Tehnologia de elaborare a fontei

referat.clopotel.ro

1

...................................................... 4 Elaborarea fontelor in cubilou.............................. 7 Procese din cubilou la elaborarea fontei de a doua fuziune.......... 15 Pregatirea cubiloului pentru elaborarepag... 16 Posibilitati de imbunatatire a functionarii cubiloului...........clopotel. 4 Materii prime folosite la elaborarea fontelor in cubilou......................... 14 Exploatarea cubiloului....... 16 Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu inductie......................................... 8 Factorii tehnologici ce influenteaza procesele metalurgice din cubilou.........................................................................Cuprins Tehnologia de elaborare a fontei.................................................... 17 Tehnologia de elaborare a fontei referat............................ro 2 ..........................................................

In acest fel se poate trasa un grafic exact al mersului incarcaturii si se poate calcula viteza de coborare a materialului in diferite zone. Prin partea superioara. usurintei in exploatare si posibilitatii de obtinere a unei fonte lichide cu compozitia chimica si temperatura dorite. incarcatura coboara treptat in furnal catre zonele de temperatura inalta. avand in vedere scopul ca materialele sa aiba o viteza aproape uniforma. Se determina profilul cel mai bun al furnalului. in aerul introdus se amesteca un gaz radioactiv. trecand prin camere de ionizare unde se inregistreaza radioactivitatea. notandu-se precis ora. Pentru a intretine si a activa arderea combustibilului. gazele din furnal sunt absorbite si evacuate. In acest scop se marcheaza cate un bulgare de cocs si de minereu de fier cu ajutorul capsulelor cu izotopi radioactivi si se introduc prin gura furnalului.clopotel.29) constituie cel mai raspandit agregat de topire folosit in turnatoriile de fonta si aceasta datorita constructiei sale relativ simple si ieftine. referat. Functionarea lui este neintrerupta. pentru a nu se deteriora din cauza caldurii. Determinarea acestei viteze este imposibil de realizat cu alte metode decat acea cu izotopi radioactivi. numita gura furnalului se introduc materiile prime: cocsul si minereul de fier. deci si a gazelor care circula prin furnal. prin arderea combustibilului si a caldurii. numit si cuptor inalt. Sub actiunea gazelor. un agregat complex cu o capacitate de sute de m3. In interiorul furnalului. Pentru a determina viteza curentilor de aer in interiorul furnalului. Viteza de coborare a incarcaturii in furnal intereseaza foarte mult pe furnalisti in vederea dirijarii procesului de elaborare a fontei. in mai multe locuri se introduc contori Geiger-Müller inchisi in tuburi de protectie racite cu apa. in furnal se sufla aer cu ajutorul gurilor de vant. intre doua reparatii. In felul acesta se poate studia drumul si viteza gazului radioactiv. La diferite inaltimi. Acesti contori semnalizeaza trecerea fiolelor cu (izotopul folosit) prin dreptul lor. care se scurge in partea de jos a furnalului numita creuzet. Elaborarea fontelor in cubilou Cubiloul (fig 6.ro 3 . In aceste zone ia nastere fonta lichida. produs de baza al industriei siderurgice se elaboreaza in furnal.este Fonta. cel putin pentru perioade de cativa ani.

tronconice) .ro 4 .clopotel. referat.Cubilourile se pot clasifica dupa mai mjulte criterii dintre care cele mai importante sunt urmatoarele : .dupa profilul interior al captuselii (cilindrice. semiacide.dupa natura captuselii (acide. bazice) . .

In functie de productia orara necesara se aleg doua dintre aceste dimensiuni.ro 5 .dupa caracteristicile constructive (fara antecreuzet. cu aer rece sau cald. cu antecreuzet.clopotel. referat. cu unul sau mai multe randuri de guri de aer).8 se dau diametrul si inaltimea cubiloului functie de productia orara necesara. In tabelul 6. tinandu-se seama ca productia specifica a unui cubilou variaza intre 6 si 8 t/ m2h. fix sau basculant.

P.9 se dau principalele caracteristici ale cocsului de turnatorie.Materii prime folosite la elaborarea fontelor in cubilou Materii prime folosite la elaborarea fontei sunt variate si anume : materiale metalice. referat. Pentru cresterea fluiditatii zgurei se utilizeaza dolomita si fluorina (CaF2). Deseurile si rebuturile proprii au compozitie chimica cunoscuta si se pot sorta usor.clopotel..5 si 4.0. Fontele brute de furnal destinate elaborarii fontelor de a doua fuziune sunt de doua categorii : obisnuite si speciale. S sunt mai scazute in fontele brute speciale). strunjituri. feroaliaje. combustibili.60%. Diferenta dintre fontele obisnuite si cele speciale pentru turnatorie consta in compozitia lor chimica (continuturi de Si.55% . compozitia ei chimica e foarte variabila .50. Fonta veche se introduce in cubilou in proportie de 20.. Fondatii utilizati in incarcatura constau. Consumul mediu de cocs variaza intre 8 si 16% din incarcatura. Uneori. Consumul de calcar este in medie intre 2. din calcar.20..0.90% .0. In general.1% S si max 0.10..02% P. materiale refractare etc. S ≤ 0. se foloseste in incarcatura cubiloului si fonta de afinare ce contine Si in cantitatemai mica fata de cele brute de turnatorie..ro 6 .55% . in vederea imbunatatirii proprietatilor fontelor turnate. Mn.. deseuri proprii. fier vechi. Si = 0.5%. Cocsul constituie combustibilul utilizatin cea mai mare parte pentru topire in cubilou. Materialele metalice utilizate constau din fonta bruta de furnal. Un calcar bun trebuie sa contina minimum 50% (CaO + MgO) max 0. P ≤ 0. fondanti. In tabelul 6. Dimensiunile bucatilor de cocs vor fi intre 50 si 70 mm.66% . se folosesc deseuri de otel carbon si se apreciaza urmatoarea compozitie chimica a acestora : C = 0. in general. fonta veche. Deseurile de otel din incarcatura pot varia intre 0 si 70%.. Mn = 0.06%. ceea ce impune ca ea sa fie sortata si depozitata pe calitati..

b).ro 7 .30). referat. Procese de ardere si de schimb de caldura.clopotel. IV – zona de preincalzire (neutra) (hn). %CO2 . Aceste patru zone sunt : I – zona creuzetului (hc) . in timp ce procesele de schimb de caldura se desfasoara pe intreaga inaltime utila a cubiloului (fig 6. a) care au diferiti parametri si anume : temperatura gazelor (Tg).31. III – zona de reducere (hr) . compozitia gazelor (% O2. Procesele de ardere au loc in zona ocupata de patul de cocs. Inaltimea cubilouluipoate fi impartita in patru zone (fig 6.Procesele din cubilou la elaborarea fontei de a doua fuziune a. II – zona de ardere sau oxidare (ha) . %CO) si coeficientul de ardere (ŋ) (fig 6.31.

Are loc o micsorare a temperaturii gazelor de la 1 600. care este o reactie aendoterma.0%. In aceasta zona are loc o reducere avansata a CO 2 de catre C si deci temperatura gazelor scade.Zona I (zona creuzetului) se intinde de la vatra cubiloului pana la nivelul gurilor de aer.1 4200C.clopotel.ro 8 . b se constata ca la nivelul superior al zonei II continutul de CO2 in gaze este maxim . Are loc o crestere a continutului de CO pana la circa 34. Zona III se intinde pana la partea superioara a patului de cocs avand inaltimea intre 500 si 700 mm. Are loc o micsorare a temperaturiigazelor datorita referat.31 in aceasta zona are loc o micsorare a continutului de CO2 ica urmare a reactiei C + CO2 = 2 CO. Zona IV – de deasupra patului de cocs – se numeste zona neutra. Dupa cum se observa si in figura 6.1 7500C la 1 300. Din fig 6. Ca urmare a acestei reactii de reducere a CO2 de catre C. In zona II decurge arderea cocsului care vine in contact cu aerul introdus prin gurile de aer.31. deoarece nu au loc procese importante care sa determine o schimbare a compozitiei gazelor.. aceasta zona se numeste zona de reducere.... ceea ce a dus la un ŋ maxim si deci o temperatura a gazelor maxima.

. In functie de variatia temperaturii incarcaturii metalice pe inaltimea cubiloului se pot distinge trei zone (fig 6. Incalzirea bucatilor metalice din incarcatura de la temperatura de incarcare si pana la cea de topire are loc deasupra patului de cocs. a) : . care sunt supuse unui proces de preincalzire.zona de preincalzire (hp) .30. care intra in cubilou. .zona de supraincalzire (hs) . Consumul de caldura necesara pentru incalzirea incarcaturii metalice este de circa 715 kj/kg.ro 9 .schimbului de caldura cu materialele metalice introduse in cubilou. ceea ce conduce la topirea lor si supraincalzirea fontei lichide obtinute.31. materialele metalice care intra in cubilou si sunt supuse in perioada cat strabat inaltimea cubiloului la un proces continuu de incalzire.clopotel. Dupa cum se poate constata din fig 6.zona de topire (ht) . referat.

. In functie de variatia raportului CO/CO2 si a temperaturii gazelor pe inaltimea cuvei cubiloului..28% Al2O3 . Nivelul la care incepe topirea e in functie de temperatura gazelor si cu cat temperatura gazelor e mai ridicata.30% CaO . Compozitia finala a zgurei variaza in limitele : 40... In acelasi timp apar si picaturi de zgura. 30% SiO2 . 2. 3..ro 10 . Zgura bazica asigura o viteza mai mare proceselor metalurgice.nisipul ramas pe piesele rebutate si retelele de alimentare ce se introduc in incarcatura .10% din greutatea incarcaturii metalice.10% MnO . Se aproximeaza ca pentru o tona de fonta lichida se formeaza in zona de topire 2... Procese de oxidare si reducere. Zgura acida incepe sa se formez odata cu aparitia primelor picaturi de metal lichid in zona topire. 15... Picaturile metalice continua sa strabata patul de cocs... atmosfera cubiloului e reducatoare in zona creuzetului. 0. cu atat si topirea incepe intr-o zona superioara.. Formarea zgurei in cubilou e influentata de prezenta cocsului pe intreaga inaltime strabatuta de picaturile de zgura si de temperatura ridicata a gazelor.Topirea bucatilor metalice incepe atunci cand temperatura gazelor depaseste cu 50.. 20.15% FeO ..20% Al2O3 .20% MgO.. 22..1 5000C. Principalele surse de formare a zgurei in cubilourile acide sau bazice sunt : .cenusa cocsului care contine 40. Compozitia chimica a zgurelor bazice de cubilou este urmatoarea : 40% CaO ...clopotel. Variatia continutului de fier.4 si 2. Caldura necesara pentru supraincalzirea fontei este de 250 kj/kg.. .700C pe cea de topire a incarcaturii metalice. 5.5% MgO .. putand sa aiba loc o oxidare a fierului conform reactiei : referat. 18.55% SiO2 .4. cand are loc supraincalzirea lor de la temperatura de topire pana la 1 400.3 milioane picaturi. puternic oxidanta in zona gurilor de vant si slab oxidanta pe toata inaltimea cuvei cubiloului..27% Fe2O3 .55% SiO2 . . Prin topire.. incarcatura metalica se transforma in picaturi de metal lichid..5% din greutatea incarcaturii metalice) . In zona de preincalzire atmosferae slab oxidanta. b.....fondatii introdusi (se introduc 2. .. In functie de aceste caracteristici ale atmosferei gazoase materialele din cubilou pot suferi si ele reactii de oxidare sau de reducere. 4% FeS.5.oxidarea elementelor din incarcatura. In total zgura formata in cubilou este 5. Are o bazicitate cuprinsa intre 1.

43) In creuzetul cubiloului. ceea ce conduce la un proces foarte intens de oxidare a fierului conform cu reactia : 2[Fe] + {O2} = 2(FeO) (6. pierderile de Si prin oxidare variaza intre 5 si 25% la cubilourile acide si intre 25 si 50% la cubilourile bazice. ca urmare a unei suprafete de contact mare intre picaturile de metal lichid si atmosfera oxidanta. ca urmare a unei afinitati mari fata de oxigen. In conditiile de lucru practice.41) (FeO) + {CO} = (Fe) + {CO2} (6.37) In zona de reducere.45) Oxidarea Si e mai pronuntata atunci cand : . Pierderile totale de fier variaza in functie de conditiile cubiloului intre 0. Variatia consumului de Mn. oxidarea e ceva mai puternica catre partea inferioara a zonei de reducere.46) In zona creuzetului. e oxidat pe intreaga inaltime a patului de cocs conform cu reactia : [Si] + 2[FeO] = (SiO2) + 2[Fe] (6. conform cu reactiile : (MnO) + [C] = [MN] + {CO} (6. . Are loc deci o regenerare a Mn.continut de Mn in incarcatura e mai redus .47) 2(MnO) + [Si] = 2[Mn] + (SiO2) (6. Ca urmare a atmosferei puternic oxidante din zona de ardere are loc oxidarea Mn conform reactiei : [FeO] + [Mn] = MnO) + [Fe] (6. . are loc o reducere a oxizilor de Mn de catre C si Si din baia metalica. .38) 3(FeO) + ½ {O2} = (Fe3O4) (6. unde fonta lichida si zgura sunt in contact cu cocsul o perioada de timp.48) referat.25 si 2. atmosfera fiind reducatoare ca urmare a micsorarii pronuntate a % CO2 de la 21% la 2% pot decurge reactiile de reducere indirecte : (Fe3O4) + {CO} = (FeO) + {CO} (6.consum de cocs mai redus .42) Oxidarea fierului e cu atat mai puternica cu cat temperatura gazelor e mai mica.25%.ro 11 .bazicitatea zgurei mai mare.31).39) 2(FeO) + {CO2} = (Fe2O3) + {CO} (6. continutul de CO in gaze si consumul de cocs sunt scazute. ca urmare a atmosferei reducatoare. Variatia continutului de siliciu.continutul de CO2 in gaze e mai mare .44) (SiO2) + 2Ccocs = [Si] + 2{CO} (6.clopotel.40) In zona creuzetului. are loc o reducere a silicei (SiO2) din zgura : (SiO2) + [C] = [Si] + 2{CO} (6. Siliciul.<Fe> + {CO2} = (FeO) + {CO} (6. In zona de ardere continuturile de CO2 si O2 sunt ridicate (fig 6.

iar bazicitatea zgurei si continutul de Si din fonta mai mici.Pierderile de Mn prin oxidare sunt in functie de proportia de FeO din baie. datorita tendintei mari pe care aceasta o are de a trece din cocs sau din gaze in fonta lichida (procesul de sulfurare).75% trece in fonta. Este.53) 3[Fe] + {SO2} = [FeS + 2[FeO] (6.. necesar ca cocsul folosit sa contina o cantitate de S cat mai scazuta posibil. de gradul de saturatie in carbon al fontei si de durata de contact dintre cocs si fonta lichida. Problema sulfului in cubilou are o importanta aparte. in cubilou poate avea loc un proces de decarburare (oxidare) sau carburare. In vederea obtinerii unui continut scazut de S in fonta e necesar sa se asigure o temperatura ridicata in cubilou si o baziicitate mai mare prin adaos de calcar in incarcatura. Sursa principala de S in cubilou o constituie cocsul ca aduce intre 40 si 60% din cantitatea de S.52) Reactia de carburare are loc in mare parte in zona creuzetului. Cu cat % CO2 din gaze si FeO din zgura sunt mai mari. cu atat mai mari sunt si pierderile prin oxidare. Lectia de oxidare a C poate decurge conform cu reactiile : <C + {CO2} = 2{CO} (6. In functie de continutul de C al incarcaturii metalice sau al fontei lichide. unde atmosfera e reducatoare si consta in trecerea C din cocs in fonta printr-un proces de difuzie. de bazicitatea zgurei si de continutul de de Si din fonta.54) In cubilou decurge si un proces de desulfurare.. cand incarcatura solida sau lichida reactioneaza cu SO2 din gaze (sulfurare indirecta).51) [C] + {O2} = {CO2} (6.clopotel. Din cantitatea totala de S introdusa in cubilou 50.49) <C> + ½{O2} = {CO} (6. Pierderile de Mn variaza intre 15 si 40%. referat.50) [C] + (FeO) = [Fe] + {CO} (6. Variatia continutului de S.ro 12 . de asemenea. Reactiile de sulfurare pot avea loc in zona de preincalzire. Carburarea e direct influentata de temperatura fontei lichide. 3<Fe> + {SO2} = <FeS> + <FeO> (6. ca urmare a actiunii zgurei formate. Variatia continutului de carbon.

referat.clopotel.32 e prezentata corelatia dintre temperatura fontei lichide. Cantitatea de cocs din patul de cocs e determinata. Consumul de cocs al unui cubilou e exprimat prin cantitatea din patul de cocs si cea introdusa pentru topire (portia de lucru).ro 13 . debitul. In figura 6. de inaltimea acestuia. temperatura si modul de introducere a aerului. cantitatea de aer si consumul de cocs in cazul suflarii de aer rece sau cald.Factorii tehnologici ce procesele metalurgice din cubilou influenteaza Procesele ce au loc in cubilou sunt influentate in mod deosebit de consumul si calitatea cocsului. presiunea. in principal.

Exploatarea cubiloului Procesul tehnologic de elaborare a fontei in cubilou cuprinde mai multe etape importante. in mare masura.25% argila refractara). ce se executa dupa 18.reparatii mijlocii.ro 14 .Daca cantitatea de cocs pentru topire e prea mica.. calitatea fontei elaborate. marimea si distributia unghiului de inclinare a gurilor de aer se poate asigura o uniformitate a functionarii cubiloului. Din contra. De modul cum sunt conduse fiecare din etapele procesului tehnologic depinde. aceeasi compozitie chimica ca si captuseala refractara a cubiloului (80. intre 80 si 200 m3/m2 ∙min.. In functie de numarul. daca aceasta e prea mare. referat. Capacitatea de productie a cubiloului se micsoreaza.clopotel. ceea ce ajuta la intensificarea procesului de ardere si deci la cresterea productiei specifice cubiloului si a temperaturii fontei. Reparatiile cubiloului sunt de trei feluri : .reparatii capitale. Acesta variaza. ce se executa dupa fiecare topire . Un rol important in functionarea cubiloului il joaca modul de alimentare cu aer. Introducerea aerului preincalzit inseamna un aport suplimentar de caldura. deoarece pentru arderea unei cantitati mai mari de cocs e necesara o durata mai mare de timp.75% nisip de cuart si 20. E necesar sa se pastreze o ritmicitate de incarcare a cubiloului.. Se vor inlocui dupa fiecare topire caramizile pentru orificiul de scurgere al fontei. . Cresterea capacitatii de productie a cubiloului pe seama cresterii debitului de aer e mai economica comparativ cu cu cresterea consumului de cocs. Debitul de aer suflat prin gurile de aer influenteaza puternic mersul cubiloului. Pe langa cantitatea de cocs utilizata.. ceea ce conduce la pastrarea nivelului optim al patului de cocs. in conditii practice. de obicei. Temperatura aerului suflat de cubilouri poate fi cea ambianta – cubilouri cu aer rece – si poate varia intre 250 si 6000C – cubilouri cu aer preincalzit. dar se micsoreaza capacitatea de productie a cubiloului. cum sunt : inaltimea zonei de ardere. ce se executa dupa o perioada mai lunga (2 000 topiri) Materialele utilizate pentru reparatii au.reparatii curente. se obtine o fonta rece. .. de topire si supraincalzire a fontei. o influenta deosebita o are si calitatea acestuia. Repararea cubiloului. se obtine o fonta calda. a zonei de reducere.20 topiri .. In acest mod se asigura o constanta a parametrilor de functionare a cubiloului.

e metalice. Cubiloul cu captuseala bazica permite producerea unei fonte cu continut ridicat de carbon (3. Pregatirea cubiloului pentru elaborare. La evacuarea continua a fontei din cubilou. Dupa terminarea reparatiei se inchid usile de la vatra cubiloului.3). referat. Au aparut mai multe sisteme de racire cu apa a cubilourilor.2%) si Mn si continut scazut de Si. Posibilitati de imbunatatire a functionarii cubiloului Scopul imbunatatirii functionarii cubiloului consta in obtinerea unei fonte de calitate superiaora.9. dupa care se executa vatra. Cubiloul cu aer preincalzit asigura producerea unor fonte cu caracteristici mecanice superioare. In timpul cand patul de cocs se incalzeste e necesar ca orificiile din gurile de aer sa fie deschise. orificiul de evacuare a zgurei poate ramane continuu deshis sau se inchide prin introducerea unor dopuri din argila. Este posibil ca incarcatura metalica sa fie constituita din 100% deseuri de otel sau fonta. controlandu-se ca locul unde se evacueaza resturile din cubilou sa fie uscat. Urmeaza apoi operatia de pornire prin aprinderea cocsului din patul de cocs. Deschiderea orificiului de evacuare se face manual. La terminarea topirii se fac pregatiri pentru descarcarea cubiloului. Incarcarea cubiloului se face pana la gura de inacrcare in straturi succesive : material.4. Cubiloul racit cu apa permite micsorarea consumului de materiale refractare prin micsorarea uzurii captuselii in zonele de topire si supraincalzire. Permite. Cubiloul cu insuflare de oxigen are o productie orara marita si asigura o temperatura a fontei lichide mai mare. fondanti si combustibili. cresterea randamentului termic si reducerii consumului de cocs. Primele picaturi de fonta lichida apar dupa 3. Oxigenul se poate introduce pur sau prin imbogatirea cu O a aerului.clopotel..5 min de la inceperea suflarii aerului. cat si din motive economice..ro 15 .Orificiul de scurgere al zgurei se executa in acelasi mod prezentat mai sus. In acest sens au aparut mai multe solutii de imbunatatire a functionarii cubilourilor. Dupa incarcarea cubiloului pana la gura de incarcare se porneste ventilatorul.. elaborarea unei fonte cu continut scazut de S si P in cazul cresterii corespunzatoare a bazicitatii zgurei (≥ 1. totodata.. in conditiile micsorarii consumului de cocs. Metoda nu a capatat o extindereprea mare in turnatoriile de fonta datorita pericolului de explozie.

Cubiloul cu cox si gaz metan permite inlocuirea a peste 50% din cantitatea de cocs cu CH4 si cresterea productiei orare. Problema care se pune este de a se dota cubiloul cu toate imbunatatirile necesare. pentru a raspunde mai bine cerintelor tot mai severe impuse de conditiile de lucru in turnatorii si de reducere a consumului de cocs. se constata o tendinta de crestere a preocuparilor pentru imbunatatirea functionarii cubiloului. dotate cu cele mai moderne sisteme de comanda si control a proceselor. pentru a raspunde mai bine cerintelor tot mai severe impuse de conditiile necesare.ro 16 .clopotel. In general. Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu inductie Cuptoarele cu inductie utilizate in turnatoriile de fonta sunt cu creuzet cu frecventa intre 50 si 6 000 Hz (fig 6.33) si cu canal cu frecventa de 50 Hz (fig 6. referat.Cubiloul cu injectie de combustibil lichid (gudronul de lignit si pacura) permite cresterea productiei orare a cubiloului si a temperaturii fontei lichide.34). in unele tari se construiesc cubilouri cu diametrul de peste 2 000 mm. Se obtine o fonta cu continut de S mai scazut. Astfel. Introducerea gazului metan determina o crestere a cantitatii de H din fonta lichida si micsorarea fluiditatii acesteia.

fonta poate fi supraincalzita pana la temperaturi de 1 6500C .ro 17 .compozitia chimica a fontei e mai omogena si poate fi controlata in limite mai precise . referat.Elaborarea fontelor intr-un cuptor electric cu inductie prezinta cateva avantaje foarte importante fata de cubilou si anume : .clopotel.materialele utilizate in incarcatura pot fi mai diversificate si mai ieftine. . .

Aceste cuptoare sunt destinate.ro 18 . supraincalzire si mentinere. materia prima utilizata in incarcatura trebuie sa fie foarte curata.clopotel. Din acest motiv. in general. pentru topire. in general. In vederea carburarii se folosesc diferite surse de carbon. deseuri proprii. referat. din fier vechi. fara a putea efectua operatii de afinare (mai putin desulfurare) a baii metalice. strunjituri de fonte sau otel. Ea consta.

php Studiul metalelor – Tudor Andrei Mutiu – Institutul de cercetare si proiectare aparataj pentru instalatii si utilaje pentru constructii – 1985 Studiul metalelor – Conf.ro 19 .com/referate/chimie/online1/ALIAJE--Aliajefeorase-si-neferoase-referatele-com. dr. ing. Maria Radulescu – Editura didactica si pedagogica.php http://www.com/referate/chimie/online9/Referat-despre-fontaotel-referatele-com.Bibliografie http://www.clopotel. Bucuresti – 1982 referat.referatele.com/referate/fizica/online6/IZOTOPIRADIOACTIVI---Particularitati-ale-metodei-trasorilor-radioactiviElaborarea-fontei-Elaborare.referatele.php http://www.referatele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful