Cap 8.

BANDAJUL CHIRURGICAL
Bandajul sau înfăsarea chirurgicală reprezintă metoda de fixare a pansamentului sau de imobilizare temporară a unor regiuni anatomice cu ajutorul feşilor. Feşile pot fi de tifon, de pânză sauţesătură elastică, de diferite lungimişi lăţimi, în funcţie de regiunea pe care o acoperă. Lăţimea unei feşi este cuprinsă între 5-25 cm, iar lungimea 1-20 m. Ele se livrează în formă de sul, cu capătul iniţial la exteriorşi cel terminal în interior. Faşa de tifon este cea mai frecvent utilizata, este moaleşi se adaptează bine oricarei regiuni. Se livrează sub formă de suluri cu lăţimile mai sus menţionateşi cu lungimea de 5 m (fig. 8-1) Faşa de pânzăeste confecţionată din orice fel deţesatură în cazul în care nu dispunem de feşi de tifonşi i se pot da lungimişi laţimi diferite în funcţie de necesitate.

Figura 8-1 Tot din pinză se confecţioneazăşi bandajele pline ,,basma”, in forma triungiulară, patrată sau dreptunghiularăşi care se folosesc pentru fixarea pansamentului, dar mai ales pentru imobilizarea temporară a unui membru in caz de fracturi sau luxaţii. Faşa elasticăesteţesută din fire de bumbacşi de latex, nu se desiră, este uşoară, solidă, nu jenează mişcarile, nu produce stază si se recupereaza usor. Este folosita in bandajul artuculatiilor in cazul luxatiilor si pentru profilaxia stazei venoaseşi edemului de etiologie vasculară la nivelul membrelor inferioare (figura 8-2) . Infaşarea chirurgicală a avut mai multă intrebuinţare pină la descoperirea substanţelor adezive, care au cucerit teren fiind mai economiceşi mai manevrabile. In prezent nu se mai practică reutilizarea feşilor deoarece există riscul de transmitere a unor germeni rezistenţi în urma manevrelor de spălareşi călcare a lor, deaceea după folosire, feşile sunt arse la crematoriu. Indicaţiile bandajului - fixarea pansamentului în regiunile în care materialele cu substanţe adezive nu asigură această cerintă ( pe extremitaţi, regiunea capului, zona articulaţiilor);

să fie efectuată cu blindeţeşi îndeminare pentru a nu spori suferinţa bolnavului . .ture de fixare”.efectuarea unui pansament compresiv .). picior). după primul tur. Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare .să imobilizeze perfect pansamentul pentru protecţia plăgii . se încrucişează sau se înnoadă capeteleşi se leagă în jurul segmentului respectiv în aşa fel încât nodul să nu fie amplasat pe zona afectată sau pe zone de sprijin. prin legare sau cu bandă adezivă. Pentru o fixare sigură. în evantai.bandajarea membrelor se incepe din porţiunea distală spre cea proximală în sensulcirculaţiei venoase .. colţul liber al feşii se rasfrânge (fig. oblic. Terminarea bandajării se efectuează cu 2-3 ture suprapuse..imobilizarea temporară a membrelor care au fost supuse unor traumatizme (entorse.turele feşei să nu prezinte cuteşi să se acopere parţial unele pe altele pentru a nu aluneca Tehnica bandajului Faşa de tifon esteţinută în mână dreaptă şi cu ruloul spre cel ce execută se derulează de la stânga spre dreapta. . 8-3). fracturi) Principii .sa permită mişcări în articulaţiile interesate . Următoarele ture se trag în diverse moduri (circular. lixatii.capătul feşei va fi plasat opus plăgiişi se va fixa printr-un nod care nu jenează sau cu leucoplast .bandajarea trebuie sa inceapă si să se termine la 15-20 cm de plagă . Scoaterea feşei se efectuază prin derularea ei în sens invers sau prin tăiere cu foarfeca butonată. În cazul legării se despică faşa in două. capătul feşii fixându-se cu ace de suguranţă.să fie elastică pentru a nu produce leziuni de compresie .fixarea pansamentelor unor plăgi usoare situate în regiuni supuse traumatizmelor in timpul activiaţii (mîna. etc.

torace. sunt mai multe tipuri de infaşare: spirală. în . braţ.Figura 8-3 Modalitaţi de bandajare. etc. în evantai. articulaţia pumnului. În funcţie de regiunea anatomică supusă bandajului. Bandajul circular: se efectuază suprapunând turele de faşă exact una peste alta. (fig. circulară. Dezavantajul constă în faptul că se rasuceşte. Are avantajul că se execută simpluşi rapid. Se aplică pe regiunile cilindrice: cap. mobilizând pansamentul de pe plagă. 8-4) .8”.. etc. în spică. git. abdomen.

ajungând circulare la nivelul liniei articulare. următoarele ture fiind conduse din ce în ce mai puţin oblic. etc. Sub articulaţie se continue din nou cu ture oblice .Figura 8-4 Bandajul in spirală: după fixarea feşei cu ture circulare.8-6). Este indicată în regiunea cotului genunchiului. 8-7) . (fig.manevra policelui”. Bandajul in evantai:se începe cu ture circulare aplicate deasupra articulaţiei după care se efectuază o tură oblică deasupra articulaţiei. pâna la acoperirea completă a regiunii. se trece la ture oblice. Pe alocuri faşa se rasfrânge prin tehnica numită . conducând-oşerpuind în aşa manieră încât să acopere 1/3 din turele anterioare. 8-5. Acest tip de bandajare este indicat de aplicat 6 pe membrele superioareşi cele inferioare (fig. deoarece marginea caudală a fiecărei ture ramâne departată de tegumente..

după care turele sint conduse oblic peste articulaţie.. 8-8).. (fig. scapulo-humerală). Se indică tot în regiuni articulare (fig. incrucişând prima tură ascendentă. fiecare tură acoperind cea precedentă cu 1/3 sau 2/3. continuând cu ale ture circulare deasupra articulaţiei. dupa care se continuă în 8 acoperind jumatate din tura anterioară. etc. pentru fixarea pansamentului. 8-7) Figura 8-7 Bandajul în . piciorului. 8-9). .8”. Se termină infăşarea cu ture circulare pe punctul de sprijin. Bandajul in forma cifrei .se continue din nou cu ture oblice .spică”: se începe cu ture circulare deasupra articulaţiei .8”: se incepe cu ture circulare sub articulaţie. câtşi pentru executarea unui pansament compresiv după amputaţie de sân la femei (fig. Se revine oblic pe fata opusă . Este indicată pentru regiunile articulare: articulaţia cotului. după care faşa este condusă în forma cifrei . Este indicată în regiunea cotului genunchiului.spic de griu” sau . Se continuă de câteva orişi se termină bandajul deasupra articulaţiei cu ture circulare.. la radacina membrelor (regiunea inghinală.. mâinii (fig. pâna la acoperirea completă a regiunii. 8-15) .

Figura 8-9 Bandajul rasfrânt: se fixează fasă prin ture circulare. după care se continuă oblic .

8-11). înconjurând segmentul posterior. La sfârşit este fixată cu ture circulare. repetând manevra. Aceasta metodă este indicată de aplicat la nivelul membrelorşi are avantajul etanşietaţii pe toată lungimea sa (fig 8-10. Figura 8-10 Figura 8-11 . după care iarăşi oblic în sus acoperind jumătatea turei anterioare se continuă până pe faţa anterioară a antebraţului unde iaraşi este fixată cu policele.în sus până pe faţa anterioară sau posterioară a antebraţului unde se fixează cu ajutorul policelui mâinii stângişi apoi se rasfrângeşi continua în jos.

. Se fixeaza capătul liber al feşii cu leucoplast sau ace de siguranţă. unde se fixează faşa cu ajutorul policeluişi se rasfrânge până la nivelul regiunii occipitale unde este fixată de ajutor. trecând deasupra arcadelor sprâncenoase.Tipuri de bandaje pe regiuni. pe deasupra urechii drepte. în capătul opus regiunii pansate (fig. Bandajarea calotei craniuluise execută sub formă de capelină sau prin bandaj recurent (mitra lui Hipocrate) Capelinase efectuază folosind o singură faşă de către 2 persoane. lasând libere pavilioanele auriculare. Iniţial faşa este condusă circular pornind de la protuberanţa occipitală. 8-12). apoi deasupra urechii stângişi se continuă cu înca 2 ture circulare pâna la nivelul frunţii. Se conduce faşa din spate în fata acoperind bolta craniană cu ture oblice fixate la final prin 2-3 ture circulare.

Figura 8-13 . când fiecare tură oblică răsfrântă peste bolta craniană este fixată cu câte o tură circulară până la infaşarea completă a capului (fig. 8-13).Figura 8-12 Aceeaşi tehnică poate fi efectuată de către o singură persoană.

8-15. realizând astfel o praştie (fig. binoclu sau monoclu. Bandajarea regiunii feţei se practică folosind praştia. căpăstrul. lasând la mijloc o porţiune de aproximativ 5 cm lungime nedespicată (fig. Praştia se foloseşte la bandajarea nasului. Dupa fiecare tura feşele se incrucişeaza la nivelul regiunii frontaleşi cele occipitale. Se trec capetele superioare ale feşii sub pavilionul urechiişi se înnoada în regiunea occipitală. care la ambele capete se despică lung. iar cele inferioare se trec deasupra urechilor incrucişându-le pe cele superioare.-Bandajul recurent (mitra lui Hipocrate) se efectuază cu ajutorul a 2 feşi: una cu ture circulare frontooccipitaleşi alta cu ture anteroposterioare de acoperire. Figura 8-14 Figura 8-15 Figura 8-16 Figura 8-17 . care este aplicată peste pansamentul nasului. Se confecţionează dintr-o faşa lungă de 50-60 cm. 8-14). 8-17).

8-19. Este confecţionat la fel caşi praştia folosind o faşă cu o lungime de 0. 8-20). Se efectuaza din nou o tură circulară frontooccipitală. 8-18. iar cele superioare la ceafă sau se incrucişează în regiunea occipitalăşi se leagă în regiunea frunţii(fig. după care capele inferioare sunt legate pe calotă. Se efectuază începând cu 2-3 ture circulare frontooccipitale după care se conduce faşa oblic peste ochiul pansat.50-1m. apoi oblic repetând succesiunea de ture obliceşi . deasupra urechii opuse. Fixăm cu partea nedespicată pansamentul de la nivelul bărbiei sau buzelor. Monoclul sau binoclul se foloseşte pentru fixarea pansamentului la nivelul orbitelor.Capastrul se foloseşte pentru fixarea pansamentului de la nivelui bărbiei şi buzelor. pe sub urechea de aceeaşi parteşi se readuce faşa pe frunte.Monoclul acoperă o singură regiune orbitară.

.

unde se închee cu 2 ture circulare. spica sânului. 822). bandajul Velpeauşi basmaua pentru imobilizarea braţuluişi a umarului bandajul umarului (în spică) bandajul toracelui (în spică) bandajul sânilor (în spică) bandajul sânului (în spică) Figura 8-23 Bandajul circular (fig. .. Fixăm membrul superior de torace prin ture circulare de faşa care trebuie să cuprindă braţul. Se încheie bandajul cu doua ture circulare. vată şi talc.circulare pâna la acoperirea completa a ochiului. care se execută de fiecare dată după ce s-a trecut faşa peste sânşi spate. sub cotşi urcă în spate paralel cu braţul. intreg antebraţul va fi întarit cu benzi de leucoplast. pâna în dreptul turei circulare. Spica sânului (fig. Bandajarea toracelui se efectuază pentru fixarea pansamentului la nivelui regiunii toracice câtăi pentru imobilizare în fracturi de coasteşi entorse sau luxaţii ale umaruluişi a claviculei. se face iar o tură circularăşi tehnică se continuă astfel . apoi susţinând antebraţul . turele incrucişindu-se deasupra piramidei nazale unde formează o spică (fig. Aceste ture vor izola pielea toraceluişi pielea braţuluişi antebraţului. Spica dublă acoperă în mod similar ambii sâni. Apoi din spate faşa se trece peste umărul lezat. 8-24) este tehnica cea mai des folosită de imobilizare provizorie pentru leziunile claviculeişi umărului. precumşi ca mijloc de imobilizare provizorie pentru fracturile braţului. După imobilizarea membrului superior cu 2-3 feşi circulare. Iniţial se sprijina membrul superior al pacientului . coboară anterior peste braţ. astfel încât braţulşi antebraţul să formeze un unghi de 90o. Se începe îmbrăcarea toracelui cu ture circulare pâna sub axilă. 8-23) al toracelui se realizeaza conducând faşa circular incepând din regiunea inferioară a toracelui 2-3 ture de fixare. Faşa revine în faţa peste umărul lezat. mâna şi degetele trebuie sa rămâna libere pentru a putea fi permanent mobilizate. Se conduce faşa în ture spiralate pâna în axilă. după care se conduce faşa de jos în sus spre umarul opus sânului de pansat. Pentru realizarea acestui tip de bandaj avem nevoie de 4 feşi cu laţimea de 20 cm. în locul turelor circulare frfontooccipitale. După această tură de fixare. Se fixează capătul liber al feşei cu leucoplast sau ace de siguranţă (fig.manevra policelui”şi se conduce faşa de jos în sus peste umăr. Se coboară faşa pe spate prin axila sânului ce trebuie pansat. Se repetă manevra pentru a doua bretea peste celălalt umăr. coborând faşa pe spate pentru a realiza asfel o bretea de susţinere pe umăr. Bandajul Desault (fig. Figura 8-21 Figura 8-22 Binoclul acoperă ambele regiuni orbitale. evitând apariţia iritaţieişi chiar a eroziunii pielii. Tipurile de bandaje sânt: bandajul circular. coboară lateral de-a lungul braţului sub cot. coboară anterior. fasa se trece din nou peste umarul lezat. trecând peste sânul interesat. 8-21). se indreaptă oblic sub axilă sănătoasăşi se reântoarce în faţă peste umărul bolnav. cotulşi antebraţul. 8-23) se începe cu două ture circulare de fixare pe torace. Pentru infaşarea binoculară. Pumnul. bandajul Desault. se indreaptă spre toracele opus facând o tură circulară de fixare la cot. încât fiecare tură oblicăşi circulară să depasească cu câţiva centimetri tura anterioară. se conduce fasa oblic peste celălalt ochi. fixând-o apoi cu o tura circulară peste torace. Se întroduce în axilăşi în plică cotului o cantitate mica de vată îmbibată cu talc. după care lipim braţulşi antebtaţul de torace su cotul îndoit la 90o. provocate de transpiraţia locală. va susţine antebraţul. după care efectuam .

Figura 8-24 .

Cu aceste tipuri de bandaje. Figura 8-26 Bandajul umaruluişi axilei (fig. eşarfa lui Petit” (fig. de care diferă prin faptul că imobilizarea membrului se realizează cu cotul flectat in unghi ascuţitşi cu mâna fixată pe umarul opus (fig. care trece pe sub axilă.8” sau în spică. Figura 8-27 Bandajul degetelor si miinii (fig.. Figura 8-25 Bandajul Velpeau are aceleaşi indicaţii caşi bandajul Desault. 8-26). 8-25). se încrucişează peste umărşi se innoadă sub axila opusă (cravata biaxilară Mayor). Această tehnică este cunoscută sub numele de . pe linga fisarea pansamentului se poate realiza si compresia regiunii. 8-27) La nivelul braţuluişi axilei se pot aplica bandaje cu feşi trase în . precumşi o basma..Acelaşi lucru îl putem realiza cu o basma cu 4 colţuri care suspenda membru superior ca într-un hamac în poziţia descrisăşi ale cărei capete se înnoadă în spaţiul interscapularşi la ceafă. 8-28) .

Pentru auricularşi police. pe faţa internă. apoi se duce faşa oblic pe partea dorsală a mâniişi se acoperă degetul respectiv prin ture în spirală. Figura 8-28 Bandajul regiunii inghinaleşi fesiere La nivelul acestor regiuni. bandajul este in formă de spică. bandajul se face în spică. posterioarăşi externă a radacinii coapsei de unde urcă iar oblic. 8-29) Figura 8-29 .câtşi pentru haluce. deasupra crestelor iliace. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen.La nivelul acestor segmente faşa se fixează prin ture circulare la nivelul articulaţiei radio-carpiene. peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ până se acoperă (fig. De la această faşă se trece oblic peste regiunea inghinală.

. care poate fi confecţionat din pânză asemenea bandajului în . pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare. caşi în cazul calotei craniene. deasupra crestelor iliace înnodându-se. 8-30). Bandajul scrotului Pansamentul regiunii scrotului se fixează cu ajutorul suspensorului.T” sau din material elasticşi de formă corespunzatoare regiunii.Bandajul regiunii perinealeşi anale Pentru perineu se foloseşte faşa în . Prima se trece în jurul abdomenului. acoperind perineul (fig. Ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse.. Bandajul bontului de amputaţie Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau înfaşarea cu o faşă.. după care se rasfrânge faşa antero-posterior. Aceasta fixare a pansamentului se efectuaza cu ajutorul a două feşe. Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă.T”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful