Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

CUPRINS LISTA GRAFICELOR : NR. PG. 1. 73 2. Ponderea diferitelor forme de proprietate în echipamentelor de cazare la sfârşitulanului1998 3. Ponderea Monteoru în perioada 1993-1998 104 LISTA TABELELOR : 1. 2. Structura echipamentelor de cazare pe organe tutelare cazare 69 70 Structura pe societăţi a echipamentelor de 74 turiştilor cazaţi în Staţiunea administrarea Circulaţia turistică a jud. Buzău TITLUL

1

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

3. 4.

Numărul unităţilor de cazare pe tipuri de unităţi proprietate 74 71 la pe sfârşitul categorii anului de 1998 a Numărul unităţilor de cazare pe forme de

5.

Structura 75

confort

echipamentelor de cazare in perioada 1989 6. Structura 77 7. 8. 9. 10. 11. Numărul 78 Numărul unităţilor de alimentaţie în Subcarpaţii Buzăului Evoluţia numărului de turişti cazaţi în perioada 1993-1998 Turişti cazaţi în unităţi pe forme de cazare 102 Numărul 103 12. Evoluţia numărului de înnoptări în perioada 1992-1997
2

pe

categorii

de

confort

a

echipamentelor de cazare în perioada 1998 de locuri de cazare

turiştilor

cazaţi

în

unităţile

S.C. S.A.

MONTEORU

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

13.

Înnoptările în unităţile de cazare pe tipuri de unităţi 106 în perioada 1993-1998

14. 15.

Durata medie a sejurului în perioada 19931998 107 -1997 în România şi în 108 Gradul de ocupare a capacităţii de cazare în perioada 1992 Subcarpaţii Buzăului

LISTA IMAGINILOR 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Harta 16 Vulcanii 23 Focul 25 Biserica 47 Biserica 53 Muzeul 55 Casa 56
3

jud.Buzău noroioşi viu Răteşti Cislău Chihlimbarului memorială Vasile Voiculescu

1.2 Factori 2. FENOMEN COMPLEX 7 1. 10. 11.3 Tipologie 4 . Biserica 58 Festivalul 63 Staţiunea 67 Mânăstirea 92 Jeţu-Nehoiu.1 Definire 8 1. 9. Definire 2.2 Evoluţie 9 CAPITOLUL II : AMENAJAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI 9 2.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 8. pictură murală Slănicului de cercetări Pietroasele Ciolanu INTRODUCERE ISTORICUL CERCETĂRILOR CAPITOLUL I : TURISMUL.

2 Potenţialul climato-turistic 31 3.2 Manifestări culturale în Subcarpaţii Buzăului 60 5 .3.3.1 Cadrul natural 3.3.5 Potenţialul faunei 47 3.3.4.3 Potenţialul apelor 35 3.4 Potenţialul vegetaţiei 38 3.3 Potenţialul turistic natural 18 3.2 Căi de comunicaţie 17 3.4.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ CAPITOLUL III : PREZENTAREA ARIEI SUBCARPATICE A JUDEŢULUI BUZĂU 12 3.3.4 Potenţialul turistic antropic 50 3.1 Potenţialul reliefului 19 3.1 Potenţialul cultural istoric 3.

1.1 Structuri de cazare 68 4.2 Trasee turistice 84 4.1.2 Structuri de alimentaţie pentru turism 79 4.1.1 Cazarea 109 6 .4.1 Baza tehnico-materială 68 4.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 3.3 Potenţialul socio-economic 63 CAPITOLUL IV : VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 67 4.3 Circulaţia turistică în Subcarpatii Buzăului 100 CAPITOLUL V: POSIBILITĂŢI ŞI DIRECTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC 109 5.3 Structuri de agrement şi tratament 82 4.

Turismul de vânătoare şi pescuitul sportiv 119 5. Turismul in afaceri si congrese .4 Agrementul 110 5.1.2.5.5 Infrastructura şi dotările tehnico-edilitare 111 5.5.6 Turismul verde 121 7 116 5.5.5. Resurse turistice nevalorificate 111 5.2.2. Turismul cultural itinerant 115 5.3.2.5.5.2 . Ecoturismul 119 5.2 Alimentaţia 110 5.2.5.5. Promovarea unor forme de turism 113 5.2.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 5.3 Tratamentul 110 5.4.2.1 Aspecte ale turismului rural in Subcarpaţii Buzăului114 5.5..

cerinţele unor segmente importante ale cererii turistice interne şi internaţionale. zonă subcarpatică buzoiană poate satisface . cultural etc. Prezenţa unor fenomene unice în ţară .prin turismul balnear. bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră şi o faună bogată. bogată în locuri istorice .prezenţa apelor minerale care constituie baza dezvoltării staţiunii balneoclimaterice Sărata Monteoru. Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi antropice conferă acestei zone mari disponibilităţi pentru turism.Turismul de week-end 122 CONCLUZII 123 BIBLIOGRAFIE 125 INTRODUCERE Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 5. . de artă şi arhitectură.5.Vulcanii Noroioşi.situri şi 8 . cu numeroase monumene istorice.2.7. fenomenele de endocarst din Platoul Meledic.

sunt factori importanţi pentru relansarea turismului în această zonă. putem afirma că zona Subcarpaţilor Buzăului îşi poate croi cu succes un drum spre un loc de frunte printre zonele turistice româneşti. biserici şi mănăstiri . în decursul timpului au studiat aceste locuri.materiale care face posibilă exploatarea acestor resurse.zona subcarpatică buzoiană se înscrie printre cele mai atractive zone ale ţării noastre. dedicându-le o mare parte din opera lor. prin bogăţia resurselor sale.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ cetăţi dacice. O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice existente aici şi modernizarea bazei tehnico . 9 . prin frumuseţea şi varietatea peisajelor – cu care a fost înzestrată însufleţite de oamenii harnici şi primitori ai acestor meleaguri. Tocmai de aceea. ISTORICUL CERCETĂRILOR Prin complexitatea reliefului. Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările economice şi sociale de mare interes pentru orice vizitator precum şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi pentru ospitalitatea lor. lucrarea de faţă îşi propune să realizeze în mod obiectiv o evaluare a potenţialului turistic din această zonă analizând şi modalităţile de valorificare ale acestui potenţial. zona subcarpatică buzoiană a atras atenţia unui mare număr de geografi care.

p. “Zona geografică Buzău” este studiată de Olga Horşia (1979). fiecare încercând să-i delimiteze conform argumentelor luate în calcul sub aspect geographic sau geologic. p. autorul începe să cerceteze ca geograf pentru ca mai târziu.57) care stabileşte această limită pe Bârsa Chiojdului şi Cricovul Sărat. De menţionat în acest sens Vintilă Mihăilescu (1966. Valeria Alexandrescu (1986). În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor prestigioşi geografi care au studiat această zonă : Melinda Cândea (1986). materialul adunat să facă obiectul unei teze de doctorat.Buzău (1999) care prin "Ghidul Turistic al judeţului 10 . Tânăr student. Cu valoroase lucrări despre turismul în această zonă se detaşează cunoscuţii geografi Mihai Ielenicz şi Grigore Posea (1974).226-231) care stabileşte limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului pe Valea Teleajenului şi Nicolae Popp (1971. "Zona etnografică Buzău" este studiată de Olga Horşia (1979).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Un mare interes pentru problemele regiunii – legate mai ales de aspectele reliefului şi ale peisajului geographic – l-a manifestat în lucrările sale cunoscutul geograf Ion Petrescu Burloiu (1977) – autor buzoian. Violeta Nancu (2000) şi Ioana Stefănescu. Asupra limitelor subcarpaţilor Buzăului s-au pronunţat în decursul timpului atât geografi cât şi geologi. ataşat locurilor pe care le-a străbătut din copilărie. De menţionat "Centrul pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului" .

1. TURISMUL –FENOMEN COMPLEX 1. Turismul a devenit o preocupare de bază pe plan mondial. preocupări între care turismul poate constitui o cale de dezvoltare. Italia etc Din punct de vedere politic. America Latină. turismul apare tot mai evident ca un factor şi emisar al păcii. prin punerea în valoare a resurselor lor naturale specifice. din punct de vedere economic. Din punct de vedere social. Africa şi Asia. Spania. Portugalia. turismul constituie un factor important al economiei naţionale a ţărilor în care se practică. turismul se înscrie printre cele mai de seamă evenimente ale secolului nostru.1 Definire Ca urmare a activităţii ce se desfăşoară în acest domeniu. Mai bine de 2/3 din numărul total al ţărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (O.) sunt ţări în curs de dezvoltare din Europa. 1. a concepţiilor şi aspiraţiilor acestora.M.T. turismul răspunde atât dorinţei din ce Grecia.2 Evoluţie 11 . legăturile şi contactele pe care le mijloceşte permit o mai deplină înţelegere între popoare. Astfel. La studierea acestei zone şi-au adus aportul şi câţiva negeografi printre care Ion Ionescu (1990) şi Ion Istrate (1992).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Buzău" şi "Albumul monografic" al judeţului Buzău (1997) a încercat o relansare a turismului în această zonă. în unele dintre acestea el fiind chiar o sursă principală de venituri ale economiei naţionale. Această situaţie reflectă căutările acestor ţări de a găsi răspunsuri la preocupările lor de emancipare economică.

exemplul populaţiei ţării noastre este semnificativ. precum şi a altor activităţi si servicii.. ca şi a altor ţări din jur. Având în vedere această situaţie legată de posibilităţile oferite prin • dezvoltarea turismului se poate vorbi despre efectul multiplicator al acestuia. 12 . transporturilor şi industriei hoteliere. satisfacerea ei depinde de o serie de factori care reflectă aspectele interne ale acestui fenomen. Cu toate că.. o sursă majoră de obţinere a devizelor necesare dezvoltării economice. dar poate tocmai datorită acestei tendinţe. duce la apariţia şi dezvoltarea pe plan local a comunicaţiilor. Pe această cale. Turismul. tinde să se transforme întrun produs de larg consum. atribute ale dezvoltării economice. după cum se poate observa. b) mijloacele de comunicaţie. Din acest punct de vedere. ca ramură a sectorului terţiar. În general. cum sunt: a) atractivitatea (naturală sau culturală). circa 1/5 i (20%) de America de Nord.. turismul. extinderea altor activităţi de consum. Să reţinem deci că turismul reprezintă. resimţită şi solicitată de pături ale populaţiei cu venituri mijlocii şi chiar modeste. turismul viitorului impune numeroase şi noi preocupări ofertanţilor de turism. pentru ţările mai puţin dezvoltate şi în curs de dezvoltare o sursă importantăde export. dezvoltarea industriei turistice va asigura folosirea forţelor de muncă disponibile.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Turismul a devenit o necesitate socială. Rezultă deci că şi în perspectivă factorii inductivi de bază ai circulaţiei turistice rămân puterea de cumpărare şi timpul liber. deşi necesitatea turismului este determinată de condiţii r i oarecum exterioare. stimulându-se totodată. restul continentelor lumii fiind vizitate doar i de circa 10% din totalul turiştilor mondiali. Un amplu studiu statistic efectuat de specialişti în domeniul turismului pe ţări şi continente a dus la concluzia că aproape 3/4 din numărul turiştilor internaţionali sunt atraşi de ţările Europei.

2. căile de acces. valoarea resurselor turistice. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI 2. servicii etc. a determinat şi apariţia unor mai bune posibilităţi de practicare a turismului. aprovizionare cu alimente.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ c) baza materială turistică (cazare.1 Definire În literatura de specialitate. Ca urmare a dezvoltării economice. cât şi a unor regiuni ale acestora. atitudinii si chiar moda.). prin el însuşi constituie un important mijloc de dezvoltare economică. dotările de bază materială etc.2 Concept Combinarea informaţiilor referitoare la cele două grupe de componente 13 . prin valorificarea potrivit principiului marketingului a tuturor posibilităţilor existente în unităţile respective. devenind un adevărat fenomen social. Amenajarea teritoriului reprezintă un efort de dezvoltare planificată aplicată la diferite sectoare ale economiei naţionale ‚în vederea realizării unei soluţii optime pentru dezvoltarea coordonată a unei zone. Realizarea în ţările dezvoltate a unui nivel de trai superior. atât a unor ţări în ansamblu. turismul aprins rădăcini adânci în societatea contemporană. structuri socioeconomice. cât si elementele definitorii ale cererii turistice din zone emitente: populaţie. de-a lungul anilor s-au conturat mai multe puncte de vedere cu privire la amenajarea teritoriului. La conturarea sa concură atât propriile structuri -poziţia în teritoriu. venituri. 2. nu mai puţini importanţi ca: publicitatea turistică. precum şi alţi factori. Turismul deci. într-un ansamblu complet. personalul de servire. structura organizatorică.

Tipologie de amenajare turistică În scopul optimizării funcţionalităţii sistemului amenajabil.3. obiective ce pot stânjeni derularea activităţii turistice.) în apropierea arealelor turistice.amplasarea în teritoriu a dotărilor se realizează prin menţinerea unor proporţii corespunzătoare. amplitudinea şi intensitatea lor. polifuncţional.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ conduce la desprinderea următoarelor elemente definitorii pentru conceptul de amenajare turistică: . care să permită dezvoltări continui şi adaptări în funcţie de mutaţiile intervenite în structura cererii. 14 . . este necesară cunoaşterea şi descrierea comportamentului componentelor şi interacţiunii dintre acestea. se stabilesc formele eventualelor mutaţii.evitarea amplasării unor obiective economice (industriale. înglobând o serie de subsisteme în vederea creşterii eficienţei economice şi sociale a investiţiilor . se asigură protecţia şi conservarea calităţii mediului înconjurător. Pentru aceasta. după cum urmează: . parte a sistematizării.amenajarea turistică. . prin repartiţia funcţională optimă a acestora în teritoriu. astfel încât acestea să nu producă degradarea perimetrelor cu resurse turistice valoroase.prin dotări şi echipări corespunzătoare.organizarea zonelor turistice şi a subunităţilor taxonomice într-o viziune sistemică. deoarece orice mutaţie intervenită poate modifica echilibrul sistemului. se integrează în ansamblul sistemic al turismului românesc. corelaţiile dintre ele şi dacă pot sau nu fi controlabile. agricole etc.structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem transformabil. . 2. în care elementele componente ale sistemului turism se integrează ansamblului reţelei şi sistemelor sau subsistemelor de localităţi.

• amenajarea complexă. . dar îndepărtată de piaţa cumpărătorului. corespunzătoare resurselor turistice. în scopul asigurării unei eficiente economice şi sociale ridicate a investiţiilor. cu o largă paletă de servicii oferite turiştilor şi care se adresează unei diversităţi a segmentelor cererii.menţinerea condiţiilor de valorificare eficientă a zonelor cu potenţial turistic ridicat. a unor rezervaţii naturale care. de regulă) si celelalte localităţi din cadrul aceleiaşi zone sau între diferite zone turistice. a perimetrelor cu resurse turistice variate si cu un mediu natural valoros. pot fi stabilite următoarele tipologii de amenajare turistică: . turismul integrându-se în aşa-numita „expansiune a terţiarului". conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi calităţii mediului înconjurător prin amenajări şi dotări corespunzătoare. determinată. . astfel încât acestea să nu producă o degradare.permanentizarea cooperării între componentele sistemului turism (staţiuni. • amenajarea turistică polivalentă. cu o infrastructură dezvoltată şi o diversitate de unităţi turistice. 15 . pot fi vizitate de turişti. acolo unde este cazul.păstrarea. . cu energie electrică etc.asigurarea unor proporţii juste. de alimentare cu apă. • amenajarea suprastructurală. ca urmare a unor dezvoltări excesive a suprafeţelor ocupate cu construcţii. În funcţie de trăsăturile caracteristice ale unei zone. parţial şi planificat.amenajare bazată pe unicitatea prestaţiei. social-culturale. lucrări tehnico-edilitare. precum şi de corelaţiile posibile între acestea. pentru construirea în comun a unor obiective economice.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ .. prin repartiţia funcţională a acestora în teritoriu şi prin crearea. de regulă. prin evitarea amplasării şi dezvoltării în zonele respective sau în apropierea acestora a unor obiective care pot conduce la degradarea calităţii mediului şi la perturbarea activităţii de turism. specifică zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economică. în dezvoltarea amenajărilor turistice. într-un cadru organizat. de caracterul limitat al resurselor turistice.

accentuarea pantei generale a reliefului datorită mişcărilor tectonice valahice – pe lângă structura diferită litologia foarte variată pe suprafeţe restrânse . 3. staţiunile turistice.a avut puternice implicaţii în morfologia Subcarpaţilor Curburii. unele popoare migratoare să pătrundă pe văi în această regiune bine locuită unde economia mixtă le oferea variate posibilităţi de trai. cu urmări în numeroase aspecte ale peisajului fizicogeografic.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ În funcţie de aceste tipologii. ceea ce contribuie la explicarea existenţei a numeroase sate vechi la contactul dealuri-munţi. BUZĂU 3. În legătură cu poziţia lor la exteriorul curburii carpatice apar unele caracteristicii de bază ale regiunii. totodată.1 Cadrul general Cadrul administrativ al judeţului Buzău include în zona sa deluroasă cea mai mare parte a Subcarpaţilor Buzăului încadraţi între Munţii Buzăului la nord şi Câmpia Buzăului la sud. Poziţia sa în spaţiul foarte îngust dintre Carpaţi şi Dunăre a făcut ca. 16 . premise în fundamentarea ştiinţifică a amenajării turistice. considerate puncte-cheie sau „puncte de cristalizare" în amenajarea unor zone turistice. determină fluxurile turistice între zona de origine şi cea de recepţie. în trecut. constituind. precum şi o parte din Subcarpaţii Râmnicului şi ai Putnei respectiv Dealurile Budei şi parţial Dealul Căpăţâna.PREZENTAREA ARIEI SUBCARPATICE A JUD. cu particularităţile lor. Astfel.

care pe teritoriul Judeţului Buzău urmăreşte aliniamentul localităţilor – Starchiojd. precum şi prin cele de la sudul ei care leagă Muntenia cu Moldova. Limita dinspre munte. de aceea limitele acestuia nu se identifică pe tot traseul lor cu cele ale bazinului râului. Acest fapt se reflectă în traversarea ei de către căile de comunicaţie Braşov-Buzău. făcând ca limita nordică să fie neclară. ceea ce contribuie la crearea şi stimularea schimburilor îndeosebi pe direcţia NV-SE.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Apropierea dintre cotul Carpaţilor şi al Dunării reduce mult distanţa dintre Transilvania şi porturile dunărene. crează o zonă de întrepătrundere carpato-subcarpatică. iar drumurile de pe văile râurilor care traversează Carpaţii şi Subcarpaţii Curburii înlesnesc legăturile dintre regiunile de dincolo de munţi şi cele de dincolo de Dunăre. De aceea. a îngustării depresiunii Drajna-Nehoiu şi a compartimentării ei în 17 . acastă regiune a constituit secole de-a rândul şi locul de trecere sau de stabilire a oierilor transilvăneni. Pătrunderea în zona subcarpatică a pintenului montan paleogen Ivăneţu-Văleni către sud-vest şi a depresiunii sinclinale miocene Drajna-Nehoiu din zona subcarpatică spre nord-est. Factorul economic evidenţiază avantajele aşezării sale între regiuni cu produse diferite. poziţia şi caracterul structural al depresiunii Drajna-Nehoiu nu lasă nici o îndoială asupra delimitării subcarpaţilor. Chiojdu şi Cătiaşu. Sectorul subcarpatic de pe teritorul Judeţului Buzău identificat în mare parte cu Subcarpaţii Buzăului nu înglobează întregul bazin subcarpatic al Buzăului. Toate lucrările consemnează traseul limitei. La vest de râul Buzău. Pe măsura înălţării reliefului însă.

brusca lărgire a văilor traversale (Bâsca Chiojdului. 1966) pe V. densitatea mai 18 .şi în măsură mai redusă . La vest de râul Buzău s-ar continua (V. Nehoiu şi apoi pe Bâsca Rozilii până la Varlaam. Gh. care este pus în evidenţă atât de o denivelare clară. Cea de-a doua opinie care are în consideraţie întregul complex al peisajului geografic umanizat. mai masive şi energia de relief mai pronunţată la nord decât la sud de această limită. datorită îmbinării caracterelor geografice carpatice şi subcarpatice. Prima. Badea. Nehoiu) limita devine mai puţin clară. urmărind îndeaproape contractul dintre flişul paleogen şi formaţiunile miocene. În această privinţă. pădurile parţial înlocuite cu păşuni de dealuri şi fâneţe. şi L.Tufescu. Sectorul cuprins între această limită geografică şi cea morfo-structurală a fost considerat de Vintilă Mihăilescu (1966) ca o zonă de tranziţie. cât şi de ulucul depresionar de contact SibciuBrăineşti-Lopătari. sate mai numeroase.caracterele montane ale culmii Ivăneţului. fixează limita dintre munţi şi dealuri pe traseul Chiojdu. Buzău.Curmătura sau pe V.Muscelului. V.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ mici bazinete. 1964. Culmile mai înalte. admite că limita se afla la sud de culmea Ivăneţu (1191 m).Niculescu. cercetătorii au emis două opinii. la estul căruia contactul foarte clar munţi-delauri se prezintă sub forma unei denivelări de 300-400m. bazată mai ales pe considerente geomorfologice şi structurale. după care traversează interfluviul Bâsca MareSlănic. acestă nesiguranţă datorându-se faptului că dealurile Cătiaşu şi Pătârlagele prezintă diferenţiat . iar interpretările încep să difere. (Cătinaşu. Slănic) şi rupturile de pantă din profilul lor longitudinal.

terminându-se în trasele de pe stânga Buzăului. ci a contribuit la coborârea lor pe văi. contactul brusc dintre masivul Istriţei (750m) şi câmpie (120-150m) fiind marcat de o evidentă ruptură de pantă înregistrată de profilul longitudinal al păraielor Budureasa. se prezintă sub forma unui taluz prelung ce coboară în pantă lină şi relativ uniformă. Aşadar. făcând ca pâlcurile de păduri să se retragă spre nord până dincolo de Soreşti. La est de acest vârf. care încetează brusc pe linia de contact morfologic la sudul căreia îşi fac loc ogoarele câmpiei. La est de valea Buzăului. 19 . Deosebirea de peisaj de la nord şi sud de această limită. precum şi între partea de est şi de vest a Masivului Dealul Mare. înălţimile mai mari decât în rest şi înaintarea mai redusă a satelor către creastă au făcut ca şi zona viticolă să fie mai îngustă. Culturile de cereale se îmbină cu cele de viţă de vie şi pomi fructiferi. Năeanca şi Groasei. urcarea satelor a împins către creastă limita pădurilor.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ mare a locuitorilor şi utilizare mai complexă a terenurilor din partea de sud îndreptăţesc adoptarea acestei limite dintre munţi şi dealuri. Adâncimea mare a nivelului freatic (peste 30m) n-a favorizat aşezarea satelor pe interfluviile cu direcţie nord-sud. este evidentă. locul lor luându-l viţa de vie şi în mică măsură livezile de pomi fructiferi. câmpia subcolinară cuaternară cu care se continuă către sud piemontul Blăjanilor (dintre Slănic şi Câlnău). Tohăneanca. Limita dinspre câmpie este – la vest de râul Buzău – foarte clară. pantele sudice ale acestui masiv sunt acoperite de o podgorie. La vest de Vârful Istriţa.

amintesc faptul că lucrarea de faţă va analiza zona subcarpatică încadrată în limitele administrative ale judeţului Buzău. Popp (1971. pentru că interesează în primul rând funcţia geografică a acestor dealuri şi unitatea de ansamblu.vom considera ca limită linia cumpenei apelor dintre văile Slănicului şi Câlnăului. Niculescu. care trece prin vârfurile Ulmuşor (943 m). Limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului o constituie valea Teleajenului potrivit lui Vintilă Mihăilescu (1966. contactul dintre Subcarpaţi şi piemontul Blăjanilor este definit de dealurile care mărginesc spre est depresiunea Pâclele (L. Extinderea acestui piemont până la vest de valea Slănicului face ca limita de est a Subcarpaţilor Buzăului să fie mai puţin clară. Cărătnău (633 m). Date fiind limitele naturale considerate de prestigioşi autori care au studiat Subcarpaţii Buzăului. pe care Slănicul îl străbate în cursul său inferior. 1964). regiunea subcarpaţilor se îngustează brusc (până la 8-10km) datorită lăţirii regiunii montane şi mai ales a piemontului Blăjanilor. Dar. De menţionat faptul că teritoriul judeţului Buzău cuprinde şi o parte din Subcarpaţii Râmnicului şi Putnei şi anume Dealurile Budei şi Vf. Limita Subcarpaţilor Buzăului către Subcarpaţii Râmnicului şi ai Putnei. În dreptul interfluviului Slănic-Câlnău. convenţional stabilit. p 57) stabileşte limita dintre Subcarpaţii Buzăului şi ai Teleajănului pe Bâsca Chiojdului şi Cricovului Sărat. Căpăţânei. Considerat sub raport geomorfologic. p 226-231) iar N. Badea şi Gh.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ între subcarpaţi şi câmpie există aici un contact morfologic şi biogeografic imprecis. 20 . Licoi (522 m) şi Blăjani (483 m).

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Harta judeţului Buzău 21 .

Partea sudică. merge spre Iaşi şi 22 .feroviare. Astfel. în principal. Nehoiu şi Nehoiaşu -localităţi de interes turistic. Pârscov. asigură mobilitatea turiştilor în teritoriul de sejur şi contribuie la împlinirea actului turistic. Căile de comunicaţie . deplasarea turiştilor de la locul de reşedinţă la locul de petrecere a vacanţei.despre care se poate vorbi în zonă.transportul turiştilor. dar polarizează. Cislău. nu constituie elemente de potenţial turistic. estică şi sud-estică. orientează şi canalizează fluxurile turistice spre obiectivele ce constituie patrimoniul turistic. Pătârlagele. Căile de comunicaţie Transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestaţiei turistice. orarul fix dezavantajos în unele situaţii.care trece pe la Berca. accesibilitatea limitată în teritoriu. este traversată de magistrala feroviară care vine de la Bucureşti. rutiere .Nehoiaşu . dar şi transportul de bunuri care au menirea de a satisface diferite trebuinţe ale turiştilor.Buzău . având o dublă funcţie . În regiunea subcarpatică buzoiană transporturile feroviare au şi câteva neajunsuri care se referă la neacoperirea unor regiuni cu linii ferate.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 3. zona este străbătută de calea ferată ce însoţeşte cursul râului Buzău . el asigură. a)Transporturile feroviare .2 .situate pe primul loc în privinţa siguranţei de circulaţie şi a certitudinii de funcţionare (mai puţin influenţate de condiţiile meteorologice şi de stările anotimpuale) este preferat de turişti şi pentru preţurile practicate susţinând turismul social şi printr-o serie de facilităţi financiare.

tipuri 23 . Din ea.Berca. Cea mai importantă şosea care traversează zona subcarpatică este şoseaua Buzău . se desprind drumuri spre Bisoca şi Săruleşti.Neioaşu trecând prin aceleaşi localităţi .Cernăteşti . spre Colţi pe DC 69.3.Vintilă Vodă .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Suceava trecând prin localităţile Săhăieni. O altă şosea care traversează zona este DN 1B care după comuna Ulmeni se ramifică spre Monteoru pe DC 47. Potenţialul turistic natural Potenţialul turistic natural (fond turistic natural . Pârscov. Pătârlagele etc. Ele uşurează accesul către obiectivele turistice mai greu de vizitat din cauza izolării şi includ chiar şi drumurile forestiere care în general urmăresc văile. Merei şi apoi spre nord.Braşov ce trece paralel cu calea ferată Buzău . Acesta este DN10 din care se desprind o sumedenie de ramificaţii spre obiectivele turistică din judeţ . Pe Valea Slănicului trece şoseaua ce porneşte de la Buzău spre Săpoca . ofertă turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziţie de cadrul natural al unui spaţiu : unităţi. facilitând penetraţia spre obiective turistice greu accesibile. Cislău.Mânzăleşti.spre "Tabără de Sculptură şi Mânăstirea Ciolanu". Transporturile rutiere sunt bine reprezentate în zonă în special prin căi rutiere locale ce se desprind în cea mai mare parte a lor din drumul european E85 şi pătrund în zona subcarpatică şi apoi spre zona montană. pe la sud de Pietroasele. 3.

1 Potenţialul reliefului 24 . care se identifică cu tipul de bioclimat sedativ. 3. etaje de vegetaţie sau asociaţii vegetale incluzând şi modificările produse de intervenţiile antropice care prin valoarea şi atractivitatea lor justifică deplasări de populaţie pentru vizitare şi care conduc la amenajări de ordin turistic.valoarea peisagistică a zonei colinare existente aici . .care oferă elemente de cunoaştere ştiinţifică şi ecologică având şi valoare estetică. În foarte multe situaţii.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ şi forme de relief . . ape de suprafaţă şi subterane . în principal. care ne dau valoarea turistică a respectivelor componente.calităţile terapeutice. relaxante ale factorilor climatici .biodiversitatea floristică şi faunistică . prin : . Atractivitatea cadrului naţional al subcarpaţilor Buzăului este dată de trăsăturile care individualizează componentele acestuia şi poate fi definită. componentele cadrului natural au un rol predominant în determinarea valorii potenţialului turistic al unui teritoriu şi a dezvoltării industriei turistice. tipuri şi subtipuri climatice . cinegetică şi pisciolă. de cruţare cu uşoare nuanţe solicitante .3. Toate componentele cadrului naţional se pot individualiza pe baza unor parametri cantitativi şi calitativi.

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

Subcarpaţii Buzăului se remarcă din punct de vedere turistic printr-o multitudine de obiective turistice naturale ce caracterizează relieful acestei zone deluroase. Astfel, activitatea turistică a acestui areal este dată atât de specificul zonelor de deal în general cât şi prin existenţa nici a unor elemente naturale unice, specifice numai subcarpaţilor Buzăului - ex. Vulcanii Noroioşi. În aceste condiţii, valenţele turistice ale zonei deluroase sunt date de : - alternanţa evidentă a unităţilor deluroase cu zone depresionare şi culoarele de vale importante - Buzăul, Slănicul, Nişcovul etc. ; - expoziţia sudică a versanţilor care a favorizat apariţia unor Mare ; - prezenţa unor locuri cu fenomene geologice bizare sau structuri geologice curioase transformă zonele în care sunt amplasate în veritabile areale de polarizare a fluxurilor de turişti. Prin acestea amintim : • "Vulcanii noroioşi" de la Pâclele Mari şi Mici din Depresiunea Policiori care oferă o imagine selenară deosebit de atractivă ; • "Focul viu" de la Lopătari ; • Martorul de eroziune de la Grunj ; • Fenomenele carstice din platoul Meledic. zone viticole de mare interes turistic în subcarpaţii Buzăului - Pietroasele, podgoria Dealul

25

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

Acestea sunt unele dintre obiectivele de mare atracţie turistică întâlnite în aria subcarpatică buzoiană. Priviţi în ansamblul lor, subcarpaţii de pe teritoriul judeţului Buzău pot fi împărţiţi în patru grupe : Grupa centrală (Dealurile Botanului) este cuprinsă între Văile Buzăului şi Slănic, având un contur sub formă de inimă. Altitudinile maxime sunt în Dealul Blidişel (821 m), vârful Piţigoiului (806 m), vârful Docu (824 m) ; în partea centrală, vârful Botanul are 799 m. Aceste înălţimi constituie importante ţinte pentru turiştii care efectuează drumeţii în acest areal subcarpatic. Dealurile Muscelului, situate între văile Bălăneasa, Sibiciu şi Buzău, grupează la rândul lor dealurile Blidişel, Muchea şi Ursoaia. Blidişelul (821 m) se continuă spre sud prin culmea Muchea (746 m) care dezvoltă un abrupt puternic către sud, spre satele Tulburea, Pietrosu şi Valea Roatei. Dealul Ursoaia are altitudinea maximă în vârful cu acelaşi nume (669 m ) şi se dezvoltă pe o structură complexă. Acest masiv deluros este fragmentat de câteva bazinete, cum sunt Muscelul (bazinet de contact, situat în partea superioară a văii Ruşăvăţului), Pietrosul - Valea Roatei (dezvoltat pe un afluent al Bălănesei, Sibiciu - Pănătău (apendice al Depresiunii Pătârlagele). Dealurile Dâlma sunt cuprinse între văile Sărăţel şi Bălăneasa. În partea centrală se află vârful Botanului (799 m) , alcătuit din conglomerate şi gresii. Spre sud-est dealurile au o altitudine mai coborâtă şi formează o subunitate aparte - dealurile

26

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

Târcovului. În partea văii Murătoarea (afluent al Bălănesei), cu dealul Posobeşti (707 m). Între ele, pe valea Murătoarei se află bazinetul Piatra Albă, continuat, peste o înşeuare, cu bazinetul Odăile. Dealurile Bocului cuprind partea de nord - est a grupei centrale, având înălţimi ce urcă la peste 800 m, cum sunt, de exemplu, vârful Bocului (825 m), dealul Glodului (807 m), vârful Piţigoiului (806 m). Aceste dealuri sunt fragmentate de văile Slănicelul şi Grabicinei în câteva subunităţi. Partea centrală este ocupată de Dealul Bocului propriu-zis, situat între văile Slănicelului şi Grabicinei. În partea de sud a acestui deal s-a dezvoltat bazinetul Păcurile. În partea de răsărit, dealurile Bocului au o structură monoclinală în care valea Grabicinei a dezvoltat o depresiune de flanc, Depresiunea Grabicina. În nord, de află dealul Piţigoiu - Glodul. Acesta din urmă se continuă spre răsărit cu dealul Budineasa (663 m). Împreaună formează o culme transversală înaltă care merge paralel cu Slănicul, între localităţile Lopătari şi Vintilă-Vodă ; extremităţile acesteia sunt formate din vârfurile Piţigoiu (806 m) şi Bădineşti (591 m). Spre răsărit culmea formează trei ramnificaţii şi anume : culmea Bădineasa, culmea Coca Plină şi dealul Coca Seacă. Din dealul Piţigoiului pornesc, spre sud, o serie de culmi joase, care se extind spre văile Slănicelului şi Sărăţelului, trecând şi pe la sud de acestea din urmă. Este vorba de culmea Siliştea şi dealurile Trestioarei, denumite după micul bazinet de contact în care se cuibăreşte satul cu acelaşi nume ; ele se caracterizează

27

Vulcanii Noroioşi ocupă o suprafaţă apreciabilă şi sunt cunoscuţi de peste un secol. Culoarul depresionar Răteşti . în dealul Tocilei (598 m). zona fiind cunoscută sub numele de "Pământurile rele Buzoiene". Au o direcţie aproape nord . Cei mai de seamă vulcani sunt grupaţi în două platouri : Pâclele Mici (care sunt şi cei mai atractivi) şi Pâclele Mari. Vulcanii noroioşi de aici. unici în ţara noastră.Scorţoasa . Rezervaţia are suprafaţa de 5 ha şi cuprinde cele două fenumene rare . 28 . Dealurile Pâclelor sunt delimitate de Slănic şi pâraiele Sărăţel . această rezervaţie face parte din categoria rezervaţiilor complexe. completează acest peisaj. zona a fost declarată rezervaţie geologică şi botanică fiind înscrisă în lista rezervaţiilor din România din anul 1955. selenar. geobotanic şi geomorfologic.sud şi prezintă două culmi paralele.Băligoasa.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ printr-o altitudine mult mai joasă decât cele din jur (circa 500 m) apărând în ansamblu ca o zonă înaltă depresionară.Vintilă Vodă se axează pe un sinclinal larg. Prin frumuseţea şi unicitatea fenomenelor de aici. Altitudinile lor oscilează între 300 şi 550 m. dar îl şi înfrumuseţează în acelaşi timp. faliat din loc în loc şi urmărit îndeaproape de valea Băligoasa şi de partea inferioară a Sărăţelului. Luând în consierare întreg peisajul care se remarcă din punct de vedere floristic. Depresiunea porneşte din valea Buzăului din dreptul satului Răteşti şi se termină pe teritoriul comunei Vintilă Vodă (în lungul văii Peceneaga afluent pe stânga al Slănicului).vulcanii noroioşi şi arbustul gârdurariţa. dându-i un aspect straniu. Despăduririle şi paşunatul iraţional au dus la amplificarea degradărilor de teren. ce se unesc la nord.

Apar sub formă de conuri ce ajung la 304 m înălţime şi fierbători de noroi (excaraţii de formă cirulară. dând impresia de fierbere) . Noroiul se scurge lent din vulcanii Noroioşi şi se usucă peste cel anterior favorizând acumularea în decursul timpului a unui strat de grosimea de circa 20 m (M. 1976). Sencu.Arbănaşi. Ei au luat naştere datorită erupţiei gazelor naturale (metanului) care însoţesc zăcămintele de petrol pe linii de falie ale anticlinalului Berca . agitat de gaze. "Pâclele Mari".Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Vulcanii noroioşi Au atras atenţia specialiştilor prin legăturile pe care le au cu zăcămintele de petrol din zonă şi modul de manifestare original.V. 1985. Vulcanii Noroioşi sunt grupaţi sub numele "La Fierbători". care degajă noroi fluid cu urme de petrol. Bleahu şi Calab. Pâclele Mici" şi "Beciu". 29 .

Pe ansamblu se subdivide în trei unităţi: Dealul Istriţa cu o direcţie vest . altitudini mari. unul dintre cele mai masive din cadrul Subcarpaţilor buzoieni şi se dezvoltă aproape în paralel cu dealul Istriţa. Înălţimile cele mai mari se întâlnesc la Poiana Hoţilor 737 m. De remarcat că unul dintre bazinele depresionare ce fragmentează dealul Istriţa adăposteşte staţiunea balno climaterică Sărata Monteoru. zone depresionare tipic subcarpatice. de asemenea. Depresiunea Nişcovului este o depresiune tipic subcarpatică ce se continuă către vest peste o largă înşeauare de (340-400 m) în Depresiunea Sânger Lapoş. vârful Bradului către Măgura până la vârful Cetăţuia (632 m). masivul Istriţa.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Grupa sudică : (Istriţa . creasta Năienilor şi dealurile Năienilor. Grupa estică : (Dealurile Câlnăului) situată la răsărit de valea Slănicului. masivitate. Spre sud este delimitat de Depresiunea Nişcovului. Atinge altitudinea maximă în vârful Istriţa 750 m şi poate fi divizat în mai multe subunităţi Dealurile Nicşovului. Dealul Ciolanu este.est impresionează prin masivitatea dată de formaţiunile grezoase şi calcaroase şi prin prezenţa bazinetelor depresionare.Ciolanu) are caractere locale specifice şi anume : contact brusc cu câmpia. iar spre nord de izvoarele văii Cricovului şi de valea Buzăului. este drenată central de pârâul Câlnău. Ea este 30 . la Poiana Braşov (641 m). forme de relief impuse net de structură şi petrografie. Interesantă din punct de vedere turistic este tabăra de sculptură de la Măgura.

Lopătăreasa. Brebu.vestul Munţilor Vrancei în locul cunoscut sub numele de Dealul Smolenului. Şindrila. Suprafaţa pe care o desfăşoară fenomenul însumează circa 25 m2 . Grupa cuprinde dealurile Bisocii. Neculele. Pe teritoriul judeţului intră şi o porţiune situată la est de Râmnic -Dealul Căpăţâna.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ delimitată de văile Slănic şi Râmnic. Delimitarea faţă de munţi se face printr-un culoar depresionar care trece prin localităţile : Lopătari. De un deosebit interes turistic se bucură localitatea Lopătari prin prezenţa în perimetrul său a fenomenului numit "Focul viu". ce se prezintă sub forma unui pătrat deliminat de văile Slănic şi Râmnic. Pleşi. Focul viu 31 . Existenţa fenomenului se datorează emanaţiilor de gaze din sud . Şindrila (900 m). iar spre sud Bădicul (814 m). Jitia. Altitudinile maxime se ating în dealurile Bisoca (970 m). Ulmuşorul (943 m). Cireşul.

Pe stalactite sau pe crusta de pe pereţi apar excentrice formaţiuni aciculare ca şi cruste de sare şi puf de sare. În nordul acestui platou se găseşte peştera 6S de la Mânzăleşti cu intrarea în fundul unei doline. Pe suprafaţa platoului s-au format câteva doline în care sunt lacuri cu apă dulce. Pe sub un strat de argilă şi marne sărăturoase apare sarea.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ De menţionat faptul că focurile vii se întâlnesc şi în estul dealului Ciolanu pe interfluviul de pe dreapta văii Ojasca. În număr mai redus se găsesc şi stalagmite având înălţimi de câţiva zeci de centimetri şi grosimi de 5-8 m. gălbui. 1980). fiind cea mai lungă peşteră în sare pe plan mondial (I. afluente ale Slănicului. In interior s-au format în sare diferite tipuri de formaţiuni : stalacticte. roz. Solvasanu. în care au mai fost identificate alte patru peşteri. Platoul Meledic. Regiunea se găseşte în imediata 32 .Vadeanu. Peştera de la Mânzăleşti în sare are o lungime de 1. cenuşiu şi maroniu. Peştera 6S are reţeaua de galerii etajată pe 3 nivele. se afla în dreapta văii Jgheabului şi este mărginit la est de această vale. iar la sud de răul Slănic. Giurgiu. roşu aprins. T. G. la vest de Izvorul Sărat şi pârâul Sării. Jgheabului şi Meledicului. la nord de pârâul Meledic (afluent al Jgheabului). Carstul pe sare se dezvoltă pe suprafaţa de nivelare fragmentată de către mai multe văi scurte. În câteva locuri apar curgeri parientale şi conopide. cu altitudinea de aproximativ 600 m. care apar într-o gamă variată de culori : alb imaculat. ce face parte dintr-o uvală. Tot sub aspect turistic se pot remarca fenomenele de endocarst din platoul Meledic şi peştera de la Mânzăleşti.220 m.

dezvoltate pe interfluviul dintre valea Izvorul Sărat şi Meledic. cu pereţi verticali şi la care se pot vedea sorburi şi chiar mici poduri şi un sector inferior unde cursul de apă apare la zi. Ating lungimi de 50-100 m.tortonian). un sector mijlociu format dintr-un şir de doline adânci de 3-5 m. eroziunea şi dizolvarea au dus la crearea unui relief cu totul inedit pentru această regiune. 33 . iar pe de altă parte. ravene adânci (pe versanţii pe care se produc alunecări şi curgeri noroioase). Au rezultat din îmbinarea dolinelor şi au diametre de 40-120 m şi adâncimi de la 10 până la 30-40 m. Pe de o parte au rezultat ogaşe. Acestea din urmă sunt reprezentate prin următoarele : lapiezurile dezvoltate pe sare. Pe fundul dolinelor mai mari se vă sorburi. Se remarcă printr-un bazin superior cu mai multe aliniamente de doline care converg.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ vecinătate a contactului între munte şi subcarpaţi şi corespunde sectorului de dezvoltare a formaţiunilor miocene inferioare (aquitanian . Blocuri de câţiva zeci de metri de sare pură se găsesc infiltrate într-o brecie a sării de culoare maronie . forme de relief carstic şi preudocarstic. Uvalele sunt depresiunile cele mai mari. marne şi sâmburi de sare. Sarea se găseşte la suprafaţă sau la mică adâncime. Ca urmare a acestei alcătuiri petrogrfice. Ele au fundul drept sau fragmentat de o generaţie nouă de doline şi văi.vânătă. doline circulare cu diametre de la 2-3 cm până la 10-15 m. Ele sunt reprezentate prin argile. cu lungimi de la câţiva cm până la câţiva decimetri şi care au forma liniară şi tubulară .

pentru frumuseţea şi complexitatea formelor pe care aceasta le îmbracă. cristale de sare etc. Pe contactul dintre sare şi brecia sării se dezvoltă de asemenea avenenise de dizolvare. Modul de formare şi configuraţia lor n-a fost explicată până în prezent se întâlnesc de asemenea stalagmite. Tot în vecinătatea Slănicului de Buzău şi respectiv a Platoului Meledic se află şi alte obiective turistice care aparţin cadrului natural. cele mai multe dintre ele apărând pe interfluviul carstic dintre valea Izvorului Sărat şi Valea Sării. În peşteră se găsesc numeroase stalactite cu lungimi până la 1. Printre acestea amintim "Stânca de la Grunju" sau "Piatra Albă". Ele se găsesc pe fundul dolinelor mari şi au lungimi de la câţiva metri până la 1. Are importanţă ştiinţifică deoarece constituie o regiune în care pot fi urmărite în detaliu o serie de procese carstice dezvoltate la nivelul sării şi breciei sării precum şi evoluţia rapidă a formelor specifice reliefului carstic.5 m şi grosimi de până la 25-30 m care adesea îşi schimbă poziţia verticală luând forma unei linii frânte spre vârf (stalactite aberante). Regiunea este propusă ca rezervaţie pentru bogăţia reliefului carstic dezvoltat pe sare.2 km şi chiar mai mult. Prin precipitarea sării din soluţii au rezultat şi formaţiuni de tipul perlelor. 34 . vegetaţie dominată de Salicornia şi Suaeda.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Peşterile sunt numeroase. Prezintă interes şi asociaţiile vegetale care se dezvoltă pe formaţiunile saraturoase de aici.

prin crearea de surplombe la baza stâncii. se poate crea o imagine concretă a faptului în care eroziunea fluvială la ape mari. Ea este puternic afectată la creşterea de nivel al Slănicului. a fost erodată. 1970 şi 1975. Importanţa sa turistică derivă din ineditul poziţiei sale în albia râului Buzău şi a formei sale deosebite. la confluenţa acestuia cu pârâul Jgheabului. se extinde pe direcţie nord-sud. exercitată de către Slănic şi valea Jgheabului a dus la scoaterea în evidenţă a acestui martor mult mai dur în raport cu argilele şi nisipurile aparţinând acestor formaţiuni. poate exercita. Are importanţa ştiinţifică deoarece constituie un loc ideal pentru explicarea procesului de eroziune diferenţială. un loc unde se poate demonstra cum constituţia petrografică (în cazul de aici tuful dacitic) a contribuit la creearea aspectului deosebit pe care la căpătat stânca. în special către latura nordica. începând cu dealul Cărătnăului (633 m) şi 35 . iar abordarea lor nu implică eforturi deosebite sau risc. Eroziunea diferenţială. în apropierea localităţii Mânzăleşti la o altitudine de aproximativ 400 m. În acest sens la viiturile din 1969. Stânca de la Grunju este un martor de eroziune prezent în lunca Slănicului. Accesul la aceste obiective este lesnicios. starea traseelor fiind în general bună. rolul sau distructiv.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Se află în bazinul mijlociu al Slănicului de Buzău. o parte din stâncă. Este alcătuit din tuf dacitic aparţinând formaţiunii miocene. Are o suprafaţă de 25 m2 . Culmea Blăjani situată între Călnău şi Slănic. Aparţine de comuna Mânzăleşti. Are aspect conic în bază şi o înălţime de aproximativ 20 m.

înşeuarea Cislău . Dealul Corneţel (Cornetul) se întinde între Buzău şi Bâsca Chioajdului (până la Cătina). Dealul Căpăţânei (591 m) face parte dintr-o culme ce se extinde între Râmnic şi Râmna şi care are multe similitudini cu dealurile Budei cum ar fi menţinerea în alcătuirea lor a pietrişurilor de Cândeşti. Depresiunea Cislău formată la trecerea Buzăului peste un sinclinal are lăţimea maximă către înşeuarea Cislău .Cricov către sud (între vârful Salcia şi Dealul Ciolanu) cu altitudine 400 . Culmea Salcia include dealul Salcia 717m în centru. Altitudinile maxime se află în dealurile Cornetu 827 m şi Cetăţuia 713 m).500 m care fac trecerea între Valea Buzăului şi afluenţii Cricovului (Loptana şi Chiojdeanca). la 483 m (vârful Blăjani) şi 486 m (Vârful Mare).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ trecând prin înălţimi de circa 500 m. 36 . Depresiunea Pătârlagele se dezvoltă la contactul dintre munte şi subcarpaţi. în zona subcarpatică are forma unui "s" şi e compusă din câteva depresiuni şi îngustări.Cricov. Dealurile Budei se alungesc între Râmnic şi Câlnău şi ating altitudinea maximă în Piatra Mare (637 m).500 m şi podurile Frăsinetului câmpuri extinse la altitudinea de 400 . Valea Buzăului. ajunge în partea sudică în dreptul localităţii Blăjani. Dealul Priporului este situat între valea Zeletinului şi Bâsca Chiojdului şi atinge altitudinea maximă în vârful Priporului 823 m. Grupa vestică (Dealurile Priporului) este constituită dintr-o serie de dealuri relativ înalte şi înşeuări largi.

calpionel. Buzăul are cele mai frumoase terase. Pe o suprafaţă de aproximativ 1 ha există circa 40 blocuri. la 2 km sud .bucăţi de faleză desprinse şi rostogolite sau alunecate pe pantă. dar conferă şi o notă aparte peisajului de luncă. Aceste blocuri au o importanţă ştiinţifică. În blocurile de calcar au fost identificate resturi de corali. părăseşte valea propriuzisă şi urcă în serpentine prin cunoscuta pădure de la Ciuta . În cadrul acestei depresiuni. radiolari. În curpinsul acestei depresiuni. Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la localitatea cu acelaşi nume (gura de vărsare a pârâului Bălăneasa) şi continuă până la Berca unde valea schiţează o uşoară îngustare.vest de localitatea Bădila se află rezervaţia "Blocurile de la Bădila". 37 . Ea este impusă de masivitatea dealulului Ciolanu.loc de agrement pentru o bună parte din buzoieni la sfârşit de săptămână. Majoritatea stâncilor sunt puternic fisurate orizontal şi oblic.geografice a subcarpaţilor de curbură. întrucât oferă posibilitatea de explicare mai precisă a evoluţiei paleo . apariţii izolate în această zonă. ceea ce le transformă într-un obiectiv turistic atraciv. Pe partea dreaptă a Buzăului. Chiar şoseaua în această parte. amoniţi. pe teritoriul comunei Pârscov. la 800 m în aval se află Hanul turistic Ciuta. Unele dintre ele păstrează şi zgârieturile din timpul alunecării.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Îngustarea de la Ciuta este zona cea mai strâmtă pe care o prezintă valea Buzăului pe tot parcursul subcarpaţilor. gasteropode. Ele reprezintă imense olistolite .

alături de relief. Pe această zonă de contact eroziunea a grefat o fâşie de glacis cu caracter net de eroziune în partea superioară şi de acumulare în cea inferioară . La est de Buzău contactul este deosebit de lin. constituie o componentă de importanţă majoră a potenţialului turistic natural al subcarpaţilor buzoieni favorizând sau dimpotriva inhibând . La vest. pe când glacisul începe aproximativ de la altitudinea de 250 m în jos.400 m. Atât existenţa acestui tip de vegetaţie cât şi prezenţa blocurilor de calcar de la Bădila constituie rezervaţia "Sarea lui Buzău" numită astfel deoarece se află lângă un afloriment de sare din albia Buzăului. îmbinându-se cu culmile subcarpatice.glacisul Istriţei. Trecerea spre sud către câmpie a zonei colinare buzoiene se face diferit la vcest şi est de râul Buzău. trecerea de la subcarpaţi la câmpoie făcându-se pe nesimţite. 3. 38 . Piemontul urcă până la înălţimi de 300 .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ La nord şi nord vest de blocurile de calcar datorită existenţei unor izvoare sărate se dezvoltă pe o suprafaţă nu prea mare o vegetaţie halofilă.în anumite situaţii organizarea şi desfăşurarea acivităţilor turistice. mai întâi printr-un piemont de acumulare (piemontul Râmnicului) şi apoi printr-un glacis care îmbracă adesea caracter de eroziune şi parţial de acumulare. subcarpaţii Istriţei iau contact cu câmpia de subsidenţă prin linii de falii.2 Potenţialul climato-turistic Clima.3.

evoluţia sa fiind influenţată de regimul radiaţiei solare. Temperatura este un parametru important al condiţiilor climaterice. nebulozitatea.).1 cal/cm2 /min. de exemplu 39 .4 cal/cm2 /min. de agrement. precipitaţiile. Are un regim termic moderat datorită situării ei la adăpostul munţilor Buzăului.în timpul iernii. din această cauză fiind mai îuţin preferate în activităţile de turism. Semnificative pentru desfăşurarea diferitelor forme de turism sunt temperaturile "favorabile" sau "adecvate". Intensitatea radiaţiei solare directe este cuprinsă în regiunea subcarpaţilor Buzăului între 1. Regiunea colinară a judeţului Buzăului. fiecare în parte sau. în timpul verii şi 1. presiunea atmosferică etc. constituie pentru turism ambianţa necesară desfăşurării lui. atât prin altitudine şi orientarea culmilor deluroase cât şi prin prezenţa depresiunilor intracolinare introduce unele modificări locale scăderi de temperatură în raport cu înălţimea. crearea unor topoclimate de adăpost în depresiuni sau a inversiunilor de temperatură. Impactul elementelor climatice (temperatura. creşterea cantitativă a precipitaţiilor la altitudini mai mari. de odihnă şi recreere). aceste valori fiind mai mici cu aproape 25 % pe pantele cu orientare nordică.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Regiunea colinară a judeţului Buzău se încadrează în condiţiile climatului temperat continental în care se înscrie întreaga ţară.vântul. ca un ansamblu unitar. o resursă care oferă posibilităţi multiple şi variate de practicare a turismului (climateric. dar şi o resursă importantă în procesul procesul recreerii şi tratamentelor balneoclimaterice şi climaterice mai ales.

|îştea D. Astfel. 1972).20 C la Pătârlagele pentru luna septembrie.60 C la Pătârlagele pentru luna iunie şi 17.90 la Pătârlagele şi 10.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ : temperaturile adecvate pentru petrecerea timpului liber în natură etc. 20. Temperaturile mai coborâte înregistrate la staţia meteorologice de la Pătârlagele se datoresc fenomenului de inversiune termică prezent aici.10 C la Istriţa şi 18. dacă sunt lichide. Există însă şi "temperaturi extreme". foarte ridicate sau mult sub O0 C care. sub această limită se resimte inconfortul termic prin încălzire (Teodoreanu Elena.în mai. declanşând stresul bioclimatic. Astfel se constată diferenţe şi în cadrul valorilor anuale ale temperaturii aerului.80 20.60 C la Istriţa.sau depăşesc puţin această limită în iulie şi august. iunie şi septembrie . 40 . Cercetările bioclimatice apelează adesea la conceptul de confort termic asigurat de temperaturi ce variază între 16. Analizând tabelul temperaturilor medii lunare din Subcarpaţii Buzăului se constată că sezonul propice pentru practicarea activităţilor de turism durează din luna mai până în luna septembrie când temperaturile se încadrează între limitele impuse de conceptul de confort termic . 1983 . nefavorabile derulării activităţii turistice. sunt nefavorabile pentru turism. aceste fiind de 9.40 la Istriţa în luna mai şi cu 10 C mai coborâtă la Pătârlagele pentru aceeaşi lună. măsurătorile de la staţiile meteorologice din zonă au indicat temperatura de 16.60 C .60 C la Istriţa şi 15. Precipitaţiile. constituie condiţii climatice restrictive. de regulă.

estică lăsând cantităţi de precipitaţii (Ciolanu 66.câmpie de 40 . Astfel.4 mm/an) decât în depresiunile din interiorul regiunii subcarpatice (Posobeşti. o serie de masive deluroase (Istriţa.dealuri (Gura Teghii 826. Lopătari 618.60 (Buzău 40. cantităţile medii anuale de precipitaţii de la contactul munţi . 3 mm/an).2 mm. lasă în depresiunile de sub munte cantităţi reduse de precipitaţii (Chiojdu 540.Vodă 649. regiunea studiată nu beneficiază nici de dotările corespunzătoare pentru sporturi de iarnă.subcarpatică de 60-80 pe culmile dealurilor. De remarcat însă că în cuprinsul subcarpaţilor. aceste practicându-se spontan şi la scară redusă.vest de aceste înălţimi (Cislău 543.8 mm) mai mari decât în zona de la nord . Din cauza numărului redus de zile cu zăpadă în cursul unui an. masele de aer fohnizat. Colneşti).5 mm. încălzit şi uscat.00 mm) care se micşorează către sud favorizând în acest fel practicarea activităţilor de turism în zonă. numărul de zile din această perioadă este de 80-100 în zona de întrepătrundere carpato . constituie piedici nu numai în calea maselor de aer dinspre nord. Stratul de zăpadă interesează din punct de vedere turistic prin perioada în care solul se menţine acoperit cu zăpadă. Vintilă . Pârscov 660. Bocu) precum şi îngustările de văi pe care le creează (Bădila. Pătârlagele 45).1 m.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ În cuprinsul subcarpaţilor Buzăului. Nehoiu 655. iar depresiuni şi la contactul subcarpaţi .2m). 569. După escaladarea munţilor Buzăului. ci şi a celor dinspre sud care condesnează pe clima lor sud . Odăile 588.0 mm. 0 mm. Ciolanu. Cozieni 566. Botanu. 41 .8 m. Pietroasele 42.

42 . accentuând disconfortul termic şi stresul climatic cutanat (legat de senzaţia de frig sau căldură). În Subcarpaţii Buzăului . fie reduc intensitatea radiaţiei calorice .subcarpatică. vânturile au o frecvenţă redusă datorată poziţiei munţilor Buzăului şi masivei culmi a Ivăneţului . influenţează negativ activităţile turistice.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Nebulozitatea. fiind mai mare în părţile sudice decât în cele nordice.5) în zona de întrepătrundere carpato . De menţionat. formaţiunile noroase izolate sau cele constituite din nori subţiri . în general. Numărul mediu al zilelor cu cer senin este de 50-60.care are efecte negative asupra organismului uman. Toate acestea constituie amănunte semnificative pentru desfăşurarea în bune conduţii a activităţii de turism. iar cele mai puţin în decembrie.tip Cirus . favorizând activităţile turistice cum ar fi drumeţia. iar minimum de nebulozitate în septembrie.în calea vântului dominant. Vântul. valori medii în zona subcarpaţilor interni (în centrul regiunii). mai ales când se asociează cu temperaturi extreme. devenind chiar element de stres.fiind şi cele mai favorabile practicării turismului din acest punct de vedere -. Deosebit de importantă din punct de vedere turistic este prezenta în zona a maselor de aer fohnizate care contribuie la crearea unui mediu ambiant plăcut.fie întregesc valoarea estetică a peisajelor. În Subcarpaţii Buzăului însă. iar maximă (>5. este faptul că cele mai multe zile cu cer senin se înregistrează în lunile august şi septembrie . nebulozitatea înregistrează valori minime în subcarpaţii externi în sudul regiunii. Maximum de nebulozitate are loc în luna decembrie. când este accentuată slăbeşte vizibilitatea şi reduce durata de strălucire a soarelui.

Aceste mase de aer cald coboară peste culmile subcarpatice. vântul care aduce viscole şi mari scăderi de temperatură. care prin parametrii elementelor componente poate influenţa organizmul uman sănătos sau bolnav. În timpul iernii zona este mai puţin primitoare din cauza crivăţului. pădurilor de foioase) . Valorile medii anuale şi lunare ale temperaturii sunt mai moderate . prezenţa lor resimţindu-se atât în climatul plăcut al zonei cât şi în cadrul vegetaţiei prin apariţia speciilor submediteraneene.până la cele mai variate culturi agricole. nebulozitatea şi gradul de umiditate sunt mai ridicate decât în zonele de câmpie. Acest fenomen se simte mai ales primăvara şi toamna şi se datorează încălzirii maselor de aer în contact cu crestele munţilor Buzăului.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ plimbările în aer liber etc. caracterizat printr-un climat de dealuri şi un covor vegetal variat (de la formaţiuni vegetale specifice stepei. iar dinspre nord vântul local "munteanul". silvostepei. Dinspre vest şi sud-vest se resimte în timpul primăverii austrul . Băltăreţul suflă dinspre sud aducând ploaie. Analiza efectuată asupra acestor parametri ne conduce la concluzia că zona beneficiază de un bioclimat sedativ indiferent (de cruţare) prezent de altfel. formează bioclimatul acestei zone. presiunea atmosferică. în zonele de deal şi podiş. contribuind pe ansamblu la senzaţia de confort psihic al turiştilor.vânt uscat care aduce secetă şi cer senin. La toate acestea se mai adaugă brizele de culme şi cele de vale. Suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul zonei subcarpatice buzoiene. durata de 43 .

3. iar adâncimea acesteia o permite. turismul de sfârşit de săptămână.ceea ce face ca adaptarea organismului să se facă mai repede şi principalele funcţii biologice ale organismului uman să intre în repaus relativ. Buzăul. lacuri . prin calitatea sa. în special. iar în cuprinsul lui.3 Potenţialu apelor Apa . "materie primă" pentru diferite forme de turism. A.ocupă un loc prioritar în turism. izvoare. turiştii pot practica înnotul în anumite sectoare în care apa curge mai lin. impunându-se prin multiplele sale forme de organizare : ape subterane. 3. turismul de recreere. ca element al spaţiului geografic definit printr-o mare atractivitate . prin caracteristicile sale şi modalităţile de existenţă pe teritoriul subcarpaţilor Buzăului apa a generat aici turismul balnear. Datorită funcţiilor multiple pe care le îndeplineşte în actul turistic. Principala arteră a întregului bazin hidrografic. Regiunea subcarpaţilor Buzăului este drenată aproape în întregime de râul Buzău şi reţeaua hidrografică afluentă.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ strălucire a soarelui şi vânturile mai moderate . De reţinut însă că pe traseul prin turismul de sfârşit de 44 . săptămână (week-end). străbate regiunea subcarpatică pe o distanţă de 74 km. Potenţialul turistic al apelor curgătoare - focalizează îndeosebi atenţia populaţiei urbane. dar şi turismul profesional.privită ca resursă turistică. reţele hidrografice. şi nu în ultimul rând prin conţinutul variat de săruri.

cel mai mare afluent al Buzăului. Pe dreapta. Sărăţelul. atât prin importanţa fenomenului. inundaţile provocate accentuând degradarea terenurilor. Murătoarea. cât şi prin calităţile lor curative.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Nehoiu . Pe partea stângă. râul prezintă numeroase repezişuri (Păltineni. Pătârlagele. Haleşu. dar făcând numeroase pagube în anii ploioşi. Slănicelu şi Slănicul . Valea Lupului. râu cunoscut prin numeroasele sale repezişuri. interesanţi pentru fenomenul de torenţialitate. Izvoranu. Buzăul primeşte ca afluenţi pe Bălăneasa. Ultimul afluent important al Buzăului pe partea dreaptă este Nişcovul care primeşte la rândul său câţiva mici afluenţi şi anume : Tisău. Importanţa mare a apelor curgătoare din zonă. La acestea se mai adaugă şi râurile care străbat Subcarpaţii Râmnicului şi ai Putnei cuprinşi pe teritoriul judeţului Buzău.unde practicarea înnotului nu este indicată. Buzăul primeşte apele Bâscii Chiojdului. Buzăul primeşte pe dreapta mulţi afluenţi foarte scurţi şi cu un pronunţat caracter torenţial. Între Cislău şi Niscov.Cislău. Râpile) . constă şi în aceea că prezenţa lor sporeşte atractivitatea oricărui tip de 45 . ceea ce le face deosebit de atractive pentru turism. Sectoarele cu repezişuri atât cele ale Buzăului cât şi cele din lungul afluenţilor lui atrag însă turişti dornici să observe acest fenomen care ia naştere la traversarea de către râu a regiunilor cu pantă mare. Numele acestor râuri fac aluzie la conţinutul lor bogat în sare. Bărbunceasca.

b)Lacurile cartsto-saline au apărut în urma dizolvării şi a tasării în zonele de sare : grupul de lacuri de la Meledic. 46 vizual. De asemenea. Din această categorie fac parte : a)Lacuri formate ca urmare a alunecărilor de teren. malurile joase ale râurilor acoperite cu pajişti de luncă oferă condiţii excepţionale pentru campare. forma circulară şi caracter efemer. c)Ochiurile din craterele Vulcanilor Noroioşi au dimensiuni mici. Lacul Casoca etc. dar şi auditiv (de la susur la zgomotul produs de apele învolburate în repezişuri) pe care îl are . mărime şi integrare în peisaj prezintă o valoare turistică remarcabilă. Zonă ce se remarcă îndeosebi prin lacurile naturale.Bădila şi Lacul de la Mlajet.peisaj de pădure. . Lacul de la Odăile situat la izvoarele Murătoarei. d)Lacuri de baraj natural formate prin bararea cursului unei ape curgătoare prin alunecări de teren : Lacul Tâlharilor de pe Valea Hansaru. dar şi turismul de sfârşit de săptămână. Până în prezent nu au fost create condiţii pentru valorificarea proprietăţilor lor terapeutice. de poiană. Policiori (pe Valea Grabicina). lacul Odăile . Acestea au apărut în spatele sau între valurile de alunecare a terenului şi sunt prezente la Joseni. mai ales pentru cei care practică drumeţia sau turismul itinerant. B.prin geneză. etc. Potenţialul turistic al lacurilor Lacurile din subcarpaţii Buzăului .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ peisaj .contribuind la relaxarea turiştilor atât prin efectul asupra turiştilor.

C.climaterice Sărata Monteoru şi sunt sulfuroase. Însă şi celelalte lacuri contituie importante puncte de atracţie turistică. sporind frumuseţea acestor zone.a diferitelor afecţiuni. Potenţialul turistic al apelor subterane Apele subterane.ocupă un loc aparte în cadrul resurselor turistice potenţiale. sulfatate şi bicarbonatate. 47 . clorosodice. lacurile de la Vulcanii Noroioşi.Bădila.prin cură internă sau externă .cum sunt lacurile de la Meledic. lacul Odăile .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Lacurile din subcarpaţii Buzăului prezintă un deosebit interes turistic şi prin faptul că (unele dintre ele) sunt amplasate în zone care deţin şi alte obiective turistice . Cele mai importante izvoare apar în raza staţiunii balneo . se implică şi ele în derularea actului turistic. constituind obiective naturale de atracţie turistică sau "Materie primă pentru diferite activităţi turistice". prin formele de organizare hidrografică existente. Importanţa lor deosebită se datoreşte eficienţei în prevenirea şi tratamentul .turismul balnear. fiecare dând un plus de atractivitate zonei în care se află. Apele minerale . În zona subcarpaţilor Buzăului apele minerale sunt în cantităţi mari şi variate în conţinut fiind valorificate într-o mică măsură. generând una dintre cele mai vechi forme de turism .

ape minerale mai apar şi la Nehoiu. Pe lângă cele de la Monteoru. Vegetaţia influenţată condiţiile morfologice şi climatice.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Apele minerale clorosodice deţin cu o concentraţie de peste 14 g/l NaCl. Nifon. Referindu-se la rolul pădurii în activitatea de turism Ion Machedon (1996) afirmă că pădurea ".climaterică Sărate Monteoru.4 Potenţialul vegetaţiei Învelişul vegetal joacă un rol deosebit în diversificarea potenţialului turistic în naturale general şi este contribuie puternic la susţinerea de fenomenului turistic.3. .. Apele iodurate sunt ape minerale cu un conţinut de iod de minimum metabolice. Lopătari. geologice şi morfometrice care favorizează sau restrâng apariţia speciilor vegetale.. Fişici. de particularităţile pedologice. stejaretelor. generând chiar anumite forme de turism. gută etc. sunt considerate ape sărate (hiopertone) şi sunt folosite în staţiunea balneo . 3. pulverizaţii. însă acestea sunt insuficient valorificate. În funcţie de aceste particularităţi vegetaţia naturală a subcarpaţilor Buzăului aparţine etajelor pădurilor foioase mezofile. gargarisme. silvostepei şi stepei. inhalaţii.sodice hipertone (1-15g/l) provin din izvoarele minerale prezente în zona cutelor diapire şi sunt valorificate la Sărata Monteoru în cura internă. asigură o influenţă 48 1 mg/l fiind indicate în afecţiuni endocrine. Apele minerale clorurate .

prin spectacolul de varietăţi (coloristic. Depresiunile care le înconjoară : Calvini. Arboretele sunt alcătuite din fag la care se adaugă diseminat bradul (Abies pectinata) şi paltinul de munte (Ulmul montana).În componenţa etajelor pădurii din subcarpaţii Buzăului se includ : a)Subetajul pădurilor de amestec . Cornetu. precum şi pe pantele nordice ale culmii Ciolanului şi pe culmea Istriţa. c)Subarboretul gorunetelor este întâlnit în dealurile Priporu. Se mai întâlneşte şi la nord şi sud de Valea Slănicului.răşinoase şi fag întâlnit doar pe culmile mai înalte ale Ivăneţului şi a Brăzăului. A. peisagistic. Ghiocai. pe dealurile Bocului şi Lopătari. muzical etc. cinegetic. 49 . în orice anotimp al anului". ozonificarea aerului şi purificarea sa de particulele de praf şi alte elemente toxice. b)Subetajul făgetelor apare în zona de întrepătrunderea carpato . Sibiciu. ci şi prin efectual calmant.subcarpatică prezentând o dezvoltare mai mare în culmea Ivăneţului . În cadrul acestui subetaj predomină bradul (Abies alba) şi molidul (Picea excelsa). Lopătari sunt acoperite cu pajişti secundare şi terenuri agricole. nu numai prin ameliorarea climatului. de confort psihic caracteristic întregii ambianţe din pădure. iar pe pantele sudice se întâlneşte facul (Fagus silvastica) . Pătârlagele.) inegalabil pe care pădurea îl oferă vizitatorilor.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ binefăcătoare asupra stării generale a organismului. Salcia şi Pănătăului. cu atâta generozitate.

B. ulmul (Ulmus foliacea). jugastrul (Acer platanoides) sorbul de câmp (Sorbus terminalis).salcia. trestia.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Comunităţile caracteristice acestei fâşii sunt făgetogorunete şi şleaurile de deal cu gorum şi fag . Pe lângă aceste foioase mai întâlnim stejarul (Quercus robur). Caracteristică vegetaţiei subcarpaţilor Buzăului este prezenta pădurilor de stejari mezofili sub forma şleaurilor de luncă. În partea de sud şi sud . mărul pădureţ (Malus silvesticus) etc. Nu lipsesc nici stratul de arbuşti alcătuit din aceleaşi specii ca în gorunete şi nici stratul alcătuit din graminee cu rizouri. soc 50 . Stratul de arbuşti are o componenţă floristică variată fiind format din (Sambucus nigra). papura etc. Stepa pătrunde din sud acoperind îngusta fâşie de contact a glacisului Istriţei fiind prezentă până în Depresiunea Pârscov. sanguina). În lungul apelor se dezvoltă o vegetaţie de luncă în cadrul căreia abundă specii mezofile şi hidrofile . pădurile apar sub formă de pâlcuri de stejar pedunculat. În componenţa sa floristică. apar carpenul (Carpinus betelus).estice ale culmii Istriţei şi ale Piemontului Blăjanilor. frasinul (Fraxinus excelsior). corn (Corus mas).est a subcarpaţilor Buzăului se desfăşoară zona silvostepei sub forma unui brâu îngust ce cuprinde pantele sudice şi sud . stejar pufos şi stejar brumăriu. sânger (C. teiul (Tilia cordata).

Subarboretul este format din mojdrean (Fraxinus ornus). Se observă regenerarea la stejar. tei şi mojdrean. Printre speciile submediteraneene se remarcă mojdreanul. (Daucus carota). arţar tătăresc (Acer tataricum). tei pucios. Ele apar printre gorunetele silvostepei de pe versanţii cu expunere sudică. (Tilia cordata). măceş (Rosa canina). păducel (Crataegus monogyna). trifoi (Trifolium apestre). pătura ierbacee există : Frăgurel (Potentilla morcov miorantha). În turrita). Are o suprafaţă de 128 ha. cărpiniţa.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ O particularitate importantă a covorului vegetal al subcarpaţilor turistic. bărbuşoara de munte (Arabis năpraznic (Chrysanthemum corymbosum). liliacul sălbatic etc. pubescens) de la Crivineni se găseşte pe dreapta Buzăului. corn (Cornu mas). Festuca valesiaca etc. Pe alocuri 51 Buzăului o constituie prezenţa elementelor submediteraneene deosebit de atractivă din punct de vedere . Valoarea turistică a vegetaţiei acestei zone sporeşte şi prin prezenţa unor rezervaţii ştiinţifice şi a unor specii declarate monumente ale naturii care atrag un număr mare de turişti.). cruşin (Rhamnus cathartica). În compoziţia floristică a arboretului predomină stejarul pufos. Printre aceste rezervaţii se numără : Pădurea de stejar (Q. în apropierea localităţii de la care şi-a luat numele. Poa nemoralis. Ea acoperă partea superioară a versantului estic al interfluviului dintre Valea Muscelului şi Valea Buzăului. iar către vale apare rar carpenul (Carpinus betelus). calin (Viburum sp. Crivineni (la nord de Pătârlagele).

Pe versantul sudic în imediata apropiere de pădure se dezvoltă pajişti alcătuite din Botriochloa iscchaemum cu Carex humilis. corn. submediteraneene-pontice şi mediteraneene prezintă un deosebit interes ştiinţific. mojdrean. Galium verum. pe dreapta Buzăului. Stachya recta etc. la altitudinea de . Thymus collinus. drob.Botriochloa ischaemum. Linum flavum. În compoziţia floristică Chrysopogon gryllus. pe o pantă cu înclinare slabă se formează o asociaţie de Carex humilis cu Festuca rubra.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ după tăierea arboretului s-au format tufărişuri de mojdrean cu corn. scumpie. Pe solul gălbui. Acestă enclavă de vegetaţie de pădure mediterană şi de pajişti cu numeroase elemente pontice. sorb (Sorbus austrica). Pădurea de aici reprezintă unul din sectoarele cu poziţia cea mai ridicată altimetric din ţara noastră. ca şi alte elemente pontice ca Linum austriacum. Aici se dezvoltă tufărişuri alcătuite din liliac. Verbascum phlomoides. Pătrunderea elementelor pontice xerofile se observă şi mai la nord. Rezervaţia "Muchia cu liliac" 431 m. Onobrychis viciifolia. Pădurea de stejar pufos apare ca o insultă între păduri de gorun şi fag. adăugând şi o notă aparte în peisajul depresiunii Pătârlagele. Tragopogon orientale şi numeroase leguminoase. la interferenţa subcarpaţilor cu muntele. Acest fenomen s-a observat mai ales în ultimii ani de secetă consecutivă în această parte a ţării. cruşin. Medicago minima. cu diferite 52 se găseşte la sud vest de Sătuc (circa 3 km de Berca). Chrysopogon gryllus.

Campanula glomerata. Malampyrum arvense. în perimetrul vulcanilor noroioşi. cordate la bază şi flori colorate în diferite nuanţe dispuse în panicule. prezenţa fohnului precum şi inversiunile termice ce se produc frecvent pe culoarul Văii Slănic 53 . Liliacul sălbatic (Syringa vulgaris) reprezintă un arbust din familia Oleaecelor . Cnidium silaifolia.5 ha. Dactylis polygama. Asperula cynanchica. Are o suprafaţă de 1. iar pe versantul nordic apar şi gorumul cu mult tei. astfel ca vegetaţia lor se aseamănă foarte mult. Sedum maximum. Rezervaţia Pădurea de stejar pufos. Galium verum. cu liliac şi scumpire de la Cernăteşti se află la est de Cernăteşti. Inula ensifolia etc. dintre care cel mai mare rol îl are în prezenţa înălţimilor ierboase mai mari din est care atenuează mult caracteristicile maselor de aer care bat iarna din direcţia nord-est. jugastru. Asparula taurina. Ca şi rezervaţia Pâclele Mari şi Pâclele Mici se găseşte în silvostepă. mojdrean şi drob.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ plante ierboase xerofile şi xeromezofile : Seseli gracile. Prezenţa lui pe dealul Cernăteşti se explică prin expoziţia sudică a versantului la care se adaugă influenţa unor factori locali. Ele constituie o particularitate de seamă a covorului vegetal al Subcarpaţilor. fiind întâlnit azi în zona Pâclelor. arţar tătăresc. Melica uniflora etc.înalt până la 7 m. cu frunze ovale. cireş (Cerasus avium) având în stratul ierbaceu plante specifice acestor păduri : Lithosperum purpureocoerubum. Alături este un arboret din stejar pufos cu scumpie.

Melica ciliata. Agropyron cristatum. Dianthus rahmanii. scumpie (Cotinus coggygria). Arboretul este constituit din : stejar pufos. Botriochloa ischaemum. năpraznicul (Chrysantheum 54 . Alături de pădurea de fag se dezvoltă grupări vegetale formate din stipa capillata. Gelium mollugo. Lângă pădure se întind cenoze stepice de colilie. Pe Dealul Botanu în etajul pădurilor nemorale pătrund elemente stepice formând pajişti stepizate.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ (în timp ce vara se resimt aici pregnant influenţele din câmpia Română). carpinita (Carpinus orientalis) şi mojdrean (Fraxinus ornus) . etc. Asperula cynanchica. măceş (Rosa canina) etc. Taraxacum serotinum. clopoţel (Campanula glomerata). Pe o creastă sub vârful Botanu se dezvoltă gruparea vegetală în care predomină Sesleria heufleriana. la care se asociază drobul (Campanula glomerata). Carex humilis etc. Onobrycin viciifolia. Brachypodium sylvaticum etc. Asparagus verticillatus . se asociează codominante ca păiuşul (Festuca valesiaca) sau bărboasa (Botriochloa ischaemum) cu diferite alte plante xerofile sau zeromezofile stepice pontice sau sudice. trifoiul (Trifoliul alpestre). scabiosa ochroleuca. Calamintha nepeta. Origanum vulgare. salba moale (Euonymus eusopaeus). în surarborete : liliac (Syrinya vulgaris). Astegalus onobrychis. tragopogon orientalis. ca şi plante specifice pădurilor de cvercinee : Aperula taurina. (Stipa tirsa mai ales). crucin (Rhamnus cathartica). În pătura ierbacee există plante xeromezofile : Stachya recta. mediteraneene şi ponto-submediteraneene. Festuca valesiaca.

caproi (Lonicera xylosfera). liliuţa (Anthericum racemosum). Lacul s-a format la izvoarele unui pârâiaş de sub Vărful Manta spre sud est de aceasta. mojdrean. Pe turbărie s-au instalat arini (Alunus grlutinosa).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ corymbosum). arin (Alnus glutinosa). iar pe versant se dezvoltă pădurea de fag cu mălaiul cucuiului (luzula luzuloides). diferite specii de rogoz (Carex). papua (Tyoha latifolia). tarsa (Deschampsia caespitosa). scumpie. în etajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica). diferite specii de rugină (Juncus sp. alun. limbariţa (Alisma plantago). pe sol turbos. iar alături tufărişuri de liliac. tulichina (Lilium martagon). Împrejurul lacului cresc arini cu salcii. Prin pădurile de fag tinere se dezvoltă şi pâlcuri de mesteacăn (Betula pendula) cu care exemplare de plop tremurător (Populus tremula). păducel.). Această staţiune cu tufărişuri de mojdrean şi scumpie de pe Dealul Botanu a fost propusă ca rezervaţie naturală. mesteacăn şi paltin. carpen (Clemantis vitalba) şi rare exemplare de fag. spre nord vest de Pătârlagele (circa 7 km pe linie dreaptă). cătina (Virburum opulus). rachitan (Lythrum salicaria). cu tarsa (Deschampsia caespitosa) şi diferite plante hidrofile. plop tremurător (Populus tumula). la altitudinea de peste 900 m. salcie (Salix cinera). murul (Rubus sp. mesteacăn (Betula pendula).) etc. pipirig (Scirpus silvaticus). Rezervaţia botanică Lacul Manta se găseşte pe interfluviul dintre Valea Chiojdului şi Buzău. 55 . scoruş (Sorbus aucuparia). Lacul este acoperit cu un strat plutitor de turbam format din diferite specii de muşchi ca şi dentiţa (Bidens tripartitus).

tisa (Taxus bascata) cresc alături de plopul alb (populus alba). plopul negru (Populus nigra). în localitatea Monteoru. Parcul oferă un cadru ambiant deosebit de plăcut şi atractiv. din Japonia şi din America de Nord. Parcul dendrologic Monteoru este situat în sud-estul culmii Istriţa. Aici îşi dau întâlnire arbori şi arbuşti specifici pădurilor noastre cu cei originari din estul Chinei. Versanţii acestei culmi sunt fragmentaţi de mai multe ravene şi torenţi cu desfăşurare est . subliniindu-se varietatea formelor şi frumuseţea ornamentului. Altimetric se alfă situat între 200-275 m. care prin varietatea lor prezintă un interes ştiinţific deosebit. în care diseminat se găsesc şi rare exemplare de scorus (Sorbus aucuparia). a coloritului frunzelor şi a florilor : molidul alb (Picea anies). Pe culme creşte pădurea de fag în amestec şi plop tremurător. Tot aici creşte şi un pui de pin (Pinus silvestris). iar spre vârful Manta se dezvoltă pădurea de mesteacăn cu afini (Vaccinium syrtillus). Suprafaţa sa este de circa 2 ha şi a fost înfiinţat cu circa 90 ani în urmă. pe fostul domeniu al familiei Monteoru. iar alături un pâlc de pini. salcâmul galben 56 . alun.sud-vest care se situează căre albia Săraţii. bradul alb (Abiens alba). scumpia (Cotinus cygria). tuia (Thuya orientana). în bazinul superior al pârâului Sărata. Aici există specii forestiere indigene şi exotice.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ În partea centrală a lacului arinii şi mestecenii sunt mai piperniciţi şi mai rari şi prin tufele lor creşte roua cerului (Drosera rotundifolia).vest şi nord-est . proveniţi din plantaţie.

se dezvoltă totuşi foarte bine. bătute. Cluj şi simeria. arborescent originar din China. de asemenea. mojdrean sau cu tufărişuri de liliac şi scumpire se mai găsesc lângă localitatea Săpoca. frasinii şi castanii ce se fac remarcaţi prin dimensiunile lor. aspectul său decorativ. înalt până la 2m constituind o raritate floristică. El înfloreşte abundent în perioada 25 aprilie . sunt singurele în judeţul nostru.est a Dealului Istriţa. Structura variată şi complexă a vegetaţiei. Deşi foarte sensibil la curenţii de aer rece. ienupărul de Virginia (Junpenus Virginiana). Reţin atenţia. pe dealul Răteştilor şi în partea de sud . Florile sale sunt mari. simbovina americana (Cettis occidentalis). paulovina (Pawlonia tementosa) şi bujorul de mare (Paconia arborea). arţarii. de culoare roz. în bazinul Slănicului. pinul comun (Picea excelsa). nedegerabil nici chiar în lunile foarte friguroase. aici lipsit de o protecţie specială. fiind identificat la Bucureşti. Staţiuni cu arborete de stejar pufos şi cărpiniţă. 57 .5 mai.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ (Ladumum anagyroides). Cele două exemplare de ginkgo (unul fructifică abundent). Se remarcă castanul cu flori galbene (Aesculus octandra). prin vigurozitatea ieşită din comun. importanţa ştiinţifică pe care o reprezintă justifică trecerea acestui parc în rândul rezervaţiilor naturale ale judeţului.

3.5 Potenţialul faunei Fauna. Deşi are o mobilitate accentuată în spaţiu.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Mânăstirea Răteşti 3. Fauna terestră Dintre speciile de pădure. densitate şi valoarea trofeelor din punct de vedere turistic prezentând importanţa prin valoarea sa estetică. cât şi de stepă. ca şi vegetaţia. se impune prin varietate. Subcarpaţii Buzăului sunt populaţi de o faună de dealuri caracteristică pădurilor de fag şi stejar. care nu numai că are cea mai largă răspândire dintre toate speciile 58 . cel mai important element faunistic şi vânătoresc este căprioara (Capreolus capreolus). în care se întrepătrund atât elemente montane. recreativcinegetică şi ştiinţifică. fauna se structurează la rândul său. altitudinal în funcţie de etajele de vegetaţie.

ca : Tisău. dihorul (Mustela speciae) mai ales la Pătârlagele. Ruşavăţu. trebuie menţionată pisica sălbatică (Felix silvestris) îndeosebi la Grăjdana.şi fondurile de vânătoare lipsite de păduri. Deşi are o densitate redusă. la Bâsca Mare. urmate de Gura Teghii. Cerbul carpatin (Cervus elaphus) şi ursul brun (Ursus arctos) sunt localizaţi mai ales în zona de contact carpato-subcarpatică. totuşi este prezent în toată regiunea cercetată. Vintilă Vodă. cel mai dăunător element faunistic este lupus (Canis lupus). de asemenea. Aldeni şi viezurele (Meles meles) la 59 . Cislău. însă cu o frecvenţă mai mare. dar este şi reprezentată prin cele mai mari efective. Pătârlagele. nevăstuica (Mustela nivalis) la Cătina.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ cinegetice (din pădurile de răşinoase până în stăjerete). Grăjdana. Cislău.contrar aşteptărilor . Bisoca şi Valea Nehoiu. Colţi. Cislău. Brăeşti. Gura Teghii. este precumpănitoare într-o serie de fonduri vânătoreşti. Cătina. Bisoca. Cerbul carpatin se găseşte în număr mare în fondul ce vânătoare Bâsca Mare. urmat de Gura Teghii. Fura Sărăţii). Gura Sărăţii. Condiţiile de hrană mai bune au făcut ca în regiunea de dealuri. Alături de căprior. acestea au descrescut în zona montană. Tot cu aceeaşi largă repartiţie. Cislău. unde au populat . iar ursul brun de asemenea. Această specie care preferă zonele de margini ale pădurilor. însă au crescut în cele de deal şi de câmpie. Brăeşti. mistreţul (Sus scrofa) este. Grăjdana. Bâsca Mare. numărul exemplarelor de mistreţi să se înmulţească mai mult decât în regiunea de munte.a. Grăjdana. Cislău etc. Valea Nehoiu ş. Pătârlagele ş. Dintre răpitoare. o specie cinegetică valoaroasă. care prezintă o densitate însemnată în făgetele şi forunetele din cuprinsul unor fonduri de vânătoare din masivul Dealul Mare (Tisău. În ultimii ani.a. Monteoru.

Brăeşti. Trăieşte printre răşinoasele din partea de nord a regiunii cercetate. o adevărată podoabă cinegetică. Gura Sărăţii) şi în continuare aproximativ până la Cislău . iepurele are o largă răspândire pătrunzând dinspre câmpie până în zona montană. Se găseşte mai ales în fondul de vânătoare Bâsca Mare. Cislău. Un răpitor care era pe cale de dispariţie. cât şi vânătoresc sportiv. atât din punct de vedere economic. Cislău. în pădurile cu stâncării din fondurile : Bâsca Mare. Gura Teghii ş. În timp ce potârnichea are un areal restrâns la zona de contact a dealurilor cu câmpia (Năeni. Gura Teghii.Policiori . care populează nu numai pădurile amestecate de răşinoase şi fag. Deşi numărul 60 . Vintilă Vodă.Cozieni . Dintre păsări se remarcă : cocoşul de munte (Tetrao urogallus).Beceni.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Pătârlagele. Cislău) şi în aceea a gorunetelor la Tisău. coboară şi în Subcarpaţi până la aproximativ 700 m altitudine. Bisoca. Pătârlagele. Pisica sălbatică şi dihorul se găsesc în toată regiunea subcarpatică a Buzăului şi în toate fondurile de vânătoare din această regiune. O arie de răspândire mult mai întinsă are ierunca (Tetrastes bonasia). până la limita acesteia cu zona alpină. Colţi şi Valea Nehoiu. ci şi de făgete din cuprinsul fondurilor de vânătoare de la Biscoa. Vintilă Vodă. dar ale cărui efective au crescut în ultimul timp datorită ocrotirii prin lege. Iepurele (Lepus eropaeus) este foarte răspândit în această regiune. Brăeşti. Iepurele şi potârnichea (Perdix perdix) constituie cel mai important vânat. Ambele sunt specii de păduri. Această splendidă "panteră" a Carpaţilor. Bâsca Chiojdului. Monteoru.a. Măgura. coborând în zona pădurilor de amestec fag-gorun (Păârlagele. Colţi şi Bâsca Chiojdului. Grăjdana. este râsul (Linx linx). cât şi în afara acestora.

Deşi răspândirea elementelor faunistice este mai puţin în legătură cu factorii fizico-geografici decât a formaţiunilor vegetale. Se adaugă prezenţa termitelor (Leucotermes lucifugus rossi) la Tohani. Cel mai reprezentativ este scorpionul (Euscorpius carpaticus). Fauna acvatică este reprezentată în mare parte prin cea de altitudini mijlocii : clean şi mreană. roşioara etc. Bâsca Mare. Vintilă Vodă) această specie se află în număr mai mare decât celelalte elemente de faună. îndeosebi pe râul Buzău. de la câmpie la munte. Ca şi în domeniul vegetaţiei. care reflectă condiţiile topoclimatice speciale. care pătrunde din regiunea montană în apele de la limita nordică a regiunii subcarpatice (Buzăul. Colţi. chiar şi în cele mai nordice fonduri de vânătoare din subcarpaţi (Bâsca chiojdului.) pătrund din Siret şi urcă pe ape până la limita de nord a regiunii subcarpatice. Cleanul şi mreana (mult mai puţin carasul. Brăeşti. în complexele faunistice sunt prezente o serie de elemente submediteraneene.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ exemplarelor scade treptat. Fişici. totuşi şi complexele faunistice de dealuri prezintă aceleaşi particularităţi de întrepătrundere şi amestec cu cauna de munte şi câmpie. O mare importanţă pentru pescuit o are însă păstrăvul indigen (comun). Lopătari. care înaintează pe afluenţii subcarpatici de pe stânga Buzăului până la Colţi. 61 . precum şi a ciocănitoarei balcanice (Dryobates syriacus balcanicus). Gura Văii. Bâsca Mică).

în judeţul Buzău există o singură păstrăvărie la Musa.4 Potenţialul turistic antropic Potenţialul turistic antropic al subcarpaţilor Buzăului sa conturat în timp istoric. complexul de aşezări rupestre de la Aluniş) ele au ajuns în această ipostază de "potenţial turistic" treptat atrăgând în prezent un mare număr de turişti. Deşi mare parte a obiectivelor turistice antropice. dezvoltarea culturii şi a artei poporului român. 3. existente în prezent. monumente istorice de arhitectură şi de artă care atestă evoluţia şi continuitatea pe aceste meleaguri. Fondul grupate în : . Zona subcarpaţilor Buzăului este deţinătoarea unui tezaur remarcabil de vestigii arheologice. unde se creşte păstrăvul indigen. Înmulţirea peştilor se face pe cale naturală . au fost ridicate de oameni în alte scopuri (ex. pe malul stâng al pârâului Bâsca Mică. care pot fi . îmbogăţindu-se treptat în urma ascensiunii creative a oamenilor acestor meleaguri care au produs mereu valori noi în concordanţă cu creşterea pretenţiilor sale de cultură şi civilizaţie.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Prezenţa acestor specii în apele din subcarpaţii Buzăului a favorizat dezvoltarea pescuitului sportiv care se face numai cu undiţa şi cu ajutorul momelei naturale în apele de deal.obiective cultural .istorice 62 turistic antropic din subcarpaţilor Buzăului reuneşte o gamă foarte largă şi variată de componente.

Importanta uniune de triburi tracice a creeat una dintre cele mai interesante culturi ale bronzului carpatic . teritoriul subcarpaţilor Buzăului a păstrat peste vreme numeroase mărturii care atestă existenţa şi continuitatea de locuire a populaţiei pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri. instituţii şi manifestări culturale şi construcţii contemporane (muzee. Săpăturile arheologice efectuate până în prezent demonstrează faptul că sunt rare cazurile când într-o arie geografică atât de restrânsă s-au concentrat atât de multe aşezări omeneşti aparţinând tuturor epocilor cunoscute în istorie. Vestigii arheologice şi ruine de cetăţi Străveche vatră de istorie şi civilizaţie. artă şi tradiţie populară.obiective etnoculturale şi etnofolclorice 3. case memoriale).Potenţialul turistic cultural .1.4.istoric În rândul obiectivelor turistice antropice din zona subcarpaţilor Buzăului se înscriu obiective istorice. Primele vestigii ale acesteia au fost identificate în 1895 pe pantele dealului Cetăţuia de la Sărata Monteoru. La contactul dintre deal şi câmpie au fost descoperite vestigiile unor aşezări puternice din epocile bronzului şi a fierului. 63 .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ .cultura Monteoru.

în preajma cărora a fost descoperit mai târziu celebrul tezaur "Cloşca cu puii de aur". Ruginoasa . cea mai importantă dintre acestea fiind cunoscută sub numele de "Lupul de la Cârlomăneşti".Bozioru.Brăieşti şi sunt săpate în gresie de Tarcău. datând din secolul al V-lea I.n.) se construiesc la Pietroasele castrul şi termele. Hallstatt-ului târziu şi feudalism. iar cea mai interesantă dintre ele este statuia zeiţei Anaithis găsită întâmplător în 1893 la Fântânele . ruinele cetăţii de la Tisău.Colţi.Hr. În peştera naturală Fundul Peşterii se află incizii valoroase. Complexul aşezărilor rupestre se află în aria localităţilor Nucu . din epoca bronzului. În perioada stăpânirii romane (306-337 d.apărată de un val de piatră de dimensiuni impresionabile. Toate acestea sunt mărturii revelatorii ale unei istorii care se pierde în negura veacurilor. Aluniş . nedeplin elucidate. Berca etc. Dintre acestea cea mai importantă este Peştera lui Iosif datată din secolul al IV-lea e. contactul cu acest adevărat 64 . Tot aici au fost descoperite în 1978 primele vase din ceramică lucrate la roata olarului.Năieni sub culmea dealului Colarea. precum şi un mare depozit de statuiete. Din perioada geto-dacă datează singura "davă" din zonă -cetatea de la Gruiul Dării .Pietroasele .Hr. Din perioada orânduirii feudale s-au păstrat numeroase vestigii sub forma ruinelor unor ziduri de apărare sau cetăţi ca la Vintilă-Vodă şi obârşia Cricovului Sărat.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Epoca fierului se remarcă prin numeroase descoperiri arheologice.

Schitu Răteşti (ridicat din lemn înainte de 1634 şi refăcut din zid în 1844. Schitu Bradu (1619) . schituri şi mânăstiri. Schitu Grăjdana. Biserica Barbu (1668) . din zona sudică a subcarpaţilor fac parte Mânăstirea Ciolanu. 65 . Ele includ bunuri de factură religioasă sau civilă. Există o serie de astfel de monumente de artă feudală din secolele XVI-XVII. fie biserici. Biserica Cislău (ridicată la 1569) . Schitul Cârnul (construit la începutul secolului al XVI-lea) . fie ansambluri monahale. care reprezintă diferite perioade istorice şi mai multe curente artistice. fondată de Doamna Neaga la 1568 . Dintre acestea. care constituie obiective turistice uşor de atins. mărturii ale modului de evoluţie a culturii şi civilizaţiei româneşti.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ tezaur spiritual dovedindu-se prin intermediul turismului individual sau în grup deosebit de atractiv şi de instructiv. Monumente şi ansambluri de arhitectură În această categorie se înscrise numărul cel mai mare de bunuri culturale. a)Monumente şi ansambluri de arhitectura de factură religioasă. La nivelul teritoriului subcarpaţilor Buzăului numărul cel mai mare de monumente de arhitectură este reprezentat de cele de cult.

în satul Aluniş există un schit săpat în stâncă. din a doua jumătate a secolului al XII-lea. se află o biserică ridicată la 1532. Tăttărescu) poiana cu cele 16 sculpturi ale taberei organizate în 1970. iar pe Valea Slănicului. la care se adaugă altele din tabere ulterioare. Biserica din imediata vecinătate (ridicată la 1828).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Biserica Cislău La Ciolanu există un complex de obiective turistice alcătuit din Mânăstirea Ciolanu. Pe Valea Sibiciului. Teodorescu. ruinele Castelului Doamna Neaga şi Schitu Nifon. N. la Vintilă-Vodă. cu picturi de N. b)Monumente şi ansambluri de arhitectură de factură civilă 66 . Solescu şi trei icoane de pe catapeteasmă ce aparţin lui Gh.

67 .locuinţe. muzee şi colecţii diverse. Alături de acestea se înscriu şi elemente de factură populară : case. sedii ale administraţiei publice orăşeneşti şi comunale.muzeul în aer liber în punctul Fântâna Rece de la Măgura.ex. Muzeele reprezintă reprezintă instituţii de cultură intens vizitate. În subcarpaţilor Buzăului remarcabile sunt : Muzeul Chihlimbarului de la Colţi şi Muzeul Pietrei . Casa din Chiojd. sedii de instituţii de stat sau private. importante prin anexele lor ştiinţifice.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ În această categorie se înscriu toate clădirile care au multiple funcţionalităţi . artistice şi culturale. anexe gospodăreşti construite de meşteri populari cu elemente de stil specifice zonei buzoiene a subcarpaţilor .

Voiculescu de la Pârscov unde a locuit şi a creeat marele poet şi prozator buzoian. precum şi faptul că la Cândşti au locuit şi au creeat la începutul secolului nostru Al. Grigorescu. 68 . medici etc. Delavrancea şi marele pictor N. scriitori. casa memorială V. În acest sens se pot menţiona : casa memorială Vasile Cârlova de la Cârloveşti.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ MUZEUL CHIHLIMBARULUI (aspect) Clădiri şi case memoriale Aici se includ clădirile şi casele memoriale care au aparţinut unor valorişi artişti. oameni de ştiinţă. Şt. B. Vlahuţă.

cultura populară românească prezintă câteva trăsături distincte date de: 69 . VOICULESCU Arta populară şi manifestări etnofolclorice-elemente de potenţial turistic În aria Subcarpaţii Buzăului.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ CASA MEMORIALĂ .V.

după vale. 70 . pictură pe sticlă etc. întemeiată pe o lungă tradiţie. podoabe. ceramică. împletind funcţionalul cu esteticul în opere de artă. Arta populară se poate defini ca fiind creaţia unei comunităţi. gospodăriile sunt aşezate după teren. Privite în ansamblu. satele impresionează prin măreţia gospodăriilor cu faţa spre soare şi zone deschise. în care formele şi ornamentele sunt gândite ca întreguri destinate să îndeplinescă trebuinţele materiale şi spirituale ale indivizilor şi a colectivităţilor în materie de arhitectură.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ vechimea locuirii acestor meleaguri existenţa unui procent ridicat de populaţie rurală. după soare. unelte. Integrate cu mare grijă în cadrul natural. Zona etnografică Buzău Satele de aici ocupă străvechi vetre de locuire atestate arheologic din paleolitic şi confirmate prin comunitatea elementelor de etnografie şi folclor. pentru ca vederea din fereastră să fie amplă şi plină de verdeaţă. după direcţia vântului şi a ploii. prelucrarea materialelor. organizarea interiorului. În satele din Subcarpaţii Buzăului elementele de artă populară se întâlnesc frecvent constituind atracţii turistice atât fiecare în parte cât şi privite ca un tot unitar. ţesături. cu ocupaţii meşteşugăreşti specifice predominanţa credinţei ortodoxe adaptarea noilor tendinţe şi a noilor tehnici contemporane la îmbogăţirea şi înobilarea artei populare.

pereţii bisericilor erau acoperiţi cu imagini din viaţa sfinţilor ocrotitori ai copiilor. încântată prin décor. arhitectură şi tematica picturală.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Punctul central al satului îl reprezintă bătrâna biserică cu arhitectură ce aminteşte de casele tradiţionale. Cum satele buzoiene au fost în majoritate moşneneşti. oarecum satirizant. date socio-economice despre viaţa şi trăirile sătenilor. de prezentare a personajelor din lumea satului. vădanelor şi familiei. arsă din păcate dar reconstituită după planurile iniţiale. Pictura exterioară din pridvorul bisericii. la cererea enoriaşilor. simplitate şi modul direct. Un exemplu de necontestat în reprezintă biserica din Jeţu – Nehoiu. cu Raiul în stânga şi iadul în dreapta. prin duioşie. dar plină de mândrie a locuitorilor se citeşte în pictura interioară a lăcaşelor de cult. Viaţa modestă. În afara scenelor religioase. acestea oferă prin mărime. Biserica Jeţu-Nehoiu 71 .

Vestita 72 .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Pictură murală-Raiul şi iadul Interiorul locuinţelor săteşti. comod prin mobilier şi încântător pentru ochi prin decor. al perdelelor. Pereţii din casa mare – camera de oaspeţii – erau acoperiţi cu covoare de lână. Pentru zona Buzăului. între decoraţiunile de interior se remarcă ţesăturile din păr de capră folosite ca preşuri (cele ţesute în două iţe în război orizontal) şi păretare (cele ţesute în război vertical). Un element demn de remarcat pentru ştergarele ornamentale şi uzuale din Subcarpaţii buzoieni este terminaţia acestora – o margine ajurată obţinută prin înodare şi încheiată cu ciucuri. este dominant de cromatica deschisă dată de albul pereţilor. având ca ornament predominant roata – simbolul soarelui. În trecut era nelipsit ştergarul legat în formă de fluture şi pus desupra icoanei pe peretele de răsărit. în mod deosebit la Lopătari şi Mânzăleşti. simbolul divinităţii. mai târziu. al cerului şi devenit. ştergarelor şi cearceafurilor de perete.

asemănânduse cu toate regiunile subcarpatice munteneşti. Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei. Portul bărbătesc este mult mai simplu şi mai comun. Este compus din cămaşă (din croiuri drepte sau “nemţească” cu platcă). adevărate tapiserii ale epocii noastre. încântau ochiul. Mobilierul simplu. din elemente geometrice de veche tradiţie. Crucerii de la Năeni. vestă din dimie brună sau neagră. iar ornamentul fin şi discret. buzoienii s-au remarcat în mod deosebit ca meşteri pricepuţi în prelucrarea pietrei. Costumele pentru copii sunt asemănătoare celor maturi. se compune din: ie cu decor în “broci” sau “muşte”. opinci iar pentru cap pălării maron şi căciulă. Locuitori ai unei zone bogate în calcar. fotă de lână cu fond negru şi decor în “vergi” roşii şi albe. iarna. Costumul. reprezentat mai bine datorită deosebirilor de la o zonă la alta. pantaloni din pânză (maron) şi pantaloni din dimie (iarna). ciorapi albi (iarna). Costumul popular femeiesc. era făcut să satisfacă toate necesităţile interne ale gospodăriei. Pietroasele şi Ciuta – comuna Măgura 73 . brâu lat. transmiteau “mesaje” şi erau considerate purtătoare de noroc şi sănătate. Cu totul deosebit pentru zona Subcarpaţilor Buzăului este portul androcului (fustă creaţă din lână de culoare brună sau verde).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ creatoare populară Adela Petre a căpătat renume mondial cu aceste ţesături. în ansamblul său se înscrie în tipul carpatic a cărui origine se găseşte în portul populaţiei dacice. realizat din lemn de brad sau stejar. pe cap se purta maramă. purtată peste un fustar alb. tulpan sau batic şi în picioare opinci sau pantofi traşi peste ciorapi albi din lână şi bunbac.

festivaluri – Gura Teghii. creaţie artistică populară: produse meşteşugăreşti. Spre exemplu.mina de petrol de la Sarata Monteoru. sondamina de la Sarata Monteoru este singurul loc în ţara noastră unde ţiţeiul se extrage prin galerii. Lacuri-Bisoca). 3.2Manifestări culturale în Subcarpaţii Buzăului Manifestările cultural artistice din Subcarpaţii Buzăului caracterizate printr-un bogat şi variat program au un caracter ocazional şi treptat au pierdut din legăturile cu vechile ritualuri devenind evenimente artistice. Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că la fiecare răspântie străjuieşte câte o cruce care uimeşte nu numai prin decorul feţei. manifestări populare tradiţionale (târguri.4. Unele din obiectivele industriale ale judeţului (cariera de diatomită de la Pătârlagele. Colţi. Calvin. Nehoiu. Plaiul Nucului-Lopătari. Catina. distractive şi de spectacol. putem spune fără tăgadă că măiestria lucrului în piatră a sălăşuit la Buzău.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ au realizat adevărate dantelării de piatră. Buda). muzical şi coregrafic (Bisoca. Lopătari.). ceramică. Derularea unor programe turistice care includ astfel de manifestări constitue o posibilitate de mărire a importanţei lor. ci mai ales prin decorul naturalist de pe spate. Dintre elementele de ednografie şi folclor care stau drept mărturie a civilizaţiei şi culturii populare fac parte: arhitectura şi tehnica populară (Chiojdu. Brăneşti. braţe sau căciulă. artizanat. zona de extracţie a petrolului de la Berca – Arbanasi) constitue şi ele puncte de interes turistic. sonda. 74 . port popular. Cislău etc. folclor literar.

la sfârşitul primei săptămâni a lunii octombrie. reprezintă o încununare a manifestărilor dedicate cunoaşterii vieţii şi operei marelui scriitor născut în această localitate buzoiană. În cadrul manifestărilor culturale din Subcarpaţii Buzăului un loc aparte îl are cea dedicată “Zilele Inspectoratul marelui poet şi prozator constitue buzoian o Vasile Voiculescu. Cu acest prilej. aduce nu numai farmecul său. organizează în colaborare cu Uniunea Scriitorilor. Concursul. când pentru Cultură Judeţului Buzău. dar mai ales interesante dialoguri între creatorii şi consumatorii de literatură. manifestare ajunsă la a X-a ediţie. Festivalul concurs de interpretare a cântecului popular “Toamna Buzoiană” reprezintă o manifestare populară autentică desfăşurată pe meleagurile subcarpatice buzoiene. care se finalizează la Casa memorială “Vasile Voiculescu” din Pârscov. au loc expoziţii şi lansări de carte.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Manifestările populare autentice se prezintă ca un factor de atracţie deosebit. fiind pentru turişti un element de cunoaştere culturală şi îmbogăţire a propriului orizont spiritual. Când toamna coboară peste Valea Buzăului. 75 .ci şi o sărbătoare mult aşteptată: Festivalul concurs de interpretare a cântecului popular “TOAMNĂ BUZOIANĂ”. care are loc în fiecare an la Nehoiu. Vasile Voiculescu” al manifestare Biblioteca culturală ce se desfăşoară în fiecare an în luna octombrie. Judeţeană “Vasile Voiculescu” şi Primăria comunei Pârscov. Concursul Naţional de Creaţie Literară “Vasile Voiculescu”.

“T^RGUL TRADI|IONAL DE SF^NTA MARIA” la Cozieni.“PE URME DE BALADĂ”la Gura Teghii. în a doua duminică din luna iulie. 76 . pe data de 15 august. În fiecare an. . de Sfânta Maria. Periodic se organizează: .“PE PLAIURI BISOCENE” la Bisoca. . . a cărui vârstă a ajuns la 29 de ani. Ei reprezintă o importantă contribuţie la descoperirea şi promovarea celor mai valoroţi interpreţi de muzică populară. în a treia duminică din luna iunie. “TOAMNA BUZOIANĂ” a devenit o adevărată instituţie de valorificare a bogatei zone folclorice a Buzăului.“FESTIVALUL SLĂNICULUI” la Meledic-Mânzăleşti. mai valoros. în prima duminică după Paşte. Ei aduc astfel la rampă numeroase nestemate ale folclorului nostru. . în permanenta sa aspiraţie către mai bun. care se întrec pentru a deveni nume de rezonanţă în muzica populară românească. a treia duminică din luna august. reuneşte solişti vocali şi instrumentişti din toate zonele ţării.artistice.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Ocupând locul întâi între alte manifestări cultural artistice din Nehoiu. în Subcarpaţii Buzăului se organizează manifestări cultural. Specialişti de marcă în folclor apreciază că. festivalul.“TARGUL CUCULUI” la Pătârlagele. în ultima duminică din luna mai. . cele folcloirice ocupând un loc aparte prin meritulde a conserva valori tradiţionale de port şi cântec.“FLOARE DE COL|” la Colţi.

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

- “COLEC|IA

PERMANENTĂ DE PE

DE VALEA

ARTĂ

POPULARĂ la

CONTEMPORANĂ Mânzăleşti-Grunj.

SLĂNICULUI”

Importanţa mare pentru turism a acestor manifestări constă şi în faptul că ele se organizează în zone care deţin şi numeroase alte obiective turistice importante, constituind pentru turişti posibilitatea vizitării a cât mai multor puncte de atracţie (ex. “Festivalul Slănicului” de la Meledic-Mânzăleşti).

"FESTIVALUL SLĂNICULUI" - MELEDIC

3.4.3Potenţialul turistic socio-economic

77

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

Bogăţia şi diversitatea peisajelor cu care natura a înzestrat zona subcarpatică buzoiană, măiestria şi hărnicia oamenilor de pe aceste meleaguri, numeroasele resurse ale solului şi subsolului existente în acest spaţiu, fac din zona colinară a judeţului Buzău, un areal cu un remarcabil potenţial turistic socioeconomic valorificat în bună măsură, dar cu multiple posibilităţi pentru o şi mai bună valorificare a lui. Astfel, expoziţia sudică şi sud-estică a dealurilor a permis apariţia aşezărilor omeneşti care în timp au evoluat atât ca suprafaţă, cât şi sub aspect demografic conducând la formarea de sate şi comune mari. Condiţiile oferite de această orientare a culmilor deluroase au favorizat cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi, zona fiind recunoscută pentru podgoriile ei întinse cu o mare productivitate, care au dat naştere vinurilor superioare din subcarpaţii Buzăului - ex. podgoria Dealul Mare. De asemenea, topoclimatul de adăpost al depresiunilor din subcarpaţii Buzăului a permis apariţia satelor mari, cu gospodăriile grupate pentru o utilizare cât mai eficientă a terenurilor. La contactul dintre dealuri şi câmpie apar tot sate grupate, care beneficiază în economia lor atât de bogăţiile zonei deluroase - cu vii şi livezi, cât şi de bogăţiile zonei de câmpie întinse terenuri agricole, dar şi de importante resurse de subsol ţiţeiul. Satele de la contactul cu muntele se caracterizează prin prezenţa în teritoriul lor a unor întinse areale forestiere la care se

78

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

adaugă principala bogăţie a subsolului subcarpaţilor Buzăului sarea - cu rezerve impresionante. Aşadar, atât prin originalitatea şi bogăţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent, cât şi prin specificul etnocultural şi etnografic, satul din subcarpaţii Buzăului poate să se constituie o gamă largă de motivaţii în turismul organizat şi pe cont propriu. Un număr mare de sate din această zonă, constituie destinaţii pentru turismul de sejur, turismul de cunoaştere, balneoturism etc. Aşezările rurale, de interes turistic sunt grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore : - satele peisagistice şi climaterice se caracterizează prin prezenţa unui cadru natural atractiv, cu elemente de potenţial turistic numeroase şi variate, care favorizează petrecerea timpului liber. Aşezările turistice de acest tip sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilităţi de plimbare în aer liber, băi de aer, helioterapie, drumeţie - Vintilă Vodă, Berca, Măgura etc. - satele balneare din zonă susţin turismul balnear de importanţă locală, bazându-se pe resurse turistice şi valorificate, cum ar fi apele minerale. Astfel, pe lângă cele de la Sărata Monteoru, ape minerale mai apar şi la Fişici, Nehoiu, Nifon, Lopătari - fiind mai puţin valorificate, având doar importanţa locală. - sate cu monumente istorice, de artă şi arhitectură cu valoare de excepţie - Răteşti - prin mănăstirea de aici, Cislău, Grăjdana, Măgura - Mănăstirea Ciolanu etc. - sate cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de rezervaţii naturale care prin inedit, unicitate, frumuseţe, atrag spre

79

atât în perioada recoltării cât şi după aceea. în sil rustic. istoric şi membru al Academiei Române.Cernăteşti. Mânzăleşti. Lopătari. împrejurimile Nehoiului etc.) o atracţie deosebită şi în acelaşi timp o sursă de venituri. Satele de interes cultural . 1903).din această categorie fac parte satele de la limita subcarpaţilor cu munţii. Lopătari etc.). În această zonă există şi componente de interes turistic. ca de exemplu Centrul de Cercetări Sericicole Cislău. Sate de interes etno-folcloric . strugurilor şi a preparatelor pe baza lor. aceste sate asigură posibilitatea desfăşurării activităţilor turistice pe toată durata anului. Sate pomi viticole răspândite îndeosebi pe povârnişurile sudice şi sud-estice ale Dealurilor Istriţei. arhitectura. în care portul popular. prin oferirea fructelor. Vlahuţă şi Barbu Delavrancea. Constantin Giuraşcu (1875-1918) la Chiojdu. Bădila. Pietroasa. Mânzăleşti. Cândeşti etc. de 80 . Vasile Voiculescu (m. mobilarea şi decorarea interioarelor. Staţiunea de Cercetări Geografice a Institutului de Geografie Bucureşti.istoric atrag prin faptul că în aceste sate au trăit şi au creat mari oameni de cultură : Vasile Cârlova (1809-1831) la Niscov. Grigorescu (în 1902. scriitorii Al. Verneşti.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ vizitare numeroşi turişti . la Cândeşti a locuit şi a creat : pictorul N. poate să o constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante preparate din fructe. 1963) la Parscov. În aceste sate (Greceanca. muzica şi coregrafia populară predomină impunându-se totodată şi ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv (Chiojdu.

Colţi. 81 . sonda-mină de petrol de la Sărata Monteoru. Maluri cu sare şi ape sărate din această zonă sunt în comunele: Pătârlagele. Aceste rezerve nu au fost niciodată exploatate organizat. Mânzăleşti. Un alt argument pentru dezvoltarea turismului rural de aici îl constituie resursele de sare cu importanţă în dezvoltarea economică locală la care se adaugă şi calităţile terapeutice ale acestora asupra stării de sănătate a oamenilor. Lopătari. înfiinţată în 1893. înainte chiar de formarea statului feudal când producţia era în mâna obştilor ţărăneşti. de la Cândeşti şi de la Verneşti. Unele din obiectivele industriale de aici (carierea de diatomită de la Pătârlagele. Monteoru. Cozieni. Staţiunea de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii. sonda-mină de la Sărata Monteoru fiind singurul loc din ţara noastră unde ţiţeiul se extrage prin galerii. fiind amplasate la suprafaţă. anterioară exploatării domneşti. Chilii. În zona Buzăului rezervele de sare sunt enorme. s-a făcut o exploatare populară care reprezintă forma cea mai veche a exploatării sării la noi. de ameliorare a terenurilor degradate.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ cunoaştere globală a mediului de la Pătârlagele. zona de extracţie a petrolului de la Berca .Arbanasi) constituie şi ele puncte de interes turistic. Scorţoasa. Căneşti. Staţiunea de Cercetări şi Producţie Pomicolă. Vipereşti. de la Pietroasa . Staţiunea de Cercetări Viticole. a Institutului Agronomic Bucureşti de la Aldeni. Toate aceste staţiuni de cercetare sunt legate de valorificarea superioară a resurselor agricole.

diversitatea şi frumuseţea resurselor turistice naturale (relief. izvoare minerale. baza tehnico-materială contribuie la conturarea.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ STAŢIUNEA DE CERCETĂRI VITICOLE DE LA PIETROASELE 4. aşa numita "ofertă turistică creată". climă) originalitatea şi atractivitatea obiectivelor turistice antropice din subcarpaţii Buzăului sunt valorificate prin turism cu ajutorul unei baze tehnicomateriale. ape. Alături de potenţialul turistic. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC Varietatea. la definirea patrimoniului turistic al zonei 82 .

hanuri.T.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ subcarpatice buzoiene. toate echipamentele turistice destinate cazării se aflau în proprietatea statului şi erau administrate de O. În modernizare funcţie şi de mărimea. 4.1. Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare : hoteluri. căsuţe etc. modificând fizionomia şi structura peisajului natural. cu rol deosebit în susţinerea tuturor formelor de turism. Buzău cu întreprinderile aferente. Baza tehnico . Astfel. pentru cazare. 4. alimentaţie. 83 . aceasta incluzând şi distribuirea bazei tehnicomateriale. vile.1. în funcţionalitatea baza gradul de integrare spaţiu. în baza unor tarife determinate. şi asigură odihna turiştilor pe o anumită durată de timp. moteluri. În subcarpaţii Buzăului. înainte de 1990. După 1990 a început o restructurare a activităţii turistice în tot judeţul. se constată constituirea unor societăţi pe acţiuni ce desfăşoară activitatea turistică în judeţ. facilitează atragerea în circuitul turistic a arealelor cu resurse turistice. tehnico-materială polarizează fluxuri turistice mai puternice a teritoriului.materială cuprinde o mare diversitate de dotări. pentru recreere şi tratament sau distracţii şi sport care reprezintă o premiză a realizării circulaţiei turistice.1Structuri turistice de cazare Baza de cazare este componenta esenţială a oricărei baze tehnicomateriale. tabere de vacanţă.J.

fiind administrate de Sind-Rom prin întreprinderea Sindicatelor". Centrocoop. Sind.C. LOCURI 1.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ În momentul de faţă.A. Ministerul Turismului este reprezentat de S. Ministerul Învăţământului. care administrează un număr relativ mare (45 %) de hoteluri şi vile.Rom. Situaţia locurilor de cazare pe organe tutelare se prezintă astfel : TABEL NR. Pietroasa S.C. a sindicatelor Caselor de reprezintă Odihnă şi proprietatea Tratament a obştească. 1 Structura echipamentelor de cazare pe organe tutelare ORGAN TUTELAR MINISTERUL TURISMULUI MINISTERUL ÎNVĂ|ĂM^NTULUI CENTROCOOP SIND – ROM CONSILIUL LOCAL ADMINISTRATIV NR. activitatea turistică hotelieră este administrată de Ministerul Turismului. 49 % din locurile de cazare (1.285 locuri) se află sub patronatul Ministerului Turismului. 30 % (771 locuri) sub cel al Centrocoop-ului. prin intermediul societăţilor comerciale.285 771 210 195 159 % 49 30 8 7 6 TOTAL: 2. proprietate cooperatistă este administrată de Centrocoop. 7 % (195 84 . Federalcoop.620 100 Astfel. Echipamentele "Direcţia Economică S. precum şi de către Consiliul Local Administrativ.

jud. B-dul N.Bălcescu nr.L. Mesteacănului nr. 36 Buzău. Siriu S.R. Buzău Buzău.C.B. TABEL NR2. Buzău NR. Buzău Buzău. Baza tehnico-materială a judeţului Buzău se află în administraţia unei Asociaţii pentru Tineret a Consiliului Local şi a 10 societăţi comerciale dintre S. Pietroasa S. Pietroasa şi S. str. B-dul Gării nr.R. B-dul Gării nr. Buzău Monteoru. jud. Lefer U.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ locuri) sub cel al Sind-Rom-ului. jud. 54 Siriu. Piaţa Daciei nr. 47 Monteoru.L.A.620 % 6 25 8 6 3 2 5 3 3 2 29 100 Buzău.C. Federalcoop Consiliul Local Hidroconstrucţia S. Structura pe societăţi a chipamentelor de cazare SOCIETATEA COMERCIALĂ S.C. Monteoru S. Monteoru S.A.C. S.C. LOCURI 160 655 210 159 85 60 120 70 80 40 771 2. N. jud. jud. 2 Casablanca S. iar restul de 6 % (159 locuri) revin Consiliului Local Administrativ.N.1 Buzău.T. Bălcescu nr. Buzău Fundaţia pentru Tineret Buzău.C. Musceleanu Achim S.A. Corona ADRESA Monteoru. 1 TOTAL: 85 . Monteoru. Admiral S.A.

înregistrându-se o creştere a numărului acestora comparativ cu 1993.N. vila turistică.UTB MONTEORU . majoritatea unităţilor de cazare aflânduse în administrarea directă a unităţilor comerciale menţionate. TABELUL NR. CASABLANCA S.C. S. În ceea ce priveşte procesul de privatizare acesta se desfăşoară destul de lent. motel. structurile de primire ale judeţului Buzău se compun din unităţi de tip : hotel.A. Vila Monteoru şi Pensiunea Casablanca în cadrul arealului subcarpatic. tabere de elevi şi preşcolari. cabană. în cadrul reţelei de cazare nu s-au făcut înregistrări privind unităţi de cazare de tip căsuţe unor astfel de unităţi.70 locuri. . han.C.620 locuri de cazare din judeţ 500 de locuri aparţin societăţilor din Monteoru ceea ce reprezintă 20 %. ADMIRAL S.A.şi anume S. În locaţie de gestiune sunt luate Hotelul Merei. -(40 locuri) Astfel.C.160 locuri.L.R. (210 locuri). din totalul celor 2. MONTEORU S. Din punct de vedere tipologic. În 1998 numărul unităţilor de cazare era de 28. deşi potenţialul turistic al zonei permite prezenţa 86 . S.aparţin mai multor societăţi care îşi au sediul în Monteoru . 3 turistice sau sate de vacanţă. camping. LEFTER .deci în aria subcarpatică buzoiană .care deţin cea mai mare pondere . exceptându-le pe cele din oraşul Buzău .120 locuri . Până în 1996.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Se constată potrivit tabelului şi a reprezentării sale grafice că o bună parte din echipamentele de cazare din judeţ.

Cabanele şi-au restrâns spaţiile turiştilor. Această situaţie este rezultatul alocării a unui spaţiu de către Primărie. spaţiu care să asigure turiştilor aflaţi în tranzit parcarea mijloacelor de transport. 87 . Hotel Parc. Terenurile destinate camping-urilor au crescut şi acestea de la o unitate în 1993-1997 la 2 unităţi în 1998.Hotel Ceres. Hotel Ciuhoiu. în 1998 în circuitul turistic se află 11 hoteluri ca urmare a intrării în funcţiune a încă 2 unităţi modernizate. În cadrul zonei subcarpatice buzoiene.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Numărul unităţilor de cazare pe tipuri de unităţi Anul Hotel Tipul unităţilor de cazare Hanuri şi Caban Campin Vila moteluri e g turistic ă 5 1 8 4 4 4 4 4 1 1 1 1 2 9 9 3 8 8 1 Total Tabere de elevi 3 3 3 3 3 3 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 9 10 10 10 11 11 26 27 27 27 27 28 Dacă în anul 1993 funcţionau 9 hoteluri. condiţii de cazare şi de pregătire a mesei. hotelurile se găsesc în staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru . din 1993 nu mai este menţionată nici o unitate de acest tip. astfel încât.

la Arbănaşi.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Această reducere a numărului unităţilor de cazare de tip motel şi han are urmări negative în dezvoltarea turismului de tranzit.Buletin Statistic . Se remarcă însă Hanul Ciuta şi Hanul Merei. Poiana Pinului.1998 cele 3 tabere de elevi se află în subcarpaţii Buzăului .Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău . Sărata Monteoru. Din punct de vedere al ponderii fiecărui tip de unitate în totalul unităţilor de cazare situaţia se prezintă astfel : 88 . Numărul vilelor turistice şi al taberelor de elevi rămâne aproape constant în intervalul de timp luat în considerare. de menţionat fiind faptul că toate Sursa: _______________ 1*** . forma de turism ce necesită astfel de amenajări.

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

Grafic nr. 1

Se remarcă faptul că reţeaua unităţilor de cazare a judeţului Buzău este formată preponderent din hotel, acestea având ponderi cuprinse între 35 % (în 1993) şi 30 % (în 1998) din

89

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

totalul echipamentelor de cazare. Concentrarea acestor tipuri de amenajări corespunde oraşului Buzău. Creşterea ponderii hotelurilor în totalul unităţilor de cazare nu se datorează creşterii din punct de vedere numeric, ci este rezultatul reducerii numărului de hanuri şi moteluri, cabane. Locul al doilea din punct de vedere al ponderii ocupate este deţinut de vilele turistice (29 % în 1997), urmate de hanuri şi moteluri (14 % în 1998). Unităţile de tip camping au o pondere redusă de 7 % (în 1998). TABELUL NR.4 Numărul unităţilor de cazare turistică pe forme de proprietate la sfârşitul anului 1998 Forma de Hotel proprietat e Proprietat 4 e pulică Proprietat 1 e mixtă Proprietat 1 e privată Proprietat 1 e cooperati stă Proprietat 2 e obştească TOTAL 11 Han şi Motel 4 4 Caban Campin Vila Taber e g turistic e a 1 1 3 2

TOTAL

9 1 5 5

-

-

-

3

-

5

4

Grafic nr. 2

2

8

3

28

90

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

Ponderea diferitelor forme de proprietate în administrarea echipamentelor de cazare la sfârşitul anului 1998

Proprietate publică privată

Proprietate mixtă

Proprietate

Proprietate cooperatistă

Proprietate obştească

Sursa: _____________ 2*** Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998 Din totalul echipamentelor de cazare existente în judeţul Buzău la sfârşitul anului 1998, 32 % dintre aceastea, adică 4 hoteluri, un camping, o vilă turistică, precum şi toate taberele pentru elevi se aflau în proprietate publică. În aria subcarpatică buzoiană se regăsesc în proprietate publică două dintre cele patru hoteluri din judeţ respectiv Hotel Parc şi Hotel Ciuhoiu, precum şi toate taberele de elevi Arbănaşi, Sărata Monteoru şi Poiana Pinului. De asemenea, campingul din Monteoru se află tot în proprietae publică. Celălalt camping care figurează în tabel ca aparţinând proprietăţii private se găseşte tot în aria staţiunii Sărata Monteoru.

91

În cadrul judeţului Buzău unităţile de cazare de categoria a I-a se concentrau în oraşele Buzău. în cadrul categoriei I de confort.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ O altă clasificare a echipamentelor de cazare se poate realiza după categoria de confort a acestora. confort mai redus aveau o parte din casele de odihnă ale staţiunii Monteoru.locuri – Categori a I II III IV Tipul unităţii Popasu Vilă Case de ri turistic odihnă turistic ă e 40 290 24 160 160 237 turistică erau clasificate prin “categorii” în ordine descrescătoare : categoria “LUX” categoria a I-a. urmate de casele de odihnă cu 23 % (290 locuri). a III-a şI a Hotel 691 93 - Cabane 213 210 32 97 TOTAL 1258 623 269 97 Se remarcă faptul că. până în anul 1989 unităţile de cazare IV-a.5 Structura pe categorii de confort a echipamentelor de cazare în anul 1989 . Situaţia centralizătă a structurii echipamentelor de cazare pe categorii de confort în anul 1989 este prezentată în tabelul următor : TABELUL NR. Nehoiu. a II-a. Râmnicu Sărat. vilele şi 92 . La nivelul întregii ţări.nr. hotelurile deţineau ponderea cea mai mare. şi anume 55 % (691 locuri).

dimensiune. La categoria a II-a. În urma aplicării Ordinului nr. varietatea şi calitatea serviciilor oferite de unitatea de cazare. dacă în 1989 ponderea unităţilor hoteliere înregistrează 55 % la categoria a I-a şI 15 % la categoria a II-a. bungalow-uri. ceea ce înseamnă 160 locuri. criteriu de clasificare folosit de majoritatea ţărilor. urmate de popasurile turistice şi casele de odihnă cu câte 26 de procente fiecare. care deţineau o proporţie de 88 % (237 locuri) şi cabanele 12 % (32 locuri). acestea se aplică conform unui sistem de norme. în funcţie de confort. 3 % (40 locuri) şi respective 2 % (24 locuri). vile turistice. Categoria a IV-a era întâlnită numai în cabanele din Munţii Penteleu (97 locuri). în judeţul Buzău funcţionau următoarele tipuri de unităţi de cazare turistică : hoteluri. moteluri. în 1998. căsuţe.56 al Ministerului Turismului privind aplicarea normelor metodologice şi criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. hanuri. După 1989 s-a început o amplă operaţiune de reclasificare a unităţilor de cazare în sistemul de “stele”. iar cabanele deţin 17 % (213 locuri). Hotelurile deţineau o pondere scăzută de numai 15 % (93 locuri). Astfel. dotări.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ popasurile turistice deţineau ponderi mai mici. Categoria a III-a de confort era reprezentativă pentru casele de odihnă. tabere pentru elevi. 93 . cea mai mare parte o deţineau cabanele 33 % (210 locuri). în 1998 situaţia este total schimbată (vezi tabelul nr.

841 de locuri.6. după acest an. TABELUL NR. Structura pe categorii de confort a echipamentelor de cazare în anul 1998 Categor ia Hote l * ** TOTAL 7 3 10 Ha n 1 1 Tipul unităţii Vilă Căsuţ Mote Bungalo Campin turistic ă l w g ă 4 3 2 2 1 1 5 3 2 2 1 TOTAL 20 4 24 Se observă că în judeţul Buzău predomină unităţile de cazare de categoria o stea (83 %). unităţile de cazare turistică fiind diferite din punct de vedere al locurilor de cazare) şi numărul de locuri de cazare. Dacă în 1993 numărul locurilor de cazare este de 2. cele de categoria două stele înregistrând o pondere de numai 17 %. deoarece acestea nu îndeplinesc condiţiile necesare privind clasificarea pe stele. se înregistrează o scădere tot mai 94 .6. acestea se pot determina cu ajutorul indicatorilor : numărul de unităţi (care însă nu este foarte expresiv. Din cele 28 de unităţi de cazare turistică 4 dintre ele au rămas neclasificate.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ . În ceea ce priveşte dimensiunile reţelei unităţilor de cazare pe teritoriul judeţului Buzău.).

cea mai mare parte dintre ele nu mai pot fi modernizate datorită structurii de rezistenţă care nu mai permite acest lucru. Numărul de locuri de cazare turistică3 . hotelurile deţin în medie 44 % din totalul locurilor de cazare. hanurile şi motelurile 8 % şi campinurile doar 5 %. Acest fapt este consecinţa uzurii înaintate a unităţilor de cazare (între 50–60%).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ accentuată ajungând în 1998 la 2. Anul Hotelu ri 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 984 1117 1119 1124 1145 1126 TABEL NR.locuri Tipul unităţii TOTAL Hanuri Vile Tabere şi Caban Campin turistic de Motelu e g e elevi ri 218 196 212 190 190 355 50 46 46 46 28 126 362 387 387 175 327 327 1090 1030 824 771 771 771 2841 2798 2572 2328 2461 2540 Din punct de vedere al structurii numărului de locuri pe tipuri de unităţi.8). taberele pentru elevi 30 %. Fiind construcţii vechi. cu aproximativ 301 locuri mai puţin (vezi tabelul nr.540 de locuri. vilele turistice 13 %. 7.nr. 95 .

Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependentă de mărimea capacităţii de cazare. Poeniţa (lângă Râmnicu Sărat) şi a taberelor de elevi care se concentrează în acest areal – Arbăraşi. Merei.2. alături de baza de cazare.Buletin Statistic . baza de tratament şi agrement. Poiana Pinului. O parte din numărul locurilor de cazare din judeţ se concentrează în aria subcarpatică prin intermediul hotelurilor. oraşelor sau altor obiective cu baze turistice la conturarea profilului acestora. campingurilor din staţiunea Sărata Monteoru. Sursa : 3*** .1. a hanurilor de la Ciuta. contribuind la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor. 96 . Structuri turistice de alimentaţie pentru turism Alimentaţia publică pentru turism. Sărata Monteoru. iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice.1998 4.Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău . diversifică oferta. vilelor.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Din 1998 sunt menţionate în datele statistice 60 de locuri în unităţi de tip bungalow şi 20 de locuri la căsuţe.

TABELULNR. cafenele. unităţile de alimentaţie publică pentru turism sunt concentrate în cele două oraşe – Nehoiu şi Pătârlagele – precum şi în staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru.publi Restaura nte Rotiserii Bufete. restaurante cu specific. rotiserii . din care baruri de zi. crame. berării. discoteci. În Subcarpaţii Buzăului. patiserii Chioşc uri TOTAL UNITĂŢI 97 .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Spaţiile de alimenţie pentru turişti aparţin de regulă marilor hoteluri. dar şI unităţilor independente. braserii. grădini de vară. Ele au fost grupate în patru categorii de unităţi şI anume : • unităţi tip restaurant. videoteci . • unităţi tip bar.nr. • unităţi tip cofetărie – patisserie . ceainării. Unităţile de alimentaţie publică din turism reprezintă o structură foarte variată. care cuprind restaurante clasice.situat pe Piemontul Râmnicului. Întrucât municipiul Râmnicu Sărat se află în zona de trecere de la subcarpaţi la câmpie . baruri de noapte. • unităţi tip fast-food care include autoserviri şi pizzerii.bar uri. bodegi Cofetări i.8 Numărul unităţilor de alimentaţie în Subcarpaţii Buzăului .unităţi Zona Unitate de alim. se vor lua în consideraţie şi unităţile existente aici.

98 .C. restaurante. prestând servicii corespunzătoare. În privinţa numărului de locuri din unităţile de alimentaţie acestea au crescut în ultima perioadă de timp.054 de unităţi.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Rm. cofetărie. precum şi cantina restaurant a Hotelului Ceres. ceea ce asigură o deservire corespunzătoare a turiştilor.Sărat Nehoiu Pogoanele TOTAL Comune TOTAL GENERAL că 53 14 10 77 191 268 8 2 1 11 9 20 42 9 8 59 285 344 9 6 2 17 23 40 71 11 10 92 298 390 183 42 31 256 798 1054 Reţeaua unităţilor de alimentaţie publică cu funcţie turistică din Subcarpaţii Buzăului totalizează un număr de 1. Unităţile de alimentaţie publică administrate în cea mai mare parte de S. corespund din punct de vedere al gradului de confort şi al numărului de locuri la mese. discoteci.A.Sărat. unităţi de tip fast-food. În aria subcarpatică buzoiană se remarcă unităţile de alimentaţie publică din cadrul staţiunii balneo-climaterice Sărata Monteoru ce cuprind numeroase baruri de zi dar şi de noapte. La Pietroasele. din care cele mai multe sunt localizate în municipiul Rm.Gastronom S. în cadrul staţiunii de cercetări viticole există o cramă unde turiştii pot face degustări de vinuri.

bodegi Cofetării patiserii Număr de unităţi 19 344 40 Număr de locuri 4326 9854 1630 Din analiza pe tipuri de unităţi a structurilor de alimentaţie.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Repartiţia locurilor la mese pe tipuri de unitate în Subcarpaţii Buzăului Unitatea Restaurante rotiserie Bufete. La nivelul judeţului. baruri. rezultă că. 9. România a adoptat nivelurile calitative exprimate prin categorii. Definirea acestor nivele calitative se face prin “număr de stele” în ordine crescătoare sau pe “categorii” în ordine descrescătoare. numărul de locuri din unităţile de alimentaţie din punct de vedere al categoriei de confort se împarte în : 19.528 locuri la categoria a II-a 99 . Calitatea bazei materiale a fost standardizată în foarte multe ţări. unităţile de tip “Fast-food” care sunt solicitate de obicei de turiştii aflaţi în transit sau pentru turismul de week-end lipsesc. Astfel. nu oferă potenţialilor turişti posibilităţi mari de a alege. deşi acestea satisfac necesarul în privinţa numărului de locuri. iniţiindu-se chiar o uniformizare pe plan mondial a nivelurilor calitative ale acesteia. Din punct de vedere al standardizării.820 locuri la categoria I .

carenţe sub raportul numărului necesar de personal de deservire şi de pregătire profesională a acestora. Numărul unităţilor de alimentaţie este relativ mare. având un rol important în atragerea clienţilor şi creşterea încasărilor din activitatea turistică. Structuri turistice de agrement şi tratament Agrementul turistic ocupă o poziţie importantă în conţinutul activităţii turistice.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 2.3. 4. să dea 100 . dar însă neclasificate.1. unei grupări sociale.896 locuri la categoria a III-a Astfel structura pe categorii a bazei materiale a restructurării în anul 1998 era următoarea : 61 % din locurile la mese se aflau în unităţi de categoria I (ponderea cea mai mare având-o restaurantele) : 30 % din locuri în unităţi de categoria a IIa iar restul de 9 % în unităţi de categoria a III-a. o stare de bună dispoziţie. existând multe alte unităţi de mică capacitate. expresie a iniţiativei particulare. asigurarea unei alimentaţii publice în condiţii civilizate şi într-o gamă variată şi adecvată specificului local. Caracteristic acestor etape există o gamă întreagă de neajunsuri care în ultima analiză acţionează asupra deservirii turiştilor : întreţinerea corespunzătoare a clădirilor. Ansamblul mijloacelor şi formelor capabile să asigure individului. dotarea şi echiparea precară a acestora.

scoţian. patinaj. 101 interes . cluburi. şi 2 a câte 15 m. centre de călărie. aerosol.c. Baza de tratament şi agrement existentă pe teritoriul judeţului Buzău se concentrează în staţiunile balneo-climaterice. recreere. săli polivalente. precum şi oraşele turistice de pe Valea Buzăului. masaj) .mişcare şi psihice . terenuri de sport. secţie de hidroterapie cu instalaţii pentru duşuri (subacval. parafină. La acestea se adaugă unităţi prestatoare de servicii medicale şi instalaţiile de cură şi tratament balneo . gimnastică etc) şi are următoarele dotări : 4 bazine (2 a câte 30 m. defineşte conceptul de agrement turistic. Agrementul se grupează în câteva categorii mari care sugerează varietatea şi importanţa acestei componente a bazei tehnico-materiale : mijloace destinare distracţiilor.c. electroterapie. mijloace de agrement sportiv.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ senzaţia unei satisfacţii. Agrementul turistic trebuie să răspundă atât nevoilor turistului (fizice . marile oraşe.) pentru hidrokinetoterapie. masaj. săli de jocuri.destindere. instruire) cât şi agenţilor economici pentru care reprezintă o sursă de creştere a încasărilor şi a competitivităţii staţiunilor turistice. sporturi nautice.medical. Sărata Monteoru dispune de o bază de tratament cu o capacitate totală de 1760 proceduri majore în 8 ore şi 3021 proceduri asociate (nămolterapie. bazine de înot deschise sau acoperite. parcuri. să lase o impresie şi o amintire favorabile. Staţiunea balneară Sărata Monteoru face parte din categoria celor 24 de staţiuni din ţară care prezintă mondial datorită condiţiilor de cură balneară. hoidroterapie. 6 căzi pentru băi cu plante.

În zona subcarpatică buzoiană se pot desfăşura trasee atât pe Valea Buzăului spre Nehoiu cât şi pe Valea Slănicului spre Mănzăleşti şi Lopătari cât şi în zona subcarpatică de contact spre Pietroasele şi la nord de oraşul Buzău. instalaţii pentru aerosol. se impune consolidarea bazei de tratament şi punerea în valoare a unei noi surse. deosebit de variate şi atractive pot fi valorificate şi prin includerea lor în intinerariul unor trasee turistice. 4. Întrucât apele minerale din această zonă au proprietăţi terapeutice recomandate în cure interne şi externe. Cea mai modernă şi mai bine întreţinută bază de tratament din staţiune se află în incinta Hotelului Ceres. situaţie existentă şi în cazul dotărilor cu caracter general. Clădirea bazei de tratament are un grad de uzură avansat.2.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ secţie de electrofizioterapie cu 40 de instalaţii. Trasee turistice Resursele turistice prezentate. sala pentru cultura fizică medicală şi sală pentru masaj. Urmărind Valea Buzăului se pot recomanda următoarele trasee: 102 .

Cătina – Corbu – Chiojd – Bâsca Chiojd (27 km).Cândeşti (17 km) – Măgura (30km) – Cislău (50 km).Siriu (45 km) sau Cislău – Bâsceni . Localitatea este şi punct de plecare în excursiile din zonă şi drumeţiile montane: Ex: Cislău .Nucu – aşezările rupestre.lea iar mai târziu domnului Mihnea Turcitul care s-a căsătorit cu Doamna Neaga în 1582.Pătârlagele .Itinerar auto pe DN 10 . . .CFR linia Buzău – Nehioiaşu În traseu vă recomandăm: • CANDEŞTI – biserica din 1660. .Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică.Lecca – autorul Dicţionarului istoric. Al XVI-lea. Cislăul a aparţinut în primele decenii ale sec. MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov (Casa memorială Vasile Voiculescu). comuna datează din Evul Mediu timpuriu iar numele şi-l trage de la “Cislo” care înseamnă loc de strângere a dărilor. După O. 103 . cu picturi de Grigorescu şi locul probabil al naşterii Nicolae • • celebrului tablou “Carul cu boi”.G. clucerilor Vlaicu Tătăranu şi Mitrea Vornicul.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Cislău Traseu: Buzău . oameni de încredere ai lui Mircea al II. .Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea). SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi Vulcanii Noroioşii. arheologic şi geografic.Nehoiu .

precum şi la “haiducirea” multora dintre ei. Tot aici. apoi Bărăşti (nume luat de la pârâul Bărasca) şi Gura Bâscei (la confluenţa râului Buzău cu Bâsca). AŞEZĂRILE RUPESTRE 104 .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Din comuna Cislău mai fac parte satele Buda. iar şirul campionilor continuă şi astăzi. format în 1580 când Doamna Neaga a construit aici o biserică pentru călugări. viaţa localnicilora fost deosebit de aspră. al XIV-lea precum şi ruinele curţilor întărite ale castelului ce a aparţinut Doamnei Neaga – sec. 1952 – Praga. 1953 – Varşovia.. Tot pe Valea Buzăului până la nord de Pătârlagele şi apoi pe o ramificaţie spre colţi se poate ajunge la aşezările rupestre de la Aluniş. în anul 1894. aşezată într-un cadru natural de o rară frumuseţe. Localitatea este deosebit de pitorească. Este ştiut că aici se află campionul naţional al ultimilor doi ani. Acesta a fost ca folclorul local să aibă o mulţime de doine şi balade care desfătarea iubitorilor de folclor. 1958 – Budapesta. al XVI-lea. a luat fiinţă o herghelie de cai care este în activitate şi astăzi şi care de-a lungul anilor a furnizat o întreagă pleiadă de campioni naţionali şi internaţionali:1951 – Budapesta. Ca obiective istorice menţionăm Schitul de la Aninoasa din sec. ceea ce a dus la răzvrătirea în nenumărate rânduri ale acestora. Datorită faptului că pământurile au aparţinut pe rând atât domnilor ţării cât şi mânăstirilor. 1968 în Iugoslavia etc.

Măgura DJ 203 L – Buzău. .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ . Traseul este recomandabil să se facă în două etape: Buzău – Colţi – Aluniş şi Buzău – Măgura – Buzioru – Fişici – Nucu. cu picturi de Nicolae Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului tablou “Carul cu boi”. • MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov (Casa memorială Vasile Voiculescu). • SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi Vulcanii Noroioşii.Ramificaţie Buzău”. drum spre Bozioru. - spre rezervaţia geologică “Sarea lui Basorelief “Fântâna lui Mihai”.XVI). În traseu vă recomandăm: • CANDEŞTI – biserica din 1660.UN ATHOS ÎN MINIATURĂ Traseu: pe DN 10 Buzău – Măgura (30km) – Pătârlagele (60 km) ramificaţie spre Colţi DC 69 (70 km) – Aluniş (75 km) – Nucu (cărare de munte 6 km) – Bozioru – Pârscov . apoi traseu pe DJ 203 L până la Măgura în DN 10. apoi ramificaţie dreaptă pe DC 69 până la Colţi. COLŢI –Muzeul Chihlimbarului. cu ramificaţie spre Tabăra de Sculptură şi Mănăstirea Ciolanu (sec. Intinerar auto pe DN 10 din Buzău până la pătârlagele. apoi cărare montană 6 km greu accesibilă iarna până la Nucu. • • CISLĂU: herghelia de cai de rasă. În zona subcarpatică a judeţului Buzău se află unul din cele mai interesante ansambluri de vestigii rupestre. constituit din 105 .

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ chilii şi biserici. 106 . în locuri cânva izolate. Aceste peşeteri (toate săpate de mâna omului) păstrează urme de locuire până la începutul secolului al XIX-lea. dar unele din misterele lor continuă şi astăzi să nu se lase dezlegate. Deoarece fiecare aşezare reprezintă un unicat atât ca arhitectură cât şi ca poziţie. Cine le-a săpat aici. În triunghiul greu accesibil cuprins între Nucu (Bozioru).III-IV e. 9 vârfuri de lănci şi 7 de săgeţi. galerii şi cruci de piatră. Aluniş (Colţi) şi Pinul (Brăieşti) se află un complex de aşezări săpate în piatră. pe ai căror pereţi s-au păstrat incizate semnul peştelui şi crucea latină cu capetele braţelor lăţite. cu răbdare şi tenacitate ce nu suferă comparaţie? Aşezate pe culmile Crucii Spătarului şi Martirei. Datarea ei s-a făcut după inciziile găsite pe pereţii acestor peşterişi care reprezintă 12 pumnale tip Akinakes.n.VI-IV î. în 4 categorii: • Prima categorie o reprezintă aşezările rupestre care au fost săpate în sec. Dionisie Torcătorul.Chr. înconjurate dintodeauna de o aură de legendă şi mister. • A doua categorie o reprezintă aşezările săpate în perioada paleocreştină. ele nu pot fi grupate decât după persupusa lor vechime.. şi refolosite în Feudalism. Gura Tătarilor (Colţii de Sus) şi Aluniş ABC (sat Aluniş). Acestea sunt Peştera lui Iosif. prezenţe ale creştinismului pe aceste meleaguri dintr-o perioadă greu de fixat pe baza materialelor de datare ce le-a furnizat cercetarea până acum. aşezările rupestre au trezit interesul cercetătorilor de foarte multă vreme. sec. Patra Îngăurită (toate din satul Nucu).

De exemplu peştera din Vârful lui Dragomir (Gura Tătarilor) străbate versantul dintr-o 107 . Acest fapt se datorează atât factorilor externi care au dus la degradarea acestora. Cu atât mai neclar şi mai misterios pare acest fapt după descoperirea în peştera de la Aluniş a unei inscripţii care nu a putut fi descifrată încă. • Din a patra categorie de aşezări rupestre fac parte cele ce nu pot fi datate până în prezent. până la sfârşitul sec. care leau lărgit şi amenajat pentru locuire sau rugăciune. scopul săpării şi existenţei lor nu este încă cunoscute. Dacă în perioada prefeudală aşezările rupestre au fost folosite ca loc de revugiu şi de cult (fapt dovedit de numeroasele inscripţii şi chiar documente medievale). deşi a fost cercetată cu cele mai noi mijloace cunoscute. uneori incredibil de mare. al XVIIIlea sau începutul sec. în perioadele mai vechi. cât şi datorită intervenţiei ulterioare a oamenilor. Fundătura (sat Nucu) şi peştera din Culmea Pietrei (sat Ruginoasa – Brăieşti). constituind în acest fel o extraordinară dovadă de continuitate a locuitorilor acestei zone în aceeaşi vatră de locuire. chiar dacă cu intermitenţe. Şi acestee peşteri au fost folosite. În concluzie. Bucătăria.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ • În a treia categorie de locuinţe rupestre se înscriu cele a căror datare nu poate fi coborâtă sub secolul al XIII-lea (din lipsa unor elemente sigure de datare). O altă caracteristică a unora dintre aşezări este dimensiunea lor. Acestea sunt: Agatonul Nou. datorită absenţei unor elemente care să ajute la determinare vechimiinlor. în perioada de săpare şi locuire a aşezărilor rupestre din Munţii Buzăului se întinde pe o perioada a două milenii şi jumătate. al XIX-lea.

Itinerar: . având o înclinare de 10ş. Nu a putut fi explorată decât pe o lungime de 40 m. apoi auto sau pe jos până la Colţi.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ parte în alta. . oricare a fost utilitatea lor de-a lungul vremii. De existenţa unora din aceste aşezări se leagă şi unele fapte din istoria neamului. astăzi aşezările rupestre din Munţii Buzăului constitue o chemare irezistibilă pentru turiştii îndrăgostiţi de mister.auto pe DN 10 până la Pătârlagele. MUZEUL CHIHLIMBARULUI – COLŢI EXCURSIE LA “PIATRA SOARELUI” Traseu: Buzău – Cândeşti (17 km) – Măgura (30 km) – Cislău (50 km). Pe un traseu asemănător cu cel precedent se poate ajunge la Colţi unde se află vestitul Muzeu al Chihlimbarului. apoi pe DC 69 spre Colţi. În peştera de la Nenciuleşti (Casa Hoţilor) s-au ascuns semenii după înfrângerea lor în bătălia de la Sărata (Monteoru) în 1656. Dar oricare ar fi fost destinaţia lor iniţială. de istorie dar şi de frumuseţile naturale ale zonei. datorită prăbuşirii provocată de inundaţiile din 1975. În traseu vă recomandăm: 108 .Pătârlagele (60 km) – Colţi (70km).CFR linia Buzăului – Nehoiaşu până la Pătârlagele sau Valea Sibiciului.

De la Colţi se poate ajunge la Aluniş unde pot fi vizitate unele din vestitele aşezări rupestre din judeţul Buzău. . MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov (Casa memorială Vasile Voiculescu).Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică. Traseu: Buzău – Măgura (30km) – Fântâna lui Mihai (32 km) – Nifon (33 km) – Muzeul Pietrei – Tabăra de Sculptură (35 km) – Tisău (36 km) – Grăjdana (40 km) – Cârlomăneşti (55 km) – Verneşti (60 km) – Buzău (70 km).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ • CANDEŞTI – biserica din 1660. pe un drum spre dreapta din DN 10. • • SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi Vulcanii Noroioşii.şi Mănăstirea Ciolanu într-un itinerariu intitulat “Călătorie într-o lume a pietrei”. . Sibiciu de Sus. Valea Sibiciului. . prin Valea Sibiciului. cu picturi de Nicolae Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului tablou “Carul cu boi”. De asemenea. . • • CISLĂU: herghelia de cai de rasă. COLŢI – ALUNIŞ (5 km): aşezările rupestre.Itinerar auto pe DN 10 până la Fântâna lui Mihai după care ramificaţie la stânga spre Tabăra de Sculptură şi Mănăstirea Ciolanu până la Haleş.Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea). pe Valea Buzăului se poate ajunge la Măgura unde se află Muzeul Pietrei – muzeu în aer liber .Nucu – aşezările rupestre. trecând prin localităţile Sibiciu de Jos. Din ramificaţie spre stânga până la 109 . Turistul ajuns în Pătrlagele poate merge la Colţi.

Haleş – biserică sec. Muzeul Pietrei – Fântâna Rece.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Verneşti pe DJ 10 D. un muzeu în aer liber înfiinţat în anul 1978 lângă o fântână cioplită în piatră în formă de cupă de meşterii locali. în poienile Cetăţile Tisăului. Aici au fost adunate unele din cele mai reprezentative sculpturi realizate de-a lungul timpului de cioplitori anonimi de pe Valea Buzăului. Grăjdana – ruine biserică sec. Mănăstirea Ciolanu. VII-lea. Drumul trece apoi pe la Muzeul Pietrei. timp de 16 ani. Datorită 110 . urmând DN 10 Buzău – Braşov. spre stânga. au participat anual la această manifestare câte 16 sculptori cu diferite stiluri de modelare a pietrei. Aici. De aici. Cârlomăneşti – ruine cetate dacică sec.Chr. turistul urmează Valea Buzăului în amonte. apoi drumul se continuă spre Buzău pe DN 10. urmărind continuarea unei vechi tradiţii locale. Din Buzău. trecând pe la Nifon unde se află un schit cu hramul “Sf. Ajungem apoi la Tabăra de Sculptură Măgura. până la Fântâna lui Mihai. II – I î. În traseu vă recomandăm: • • • • • • • • Fântâna lui Mihai – basorelief. al XIX-lea. basorelief din piatră ridicat de pietrarii din Ciuta şi de sculptorul Gheorghe Comanîn memoria oştilor voievodului Mihai Viteazul. a avut loc în anul 1970 prima ediţie a taberei de scluptură. Pantelimon”. un drum local urcă Dealul Ciolanului. Nifon – schit şi sanatoriu. Poiana Pinului – tabăra şcolară.

Între 1970 şi 1984. mai mare. s-au construit două părţi din careul de incintă care cuprinde mai multe case. a fost construită după tradiţie de Doamna Nega (soţia Domnitorului Mihnea Turcitul) la sfârşitul secolului al XVI-lea iar după alte izvoare scrise biserica ar fi fost construită în anul 1568 de Dumitru Ciolanu (boier transilvănean) împreună cu doi boieri din Verneşti (Radu şi Dragomir Sorescu). fiind cel mai mare ansamblu naţional de sculptură în aer liber din ţară.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ ineditului expunerii muzeistice în aer liber a sculpturilor şi frumuseţii zonei. pictată de Nicolae Teodorescu Pitarul (şeful şcolii de zugravi de la Buzău). într-o poiană. Pictura a fost refăcută tot de către Nicolae Teodorescu şi de nepotul său Gheorghe Tătărescu. Apostoli”. Gheorghe”. Tătărescu şi N. Biserica mică (mai veche). Schitul s-a extins ulterior. Mănăstirea se află pe versantul sud-vetic al Dealului Ciolanu. Teodorescu (catapeteasma şi câteva icoane). având hramul “Sf. fiind alcătuită din două biserici. manuscrise din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea. Biserica are de suferit de-a lungul timpului de pe urma incendiilor şi a cutremurelor. Se mai păstrează şi azi în biserica cae nouă o parte din pictura originală realizată de Gh. 111 . fiind refăcută de fiecare dată. cu hramul “Sf. Tabăra de Sculptură reprezintă un loc unic. episcopul Chesarie construind în anul 1828 o biserică nouă. un muzeu. Aripa de sud adăposteşte şi muzeul în care se găsesc obiecte de valoare artistică şi documentară: unelte casnice legate de ocupaţiile localnicilor. precum şi de Nicolae Şolescu. Pictura biserice datează din1860. o mănăstire cu o bogată istorie şi aşezată într-un cadru natural de excepţie. precum şi mai multe chilii. În imediata vecinătate a Taberei de Sculptură Măgura se află Mănăstirea Ciolanu.

La Ciolanu au fost îmormântaţi. şi unii episcopi ai Buzăului: Filotei. Dionisie Romano. arhiereul Policarp. obiecte de cult. se poate desfăşura traseul Buzău – Pietrosele – Sărata Monteoru – Buzău intitulat sugestiv “Drumuri în istorie”. inclusiv primele tipărituri ale Episcopiei Buzăului. pictorul Nicolae Teodorescu.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ găsite la Ciolanu. Urmărind zona de contact a Subcarpaţilor cu Câmpia Română şi apoi pătrunzând mai mult în aria colinară. în afară de vieţuitorii mănăstirii. 112 . icoane vechi.

n.. .n. IV-III î. IV-I î. după comuna Ulmeni ramificaţie spre Pietroasele pe DJ 203 L (5 km). de mister.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Mânăstirea Ciolanu BUZĂU – PIETROASELE – SĂRATA MONTEORU BUZĂU “DRUMURI DE ISTORIE” Traseu: auto pe DN 1 B (20 km).e. Izvorul Dulce – aşezare sec.Pietroasa Mică . În traseu vă recomandăm: .Monteoru.IX-X e. La 20 km de Buzău. arie geografică încărcată de istorie. drumul se ramifică către una din cele mai pitoreşti zone ale judeţului Buzău: comuna Pietroasele. Din Monteoru se poate ajunge în Buzău pe DJ 203 G până la Popasul Mierlei de unde drumul continuă spre Buzău pe DN 1 B (22 km de Monteoru)..aşezare geto-dacică sec. dăruită de Dumnezeu cu oameni harnici care au făcut din zonă o adevărată gură de rai. . unde şi astăzi locuitorii sunt încredinţaţi că zona mai ascunde 113 .e. apoi spre Izvorul Dulce – Gura Sărăţii pe DJ 203 C şi spre Monteoru pe DC 47 (14 km de Pietroasele).de legendă.Clondiru de Sus – necropolă sec. unde în 1837 a fost descoperit celebrul tezaur “Cloşca cu puii de aur”. pe DN 1 B.Pietroasele. Localitatea este aşezată la poalele dealului Istriţa.n. .

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ numeroase comori dar care nu pot fi căutate datorită blestemului de care localnicii sunt încredinţaţi că există şi le apără. pe un drum local se poate ajunge în staţiunea Sărata Monteoru. a trebuit în scurt timp să fie vândut unui antreprenor datorită faptului că acea casă unde era ascuns trebuia să fie demolată. 114 . atribuit după ultimele cercetări meşterilor daci. De la Pietroasele. Dar epopeea acestuia nu se sfârşise. Ascuns de găsitori în podul unei case. Localitatea este aşezată la 86 m. Aici se află o staţiune de cercetări viticole înfiinţată în anul 1893. tezaurul. care se află acum la Muzeul Naţional. unde turiştii pot face degustări de vinuri într-o cramă deosebit de frumoasă. Iniţial tezaurul cuprindea 26 piese din aur de cea mai bună calitate şi avea încrustate în el o mulţime de pietre preţioase. Dar o viitură puternică a rupt malul râului unde era ascuns. Dar la restituire. Găsit de 4 ţărani ce lucrau la exploatarea pietrei. Dar şi cumpărătorul nou l-a ascuns în malul râului Cânlău unde executa un pod. tezaurul mai cuprindea doar 12 piese. dar şi cu piese de provenienţă vizigotă. În 1917 este depozitat la Moscova împreună cu tezaurul ţării unde a rămas până în 1956. Al doilea “tezaur” al zonei este viţa de vie.n. Descoperirea Cloştii cu puii de aur din 1837 a fost urmată de o adevărată aventură. a aparţinut probabil acestora din urmă sau romanilor care au ridicat aici un castru şi terme după recuperarea Daciei în perioada 306-337 e. ajungând astfel în posesia statului. cu gândul de a-l scoate mai târziu din ţară. din care se obţin renumite vinuri de Pietroasele medaliate la mai multe târguri internaţionale.

În anul 1890 medicul francez Guyenot din Paris. studiind apele minerale de le Monteoru. Cu ocazia săpăturilor pentru începerea lucrărilor de construcţii. Mina de petrol aflată şi astăzi în funcţiune constitue una din principalele atracţii ale zonei. Este denumită “Cultura Monteoru”. Construcţia acestuia a început în 1883 după planurile inginerului Eduard Honzik. 115 . Din 1880 Grigore Constantinescu Monteoru devine proprietarul moşiei Sărata Ogrăzile şi continuă să cumpere şi alte puţuri devenind proprietar exclusiv al exploatărilor de petrol din zona Monteoru. De pe platforma şi pereţii galeriilor săpate în adâncime ca la o mină de cărbuni picură ţiţeiul care se scurge într-un puţ colector adânc de peste 250 m. iar toponimicul “Monteoru” de la “montur” care este echivalent cu “muntişor”. Apele minerale de la Sărata Monteoru.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ altitudine pe pârâul Sărata. acesta descoperă unul din cele mai mari complexe arheologice cu aşezări şi cimitire care atestă o locuire neântreruptă pe aceste locuri din Neolitic până în sec. îşi trage numele de la acesta. Din 1929 se aplică la Monteoru procedeul de exploatare a petrolului prin galerii.Chr. l-a îndemnat pe Grigore Constantinescu Monteoru – proprietarul terenurilor – să facă un stabiliment de băi. acestea fiind puse în evidenţă odată cu săparea sondelor pentru exploatarea petrolului.. cunoscute în trecut “Izvoarele sărate de la Monteoru”. “muncel” deci un “munte mai mic”. au atras atenţia specialiştilor din lumea medicală începând cu 1880. XII î. Procedeul de exploatare este unic în Europa.

dar şi datorită altor atracţii. deosebită prin varietatea sspeciilor forestiere. restaurante. unităţi de cazare agroturistice. castanul cu flori galbene precum şi alte specii care dau zonei. clorurate. sulfuroase. bromurate. 116 . precum şi bază de tratament. iodurate. se află Parcul dendrologic – o pădure de cca.. aici există un ştrand cu apă sărată. La Monteoru. se întâlnesc aici specii exotice din China. Staţiunea atrage mulţi turişti datorită factorilor naturali. calcice.Numeroasele izvoare cu ape minerale concentrate. magnezice. Japonia şi America de Nord: ginkgo. asigurat cu apă potabilă şi electricitate. bungalow. Sărata Monteoru este o staţiune care dispune de numeroase facilităţi de cazare. bujorul de mare. sodice. Construcţiile au durat până la primul război mondial când au fost distruse aproape total.Nămolul mineral. camping. . la altitudinea de 200-275 m. Factorii naturali terapeutici sunt reprezentaţi în principal de: .Bioclimatul sedativ de cruţare. prin coloritul florilor şi frunzelor. baruri. teren de sport. care împreună cu factorii de climă sporesc atractivitatea zonei. În prezent. simbovina americană. poştă şi se face drum de acces la şoseaua naţională. stare care a persistat până în preajma celui de-al doilea război mondial când este din nou distrusă. După 1955 se începe refacerea acesteia construindu-se treptat actuala bază de agrement. servire a mesei şi divertisment: hoteluri. hipertone.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Stabilimentul de băi construit era dotat modern cu hoteluri. parc şi restaurant. 2 ha. . Se mai adaugă apoi un spital. un aspect deosebit.

Cernăteşti (19 km): urme arheologice ale unor vechi aşezări omeneşti (cetăţuie din epoca bronzului). printre care se numără cel de la Bisoca. Bisoaca “PE PLAIURI BISOCENE” în a treia duminică din luna august Traseu: Buzău – Săpoca – Cernăteşti – Vintilă Vodă Bisoca. • • Măteşti (11 km). al XV-lea. din Vintilă Vodă se poate ajunge la Mânzăleşti. Lopătari şi mai departe la Terca (zonă în care se află “Focul viu”). Vintilă Vodă (42 km): ruinele cetăţii Vintilă Vodă din sec. Colţi. Cozieni. Pătârlagele. în apropiere de Vintilă Vodă se află şi ruinele cetăţii Menedic (sau Meledic). Cozieni 117 . case ţărăneşti din sec.ramificaţie • (din zona Cernăteşti – Aldeni) către rezervaţia “Dealu cu liliac” şi spre Vulcanii Noroioşi. o biserică de la 1692. al XX-lea.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ În circuitul turistic pot fi atrase şi numeroase festivaluri de muzică populară desfăşurate în aria subcarpatică buzoiană. • Bisoca: în se află Pădurea Lacuri şi Pădurea Bisocăi. Meledic. .

cu pictuiri de Nicolae Grigorescu. de Sfânta Maria Traseu: Buzău – Verneşti – Cândeşti – Măgura – Pârscov – Cozieni. Auto: pe DN 10 Buzău – Braşov până la Măgura. în zona satelor Bădila şi 118 . Tabăra de sculptură în aer liber Măgura şi Mănăstirea Ciolanu unde se păstrează picturi de Gheorghe Tătărescu şi Nicolae Teodorescu. “Blocurile de calcar” şi “Stânca conglomerat” (situate în valea Buzăului. • Cândeşti (17 km): biserica din 1660. în apropiere se află: “Sarea lui Buzău”. • Verneşti (10 km): loc de plecare în excursii pe valea Nişcovului (putând fi vizitată mănăstirea Barbu în satul Leicuieşti – comuna Tislău) şi mai departe pe dealul Ciolanu spre mănăstiria Ciolanu şi Tabăra de sculptură Măgura. al XVII-lea. • Măgura (30 km): punct de plecare spre Muzeul Pietrei (în aer liber). • Unguriu (22 km): mănăstire din sec. • Pârscov: se poate vizita Casa memorială Vasile Voiculescu. apoi pe drum local (la dreapta) peste râul Buzău până la Cozieni pe valea Bălănesei.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ “TARGUL TRADIŢIONAL DE SFANTA MARIA” pe data de 15 august. • Sătuc (20 km): ramificaţie spre dreapta (peste râul Buzău) către Berca şi Vulcanii Noroioşi.

• SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi Vulcanii Noroioşii. C. cu picturi de Nicolae Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului tablou “Carul cu boi”. • Din Cozieni se poate ajunge la Bozioru (şi de aici la Fişici – unde se găsesc izvoare minerale . apoi spre drepta peste râul Buzău spre Colţi (pe valea Sibiciului).F.Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică. .R. 119 .Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea).: linia Buzău – Nehoiaşu până la Pătârlagele.Cândeşti – Măgura – Cislău – Pătârlagele – Colţi. • CANDEŞTI – biserica din 1660.geologică. Auto: DN 10 Buzău până la Pătârlagele. . • CISLĂU (48 km) – herghelia de cai de rasă. • MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov (Casa memorială Vasile Voiculescu). .Nucu – aşezările rupestre.şi la aşezările rupestre din zona Nucu).Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Ruşavăţ) şi care împreună formează o rezervaţie paleontologică . Colţi “FLOARE DE COLŢI’’ în adoua duminică din luna iulie Traseu: Buzău – Verneşti .

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________ •

PĂTARLAGELE (56 km) – din Pătârlagele se poate ajunge (în continuare pe DN10)la Nehoiu şi mai departe spre Siriu, unde se află un lac de acumulare.

COLŢI

(70

km)

se

poate

vizita

Muzeul

Chihlimbarului; de la Colţi se poate ajunge pe jos la Aluniş (5 km de Colţi) unde se pot vizita o parte din vestigiile rupestre buzoiene.

Meledic – Mănzăleşti “FESTVALUL SLĂNICULUI” în a treia duminicădin luna iulie Traseu: Buzău – Săpoca – Cernăteşti – Vintilă Vodă Mânzăleşti. • Măteşti (11 km): o biserică de la 1692: • Cernăteşti (19 km): urme arheologice ale unor vechi aşezări omeneşti (cetăţuie din epoca bronzului); - ramificaţie (din zona Cernăteşti – Aldeni) către rezervaţia “Dealul cu liliac” şi spre Vulcanii Noroioşi; • Vintilă Vodă (42 km): ruinele cetăţii Vintilă Vodă din sec. al XV-lea, case ţărăneşti din sec. al XX-lea; în apropiere de Vintilă Vodă se află ruinele cetăţii Menedic (sau Meledic); - ramificaţie spre Bisoca de unde se poate ajunge la Pădurea Lacuri şi Pădurea Bisocăi;

120

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

În apropiere de Mânzăleşti se află “Piatra albă” (Grunj), un martor de eroziune din sare, aflat în albia Slănicului, la confluenţa cu pârâul Jghiab. La Mânzăleşti pot fi văzute case cu arhitectură tradiţională din sec. al XX-lea, iar în apropiere se află muntele de sare şi Platoul Meledic (unde se desfăşoară Festivalul Slănicului), precum şi peştera Mânzăleşti (momentan cu intrarea blocată).

Pătârlagele „TARGUL CUCULUI” în prima duminică Paştele ortodox Traseul: Pătârlagele. Auto: DN 10 Buzău – Braşov. C.F.R.: linia Buzău – Nehoiaşu. • Verneşti Nişcovului, Ciolanu); • Cândeşti (15 km): biserica de la 1660 cu picturi de Nicolae Grigorescu; • Sătuc: ramificaţie dreapta spre Berca, Vulcanii Noroioşi, Mănăstirea Răteşti;
121

Buzău

Verneşti

Măgura

Cislău

(9

km):

ramificaţie

stânga

pe

valea Dealul

spre

Mănăstirea

Bradu,

spre

Ciolanu (Tabăra de sculptură Măgura, Mănăstirea

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

Unguriu (22 km): mănăstirea din sec. al XVII- lea; • Măgura: ramificaţie dreapta spre Pârscov (Casa memorială Vasile Voiculescu), Bozioru (zona Vestigiilor Rupestre) şi spre “Sarea lui Buzău”; în dreptul basoreliefului ridicat în memoria oştilor lui Mihai Viteazul, ramificaţie stânga căte Muzeul Pietrei, Tabăra de sculptură Măgura, Mănăstirea Ciolanu; • Cislău (48 km): bisericva fostei mănăstiri Cislău (1569), herghelia de cai de rasă.

4.3. Circulaţia turistică în Subcarpaţii Buzăului Element definitoriu al fenomenului turistic, alături de potenţialul turistic şi de structurile de primire (baza tehnicomaterială), circulaţia turistică antrenează temporar segmente considerabile din populaţie, persoane de toate vârstele şi din cele mai diferite categorii sociale, reflectând în mod direct modalităţile şi nivelul valorificării potenţialului turistic natural şi antropic.

Evoluţia turistice

principalilor

indicatori

ai

circulaţiei

Activitatea în această ramură nu poate fi caracterizată printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori cu conţinut complex. După forma de exprimare (numărul turiştilor, numărul înnoptărilor etc.), aceştia se pot grupa în unităţi naturale, natural - convenţional şi valorice (lei, valută).
122

______________ 4***În numărul acestora se includ toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităilor în care îşi au domiciliul stabil pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi petrec cel puţin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zonele vizitate din cadrul judeţului. În ceea ce priveşte evoluţia numărului de persoane cazate4 pe perioada 1992-1997. 5. numărul total al turiştilor a înregistrat. motivul principal al călătoriei fiind altul decât acela de a desfăşura o activitate lucrativă în zonele vizitate. cu circa 40 %. a. implicit. 9 Evoluţia numărului de turişti cazaţi 5 în perioada 1993-1998 Străini Români 123 . circulaţia turistică din judeţul Buzău a avut o evoluţie asemănătoare cu cea de la nivelul întregii ţări.8. cauzată de situaţia economică şi politică specială pe care o traversează ţara noastră în această perioadă.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Toţi indicatorii ce caracterizează activitatea de turism se pot determina sub forma de indicatori absoluţi (globali) şi relativi. situaţia se prezintă ca în tabelul nr. o scădere continuă până în 1998. Această evoluţie este rezultatul schimbărilor socialeconomice cu consecinţe asupra nivelului de trai şi. mai ales situaţiei politice din ţara noastră. în ritm mediu anual de 10%. Evoluţia numărului de turişti străini înregistrează la început (1994) o scădere. o scădere accentuată. TABELUL NR. datorită. În perioada ultimilor ani (1993-1998). Aşa cum se poate observa. în perioada analizată. a posibilităţilor de a face turism. apoi o uşoară creştere către 1997.

3 3.5 -Ministerul Turismului .0 Indice de dinamic ă 100.6 56.7 în 124 .4 1924 2327 2477 2349 2382 %di n total 3.6 3.0 Indice de dinamică 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 5*** 447569 117594 102371 79717 65772 80155 128622 115670 100044 77240 63423 77773 100.persoane- Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Tipul unităţii TOTAL Hotel Han şi Tabăr Campin Vila Motel ă g turistic ă 83033 39804 4687 787 4436 112747 95235 16641 3021 410 2287 117594 82231 12835 4327 373 2605 102371 65595 9279 4136 175 532 79717 55547 4924 4274 397 630 65772 66910 5246 6488 991 520 80155 În intervalul de timp considerat (1993-1998) se remarcă o creştere a preferinţelor turiştilor pentru cazarea în unităţile hoteliere (83% în 1998) şi scădere pronunţată a cererii pentru hanuri şi moteluri (6.0 46.9 96.0 4125 88.5 60.1 60.8 60.6 77.9 98.0 77.6 2.4 97.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Total turişti Indice Persoan de e cazate dinamic ă 100. 10 Turişti cazaţi în unităţi de cazare -nr.1 1.4 60.0 57.1 3.7 96.0 90.1 49.7 Persoan e cazate %di n total 96.1 49.0 57.4 97.6 % în 1998) şi pentru vilele turistice (0.3 60.Date Statistice 1993-1998 TABELUL NR.

conform surselor din cadrul S. Monteoru S. a condiţiilor inadecvate de servire a mesei şi de tratament.4 % în 1995 cu 60. comparativ cu cele din cadrul unităţilor tip vila turistică.A.2 %. turişti TOTAL Români Străini 1994 14047 13998 49 Anul de referinţă 1995 1996 1997 4708 5584 5212 4708 5584 5212 1998 4886 4886 - Pe fondul unei insuficiente mediatizări a produsului turistic oferit de această societate. nr.A. de uşoară scădere. se prezintă astfel Buletin Statistic .1 % în 1998) şi o uşoară creştere în cazul campingurilor (1. iar în 1997 cu 65.11.2 în 1998). persoaneNr.C. a unui pachet de servicii de agrement slab prezentat.2% în 1996 cu 63 % .C. ___________ 6***- în staţiunea balneo-climaterică Monteoru.1998 TABELUL NR. Situaţia (tabelul nr. Astfel. 11 Numărul turiştilor cazaţi în unităţile S. Aceeaşi tendinţă.). de multe ori neexistând o concordanţă între calitatea serviciilor oferite şi preţurile practicate. numărul acestora în 1994 faţă de 1993 scade cu 66. se remarcă în cazul taberelor (8. 125 . se remarcă o scădere accentuată a numărului de turişti cazaţi.Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 1998). Aceste tendinţe îşi găsesc explicaţia în preţurile practicate la nivelul hotelurilor. MONTEORU S.

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Dacă în 1993 se înregistrează 49 de turişti străini cazaţi în aceste unităţi. Grafic nr.3 126 . după acest an staţiunea devine de interes exclusiv naţional.

0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 Înnoptăr Străini i Înnoptări 276 22 263 9 252 10 190 10 161 11 213 15 % 8.2%. dacă în 1994 staţiunea găzduia 12 % din totalul turiştilor.6 242 96. b.0 180 94.11. în 1995 aici erau cazaţi 5.2 %. indiferent de durata de şedere efectivă.8 150 93. în 1996 6%. Numărul înnoptărilor la nivelul judeţului Buzău a înregistrat o scădere în 1998 (273 mii zile-turist) faţă de 1993 (276 mii zile/turist) (vezi tabelul nr.9 7.mii . 5. Înnoptarea este intervalul de 24 de ore pentru care turistul beneficiază de găzduire în unitatea turistică. Astfel.0 127 . Un alt indicator ce permite caracterizarea circulaţiei turistice este şi numărul de înnoptări.zile turist Români Înnoptări % 254 92. 12 Evoluţia numărului de înnoptări 7 în perioada 1992-1997 .0 5.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Evoluţia numărului de persoane cazate în staţiunea Monteoru nu are aceeaşi tendinţă de scădere ca şi la nivelul întregului judeţ.0 254 96.1 198 93.).0 3.4 4. iar în 1998 7.2 6. în 1997 6.5 % dintre aceştia. Evoluţia acestui indicator pe perioada 1993-1998 se prezintă1 astfel : TABELUL NR.

însă în perioada 1997-1998 are loc o mică creştere a numărului de înnoptări. numărul de înnoptări în anul 1998 reprezintă 77% din cele înregistrate la nivelul anului 1993. TABELUL NR. Astfel.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Sursa______ 7***- Buletin Statistic . mai ales pentru turiştii români.zile-turistAnul Tipul unităţii TOTAL Hotel Hanuri Vila Campin Tabere şi turistic g de moteluri a elevi 11488 21630 39240 8310 91940 276000 0 10800 14397 48710 6760 85130 263000 3 10037 10119 56720 9790 73001 250000 0 86730 6510 54000 6478 36282 190000 60320 73900 4278 5620 61531 71290 34871 62190 161000 213000 199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 199 8 128 . 13 Înnoptările în unităţile de cazare pe tipuri de unităţi 8 în perioada 1993-1998 -nr.1998 Se observă şi aici tendinţa de scădere anuală a numărului de înnoptări. înregistrându-se un ritm mediu de scădere de 5%.Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău .

înnoptările în unităţile hoteliere manifestă o tendinţă de scădere (35 % din totalul înnoptărilor în 1998). în timp ce ponderea vilelor turistice creşte (33.4 % în 1998) ca urmare a practicării mai intense a turismului pentru tratament (unităţile tip vilă turstică se concentrează în staţiunea Monteoru). c. 14 DURATA MEDIE A SEJURULUI ÎN PERIOADA 1993-1998 -zile1993 1994 1995 1996 1997 1998 129 în vedere este . generând efecte economice direct proporţionale cu mărimea sa. Din anul 1997 nu se mai înregistrează înnoptări ale turiştilor în cabane şi camping-uri. durata medie a sejurului a înregistrat următoarele valori (tabelul nr. cantonamente ale sportivilor. Astfel în perioada 1993-1998. ca urmare a închiderii acestora pentru reparaţii sau în urma schimbării destinaţiei. Acest indicator.) : TABELUL NR. Un alt indicator ce trebuie avut durata medie a sejurului care se calculează ca raport între numărul total şi numărul de turişti.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Ponderea marea a taberelor în totalul înnoptărilor se explică prin faptul că în aceste unităţi sunt organizate tabere pentru elevi şi preşcolari. oferă informaţii mai complete în legătură cu amploarea activităţii turistice desfăşurate pe teritoriul judeţului Buzău.14. alături de cel al numărului turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică. De-a lungul perioadei analizate.

7 % cu 19. în anul 1998 se înregistrează o scădere a coeficientului de utilizare a capacităţii turistice. anumită perioadă şi capacitate totală în funcţie* determinată pentru acelaşi interval ofertei într-o perioadă determinată.3 4.7 2.7 zile în 1998.7 2. Se determină ca fiind raportul între numărul înnoptărilor dintr-o de timp.4 4. a înregistrat o creştere de la 2. 15 Gradul de ocupare a capacităţii 8 în perioada 1992-1998 în România şi în judeţul Buzău -%Anul România Buzău 130 . Coeficientul de utilizare a capacităţii (grad de ocupare) reflectă utilizarea instalată.5 4. pe timpul verii. la 46. adică nivelul activităţii în reţeaua de cazare turistică în funcţie de capacitatea TABELUL NR.3 % mai îuţin decât în 1993. În România.1 5.0 2. fenomen explicat prin creşterea numărului de înnoptări în staţiunea balneo-climaterică Monteoru.3 2. unde sunt prezenţi factorii de cură.3 2.3 Evoluţia duratei medii a sejurului în perioada 1993-1998 pe teritoriul judeţului.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Sejur mediu din care străini 2.2 4. d.1 zile în 1993 la 2.7 6.

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 1992 1993 1994 1995 1996 1997 66.7 % ceea ce reprezintă o creştere cu 6. Cu toate că valoarea coeficient de utilizare a capacităţii este mai mică.7 47.5 27.Anuarul Statistic al României capacităţii turistice creşte ajungând în 1998 la 31.0 67.1 59.7 Din situaţia comparativă se observă că judeţul Buzău înregistrează valori mai mici ale coeficient de utilizare a capacităţii turistice.9 25.3 62.5 51. Deşi.2 % faţă de 1996. valoarea coeficientului de utilizare a __________ *-Capacitatea în funcţiune=volumul locurilor de cazare deschise efectuvzilnic. judeţul Buzău înregistrează o creştere a acestui indicator. din 1993 tendinţa este de scădere.3 49. Gradul de ocupare cunoaşte o îmbunătăţire în anu1 1996 faţă de 1994 ca şi sejurul mediu.0 31. POSIBILITĂŢI ŞI DIRECŢII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC 131 . în anul 1996.fluxul turistic (locuri-zile) 8*** -Buletin Statistic-Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău-1998.8 46. în ansamblu.8 44. Cei patru indicatori prezentaţi relevă fiecare aceeaşi tendinţă menţionată anterior. 5.

etc. cu o finalitate economică importantă.lucrări de modernizare de mai mică sau mai mare amploare vizând ridicarea gradului de confort . agrement. 132 .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Obiectiv strategic global. după cum urmează : 5. până în anul 2000. În prima etapă. Pentru realizarea acestui obiectiv se impune modernizarea infrastructurii generale şi turistice ca pârghie principală în facilitarea accesului către zonele de interes turistic. . valorificarea superioară a potenţialului turistic al ţării noastre şi implicit al zonei studiate. tratament. afirmă că pentru următorii ani se au în vedere îmbunătăţiri ale bazelor de cazare. dar şi ca măsură care sporeşte calitativ confortul şi protecţia turiştilor. Surse din cadrul “Centrului pentru Promovare şi Dezvoltare a Turismului” din Buzău. alimentaţie.1 Cazarea. cât şi a celor noi .modernizarea camping-ului Monteoru prin înlocuirea căsuţelor şi realizarea unor bungalow-uri şi amenajarea unei platforme pentru campare . Pentru zona subcarpatică buzoiană modernizarea infrastructurii – în special a celei turistice – se impune cu prioritate în staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru. presupune o corelare sistematică a politicilor de dezvoltare şi modernizare din mai multe ramuri economice care sprijină şi influenţează direct şi imediat evoluţia industriei turistice. . se vor urmări : . atât a construcţiilor vechi (vilele).modernizarea unităţilor de cazare. siguranţa comunicării şi asigurarea asistenţei tehnice şi sanitare în timpul călătoriei.

la care este necesară refacerea fnisajelor exterioare.3 . Modernizarea presupun: -refacerea sistemului ethnic de exploatare de la izvoarele 1 şI 2 cu echipamente noi.refacerea perimetrelor de protecţie sanitară la toate sursele balneo-mnerale de tratament. În etapa ulterioară (după anul 2000). club de agreement şi cu o mini bază de tratament. 5. se poate avea în vedere construirea unui hotel cu circa 200 locuri.2 . 133 şi dezvoltarea mijloacelor de tratament .modernizarea holurilor de recepţie ale hotelurilor Ciuhoiu. . lacto-bar.Alimentaţia Problema deosebită este şi modernizarea unităţilor de alimentaţie care trebuie să prevadă. ceainărie. 5 şi 6: . redotarea bucătăriilor etc. pe lângă îmbunătăţirea confortului şi dotării acestora şi reprofilarea unora dintre ele în profil dietetic sau cu specific: rotisserie. rezistente la coroziune: .modernizarea instalaţiilor de tratament balneo-medical şi scoaterea din circuit a celor uzate: . Parc. restaurant dietetic etc. dotat cu restaurant.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ .îmbunătăţirea sub aspect ethnic a captării izvoarelor 4. 5. amenajarea unor spaţii comune prin reorganizarea unor camere în acest sens. Printre unităţile propuse entru modernizare în prima etapă se include cantinele-pensiune. Tratamentul .valorificarea apelor minerale în vederea realizării unui sanatoriu pentru copii cu afecţiuni hepato-biliare.

În acest scop este necesară forarea unei sonde de mare adâncime. În scopul atragerii unor categorii noi de clientelă se poate avea în vedere amenajarea unui centru de frumuseţe bazat pe gimnastică de întreţinere. În scopul dezvoltării dotărilor de agreement. vedere : . zona Subcarpaţilor Buzăului este deosebit de Agrementul.1 . discotecă. . se pot avea în 134 . 5. 5. Resurse turistice nevalorificate Aşa cum am arătat.5. în perimetrul prevăzut pentru amplasamentul bazei de tratament. tratamente cosmetice. săli de jocuri.realizarea unui complex de agreement în zona parcului.5 Infrastructura şi dotările tehnico-edilitare vor avea în vedere finalizarea reţelei de alimentare cu apă existente şi extinderea ei. centrala termică şi modernizarea căilor de acces spre această zonă. etc. 5.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Realizarea acestei baze de tratament presupune şi existenţa unei surse de apă minerală care să asigure substanţa minerală terapeutică. etc. extinderea reţelei de canalizare. -amenajarea unui teren de joacă pentru copii. -amplasarea unor mese de beton pentru tennis în apropierea terenurilor de sport existente . care să cuprindă : biblioteca. saună.4.

Lopătari. sau cu “martorul de eroziune de la Grunj”. Nifon. Potenţialul turistic al vegetaţiei dezvăluie şi el câteva resurse turistice mai puţin valorificate cum ar fi de exemplu “Rezervaţia botanică Lacul Manta. 135 . putem afirma că în rândul resurselor turistice nevalorificate din zonă se pot înscrie şi izvoarele minerale care apar în raza localităţilor Nehoiu. Rămânând în sfera potenţialului turistic natural. un fenomen deosebit de interesant şi de atractiv dar mai puţin cunoscut de către turiştii din afara limitelor judeţului.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ bogată în resurse naturale dar şi antropice. importanţa lor fiind una strict locală. Din multitudinea obiectivelor turistice existente aici. Un exemplu îl constituie fenomenele carstice din platoul Meledic care din lipsa unei baze tehnico-materiale adecvate (în zonă există doar câteva pensiuni la Lopătari şi Mânzăleşti) şi a unei slabe mediatizări sunt cunoscute foarte puţin de către potenţialii turişti.trebuie încă o dată menţionat că Subcarpaţii Buzăului constituie leagănul “Culturii Monteoru” cu vestigii în tot acest spaţiu geografic. La fel se întâmplă şi cu “Focul viu” de la Lopătari. Fisici. Referindu-ne la potenţialul turistic antropic – deosebit de bogat în această zonă . Existenţa acestora este puţin cunoscută chiar şi de locuitorii judeţului Buzău. unele dintre ele sunt nevalorificate iar altele sunt doar parţial valorificate.

Pentru aceasta se pot realiza documentare care să includeă imagini ale întinselor podgorii. importante prin faptul că au aparţinut unor valorişi artişti care au crescut. nu trebuie uitat faptul că aici a fost descoperit faimosul tezaur “Cloşca cu puii de aur”. Unicitatea acestor muzee ar trebui să le situeze printre cele mai vizitate muzee din ţară şi totuşi.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ De asemenea. Dacă la aceasta mai adăugăm şi faptul că zona dispune de întinse podgorii care au dat naştere vinurilor superioare de aici. În aceeaşi situaţie se găsesc şi cele două muzee în ţara noastră : Muzeul Chihlimbarului” de la Colţi şi Muzeul Pietrei – în aer liber – de la Măgura. lipsa unor dotări corespunzătoare.: Vasile Voiculescu – la Pârşcov . au studiat sau au creat pe meleaguri buzoiene – ex.sunt de asemenea resurse turistice mai puţin valorificate şi se impune a fi integrate în programele turistice efectuate în zonă. precum şi referiri şi imagini ale mult controversatului tezaur “Cloşca cu puii de aur”. neincluderea lor în cadrul unor programe 136 . imagini ale “Staţiunii de cercetări viticole”. Casele memoriale din zonă. faima acestei regiuni putând merge chiar şi peste hotare. slaba mediatizare. putem spune că această zonă se constituie ea însăşi într-un adevărat “Tezaur” al turismului buzoian şi al întregii ţări.

turism de congrese. turismul “verde” şi ecoturismul. Dezvoltarea turismului rural şi a structurilor complemementare ar putea contribui astfel la dinamizarea ofertei turistice româneşti pe piaţa internă şi pe piaţa internaţională. Buzău dispune încă de resurse turistice 137 . iar valoarea etnografică deosebită a Buzăului este de asemenea puţin cunoscută.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ turistice de anvergură au făcut ca aceasta să rămână încă la stadiul de deziderat.2 . Agroturismul şi turismul rural au luat un mare avans în ultimii ani pe plan internaţional. De aceea se impune integrarea în structurile europene ca o necesitate a înscrierii ofertei turistice în oferta comună europeană pentru a se realiza internaţionalizarea turismului românesc. Cererea pentru produsul turistic românesc (vacanţa în satele turistice din România) este deosebit de ridicată în ţările scandinave şi în ţările Europei de Vest. Promovarea unor forme de turism Judeţul nevalorificate. când s-a constatat o deplasare a interesului spre turismul rural practicat individual sau în grupuri mici. turism itinerant. 5. Puţini turişti ştiu faptul că zona este deţinătoarea singurului loc din ţară unde petrolul se extrage prin galerii – în sonda-mină de la Sărata Monteoru. agroturism. considerate a genera noi forme de turism : turism de vânătoare. turism cultural.5.

Sate numeroase din judeţul Buzău ar putea să înscrie turismul rural şi agroturismul în cadrul politicii de dezvoltare locală pe viitor. cunoaşterea florei şi a faunei. iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale. convieţuirea. descoperirea de noi locuri şi unui hobby. pentru studii şi documentare. pentru satisfacerea specifice. cultural şi uman al acestor sate.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor. cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor localnicilor. odihnă şi agrement. regional. Dezvoltarea rurală integrată prin turism presupune participare activă a populaţiei la operaţiunile turistice de primire şi animaţie ce trebuie efectuată conform unui proiect colectiv de dezvoltare. posibilitatea consumării unor alimente proaspete şi de calitate. Turismul rural pune în valoare imensul potenţial natural. Turismul rural răspunde unui nume mare de motivaţii de călătorie ale turiştilor cum ar fi : petrecerea vacanţei într-un alt mod. pe baza căruia se pot elabora şi promova produsele turistice la nivel local. precum şi alte activităţi 138 . care pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru relaxare. stabilirea unor relaţii afective cu locuitorii satelor. tranzacţii sau afaceri. dezvoltarea relaţiilor om-natură. naţional şi chiar internaţional. cure terapeutice. favorabil contractului cu natura. întoarcerea la origini.

căutarea liniştei.1. Ecuaţia fundamentală a turismului rural .Aspecte ale turismului rural în Subcarpaţii Buzăului Zona subcarpatică buzoiană este foarte pitorească şi impresionează prin existenţa unor obiective unice în Europa (peştera în sare de la Meledic. vulcanii noroioşi. Spaţiul rural reprezintă o rezervă de bogăţii naturale fundamentale şi de structuri sociale de primire. Cererea pentru vacanţele petrecute la fermă este foarte mare. vestigiile rupestre.petrecerea timpului liber în spaţiul rural. care nu poate fi definit printr-un statut juridic sau un navel al veniturilor.cazare la fermă . sonda-mină de petrol de la Sarata Monteoru). Aceasta este marea problemă a agroturismului.2. dar care trebuie să rezulte dintr-o primire şi un cadru particular în spaţiul rural. conştientizarea nevoii de a duce o viaţă sănătoasă. interes faţă de alimentaţia naturală şi raţională. 5.5. Orăşenii consideră că ele trebuiesc păstrate şi salvate de poluare şi distrugere. ecologice şi odihnă în cadrul 139 .vacanţă petrecută în sat .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ oameni. Turismul rural cu valenţe culturale. în occident încât oferta riscă să deprecieze calitativ.

Importanţa diversificarea programelor tematice propuse turiştilor.2 pensiuni la Heleş . . turiştii având ocazia unor excursii relaxante. De asemenea reprezintă o modalitate de dezvoltare echilibrată. . pentru dezvoltarea locală. . Urmează a fi identificate şi alte gospodării din judeţ şi sprijinite în 140 este creşterea confortului din case şi . . Turismul rural reprezintă o soluţie pentru forţa de muncă.6 pensiuni la Nehoiu . susţine producţia agricolă.4 pensiuni la Gura Teghii .10 pensiuni la Monteoru . . de protecţie şi valorificare a patrimoniului respectiv. . cu peisaje caracteristice zonelor colinare. departe de aglomeraţiile urbane câştigă tot mai mulţi adepţi. În această zonă.20 posibilităţi de cazare la Mănăstirea Ciolanu. deschide spiritele şi face să evolueze mentalităţile. gospodările care practiceă turismul rural sunt : .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ naturii.1 pensiune la Meledic .6 pensiuni la Colţi şi Pătârlagele .4 pensiuni la Sasenii Noi .2 pensiuni la Tisău . În reţeaua turismului rural din această zonă subcarpatică intră pensiuni amplasate în locuri nepoluate. . . întreţine meşteşugurile.

2. Prin realizarea unor programe de punere în valoare a potenţialului turistic de care dispune judeţul Buzău. Pentru înscrierea acestora în circuitul turistic o problemă de maximă importanţă o constituie conservarea şi restaurarea acestor valori. moteluri şi camping-uri) amplasate de-a lungul traseelor turistice. diversificarea formelor de cazare extrahotelieră în sistem privat vor constitui elemente benefice pentru turismul cultural – itinerant. Complexul Brâncovenesc. 141 .Turismul cultural – itinerant Datorită faptului că pe teritoriul judeţului se dezvoltă o vastă reţea rutieră DN 10 (Buzău – Braşov). case memoriale. 5. Palatul Comunal. din care doar o parte au fost atrase în circuitul turistic – monumente arhitecturale dn secolele XVI. muzee.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ vederea omologării pentru practicarea turismului rural.5. E 85 (Buzău – Rm.Sărat – Balta Albă). se poate realiza deturnarea fluxurilor turistice şi transformarea turismului de transit în turism itinerant.Sărat). hanuri. diversificată (hoteluri în Buzău.2. E 20 (Buzău – Bucureşti) – mulţi turişti tranzitează zona spre destinaţii turistice mai îndepărtate. DN 22 (Rm. O bază materială a cazării complexă. monumente de artă contemporană. o amplă reţea de unităţi de alimentaţie. Judeţul Buzău dispune de un număr mare de valori culturale. XVII din municipiul Buzău.

aici întâlnindu-se numeroase exemplare de cerbi. introducerea unor elemente folclorice şi organizarea unor excursii de scurtă durată. Conservarea domeniului forestier în zonele de munte şi în cele subcarpatice a favorizat dezvoltarea potenţialului cinegetic.2. acest fapt fiind consecinţă lipsei unor amenajări corespunzătoare practicării acestei forme de turism. cât şi la dotări specifice. Prin amenajarea acestor spaţii se va realiza şi exploatarea raţională a resurselor cinegetice. acestea se referă atât la crearea condiţiilor pentru habitatul animanelor. 5.5. puncte de pândă.Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv Judeţul Buzău dispune de numeroase resurse faunistice. mistreţi. urşi. iar pe de altă parte. turismul de vânătoare este puţin practicat.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Toate acestea trebuie completate de modernizarea căilor de acces care facilitează accesul către zonele sau punctele de interes turistic. 142 . Programele de promovare a acestei forme de turism trebuie să aibă în vedere şi latura de divertisment ce trebuie să însoţească activitatea turistică. elemente şocante. puncte de observaţie de diferite tipuri. programe tematice.3. Cu toate acestea. legate de prezenţa turiştilor în zonă : castele de vânătoare.

iar pe cursurile mici din zona de câmpie se poate pescui cleanul. Lopătari. se vor crea condiţii pentru servirea meseri (picnic). judeţul Buzău dispune şi de un însemnat potenţial piscicol. Cislău. Pentru promovarea pescuitului sportiv trebuie să se realizeze o bază materială specifică a acestei forme de turism. probe de îndemânare. programe care vor atrage noi segmente de turişti (pescari şi contemplative). De asemenea. în locuinţele localnicilor. Cazarea turiştilor se poate realiza în unităţi de tip cabană sau în reţeaua extrahotelieră. Malaia. În apele de munte trăieşte păstrăvul. În continuare voi prezenta un program de promovare a turismului de vânătoare şi pescuit sportiv : 143 . iar pe afluenţii Buzăului din zona subcarpatică se întâlneşte lipanul. se vor realiza lucrări de amenajare a malurilor lacurilor şi se vor crea condiţii pentru accesul turiştilor în zonele de pescuit.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Astfel de amenajări se pot realiza în apropierea satelor Valea Neagră. Aceste activităţi vor fi completate prin iniţierea de cursuri de pescuit sportive. astfel : se vor amenaja spaţii pentru campare în apropierea râurilor şi lacurilor de acumulare menţionate.

cerb. de închiriere arme şi de mijloace auto. etc. misterţ. Principalele Buzăului sunt : • Cabana Vipereşti (categoria a I-a) . .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ “VÂNATUL ŞI PESCUITUL PE MELEAGURI BUZOIENE” Prin bogăţia şi varietatea resurselor cinegetice şi piscicole.căi de acces : din Buzău pe DN 10 (Buzău – Braşov) până în zona comunei Vipereşti.5 km pe drum nepietruit până la cabană . • Cabana Bechet (Categoria a III-a) . colinară şi de şes. judeţul Buzău constituie un adevărat punct de atracţie pentru pasionaţii de vânătoare şi pescuit.se află situată în zona comunei Vipereşti . zona fiind recunoscută pentru trofeele obţinute de-a lungul timpului În judeţul Buzău. pentru că oferă principalele forme de relief : zona alpină. de la Vintilă-Vodă pe un drum local asfaltat până la Bisoca. lup cabane de vânătoare din Subcarpaţii 144 .se pot vâna mistreţ şi căprior. comuna Bisoca . turiştilor veniţi la vânătoare le sunt oferite şi posibilităţi de cazare în cabane de vânătoare.căi de acces : de la Buzău la Vintilă-Vodă pe DJ 203 K (Buzău-Lopătari). iar de la Bisoca 1.se vânează : urs.se află situată în zona satului Bechet.

145 .2. 2 km drum pietruit) . În Buzău se recomandă organizarea de comunicări şi congrese pe teme istorice : A.4. 5.5. rolul culturii fizice medicale în tratamentele efectuate în staţiunile balneare. căprior. în staţiunea balneo-climaterică Meonteoru pot fi organizate congrese şi comunicări pe teme balneo-medicale : proprietăţi ale factorilor de cură. vulpe. cetăţi feudale din secolul al XVIII-lea.I.Sărat. Astfel. vestigiile istorice legate de formarea poporului român şi continuitatea sa pe aceste meleaguri.Cuza – istorie şi legendă. comunicări ştiinţifice. precum şi de specificul balnear – medical al staţiunilor. de profilul industrial.se află situată la 5 km de municipiul Rm.căi de acces : din Rm.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ • Cabana Crângul Ursului (Categoria a III-a) . bogata moştenire etno-folclorică. calitatea aerului şi influenţa asupra tratamentelor balneo-medicale. mistreţ.Sărat – Puieşti până în dreptul pădurii Crângul Ursului.Sărat .se vânează : iepure.Turismul de afaceri şi congrese Această nouă formă de turism se va dezvolta în viitor. reprezintă tot atâtea subiecte pentru organizarea de simpozioane. congrese. pe DJ Rm. chimic şi prelucrarea lemnului. fazan. având la bază premisele legate de dezvoltarea economică generală. de aici 6 km spre Voetin (4 km drum asfaltat.

Valorificarea unui număr prin turism a acestor impuse arii protejate presupune asigurarea corespunzător limitelor ecosistemelor respective şi amenajarea de bază materială turistică. 5. aceştia vor putea cunoaşte mai bine meleagurile buzoiene.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ La aceste manifestări vor fi invitaţi specialişti români şi străini. Astfel. organizarea punctelor de intrare a turiştilor în parcuri şi rezervaţii. refacerea peisajelor şi obiectivelor turistice degradate. prin 146 . amenajarea pentru vizitarea obiectivelor turistice. ecoturismului în judeţul Buzău. Focurile Vii de la Lopătari precum şi vestigiile rupestre de la Bozioru-Colţi-Aluniş.2.5. realizându-se promovarea pe plan naţional şi internaţional a produsului turistic oferit de judeţul Buzău.. iar opinia lor favorabilă va fi împărtăşită şi persoanelor ce intră în contact cu aceştia (potenţiali turişti).5. Ecoturismul Promovarea valorificarea ariilor protejate îndeosebi a parcurilor şi rezervaţiilor naturale ar reprezenta un element nou şi cel mai recent segment al industriei turistice buzoiene. Ariile naturale protejate de pe teritoriul Subcarpaţilor Buzăului care pot constitui resurse pentru dezvoltarea unui turism durabil ecologic sunt : rezervaţia mixtă geologică şi botanică de la Pâclele Mici unde se află Vulcanii Noroioşi. Rezervaţia geologică şi paleontologică de la Bădila (blocurile de calcar mezozoic şi “Sarea lui Buzău”) . organizarea circulaţiei turistice.

componente a zonelor naturale protejate. 147 . inventarierea tuturor particularităţilor naturale şi culturale care alcătuiesc potenţialul turistic. analiza gradului de exploatare a resurselor. consecinţele acesteia în vederea respectării standardelor de protejare a mediului.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ Dezvoltarea durabilă a turismului în zonele naturale protejate presupune rezolvarea următoarelor probleme : stabilirea clară a scopurilor de protecţie pentru fiecare areal în parte. dezvoltarea sistemelor de transport durabile. Întreaga strategie promoţională şi de comunicare va promova idéea de zonă naturală protejată. asigurarea colaborării largi din partea populaţiei şi organismelor locale şi regionale identificarea tuturor valorilor şi găsirea tuturor posibilităţilor ce pot sta la baza turismului durabil. trranspunerea în practică a planurilor de amenajare şi valorificare economică complexă. aprecierea finală asupra tuturor aspectelor de impact al turismului în aceste zone. monitorizarea informaţiilor despre zonele naturale protejate privind circulaţia turistică. acordarea consultaţilor de specialitate pentru sprijinirea agenţilor de turism. urmărirea şi analizarea pieţei interne şi internaţionale şi a cerinţelor turistice pentru diversificarea şi dezvoltarea activităţii turistice. aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor areale. cu luarea în considerare a cerinţelor de protecţie. Se impune promovarea unor tipuri de vacanţe care cer cheltuieli energetice reduse care să exploateze la minimim resursele existente. în contextual realizării de noi produse şi a amplificării unui management tehnic. să constituie la protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

nealterat prin asigurarea compatibilităţii ecologice a ofertelor turistice ale judeţului. Pe teritoriul judeţului Buzău există foarte multe zone turistice cu mediul natural nepoluat.Pentru agenţii economici 148 . Pentru practicarea turismului verde pe teritoriul judeţului Buzău este nevoie de sprijinul factorilor decizionali. Practicarea acestei forme noi de turism are la bază analiza impactului şi activităţii turistice asupra protecţiei resurselor naturale. Turismul “verde” Promovarea turismului verde presupune dezvoltarea activităţii turistice într-un mediu ambient. de planuri de dezvoltare durabilă. pentru a se reduce exploatarea excesivă şi inadecvată a patrimoniului cultural şi natural. Se impune ca în aceste programe să fie evidenţiate aspectul purităţii.. originalitatea şi sloganele gen “zone virgine” însoţite şi de un cod de conduită care trebuie respectat de turiştii cumpărători. de sprijinul administraţiei locale.6. de o responsabilitate sporită a agenţilor turistici şi de un cadru normativ şi legislativ adecvate. peisajelor cu valori unice. Presupune o modernizare a infrastructurii. utilizarea unor forme de energie neconvenţionale. utilizarea unor tehnici nepoluante.5. evitarea investiţiilor de mare anvergură şi o dezvoltare macroeconomică eficientă care să evite supraaglomerarea unor zone.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ 5. de asigurarea unor servicii turistice de calitate.Mediul natural urban şi nepoluat constituie pentru turism o resursă a cărei valoare poate fi exploatată prin crearea unor programe turistice adecvate.2.

avându-se în vedere motivaţiile diverse ce îI determină pe turişti să practice turismul de week-end (odihnă.modernizarea. recreere. agrement etc. popicării. .Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ se vor elabora ghiduri practice pentru a-i ajuta în evaluarea calitativă a factorilor naturali şi a mediului. 149 . mese de ping-pong. echiparea şi întreţinerea strandurilor de la Sărata Monteoru. Pentru dezvoltarea acestei forme de turism se vor avea în vedere : . în distribuirea acestor produse precum şI în promovarea eficientă a acestora.crearea unor zone de agrement la intrarea în staţiunea balneară pentru evitarea supraaglomerării.. Turismul de week-end Această formă de turism se poate realiza pe întreg teritoriul judeţului.).5.7. La Sărata Monteoru se pot amenaja terenuri de sport.2. drumeţie montană. 5.

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ CONCLUZII La nivelul întregii lucrări în care mi-am propus atât o evaluare a potenţialului turistic al zonei subcarpatice buzoiene cât şi abordarea unor modalităţi de valorificare a acestui potenţial.Vulcanii Noroioşi. unele cu valoare unită în ţară . se impun câteva concluzii : . cele ale apelor prin izvoarele minerale. cele ale vegetaţiei şi faunei prin asociaţiile vegetale care alcătuiesc 150 . Nu lipsesc din această zonă nici resursele turistice precum cele climatice.Referitor la potenţialul turistic natural se poate spune că zona este înzestrată din plin cu resurse turistice. iar altele deosebit de interesante ca şi fenomene ."Focul viu" de la Lopătari.

. se poate spune aşa cum am arătat că sunt rare cazurile când într-o arie geografică atât de restrânsă s-au concentrat atâtea vestigii ale tuturor epocilor cunoscute în istorie. De menţinut că strămoşii actualilor locuitori ai acestor meleaguri au creat una dintre cele mai interesante culturi ale bronzului carpatic . Monumentele şi ansamblurile de arhitectură de factură religioasă abundă şi ele în zonă. turistice. Se impune pentru protejarea şi promovarea acestor obiective o întreţinere cât mai bună a lor.În privinţa valorificării potenţialului turistic din zonă se poate spune că acesta nu este valorificat în întregime. Se detaşează ca o notă de originalitate complexul aşezărilor rupestre de la Aluniş. ghiduri materiale. trasee turistice etc. Un asemenea potenţial turistic natural se impune a fi protejat atât printr-un cadru legislativ cât şi prin educarea populaţiei din zonă care să conştientizeze imensa valoare a acestor resurse turistice.În ceea ce priveşte potenţialul turistic antropic. . documentare.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ "Parcul dendrologic" de la Monteoru sau speciile de animale care alcătuiesc un bogat fond cinegetic.cultura Monteoru. . dar şi prin modernizarea infrastructurii generale şi turistice a bazei tehnico- 151 . impunânduse măsuri pentru mai bună promovare a lui prin pliante. restaurări ale clădirilor precum şi amenajarea unor "muzee ale satului" pentru satele cu resurse etnografice deosebite.

2000.Posibilităţile şi direcţiile de valorificare a potenţialului turistic sunt multiple.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ . Edit. „Economia turismului”. acest lucru realizându-se prin integrarea în circuitul turistic a resurselor turistice nevalorificate şi prin promovarea unor noi forme de turism. PETRE BARON. BIBLIOGRAFIE SNAK OSCAR. NICOLAE NEACŞU. Expert 152 .

„Zona etnografică Buzău”. Bucureşti IORDAN. Terra.Ghid turistic”. 1997. IELENICZ. 1979..1999 „Oraşul Buzău şi zona sa de influenţă” Ed. Oscar Print. SIMON T. Edit.LUCREŢIA.34/1192.. Edit. modelul european”. SIMON TAMARA. „România . 1992 ”Potenţialul turistic al României”. nr.M.. Economică.. Tehnică. 1974. „Turism rural.. „Subcarpaţii Buzăului . Bucureşti ION IONESCU. ERDELI G. Bucureşti HORŞIA O. Bucureşti IELENICZ M. Edit. Sport Turism. Garamond.” România . 1997.. Edit.. Edit. 1971 „Geografia Buzăului şi a împrejurimilor” Ed. Bucureşti IELENICZ M. Edit. BONIFACIU S. Bucureşti MANESCU. Academiei. GRIGORE. Edit. Universităţii. Sport Turism. 1972..Potenţial turistic şi turism”. Edit. POSEA GR. Bucureşti PRICĂJAN A. „Apele minerale şi termale din România”.. 1999.relaţii geografice în natură om-natură”. Lumii. „Turismul fenomen spcial economic şi cultural”. Bucureşti CANDEA M.. Bucureşti PETRESCU BURLOIU I. Universităţii Bucureşti POSEA.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ BRAN FLORINA. MARIN D. Bucureşti 153 . 2001.. „Ghid turistic al judeţului Buzău”. 1977. Edit.

1999.IERDELI .Bucureşti 154 . coordonator OCTAVIAN BURLACU. 1976. 1980. coordonator DICU GEORGE. Judeţul Buzău. Sport Turism.. coordonatori EUGEN MARIUS CONSTANTINESCU. Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Ştiinţifică şi Enciclopedică”. Edit.Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului __________________________________________________________________________ PRICĂJAN A. DUMITRA DRĂGHICI. 1979 *** „Ghid turistic”. AIRINEI ŞT. Bucureşti SNAK O. Alpha. coordonator DICU GEORGE. „Amenajări teritoriale în România”. Bucureşti G.. Edit. IOAN ISTRATE. Editura Enciclopedică ştiinţifică. „Bogăţia hidrominerală balneară din România. 1997 *** „Atlas geografic şi istoric al judeţului Buzău”. 1981. Bucureşti PRICĂJAN A. „Substanţele minerale terapeutice din România”. Buzău 2000 *** „Cercetări geografice asupra mediului înconjurător in judeţul Buzău” 1986. „Economia şi organizarea turismului”.. Univ. Buzău. Edit. Bucureşti. Edit. 1985. Bucureşti *** „Album monografic al judeţului Buzău”. Buzău *** „Studiul de promovare a potenţialului turistic al Judeţului Buzău”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful