You are on page 1of 32

CAPITOLUL 1

STUDIU COMPARATIV LA NIVELUL FISCALITATII INTERNATIONALE

In economia de piaţă, un rol deosebit de important şi cu implicaţii multiple îl au


problemele fiscale şi bugetare. In acest context, taxele şi impozitele reprezintă un instrument cu
caracter istoric şi cu influenţă asupra sferei economice şi sociale, fiind izvorul principal al
formării veniturilor bugetului de stat şi al finanţării cheltuielilor publice.Ele constituie o funcţie
crescătoare a veniturilor bugetare fiind direct proporţional cu acestea .
Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune ca au apărut în evoluţia
societăţii omeneşti, în cadrul primelor formaţiuni statale, find determinate de necesităţile
materiale ale celor ce exercitau adminiatraţia publică.De-a lungul timpului, elementele supuse
impozitării s-au constituit a fi veniturile, averea, produsele ce făceau obiectul schimburilor
(comerţul), etc, de aceea nu a fost posibil şi nici echitabil a se practica o formă unică de
impunere.In acest fel, s-a ajuns ca taxarea să îmbrace diferite forme: impozite directe, indirecte,
pe consum, pe venit, pe capital, pe dobânzi, etc., în funcţie de diversele stadii şi etape de
dezvoltare economică atât la nivelul fiecărei ţări în parte dar şi la nivel mondial.
Treptat, impozitarea a evoluat de la simpla funcţie de alimentare a unor cheltuieli publice,
de administrare a formaţiunilor statale, la o funcţie mai complexă, aceea de pârghie economică,
instrument de influenţare a dezvoltării economice, sociale şi chiar politice.
In perioada contemporană, un rol deosebit îl joacă impozitul pe profit.
Pe parcursul acestei lucrări vom analiza modul în care impozitul pe profit a evoluat în
România şi pe plan internaţional precum şi anumite implicaţii ale acestor evoluţii.

1.1 SISTEMUL ROMÂNESC DE IMPOZITARE

Impozitul pe profit reprezintǎ unul din formele de bazǎ de alimentare a bugetului naţional
cu resurse pe seama veniturilor realizate de agenţii economici. Activitatea desfăşuratǎ de un
agent economic este îndreptatǎ spre obţinerea de profit iar statul, conform dreptului sǎu de a
institui impozite pentru a-şi procura resursele, impoziteazǎ acest profit.
Pe parcursul acestui capitol vom prezenta modalitatea prin care profitul agenţilor
economici din Romania este impozitat, modul de calcul şi de platǎ a impozitului precum şi
impactul pe care îl are acest impozit asupra rezultatelor firme.

1
1.1.1 Contribuabilii şi sfera de cuprindere a impozitului

Contribuabilii sunt acele entităţi (persoane juridice sau persoane fizice asociate lor) care,
potrivit legii, sunt obligate la plata impozitului pe profit pentru activitatea desfăşurată atât pe
teritoriul României cât şi în străinătate.
Impozitul pe profit se aplică:1
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât
din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în afara României sau din vânzare/cesionarea titlurilor de participare deţinute
la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează
venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică asupra pǎrţii
din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Alături de plătitorii impozitului pe profit există şi anumite categorii de contribuabili
scutiţi de la plata impozitului pe profit pentru intraga activitate sau numai pentru anumite tipuri
de venituri.
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili2:
a) trezoreria statului;
b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice,
c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV1;
d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru
sustinerea activităţilor cu scop caritabil;
g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile
utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995

1
Măndoiu Nicolae, Codul Fiscal comparat 2010-2011 (cod+norme) vol.1, editura Indaco, art.14
2
Măndoiu Nicolae, Codul Fiscal comparat 2010-2011 (cod+norme) vol.1, editura Indaco, art.14
2
h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute
ca asociaţii de proprietari pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau
urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi
repararea proprietăţii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
k) Banca Naţională a României;
l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii.
m)Organizaţiile nonprofit, pentru veniturile din activităţi economice realizate pâna la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit , precizate anterior.

1.1.2 Cota de impozitare şi evoluţia nivelului acesteia

Cota de impozitare reprezintă un element important în ceea ce priveşte dimensiunea


valorică a impozitului în cazul unei societati deoarece aceasta se aplică asupra profitului
impozabil generând impozitul pe profit. Prin urmare, formula generală de calcul a impozitului pe
profit este următoarea:

Impozit pe profit = cotă de impozitare x profitul impozabil.

Nivelul cotei de impozit pe profit a suferit multiple modificări ca urmare a modificărilor


continue ale legislaţiei fiscale în România, la baza cărora au stat diferite considerente
economice, cota de impozitare nu s-a menţinut constantă de-a lungul timpului, ci a evoluat
continuu, generând o varietate de cote de impozitare (a se vedea anexa nr.1).

De la prima reglementare, cea din 1990, nivelul cotei de impozit a suferit multiple şi
rapide modificări ca urmare a schimbărilor continue ale legislatiei fiscale în Romania la baza
carora au stat diferite considerente de ordin economic specifice diverselor stadii ale tranziţiei de
la economia centralizată, de stat, la economia de piaţă.In Anexa 1 sunt prezentate sintetic date
referitoare la evoluţia cotelor de impozitare începand cu 1990 până în prezent.

Instabilitatea economică, socială şi politică de la inceputul anilor ’90, condiţiile de


desfăşurare a activităţii economico-financiare, structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare,
3
capacitatea agenţilor economici de a patrunde pe piata internă şi externă, atragerea de investitori
străini sunt doar o parte din elementele ce au determinat numeroase modificări in legislaţie.
La inceputul anilor 1991 nivelul cotei de impozitare era cuprins în intervalul 5% - 77% în
funcţie de profitul impozabil anual obţinut iar cei cu profit impozabil anual de pana la 25000 lei
beneficiau de scutire. Această reglementare nu a asigurat o gestiune eficientă nici din partea
agenţilor economici nici din partea statului nivelul cotei de impozitare maxim de 77% fiind
peste nivelul întalnit în ţările dezvoltate. Efectele acestei reglementări au constat în amplificarea
evaziunii fiscale şi descurajarea potenţialilor investitori precum şi a consumului.
Pentru a se simplifica operaţiunile în ceea ce priveşte calcularea şi incasarea impozitului
pe profit, dar şi pentru stimularea realizării de profituri cât mai mari, începand cu anul 1992 3 s-a
introdus forma de impunere în cote proporţionale,astfel:
• 30% pentru profitul impozabil de pana la 1.000.000 lei;
• 45% pentru partea din profitul impozabil ce depasea 1.000.000 lei.(ROL)

In perioada 1995-1998, cota generală de impozitare a fost stabilită la 38%.


Pentru condiţiile din ţara noastră se poate spune că nivelul de 38% al cotei de impozitare
era prea mare. Singura ramură ce a obţinut un sprijin mai consistent, a fost agricultură prin
nivelul cotei de impunere de 25% pentru contribuabilii ce realizau anual cel putin 80% din
venituri din agricultura. Ulterior, impozitul pe venitul agricol a fost suspendat pană la data de 1
ianuarie 2000.
O altă cotă adiţională aplicată asupra impozitului pe profit a fost cea de 6,2% prevăzută
pentru profitul impozabil al unei persoane juridice străine realizat prin intermediul unui sediu
permanent în România. Această cotă adiţională nu trebuia instituită într-un moment în care
România avea nevoie de investiţii şi tehnologii avansate din exterior. Aceasta deoarece un
investitor nu îşi orientează activitatea în primul rând dupa gradul de fiscalitate din ţara gazda a
investiţiei, ci este interesat, în primul rând, de stabilitatea economică şi politică a ţării respective,
de facilităţile obţinute, chiar dacă acesta doreşte un nivel al profitului net cât mai ridicat.
In perioada 2000 — 2001 cota generală a fost redusă de la 38% la 25%. Acest lucru a
avut drept urmare înregistrarea celui mai scăzut nivel al impozitului pe profit în PIB de până
atunci, 1,9%, faţă de 7,1% cat s-a înregistrat în anul 1990. Această tendinţă generala de reducere
a fost determinată de scaderea cotelor de impunere, tendintă existentă şi în celelalte state membre
ale Uniunii Europene, ce se mai manifesta şi în prezent.

3
Hotararea de Guvern 804/1991, privind impozitarea profitului,publicată în M.O nr.255/1991
4
Anul 2004 a marcat un moment foarte important în reforma sistemului fiscal romanesc:
introducerea Codului fiscal. Obiectivele fundamentale ale Codului fiscal sunt de armonizare cu
legislaţia fiscală a Uniunii Europene şi de asigurare a unui cadru unitar, stabil,coerent şi clar.
La 1 ianuarie 2005, România a adoptat cota unica de 16%, asupra profitului impozabil,
excepţie făcând suma datorată de cluburile de noapte,operaţiunile tip jocuri de noroc- cota
aferentă impozitului pe profit ce nu poate fi mai mică de 5% din venituri, impozitul pe profit
fiind redus de la 25% la 16%. In acest fel se urmarea sporirea profiturilor companiilor, precum şi
o mai buna gestiune a acestora. Astfel, într-o abordare mai larga, relansarea companiilor era
corelata şi cu sporirea numarului locurilor de munca şi cu cresterea economiei în ansamblu.
Efectele adoptării acestei cote au fost, într-adevar, îmbunatăţirea anumitor indicatori
economico-sociali precum numarul de salariaţi, numarul de şomeri, rata şomajului şi nivelul
salariilor (a se vedea Tabelul 1.2 din Anexe) precum şi volumul investiţiilor, numarul de
inmatriculări de societăţi comerciale şi dinamica PIB (a se vedea Tabelul 1.3 in Anexe).
Pentru a evidenţia efectele adoptarii cotei unice de impunere ne-am propus sa analizam
comparativ evoluţia unor indicatori economico-sociali pe parcursul anilor 2004 şi 2005, ani care
s-au diferenţiat din punctul de vedere al regimului fiscal, doar prin modificarea cotei unice de
impunere a veniturilor personale şi profiturilor intreprinderilor 4(a se vedea Tabelul 1.3 din
Anexe).
Astfel, în cazul în care facem referire la veniturile bugetare colectate din impozitul pe
profit se poate vorbi de o usoară creştere în termeni nominali (6534 mil ROL în 2005 fata de
6483.9 mil.ROL în 2004) dar de o scadere a ponderii acestui impozit în total venituri de la 9.2%
în 2004 la 7.8% în 2005.
De remarcat este dinamica TVA, impozit ce a inregistrat cea mai mare creştere faţa de
ceilalţi indicatori economico-sociali, în aceasta perioada (de la 16547.2 mil ROL în 2004 la
22537.8 mil.ROL în 2005.
Prin urmare se poate concluziona ca datorită creşterii TVA are loc creşterea veniturilor
bugetare ca urmare a venitului disponibil mai mare ce a ramas în urma plaţii unor impozite
directe mai mici precum impozitul pe profit.
Totuşi pentru o analiză mai riguroasa a efectelor cotei unice a impozitului pe profit se
impune luarea în considerare şi a unor indicatori precum: numarul de şomeri, numarul de
salariaţi din economie, volumul investiţiilor, numarul de înmatriculari de societaţi comerciale,
dinamica PIB.
Astfel, în ceea ce priveşte gradul de ocupare a fortei de muncă, indicatori precum
numărul de şomeri, rata şomajului, numărul de salariaţi au înregistrat o îmbunătătire continuă pe
4
Cotele aferente contribuţiilor sociale şi respectiv TVA rămân aceleaşi pe parcursul celor doi ani analizaţi.
5
parcursul celor doi ani analizaţi. Astfel, numărul de şomeri a înregistrat o scădere de la 693.400
la începutul perioadei la 523.000 la sfârşitul perioadei (o scădere cu 24,6% - un procent
semnificativ). Corespunzător rata şomajului a evoluat de-a lungul aceleiaşi perioade de la 7,6%
în ianuarie 2004 la 5,9% în decembrie 2005.De asemenea, numărul de salariati a crescut constant
pe parcursul perioadei analizate de la 4.359.300 în ianuarie 2004 la 4.501.200 în decembrie 2005
( o creştere cu 3,25%).
In această perioadă numarul salariaţilor este in continuă creştere, iar al şomerilor
descreşte dar, odată cu apariţia crizei financiare fenomenul este unul contrar celui mentionat
anterior: numarul salariaţilor este în cădere libera, iar numarul şomerilor are un trend de creştere
accelerat.
Grafic 1.1

Asa cum se poate observă din garficul de mai sus în perioada 2004-2005, ca urmare a
introducerii cotei unice de impozitare a crescut şi raportul dintre salariul net şi cel brut de la un
nivel mediu de cca. 0,72 în anul 2004 la un nivel mediu de aprox. 0,76 în anul 2005. Câştigurile
salariale nete au crescut în 2005, atât ca urmare a creşterii salariilor brute corelate mai mult sau
mai puţin cu indicele productivităţii muncii, dar şi ca urmare a scăderii impozitului pe veniturile
din salarii.
În ceea ce priveşte asumarea de noi investiţii în anul 2005, nivelul acestora a crescut la
373.929 mld.ROL în 2005 de la 309.356,2 mld. ROL în 2004, ceea ce corespunde unei creşteri
relative reale de 13,4%, unul din cele mai ridicate niveluri de după 1989. De asemenea, a crescut
şi numărul de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social cu
15,26%, de la 10.167 în 2004 la 11.719 în 2005, acest nivel fiind cel mai ridicat de după 1989.
6
In concluzie efectele adoptarii acestei cote au fost intradevar imbunatatirea anumitor
indicatori macroeconomici pe parcursul anului 2005 . Dar cota unică de impozitare a veniturilor
personale însemna mai mult decât impozit proportional, acesta evoluând in raport cu venitul brut
conform graficului următor:

V* = venitul brut dincolo de care impozitul devine proportional

Grafic nr.1.3. Evolutia impozitului în functie de venitul brut în cazul cotei unice de impunere (cazul cu deduceri)

In practica fiscală din România , pragul de venit de la care impozitul devine proportional
este de 30.000.000 lei 5
Din analiza efectuata asupra evolutiei cotelor de impozitare se constata că dupa anul 1994
are loc o scadere a cotei generale de impozitare de la 38% la 16% in prezent.
Totodata se constata ca agentii economici erau supusi unui sistem fiscal diferentiat in
funcţie de domeniul de activitate, de tipul entităţii şi nivelul profitului impozabil. Prin aceste
diferenţieri se urmărea încurajarea anumitor activitati cum ar fi agricultura (prin stabilirea unei
cote reduse de impozitare între anii 1995-2000), exportul (prin stabilirea unei cote reduse de
impozitare de 5% crescând cu timpul la 6% repectiv 12.5% urmarindu-se apoi renunţarea la
aceasta facilitate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeană in vederea aderarii6) precum şi
dezvoltarea zonelor libere. De asemenea, pentru unele activităţi cota de impozit pe profit a fost
majorată faţă de cota generală, prin aplicarea unor cote adiţionale.
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se are in vedere necesitatea asigurarii
resurselor financiare pentru cofinantarea proiectelor europene, cu atat mai mult cu cat s-a
constatat ca incasarile din acest impozit au scazut in termeni reali in 2005 comparativ cu 2004.

5
Conform O.M.F. nr. 19 din 7 ianuarie 2005, publicat în M.Of. nr. 39 din 12/01/2005.
6
Tranziţia la economia de piaţă şi dobândirea calităţii de membru asociat al Uniunii Europene au impus
restructurarea sistemului fiscal, inclusiv a impozitului pe profit şi armonizarea legislaţiei fiscale cu principiile şi
procedurile adoptate de membrii Uniunii, ca o condiţie a obţinerii de către România a calităţii de membru cu toate
drepturile aferente.
7
In prezent in Romania se cauta solutii pentru cresterea veniturilor fiscale iar una dintre
cele mai la indemana solutii (alaturi de majorarea cotei de TVA) o reprezinta chiar majorarea
cotei de impunere a veniturilor persoanelor fizice si a profiturilor intreprinderilor.

1.1.3 Modul de determinare a profitului impozabil

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.7

Profitul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile +


cheltuieli nedeductibile

Veniturile impozabile sunt veniturile realizate de firmă din desfăşurarea activităţii de


bază. Aceste venituri au ponderea cea mai mare în veniturile unei firme.
Veniturile neimpozabile au o pondere nesemnificativă în totalul veniturilor şi sunt de
regulă venituri ce apar în urma activităţii investiţionale a firmei în cadrul altor firme sau venituri
ce anulează unele cheltuieli nedeductibile. În categoria lor se pot încadra: 8dividendele primite de
la o persoană juridică română, diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participatiune,
venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere şi alte venituri
neimpozabile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
Cheluielile unei fime se pot împărţi în trei categorii: cheltuieli deductibile, cheltuieli cu
deductibilitate limitată şi cheltuieli nedeductibile.
Pentru a putea fi considerate cheltuieli deductibile, cheltuielile trebuie să fie efectuate în
scopul realizării veniturilor impozabile, mai precis, să contribuie la realizarea obiectului de
activitate al firmei. Sfera acestor cheltuieli este foarte mare. Principalele cheltuieli deductibile în
cadrul unei firme sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor şi/sau
cheltuielile înregistrate cu prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
În cadrul unei firme există şi o serie de cheltuieli care au deductibilitate limitată cum ar
fi:9 cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor deductibile altele decât cheltuielile de
protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile cu diurna acordată personalului în
limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, cheltuielile de funcţionare,
7
Conform legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în MO nr.927/2003
8
Măndoiu Nicolae, Codul Fiscal comparat 2007-2008 (cod+norme) vol.1,editura Indaco,art.20
9
Codul fiscal din 22.12.2003 versiune actualizată până la data de 01.05.2009, art.21, alin.3
8
întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de persoane cu funcţii de conducere şi de
administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un autoturism aferent fiecărei
persoane cu astfel de atribuţii, cheltuieli efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii
facultative în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 de euro într-un an fiscal,
pentru fiecare participant, cheltuieli cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei
sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant,
cheltuieli sociale în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului sau cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele nefavorabile de curs valutar.
Cheltuielile pentru care nu se acordă deductibilitate sunt:10 cheltuielile proprii ale
contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii
precedenţi sau din anul curent, cheltuielile cu dobânzile/majorările de întârziere, amenzile,
confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, cheltuieli înregistrate
în contabilitate care nu au la bază un document justificativ, cheltuieli cu amortizarea contabilă11,
cheltuieli privind conbustibilul pentru vehiculele rutiere care sunt destinate exclusiv pentru
transportul rutier de persoane, cheltuieli de sponsorizare, cheltuielile făcute în favoarea
acţionarilor sau asociaţilor şi multe alte cheltuieli care nu au legatură directă cu activitatea
desfaşurată de firmă.
Importanţa cunoaşterii şi clasificării veniturilor şi cheltuielilor conform celor prezentate
este majoră deoarece în determinarea profitului impozabil se ţine cont doar de acele venituri şi
cheltuieli care sunt considerate deductibile din punct de vedere fiscal. Prin urmare, la calculul
impozitului pe profit singurele cheltuieli care obţin o economie de impozit (fiscală) sunt
cheltulielile deductibile.
De asemenea, limitarea deductibilităţii unor cheltuieli este extrem de importantă deoarece
necondiţionarea acestor cheltulieli ar conduce la constituirea unui mijloc de sustragere “legală”
din unitate a unor venituri până la un nivel la care cheltuielile ar fi mai mari decât veniturile,
ceea ce ar înseamna că firma ar înregistra pierdere şi nu ar mai datora impozit pe profit şi în
consecinţă nici impozit pe dividende. Prin urmare, cu ajutorul acestor cheltuieli s-ar putea
sustrage întregul profit al firmei precum şi dividendele, fără să mai datoreze impozit pe profit şi
pe dividende.

1.1.4 Plata impozitului pe profit

10
Codul fiscal din 22.12.2003 versiune actualizată până la data de 01.05.2009, art.21 alin.4
11
De fapt amortizarea contabilă este o cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal, doar amortizarea fiscală
este deductibilă în limitele amortizării calculate conform prevederilor Codului fiscal.
9
Plata impozitului pe profit se realizează în lei, la termenele de plată stabilite şi
diferenţiate pe categorii de contribuabili. Astfel, in prezent, agenţii economici (cazul general)
plătesc impozitul trimestrial, scadenţa fiind data de 25 inclusiv a lunii următoare aferentă
trimestrului următor dar, începând cu anul 2010, urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate.
Băncile comerciale române, sucursalele din România ale băncilor straine precum şi persoanele
juridice străine aplică deja acest sistem şi au obligaţia de a plăti trimestrial, în contul impozitului
anual, plăţi anticipate actualizate cu indicele de inflaţie, până la data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se calculează impozitul, iar organizaţiile non-profit şi contribuabilii care obţin
venituri majoritare din cultura cerealelor, pomicultură şi viticultură au obligaţia să plătească
anual până la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Agenţii economici calculează şi evidenţiază trimestrial, cumulat de la începutul anului,
impozitul pe profit.
Agenţii economici au obligaţia să plătească, în contul impozitului pe profit pentru
trimestrul IV, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, o sumă egală cu impozitul
calculat şi evidenţiat pentru trimestrului III, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru
anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit şi
anume până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor.
Băncile şi sucursalele din România ale băncilor şi persoanele juridice străine, au obligaţia
de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial dar actualizate cu
indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior). Astfel, plăţile anticipate
vor fi egale fiecare cu o pătrime din impozitul datorat în anul anterior dar actualizate cu indicele
de inflaţie. Definitivarea impozitului pe profit anual se va face în anul următor până pe data de
15 aprilie inclusiv a anului următor (termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe
profit) prin aplicarea prevederilor impozitului minim prin compararea impozitului pe profit
datorat la sfârşitul anului fiscal cu impozitul minim anual.

1.2 ASPECTE FISCALE INTERNATIONALE

Cea mai importanta clasificare a impozitelor este cea care le infatiseaza in raport cu
modul perceperii, in doua categorii: impozite directe si impozite indirecte.

10
Principalele impozite directe percepute de catre stat sunt impozitul pe profit si impozitul
pe veniturile realizate de persoanele fizice. lmpozitul pe profit va fi fi cel care va face obiectul
prezentei lucrari.

1.2.1 Aspecte privind diverse modalitati de stabilire a impozitului pe profit realizat de


persoane juridice

Scopul oricarui contribuabil, este evident, gasirea unei solutii de a plati un impozit cat
mai mic. In acest caz se pune problema alegerii intre diferite sisteme de fiscalitate.
La nivel international pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoane
juridice se foloseste fie acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice fie alte sisteme
distinct in functie de modul de organizare a societatilor in societati de persoane sau societati de
capital.
Astfel, in cazul societatilor de persoane12, impunerea profitului obtinut se face frecvent pe
baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie
intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii respective.
La societatile de capital se poate delimita averea personala a asociatilor de patrimoniul
societatii intrucat actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de
capital pe care o detin.
Sunt tari precum Belgia unde societatile pot opta, cu respectarea unor conditii, pentru
sistemul de impunere ce se practica in cazul persoanelor fizice deoarece este dificil sa se faca
distinctie intre averea fiecarei persoane asociate si patrimoniul societatii respective.
Pe de alta parte, in tari precum Marea Britanie, Italia, Germania, SUA etc.,intalnim un
sistem de impunere distinct pentru profitul realizat de societatile de capital fata de profitul
realizat de societatile de persoane.
Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma de
dividende, proportional cu participarea lor la capital, cat si societatii pentru constituirea unor
fonduri (reserve). Prin urmare, in cazul societatilor de capital, se poate vorbi de profitul societatii
inainte de repatizare, profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de profitul ramas
la dispozitia societatii.
Aceasta repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de
impunere a profitului realizat de persoanele juridice. Astfel, exista posibilitatea de a se impune
mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi profitul repartizat actionarilor sub

12
lulian Vacarel, Finante publice, Bucuresti, Ed. Didactica gi Pedagogica, editia a V-a,2006,p. 389
11
forma de dividende. Acest sistem de impunere s-a practicat in tari precum Belgia, Luxemburg,
Olanda si se mai practica si astazi, in putine tari, precum si in Romania si Irlanda.
A doua modalitate de impunere a profitului consta in faptul ca se impune doar partea din
profit distribuita sub forma de dividende, cealalta parte fiind scutita.Practicarea unei astfel de
impuneri este avantajoasa pentru societati deoarece le stimuleaza sa plaseze profitul in noi
investitii. In prezent majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europcne (UE) practica acest sistem
de impunere: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Italia,
Luxemburg,Olanda, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia,
Slovenia si Cipru.
Cea de-a treia modalitate de impunere presupune impunerea doar acelei parti din profit
ramasa la dispozitia societatii, dividendele fiind astfel scutite. Potrivit acestei modalitati se
incalca principiul echitatii fiscale deoarece se exonereaza de la plata impozitului dividendele
realizate de actionari. Se practica in tari precum Grecia, Letonia, Slovenia.
A patra rnodalitate consta in impunerea separata mai intai a dividendelor si apoi partea
din profit ramasa la dispozitia societatii de capital.
In ceea ce priveste impozitarea propriu-zisa a profitului net obtinut de societatile de
capital, practica fiscala internationala permite impunerea in mod diferit, in functie de politica lor
economica, sociala si financiara din perioada respectiva13.
Astfel, pot fi intalnite mai multe situatii. Sunt state care diferentiaza cotele de impunere
in functie de forma de proprietate asupra capitalului social si altele unde cotele de impunere sunt
diferentiate in funtie de natura activitatilor din care se obtine profitul sau in functie de nivelul
cifrei de afaceri.
In Bulgaria profitul intreprinderilor de stat de interes national este impozitat cu o cota de
52%, iar cel al intreprinderilor de interes local doar cu 42%. Franta,Spania ,Irlanda practica
sistemul de impunere unde cotele sunt diferentiate in functie de nivelul activitatilor iar Marea
Britanie pe acela unde nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a
societatii.
In Spania, de exemplu este folosita in mod preponderant o cota de 35%, dar pentru
cooperativele de credit si pentru asociatiile mutuale de asigurari se foloseste o cota de 25%.
In Irlanda profitul realizat in industrie este impozitat cu 10%, iar cel din comert pana la
nivelul de 253.948 euro se aplica cu o cota de 12.5%, iar peste acest nivel cota care se aplica
este de 20%.
Exista tari unde se practica suplimentarea cotelor principale cu cote aferente bugetelor
locale cum ar fi Austria, Canada, Finlanda, Norvegia, Protugalia, etc.
13
Gheorghe Bistriceanu, Sistemul fiscal al Romaniei, Bucuresti, Ed. Universitara, 2008, p. 98
12
In cele mai multe tari, indiferent de sursa de formare a profitului se utilizeaza cota unica
pentru impozitarea acestuia.
Deasemenea sunt state unde se practica cote separate pentru impunerea primelor de
asigurare la societatile sau la companiile de asigurare si reasigurare.
In practica international impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de
regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea. Impozitele stabilite conform
celor mai sus mentionate sunt trecute de catre organele fiscale in registrul de rol.

1.2.2 Dimensiunea si tendintele in evolutia impozitului pe profit ca parte integranta a


impozitelor directe

Încă din anii ’90, o mare parte a statelor membre UE au implementat reforme la nivelul
sistemului de impunere, cu scopul reducerii cotelor de impozitare a profitului (în acelaşi timp
mărind baza de impozitare) şi a îmbunătăţirii funcţionării pieţelor de capital. În general, aceste
masuri făceau parte din programe de reforma planificate de durata a mai multor ani.
Printre masurile luate cu scopul reformării sistemului de impozitare a profitului se
număra: reducerea cotelor de impozitare, în acelaşi timp cu reducerea programelor de stimulare a
economiei. Unele state au încercat să reducă costul de finanţare prin capital propriu a investiţiilor
prin introducerea de scutiri de impozit pe profit, cum ar fi cazul Belgiei care a introdus începând
cu 2006 o indemnizaţie pentru capitalul propriu („allowance for corporate equity”).
Începând cu sfârşitul anilor ’90, s-a manifestat o puternica tendinţă de scădere a cotelor
de impozitare a profitului, iniţial la nivelul noilor state membre, urmând însă şi o scădere
substanţială şi în rândul vechilor state membre. Comparativ cu nivelul din 1995, toate statele şi-
au redus cota de impunere, excepţie făcând numai Malta, Finlanda şi Suedia. Trendul descedent
continua: în 10 ţări s-au reglementat noi reduceri ale cotei (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia,
Grecia, Spania, Franţa, Luxembourg, Portugalia, Slovenia), existând doar 2 cazuri de creştere a
cotei: Lituania (o crestere a cotei cu 5 puncte procentuale ) şi Ungaria (o crestere a cotei cu 3
puncte procentuale). Astfel se manifesta o tendinta de reducere a nivelului cotelor de impozitare
a profitului, de la o medie de 35.3% in 1995 la un procent de este, 23,2 % în prezent (Grafic 1.4)

Grafic 1.4

13
Sursa:European Commission, Taxation trends in the European Union,2010

Cu toate ca tendinta de scadere s-a manifestat in general, ratele variaza substantial de la o


tara la alta in cadrul Uniunii Europene, asa cum rezulta si din graficul de mai jos.(vezi graficul
1.5) Astfel, cea mai redusa cota de impunere a impozitu1ui pe profit se intalneste in Bulgaria si
Cipru (10%), iar cea mai ridicata in Malta (35%).

Grafic 1.5

Sursa:prelucrari proprii pe baza datelor furnizate de Comisia Europeana

Singura tara membra a UE: care nu a modificat deloc cota de impozit este Malta (35%).
Pana in anul 2009 Suedia se alatura Maltei, avand o cota constanta de 28%, ajungand in prezent
la 26,3%. Mode1u1 maltez este intalnit si in Norvegia, cota de 28% este, de asemenea, constanta.

14
Si Austria impreuna cu Brazilia au avut o cota constanta de 30%, respectiv 34% din 2001 pana in
prezent (a se vedea Tabel 1.5 in Anexe).
Despre modificarea cotelor impozitu1ui pe profit intre anii 1995 si 2009 se poate spune
ca cele mai semnificative reduceri s-au realizat in Bulgaria de la 40% la 10%, in lrlanda de la
40% la 12,5%, in Germania de la 56,8% la 29,8%, dar si in Romania de la 38% la 16% (vezi
Grafic 1.6). Tara noastra este deci in primele 5 din UE la acest capitol al modificariler cotei
in intervalul 1995-2009.
Grafic 1.6

Sursa:Prelucrari propii

Totodata, putem spune ca cele mai mari modificari le-au suferit statele nou intrate in UE,
respectiv Bulgaria (30%), Romania (22%), Cehia, Polonia, Slovacia (21%), aceste schimbari
avand ca scop alinierea la legislatia statelor membre, precum si dorinta de a deveni tari cat mai
competitive. De asemenea, tarile mentionate anterior sunt tari in curs de dezvoltare ce au suferit
si sufera reforme fiscale, insa nu se poate spune acelasi lucru despre Marea Britanie, Franta,
China sau SUA ce sunt marile puteri economice ale lumii si au un sistem fiscal eficient si bine
pus la punct.
In realitate insa, multe tari au redus cota impozitului pe profit, tocmai pentru a incuraja
investitiile straine. Dar este suficient acest lucru? Spre exemplu, in cazul Romaniei sau
Bulgariei, desi s-au facut progrese in ultimii ani mai este un drum lung de parcurs pentru a creste
atractivitate mediului de afaceri. Tari precum Germania, Franta, SUA sau Canada pot aplica un
impozit mai mare decat exemplele mentionate anterior fiindca ofera alte avantaje investitorilor.
Printre acestea se numara infrastructura moderna, stabilitatea regimului fiscal, dar si un sistem de
impozitare mai clar si mai simplu.
Prin nivelul cotei actuale de impozitare a profitului tara noastra se afla printre cele mai
atractive dintre tarile UE. De asemenea, se poate observa ca pe langa Romania si Bulgaria, care

15
au aderat in anul 2007 si cele 10 tari membre ale UE, incepand cu anul 2004 practica un sistem
de impozitare mai atractiv decat tarile mai dezvoltate ale Uniunii si totodata cote mai reduse.
In comparatie cu statele membre UE, in alte tari precum SUA sau Australia cota aplicata
impozitului pe profit a suferit modificari nesemnificative sau chiar a ramas neschimbata inca din
anul 1995, cum este cazul Norvegiei.
În anumite ţări, măsurile luate nu s-au limitat numai la reducerea cotei de impozitare. De
exemplu, Estonia a optat pentru o modificare complexă a sistemului de impunere. Deşi avea o
cota redusa (26%) încă din 1994, începând cu 2000, a decis să impoziteze numai profitul
repartizat. Ulterior, cota de impunere a fost redusă la 22%.
Ca urmare a reducerii cotelor de impozitare nu s-a manifestat o scădere a veniturilor
fiscale. Din contră, media atât din zona euro cât şi din UE a cunoscut o uşoară creştere în
comparaţie cu nivelul înregistrat în 2005. Acest lucru se datorează unor factori ca: mărirea bazei
de impozitare şi creşterea gradului de corporizare a economiei. Cele mai mari reduceri ale
veniturilor din impozitul pe profit s-au înregistrat în Slovacia (-4,0% din PIB), Estonia şi Italia (-
1%), iar creşteri semnificative s-au semnalat în Slovenia (+2,3%), Spania (2,1%), Danemarca
(1,5%) şi Cipru (1,4%).
In general, tarile nou intrate in UE au o structura diferita fata de cele mai vechi. In tarile
cu vechime veniturile din impozite directe, indirecte si contributii sociale au aproximativ aceeasi
pondere, pe cand noile tari membre detin o pondere a impozitelor directe in total venituri
substantial redusa. Astfel, cele mai reduse ponderi ale impozitelor directe in total venituri (a se
vedea Tabel 1.1 in Anexe) se inregistrau in Slovacia (20,8%), Bulgaria (20,9%) si in Romania
(23%). Printre motivele ce stateau la baza acestor ponderi reduse ale impozitelor directe se
numara cotele de impunere reduse ale tarilor nou intrate in UE aplicate asupra profitului
companiilor, dar si asupra veniturilor persoanelor fizice, precum si adoptarea cotei unice de
impozitare.
Totodata, ponderea scazuta a impozitelor directe in noile state membre este
contrabalansata de o pondere mai mare a contributiilor sociale si a impozitelor indirecte in total
venituri fiscale. Astfel, in Cehia (44,2% in anul 2007) si in Slovacia (39,8%) se inregistreaza cele
mai mari ponderi ale contributiilor sociale, pe cand impozitele indirecte in Bulgaria (55,1%),
Cipru (47,9%) sau chiar Romania (43,4%) reprezinta aproximativ o jumatate din totalul
veniturilor fiscale.
Principalele obiective ale tarilor nou intrate in UE sunt acelea de a creste competitivitatea
si atractivitate economiilor nationale cu scopul de a atrage investitii straine in defavoarea unora
dintre tarile vestice care mizeaza pe o rata inalta a fiscalitatii, pentru a putea asigura resursele
necesare finantarii statului.
16
La polul opus se situeaza Danemarca (61,2%), Marea Britanie (46,3%) si Finlanda
(41,4%). Aceste date redau faptul ca, desi exista o strategie fiscala comuna la nivelul Uniunii
Europene, modul prin care statele membre aleg sa atinga obiectivele aeestora este diferit, ele
avand dreptul la suveranitate fiscala.
Cu privire la ponderea impozitului pe profit in total venituri fiscale Malta ocupa primul
loc cu 19,4%, urmata de Cipru (16,6%) si Luxemburg (14,8%), iar Germania se afla pe ultimul
loc avand o pondere de 3,5% (a se vedea Tabel 1.6 in Anexe ). Aceste diferente mari de la o tara
la alta se explica, pe de-o parte, prin gradele diferite de dezvoltare economica a acestora, iar pe
de alta parte, prin politicile promovate de autoritatile publice.
Cea mai mare pondere a impozitului pe profit in PIB (a se vedea Tabel 1.7 in Anexe) o
detine Cipru (6,9%), 1a po1u1 opus af1andu-se Germania (1,4%). Diferenta intre maxim si
minim, in anul 2007, este deci de 5,5%,1ucru justificat de diferentele existente intre profiturile
companiilor si intre PIB-urile ce1or doua state. Aceste discrepante pot influenta deciziile de
localizare a investitiilor si pot constitui obstacole in circulatia libera a capitalului in piata unica si
pot stimula competitie fiscala daunatoare.
Romania are cea mai redusa cota de impozit pe venit si cele mai reduse incasari
bugetare din UE. Romania are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice,
de 16%, precum si unul din cele mai mici impozite pentru profitul companiilor, tot de 16%, insa
si cea mai scazuta pondere in PIB a incasarilor bugetare, arata raportul din 2008 "Taxation trends
in the European Union". In 2006, veniturile din taxe si impozite ale Romaniei, inclusiv
contributiile sociale, s-au cifrat la 28,6% din produsul intern brut (PIB), in crestere cu 0,7 puncte
procentuale fata de 2005. Potrivit raportului, Romania a avut cele mai mici venituri din taxe in
PIB, in timp ce Danemarca a avut cele mai ridicate incasari bugetare, de 49,1% din PIB.)
In anu1 2007, in Romania impozitele directe au reprezentat 6,8% din PIB (un procent
mai redus inregistrandu-se doar in Slovacia - 6,1%), din care impozitul pe profitul societatilor
comerciale 3,1%. Se poate observa un nivel relativ redus a1 impozitelor directe in tara noastra,
comparativ cu cel din statele membre, cauza principala find economia gri si evaziunea fiscala,
precum si alte activitati ilegale.

1.2.3 Impozitul la nivelul Uniunii Europene

17
Armonizarea fiscala presupune presupune eliminarea distorsiunilor privind taxele ce
afecteaza libertatea de miscare a bunuriler, persoanelor, serviciilor si capitalurilor, avand ca scop
final cresterea transparentei in luarea deciziilor economice, si prin urmare o mai mare
eficientizare in alocarea resurselor.
In prezent, companiile care platesc cele mai ridicate impozite pe profit sunt cele din
Malta si Statele Unite ale Americii , unde rata de impozitare este de 35% pe cand cele din
Bulgaria si Cipru, platesc cele mai mici impozite pe profit cota de impozitare aplicata fiind doar
de de 10%. In Romania, impozitul pe profitul companiilor este de 16%, al saselea cel mai mic
nivel din UE. In ce priveste impozitele aplicate pe profitul companiilor, tarile din UE au tendinta
de a le reduce. Media in cadrul UE este de 23,59%, in timp ce in zona euro aceasta se situeaza la
26,45%.
Implementarea cotei unice de impozitare, de catre unele dintre noi1e state membre ale
UE14, a intensificat necesitatea armonizarii bazei de impunere a impozitului pe profit.
Multi investitori au fost atrasi catre aceste tari datorita cotelor scazute ale impozitelor
directe, chiar daca regimul taxarii nu a fost singurul factor ce a stat la baza acestei decizii. De
asemenea, introducerea unei cote mai mici, prin adoptarea cotei unice are drept consecinta pe
termen scurt si mediu sporirea competitiei intre statele europene.
Totodata, adoptarea cotei unice de impozitare a avut ca rezultat cresterea economica pe
care tarile din centrul si estul Europei au inregistrat-o, precum si crearea de noi locuri de munca.
Pentru tarile din Europa de Vest acest fenomen nu a avut efecte benefice deoarece
nivelurile reduse de impozitare din Europa de Est au afectat cresterea economica a vechilor
membrii,din vest.Acestia sunt tot mai alarmati de numarul tot mai mare al tarilor ce adopta cota
unica.
Totodata, membrii acestor tari considera ca acest impact al cresterii economice se
datoreaza in primul rand fortei de munca ieftina si calificata, precum si pozitiei geografice, si
mai putin datorita adoptarii cotei unice de impozitare considerand ca reducerea taxelor nu a facut
altceva decat sa sporeasca veniturile populatiei, ce le-a utilizat pentru consum sau investitii.
Prin urmare specialistii in materie de impozite si taxe din cele mai mari firme din Europa
sustin propunerea Comisiei Europene pentru o formula unica de calcul al bazei impozabile a
profitului aplicata la nivel European. Proiectul propus de Comisa Europeana urmareste aplicarea
unor regului comune in ceea ce priveste calculul bazei impozabile pentru profiturile inregistrate
de catre companii in mai multe state membre. Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub
denumirea de Baza Unica Consolidata a Impozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate
14
Estonia si Lituania (1994), Letonia (1997), Slovacia (2004), Romania (2005), Bulgaria (2008),Cehia (2008), dar
si Rusia (2001) , Georgia (2005), Macedonia, Muntenegru (2007), Albania (2008)

18
Tax Base „CCCTB”) urmeaza a se aplica in paralel cu metodele de calcul existente in fiecare stat
membru, companiile putand alege sa adopte sistemul pan-european sau sa aplice in continuare
regulile nationale.
Companiile care vor folosi formula unica valabila in Europa vor calcula totalul profiturilor
obtinute de pe intreg teritoriul Uniunii Europene si apoi le vor realoca tarilor in care companiile
au activitate economica, pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe profit aplicabila in tarile
respective. O asemenea modificare ar facilita administrarea platii impozitului pe profit datorat de
catre companiile care opereaza in UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculata folosindu-se o
metoda unica si nu separat cum este calculata in prezent pentru fiecare tara. Niculae Done, Tax
Partner la KPMG Romania este de parere ca “desi s-au inregistrat progrese in reforma codului
fiscal in ultimii ani, una din dificultatile cu care se confrunta investitorii in Romania este
birocratia sistemului fiscal. Simplificarea acestui sistem este esentiala, astfel incat propunerea
Comisiei UE ar fi un important pas inainte. Aceasta ar permite investitorilor care opereaza in mai
multe tari membre UE, sa aplice aceleasi principii pentru calculul impozitului pe profit ca si in
alte state, ceea ce ar insemna ca ar aloca mai putin timp administrarii fiscale si mai mult timp
dezvoltarii afacerilor.
Propunerea Comisiei ar stimula investitiile in Romania, precum si investitiile transfrontaliere in
general in intreaga Europa, incurajandu-se astfel dezvoltarea economica.
Printre sustinatorii proiectului se situeaza Italia,Spania,Olanda, Republica Ceha,
Danemarca si Spania precum si Germania, principalul sustinator al proiectului “Baza comuna
consolidata a impozitului pe profit”.Acesta din urma considera ca armonizarea cotelor de
impozitare a profitului este scopul final al CCTB.
Autoritatile din Germania sustin cu fermitate adoptarea proiectului CCCTB,considerand
ca acesta ar face competitia fiscala la nivelul UE mai transparenta si corecta. In acelasi timp, ar
trebui sa faciliteze eforturile acestora de a prezenta Germania ca pe un partener economic
atractiv cu o infrastuctura moderna si forta de munca specializata.
Olanda, un alt sustinator, considera ca baza comuna consolidata a impozitului pe profit
este un pas inainte pentru companiile europene. Daca se va reugi sa se creeze o baza de
impozitare cu ajutorul careia societatile sa poata consolida la nivel european, vor fi eliminate
cele mai multe obstaco1e in calea infaptuirii tranzactiilcr internationale. De asemenea, considera
proiectulCCCTB o cale de a reduce birocratia cu care se confrunta companiile. Insa autoritatile
vad ca si conditie esentiala ca baza comuna conso1idata a impozitului pe profit sa fie instituita la
nivelul tuturor statelor mernbre si nu doar la nivel de grup.
De asemenea, statele care sustin adoptarea acestui proiect au ca principal argument
reducerea costurilor de confomare/adnistrative aferente impozitarii societatilor si a distorsiunilor
19
cauzate de diferentele de la o tara la alta in ceea ce privegte repartizarea investitii1or si bazele de
impozitare. Totodata intreprinderile mici si mijlocii vor fi foarte cagtigate datorita faptului ca
acestea sunt cele ce au cel mai mult de suferit de pe urma fiscalitatii, facilitandu-le astfel
desfasurarea de noi activitati transfrontaliere.
In ceea ce privegte pozitia Romaniei si Bulgariei cu privire la implementarea bazei unice
consolidate ambele tari raman tacute cu atat mai mult cu cat acestea aplica rate ale impozitului
pe protit scazute, 10%, respectiv 16%, avand prea putine lucruri de castigat de pe urma acestui
proiect.
Printre cele mai sceptice tari s-a aflat Marea Britanie, cu un sprijin de numai 62% pentru
planurile Comisiei, in timp ce in Irlanda si Slovacia 50% dintre respondenti s-au opus.
Opozantii proiectului sunt de parare ca adoptaraa proiectului si implicit a bazei de
impozitare va conduce spre armonizarea cotelor de impozitare, ceea ce va impiedica concurenta
fiscala, desi Comisia Europeana a subliniat in nenumerate randuri ca statale isi vor mentine
suveranitatatea fiscala. ln afara de aceasta teama de o eventuala armonizare a cotelor, un alt
motiv de a sa opune bazei comune consolidata este acela ca acaste tari in present se bucura de
faptul ca numeroase compariii isi transfara investitiile pe teritoriul acastora cu scopul da a-si
minimiza obligatiile fiscale catra stat. Prin urmare, o eventuala adoptare a CCCTB nu ar face
altceva dacat sa indrepte atentia investitorilor catra alte state deoarece alegerile initiale ale
acestora nu vor mai fi la fel de avantajoase.
Guvamul irlandaz, principalul oponant al acastai masuri, se impotriveste oricarai
schimbari in ceea ce priveste legislatia impozitului pe profit la nivelul UE.In
consecinta,autoritatile si-au anuntat pozitia in ceea ce priveste adopatrea proiectului CCCTB si
au exclus orice participare la acest program cu vreo tara membra UE.Autoritatile considera ca
daca s-ar introduce CCCTB in Irlanda,companiile din acesta tara vor trebui sa plateasca un
impozit pe profit semnificativ mai mare.
Astfel,acestea si multe altele nu-si vor mai amplasa activitatile aici.Totodata cota redusa a
impozitului pe profit de 12,5% (este in acelasi timp si cea de-a doua ca marime dupa Bulgaria si
Cipru - 10%) este un instrument cheie in atingerea investitiilor straine, iar adoptarea proiectului
va crea incertitudine in randul potentialilor investitori si chiar in randul celor ce au deja
activitatile amplasate in aceasta tara. Deasemenea, CCCTB va reduce flexibilitatea ce
caracterizeaza sistemul de impozitare irlandez.Astfel, acestea si multe altele nu-si vor mai
amplasa activitatile
aici.
Maria Britanie considera ca adoptarea unei baze unice la nivelul Marii Britanii va
conduce la cresterea cotei de impunere a impozitului pe profit in raport cu alte state ale UE,
20
precum si a costurilor administrative transformand sistemul de impozitare englez intr-unul
complex. Toate acestea vor determina investitorii sa-si transfere investitiile in tari cu niveluri
mai scazute de
impozitare, ceea ce va insemna ca se vor pierde din investitii, in urmatorii ani, sute de milioane
de euro. Printre efecte va fi si reducerea PIB-ului unei tari cu o economie fragila, ca toate
celelalte state ce au trecut prin criza financiara, desigur, daca implementarea CCCTB va avea loc
intr-un viitor apropiat.
Se observa ca unul dintre motivele pentru care unele tari se opun adoptarii proiectului
este ca adoptarea proiectului poate conduce la armonizarea cotelor de impozitare desi comisia a
subliniat ca nu propune o cota unica de impozit pe profit la nivelul Uniunii Europene.
Introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE ar fi un eveniment controversat si
probabil ar intimpina o opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state membre UE.
Ar fi de asemenea foarte dificil de implementat din punct de vedere politic. O cota unica de
impozit pe profit la nivelul UE ar avea de asemenea implicatii negative pentru multe noi state
membre UE, printre care si Romania, care are o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor
comerciale.
Acesta datorita faptului ca investitorii sunt atrasi in principal in Romania de nivelul redus
de 16% al cotei impozitului pe profit. Armonizarea cu alte state membre UE ar insemna cresterea
semnificativa a acestei cote si posibil revenirea la un sistem progresiv, ceea ce ar genera o
opozitie puternica din partea guvernului si a investitorilor. Prin urmare, introducerea unei cote
unice de impozit pe profit la nivelul UE nu este realista. Totusi, propunerea Comisiei pentru o
baza unica de profit impozabil la nivelul intregii UE, lasand in continuare guvernelor nationale
libertatea de a-si stabili propria cota de impozit pe profit, este pragmatica si rezonabila. Ar
simplifica impozitarea profiturilor companiilor care desfasoara activitati pe teritoriul UE, fara a
afecta concurenta sau a restrictiona libertatea guvernelor nationale de a-si stabili cote de impozit
pe care acestea le considera corespunzatoare.
Numeroase companii din intreaga UE au fost atrase de posibilitatile oferite de un sistem de
impozitare mai clar si o mai buna planificare a afacerilor ce ar rezulta in urma aplicarii unei
astfel de formule la nivelul Uniunii Europene. Curentul de opinie puternic in favoarea
propunerilor Comisiei a fost surprinzator si majoritatea respondentilor au fost de parere ca nu va
avea loc o crestere a costurilor companiilor. Daca va fi implementata in Romania, aceasta
masura va reprezenta un pas important in procesul de imbunatatire a mediului de afaceri,
consolidand Piata Unica si dand companiilor posibilitatea sa desfasoare activitati in mai multe

21
state membre, crescand astfel concurenta. Avantajele acestei propuneri reies clar si din sustinerea
puternica de care se bucura din partea profesionistilor fiscali romani.
La momentul propunerii proiectului “baza comuna consolidata a impozitului pe profit
Comisia Europeana avea in vedere adoptarea acestuia prin umanitate de voturi din partea statelor
membre,insa luand in considerare faptul ca numeroase state au privit fie cu neincredere, fie au
respins total aceasta propunere,comisa ar putea decide ca ar putea face obiectul unei cooperari
consolidate 15.Astfel, nu va mai fi nici un obstacol in calea adoptarii proiectului cu conditia ca cel
putin opt state sa isi dea acordul, autoritatile constientizand faptul ca e dificil sa se ajunga la un
acord intre cat mai multe state membre.

15
Eng.enhanced cooperation – permite statelor membre interesate sa stabileasca intre ele o cooperare mai stransa.
22
ANEXE

Tabel 1.1 Cotele impozitului pe profit din 1990 pânǎ în prezent în România

Anul Cota de impozit pe profit


1990 Pentru întreprinderile mici sau asociaţii cu scop lucrativ (unităţile cooperaţiei de
consum,unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti) impozitul era determinat pe baza
unor cote progresive pe tranşe cuprinse între 10% şi 82%
23
1991 Impozitul pe profit a fost stabilit16 în cote progresive pe tranşe cuprinse între 5%
şi 77%
1992-1994 Impozitul pe profit se determină astfel:17
• 30% pentru profitul impozabil de până la 100.0000lei;
• 45% pentru partea din profitul impozabil ce depăşeşte 1.000.000lei;
1995-1997 Cotele de impozit pe profit sunt:18
• 38% - cota generală de impozitare;
• 60%(38%+20%) - în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri
de noroc, baruri şi cluburi cu program de noapte, dacă ponderea
veniturilor din astfel de activităţi depăşeşte 50% din totalul veniturilor
• 44,2%(38%+3,2%) - în cazul profitului realizat de o persoană juridică
straină, prin intermediul unui sediu permanent în România;
• 25% pentru contribuabilii care realizau anual venituri din agricultură
peste 80% din total venituri
1998-1999 • 38% - cota generală de impozitare;
• 60% - în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri de
noroc,baruri şi cluburi cu program de noapte;se aplică doar asupra părţii
din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de
activităţi în total venituri;19
• 44,2% în cazul profitului realizat de o persoană juridică straină, prin
intermediul unui sediu permanent în România;
• 25% pentru contribuabilii care realizau anual venituri din agricultură
peste 80% din total venituri
2000-aprilie Cotele de impozit pe profit sunt:20
2001 • 25% - cota generala de impozitare;
• 50%(25%+25%) - în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri
de noroc,baruri şi cluburi cu program de noapte;se aplică doar asupra
părţii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din
astfel de activităţi în total venituri
• 10% pentru orice majorare de capital care se efectuează prin încorporarea
rezervelor şi/sau a profiturilor, cu excepţia rezervelor legale şi
16
Conform Legii nr.12/1991 privind impozitul pe profit, publicată în MO nr.25/1991
17
Conform HG 804/1991 privind impozitul pe profit,publicată în MO nr.225/1991
18
OUG nr.70/1994 privind impozitul pe profit, publicată în MO nr.246/1994
19
Conform O.G 40/1998 pentru modificarea şi completarea O.G 70/1994 privind impozitul pe profit, publicată în
M.O nr.43/1998
20
Conform O.U.G nr.217/1999 pentru modificarea şi completarea O.G nr.70/1994 privind impozitul pe
profit,publicată în M.O nr.650/1999
24
diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului
Aprilie 2001- Cotele de impozit pe profit sunt:21
iunie 2002 • 25% - cota generala de impozitare;
• 50% - în cazul contribuabililor care obţin venituri din jocuri de noroc,
baruri şi cluburi cu program de noapte;se aplică doar asupra parţii din
profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de
activităţi în total venituri
• 5% pentru orice majorare de capital care se efectuează prin încorporarea
rezervelor şi/sau a profiturilor, cu excepţia rezervelor legale şi
diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului
• 5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii veniturilor din
export,încasate în valută printr-un cont bancar din România,în total
venituri22
Iunie 2002 Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:23
-decembrie • 25% - cota generală de impozitare
2002 • 5% - în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obţinute din
activitatea desfaşurată pe baza de licenţă în zonele libere;
• 6% - pentru partea din profitul impozabil aferentă ponderii veniturilor
din export,încasate în valută printr-un cont bancar din România,în total
venituri;
• valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor
desfăşurate de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor şi 25% din profitul impozabil aferent acestor activităţi.
2003 Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:24
• 25% - cota generală de impozitare
• 5% - în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obţinute din
activitatea desfăşurată pe baza de licenţă în zonele libere;
• 12.5% - pentru partea din profitul impozabil aferentă ponderii veniturilor
din export,încasate în valută printr-un cont bancar din România,în total
venituri;
• valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor
desfaşurate de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor,
21
Conform Legii nr.189/2001 privind aprobarea O.U.G nr.217/1999 privind impozitul pe profit,publicată în M.O
nr.196/aprilie 2001.
22
Începând cu 1 ianuarie 2002 cota de impozut pe profit aferentă activităţii de export este de 6%
23
Conform Legii nr.414/2002 privind impozitul pe profit,publicată în M.O nr.456/2002.
24
Conform Legii nr.414/2002 privind impozitul pe profit,publicată în M.O nr.456/2002
25
cazinourilor şi 25% din profitul impozabil aferent acestor activităţi.
2004 Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:25
• 25% - cota generala de impozitare
• 5% - în cazul profitului impozabil aferent veniturilor obţinute din
activitatea desfaşurată pe baza de licenţa în zonele libere;
• 10% pentru veniturile obţinute din vânzarea-cesionarea proprităţilor
imobiliare şi a titlurilor de participare
• valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor
desfăşurate de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor şi 25% din profitul impozabil aferent acestor activităţi.
2005-2006 Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:26
• 16% - cota generală de impozitare
• valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor
desfăşurate de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor şi 16% din profitul impozabil aferent acestor activităţi.
2007-2008 Cotele de impozit pe profit sunt următoarele:
• 16% - cota generală de impozitare
• valoarea maximă între 5% din volumul veniturilor aferente activităţilor
desfăşurate de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor şi 16% din profitul impozabil aferent acestor activităţi;
• 10% - pentru profiturile obţinute de către persoanele juridice române şi
străine care vând - cesionează proprietăţi imobiliare situate în România
sau titluri de participare deţinute la o persoană juridică română

Sursa:Ţâţu Lucian, Mărgulescu Dumitru – Analiza operării mecanismelor fiscalităţii asupra performanţei
economico-financiare a firmei, anexa nr.2, pag 158

Tabel 1.2 Evolutia lunară a nr. de şomeri, a nr. de salariati, a ratei şomajului, precum şi a
salariilor in perioada 2004-2005

Raportul
Nr. Rata Nr. Salariul Salariul dintre salariu
Perioada Someri somajului Salariati brut net net si cel brut
ian.04 693400 7,6 4359300 8006308 577104 0,72

25
Conform Legii nr.571/2003 privind impozitul pe profit,publicată în M.O nr.927/2003
26
Conform OUG nr.138/2004 de completare şi modificare a Codului fiscal,publicată în M.O nr.1281/2004,aprobată
cu modificări privind legea nr.163/2005,publicată în M.O nr.466/2005
26
0 9
702400 547757
feb.04 0 7,7 4375,8 7483952 3 0,73
697400 585748
mar.04 0 7,7 4404,7 8065813 2 0,73
661900 596955
apr.04 0 7,3 4405,8 8292765 5 0,72
617800 580111
mai.04 0 6,8 4423,1 8008210 0 0,72
582897
iun.04 590,3 6,5 4453,6 8035915 8 0,73
588319
iul.04 562,6 6,2 4456,9 8125709 4 0,72
585870
aug.04 552,6 6,1 4452 8101024 4 0,72
594432
sep.04 547,8 6 4449,9 8214078 4 0,72
607121
oct.04 550,7 6,1 4439 8392766 1 0,72
624514
nov.04 551,4 6,2 4432,1 8677841 8 0,72
687509
dec.04 557,9 6,2 4398,3 9733512 4 0,71
723339
ian.05 562,7 6,3 4450,8 9514658 8 0,76
674091
feb.05 558,5 6,3 4500,7 8748696 4 0,77
708285
mar.05 537,8 6,1 4535,7 9203460 7 0,77
743479
apr.05 511,3 5,8 4551 9729767 2 0,76
720264
mai.05 495,9 5,6 4560,3 9416658 7 0,76
721606
iun.05 488,8 5,6 4577,8 9436107 3 0,76
730000
iul.05 489,3 5,6 4567,5 9570000 0 0,76
734000
aug.05 499 5,7 4563,2 9630000 0 0,76
sep.05 493,8 5,6 4554,6 965 736 0,76
oct.05 499,7 5,7 4538 974 742 0,76
nov. 05 504,8 5,7 4537,6 1017 774 0,76
dec.05 523 5,9 4501,2 1121 848 0,76
ian.06 548 6,2 4556,2 1100 826 0,75
feb.06 554,6 6,3 4565,6 1017 767 0,75

Sursa: Institutul National de Statistică - Buletinul statistic lunar nr. 1/2005, 2/2006;

Tabel 1.3. Evolutia anuală a dinamicii PIB şi investitiilor si a numărului de societăti


comerciale
Perioada 2004 2005
Dinamica PIB (termeni reali) +8.3% +4.1%
Dinamica investitiilor (termeni reali) +8.2% +13.4%
Nr de societăti comerciale cu participare străină la capitalul social 10167 11719

27
Sursa: Institutul National de Statistică - Buletinul statistic lunar nr. 1/2005, 2/2006

Tabel 1.4. Evolutia veniturilor bugetului general consolidat

Realizari Realizari Program Realizari


2003 2004 2005 2005
milioane % din milioane % din
lei milioane lei total lei milioane lei total
Venituri totale 56,692.80 70,826.30 100.0 84,808.10 83,469.90 100
Venituri fiscale 53,248.20 66,678.30 94.1 79,178.70 78,281.40 93.8
Impozite directe 30,130.50 38,152.30 53.9 43,341.60 42,628.30 51.1
Impozit pe profit 4,416.70 6,483.90 9.2 6,660.0 6,534.0 7.8
Impozit pe salarii si 5,354.10 7,122.40 10.1 6,403.0 6,747.90 8.1
Contributii asigurari 18,614.70 22,457.40 31.7 27,882.70 26,791.70 32.1
Alte impozite directe 1,745.0 2,088.60 2.9 2,395.90 2,554.70 3.1
Impozite indirecte 23,117.60 28,526.0 40.3 35,837.10 35,653.10 42.7
TVA 13,635.70 16,547.20 23.4 22,632.20 22,537.80 27.0
Taxe vamale 1,288.20 1,623.60 2.3 2,061.40 2,040.90 2.4
Accize 6,040.80 7,965.10 11.2 9,103.50 9,079.40 10.9
Alte impozite 2,153.0 2,390.10 3.4 2,040.0 1,995.0 2.4
Venituri nefiscale 3,203.40 3,639.0 5.1 4,481.30 4,577.50 5.5
Venituri din capital 152.4 386.1 0.5 404.7 449.8 0.5
Sursa: http://anaf.mfinante.ro/wps/PA_1_1_15H/static/buget/executii/rom12/rom11.htm

Tabel 1.5 Evolutia cotelor impozitului pe profit in perioada 1995-2010 (%)


199 199 199 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 201
1995 1996 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
BE 40.2 40.2 40.2 40.2 40.2 40.2 40.2 40.2 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0
BG 40.0 40.0 40.2 37.0 34.3 32.5 28.0 23.5 23.5 19.5 15.0 15.0 10.0 10.0 10.0 10.0
CZ 41.0 39.0 39.0 35.0 35.0 31.0 31.0 31.0 31.0 28.0 26.0 24.0 24.0 21.0 20.0 19.0
DK 34.0 34.0 34.0 34.0 32.0 32.0 30.0 30.0 30.0 30.0 28.0 28.0 25.0 25.0 25.0 25.0
DE 56.8 56.7 56.7 56.0 51.6 51.6 38.3 38.3 39.6 38.3 38.7 38.7 38.7 29.8 29.8 29.8
EE 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 24.0 23.0 22.0 21.0 21.0 21.0
IE 40.0 38.0 36.0 32.0 28.0 24.0 20.0 16.0 12.5 12.5 12.5 12.5 12.5 12.5 12.5 12.5
EL 40.0 40.0 40.0 40.0 40.0 40.0 37.5 35.0 35.0 35.0 32.0 29.0 25.0 25.0 25.0 24.0
ES 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 32.5 30.0 30.0 30.0
FR 36.7 36.7 41.7 41.7 40.0 37.8 36.4 35.4 35.4 35.4 35.0 34.4 34.4 34.4 34.4 34.4
IT 52.2 53.2 53.2 41.3 41.3 41.3 40.3 40.3 38.3 37.3 37.3 37.3 37.3 31.4 31.4 31.4
CY 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 29.0 28.0 28.0 15.0 15.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0
LV 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 22.0 19.0 15.0 15.0 15.0 15.0 15.0 15.0 15.0
LT 29.0 29.0 29.0 29.0 29.0 24.0 24.0 15.0 15.0 15.0 15.0 19.0 18.0 15.0 20.0 15.0
LU 40.9 40.9 39.3 37.5 37.5 37.5 37.5 30.4 30.4 30.4 30.4 29.6 29.6 29.6 28.6 28.6
HU 19.6 19.6 19.6 19.6 19.6 19.6 19.6 19.6 19.6 17.6 17.5 17.5 21.3 21.3 21.3 20.6
MT 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0
NL 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 34.5 34.5 34.5 31.5 29.6 25.5 25.5 25.5 25.5
AT 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0

28
PL 40.0 40.0 38.0 36.0 34.0 30.0 28.0 28.0 27.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0
PT 39.6 39.6 39.6 37.4 37.4 35.2 35.2 33.0 33.0 27.5 27.5 27.5 26.5 26.5 26.5 26.5
RO 38.0 38.0 38.0 38.0 38.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 16.0 16.0 16.0 16.0 16.0 16.0
SI 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 23.0 22.0 21.0 20.0
SK 40.0 40.0 40.0 40.0 40.0 29.0 29.0 25.0 25.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0
FI 25.0 28.0 28.0 28.0 28.0 29.0 29.0 29.0 29.0 29.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0
SE 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 26.3 26.3
UK 33.0 33.0 31.0 31.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 28.0 28.0
EU-
27 35.3 35.3 35.2 34.1 33.5 31.9 30.7 29.3 28.3 27.0 25.5 25.3 24.5 23.6 23.5 23.2
EU-
25 35.0 35.0 34.9 33.9 33.3 32.2 31.1 29.7 28.7 27.4 26.3 26.0 25.5 24.4 24.4 24.0
EA-
16 37.5 37.6 37.7 36.4 35.8 34.9 33.5 32.1 30.7 29.8 28.4 28.0 27.1 26.0 25.9 25.7
Non-EU
countries
AU 33.0 36.0 36.0 36.0 36.0 34.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0
CA 44.6 44.6 44.6 44.6 44.6 44.6 42.1 38.6 36.6 36.1 36.1 36.1 36.1 34.6 34.6 34.0
CH 28.5 28.5 28.5 27.5 25.1 24.9 24.7 24.4 24.1 24.1 21.3 21.3 21.3 21.3 21.3 21.3
JP 51.6 51.6 51.6 51.6 48.0 40.9 40.9 40.9 40.9 39.5 39.5 39.5 39.5 42.0 42.0 30.0
IS 33.0 33.0 33.0 33.0 30.0 30.0 30.0 18.0 18.0 18.0 18.0 18.0 18.0 15.0 15.0 18.0
NO 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0
US 40.0 40.0 40.0 40.0 40.0 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.0 39.0 35.0
BR 47.7 31.5 31.5 31.5 33.0 37.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0
RU 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0 20.0 20.0
IN 40.0 40.0 40.0 40.0 35.0 38.5 39.6 35.7 36.8 35.9 36.6 33.7 34.0 34.0 34.0 34.0
CN 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 25.0 25.0 25.0
Sursa:European Commission, Taxation trends in the European Union,2010

BIBLIOGRAFIE

• Avdeeva Olga, DimitrovatRostislava, Dimova Antoniya, Georgieva Lidia, Salchev Petko,


Health Systems in Transition, Bulgaria — Health system review, European Observatory on
Health Systems and Policies, 2007
• Bistriceanu Gheorghe, Sistemul fiscal al Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti,2008
• Brasoveanu lulian Viorel, Analize ale politicii fiscale in Romania si in statele membre ale
Uniunii Europene, Editura ASE, Bucuresti, 2009
29
• Brezeanu Petre, Simion llie,Fiscalitate europeana, Editura Economica, Bucuresti,2005
• Brigis Girts, Karaskevica Jautrite, Rurane Aiga, Stuburs Artis, Tragakes Ellie,Zusmane Evita,
Health Systems in Transition, Latvia — Health system review,European Observatory on Health
Systems and Policies, 2008
• Cerioni Luca, EU corporate law and EU company tax law, Edward Elgar Publishing Limited,
2007
• Ciotei Constantin, Finante publice, finantele intreprinderii, moneda-credit,Editura Expert,
Bucuresti, 2000
• Comaniciu Carmen, Fiscalitate: valente multidimensionale, Editura Universitatii "Lucian
Blaga", Sibiu, 2005
• Elschner Christina, Vanborren Werner, Corporate efective tax rates in an enlarged European
Union, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009
• Greceanu-Cocos Virginia, Impozitarea profitului la operatorii economici, Editura Tribuna
Economica, Bucuresti, 2009
• Hoanta Nicolae, Economie sijinante publice, Editura Polirom, lasi, 2000
• Mosteanu Narcisa Roxana, Impozite si taxes 2004-2005, Editura Economica,Bucuresti, 2004
• Negrescu Dragos, Comanescu Anton, Tendinte de armonizare fiscala la nivelul Uniunii
Europene. Provoceduri pentru Romania, lnstitutul European din Romania,Bucuresti, 2007
• Nerudova Danuse, Group taxation under the system of Common Consolidated Corporate Tax
Base, Revista Economics & Management, Cehia, 2009
• Schon Wolfgang, Schreiber Ulrich, Spengel Christoph, Common Consolidated Corporate Tax
Base for Europe, Springer, Mannheim, 2008
• Stolojan Theodor, Tatarcan Raluca, Integrarea si politica fiscala europeana, Editura Infomarket,
Brasov, 2002
• Serbanescu Cosmin, Asigurari si protectie sociala. Tendinte europene, Editura Universitara,
Bucuresti, 2008
• Serbancscu Cosmin, Metode si tehnici fiscale de imbunatatire a mediului de afaceri, Editura
Universitara, Bucuresti, 2008
• Serbanescu Cosmin, Consultant fiscal, Revista Fiante, Banci, Asigurari, Editura Tribuna
Economica, Bucuresti, septembrie 2009, pag. 3-9
• Serbanescu Cosmin, Tatu Lucian, Fiscalitate: de la lege la practica, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2010
• Vacarel lulian, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007

30
31
32