Vinul este o bautura slab alcoolica ( 8-120 ) naturala , nedistilata , digestive , obtinuta prin fermentarea mustului de struguri.

Prin continutul in saruri minerale ( P , K , Fe , Mg etc) , substante pectice , tannin , acizi , vitamine ( C , B1 , B6 , PP ) , vinul reprezinta o valoare alimentara si terapeutica importanta , consumat in cantitati limita , admisa de organismul omului . Analiza fizico-chimica a vinului se realizeaza in laboratoare specializate in baza certificatului de calitate , eliberat de producator , si care se determina : Densitatea , concentratia in alcool , aciditatea , dioxidul de sulf liber si total , continutul de zahar si tannin . Clasificarea comerciala a vinurilor . In functie de material prima folosita in procesul de vinificare si tehnologiile aplicate , sortimentele comerciale de vin sunt : Vinul tulburel – este vinul provenit din musturile proaspete incomplete fermentete , cu gust acrisor , intepator , datorita dioxidului de carbon ce il contine si dulceag datorita prezentei zaharului in produs. Vinurile curente de masa – in aceasta grupa intra vinurile de vita hibrida si de vita altoita si indigena . Concentratia de alcool este de maxim 8-9,5 pentru vinurile de vita altoita si indigena. Vinurile de Regiune si Regiune Superioara – Aceste sortimente de vinuri provin de soiuri de vita altoita si indigena . Ele au o concentratie de alcool cuprinsa intre 10,5-110. Vinurile superioare – In aceata grupa sunt cuprinse vinurile de “soiuri pure” din podgoriile consecrate acestui sortiment . Clasificarea viurilor in functie de culoare – Culoarea viurilor este determinate de culoarea strugurilor supusi procesului ed vinificatie , de tratamente aplicate in fluxul tejnologic , clasificare ce se poate grupa astfel : - vinuri albe ( galben pai , galben chihlimbar ) ; - vinuri rosii ( rosii deschise , rozeuri si rosii inchise , rosii ruvinii ) Clasificarea vinurilor in functie de continutul in zahar – Din punct de vedere al continutului de zahar , vinurile pot fi grupate in : - vinuri seci – cu continut in zahar de pana la 10 g/l , de culoare galben - vinuri demiseci – cu continut in zahar cuprins intre 10-50g/l , in functie de sortimentul vinului si podgorie proveniente , de culoare galben pai si rosii; - vinuri desert ( dulci ) – cu un continut in zahar cuprins inrte 50-129 g/l , corespunzator sortimentului de vin si podgorie proveniente , vinuri galben pai si rosii. Franta este o tara cu cele mai mari suprafete de vii din Europa si cu o bogata traditie viticola. Ponderea vinurilor o detin cele rosii ( peste 60%). Dintre vinurile franceze demiseci si dulci superioare se evidentiaza : BORDEAUX pentru vinuri rosii , provenite dintr-un amestec din soiurile Merlot , Malbec si Cabernet . Italia este o tara producatoare de vinuri seci , demiseci si desert , aplicand tehnologii speciale , la sortimente de vinuri MARSALA si CHIANTI . Spania este o tara cu un character viticol pronuntat . Dintre sortimentele de vinuri produse pentru circulatie mondiala sunt sortimentele XERES si MALAGA ; Portugalia este tara cu un climat favorabil dezvoltarii viticulturii . Dintre vinurile cu o circulatie internationala se mentioneaza : PORTO si MADERA . 2.3.3 Vinuri spumoase si sampanizate

mentinand palma dreapta permanent apasata pe dop si treptat . la care se adauga alcool rafinat . Miros si gust placute . care se obtine din vinurile albe ( galbeni pai ) si vinuri rosii . Pentru umplerea sticleror cu vin spumos se folosesc instalatii speciale de turnare . Ardeleanca . Se scoate capisonul de staniol cu mana dreapta .5. Mustoasa de Maderat . prevazute cu dispozitive de umplere si inchidere care asigura o etanseitate perfecta a sticleror . fara tirbuson . apoi plasa de sarma . Perlare si spumare abundenda si persistenta. Aceasta spumare se datoreste degajarii dioxidului de carbon care se dezvolta in vin . in sticle inchise . aflat intre spatial dintre vin si dop . Feteasca regala . sub presiune . industrial . Vinurile spumoase – Sunt bauturi alcoolice naturale . Sticla se va tine cu mana stanga aproape de dop . pentur a-I imprima gustul dulceag characteristic. 2. dulce ( desert ) . acre formeaza particularitatea acestui vin. prevenit prin refermentarea . Vinurile spumoase se servesc reci . rezistente la presiunea dioxidului de carbon . pentru vinuri spumoase albe ( galben pai ) si Pinot noir . Vinul destinat pentru “spumos” I se adauga licoare formata din sirop de zahar si coniac .3.5 atm. rezemata pe gheridon . ce se obtin din soiuri specifice : Risling Italian .sampanie alba ( galben pai ) . demisec . Aspect : lichid limpede . la o presiune de 6-7 atm. Sampania – Prin definitie sampania este un vin spumos natural . fie pe cale de fermentatie naturala . sec pentru primele doua tipuri ( natur si sec ) si dulcegi pana la dulce pentru tipuri demiseci si desert. La destuparea unei sampanii . apoi degajarea lenta . a bulelor de dioxid de carbon .4 Vermut Vermutul este o bautura aromatizata .Prin vinuri spumoase se inteleg vinuri speciale care spumeaza cand sunt turnate in pahar . perlanta . fie pe cale de impregnare a vinului cu dioxid de carbon . fara sedimente si particule in suspensie. se scoate dopul. Galbena . sec . impins de degetul mare al mainii stangi . intr-o pozitie aplecata la circa 450 . Se omogenizeaza si se impregneaza cu dioxid de carbon in instalatii speciale . pentru vinuri spumoase roze. caracteristice produsului . Sticlele de spumos sunt de tip sampanie . Culoare : alb-verzui pana la galben pai . cu dioxidul de carbon pronuntat . “izobarometrice” . . prin miscari usoare . Clasificarea sampaniei : .sampanie roz – demisec. Gradul de alcool 11-130 . Babeasca Cadarca . cristalin . fara patrunderea aerului . racirea facandu-se in frapiere cu gheata sau in spatii frigorifice . inati are loc degajarea zgomotoasa a bioxidului de carbon . Debusonarea sticlei se face cu mare atentie . repetata ( sampania ) . pe cat posibil fara pocnitura si fara pierdere de lichid . rubiniu deschis . zahar sub forma de sirop si macerat din plante. Vinul spumos in sticle are o presiune de 4-4. nature . aciditatea totala minimum 4.

flori . se pastreaza in vase speciale din sticla sau lemn . Vonul pelin se caracterizeaza prin aroma darn u este dulce . dupa care se preseaza .Caracteristicile principale ale vermutului sunt : . se intrebuniteaza un macerat preparat din speciile de plante aromate . In timpul fermentatiei aroma de pelin trece in must si vinul capata acest buchet placut . care se aranjeaza intr-un butoi . In ceea ce priveste aroma . de medicament . ce se obtine prin adaugarea siropului de zahar in mustul concentrate . Vinul pelin se imbuteliaza in sticle de capacitate de 1000 ml . Din punct de vedere al culorii .un grad de alcool ridicat fata de vinuri . Lichidul obtinut se filtreaza .3. Se umple butoiul si se toarna must dulce care fermenteaza incet impreuna cu boabele intregi de struguri.o aroma caracteristica de vermut . apoi se macereaza cu distilat de vin . Toate aceste plante se folosesc in stare bine uscate . Pentru realizarea aromei si a gustului specific de vermut . Vinul pelin se poate prepara si prezenta in trei sortimente : pelin sec . se maruntesc ( se macina ) se amesteca . pana la 16-180 . iar pelinul alb in sticle de 750 ml . . Vinul pelin dulceag are aroma specifica si gust dulceag . fructe . de unde se intrebuinteaza la obtinerea vermutului. . pelinul in poate fi alb sau rosu . strugurii se preseaza obtinandu-se vinul pelin . care se imbuteliaza si se pune in consum. si feliile de gutui . pelin dulceag si pelin de mai. cu gust dulce amarui si aroma specifica. realizat prin alcoolizarea vinurilor seci. Pentru accesntuarea aromei placute se mai adauga in must si felii de gutui. .o dulceata potrivita care trebuie sa fie intre 80-150 g/l . radacini . pentru a nu imprima vinului un character neplacut . reperezentand in general 14-16 plante . Se prepara din struguri alesi boabe . ci un buchet special fie plantelor supuse la maceratul vinului. timp de cateva saptamani . odata cu floarea de pelin . Vinul pelin preparat si analizat organoleptic trebuie sa se prezinte de culoare placuta (proprie) .5 Vinul pelin Vinul pelin este un vin preparat cu flori de pelin si alte adaosuri si se caracterizeaza prin aroma deosebita si gust specific amarui. Primavara in luna aprilie-mai . 2. se realizeaza prin adaugarea sub forma de macerate alcoolice din plante pe baza de retete speciale. dar moderata . Conditiile de pastrare sunt cele precizate la vinurile obisnuite .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful