You are on page 1of 16

SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL

( GESELL DEVELOPMENTAL SCHEDULES)

Scurt istoric. Scalele de dezvoltare au fost elaborate de către Arnold Gesell în 1925, de
atunci şi până în prezent fiind supuse unor revizii succesive. Bateria a avut şi continuă să aibă o
largă utilizare, pe de-o parte fiind tradusă şi adaptată în multe ţări, iar pe de altă parte aflându-se la
originea multor instrumente psihodiagnostice similare care s-au inspirat din ea.
Obiective. Ca instrument de diagnoză Scalele de dezvoltare Gesell sunt folosite atât de către
psihologi, cât şi de alţi specialişti care lucrează cu copiii, în scopul identificării celor care prezintă
deteriorări neurologice, dificultăţi psihologice şi un risc semnificativ de retard mental (handicap
intelectual).
Autorul nu şi-a considerat niciodată proba drept un test de inteligenţă, ci i-a atribut resurse
mult mai largi, de apreciere a dezvoltării, lucru ce rezultă din multiplele aspectele psiho-
comportamentale evaluate. Vârsta subiecţilor ce pot fi investigaţi este de la naştere până la 60 de
luni (0-5 ani).
Conţinut. Bateria de teste Gesell permite parcurgerea reperelor considerate a fi cele mai
importante în dezvoltarea copilului aflat la diverse vârste cronologice.
Scalele oferă o procedură standardizată ce poate fi folosită în vederea observării şi evaluării
achiziţiilor copiilor mici, privind dezvoltarea lor în următoarele arii:
- aria de dezvoltare neuro-motorie şi aria de dezvoltare senzorială, care se unesc după
vârsta de 1 an într-o arie comună de dezvoltare senzorial-motrică; aceasta este
considerată după împlinirea vârstei de 3 ani ca arie de dezvoltare a comportamentului
adaptativ;
- aria de dezvoltare a limbajului, considerată după 3 ani ca arie de dezvoltare gândire-
limbaj;
- aria de dezvoltare dezvoltare socio-afectivă, considerată după 3 ani ca arie de
dezvoltare a comportamentului social.
Gesell a conceput evoluţia psihică în copilărie ca pe o parcurgere de niveluri (pe care le-a
reprezentat printr-un arbore). La nivelul 1 - biologicul şi psihologicul nu se diferenţiază, acesta fiind
un nivel psihomotor. La nivelul 2 – sunt evidente conduitele psihologice de sine stătătoare (ex. –
conduita mentală). La nivelul 3 – se structurează conduitele ce exprimă aptitudini.

Luna 1 (evaluarea se face imediat după împlinirea primei luni)


a. Mişcările ochilor devin coordonate, copilul fixează cu privirea pentru scurt timp obiectele
strălucitoare.
b. Ţinut în braţe ridică din când în când capul.
c. Culcat pe abdomen încearcă în repetate rânduri să ridice capul, reuşind să-l susţină în intervale
scurte.
d. Aşezat pe abdomen, încearcă prin îndoirea picioarelor şi cu ajutorul mâinilor să se târască.
e. Strânge puternic degetul introdus în mâna sa.
f. Fixează privirea pe faţa părintelui.
g. Urmăreşte pentru intervale scurte, mişcarea circulară a unui obiect strălucitor sau viu colorat
(roşu).
h. Reacţionează la zgomote puternice (sonerie).
i. Spre sfârşitul lunii emite sunete nearticulate, guturale.
j. Se opreşte din plâns când se apropie părintele sau când i se vorbeşte blând.
Calcularea punctajului lunii 1 (se acordă un punct pentru fiecare item realizat cu succes):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b,c, d, e – punctaj maxim = 5
Dezvoltare senzorială: f, g, h – punctaj maxim = 3
Dezvoltare limbaj: i – punctaj maxim = 1

1
Dezvoltare socio-afectivă: j – punctaj maxim = 1
Luna a 2-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 2-luni)
a. Culcat pe abdomen, ridică umerii şi capul pentru 1minut – 1 minut şi jumătate.
b. În poziţie şezând, ţine timp mai îndelungat capul drept.
c. Ţinut de sub umeri (de sub axile), flectează membrele inferioare.
d. Poate menţine în mână un obiect sau o jucărie prinse prin surprindere, întâmplător.
e. Urmăreşte cu ochii, într-un spaţiu de 180 grade, un obiect viu colorat care se deplasează în faţa
ochilor săi.
f. Urmăreşte cu privirea o persoană care se deplasează prin încăpere.
g. Emite câteva sunete cu o melodie asemănătoare cu sunetele articulate, într-un fel de joc sonor.
h. Se opreşte sau se întoarce spre direcţia de unde i se vorbeşte.
i. Se înseninează la faţă şi schiţează un surâs la apropierea mamei sau a persoanelor care îl îngrijesc.
Calcularea punctajului lunii 2 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzorială: e, f – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: g, h – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: i – punctaj maxim = 1 punct

Luna a 3-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 3-a luni)
a. Menţine capul drept în poziţie aşezată.
b. Aşezat pe abdomen, îşi ridică pieptul şi capul, sprijinindu-se pe coate şi antebraţe.
c. Se întoarce singur de pe spate pe o parte.
d. Prinde o jucărie sonoră şi o scutură.
e. Îşi “studiază” mâinile aducându-le în faţa ochilor şi se joacă cu ele.
f. Duce obiectele la gură.
g. Poate urmări un obiect timp de 5-7 minute.
h. Se orientează bine, întorcând capul spre sursa de zgomot sau spre locul de unde i se vorbeşte.
i. Apar primele vocalizări, sunete articulate sub forma unor silabe: ba-ba, pa-pa, ta-ta, la-la, ma-ma
etc.
j. În prezenţa părinţilor apare o reacţie de înviorare şi răspunde prin surâs la solicitare/stimulare
afectivă.
k. În timpul preparativelor pentru supt îşi manifestă nerăbdarea.
Calcularea punctajului lunii 3 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare senzorială: g, h – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: i – punctaj maxim = 1 punct
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

ETAPA I-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapă


Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 1-2- 3, iar pentru copiii
care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, făcându-se eventuale
corecţii unor punctaje obţinute la lună.
Precizare – introducerea acestor calcule de etapă are în vedere evaluarea cât mai corectă a unor
copii care, chiar dacă au manifestat nişte lipsuri în cadrul strict al unei luni, ei puteau să le
recupereze la nivel de etapă – de aceea se reia analiza.
Dezvoltarea neuro-motorie = 5 + 4 + 6 = 15 puncte
Dezvoltarea senzorială = 3 + 2 + 2 = 7 puncte
Dezvoltarea limbajului = 1 + 2 + 1 = 4 puncte
Dezvoltarea socio-afectivă = 1 + 1 + 2 = 4 puncte

Luna a 4-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 4-a luni )
a. Culcat pe spate, încearcă să-şi ridice capul.

2
b. Culcat pe abdomen, ţine picioarele întinse.
c. Se ridică în mâini sprijinindu-se pe podurile palmelor.
d. Poate face “podul” susţinut.
e. Pipăie obiectele tari.
f. Apucă şi scutură jucăriile.
g. Urmăreşte cu interes obiectele mai mici care se mişcă sau staţionează.
h. Întoarce imediat capul spre locul de unde este chemat.
i. Emite foarte multe silabe, într-o structură sonoră cu nuanţe afective.
j. Răspunde cu vocalize când i se vorbeşte.
k. Râde cu hohote.
l. Reacţonează selectiv faţă de persoanele necunoscute.
Calcularea punctajului lunii 4 ( 1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare senzorială: g, h – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: i, j, k – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = l – punctaj maxim 1 punct

Luna a 5-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 5-a luni)
a. Şade uşor sprijinit, ţinându-şi coloana vertebrală uşor curbată.
b. Ţinut de sub axile, ţine picioarele drepte, fără să le flecteze.
c. Apucă cu siguranţă, cu fiecare mână, câte un obiect şi-l poate menţine în poziţia de apucare câte
20-30 sec.
d. Îşi dezveleşte singur faţa dacă cineva i-o acoperă, înlăturând scutecul, batista.
e. Urmăreşte cu privirea un obiect care i-a scăpat din mână.
f. Răspunde cu sunete când i se vorbeşte din faţă.
g. Gângureşte când mânuieşte jucăriile.
h. Gângureşte înainte de a adormi.
i. Scoate ţipete de bucurie în relaţiile pozitive afective.
j. Întinde mâna când i se oferă o jucărie.
k. Are un comportament diferenţiat faţă de persoanele din jur – cunoscute sau necunoscute – şi
reacţionează prin plâns în prezenţa persoanelor străine.
Calcularea punctajului lunii 5 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzorială: e – punctaj maxim = 1 punct
Dezvoltare limbaj: f, g, h, i – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

Luna a 6-a (evaluarea se face imediat după împliniree celei de-a 6-a luni)
a. Stă în şezut fără să fie susţinut.
b. Se întoarce singur de pe burtă pe spate.
c. Se ridică în picioare dacă este susţinut de mâini.
d. Susţinut din faţă sau din spate, stă câteva minute în picioare.
e. Apucă obiectele cu o mână, din proprie iniţiativă şi le ridică pe cele căzute, scăpate.
f. Încearcă să se târască, să se deplaseze de-a buşilea.
g. Îşi prinde picioarele cu mâinile şi se joacă cu ele.
h. Leagă primele silabe sub forma unor cuvinte: ma-ma, ta-ta, ba-ba etc.
i. Răspunde în mod obişnuit prin silabe cu modulaţii afective, ca într-un fel de dialog.
j. Manifestă o gamă afectivă variată: plâns prelungit, ţipăt scurt, surâs, râs, manifestări de
îmbrăţişare.
k. Face diferenţieri nete între nuanţele afective ale adultului – râde la râs / tace sau plânge la ceartă.
l. Este interesat de figura altor copii, privind-o cu atenţie.
Calcularea punctajului lunii 6 (1 punct pentru fiecare item reuşit):

3
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g – punctaj maxim = 7 puncte
Dezvoltare senzorială: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k, l – punctaj maxim = 3 puncte
Precizare – corespunzător unor vârste cronologice pot să nu apară repere semnificative noi faţă de
etapa anterioară (v. dezvoltarea senzorială în luna a 6-a care nu are nici un reper), după cum nici
numărul de repere nu este egal în aria celor patru aspecte investigate. Inegalitatea exprimă tocmai
ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui aspect într-o etapă de vârstă cronologică sau alta.

ETAPA A II-A DE DEZVOLTARE - calculare scor de etapă.


Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 4–5-6, iar pentru copiii
care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, făcându-se eventuale
corecţii ale unor punctaje obţinute la lună.
Dezvoltare neuro-motorie = 6 + 4 + 7 = 17 puncte
Dezvoltare senzorială = 2 + 1 + 0 = 3 puncte
Dezvoltare limbaj = 3 + 4 + 2 = 9 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 1 + 2 + 3 = 6 puncte

Luna a 7-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 7-a luni)
a. Stă multă vreme în şezut fără să fie sprijinit.
b. Se răsuceşte singur în poziţia “de-a buşilea”.
c. Se ridică în genunchi, ţinându-se cu mâinile de gratiile patului.
d. Mută o jucărie dintr-o mână în alta.
e. Ridică o cană / un vas mic din care a fost hrănit.
f. Loveşte un cub de altul (o jucărie de alta) şi se bucură.
g. Îşi duce piciorul la gură.
h. Susţinut de sub axile păşeşte bine.
i. Utilizează în relaţiile cu ceilalţi multe modulaţii sonore, emisii sonore diferenţiate.
j. Se joacă cu silabele (lalaizează) şi indică cu ajutorul lor obiecte şi fiinţe.
k. Exprimă faptul de a fi recunoscut o persoană, manifestându-se mimico-gestual şi vocalic (traduce
vocalic faptul de recunoaştere).
l. Este atras de propria sa imagine din oglindă – o priveşte, o “prinde”, o “mângâie”.
Calcularea punctajului lunii 7 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g, h – punctaj maxim = 8 puncte
Dezvoltare senzorială: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: i, j – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: k, l – punctaj maxim = 2 puncte

Luna a 8-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 8-a luni)
a. Se ridică în picioare, sprijinindu-se de o bară sau de un scaun.
b. Din picioare, îşi dă drumul şi se aşează singur, iar din poziţia aşezat se culcă singur.
c. Stă în picioare susţinut doar de o mână.
d. Susţinut de ambele mâini, face încercări de mers.
e. Încearcă să bată din palme.
f. Caută linguriţa căzută în timpul hrănirii sale.
g. Caută cu privirea obiecte trebuitoare sau ascunse.
h. Articulează distinct “mama”, “tata” şi le foloseşte în prezenţa părinţilor, denumindu-i.
i. Îşi însoţeşte toate acţiunile cu vocalizări (interjecţii vocalice).
j. Reacţionează la comenzi vocale (“hai la…”, “sus”, “hopa”, “uite…papa, tata..”).
k. Simte nevoia unui tratament afectuos care îi face o plăcere vizibilă; se întristează sau se supără
când este ignorat, contrariat, certat, speriat.
l. Se bucură lovind jucăriile sau obiectele unele de altele.

4
m. Se joacă de-a “ascunsul” unor obiecte.
n. Manevrează cu o oarecare atenţie, concentrare, jucăriile noi şi sunătoare (parcă le încearcă pentru
a vedea ce poate face cu ele, parcă le ascultă).
Calcularea punctajului lunii 8 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte
Dezvoltare senzorială: f, g – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: k, l, m, n – punctaj maxim = 4 puncte

Luna a 9-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 9-a luni)
a. Stă singur în picioare ţinându-se cu o mână de ceva.
b. Încercări de mers, sprijinindu-se din proprie iniţiativă de diferite obiecte.
c. Susţinut de ambele mâini păşeşte şi acest lucru îl bucură.
d. Poate merge cu ajutorul unui suport (dispozitiv special, scăunel).
e. Scoate cuburile dintr-o cutie.
f. Prinde un obiect mic doar între degetul mare şi arătător.
g. Adună grămadă, cu braţele, cuburi sau jucării mici.
h. Cheamă părinţii prin cuvintele “mama”, “tata”.
i. Reacţionează coect la indicaţii verbale, înţelegând ordinele simple.
j. Recunoaşte câteva obiecte familiare, după denumire.
k. Lalaizează cu mare satisfacţie timp îndelungat.
l. Face “pa”, “mulţumesc”.
Calcularea punctajului lunii 9 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g – punctaj maxim = 7 puncte
Dezvoltare senzorială: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: h, i, j, k – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: l – punctaj maxim = 1 punct

ETAPA A III-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapă.


Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 7-8-9, iar pentru copiii
care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, făcându-se eventuale
corecţii ale unor punctaje obţinute la lună.
Dezvoltare neuro-motorie = 8 + 5 + 7 = 20 puncte
Dezvoltare senzorială = 0 + 2 + 0 = 2 puncte
Dezvoltare limbaj = 2 + 3 + 4 = 9 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 2 + 4 + 1 = 7 puncte

Luna a 10-a şi a11-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 11-a luni; ele se iau
împreună şi se consideră o etapă unitară de evoluţie deoarece reperele semnificative pentru
dezvoltare pot apare în ambele luni)
a. Se ridică şi stă în picioare fără sprijin.
b. Poate merge câteva minute susţinut doar de o mână.
c. Imită acţiuni simple demonstrate de adult – ex. aşează un cub într-o cutie.
d. Deschide şi închide o uşiţă a unui dulăpior.
e. Utilizează distinct 3-4 cuvinte bisilabice.
f. Îi face multă plăcere să producă un sunet armonios – ex. să apese o clapă de pian/triolă, să
lovească o plăcuţă de xilofon/ţambal.
g. Înţelege ordine scurte de tipul anunţării unui pericol sau interdictive, după cum înţelege când este
chemat, să se uite la ceva, să vină undeva; deasemenea înţelege mângâierea verbală.
h. Repetă silabe sau cuvinte la cererea părintelui.
i. La cerere, dă jucăria sa altei persoane.
Calcularea punctajului lunilor 10/11( 1 punct pentru fiecare item reuşit):

5
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzorială: nici-un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: e, f, g, h – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: i – punctaj maxim = 1 punct

Luna a 12-a (1 an – evaluarea se face imediat după împlinire)


a. Face primii paşi fără să fie suţinut.
b. Încearcă să-şi scoată ciorapul.
c. Stă pe vine fără sprijin.
d. Se apleacă fără să-şi îndoaie picioarele, pentru a ridica un obiect.
e. Foloseşte câteva cuvinte în plus, pe lângă “mama” / “tata” şi denumeşte cu o silabă diferite fiinţe
şi lucruri (chiar dacă nu le ştie numele, copilul a înţeles că ele au un nume, că sunt denumite într-un
fel).
f. Execută ordinele de aducere a unui obiect sau jucării.
g. Imită zgomotul linguriţei în ceaşcă.
h. Pune la cererea adultului însoţită de demonstraţie, două cuburi unul peste altul.
i. Arată la cerere părţile importante ale capului/corpului – ochi, gură, păr, mână, picior, cap.
j. Are multă tandreţe şi îi place să fie mângâiat.
Calcularea punctajului lunii 12 (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare senzorială: nici-un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: e, f, g – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte

ETAPA A IV-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapă.


Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 10/11 şi 12 sau, pentru
copiii care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, făcându-se
eventuale corecţii ale unor punctaje obţinute la lună.
Dezvoltare neuro-motorie = 4 + 4 = 8 puncte
Dezvoltare senzorială = 0 + 0 = 0 puncte
Dezvoltare limbaj = 4 + 3 = 7 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 1 + 3 = 4 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU ŞI INTERPRETARE – 1AN

La 1 an împlinit copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime(se adună pe arii, toate
punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Dezvoltare neuro-motorie = 60 puncte / abatere în minus 2-4 puncte
Dezvoltare senzorială = 12 puncte / abatere în minus 1-2 puncte
Dezvoltare limbaj = 29 puncte / abatere în minus 1-2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 21 puncte / abatere în minus 1-2 puncte
În general, întrucât fiecare punct reprezintă o caracteristică esenţială a dezvoltării, diferenţele mai
mari de 2-4 puncte în minus - în dezvoltarea neuro-motorie şi de 1-2 puncte în minus - în
dezvoltarea senzorială, a limbajului şi în dezvoltarea socio-afectivă, reprezintă întârzieri de care
trebuie să se ţină seamă.

Perioada 1 an – 1,3 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1,3 ani )
a. Merge cu succes în spaţiul obişnuit, fără a fi susţinut.
b. Urcă de-a buşilea căteva trepte dintr-o scară.
c. Îşi ţine cana/ paharul pentru a bea.
d. Se serveşte de linguriţă.
e. Poate băga sau scoate o pastilă dintr-un tub.

6
f. Construieşte la cererea mamei, un turn din două cuburi.
g. Arată cu degetul pentru a localiza un obiect sau pentru a exprima ceea ce doreşte.
h. Utilizează 4 - 8 cuvinte cu sens.
i. Înţelege multe dintre cuvintele adultului.
j. Mâzgăleşte hârtia cu energie când i se cere să scrie şi după ce i s-a demonstrat.
k. Îi place să fie asistat la culcare şi la sculare.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare limbaj: g, h, i – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

Perioada 1,3 ani – 1,6 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1, 6 ani)
a. Urcă scara în picioare, ţinut de mână.
b. Se serveşte de linguriţă în mod curent.
c. Loveşte mingea cu piciorul, prin imitare sau la o indicaţie verbală.
d. Întoarce paginile unei cărţi.
e. Scoate fără greutate pastilele dintr-un tub.
f. Prin mimică sau printr-o silabă, îşi atenţionează mama în legătură cu nevoile fiziologice şi se
poate abţine până este aşezat pe oală.
g. Toate cuvintele utilizate - 10 / 15, sunt legate de un sens şi exprimă un sens.
h. Îi plac ilustraţiile colorate.
i. Arată o imagine la cererea părintelui (“arată-mi pisica”).
j. Construieşte un turn din trei cuburi, la cerere sau spontan.
k. Numeşte unele imagini cu cuvinte stâlcite, trunchiate.
l. Îşi manifestă preferinţele afective faţă membrii familiei.

Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):


Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte
Dezvoltare limbaj: f, g – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: h, i, j, k, l – punctaj maxim = 5 puncte

ETAPA A V-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapă.


Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 1 - 1,3 ani cu cele din
perioada 1,3 – 1,6 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor
şase luni ale etapei, făcându-se eventuale corecţii ale unor punctaje obţinute la perioadă.
Dezvoltare senzorial-motrică = 6 + 5 = 11puncte
Dezvoltare limbaj = 3 + 2 = 5 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 2 + 5 = 7 puncte

Perioada 1,6 ani – 1,9 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1,9 ani)
a. Ţinut de o mână coboară scara, ţinându-se şi el de balustradă cu mâna cealaltă.
b. Îndemnat, dă un şut corect, bine ţintit în minge, chiar dacă nu puternic.
c. Înţelege toate ordinele şi indicaţiile.
d. Face asociaţii de două cuvinte - substantiv cu verb - ex. “du bebe” (să fie dus undeva).
e. Îşi exprimă verbal cererea de a fi hrănit şi o formulează în două cuvinte – ex. “dai papa”.
f. Cere verbal să fie dus la W.C.
g. Construieşte un turn din 5 cuburi.
h. Înşiră cuburi de diferite dimensiuni pentru a reprezenta un tren.
i. La indicaţia verbală a părintelui, poate plasa 3 cuburi/obiecte în trei locuri diferite – ex. pe masă,
sub pat, lângă scaun.
j. Arată la cererea părintelui, 5 părţi din corpul propriu: ochi, gură, nas, mână, cap.
k. Manifestă reacţii emoţionale negative – gelozie, în prezenţa altui copil.

7
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b – punctaj maxim = 2 puncte
Dezvoltare limbaj: c, d, e, f – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: g, h, i, j, k – punctaj maxim = 5 puncte

Perioada 1,9 ani – 2 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 2 ani)
a. Urcă sau coboară scara singur, ţinându-se de balustradă sau de zid.
b. Dă un şut eficient, puternic la minge, din proprie iniţiativă (sau când i se cere).
c. Urmăreşte cu interes şi încearcă şi el să împăturească o foaie de hârtie.
d. În vorbire apar multe verbe şi unele pronume – “tu”, “el” şi accidental chiar “eu”.
e. Se numeşte cu numele său propriu, dar vorbeşte despre sine la persoana a treia – “Mihai dai
papa” (eu, Mihai, vreu să-mi dai mâncare).
f. Construieşte propoziţii formate din două şi trei cuvinte – substantiv, verb, adjectiv.
g. Foloseşte în principal relaţia verbală pentru a cere ceva, a obţine ceva, a atrage atenţia asupra sa.
h. Poate repeta după adult, orice cuvânt de 3 – 4 – 5 silabe.
i. Arată cel puţin patru imagini atunci când i se pronunţă numele lor (“casa”, “pisica”….) şi numeşte
cel puţin două.
j. Desenează o linie după model (după demonstraţie).
k. Încearcă să facă ordine între jucăriile şi obiectele sale şi parţial reuşeşte.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare limbaj: d, e, f, g, h, i – punctaj maxim = 6 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

ETAPA A VI-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapă.


Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 1,6 – 1,9 ani cu cele
din perioada 1,9 – 2 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor
şase luni ale etapei, făcându-se eventuale corecţii ale unor punctaje obţinute la perioadă.
Dezvoltare senzorial-motrică = 2 + 3 = 5 puncte
Dezvoltare limbaj = 4 + 6 = 10 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 5 + 2 = 7 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU ŞI INTERPRETARE – 2 ANI

La 2 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime(se adună pe arii, toate
punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Dezvoltare senzorial-motrică = 76 puncte / abatere în minus 5 puncte
Dezvoltare limbaj = 44 puncte / abatere în minus 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 35 puncte / abatere în minus 2 puncte
În general, întrucât fiecare punct reprezintă o caracteristică esenţială a dezvoltării, diferenţele mai
mari de 5 puncte în minus - în dezvoltarea senzorial-motrică, de 3 puncte în minus – în dezvoltarea
limbajului şi de 2 puncte în minus - în sfera dezvoltării socio-afective, reprezintă întârzieri de care
trebuie să se ţină seamă.

Perioada 2 ani – 2,6 ani (evaluarea se face imediat după împliniea a 2,6 ani)
a. Încearcă şi reuşeşte să se ţină pentru scurt timp, într-un picior.
b. Duce un pahar cu apă fără să-l verse.
c. Participă la îmbrăcare şi poate să se încalţe singur fără să-şi lege şireturile.
d. Îşi stabileşte controlul sfincterian complet, adică şi pe timpul nopţii.
e. În vorbire apar propoziţii formate din 3-4 cuvinte.
f. Întrebuinţează pronumele personal în mod frecvent.
g. Arată la cerere 7 imagini (“maşina”, “copilul”, “patul”….) şi denumeşte 4-5.

8
h. Trasează prin imitaţie (după demonstraţia adultului), o linie orizontală şi una verticală.
i. Construieşte un turn de 8 cuburi.
j. Construieşte un pod după model.
Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reuşit):
Dezvoltare senzorial-motrică: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte
Dezvoltare limbaj: e, f, g – punctaj maxim = 3 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte

Perioada 2,6 ani - 3 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 3 ani)
a. Execută următoarele ordine: “pune jucăria pe masă”, “pune jucăria sub masă”, “pune jucăria după
dulap”.
b. Repetă după adult: “tata”, “fata face nani”, “copil, pâine, grădină”, “mi-e foame şi plâng”, “eu mă
numesc….. şi câinle este rău”, “plouă în grădină şi Costel îşi face lecţiile.
c. Construieşte din cuburi o poartă.
d. Construieşte un turn cât mai înalt.
e. Construieşte un pod din cuburi mai complicat, din mai multe piese, după un model făcut de adult,
model la construirea căruia el nu asistă (i se arată gata făcut).
f. Copiază un cerc demonstrat de adult.
g. Compară două linii care sunt vizibil inegale (“care este mai mare ?”; “dar mai mică?”).
Calcularea punctajului perioadei (se acordă punctaje diferenţiate pentru itemii reuşiţi):
Dezvoltare senzorial-motrică: nici un item – punctaj = 0 puncte
Dezvoltare limbaj: a = 1 punct; b = 1 punct pentru fiecare din cele 6 enunţuri repetate corect = 6
puncte; punctaj maxim = 1 + 6 = 7 puncte
Dezvoltare socio-afectivă: c, d, e, f, g – 1 punct pentru fiecare item corect – punctaj maxim = 5
puncte

ETAPA A VII-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapă


Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 2 – 2,6 ani cu cele din
perioada 2,6 – 3 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor şase
luni ale etapei, fîcându-se eventuale corecţii ale unor scoruri obţinute la perioadă.
Dezvoltare senzorial-motrică = 4 + 0 = 4 puncte
Dezvoltare limbaj = 3 + 7 = 10 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 3 + 5 = 8 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU ŞI INTERPRETARE – 3ANI

La 3 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii, toate
punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Dezvoltare senzorial-motrică = 80 puncte / abatere în minus 5 puncte
Dezvoltare limbaj = 54 puncte / abatere în minus 5 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 43 puncte / abatere în minus 2 puncte
În general, întrucât fiecare punct reprezintă o caracteristică esenţială a dezvoltării, diferenţele mai
mari de 5 puncte în minus – în dezvoltarea senzorial-motrică şi în dezvoltarea limbajului şi de 2
puncte în minus - în dezvoltarea socio-afectivă, reprezintă întârzieri de care trebuie să se ţină seamă.

Perioada 3 ani – 4 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 4 ani)


a. Poate să se îmbrace singur, asistat de mamă şi dirijat de ea în linii mari.
b. Se poate dezbrăca fără ajutor.
c. Poate să-şi încheie singur nasturii la haină (nasturi mari) şi la bluză/cămaşă (nasturi mici).
d. Serveşte masa cu toată familia, folosindu-se de lingură, furculiţă şi oarecum de cuţit (ştie să-l
manevrează corect dar nu poate întotdeauna tăia efectiv cu el).
e. Îşi spală singur mâinile.

9
f. Execută următoarele 5 ordine: “pune cubul alături de urs”; “pune ursul deasupra cubului”; “pune
într-o parte cubul şi într-alta ursul”; “treci pe lângă mine fără să te uiţi la mine”; “du-te dincolo de
pat şi ascunde-te”.
g. Din coloanele de cifre care urmează şi care îi sunt citite pe rând, reţine şi repetă minimum 3 cifre:
2, 6, 3 / 3, 2, 5, 7 / 3, 2, 5, 7, 1, 2 / 2, 8, 0, 5, 2, 4, 9, 8 / 6, 5, 3, 4, 9, 3, 7, 7, 4.
h. Ştie ce înseamnă şi poate să explice prin “cine/ce/cum face” următoarele verbe: zboară (“e când
pasărea dă din aripi” sau “e când avionul e sus pe cer” sau “e când vrabia vine cu mâncare la puiul
ei”…), arde (“e când iei foc dacă umbli la aragaz” sau “e când umbli cu chibritul şi nu e voie” sau
“e când pui lemne în sobă că afară ninge”….), doarme (“e când copilul stă în pat cu ochii închişi”
sau “e cînd am învelit eu păpuşa şi am culcat-o” sau “e când e noapte şi maşina stă la garaj până
mâine şi nu merge”…..), înoată, taie, scurtează, înţeapă, muşcă, suflă, umblă, explodează, roşeşte
(“e la faţă” sau “e când te ceartă” sau “e când se coace mărul în pom”…..)
Precizare – nu interesează o explicaţie ştiinţifică pentru că copilul are concepte empirice;
interesează o “explicaţie” intuitivă dar corectă.
i. Descrie o imagine printr-o mică istorioară de 4-5 propoziţii.
j. Se poate juca singur un timp îndelungat.
k. Este afectuos - se manifestă ca atare faţă de părinţi - şi solicită afecţiune - să fie alintat, să
povestească şi să fie ascultat, să pună întrebări şi să primească explicaţii.
Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a VIII–a de dezvoltarea pentru că cele două coincid;
scorul de perioadă este acelaşi cu scorul de etapă.

ETAPA A VIII-A DE DEZVOLTARE – calcularea scorului de etapă


Se acordă punctaje diferenţiate pentru itemii reuşiţi.
Comportament adaptativ: a, b, c, d, e – 1 punct pentru fiecare item corect – punctaj maxim = 5
puncte
Gândire-limbaj: f – 1 punct pentru fiecare din cele 5 ordine executate corect = 5 puncte; g – 1
punct pentru fiecare din cele 4 repetări corecte = 4 puncte; 0,25 puncte pentru fiecare din cele 12
verbe explicate corect = 3 puncte; punctaj maxim = 12 puncte
Comportament social: j, k – 1 punct pentru fiecare item îndeplinit – punctaj maxim = 2 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU ŞI INTERPRETARE – 4 ANI

La 4 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii, toate
punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Comportament adaptativ = 85 puncte / abatere în minus 7 puncte
Gândire-limbaj = 66 puncte / abatere în minus 5 puncte
Comportament social = 45 puncte / abatere în minus 3 puncte
În general, întrucât fiecare punct reprezintă o caracteristică esenţială a dezvoltării, diferenţele mai
mari de 7 puncte în minus – în dezvoltarea comportamentului adaptativ, de 5 puncte în minus - în
dezvoltarea gândirii-limbajului şi de 3 puncte în minus - în dezvoltarea comportamentului social,
reprezintă întârzieri de care trebuie să se ţină seamă.

Perioada 4 ani – 5 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 5 ani)


a. Se îmbracă şi se dezbracă cu foarte puţin ajutor.
b. Merge la culcare fără să fie dus (înţelege şi execută singur cerinţa).
c. Foloseşte fără ajutor W.C.-ul pentru a face pipi.
d. Îşi face singur toaleta de dimineaţă – îşi spală mâinile şi faţa.
e. Folseşte cu succes lingura, furculiţa şi cuţitul.
f. Poate spune pe dinafară o poezie de 4 versuri.
g. Poate povesti o scurtă întâmplare.
h. Îşi poate aminti şi descrie două imagini (“cum era acolo…la piaţă, la mare, la circ….”).
i. Poate exprima verbal diferenţele dintre “dimineaţă”, “amiază”, “seară”.

10
j. Îi plac jocurile colective cu copii de vârsta lui sau mai mari.
k. Poate viziona într-un spaţiu public, un film / un spectacol pentru copii.
l. Îi place să fie “frumos” şi “curat” îmbrăcat şi ştie cum să se ferească de ceea ce este “murdar”.
m. Repetă următoarele silabe spuse de adult aproape concomitent cu acesta (ca un ecou): ra – ta –
pa – na – da –vi - sa.
n. Ştie să se joace “de-a familia”, “de-a grădiniţa”, “de-a doctorul” (poate descrie personajele
implicate, sesizează rolurile caracteristice fiecăruia – ce face fiecare, stabileşte relaţii între ele).
o. Copiază figuri indicate.
p. Îşi cunoaşte numele de familie (“numele mare”).
r. Îşi cunoaşte adresa – strada, numărul, oraşul.
s. Poate face comparaţie între două cărţi de greutăţi diferite şi poate spune care este mai grea / care
este mai uşoară.
Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a IX-a de dezvoltarea pentru că cele două coincid;
scorul de perioadă este acelaşi cu scorul de etapă.

ETAPA A IX-A DE DEZVOLTARE – calcularea scorului de etapă


Se acordă 1 punct pentru fiecare item reuşit.
Comportament adaptativ: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte
Gândire-limbaj: f, g, h, i – punctaj maxim = 4 puncte
Comportament social: j, k, l, m, n, o, p, r, s – punctaj maxim = 9 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU ŞI INTERPRETARE – 5 ANI

La 5 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii, toate
punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Comportament adaptativ = 90 puncte / abatere în minus 5 puncte
Gândire-limbaj = 70 puncte / abatere în minus 5 puncte
Comportament social = 54 puncte / abatere în minus 3 puncte
În general, întrucât fiecare punct reprezintă o caracteristică esenţială a dezvoltării, diferenţele mai
mari de 5 puncte în minus - în dezvoltarea comportamentului adaptativ şi în dezvoltarea gândiri-
limbajului şi de 3 puncte în minus - în dezvoltarea comportamentului social, reprezintă întârzieri de
care trebuie să se ţină seamă.
* * *
În prima variantă, Scalele Gesell se încheie cu evaluarea copilului de 5 ani. Ulterior ele au fost
completate şi cu evaluarea dezvoltării copilului de 6 ani.
* * *
Perioada 5 ani – 6 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 6 ani)
a. Se îmbracă şi se dezbracă singur.
b. Are formate deprinderile igienice necesare şi utilizează singur W.C.-ul, pentru ambele tipuri de
necesităţi fiziologice (se poate şterge singur).
c. Face baie singur sau asistat, dar şi în ultimul caz încearcă să se spele singur.
d. Mănâncă civilizat, frumos - cu tacâmurile, fără să plescăie, fără să se murdărească….
e. Poate să participe uneori la un program schimbat, fiind capabil să se sbţină de la somn şi hrană.
f. Foloseşte acordurile gramaticale - respectă cazul, numărul, genul substantivelor şi timpul
verbelor.
g. Poate învăţa cu uşurinţă o poezie de două – trei strofe.
h. Recită artistic, cu gesturi şi mimică adecvată.
i. Ştie să povestească o istorioară.
j. Desenează un romb.
k. Poate trasa linii drepte, oblice, curbe şi cercuri.
l. Poate desena din imaginaţie un om/copil cu toate părţile corpului.

11
m. Poate să sorteze la cerere, obiecte după mărime sau apartenenţă la un gen – jucării, fructe,
unelte….
n. Ştie şi indică cu uşurinţă care este mâna dreaptă şi ochiul stâng.
o. Cunoaşte minimum 4 culori ( 4 - 8 culori).
p. Poate explica prin acţiunea pe care ele o presupun, verbele: a spăla, a mânca, a dormi, a cânta.
r. Se interesează cu regularitate de cauza diferitelor întâmplări, situaţii.
s. Este foarte interesat de tot ceea ce este nou pentru el – persoane, lucruri, evenimente.
t. Descoperă cu uşurinţă greşelile din desenele care înfăţişează obiecte, fiinţe, situaţii cunoscute lui.
u. Scrie să scrie şi să citească câteva litere.
v. Are un anume sentiment al datoriei (“trebuie să mănânc ca să mă fac mare”, “trebuie să nu alerg
ca să nu răcesc”, “trebuie să merg la şcoală ca să învăţ”)
x. Îşi exprimă atitudinile faţă de evenimente şi oameni – plăcere, încântare, bucurie, tandreţe,
acord…../enervare, mânie, frică, neplăcere, refuz, dezacord, gelozie etc.
z. Are preferinţe motivate pentru alţi copii (“eu mă joc / eu nu mă joc cu….pentru că..”).
y. Are preferinţe motivate pentru grupuri de copii (“eu / noi nu ne jucăm cu ăia de la grupa
mică…..cu ăia de la scara 2 (a blocului)…..cu fetele….pentru că….).
A. Face aprecieri ale faptelor pe criterii morale – este bine / este rău.
B. Face clasificări estetice – este frumos / este urât.
C. Manifestă ruşine şi îi place să i se păstreze intimitatea actelor fiziologice, băii, întâmplărilor
penibile (faptul de a fi fost pedepsit).
D. Îi place să participe la manifestări publice solemne.
E. Se comportă adesea ca un om mare (imită reacţiile comoprtamentale ale adultului, cuvintele
acestuia într-o împrejurare sau alta).
F. Este politicos şi utilizează formule verbale (salutul) şi comportamente de acest tip (nu smulge
lucrurile din mâna altcuiva, nu întrerupe adulţii cînd vorbesc, este rezervat cu străinii).
G. Face spontan deosebirea, în funcţie de ce face fiecare, între un copil cuminte şi unul obraznic /
rău.
H.Îi plac jocurile cu roluri, cu reguli, cât şi cele în care el inventează.
I. Cunoaşte profesia părinţilor şi ştie în ce constă ea.
J. Doreşte să se facă ceva anume - numeşte o meserie sau mai multe care îi plac.
K. Îşi îngrijeşte cu plăcere fraţii mai mici.
L. Ia parte la treburile familiei.
M. Îi place să facă servicii părinţilor dar şi persoanelor străine.
N. Nu reacţionează zgomotos la pedepsele date “pe drept”.
O. Nu plânge fără motiv şi chiar cu motiv, se poate abţine în funcţie de împrejurări (îl văd alţi copii,
îi este ruşine, “este băiat mare”).
P. Poate suporta durerea fizică şi admonestările reţinându-şi plânsul (din ambiţie, de ruşine).
R. Respectă un program impus.
S. Poate renunţa la joc în favoarea altor preocupări – pentru a merge undeva, pentru a face ceva,
pentru a vedea ceva.
T. Poate desfăşura o activitate continuă timp de 30 – 40 minute.
U. Îşi formează cu uşurinţă noi deprinderi şi obiceiuri.
V. Îi plac cărţile cu poveşti, poveştile.
X. Poate merge undeva (la pâine, la ziar…), respectând regulile de circulaţie.
Z. Îi place să fie tratat cu încredere şi să i se încredinţeze sarcini.
Y. Se interesează de evenimentele sociale (aniversări, sărbători, naşterea unui copil, decesul unei
persoane….).
Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a X-a de dezvoltarea pentru că cele două coincid;
scorul de perioadă este acelaşi cu scorul de etapă.

ETAPA A X-A DE DEZVOLTARE – calcularea scorului de etapă


Se acordă 1 punct pentru fiecare item reuşit.

12
Comportament adaptativ: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte
Gândire-limbaj: f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p – punctaj maxim = 11puncte
Comportament social: r, s, t, u, v, x, z, y, A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, U,
V, X, Z, Y – punctaj maxim = 32 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU ŞI INTERPRETARE – 6 ANI

La 6 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii, toate
punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Comportament adaptativ = 95 puncte / abatere în minus 7 puncte
Gândire-limbaj = 81 puncte / abatere în minus 5 puncte
Comportament social = 86 puncte / abatere în minus 5 puncte
În general, întrucât fiecare punct reprezintă o caracteristică esenţială a dezvoltării, diferenţele mai
mari de 7 puncte în minus – în dezvoltarea comportamentului adaptativ şi de 5 puncte în minus – în
dezvoltarea gândirii-limbajului şi în dezvoltarea comportamentului social, reprezintă întârzieri de
care trebuie să se ţină seamă.

* * *
Deşi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descieri detaliate privind
reperele mai importante ale dezvoltării infantile autorul fiind convins că dezvoltarea normală este
un proces ce se desfăşoară în mod secvenţial, o serie de autori – Knobloch, Stevens şi Malone
(1987) au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru obţinerea mai multor coeficienţi de
dezvoltare – DQ = development quotient.
Se poate calcula cîte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din ariile de dezvoltare
investigate şi un coeficient global.
Formula de calcul este următoarea: DQ = vârsta maturităţii x 100
vârsta cronologică
Vârsta cronologică se stabileşte prin tansformarea anilor în luni .
Vârsta maturităţii se bazează pe “imaginea clinică totală” dată de reperele dezvoltării pe care
copilul le-a trecut sau la care a eşuat, în cadrul fiecărei arii comportamentale. Deşi autorii nu oferă
criterii foarte precise, se pare că vârsta maturităţii pentru un copil este “vârsta” dezvoltării la care
itemii sunt trecuţi cu succes în marea lor majoritate.
Înmulţirea cu 100 se face pentru a elimina zecimalele.
Unii specialişti au exprimat rezerve clare faţă de calcularea DQ-ului pe baza Scalelor Gesell,
considerând că bateria trebuie utilizată în spiritul în care a fost concepută. În opinia lor ea trebuie să
rămână un instrument de “vizualizare” a dezvoltării şi de reperare a eventualelor probleme - fapte
ce ar permite elaborarea mijloacelor adecvate de intervenţie.
În plus, se afirmă că QD-ul (coeficientul de dezvoltare) mai trebuie deocamdată studiat şi
utilizat, cel puţin o vreme, doar ca instrument de cercetare. Datele despre el, insuficient de
edificatoare, nu-l creditează ca fiind un mijloc de predicţie (J.R. Gregory, 1996).

Caracteristici psihometrice. La vremea elaborării Scalelor de dezvoltare (1925) nu se


punea problema fundamentării lor statistice. Statistica abia începea să se contureze ca domeniu, iar
aplicaţiile sale în psihologie nici nu erau întrevăzute.
Standardizarea Scalelor Gesell s-a realizat mult mai târziu la Universitatea Yale. Cercetările
făcute pentru verificarea calităţilor tehnice ale testului au dus la rezultate contradictorii în ceea ce
priveşte fidelitatea şi validitatea.
Fidelitatea stabilită pe baza coeficientului de corelaţie test-retest a fost de 0,73, ceea ce
înseamnă mai puţin decât valoarea 0,90, considerată de mulţi autori ca fiind necesară pentru a lua
decizii asupra subiecţilor în sensul plasării lor şcolare (în şcoli normale sau speciale) – J.C.
Nunnally,1978; M. Lichtenstein, 1990; J. Salvia şi S. Ysseldyke, 1991.

13
Validitatea predictivă pare şi ea destul de scăzută, astfel că deşi testul are o foarte largă
utilizare, se constată că mulţi psihologi practicieni îl utilizează cu destulă precauţie pentru a da
verdicte de trimitere a copiilor în învăţământul special, doar pe baza sa – L.A. Shepard, M.E. Grane,
1993.

CONCLUZII

1. Datelor prezentate impun două direcţii de analiză în funcţie de care se pot trage anumite
concluzii –a) o analiză calitativă şi b) o analiză cantitativă.

a) Analiza calitativă a datelor – relevă următoarele aspecte:


- în perioada 0 – 1 an - etapele de dezvoltare: I (lunile 1, 2, 3), II (lunile 4, 5, 6), III (lunile 7, 8, 9),
IV (lunile 10, 11, 12) – sunt 4 axe de dezvoltare a copilului: neuro-motorie, senzorială, limbaj,
socio-afectivă;
- în cursul primului an de viaţă va avea loc trecerea de la o dezvoltare neuro-motorie şi una
senzorială, la o dezvoltare unitară senzorial-motrică; ea corespunde trecerii de la nivelul reflexelor
necondiţionate la organizarea treptată a unor acţiuni senzorial-motrice coerente; acestea sunt
posibile datorită elaborării şi diferenţierii unor scheme de acţiune integrate în ansambluri tot mai
organizate, care îi permit copilului să intevină tot mai mult în ambianţă; schemele se modifică
treptată, se extind, se asimilează şi se acomodează reciproc, formându-se scheme globale mult mai
adecvate ale obiectelor şi evenimentelor;

- în perioada 1- 3 ani – etapele de dezvoltare: V (perioadele 1 – 1,3 ani şi 1,3 – 1,6 ani), VI
(perioadele 1,6 – 1,9 ani şi 1,9 – 2 ani), VII (perioadele 2 – 2,6 ani şi 2,6 – 3 ani) – sunt 3 axe de
dezvoltare a copilului: senzorial-motrică, limbaj, socio-afectivă;
- aplicarea schemelor de acţiune la situaţii noi va deschide perspective nebănuite de realizare a
acţiunii – copilul înlătură obstacolele ce-i barează calea, se orientează mai obiectiv în ambianţă,
ajunge să-şi subordoneze mijloacele scopurilor şi recurge la noi mijloace; acomodarea prevalează
treptat asupra asimilării şi o comandă, iar comportamentul, tot mai orientat acum spre anumite
scopuri, devine în perioada următoare un comportament adaptativ;
- în cursul celui de-al doilea an de viaţă se trece spre inteligenţa sistematică, odată cu stocarea unor
reprezentări şi dobândirea unor semne (imagini, cuvinte) ce pot simboliza obiecte; de-a lungul celui
de-al treilea an de viaţă începe o puternică expansiune a simbolicii figurative (a reprezentării) în
strânsă legătură cu dezvoltarea comunicării verbale; reprezentarea, prin gradul său de schematizare
şi generalitate, este un punct de plecare şi un suport intuitiv al gândirii (prefigurarea acesteia); ca
urmare, legătura tot mai strânsă dintre reprezentare şi limbaj va constitui suportul axei gândire-
limbaj, care va funcţiona de acum înainte ca o arie unitară de dezvoltare a copilului;
- comportamentul socio-afectiv centrat pe sine (autocentrism) începe treptat să se descentreze şi să
se orienteze spre alţii (alocentrism) – iniţial spre părinţi dar treptat şi spre alte persoane, mărindu-se
treptat sfera interesului şi nevoii de contact social a copilului; astfel se creează premisele conturării
în perioada următoare a comportamentului social;

- în perioada 3 – 6 ani – etapele de dezvoltare: VIII (3 – 4 ani), IX (4 – 5 ani), X (5 – 6 ani) - sunt


3 axe de dezvoltare a copilului: comportament adaptativ, gândire-limbaj, comportament
social;
- în cadrul comportamentului social al copilului, un aspect impresionant îl reprezintă apariţia şi
manifestarea unor elemente de comportament prosocial constând în ajutarea, sprijinirea, servirea
altor persoane fără aşteptarea vreunei recompense; aceste fapte aduc dovezi în sprijinul teoriei că
ajutorarea interpersonală corespunde naturii umane, ea nefiind doar o achiziţie târzie, un produs
cultural generat de o îndelungată învăţare socială; se demonstrează, o dată în plus, că relaţiile
interumane pozitive prevalează în raport cu comportamentele agresive, generatoare de conflicte;

14
- privitor tot la comporamentul social, merită făcută o menţiune asupra trebuinţei “de alţii”,
trebuinţă care se manifestată explicit foarte de timpuriu şi care se amplifică şi devine tot mai
intensă de-a lungul dezvoltării fiinţei umane.

b) Analiza cantitativă a datelor – relevă următoarele aspecte:


- de-a lungul primilor 6 ani de viaţă axa dominantă de dezvoltare este cea <<neuro-motorie /
senzorial-motrică / adaptativă>> ;
- a doua ca ritm de progres şi amploare a achiziţiilor este axa de dezvoltare constituită de
<<limbaj / gândire-limbaj>> situaţie valabilă până la împlinirea vârstei de 5 ani;
- după împlinirea vârstei de 5 ani, pe parcursul celui de-al 6-lea an de viaţă, axa de dezvoltarea
<<socio-afectivă / comportament social>> îşi accelerează ritmul şi se plasează ca pondere a
achiziţiilor înaintea axei <<gândire-limbaj>>.

2. Pe parcursul prezentării bateriei de teste s-a atras atenţia asupra situaţiilor în care
punctajul unei etape nu este îndeplinit, constatându-se unele rămâneri în urmă în dezvoltarea
copilului. S-a indicat de fiecare dată refacerea secvenţei anterioare o lună, trei luni, 6 luni.
De data aceasta este vorba de o recomandare ce decurge din practica examinării – este bine
pentru orice copil şi cu atât mai mult pentru copilul foarte mic, să înceapă examenul psihologic cu
etapa dinainte, sau dacă timpul nu permite acest lucru, măcar cu câţiva itemi din etapa anterioară
pentru familiarizarea cu psihologul şi cu încăperea, ca şi pentru adaptarea şi intrarea în sarcină.
Parcurgerea itemilor din etapa anterioară se face de sus în jos, adică de la ultimii itemi (care se
referă la achiziţii mai complexe) spre cei de început (corespunzători unor achiziţii mai simple).

3. Există o serie de itemi neîndepliniţi de unii copii, fără ca acest lucru să semnifice
probleme în dezvoltare. Sunt frecvente situaţiile în care conduite de auto-ajutor – a se hrăni singur,
a se spăla singur, a utiliza singur W.C.-ul….- nu sunt constituite chiar mult după vârsta la care ele
trebuiau să funcţioneze. Aceasta de datorează adulţilor din jurul copilului, care considerând că-l
ajută nu-şi dau seama că-i întârzie autonomizarea, că-i amână formarea unor abilităţi şi că-i
încetinesc ritmul firesc de confruntare cu viaţa. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât, este vorba de
comportamente din aria iniţial neuro-motorie dar care devine în final aria comportamentelor
adaptative.
În aceste situaţii:
- părinţii trebuie avertizaţi asupra unor consecinţe negative ale atitudinii lor, consecinţe
care în timp se vor vedea şi cu privire la alte aspecte – “acum nu mănâncă singur…..mai
târziu nu-şi va face lecţiile singur….nu va gândi şi acţiona fără să fie împins de la
spate…….”;
- se va explica părinţilor ce înseamnă un ajutor adevărat; este vorba de un ajutor care
susţine copilul în direcţia tendinţelor sale fireşti - de autonomizare, de cîştigare treptată a
independenţei, de exprimare personală; toate intervenţiile care contrariază, amână sau
chiar blochează tendinţele naturale, constituie un fals ajutor şi o sursă de probleme
viitoare atât pentru copil cât şi pentru părintele care nu a ştiut să-l crească;
- constituie o strategie bună îndemnarea acestor părinţi să reflecteze dacă prin ceea ce fac
au în vedere “ajutarea” copilului sau mai degrabă se ajută pe ei înşişi – “sigur…..copilul
hrănit de mamă mănâncă mai repede, nu-şi murdăreşte hainele, nu face mizerie pe jos,
dar…….”.

4. În cadrul examinării psihologice – a oricărei examinări psihologice, indiferent de


instrumentul folosit – dincolo de înregistrarea “seacă” a unor răspunsuri şi de contabilizarea unor
punctaje, se va obseva cu atenţie tonusul general copilului, dispoziţia sa afectivă de ansamblu şi
relaţiile dintre el şi părinţi / persoanele de îngrijire.
Copilul este prin excelenţă o fiinţă hedonică (care caută plăcerea), ludică (înclinată spre joc),
afectivă (dominată de trăire, de afect) şi acţională (gata mereu să facă ceva). În mod normal el

15
sugerează fericire, veselie, dispoziţie spre amuzament, energie şi dinamism, curiozitate, poftă de
viaţă. Abaterile de la aceste norme trebuie să ridice semne de întrebare psihologului, chiar în ciuda
unor rezultate bune la test.
5. Scalele de dezvoltare Gesell, ca şi orice alt instrument de psihodiagnoză bine stăpânit,
oferă sugestii pentru interviu, consiliere şi psihoterapie. Itemii unui asemenea instrument constituie
o sursă de inspiraţie în purtarea unui dialog evaluativ, în sfătuirea unui părinte aflat în impas în faţa
problemelor pe care le are copilul său, ca şi în lucrul propriu-zis cu copilul în cadrul unor şedinţe de
recuperare. Itemii scalelor pot fi folosiţi:
- fie ca atare, dar în noi contexte;
- fie reformulaţi în spiritul sensului general pe care ei îl au;
- fie prin sugerarea unor întrebări complet noi, dar din aceiaşi categorie de semnificaţie.

16