Cap 8.

BANDAJUL CHIRURGICAL
Bandajul sau înfăsarea chirurgicală reprezintă metoda de fixare a pansamentului sau de imobilizare temporară a unor regiuni anatomice cu ajutorul feşilor. Feşile pot fi de tifon, de pânză sauţesătură elastică, de diferite lungimişi lăţimi, în funcţie de regiunea pe care o acoperă. Lăţimea unei feşi este cuprinsă între 5-25 cm, iar lungimea 1-20 m. Ele se livrează în formă de sul, cu capătul iniţial la exteriorşi cel terminal în interior. Faşa de tifon este cea mai frecvent utilizata, este moaleşi se adaptează bine oricarei regiuni. Se livrează sub formă de suluri cu lăţimile mai sus menţionateşi cu lungimea de 5 m (fig. 8-1) Faşa de pânzăeste confecţionată din orice fel deţesatură în cazul în care nu dispunem de feşi de tifonşi i se pot da lungimişi laţimi diferite în funcţie de necesitate.

Figura 8-1 Tot din pinză se confecţioneazăşi bandajele pline ,,basma”, in forma triungiulară, patrată sau dreptunghiularăşi care se folosesc pentru fixarea pansamentului, dar mai ales pentru imobilizarea temporară a unui membru in caz de fracturi sau luxaţii. Faşa elasticăesteţesută din fire de bumbacşi de latex, nu se desiră, este uşoară, solidă, nu jenează mişcarile, nu produce stază si se recupereaza usor. Este folosita in bandajul artuculatiilor in cazul luxatiilor si pentru profilaxia stazei venoaseşi edemului de etiologie vasculară la nivelul membrelor inferioare (figura 8-2) . Infaşarea chirurgicală a avut mai multă intrebuinţare pină la descoperirea substanţelor adezive, care au cucerit teren fiind mai economiceşi mai manevrabile. In prezent nu se mai practică reutilizarea feşilor deoarece există riscul de transmitere a unor germeni rezistenţi în urma manevrelor de spălareşi călcare a lor, deaceea după folosire, feşile sunt arse la crematoriu. Indicaţiile bandajului - fixarea pansamentului în regiunile în care materialele cu substanţe adezive nu asigură această cerintă ( pe extremitaţi, regiunea capului, zona articulaţiilor);

8-3). Scoaterea feşei se efectuază prin derularea ei în sens invers sau prin tăiere cu foarfeca butonată. Următoarele ture se trag în diverse moduri (circular. etc.). lixatii. în evantai.să fie efectuată cu blindeţeşi îndeminare pentru a nu spori suferinţa bolnavului . capătul feşii fixându-se cu ace de suguranţă. Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare .ture de fixare”. după primul tur. Terminarea bandajării se efectuează cu 2-3 ture suprapuse. picior).turele feşei să nu prezinte cuteşi să se acopere parţial unele pe altele pentru a nu aluneca Tehnica bandajului Faşa de tifon esteţinută în mână dreaptă şi cu ruloul spre cel ce execută se derulează de la stânga spre dreapta.să imobilizeze perfect pansamentul pentru protecţia plăgii . oblic.fixarea pansamentelor unor plăgi usoare situate în regiuni supuse traumatizmelor in timpul activiaţii (mîna.efectuarea unui pansament compresiv .să fie elastică pentru a nu produce leziuni de compresie . .bandajarea membrelor se incepe din porţiunea distală spre cea proximală în sensulcirculaţiei venoase . colţul liber al feşii se rasfrânge (fig. Pentru o fixare sigură. prin legare sau cu bandă adezivă.bandajarea trebuie sa inceapă si să se termine la 15-20 cm de plagă .. . În cazul legării se despică faşa in două.sa permită mişcări în articulaţiile interesate . fracturi) Principii . se încrucişează sau se înnoadă capeteleşi se leagă în jurul segmentului respectiv în aşa fel încât nodul să nu fie amplasat pe zona afectată sau pe zone de sprijin..capătul feşei va fi plasat opus plăgiişi se va fixa printr-un nod care nu jenează sau cu leucoplast .imobilizarea temporară a membrelor care au fost supuse unor traumatizme (entorse.

Dezavantajul constă în faptul că se rasuceşte. Are avantajul că se execută simpluşi rapid. torace. 8-4) .8”.Figura 8-3 Modalitaţi de bandajare. Bandajul circular: se efectuază suprapunând turele de faşă exact una peste alta. etc. abdomen. mobilizând pansamentul de pe plagă. git. în evantai. sunt mai multe tipuri de infaşare: spirală. articulaţia pumnului. circulară. Se aplică pe regiunile cilindrice: cap.. braţ. etc. (fig. în spică. În funcţie de regiunea anatomică supusă bandajului. în .

pâna la acoperirea completă a regiunii. Este indicată în regiunea cotului genunchiului. 8-7) .8-6). conducând-oşerpuind în aşa manieră încât să acopere 1/3 din turele anterioare.Figura 8-4 Bandajul in spirală: după fixarea feşei cu ture circulare. ajungând circulare la nivelul liniei articulare. 8-5. Bandajul in evantai:se începe cu ture circulare aplicate deasupra articulaţiei după care se efectuază o tură oblică deasupra articulaţiei. se trece la ture oblice. (fig. Pe alocuri faşa se rasfrânge prin tehnica numită . Acest tip de bandajare este indicat de aplicat 6 pe membrele superioareşi cele inferioare (fig. Sub articulaţie se continue din nou cu ture oblice .. etc.manevra policelui”. deoarece marginea caudală a fiecărei ture ramâne departată de tegumente. următoarele ture fiind conduse din ce în ce mai puţin oblic.

Este indicată pentru regiunile articulare: articulaţia cotului. Bandajul in forma cifrei . Este indicată în regiunea cotului genunchiului. 8-9). 8-7) Figura 8-7 Bandajul în .se continue din nou cu ture oblice . dupa care se continuă în 8 acoperind jumatate din tura anterioară. mâinii (fig. scapulo-humerală). câtşi pentru executarea unui pansament compresiv după amputaţie de sân la femei (fig. 8-15) . continuând cu ale ture circulare deasupra articulaţiei.spică”: se începe cu ture circulare deasupra articulaţiei .. Se revine oblic pe fata opusă . incrucişând prima tură ascendentă. fiecare tură acoperind cea precedentă cu 1/3 sau 2/3.. după care faşa este condusă în forma cifrei . Se indică tot în regiuni articulare (fig. etc. pentru fixarea pansamentului..spic de griu” sau .. 8-8). Se termină infăşarea cu ture circulare pe punctul de sprijin. Se continuă de câteva orişi se termină bandajul deasupra articulaţiei cu ture circulare. după care turele sint conduse oblic peste articulaţie.8”. pâna la acoperirea completă a regiunii. la radacina membrelor (regiunea inghinală. (fig. piciorului. .8”: se incepe cu ture circulare sub articulaţie.

după care se continuă oblic .Figura 8-9 Bandajul rasfrânt: se fixează fasă prin ture circulare.

repetând manevra.în sus până pe faţa anterioară sau posterioară a antebraţului unde se fixează cu ajutorul policelui mâinii stângişi apoi se rasfrângeşi continua în jos. La sfârşit este fixată cu ture circulare. Figura 8-10 Figura 8-11 . după care iarăşi oblic în sus acoperind jumătatea turei anterioare se continuă până pe faţa anterioară a antebraţului unde iaraşi este fixată cu policele. înconjurând segmentul posterior. Aceasta metodă este indicată de aplicat la nivelul membrelorşi are avantajul etanşietaţii pe toată lungimea sa (fig 8-10. 8-11).

trecând deasupra arcadelor sprâncenoase. Se conduce faşa din spate în fata acoperind bolta craniană cu ture oblice fixate la final prin 2-3 ture circulare. Se fixeaza capătul liber al feşii cu leucoplast sau ace de siguranţă. lasând libere pavilioanele auriculare. în capătul opus regiunii pansate (fig.Tipuri de bandaje pe regiuni. . pe deasupra urechii drepte. Iniţial faşa este condusă circular pornind de la protuberanţa occipitală. apoi deasupra urechii stângişi se continuă cu înca 2 ture circulare pâna la nivelul frunţii. Bandajarea calotei craniuluise execută sub formă de capelină sau prin bandaj recurent (mitra lui Hipocrate) Capelinase efectuază folosind o singură faşă de către 2 persoane. unde se fixează faşa cu ajutorul policeluişi se rasfrânge până la nivelul regiunii occipitale unde este fixată de ajutor. 8-12).

Figura 8-13 . când fiecare tură oblică răsfrântă peste bolta craniană este fixată cu câte o tură circulară până la infaşarea completă a capului (fig.Figura 8-12 Aceeaşi tehnică poate fi efectuată de către o singură persoană. 8-13).

Figura 8-14 Figura 8-15 Figura 8-16 Figura 8-17 . Se confecţionează dintr-o faşa lungă de 50-60 cm. 8-17). iar cele inferioare se trec deasupra urechilor incrucişându-le pe cele superioare. Praştia se foloseşte la bandajarea nasului. Dupa fiecare tura feşele se incrucişeaza la nivelul regiunii frontaleşi cele occipitale. binoclu sau monoclu. realizând astfel o praştie (fig. care este aplicată peste pansamentul nasului. Bandajarea regiunii feţei se practică folosind praştia. căpăstrul. lasând la mijloc o porţiune de aproximativ 5 cm lungime nedespicată (fig. Se trec capetele superioare ale feşii sub pavilionul urechiişi se înnoada în regiunea occipitală.-Bandajul recurent (mitra lui Hipocrate) se efectuază cu ajutorul a 2 feşi: una cu ture circulare frontooccipitaleşi alta cu ture anteroposterioare de acoperire. 8-14). care la ambele capete se despică lung. 8-15.

8-18. 8-20). Se efectuaza din nou o tură circulară frontooccipitală. pe sub urechea de aceeaşi parteşi se readuce faşa pe frunte. Este confecţionat la fel caşi praştia folosind o faşă cu o lungime de 0. după care capele inferioare sunt legate pe calotă.Monoclul acoperă o singură regiune orbitară.50-1m.Capastrul se foloseşte pentru fixarea pansamentului de la nivelui bărbiei şi buzelor. iar cele superioare la ceafă sau se incrucişează în regiunea occipitalăşi se leagă în regiunea frunţii(fig. 8-19. Monoclul sau binoclul se foloseşte pentru fixarea pansamentului la nivelul orbitelor. Se efectuază începând cu 2-3 ture circulare frontooccipitale după care se conduce faşa oblic peste ochiul pansat. deasupra urechii opuse. apoi oblic repetând succesiunea de ture obliceşi . Fixăm cu partea nedespicată pansamentul de la nivelul bărbiei sau buzelor.

.

822). se conduce fasa oblic peste celălalt ochi. Pentru infaşarea binoculară. turele incrucişindu-se deasupra piramidei nazale unde formează o spică (fig. Se repetă manevra pentru a doua bretea peste celălalt umăr. coboară lateral de-a lungul braţului sub cot. 8-23) se începe cu două ture circulare de fixare pe torace. Bandajarea toracelui se efectuază pentru fixarea pansamentului la nivelui regiunii toracice câtăi pentru imobilizare în fracturi de coasteşi entorse sau luxaţii ale umaruluişi a claviculei. . bandajul Velpeauşi basmaua pentru imobilizarea braţuluişi a umarului bandajul umarului (în spică) bandajul toracelui (în spică) bandajul sânilor (în spică) bandajul sânului (în spică) Figura 8-23 Bandajul circular (fig. se indreaptă spre toracele opus facând o tură circulară de fixare la cot. după care se conduce faşa de jos în sus spre umarul opus sânului de pansat.. Bandajul Desault (fig. Se conduce faşa în ture spiralate pâna în axilă. evitând apariţia iritaţieişi chiar a eroziunii pielii. Spica sânului (fig. Spica dublă acoperă în mod similar ambii sâni. Pumnul. coboară anterior. După imobilizarea membrului superior cu 2-3 feşi circulare. Apoi din spate faşa se trece peste umărul lezat. vată şi talc. coboară anterior peste braţ. Tipurile de bandaje sânt: bandajul circular. bandajul Desault. cotulşi antebraţul. Pentru realizarea acestui tip de bandaj avem nevoie de 4 feşi cu laţimea de 20 cm. fasa se trece din nou peste umarul lezat. se face iar o tură circularăşi tehnică se continuă astfel . Iniţial se sprijina membrul superior al pacientului . 8-24) este tehnica cea mai des folosită de imobilizare provizorie pentru leziunile claviculeişi umărului. în locul turelor circulare frfontooccipitale. unde se închee cu 2 ture circulare. pâna în dreptul turei circulare. Se încheie bandajul cu doua ture circulare. astfel încât braţulşi antebraţul să formeze un unghi de 90o. apoi susţinând antebraţul . după care efectuam . Faşa revine în faţa peste umărul lezat. după care lipim braţulşi antebtaţul de torace su cotul îndoit la 90o. provocate de transpiraţia locală. Se întroduce în axilăşi în plică cotului o cantitate mica de vată îmbibată cu talc. coborând faşa pe spate pentru a realiza asfel o bretea de susţinere pe umăr. se indreaptă oblic sub axilă sănătoasăşi se reântoarce în faţă peste umărul bolnav.circulare pâna la acoperirea completa a ochiului. Figura 8-21 Figura 8-22 Binoclul acoperă ambele regiuni orbitale. mâna şi degetele trebuie sa rămâna libere pentru a putea fi permanent mobilizate. Fixăm membrul superior de torace prin ture circulare de faşa care trebuie să cuprindă braţul. precumşi ca mijloc de imobilizare provizorie pentru fracturile braţului. va susţine antebraţul. Aceste ture vor izola pielea toraceluişi pielea braţuluişi antebraţului. care se execută de fiecare dată după ce s-a trecut faşa peste sânşi spate. intreg antebraţul va fi întarit cu benzi de leucoplast. Se începe îmbrăcarea toracelui cu ture circulare pâna sub axilă. încât fiecare tură oblicăşi circulară să depasească cu câţiva centimetri tura anterioară. 8-23) al toracelui se realizeaza conducând faşa circular incepând din regiunea inferioară a toracelui 2-3 ture de fixare. fixând-o apoi cu o tura circulară peste torace. După această tură de fixare.manevra policelui”şi se conduce faşa de jos în sus peste umăr. 8-21). Se coboară faşa pe spate prin axila sânului ce trebuie pansat. trecând peste sânul interesat. spica sânului. sub cotşi urcă în spate paralel cu braţul. Se fixează capătul liber al feşei cu leucoplast sau ace de siguranţă (fig.

Figura 8-24 .

pe linga fisarea pansamentului se poate realiza si compresia regiunii. 8-25). se încrucişează peste umărşi se innoadă sub axila opusă (cravata biaxilară Mayor). 8-28) .Acelaşi lucru îl putem realiza cu o basma cu 4 colţuri care suspenda membru superior ca într-un hamac în poziţia descrisăşi ale cărei capete se înnoadă în spaţiul interscapularşi la ceafă. de care diferă prin faptul că imobilizarea membrului se realizează cu cotul flectat in unghi ascuţitşi cu mâna fixată pe umarul opus (fig..8” sau în spică. Această tehnică este cunoscută sub numele de . Figura 8-26 Bandajul umaruluişi axilei (fig. 8-26). precumşi o basma. 8-27) La nivelul braţuluişi axilei se pot aplica bandaje cu feşi trase în . Cu aceste tipuri de bandaje. Figura 8-25 Bandajul Velpeau are aceleaşi indicaţii caşi bandajul Desault. care trece pe sub axilă. eşarfa lui Petit” (fig. Figura 8-27 Bandajul degetelor si miinii (fig..

peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ până se acoperă (fig. posterioarăşi externă a radacinii coapsei de unde urcă iar oblic. 8-29) Figura 8-29 . Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen.La nivelul acestor segmente faşa se fixează prin ture circulare la nivelul articulaţiei radio-carpiene. apoi se duce faşa oblic pe partea dorsală a mâniişi se acoperă degetul respectiv prin ture în spirală. De la această faşă se trece oblic peste regiunea inghinală. bandajul se face în spică. Figura 8-28 Bandajul regiunii inghinaleşi fesiere La nivelul acestor regiuni.câtşi pentru haluce. bandajul este in formă de spică. Pentru auricularşi police. pe faţa internă. deasupra crestelor iliace.

T”. după care se rasfrânge faşa antero-posterior.. pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare. care poate fi confecţionat din pânză asemenea bandajului în . Prima se trece în jurul abdomenului. Ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse.T” sau din material elasticşi de formă corespunzatoare regiunii. deasupra crestelor iliace înnodându-se. . Bandajul scrotului Pansamentul regiunii scrotului se fixează cu ajutorul suspensorului. Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă. Bandajul bontului de amputaţie Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau înfaşarea cu o faşă.Bandajul regiunii perinealeşi anale Pentru perineu se foloseşte faşa în . Aceasta fixare a pansamentului se efectuaza cu ajutorul a două feşe. caşi în cazul calotei craniene.. acoperind perineul (fig. 8-30).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful