You are on page 1of 39

Timp liber, agrement, servicii turistice

1. Clarificari conceptuale ale timpului liber si ale agrementului

Serviciile au un aport important in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului


liber si in folosirea acestuia. Prin diversificarea ofertei de servicii , in mod special a
ofertei de servicii turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilor si modului de
utilizare a timpului liber si pentru cresterea calitatii vietii populatiei, in special in
conditii de stres accentuat ce caracterizeaza civilizatia moderna.1
In acest sens dezvoltarea activitatilor care privesc petrecerea placuta , agreabila a
timpului liber la locul destinatiei turistice, si anume a serviciilor de agrement reprezinta
o cerinta majora in practicarea unui turism modern .

1.1. Timp liber – concept si structura

Primele incercari de a defini timpul liber au fost inregistrate inca din antichitate si
reflectau anumite idei filozofice .
Aristotel , in lucrarea “Politika” scria : “Noi muncim ca sa avem timp liber” 2 . In
aprecierile altor analisti “timpul liber este preferabil muncii, este telul celor care
muncesc”3 .
Dezvoltandu-si ideile, Aristotel a facut un pas mai departe prin conturarea laturii
calitative a modului de petrecere a timpului liber . “Capacitatea de a utiliza corect
timpul liber este temeiul intregii vieti omenesti. Natura ne cere nu numai sa muncim
bine, ci si sa trandavim la fel”, considera filosoful grec 4.
1
Ioncica, Maria, Economia serviciilor teorie si practica , Ed. Uranus, Bucuresti, 2003 ,p.70
2
Sellin,T., Recreation in the Age of Automation, The Annals of the American Academy of Political and
Social Science , vol.313, Philadelphia, p.208 op.cit de Cosmescu,I. Turismul , fenomen complex
contemporan, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, p.16
3
Miller,N.,Robinson, D., The Leisure Age.Its Challenge to Recreation, Woedsworth Publ. Comp., Blemont
Calif., 1963, p.497, op. cit.de Cosmescu , I., Turismul , fenomen complex contemporan, Ed. Ecomonica,
Bucuresti, 1998 p.16
4
Sellin,T., op. cit. , p.208

1
Timp liber, agrement, servicii turistice

In opinia lui Miller si Robinson timpul liber se refera la acel timp aflat la
dispozitia individului, dupa munca necesara sau alte activitati si obligatii ce trebuie
indeplinite ; acesta trebuie sa fie consumat dupa optiunea individuala .
Timpul de odihna reprezinta acea parte din timpul liber destinata activitatilor
angajate in scop de odihna , care prin procese recreative si activitati vesele , poate sau
nu sa fie atinsa .

Timp liber
Timp pentru odihna
Timp pentru recreere

Fig. nr. 1.1. – Relatia timp liber-odihna-recreere


(dupa Cosmescu,I ,op.cit. p.20-22)

Timpul liber este perioada de timp ramasa dupa efectuarea muncii, si este
constituit din timpul constrans (timpul pentru somn, activitati personale si gospodaresti,
sarcini sociale diferite) si recreerea 5.
Recreerea este o activitate voluntara savarsita fara constrangere si care are ca
rezultat revitalizarea trupului si a mintii . Se poate defini ca o activitate in afara muncii,
destinata placerii , savurata in timpul odihnei.
Recreerea este conceputa ca o refacere a individului prin folosirea timpului de
odihna intr-un asemenea mod incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce s-a
consumat in procesul muncii si sa adapteze cunostintele si calitatile personale in directia
unei vieti cat mai depline si mai multumitoare .

5
Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, p.30

2
Timp liber, agrement, servicii turistice

Sociologul Joffre M. Dumazadier defineste recreerea drept un ansamblu de


activitati carora individul li se dedica in mod liber, de voie buna si cu placere, fie pentru
a se odihni, fie pentru a se distra si a-si satisface nevoile estetice, fie pentru a-si
imbogati informatia sau a-si completa in mod dezinteresat formatia, pentru a-si largi si
dezvolta participarea sociala voluntara sau capaciatea creatoare, dupa ce s-a eliberat de
obligatiile profesionale, sociale si familiale .6
Recreerea se desfasoara in timpul odihnei , dar nu ocupa toata perioada de odihna.
Intelegand relatia ca de la intreg la parte se apreciaza ca exista si unele activitati care
desi angajate in timpul liber nu au numic in comun cu recreerea ( timpul pentru cultul
religios, studiul individual, vizitarea soacrei). Apartin, de asemenea, acestei categorii:
crima,drogurile, rasfatul si alte activitati antisociale .
Recreerea este constructiva, pozitiva, cu scop precis. Daca in odihna accentul cade
pe elementul timp, recreerea se refera la elementul continut, la modul cum este cheltuit
timpul de odihna, este modul de comportament ce umple acest timp .7
Activitatile de recreere pot imbraca forme variate , de la cele active pana la cele
pasive. Recreerea presupune joaca individuala, jocurile colective, sporturi, relaxare,
distractie, arte, hobby-uri, practicarea unor vocatii in orele libere. Activitatea de recreere
poate fi desfasurata la orice varsta a individului , fiind conditionata de elementul
temopral, conditia si atitudinea persoanei, circumstantele ambientale etc.
Modalitatile de utilizare a timpului liber si activitatile corespunzatoare difera , in
functie de dimensiunile si localizarea acestuia (timp liber zilnic, saptamanal, din
concediul de odihna). Se remarca astfel, ca timpul liber zilnic este folosit pentru
autoinstruire, activitati distractive, intalniri iar timpul liber de la sfarsitul saptamanii va
fi folosit pentru practicare turismului, activitatilor sportive, vizionari de spectacole etc.
In cazul concediului de odihna este destinat in special turismului, tratamentelor
balneare, in scopuri culturale etc. 8

6
Dumazedier,J.M., Vers une civilisation du loisir, Ed. Du Seuil , Paris, 1978, p.45-46 op. cit. de Ioncica,
Maria, Economia serviciilor teorie si practica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, p.67-68
7
Cosmescu,I, Turismul fenomen complex contemporan , Editura Economica , Bucuresti, 1998, p.22-23
8
Ioncica, Maria, op.cit., p.70

3
Timp liber, agrement, servicii turistice

Marimea timpului liber este determinata de dimensiunile componente ale


bugetului de timp al oamenilor . Structura acestuia este reprezentata grafic in figura
nr.1.2.

Timp fiziologic Alte secvente


de baza (somn, Timp de Timp de de timp Timp liber
repaus etc.) munca transport “impuse”

Fig. nr. 1.2. Structura bugetului de timp


(dupa Coralia Angelescu, Dorin Jula, Timpul liber-conditionari si implicatii
economice, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p.26 )

Latura cantitativa al bugetului de timp este determinata de dimensiunea


elementelor componente iar aspectul calitativ de continutul activitatii individului sau
grupurilor sociale, privite prin prisma scopurilor si mijloacelor, necesitatilor, aspiratiilor
si intereselor acestora, ale conditiilor in care se desfasoara activitatea umana .9

1.2. Evolutia timpului liber si functiile acestuia

9
Angelescu, Coralia, Jula,D., Timpul liber-conditionari si implicatii economice, Ed. Econonica, Bucuresti,
1997, p.26

4
Timp liber, agrement, servicii turistice

Cu toate ca o data cu aparitia muncii se poate afirma ca se confirma si existenta


timpului liber din punctul de vedere al sociologilor , istoria dezminte acest fapt deoarece
nu in toate societatile si in toate perioadele timpul liber a fost intalnit .
In societatile pre-industriale nu exista timp liber , munca fiind intensa in anumite
sezoane si redusa ca intensitate in altele. Astfel in perioadele propice desfasurarii
lucrului, timpul de munca se intinde pe toata durata zilei. In cursul lunilor de iarna,
aceasta munca este inlocuita cu o lupta pentru supravietuire care era de obicei dificila
deoarece oamenii aveau de infruntat frigul, bolile, multe suferinte. Aceasta perioada de
inactivitate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca nu prezinta nici o proprietate
in intelesul modern al acestuia.10
In afara de aceste activitati specifice perioadei respective ritmul de viata este
intrerupt la sfarsit de saptamana (pentru crestini) sau cu ocazia sarbatorilor religioase si
ceremoniilor . Dar duminicile erau destinate bisericii iar sarbatorile presupuneau un
efort , o cheltuiala de hrana si energie . Distractiile populatiei erau legate de ceremonii ,
insa acestea reprezinta expresii ale cultului si nu fac parte din timpul liber.11
Pentru ca timpul liber sa devina posibil este necesar ca productivitatea muncii sa
permita aparitia unei secvente de timp in afara muncii suficiente pentru ca acele
activitati impuse de comunitate legate de biserica , ceremonii etc. sa nu ocupe intregul
timp disponibil .
Astfel, din punct de vedere istoric, evolutia timpului liber a fost influentata, in
principal, de doi factori importanti si anume: durata medie a vietii si productivitatea
muncii. Nu se include si timpul fiziologic de baza (repaus, somn etc.) deoarece acesta se
mentine cu o pondere relativ constanta in bugetul de timp.

Tabelul 1.1. Structura bugetului de timp in anii 1800 , 1900 si 2000

10
Dumazedier, J., Sociologie empirique du loisir- critique et contre critique de la civilisation du loisir,
Editions du Seuil, Paris, 1974, p.24 op. cit. de Angelescu, Coralia, Jula,D. Timpul liber – conditionari si
implicatii economice , Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p.28
11
Dumazedier. J. , op. cit , p. 24

5
Timp liber, agrement, servicii turistice

1800 1900 2000


ani
Durata medie a vietii 36 50 72
Timp fiziologic de baza
15 22 31
(somn, repaus etc.)
Copilaria si scoala 5 7 8
Timp pentru transport 2 3 6
Timp de munca 11 12 8
Timp liber 3 6 19
procente
Durata medie a vietii 100 100 100
Timp fiziologic de baza
43.0 43.5 43.0
(somn, repaus etc.)
Copilaria si scoala 14.0 14.0 11.0
Timp pentru transport 5.0 6.5 9.0
Timp de munca 30.0 24.5 11.0
Timp liber 8.0 11.5 26.0

( SURSA: Angelescu, Coralia; Jula, D- op. cit. p.32 )

Durata medie a veietii s-a dublat in ultimii 200 de ani , de la 35-36 ani in jurul
anului1800 , la circa 70-72 de ani in anul 2000.
Productivitatea muncii, in deosebi in sectoarele primar ( agricultura, silvicultura,
industriile extractive) si secundar ( industriile prelucratoare si constructiile), dar si in
ramuri ale sectorului tertiar ( transporturi ) a crescut in cursul ultimilor 125 de ani cu un
ritm mediu annual de circa 3-4%. Aceasta crestere a productivitatii muncii in tarile
dezvoltate a avut ca efect o crestere a veniturilor disponibile si a puterii de cumparare,
iar intre 30-50% din aceasta productivitate a fost transformata in timp liber.

6
Timp liber, agrement, servicii turistice

2000

31

19
8
6
8
1800
15

11
5
2

3
0 20 40 60 80

Timp fiziologic de baza Copilaria si scoala


Timp pentru transport Timp pentru munca
Timp liber

Fig. 1.4. Repartitita bugetului de timp in anii 1800 si 2000


(dupa Angelescu, Coralia, Jula, D, op.cit )

O dinamica interesanta a cunoscut , in decursul a doua secole , timpul destinat


transportului si deplasarii. Viteza de deplasare a crescut si s-a imbunatatit intr-un mod
considerabil infrastructura de transport . Dar o data cu aceste evolutii s-a marit
mobilitatea spatiala a populatiei crescand astfel distanta pe care are loc deplasarea .
Reducerea timpului de munca intre anii 1800-2000 a fost atat absoluta , de la
11ani la 8 ani cat si relativa ca pondere in totalul bugetului de timp, de la 31 % la 11 % ,
dupa cum se poate observa in din fig.nr.1.4 , fig. nr. 1.6. si fig.nr. 1.7.

7
Timp liber, agrement, servicii turistice

Fig 1.6. Fig. 1.7.

Structura bugetului de timp in anul Structura bugetului de timp in


1800 anul 2000
tim p liber
Tim p liber
tim p de m unca
Tim p de m unca
8% 26%
41% tim p de transport 44%
31% Tim p de transport
copilaria si scoala 11%
14% 6% 11% 8% Copilaria si scoala
tim p fiziologic de
baza Tim p fiziologic de
baza

( Sursa : dupa Coralia Angelescu, Dorin Jula, op. cit. )

Doar timpul fiziologic de baza (somn, repaus etc.) se mentine la acelasi nivel, in
decurs de doua secole ,dar numai ca pondere in bugetul total de timp , circa 43%. Acest
fapt se explica prin natura activitatilor umane specifice secventei respective de timp .
In ultimele doua secole , intelegand timpul liber in sens larg , incluzand si durata
inactiva ulterioara pensionarii, aceasta secventa a bugetului de timp a cunoscut o
puternica crestere in dinamica sa. Evolutia mentionata apare si mai evidenta in expresie
fizica : de la circa 3 ani in 1800, timp liber cumulat in decursul vietii, timpul liber creste
pana la aproximativ 19 ani la sfarsitul secolului XX .
In ceea ce priveste o analiza prospectiva asupra timpului liber , J.Fourastie, in anul
1962 , considera ca pentru un orizont de prognoza mai lung ( pentru anul 2100 ), durata
anuala a muncii va atinge nivelul de 1200 de ore fata de 2000-2200 de ore in prezent,
repartizate in 40 de saptamani a cate 30 de ore de munca, iar durata vietii active va fi de
30 de ani .12

12
J. Fourastie, Histoire du confort, Paris, Ed. Presses Universitaires de France, 1962 op.cit. de Coralia
Angelescu, Dorin Jula in Timp liber, conditionari si implicatii economice, p. 31

8
Timp liber, agrement, servicii turistice

Cei mai multi analisti previzioneaza pe termen mediu si lung o crestere a timpului
liber sau cel putin a timpului in afara muncii.
Insa spre sfarsitul deceniului VII si inceputul deceniului VIII a existat o alta parere
a lui J.K. Galbraith care afirma ca in ultimul sfert de secol durata medie a saptamanii de
lucru in industrie a crescut usor de la 40.6 ore in 1941 la 41 de ore in 1965 . Asftel pe
masura ce veniturile cresc oamenii petrec mai mult timp la locul de munca si solicita
mai putin timp liber .13

1.3. Servicii de agrement si divertisment – concept , functii, tipologie

Agrementul se defineste ca fiind ansamblul mijloacelor,


echipamentelor, evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice ,
capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere,
sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabila
14
.
Prin aceasta definitie se remarca atat varietatea activitatilor de animatie si
multitudinea planurilor pe care actioneaza precum si faptul ca agrementul se constituie
ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor de odihna activa ale turistilor,
evidentiind statutul agrementului de componenta de baza a serviciilor turistice .
Obiectivul principal al unui program de animatie este de a propune turistilor o
serie de activitati, de care acestia sa fie constienti ca exista si la a caror desfasurare pot
sa participe activ sau sa aleaga o viata sedentara, fara sa fie preocupati de respectivele
activitati. Turistii trebuie sa fie constienti ca activitatile exista si daca simt nevoia sa
participe nimic nu ii poate impiedica15 .

13
J.K.Galbraith, The New Industrial State, Boston, Houghton Mifflin, 1971 op. cit de Coralia Angelescu,
Dorin Jula in Timp liber, conditionari si implicatii economice, p. 31
14
Stanciulescu, Gabriela, Lupu, N, Tigu, Gabriela Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizati in
turism , Ed. All , Bucuresti, 1988, p.6, op. cit de Snack,O, Baron, P, Neacsu, N Economia turismului , Ed.
Expert, Bucuresti, 2001, p. 350
15
Lupu, N, Hotelul. Economie si management. ,Ed All Beck , Bucuresti, 2003 p.91

9
Timp liber, agrement, servicii turistice

Concomitent cu aparitia serviciilor de agrement, ca urmare a satisfacerii nevoilor


turistilor legate de oferirea posibilitatii de a avea o viata de vacanta mai activa, sa
stabileasca relatii intre ei, motivati de un imbold comun, divertismentul, se dezvolta un
alt concept la fel de important si anume animatorul turistic.
Animatorul trebuie sa fie abil astfel incat sa motiveze turistii sa participe la diferite
activitati, cu unicul scop de a face acestora sejurul cat mai placut si mai amuzant si de a-
i ajuta sa-si recuprereze fortele, nu doar fizice cat si cele psihice, inainte de a reveni la
viata cotidiana . 16
Animatorul turistic este persoana care coordoneaza activitatile unui grup de turisti,
misiunea sa fiind ca respectivul grup sa-si indeplineasca obiectivele, favorizand in
acelasi timp relatiile interumane .
Serviciilor de agrement le sunt specifice o serie de functii care privesc atat pe
turist cat si pe organizatorii de vacante care sunt statiunile si agentii economici.
Agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica, divertismentul si
dezvoltarea capacitatilor turistului, satisfactia psihica prin activitati cultural distractive
si instructive-educative, amuzamentul , comunicarea si sporirea volumului de
cunostinte.
Din punctul de vedere al organizatorilor de turism, agrementul reprezinta un factor
de competitivitate , de crestere a atractivitatii statiunilor turistice prin diversificarea si
dezvoltarea mijloacelor de agrement . Prezenta animatiei si varietatea formelor sale
trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele mai multe ori,
revenirea acestuia .
Aceasta situatie se remarca si in cazul parcului de distractii Blackpool Pleasure
Beach din Yorkshire , Anglia .

Europa nu este lipsita de parcuri de disractii, dar cel mai mare si mai interesant se
afla nu pe continentul propriu-zis , ci dincolo de Marea Manecii, in Anglia . Blackpool
16
Lupu,N, op cit . p.91-94

10
Timp liber, agrement, servicii turistice

Pleasure Beach este considerat, in ceea ce priveste spectaculozitatea echivalentul


britanic al americanului Kennywood Park ( Pittsburgh ).
Inaugurat in 1896, el conserva inca un montagne russe din lemn (Big Dipper),
laudandu-se totodata cu doua caruseluri, un Ghost Train si o Black Hole, o centrifuga
uriasa ( Flying Machine) si o replica moderna a Corabiei lui Noe. Cea mai noua atractie
este Valhalla (cu o lungime de 650 de metri, a fost inaugurata in 2000 si a costat 15
milioane de lire sterline, redand infricosator toata istoria vikingilor ). Valhalla este
considerata cea mai mare instalatie tip rollercoaster al carei circuit se desfasoara integral
pe intuneric. Pentru copii, s-a construit separat parcul tematic Beaver Creek, cu versiuni
mai mici ale tuturor instalatiilor, inclusiv rollercoaster-ului din lemn .
Mandria parcului de la Blackpool ramane, totusi, rollercoaster-ul Big One .
Inaugurat in 1994, este construit din otel , masurand 1675,5 metri lungime si 63,7 metri
inaltime . Viteza maxima inregistrata pe circuit este de 119 km/h, iar o calatorie extrema
(curbe de 65 de grade, in care se exercita forte de 3-4G) dureaza doua minute si treizeci
de secunde. Simultan, pe traseu se afla trei garnituri .
SURSA : “Descopera. E lumea ta !” , nr. 13, 2004

Datorita competitiei existente pe piata se stimuleaza cu ajutorul activitatilor de


agrement procesul de dezvoltare, diversificare si individualizare a produselor turistice .
Prin cresterea gradului de atractivitate , prin stimularea cresterii circulatiei turistice
agrementul devine o importanta sursa de incasari , de crestere a eficientei economice a
activitatii de turism .
Agrementul poate sa devina motivatia principala de calatorie atragand dupa sine
aparitia unor noi tipuri de vacanta cum ar fi : vacanta de schi, vanatoare, pescuit
alpinism, echitatie etc17.

Heli schi

17
Snack,O , Baron,P , Neacsu,N, op.cit. p.350

11
Timp liber, agrement, servicii turistice

Heli schiul s-a nascut in Canada, mai precis in Muntii Purcell din British
Columbia, unde pe o suprafata de 2000 kmp se afla zone ideale pentru practicarea
acestui tip de schi extrem .
Farnham, Cauldron, Coppercrown, Eyebrow Forster, Paradise si mai ales Jumbo
alcatuiesc impreuna cae mai faimoasa locatie din lume pentru “schiatul din elicopter” .
Sezonul se deschide pe 15 decembrie si dureaza pana in aprilie, pe anumite trasee
putandu-se schia chiar pana spre vara . Sezonul de varf este considerat a fi 1 februarie-
20 martie . Zapada este abundenta si uscata, iar clima blanda, fara furtunile care bantuie
frecvent Muntii Stancosi, de pilda.
In functie de categoria la care se incadreaza fiecare individ (expert, avansat sau
intermediar ) si pe care este obligat sa o inscrie intr-un formular special inainte de a
capata permisul de schiat sunt la dispozitie trasee de pana la 1700 m lungime, cu o
diferenta de nivel cuprinsa intre 700 si 1200 de metri, startul fiind dat la altitudine de
2900-3000 m .
Varsta minima pentru participare este de 19 ani iar formularul contine prevederi
foarte stricte care exonereaza organizatorii de raspunderea legala in caz de accidente
(inclusiv cele de elicopter) .
Cand se schiaza in grup ritmul este intotdeauna dictat de cel mai lent dintre
participanti. Din pricina altitudinii mari si a nivelului redus de oxigen, cei care vin de la
nivelul marii au nevoie de 2-3 zile pentru acomodare .
Se folosesc schiuri late care asigura o aderenta sporita, iar legaturile sunt altele
decat cele obisnuite , data fiind forta de torsiune suplimentara care poate aparea in
timpul coborarii .
Cum coborarea difera semnificativ de una normala, majoritatea instructorilor te
obliga la o sesiune speciala de antrenament , pe trasee mai usoare ( in statiunea de baza:
Panorama, Invermere, Radium Hot Springs ) inaintea aventurii propriu-zise .

12
Timp liber, agrement, servicii turistice

Elicopterele folosite sunt A-Star B3, durata zborului este de pana la 90 de minute
iar participantii sunt in generalin numar de cinci. Intr-o zi de schi se pot efectua intre opt
si zece coborari .

SURSA: Revista “Descopera. E lumea ta !”, nr.9, 2004, se distribuie cu Ziarul Financiar

Activitatile de agrement desi sunt eterogene si dinamice , cu o multitudine de


forme particulare se pot grupa in functie de mai multe criterii si anume 18:
 Cel mai frecvent organizarea agrementului se particularizeaza pe forme de
turism: de litoral, montan (de vara si de iarna), balnear si in orase (pe
trasee turistice) . In cadrul turismului de litoral se remarca forme specifice
de agrement si anume: sporturi nautice, talazoterapia, porturi de agrement si
cluburi nautice, amenajarea plajelor pentru cura helio marina activa etc.
Pentru agrementul montan se disting activitati specifice pentru cele doua
sezoane – de vara : drumetii, alpinism, speologie, mountain bike etc. si de
iarna : soprturi de iarna, schi, bob, saniute, patinaj etc. Pentru turismul
balnear activitatile de agrement for fi in concordanta cu nevoile specifice
persoanelor de varsta a treia .
 In functie de spatiul de desfasurare se disting agrement inchis (club, hotel,
teatru, cinema, discoteca etc.) si agrement in aer liber (gradini publice,
parcuri de distractii, stadioane, complexuri sportive etc.)
 Dupa sezonul turistic se evidentiaza agrement de iarna (sporturi de iarna) ,
agrement de vara (sporturi nautice) si agrement permanent .

18
Snack,O , Baron,P , Neacsu,N , op.cit. p.356-357

13
Timp liber, agrement, servicii turistice

 O alta modalitate de structurare a serviciilor de agrement are drept criteriu


numarul de participanti si se remarca agrement individual si animatie de
grup
 Prestatiile de agrement se grupeaza si dupa scopul avut in vedere in
competitive si ca scop in sine .
 Un alt criteriu folosit este varsta si se evidentiaza servicii de agrement
pentru copii, pentru tineri, pentru adulti si pentru varsta a treia.
 In functie de pret serviciile de agrement se impart in servicii gratuite, cu
pret unic, cu pret mediu si de lux .
La aceste modalitati de clasificare a serviciilor de agrement se adauga si
urmatoarele:
 Dupa nivelul de organizare se disting servicii organizate de catre unitatile
de cazare si/ sau alimentatie , servicii organizate la nivelul statiunilor si
19
servicii organizate de catre terti . Tipurile de animatie proprii unitatilor
de cazare sunt animatia recreativa, indreptata spre destinderea si petrecerea
unui sejur agreabil (spectacole, concursuri), animatie culturala, animatie
sportiva care are la baza interesul pentru cultura propriului corp (hotelurile
isi creaza propriile sali de gimnastica), si animatia infantila, poate cea mai
importanta, alcatuita dintr-o seria de activitati placute prin care copiii pot sa
se joace, sa convietuiasca si sa participe la jocuri alaturi de altii de varsta
lor, sub atenta supraveghere a personalului hotelului 20. Serviciile
organizate la nivelul statiunilor au un grad mai mare de complexitate si
diversificare deoarece acestea sunt realizate cu ajutorul societatilor
comerciale turistice si cu administratiile locale. Serviciile organizate la
nivelul statiunilor pot fi centre de echitatie, centre sportive, cluburi de
vacanta etc. Printre serviciile organizate de catre terti se numara parcuri de
distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, muzicale, de dansuri etc .

19
Minciu, Rodica, Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti , 2001, p.281-284
20
Lupu, N, op. cit , p. 93

14
Timp liber, agrement, servicii turistice

 In functie de modaliatatea de participare a vizitatorilor prestatiile de


agrement se grupeaza in active prin implicarea turistului in diferite
programe de divertisment (sporturi, concursuri, jocuri) si pasive in care
turistul se comporta ca un simplu spectator (vizitarea obiectivelor turistice,
participarea la anumite evenimente culturale, sportive)21.
 Una dintre modalitatile de structurare cele mai expresive si complete
imparte prestatiile turistice in functie de continutul acestora in : animatie de
pura deconectare , animatie recreativa, animatie comerciala, animatie
orientata spre realizarea unei depline forme fizice, animatie culturala,
animatie spectacol, animatie gastronomica si animatie profesionala22.
Animatia de pura deconectare se refera la acele activitati prin care se evadeaza din
cotidian iar in categoria acestora intra baile de soare si mare, plimbarile prin natura,
drumetiile, vizitarea diverselor obiective turistice, intalnirile cu rudele si prietenii etc .
Animatia recreativa este practicata de un numar mare turisti si nu de putine ori
aceasta reprezinta chiar maotivatia principala a calatoriei . Animatia recreativa se
constituie din vizitarea parcurilor de loisir : generale (cu echipamente de distractie, cu
personaje indragite din benzi desenate, din povesti etc), tematice (planetariu, zoologice),
rezervatii si cazinouri . Parcuri de distractie precum Disneyland , orasele ca Las Vagas,
Atlantic City atrag un numar impresionant de vizitatori si formeaza un nou tip de
vacanta .
Animatia comerciala presupune folosirea timpului liber pentru efectuarea unor
cumparaturi uzuale sau specifice . Aceasta necesita adoptarea unei strategii adecvate
privind dezvoltarea unei retele comerciale si asigurarea unei game sortimentale care sa
tina cont de cerintele si nevoile turistilor .
Animatia orientata spre realizarea unei depline forme fizice se refera atat la
posibilitatea efectuarii de cure (balneare, de infrumusetare, de slabire, fitness etc)
precum si la practicarea diferitelor sporturi (tenis, volei, golf, inot, schi etc.) si a unor

21
Minciu, Rodica, op. cit., p.281-284
22
Lupu, N, op. cit. p.90-91

15
Timp liber, agrement, servicii turistice

activitati mai deosebite cu un grad de risc mai ridicat si anume: sarituri cu parasuta si
deltaplanul, river rafting etc.
Animatia culturala se refera la acele activitati care presupun formarea si educarea
si dezvoltarea anumitor cunostinte ale turistului, care pune accent pe latura morala a
personalitatii individului. Animatia culturala se prezinta sub forma de vizite la muzee si
case memoriale, participarea la evenimente culturale, burse de studii,sejururi de invatare
de limbi straine , vizitarea edificiilor de natura religioasa, pelerianje, vizitarea unor
obiective istorice etc.
Animatia spectacol are o multitudine de forme de manifestare si priveste
diversitatea peisagistica, frumusetea florei si a faunei, spectacole de teatru, film, muzica,
evenimente de arta, folclorice, competitii sportive etc.
Animatia gastronomica genereaza activitati de divertisment legate de expozitii si
concursuri de natura culinara si circuite pe aceasta tema .
Animatia profesionala se refera la targuri , expozitii, congrese etc. Acest tip de
animatie se adreseaza unui public avizat23 .
Strategia de dezvoltare a serviciilor de agrement trebuie sa tina seama de
motivatiile , astepatrile si aspiratiile turistilor precum si de profilul, structura si
specificul statiunilor in cauza. Astfel , desfasurarea activitatilor de agrement presupune
existenta unor echipamente adecvate, a unui personal cu pregatire de specialitate
precum si a unor programe care sa fie pe placul turistilor.
Concluzionand se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement
influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei
activitati utile si eficiente .

2. Continutul si tipologia serviciilor turistice

23
Minciu, Rodica , Economia turismului, editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, p.283-284

16
Timp liber, agrement, servicii turistice

Prin specificul sau , turismul apartine structural sferei sectorului tertiar.


Diversitatea si eterogenitatea serviciilor turistice , trasaturile conume cu celelalte
activitati ale tertiarului, tendintele in evolutia acestora, dinamica sub impulsul acelorasi
grupe de factori – cauza confirma apartenenta turismului la acest sector 24.
Turismul a devenit , in conditiile contemporane , un fenomen de masa, dezvoltarea
acestui tip de activitati fiind una dintre cele mai importante consecinte ale cresterii
dimensiunii timpului liber .25
Se remarca faptul ca serviciile sunt antrenate intr-o proportie insemnata in crearea
conditiilor pentru petrecerea timpului liber cat si in folosirea propriu-zisa a acestuia .
Astfel , diversificarea ofertei de servicii si in special a ofertei turistice, prin punerea
accentului in ultima perioada pe serviciile de animatie, are efecte atat asupra
dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber cat si pentru cresterea calitatii
vietii populatiei 26.
Serviciile turistice trebuie vazute si tratate pornind de la conceptul si evolutia
timpului liber. Cresterea secventei din timpul liber dedicata practicarii turismului va
depinde direct de dimensiunea timpului liber saptamanal si anual si indirect de marimea
timpului liber cotidian. Aceasta din urma conditionare rezulta din modul in care se
asigura posibilitatea unei distributii echilibrate a numarului de ore disponibile zilnic
pentru celelalte activitati de timp liber astfel incat timpul liber de la sfarsitul saptamanii
si vacanta sa ramana intr-o proportie cat mai mare pentru practicarea turismului .

2.1. Continutul si caracteristicile serviciilor turistice

24
Cosmescu,I ,op. cit. p. 147
25
Angelescu, Coralia , Jula,D op.cit., p.236-240
26
Ioncica, Maria, op cit., p.70

17
Timp liber, agrement, servicii turistice

Serviciul turistic se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect


satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu
aceasta . O parte dintre aceste activitati satisfac pe de o parte nevoi de baza cum ar fi
odihna, hrana, iar altele vor fi destinate unor trebuinte specific turistice .
Serviciul turistic trebuie sa creeze conditiile pentru refacerea capacitatii de munca,
concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber ; totodata el trebuie
conceput astfel incat , in urma derularii consumului turistic , oamenii sa dobandeasca un
plus de cunostiinte , informatii , chiar deprinderi noi. Numai in felul acesta prestatia
turistica isi contureaza un continut concordant cu exigentele vietii moderne, cu cerintele
turismului contemporan 27.
Datorita faptului ca timpul de munca se reduce ca o consecinta a cresterii
productivitatii muncii si perfectionarii proceselor de productie, precum si al promovarii
pe scara larga , in economie, a progresului stiintific si tehnic se va amplifica
dimensiunea timpului liber . Acest fapt duce la transformarea intr-o constanta a timpului
de odihna pasiva si cresterea solicitarilor fata de formele odihnei active , simulate si de
efectele negative ale concentrarii urbane , intre care poluarea si stresul . Odihna activa
reprezinta , de fapt, un procedeu modern , eficient , de deconectare , folosit in
tratamentul de ameliorare a efectelor negative, nefavorabile ale suprasolicitarii
nervoase. Acest lucru se va concretiza prin faptul ca organizatorilor de turism le revine
sarcina conceperii unor vacante, aranjamente turistice , cu posibilitati multiple de
desfasurare a unor activitati recreative menite sa diversifice si sa sporeasca atractivitatea
ofertei , sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari isi maresc dimensiunea
o data cu transformarea turismului intr-un turism de masa , cu cresterea frecventei de
petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente.
In perioada contemporana se manifesta un proces continuu de imbogatire a
continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati , expresie a receptivitatii si

27
Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului si mediului inconjurartor , Editura
Economica, Bucuresti , 1998 , p.68-69

18
Timp liber, agrement, servicii turistice

adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum , a


cresterii rolului in formarea si educarea indivizilor .
Un alt element ce argumenteaza caracterul turismului de activitate prestatoare de
servicii il constituie modul de definire al produsului turistic si corespunzator, al ofertei.
Produsul turistic este considerat, astfel, a fi rezultatul asocierilor
interdependentelor dintre atractivitatea unei zone si facilitatile sau serviciile oferite
cumparatorului , resursele luand forma diferitelor produse numai prin intermediul
prestarilor de servicii specifice – gazduire, alimentatie , transport, agrement . Se remarca
importanta deosebita a serviciilor prin faptul ca in crearea si in individualizarea
produselor turistice accentul cade pe servicii28 .
Continutul particular al produsului turistic , modul sau de determinare
demonstreaza atat caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii cat si
nota sa de specificitate .
Turismul reprezinta unul dintre domeniile tertiarului, poate chiar singurul , unde
nu se opereaza cu servicii pure , activitatea are un continut complex , luand , asa cum s-
a aratat forma unei asociatii de elemente cu caracter diferit , iar produsul turistic este in
fapt unitatea organica a efectelor resurselor bunurilor si serviciilor . Totodata, fiecare
componenta avand trasaturi proprii, mecanisme specifice de functionare si intrand in
proportii variate in alcatuirea ofertei turistice, influenteaza diferit realizarea efectului
global imprimandu-i o multitudine de forme de manifestare 29.
Aprecierea turismului ca activitate de prestari servicii rezulta atat din continutul
acesteia cat si din particularitatile serviciului turistic , din elementele ce-i contureaza un
specific distinct de alte prestatii care apartin sectorului tertiar. Unele din particularitatile
serviciilor turistice sunt comune tuturor componentelor tertiarului , altele sunt specifice
numai turismului.
Din randul caracteristicilor de ordin general 30se remarca :

28
Rodica Minciu, op.cit., p. 216-217
29
E. Nicolescu, Marketingul in turism, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1975, p.232
30
Rodica Minciu, op.cit., p. 218-219

19
Timp liber, agrement, servicii turistice

 Caracterul imaterial al prestatiei ; serviciul turistic se concretizeaza numai in


momentul intalnirii cererii cu oferta turistica ;
 Nestocabilitatea se refera la faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate si
pastrate in vederea unui consum ulterior ; astfel , in vederea unui consum in viitor se
remarca atat existenta unor avantaje in desfasurarea activitatii ca urmare a a eliminarii
cheltuielilor si dificultatilor legate de distributia fizica cat si anumite dificultati legate de
asigurarea echilibrului oferta-cerere si realizarea efectiva a serviciilor. Din aceasta cauza
apar consecinte negative asupra gradului de utilizare a capacitatilor productiei turistice (
de transport, cazare, alimentatie, tratament) si a resurselor umane.
 simultaneitatea atat a productiei cat si a consumului serviciilor. Faptul ca
prestatiile turistice se exteriorizeaza sub forma unor activitati , impune pentru realizarea
lor efectiva , prezenta atat a prestatorului cat si a beneficiarului in acelasi loc,
simultaneitatea executiei si consumarii serviciilor. Daca acestea nu sunt indeplinite apar
efecte nefavorabile la nivelul volumului activitatii realizate cat si asupra satisfacerii
nevoilor turistilor.
 Serviciile sunt inseparabile de persoana prestatorului , incetand sa existe din
momentul incheierii actiunii acestuia. Comercializarea serviciilor presupune contactul
nemijlocit intre producatorul- prestator si consumator. Astfel este necesara o buna
cunoastere a nevoilor pietei si o riguroasa delimitare a sferelor de actiune datorita
faptului ca acelasi producator nu isi poate oferi serviciile simultan pe mai multe piete .
Pe de alta parte, fiind strans legata de de prezenta si participarea lucratorului, calitatea
serviciului, realizarea lui corespunzatoare depind de nivelul pregatirii acestuia , de
corectitudinea si modul in care isi indeplineste atributiile.
 Serviciile turistice detin o pondere mare in cheltuielile cu munca vie . Astfel ,
patrunderea progresului tehnic se face mai lent si cu eforturi mari. Prestarea serviciilor
turistice ramane un domeniu in care prezenta lucratorului continua sa fie importanta ,
atat prin specificul activitatilor , cat si datorita psihologiei consumatorului turist.
 O alta caracteristica generala se refera la intangibilitatea serviciilor care
genereaza un complex de probleme privind organizarea productiei si comercializarii lor

20
Timp liber, agrement, servicii turistice

deoarece nu pot fi percepute cu ajutorul simturilor . Astfel turistul prezinta neincredere


si retineri cu privire la achizitionarea serviciului turistic .

Printre caracteristicile specifice pot fi mentionate 31 :

 Personalizarea serviciului atat la nivelul grupului dar si la nivelul individului


face ca motivatiile, nevoile foarte variate ale cererii , precum si comportamentul difertit
al turistilor fata de fiecare componenta a prestatiei sa fie satisfacute . Individualizarea
serviciilor se regaseste in caracterul unicat al vacantelor , prezentand avantaje notabile
in realizarea “confortului psihologic “ al turistului si reduce sensibil posibilitatile de
copiere ale acestora . Apar insa probleme legate de asigurarea calitatii serviciilor si de
standardizare ale acestora.

 Serviciile turistice se caracterizeaza printr-un dinamism inalt .Deosebit de


sensibile la mutatiile inregistrate in dezvoltarea economico-sociala, dar si la schimbarile
comportamentale, serviciile turistice cunosc ritmuri de crestere superioare evolutiei de
ansamblu a fenomenului turistic .

 Prestatiile turistice manifesta si o puternica fluctuatie sezoniera fiind rezultatul


oscilatiilor cererii turistice precum si al concentrarii acesteia in anumite perioade.

 Serviciile turistice se caracterizeaza si prin complexitate datorita faptului ca


prestatia turistica este rezultatul diferitelor combinatii intre elemente decurgand din
conditiile naturale si antropice specifice fiecarei tari sau zone si serviciile furnizate de
organizatori .

 O alta caracteristica se refera la substituibilitatea serviciilor turistice . Aceasta


presupune inlocuirea unor elemente care intra in proportii diferite in alcatuirea
31
Rodica Minciu, op.cit., p.219-223

21
Timp liber, agrement, servicii turistice

produsului final . Existenta unei multitudini de posibilitati de combinare si substituire a


elementelor care alcatuiesc produsul permite realizarea unei game largi de produse
turistice.

 Prestatiile turistice sunt eterogene. Aceasta caracteristica este dependenta de


structura complexa a serviciului turistic .

 In relatie foarte stransa de eterogenitate se afla caracteristica care se refera la


participarea unui numar mare de prestatori la realizarea produsului turistic .

 Consumul serviciilor turistice se efectueaza intr-o ordine riguroasa , determinata


de specificul prestatiei , locul si momentul actiunii , forma de turism.

Principalele prestatii si succesiunea acestora ar putea fi urmatoarea :

Propaganda
Informare

Contractarea

22
Timp liber, agrement, servicii turistice

aranjamentului Relatii
publice
Transport pe
ruta ducere

Cazare si auxiliare Alimentatie si auxiliare

Agrement

Transport pe ruta intoarcere

Fig .2.1. Schema de derulare a prestatiei turistice


(dupa Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediului
inconjurator , Editura Economica, Bucuresti, 1996, p.172 )

1. actiunile de propaganda si informare turistica, realizate de agentii de specialitate,


birouri de turism, reprezentanti, prin contact direct dar si prin intermediul materialelor
publicitare;
2. contractarea aranjamentului , a minimului de servicii solicitate si stabilirea
programului de desfasurare a actiunii;
3. transportul , transferul turistilor si bagajelor la hotel sau de la un mijloc de
transport la altul, in cazul in care comporta utilizarea mai multor mijloace de transport ,
dar si anumite facilitati de care beneficiaza turistul pe durata deplasarii;
4. cazarea si serviciile suplimentare oferite de unitatile hoteliere;
5. alimentatia si prestatiile auxiliare acesteia;
6. agrementul in varietatea formelor sale ;
7. transportul turistilor pe ruta de intoarcere;

23
Timp liber, agrement, servicii turistice

8. de-a lungul tuturor momentelor calatoriei este necesara prezenta activitatii de


relatii publice , menite a asigura climatul favorabil desfasurarii consumului turistic si
revenirea turistului.
Trecerea in revista a principalelor caracteristici ale serviciilor turistice, in
interdependenta lor organica, demonstreaza atat caracterul complex al prestatiilor
turistice , cat si rolul diferentiat in combinarea lor pentru a deveni componente ale
produselor turistice oferite in cadrul diferitelor forme de turism .

2.2. Tipologia serviciilor turistice

Datorita diversitatii si complexitatii serviciilor turistice s-a ajuns la concluzia ca


pentru a putea fi usor de identificat , localizat, comparat si analizat acestea trebuiesc
grupate in categorii omogene .

2.2.1. Clasificarea serviciilor turistice

Caracteristicile numeroase ale serviciilor precum si rolul deosebit pe care il au


prestatiile turistice in activitatea turistica au condus la nenumarate preocupari de
structurare a acestora , in diferite unghiuri de abordare .
Diferiti autori32 clasifica serviciile turistice dupa urmatoarele criterii :

32
Rodica Minciu, op.cit. p.222-226;
Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura
Economica, Bucuresti, 1996, p. 167-169.

24
Timp liber, agrement, servicii turistice

 Serviciile care sunt incluse in produsul turistic se grupeaza , in functie de etapele


principale din desfasurarea unei calatorii in servicii legate de organizarea voiajului si
servicii determinate de sejur .In grupa serviciilor legate se organizarea voiajului pot fi
incluse prestatiile oferite de companiile de transport – facilitatile si comoditatile de
organizare a calatoriei, transferuri, transportul bagajelor, fluiditatea calatoriei – dar si
serviciile prestate de agentiile de voiaj si touroperatori, legate de publicitate, informare,
comercializarea vacantelor, facilitati de plata . In cadrul serviciilor determinate de sejur
se satisfac necesitati cotidiene ale turistului (alimentatie , odihna ) precum si asigurarea
conditiilor de agrement .Acestora li se adauga si servicii cu caracter special, determinate
de formele particulare de turism.
 In functie de importanta in consum si de motivatia cererii , prestatiile turistice se
clasifica in : de baza ( transport, cazare, alimentatie,inclusiv activitatea care reprezinta
motivatia de baza, scopul final al calatoriei cum ar fi tratament, vanatorare, schi, hipism,
yachting ) si suplimentare ( informatii, activitati cultural –sportive, inchirieri de obiecte
si altele ). Impartirea in servicii de baza si suplimentare se face si in interiorul grupelor
principale , intre prestatia propriu-zisa si activitatile auxiliare . Ponderea cea mai mare o
au serviciile de alimentatie si cazare , urmate de cele de transport si agrement si apoi de
cele suplimentare . Raportul dintre serviciile de baza si cele suplimentare, precum si in
interiorul grupelor, intre diferite prestatii este diferit in functie de continutul formelor de
turism practicate.
 Dupa forma de manifestare a cererii si modul de formulare a deciziei de
cumparare putem vorbi despre serviciile turistice ferme care sunt angajate anterior
desfasurarii consumului turistic cu ajutorul agentiilor de specialitate iar decizia de
cumparare a fost formulata in localiatea de resedinta a turistului si servicii spontane care
sunt solicitate atunci cand cererea intra in contact cu oferta. Serviciile spontane se
confunda de cele mai multe ori cu prestatiile suplimentare , iar in cazul turismului
individual si cu cele de baza.
 In functie de modalitatile de plata sau natura relatiilor financiare angajate intre
prestatori si beneficiari diferentiem servicii cu plata care pot fi realizate anterior,

25
Timp liber, agrement, servicii turistice

simultan sau ulterior consumului ( in functie de momentul efectuarii platii), cu bani


gheata, cu cecuri turistice sau carti de credit (dupa mijlocul de plata folosit) si servicii
gratuite sub forma de facilitati , costul acestora fiind inclus in pretul prestatiilor de baza
sau suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor.
 O alta clasificare dupa natura ,caracterul lor imparte prestatiile turistice in
servicii specifice , create prin desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si servicii
nespecifice care reprezinta rezultatul existentei unei infrastructuri generale.( transport in
comun, telecomunicatii , reparatii, servicii cultural-artistice etc.) .
 Serviciile turistice se impart dupa categoria de turisti carora se adreseaza in
servicii pentru turisti interni si servicii pentru turisti internationali ( schimb valutar, ghid
interpret, comercializarea unor produse specifice ) .

La aceste tipologii se adauga si alte clasificari facute de alti autori33 cum ar fi:

 Interdependenta dintre potentialul solicitarilor de servicii intr-o statiune in care s-


a decis turistul sa-si petreaca timpul de vacanta si categoriile comportamentale ale
clientelei turistice poate fi reflecata in urmatoarea clasificare:

a. Servicii aferente unor preocupari pasive in timpul sejurului turistic –


vizeaza timpul petrecut in camerele unitatilor de cazare pentru odihna, vizionare
programelor TV,lectura, activitati cu caracter personal etc.;

33
Ioan Cosmescu, Turismul , Editura Economica, 1998 , p.153-164 .
Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit., p.275-285 .

26
Timp liber, agrement, servicii turistice

b. Servicii aferente unor preocupari conditionat pasive –privesc timpul


afectat consumului de hrana, cel petrecut in barul de zi, braseria sau clubul unitatii,
intalnirii si discutiilor cu prietenii, timpul alocat tratamentelor balneo-medicale.
c. Servicii aferente unor preocupari conditionat active – vizeaza timpul
alocat vizionarii de spectacole.,manifestari sportive, plibari si exercitii de gimnastica in
aer liber la recomandarea sau si cu supravegherea cadrelor de specialitate;
d. Servicii aferente unor preocupari active – privesc timpul afectat
agrementului si destinderii cu participare nemijlocita la libera alegere: plimbari,
excursii, concursuri distractive etc.

 O alta grupare a serviciilor turistice priveste prestatiile turistice din punctul de


vedere al gradului de urgenta al manifestarii necesitatilor pentru aceste servicii . Se
remarca astfel servicii turistice generate de necesitati relativ putin urgente , a caror
satisfacere poate fi amanata in timp si servicii turistice generate de necestati urgente ,
care nu ofera alternative de amanare a satisfacerii lor cum ar fi cele :
- dictate de limitele impuse de timpul in care pot fi efectuate concediile si
vacantele;
- dictate de perioadele limitate de tipm in care pot fi practicate anumite forme
de turism, care provoaca o sezonalitate acuta a miscarii turistice in anumite perioade ale
anului;
- dictate de datele calendaristice precise ale unor manifestari turistice;
- dictate de motive de ingrijorare privind starea sanatatii .

Cererea de servicii turistice este mai putin stringenta iar din punctul de vedere al
ordinii de urgenta , necesitatile de recreere se situeaza , in general, in urma satisfacerii
necesitatilor pentru alimentatie, imbracaminte, marfuri de folosinta indelungata,
locuinte. Totusi, in realitate se remarca un proces de evolutie constant in acest domeniu
deoarece , in pas cu dezvoltarea economiei nationale si cresterea nivelului de trai al

27
Timp liber, agrement, servicii turistice

populatiei, aceste necesitati de servicii turistice tind sa se transforme treptat in necesitati


indispensabile pentru populatie .

2.2.2. Servicii turistice de baza si suplimentare

In functie de importanta in consum pentru turisti si motivatia cererii


prestatiile turistice se impart in doua categorii si anume servicii de baza si
servicii suplimentare .

-transport
-cazare
de baza - alimentatie
- agrement

Servicii turistice
specifice - informare
- organizare si comercializare a voiajelor
- intermediere
- sportive-recreative
suplimentare - cultural-artistice
- financiare
- cu caracter special
- diverse

28
Timp liber, agrement, servicii turistice

Fig. 2.2. Tablou sinoptic al serviciilor turistice ( dupa Rodica Minciu,


op.cit.p.225)

Serviciile de baza sunt acele prestatii prin care se satisfac nevoile primare ,
generale ale consumatorilor, sunt acele servicii la care turistul nu poate renunta .
Din cadrul serviciilor de baza fac parte transportul, cazarea, alimentatia si
agerementul. Acesta din urma, insa, este acceptat ca fiind o prestatie de baza numai de
catre o anumita parte a specialistilor, fiind un element nou care dobandeste un rol din ce
in ce mai important in structura consumului turistic .

Serviciile de transport
Transportul asigura deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de
petrecere a vacantei , in cazul turismului de sejur , sau pe toata durata calatoriei , in
cazul turismului itinerant.
Serviciile de transport presupun atat transportul propriu-zis cat si anumite servicii
oferite pe durata calatoriei legate de transferuri, transportul bagajelor, servirea mesei,
rezervari etc. Sunt cuprinse si serviciile oferite turistilor ce practica o forma organizata
de turism si prestatiile efectuate celor ce calatoresc cu mijloace proprii .
In functie de natura mijlocului folosit se disting urmatoarele tipuri de transport si
amune: transport rutier, feroviar, aerian si maritim. Acestea determina o gama larga de
aranjamente rezultate din combinarea lor , precum si din apelarea la cursele obisnuite
sau speciale, care pot fi realizate de agentiile de turism sau de companiile de transport .

Serviciile de cazare

29
Timp liber, agrement, servicii turistice

Sunt considerate servicii de baza si presupun crearea conditiilor si confortului


pentru adapostirea si odihna calatorului . Sunt alcatuite din serviciul de cazare propriu-
zis care se bazaeaza pe exploatarea capacitatilor de cazare precum si dintr-un gurp de
servicii suplimentare oferite turistului pe perioada sejurului .
Calitatea serviciilor de cazare depinde atat de existenta unei baze tehnico-materiale
satisfacatoare cat si de personalul implicat in acest domeniu, de nivelul de instruire, de
calificare al lucratorilor precum si de organizarea muncii in unitatile hoteliere34.
Calitatea serviciului de cazare influenteaza atat dezvoltarea turismului in general
cat si eficienta acestei activitati .

Serviciile de alimentatie
Serviciile de alimentatie , alaturi de transport si cazare constituie o alta
componenta importanta a activitatii din domeniul turismului, incadrandu-se structural in
categoria serviciilor de baza.35 Acestea au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana
ale turistilor dar si a unor nevoi de recreere si distractie .36
Serviciile de alimentatie publica trebuie sa se gaseasca in toate momentele –cheie
ale consumului turistic (in puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de
destinatie si sejur, locuri de agrement ), sa existe o diversitate structurala, prin prezenta
unei game largi de unitati de alimentatie publica, capabila sa satisfaca o varietate de
nevoi . Trebuie avuta in vedere si relatia dintre serviciile de alimentatie publica atat cu
specificul formelor de turism cat si cu particularitatiele segmentelor de turisti .
Alimentatia publica determina, astfel, calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei ,
influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu majore implicatii asupra
dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice .

Serviciile de agrement

34
Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, op.cit., p.173-177
35
Ioan Cosmescu, op.cit., p. 215
36
Rodica Minciu, op.cit., p.228

30
Timp liber, agrement, servicii turistice

O alta componenta de baza , dupa unii specialisti este reprezentata de serviciile de


agrement care presupune asigurarea unei odihne active a turistilor . Odihna activa este o
caracteristica fundamentala a vacantelor in zilele noastre , contribuind la satisfacerea
nevoilor fizice si psihice ale turistului , conturand cadrul necesr petrecerii placute si
instructive a timpului liber37.
Serviciile de agrement nu mai pot fi considerate prestatii marginale, solicitate
ocazional deoarece reprezinta una din motivatiile decizionale in alegerea ofertei de
vacanta , agrementul capatand astfel un rol tot mai important in structura consumurilor
turistice.

Alaturi de serviciile de baza , serviciile suplimentare sunt privite cu un interes


crescand deoarece aduc o contibutie din ce in ce mai mare in activitatea turistica. Fara
sa inlocuiasca serviciile de agrement , serviciile suplimentare stimuleaza odihna activa
si a petrecerii timpului liber intr-un mod cat mai placut .
Din categoria serviciilor turistice suplimentare pot fi mentionate38 :
- servicii de informare a clientelei turistice ;
- servicii de intermediere ;
- servicii cu caracter special ;
- servicii turistice cultural - artistice ;
- servicii si activitati turistice cu caracter sportiv;
- servicii pentru tratament si cure balneare ;
- servicii diverse .

Serviciile de informare le dau posibilitatea turistilor de a obtine informatii corect


si la timp asupra continutului programelor oferite de o agentie, excursiilor organizate,
tururile de oras, asupra unor aspecte ale organizarii calatorilor . Serviciile de informare
constituie o conditie esentiala a bunei desfasurari a consumului turistic astfel turistul

37
Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit.., p.350
38
Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacsu, op.cit., p.285-291

31
Timp liber, agrement, servicii turistice

poate obtine intformatii atat in perioada de pregatire a calatoriilor turistice precum si in


cursul desfasurarii aranjamentelor . Serviciile de informare indeplinesc si functia de
sfatuire si de informare a turistilor. Cei care ofera aceste servicii intra inatributiile
tuturor organizatorilor de turism , distribuitorilor si a unitatilor prestatoare de servicii .

Serviciile de intermediere includ: serviciile de rezervari ( bilete de calatorie pe


mijloace publice de transport, bilete pentru spectacole, rezervari de ore pentru
consultatii medicale, servicii de rezervari prestate in alte unitati etc), servicii de
intermediere (obtinerea vizelor pentru calatoriile in strainatate, procuarea de marfuri si
medicamente si expedierea lor la resedinta turistului, mijlocirea unor servicii de service,
intretinere, reparatii si altele ) si servicii de inchiriere (autoturisme cu si fara sofer,
rulote, echipament sportiv, ambarcatiuni nautice, inventar pentru plaja etc )

Servicii turistice cu caracter special sunt menite sa faciliteze un sejur agreabil si


diversificat. Acestea sunt determinate , in majoritatea lor , de forma particulara a
turismului . Dintre serviciile cu caracter special se numara :
- servicii generate de forme specifice de turism ( programe de vanatoare,
pescuit, , organizare de congrese, simpozioane, servicii de secretariat, traduceri,
inchirieri de apartamente , de birouri etc)
- programe si servicii speciale pentru copii ( supraveghere, unitati de
alimentatie publica specifice , terenuri de joaca cu dotari adecvate, programe artistice
etc)
- asistenta medicala si ingrijirea persoanelor handicapate ;
- asistenta medico-veterinara pentru animalele turistilor;
- servicii de ghid insotitor, interpret, dispecer .

Servicii turistice cultural-artistice au rolul de a asigura turistilor petrecerea placuta


a timpului liber de vacanta dar si de imbunatatire a cunostintelor de cultura generala
prin practicarea urmatoarelor activitati : spectacole si manifestari folclorice, vizitarea de

32
Timp liber, agrement, servicii turistice

muzee, case memoriale, expozitii, obiective istorice, intalniri cu anumite personalitati, ,


organizarea de excursii, de concursuri etc.

Servicii si activitati turistice cu caracter sportiv sunt de o mare diversitate si include


toate manifestarile la care turistii participa activ . Acestea se pot desfasura individual
sau in grup . Activitatile sportive necesita existenta unui personal de specialitate care sa
organizeze si sa supravegheze desfasurarea activitatii, existenta unor dotari adecvate si a
unor puncte de inchiriere a materialelor sportive.
Servicii pentru tratament si cure balneare sunt considerate servicii suplimentare in
masura in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor
tratamente : bai de namol, gimnastica, cure de ape minerale, aerosoli, etc. 39

In afara de serviciile mentionate mai sus se adauga si serviciile financiare 40 care


sunt legate de asigurarea turistului ( servicii asigurare medicala, servicii de asigurare a
bunurilor materiale si a bagajelor etc.) precum si diverse tranzactii (servicii bancare,
sisteme de plata, schimb valutar etc.) si anumite facilitati menite sa stimuleze
activitatea turistica cum ar fi: reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului
in rate, vanzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament etc.
In categoria serviciilor diverse se remarca serviciile de pastrare a obiectelor de
valoare, comercializarea produselor in sistem duty-free etc.
Din cele prezentate se poate desprinde concluzia ca toate clasificarile analizate au
caracter pur conventional, reluand intr-o forma sau alta aceleasi elemente ce determina
caracterul predominant al unui produs turistic sau al unei forme de turism. Astfel, nici o
clasificare nu epuizeaza integral problematica prestatiilor, deoarece nu este suficient de
cuprinzatoare pentru a delimita in detalii toata gama posibilitatilor de servicii turistice41 .

39
Clasificare realizata dupa Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.285-291
40
Rodica Minciu, op.cit. , p.231
41
Oscar Snack, Petre Baron, Niclolae Neacsu- op.cit. p.283.

33
Timp liber, agrement, servicii turistice

3. Cercetarea selectiva privind marimea timpului liber si


modalitatile de petrecere a timpului liber

3.1 Identificarea problemei si stabilirea scopului cercetarii

Problema se refera la necunoasterea detaliata a dimensiunii timpului liber


precum si la modurile in care acesta este folosit de catre populatia tinta .
Scopul cercetarii il reprezinta stabilirea atat a marimii timpului liber de care
dispun persoanele tinere din municipiul Bucuresti, cat si modalitatile de petrecere a
acestuia .

3.2 Stabilirea obiectivelor , ipotezelor si variabilelor cercetarii

34
Timp liber, agrement, servicii turistice

Formularea obiectivelor consta in precizarea , la nivel operational, a informatiilor


care sunt necesare in cercetarea de marketing.
Obiectivele cercetarii sunt urmatoarele:
 Determinarea dimensiunii timpului liber in medie pe zi
 Stabilirea modalitatilor de petrecere a timpului liber
a) In functie de venit
b) In functie de segmentul de varsta
 Stabilirea activitatilor preferate de petrecere a timpului liber
 Determinarea nivelului cheltuielii pe care indivizii o aloca pentru
petrecerea timpului liber in medie pe saptamana
 Determinarea gradului de satisfactie pe care il au respondentii cu privire la
marimea timpului liber
 Determinarea gradului de satisfactie pe care il au indivizii referitor la
modalitatea de petrecere a timpului liber

3.3 Definirea colectivitatii cercetate, a unitatii de observare si a


unitatii de sondaj

Colectivitatea cercetata este reprezentata de persoanele care dispun de


timp liber din Bucuresti , cu varsta intre 18 si 65 de ani .

Unitatea de observare este reprezentata de individul cu varsta intre 18


– 65 de ani care locuieste in Bucuresti .

Unitatea de sondaj este reprezentata de individul care locuieste in


Bucuresti care are varsta cuprinsa intre 18 – 65 de ani .

3.4 Alegerea metodei de recoltare

35
Timp liber, agrement, servicii turistice

Culegerea datelor, in functie modul de comunicare cu unitatea cercetata se va


realiza printr-un interviu fata in fata .
In functie de locul cercetarii , recoltarea datelor se va efectua pe strada iar modul
de consemnare a raspunsurilor se va face prin inregistrarea raspunsului de catre
operatorul de interviu .
Perioada de realizare a cercetarii : 25-27 aprilie 2005 intre orele 10:00-12:00 si
16:00-17:00 .

3.5 Elaborarea chestionarului

Chestionar
Nr.
Chestionar…………
Data completarii………
Ora completarii………

Buna ziua! Ma numesc X si sunt studenta la Academia de Studii Economice.


Elaboram un studiu referitor la marimea timpului liber si la modalitatile de petrecere ale
acestuia, si ne-ati putea fi de un mare ajutor raspunzandu-ne la cateva intrebari. Toate
informatiile furnizate de d-vs sunt confidentiale si vor fi folosite doar in scopul acestei
cecetari.

1) Locuiti in Bucuresti?

‫ ٱ‬DA ‫ ٱ‬NU
(daca ‘nu’ stop interviu)

36
Timp liber, agrement, servicii turistice

2) Lucrati d-vs sau vreun membru al familiei d-vs intr-unul din urmatoarele
domenii?

‫ ٱ‬marketing/ studii de piata


‫ ٱ‬mass-media/ publicitate/ relatii publice
‫ ٱ‬nu
(daca “da” la cel putin una din cele de mai sus, stop interviu)

3) In ce categorie de varsta va incadrati?

‫ٱ‬sub 18 ani
25 – 18 ‫ٱ‬
35 – 26 ‫ٱ‬
45 – 36 ‫ٱ‬
65 – 46 ‫ٱ‬
(daca se raspunde “sub 18 ani”, stop interviu)

4) Cat timp liber aveti in medie pe zi ?

‫ ٱ‬sub 1 ore
‫ ٱ‬intre 1-2 ore
‫ ٱ‬peste 2 ore

5) Sunteti satisfacut de marimea timpului liber pe care il aveti la dispozitie in


medie pe zi ?

‫ ٱ‬da
‫ ٱ‬nu
‫ ٱ‬indiferent

6) Cum va petreceti timpul liber in general ?


(puteti alege una sau mai multe variante de raspuns )

‫ٱ‬vizionare TV
‫ٱ‬cumparaturi
‫ٱ‬vizite / intalniri cu prietenii
‫ٱ‬iesiri din oras
‫ٱ‬cititul presei
‫ٱ‬iesiri la restaurant / terasa/ fast food
‫ٱ‬ascultat muzica
‫ٱ‬utilizare calculator / jucat la calculator
‫ٱ‬spectacole de teatru, muzica, film
‫ٱ‬gradinarit
‫ٱ‬mers la Biserica

37
Timp liber, agrement, servicii turistice

7) Care este suma de bani pe care o alocati in medie pe saptamana pentru


petrecerea placuta a timpului liber?

‫ٱ‬sub 500.000 lei


‫ٱ‬intre 500.000-1.000.000 lei
‫ٱ‬peste 1.000.000 lei

8) Mentionati primele trei activitati in ordinea preferintelor dumneavoastra :

‫ٱ‬vizionare TV
‫ٱ‬cumparaturi
‫ٱ‬vizite / intalniri cu prietenii
‫ٱ‬iesiri din oras
‫ٱ‬cititul presei
‫ٱ‬iesiri la restaurant / terasa/ fast food
‫ٱ‬ascultat muzica
‫ٱ‬utilizare calculator / jucat la calculator
‫ٱ‬spectacole de teatru, muzica, film
‫ٱ‬gradinarit
‫ٱ‬mers la Biserica

Exprimati- va opinia cu privire la urmatoarele propozitii :

9) Serviciile care se refera la petrecerea timpului liber sunt diversificate in


Bucuresti .

‫ ٱ‬Acord total ‫ ٱ‬Acord ‫ ٱ‬Indiferent ‫ ٱ‬Dezacord ‫ ٱ‬Dezacord total

10)Calitatea serviciilor legate de petrecerea timpului liber in Bucuresti


justifica nivelul preturilor acestora .

‫ ٱ‬Acord total ‫ ٱ‬Acord ‫ ٱ‬Indiferent ‫ ٱ‬Dezacord ‫ ٱ‬Dezacord total

11)Repartizati 100 de puncte urmatoarelor elemente in functie de factorul


care micsoreaza cel mai mult in opinia dumneavoastra timpul liber
(acordati criteriului mai important un numar mai mare de puncte
comparativ cu restul criteriilor ) :

Munca …………
Transportul………..
Obligatiile sociale………..
Familia…………...

38
Timp liber, agrement, servicii turistice

12)Care este nivelul dvs de pregatire?

‫ ٱ‬studii primare
‫ ٱ‬studii medii
‫ ٱ‬studii superioare

13)Care a fost venitul d-vs. net in lei pe luna?

3.000.000 >‫ ٱ‬lei


5.000.000 - 3.000.000 ‫ ٱ‬lei
7.000.000 - 5.000.000 ‫ ٱ‬lei
‫ٱ‬peste 7.000.000

14)Familia d-vs este alcatuita din :

2-1 ‫ ٱ‬persoane
3 ‫ ٱ‬persoane
4 ‫ ٱ‬persoane
‫ ٱ‬peste 4 persoane

3.6 Stabilirea marimii esantionului si alegerea metodei de


esantionare
3.7 Prelucrarea informatiilor
3.8 Analiza si interpretarea rezultatelor

39