Steaua respectului de sine. 7. MOTIVAŢIA 5. AUTOEFICACITATEA PERCEPUTĂ .Elevii se implică activ în dezbaterea aspectelor propuse şi cer lămuriri cu privire la sensul unor termeni noi . aptitudinile şi abilităţile personale. IMAGINEA DE SINE 2.Dirijează şi urmăreşte activitatea fiecărei grupe.Exemplifică şi comentează alegerea făcută. Desfăşurare a activităţii (30 minute) O1 O2 Se prezintă elevilor planul de dezbatere:( pentru două ore. stima de sine. conversaţi a frontală dezbaterea Pe grupe discuţii în grup tehnici de clarificare a valorilor problemati zarea jocul de cunoaştere conversaţi a conversaţi a individuală Fişa de autoevaluar e Fişa de autoevaluar e Fişe de lucru Planşe de prezentare .Motivează prin exemple fiecare noţiune. .Pune în discuţie termenii de imagine de sine.4.” . Anunţă tema pentru ora următoare . 6.Analizează câteva din fişele completate.

ceea ce afectează relaţiile cu aceştia. datorită subestimării resurselor.) şi care ne ajută să ne reglăm comportamentul în societate. -Relaţii armonioase în cadrul familiei (respectul de sine determinat de o imagine de sine pozitivă favorizează manifestarea respectului din partea celorlalţi. neasumării responsabilităţilor. etc. în timpul conflictelor se învinovăţesc excesiv sau îi critică pe ceilalţi). comportamente.Scăderea performanţelor şcolare sau la locul de muncă. -motivaţie scăzută – un elev cu o imagine de sine negativa va manifesta lipsă de încredere în forţele proprii.FIŞĂ DE LUCRU 1. deoarece nu se va simţi în stare să le finalizeze cu succes. Consecinţe ale imagini de sine negative / pozitive: A) Imagine de sine negativă: . un “tablou” în care sunt incluse cunoştinţe despre sine (abilităţi. le minimalizează importanţa şi încearcă să aibă succes la altele. însa fac acest lucru nerespectând drepturile celorlalţi şi valoarea lor. rezolvarea conflictelor este mai simplu de realizat în condiţiile în care cei implicaţi în conflict nu se autoînvinovăţesc şi nu îi învinovăţesc pe ceilalţi). IMAGINEA DE SINE  este modul în care o persoana îşi percepe propriile caracteristici fizice. cognitive. emoţionale. -compensare – un elev care nu are succes la unele materii. valori. îşi asumă responsabilităţi în conformitate cu cerinţele şi resursele proprii). 1 . În consecinţă. -agresivitate defensivă – un elev cu o imagine de sine negativa compensează atacând sursa frustrării (îl ironizează pe un coleg care a luat o nota mai mare). -Relaţii deficitare cu cei de aceeaşi vârstă (elevii vor să îşi menţină stima de sine crescută impunându-se.  este o reprezentare mentală a propriei persoane. pe care ajunge să le considere mai importante. -Relaţii nearmonioase în cadrul familiei (lipsa de respect faţă de sine favorizează lipsa respectului manifestat faţă de ceilalţi membri din familie. -rezistenţa – elevii încearcă să îşi “conserve” imaginea de sine şi manifestă rezistenţă la schimbări. B) Imagine de sine pozitivă: -Creşterea performanţelor şcolare (persoana îşi estimează corect resursele. de evitare a confruntării cu problemele sunt indici ai imaginii de sine negative. cunoştinţe. -Relaţii bune cu colegii şi prietenii de aceiaşi vârstă (elevii îşi pot pune în evidentă calităţile fără a le devaloriza pe ale celorlalţi). el va fi mult mai puţin motivat să iniţieze sau să se implice în diverse activităţi. Retragerea şi comportamentele timide. chiar dacă aceste schimbări pot fi în beneficiul lor. emoţii. reducând astfel riscul unui eşec în situaţii dificile. Modalităţi de manifestare a imaginii de sine negative: -evitare – atitudine de genul “dacă nu încerci nu greşeşti”. Elevii cu o imagine de sine negativă sunt mai rezistenţi la schimbare. sociale şi spirituale.

trăsături pentru care merită respectul nostru. -manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale grupului. Creşterea stimei de sine este favorizată de: -crearea în familie şi la şcoală a unor oportunităţi prin care elevul să obţină succes. Persoane cu stimă de sine scăzută: -sunt nemulţumite de persoana lor în general.2. ducând la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate. -crearea unor situaţii în care elevul să aibă oportunitatea de a oferi ajutor celorlalte persoane (activităţi de voluntariat) -identificarea surselor de suport social (este un tip de ajutor bazat pe o relaţie sau o configuraţie de relaţii care oferă individului resurse pentru a face faţă responsabilităţilor şi a depăşi obstacolele cu care se confruntă). Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi interiorizate de către copil. -consideră manifestarea emoţiilor o dovadă de slăbiciune. -sunt mândre de realizările lor. -îşi asumă responsabilităţi. STIMA DE SINE  dimensiunea evaluativă a imaginii de sine şi se referă la modul în care ne considerăm ca persoane în raport cu propriile aşteptări şi cu ceilalţi. -se implică în rezolvarea unor sarcini noi. -manifestă toleranţa scăzută la frustrare. Un elev poate avea note mici la şcoală însă să fie în acelaşi timp o persoana altruistă. să îşi identifice ariile în care este competent şi prin care să îşi exprime calităţile faţă de grupul de colegi şi prieteni.  evaluarea imaginii de sine diferă radical de evaluarea comportamentelor.  perceperea unui eşec ca simptom al lipsei de valoare este nu doar injustă. respectoasă şi săritoare. -îşi exprimă într-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă. -refuză să îşi asume consecinţele faptelor lor.  copii îşi evaluează imaginea de sine pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor. ci din ansamblul tuturor comportamentelor. -îşi asumă consecinţele acţiunilor lor. -se simt lipsite de valoare. 2 . -îşi exprimă adecvat emoţiile pozitive şi pe cele negative. acţiunilor şi potenţialităţilor sale trecute. ci şi foarte dăunătoare persoanei. -preferă independenţa. nu ameninţătoare. Valoarea unei persoane nu decurge din performanţele realizate de aceasta într-un anumit domeniu. prezente şi viitoare pe toate palierele vieţii. -evită responsabilităţile sau sarcinile noi. Persoane cu stimă de sine ridicată: -interpretează situaţiile noi ca fiind provocatoare.  eşecul adulţilor în a diferenţia între comportament şi persoană au frecvent drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzute.

. -dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate (“Şi eu sunt bun la ceva”). -aptitudinile sociale – capacitatea de a comunica. negociere. în funcţie de vârsta şi abilităţi.baza de strategii de rezolvare a problemelor specifice domeniului. sintaxa şi de a înţelege texte scrise. timbrul sunetelor şi la patern-urile muzicale -aptitudinile fizice – se referă la capacităţile fizice care permit obţinerea succesului în domenii ce presupun forţă. amplitudinea. grafică. • aptitudinea decizională – abilitatea de a lua decizii corecte şi raţionale. APTITUDINILE  reprezintă potenţialul unei persoane de a obţine performanţă într-un anumit domeniu. -stabilirea unor aşteptări rezonabile. -aptitudinile artistice – se referă la aptitudinile necesare pentru reuşita în activităţi de desen. -metacogniţia sau cunoştinţele care permit utilizarea adaptată şi contextualizată a strategiilor şi abilităţilor de rezolvare a problemelor domeniului.-dezvoltarea abilităţilor de comunicare. putere. Inteligenţa este aptitudinea generală care asigură o performanţă ridicată în toate domeniile. • aptitudinea numerică – capacitatea de a înţelege şi a opera cu conţinuturi numerice. -acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi a celorlalţi. b) după domeniul în care se manifestă: -aptitudini cognitive – capacităţile individului implicate în prelucrarea informaţiilor: • abilitatea generală de învăţare – capacitatea de a dobândi noi cunoştinţe şi de a opera cu ele. -identificarea unor modalităţi adecvate de exprimare a emoţiilor negative. • aptitudinea verbală – capacitatea de a utiliza adecvat lexicul. intensitatea. -aptitudini speciale – permit obţinerea de performanţe superioare într-un număr mai restrâns de domenii. Dezvoltarea aptitudinilor presupune în primul rând explorarea eficientă a potenţialului individual pentru obţinerea unor performanţe cât mai bune. 3 . a stabili contacte sociale şi de a utiliza reguli sociale pentru menţinerea relaţiilor. 3. Performanţa în orice domeniu este dependentă de: -volumul cunoştinţelor din domeniul respectiv. -aptitudinile muzicale – sensibilitate la tonalitatea. rezistenţă fizică şi flexibilitate. rezolvare de probleme şi a celor de a face faţă situaţiilor de criză. mai ales cele care presupun achiziţia de noi informaţii şi operare cu acestea. • aptitudinea spaţială – capacitatea de a reţine şi a opera cu reprezentări mintale spaţiale. Tipuri de aptitudini: a) după nivelul de generalitate: -aptitudini generale – permit obţinerea de performanţe superioare în mai multe domenii. pictură. • aptitudinea de percepţie a formei – capacitatea de percepţie a constanţei formei şi a detaliilor obiectelor şi de discriminare figură fond.

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE „STEAUA RESPECTULUI DE SINE” 4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful