1

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
-NOTE DE CURS PENTRU I.DDreptul international privat , ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate constand din faptul ca studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. ELEMENTUL DE EXTRANEITATE - este acea parte a raportului juridic aflata in strainatate sau sub incidenta unei legi straine. Elementul de extraneitate nu e un element nou (al patrulea dupa: subiect, continut, obiect) al raportului juridic, el putandu-se regasi in oricare din aceste trei elemente. Exemple: -elementul care exista in legatura cu subiectele unui raport juridic, de exemplu pentru persoanele fizice : cetatenia uneia/ambelor parti, domiciliul sau resedinta, religia (in anumite sisteme de drept); iar pentru pers juridice: sediu, nationalitatea sau fondul de comert. -elementul de extraneitate care exista in raport cu obiectul raportului juridic, de exemplu un bun (ca obiect derivat al raportului juridic) care se afla in strainatate. -in legatura cu continutul raportului juridic, elementul de extraneitate se poate in materializa dupa caz in: - in ceea ce priveste un act juridic: locul incheierii actului juridic sau locul executarii contractului; -iar in ceea ce priveste un fapt juridic: locul savarsirii delictului, locul producerii prejudiciului; In cazul in care, intr-un raport juridic apare un element de extraneitate pentru cel care trebuie sa solutioneze aspectele care tin de acel raport se naste o problema specifica: conflctul de legi. Acesta e pasibil de doua definitii: -o definitie stiintifica : conflictul de legi e institutia care apare in cazul in care intr-un raport jur exista un element de extraneitate si care consta in aceea ca acest raport juridic devine susceptibil de a i se aplica doua sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. -o definitie metaforica : conflictul de legi e acea problema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intrebarea : Care sistem de drept urmeaza a se aplica? De exemplu, avem un contract de vanzare-cumparare incheiat intre o parte romana-vanzator si o parte germana-cumparator. Contractul se incheie la Bucuresti, marfa urmand a se livra in Germania. Intre parti apare un conflict/litigiu legat de neexecutarea obligatiei de catre partea germana. Instanta romana e sesizata . Intrebarea principala este : ce lege urmeaza sa aplice aceasta? ELEMENTELE DEFINITORII ALE CONFLICTULUI DE LEGI: 1. izvorul conflictului de legi : elementul de extraneitate 2. conflictul de legi NU trebuie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state. Acest tip de conflict nu are nici o legatura cu Dreptul International Public. Conflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate astfel incat se considera ca sintagma „ conflictul de legi ”(termen generic) trebuie inteleasa drept un „concurs de legi”(in sensul ca se pot aplica ambele sisteme de drept). Legile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. Foarte important deretinut este faptul ca, desi Conflictul se numeste de legi, acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective.

2 RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Conflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept privat. Numai in raporturile juridice de drept privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Ramurile in care pot apare conflicte de Legi: -Dreptul comertului international -Dreptul transporturilor -Drept civil -Dreptul familiei -Drept comercial -Dreptul muncii -Drept procesual civil Aceste domenii de reglementare sunt enumerate in art.1 din legea 105/19992 cu privire la reglementarea raporturile juridice de drept international privat (publicata in M.O. nr.245 din 1octombrie 1992). Raporturile de drept public, exemplu cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, NU dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista elemente de extraneitate. Solutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de drept privat numita NORMA CONFLICTUALA, norma juridica specifica drept international privat care solutioneaza conflictul de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept in prezenta e aplicabil cu privire la acel raport juridic. Normele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi:  norme de drept material  norme de drept procesual Normele conflictuale, spre deosebire de normele materiale, Nu carmuiesc raportul juridic pe fondul sau ci numai arata sistemul de drpt aplicabil. Norma conflictuala e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deosebire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului. Alta deosebire: normele conflictuale au o aplicare prealabila normelor materiale, influentand normele materiale aplicabile. Avem o succesiune logica: -mai intai se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr aplicabil iar -apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. Normele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE --norma conflictuala e o norma juridica, astfel incat, la fel ca orice norma, ea contine: -ipoteza -dispozitie -sanctiune Norma conflictuala are urmatoarele elemente: 1. continutul normei conflictuale 2 legatura normei conflictuale

3 CONTINUTUL normei conflictuale – reprezinta ipoteza normei adica categoria de raporturi juridice la care norma respectiva se refera. LEGATURA normei conflictuale - coincide cu dispozitia unei norme juridice obisnuite si e acea parte a normei conflictuale care indica sistemul de drept aplicabil raportului juridic ce intra in continutul normei conflictuale. Legatura normei conflictuale e cea care plaseaza continutul in sfera unuia sau celuilalt sistem de drept in prezenta. Legatura se materializeaza printr-un element concret care se numeste PUNCT DE LEGATURA. Exemple de norme conflictuale(in legea 105/1992): - art 11 : starea, capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice sunt carmuite de legea sa nationala afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede astfel. Continutul acestei norme conflictuale : starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. Legatura acestei norme conflictuale: legea nationala a acelei persoane. Punctul de legatura/ Elementul de legatura (e dat de art 12): legea nationala e legea statului a carui cetatenie o are persoana in cauza. Cetatenia e punctul de legatura pentru norma conflictuala. -art 40 (pers jur)+ art 41: -art 41: statutul organic al persoanei juridice e carmuit de legea sa nationala. Art 40: persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit potrivit actului constitutiv sediul social. Dar norma conflictuala e art 41. Continutul normei conflictuale : statutul organic al persoanei juridice. Legatura: legea nationala nationala. Punctul de legatura (ajuta la identificarea legii aplicabile) : sediul social. -art 49- posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor inclusiv cele de garantii reale sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel. Continutul normei conflictuale : posesia, dreptul de proprietate ... Legatura normei conflictuale: legea locului situarii bunurilor Punctul de legatura: locul situarii bunului. CARUI SISTEM DE DREPT II APARTIN NORMELE CONFLICTUALE? Normele conflictuale apartin sistemului de drept al instantei sesizate. Sistemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de LEGEA FORULUI (lex fori). Aceasta regula se justifica prin urmatoarele argumente: 1.(argumentul ce tine de) forta juridica a normei conflictuale, normele conflictuala fiind de regula imperative, judecatorul trebuie sa le aplice ca atare. 2. normele conflictuale trebuie sa apartina legea forului deoarece in acest moment numai legea instantei sesizate e cea cunoscuta in timp ce legea ce ar urma sa se aplice pe fondul litigiului va fi identificata ulterior doar dupa aplicarea normei conflictuale. 3. argumentul/principiul „cine alege instanta alege si dreptul”. (qui eligit judici eligit jus) EXCEPTII DE LA REGULA

normele de aplicatie imediata sunt norme materiale. Ele apartin totusi Dreptului International Privat datorita consecintelor pe care le produc. per a contraro nu sunt norme conflictuale. fie ai statului celuilalt viitor sot. Exemple de norme de aplicatie imediata : art 19 alin 1-din legea 105/1992 –forma incheierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza . Casatoria constituie un raport de drept privat . Art 19 al 2 legea 105/1992 –impiedica casatoria confesionala . casatoriei ar trebui sa i se aplice o norma conflictuala. NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA Spre deosebire de normele conflictuale care sunt norme de trimitere ce nu dau solutia pe fond. Elementele definitorii ale normelor de aplicatie imediata sunt : a) sunt norme materiale . DEFINITIE: Normele de aplicatie imediata sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care dat fiind gradul lor inalt de imperativitate se aplica imediat unui raport juridic cu elem de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si implicit aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale. si NORMELE CONFLICTUALE (nu pot fi alese de parti) 2. d) ele se aplica imediat unui raport juridic cu element de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un punct de legatura cu tara forului. Normele conflictuale din acel sistem de drept urmau sa indice norma materiala ce va guverna forma incheierii casatoriei. e) norma de aplicatie imediata imediata inlatura norma conflictuala. . instanta romana va aplica norma conflictuala straina care retrimite la dreptul roman. b) apartin sistemului de drept romanesc. Cum casatoria urmeaza sa se incheie in strainatate ar urma sa se aplice in primul rand norma conflictuala din acel sistem de drept. Aceasta norma reglementeaza regimul incheierii unei casatorii de catre un cetatean roman aflat in strainatate.4 1. Totusi legiuitorul roman a considerat casatoria cetatenilor romani in strainatate drept o problema foarte importanta si atunci a reglementat printr-o norma materiala directa care se aplica cu prioritate fata de Norma conflictuala . (E o norma materiala pt ca se ofera o solutie. in cazul arbitrajului international ad hoc NU exista o lex fori astfel incat arbitrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. c) sunt imperative in sensul ca partile nu pot deroga. inlaturand astfel intreg rationamentul conflictual si se aplica imediat fara ca cineva sa isi puna problema acestui rationament. in cazul retrimiterii de gradul I. ceea ce inseamna ca. fie ai Romaniei. Norma conflictuala ar fi trebuit sa ne indice sistemul de drept aplicabil.(Aceasta e o norma conflictuala) DAR alin 2 e o norma de aplicatie imediata : casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentilor diplomatici sau functionarilor consulari. !!! A NU SE CONFUNDA LEGEA APLICABILA FONDULUI (care poate fi aleasa de parti). atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain. se stabileste autoritatea competenta).

norma de aplicatie imediata este o norma materiala. Deosebirea esentiala consta in faptul ca in timp ce norma conflictuala este o norma de trimitere. 3 conflicte de calificari Normele conflictuale au in structura lor doua elemente: -continutul -legatura Ambele elemente sunt exprimate prin notiuni juridice de ex -continutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni ca : starea. se include sau nu in acele notiuni. ale casatoriei. statutul organic al pers juridice. Astfel avem: 1. capacitatea. cond de fond si forma ale actului juridic. De exemplu in dreptul anglo-saxon prescriptia e considerata o problema de procedura. nu de fond ca in dreptul romanesc astfel incat devine necesara CALIFICAREA INSTITUTIEI JURIDICE. Aceasta calificare poate fi definita in doua moduri: 1. Calificarea e operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care intra in continutul si legatura normei conflictuale. Obiectul Conflictului de jurisdictii il constituie competenta instantelor sesizate. locul situarii bunului etc. conflictul de jurisdictii. sediul social. domiciliul. PRINCIPALELE FELURI DE CONFLICTE CARE POT APAREA IN LEGATURA CU RAPORTURILE DE DREPT PRIVAT Dreptul international privat este un drept conflictual deoarece el este chemat sa solutioneze mai multe tipuri de conflicte ce pot sa apara in cazul in care intr-un anumit raport juridic apare un element de extraneitate. 2.5 Comparatie intre normele conflictuale si normele de aplicatie imediata Asemanari : -amandoua privesc raporturile juridice cu element de extraneitate. care da o solutie imediata. pt a vedea daca un raport juridic. conflictul de legi aplicabil procedurii. Se solutioneaza dupa legea instantei sesizate. relatiile de familie. raporturi ce au un punct de legatura cu tara forului. . mostenirii iar -legatura poate fi exprimata prin termeni ca cetatenia. pornindu-se de la normele conflictuale catre starea de fapt 2. Aceste notiuni care intra in structura normei conflictuale nu au aceleasi acceptiuni in diferitele sisteme de drept. adica o situatie de fapt concreta. pe fondul cauzei. pornindu-se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala Avem doua tipuri de definitii: 1. -amandoua apartin sistemului de drept al instantei sesizate. regimul bunurilor. El se solutioneaza dupa normele de procedura ale instantei sesizate.

in cazul nostru legea cetateanului olandez astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza. LEGEA DUPA CARE SE SOLUTIONEAZA CONFLICTUL DE CALIFICARE -exista o regula si anumite exceptii REGULA: calificarea se face dupa legea instantei sesizate(lex fori). Atunci cand obiectul calificarii il constituie continutul normei conflictuale . De modul cum se solutiona problema calificarii depindea solutia pe fond. IMPORTANTA SOLUTIONARII CONFLICTULUI DE CALIFICARI -e data de efectul/efectele pe care il/le produc(e). In sistemul romanesc: sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar). testamentul olograf era calificat ca o problema de forma.cel unde pers juridic isi are sediul de control.6 2. asadar determina sistemul de drept aplicabil si implicit situatia pe fond. in dreptul francez. de exteriorizare a vointei. Astfel. In alte sisteme de drept: sediu. conform dreptului francez. Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf. ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului. Astfel. era supus legii locului incheierii testamentului (Legea franceza) care considera testamentul valabil. In schimb. de capacitate a testatorului. modul de solutionare a conflictului NU influenteaza norme conflictuale dar influenteaza sistemul de drept aplicabil si solutia pe fond. CONFLICTUL DE CALIFICARI = e acea situatie care apare atunci cand o notiune din continutul sau din legatura normei conflictuale are intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica acelui raport juridic. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. Astfel calificarea produce efecte diferite dupa cum e vorba de continutul sau legatura normei conflictuale . dreptul olandez califica aceasta notiune ca o problema de capacitate a pers fizice. Un exemplu privind conflictul de calificari e dat de speta lider in domeniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului 19) TESTAMENTUL OLANDEZULUI. Instantele au constatat ca dreptul olandez si francez dadeau interpretari diferite notiunii de testament olograf. si fiind o problema de forma era supus legii locului unde s-a intocmit testamentul. Codul Civil Olandez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. In sprijinul acestei reguli se aduc anumite argumente: . Calificarea apare ca interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul sau in legatura carei norme conflictuale intra. daca ar fi fost interpretata ca o problema de capacitate a cetateanului olandez atunci ar fi fost supus legii nationale a testatorului iar dreptul olandez interzicea intocmirea testamentului olograf chiar si in strainatate astfel incat testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale. Fiind o problema de capacitate. Atunci cand calificarea priveste legatura normei conflictuale. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplicabila. Un alt exemplu: art 40 din L 105/1992 Statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. daca era calificata ca o problema de forma. Problema s-a pus in fata instantelor franceze care au avut de rezolvat in prima faza problema calificarii notiunii de testament olograf. In schimb.

EXCEPTII: 1. calificarea legala 3. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica normele conflictuale din propriul sau sistem de drept. Numai legea forului e cunoscuta in momentul in care urmeaza a se face calificarea. E calificarea care se face dupa ce s-a determinat sistemul de drept aplicabil si se va face in temeiul acelui sistem de drept. De exemplu se pune o problema de stare civila( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in Marea Britanie. Legea aplicabila pe fond raportului juridic(lex causae) nu e cunoscuta in acest moment ci ea urmeaza a fi stabilita in urma calificarii si trimiterii operate de NC.7 1. Aceasta e o conditie necesara dar nu si suficienta deoarece mai trebuie intrunita si o a doua conditie ce tine de sensul trimiterii pe care a forului o face la un sistem de drept strain. Conflictul in spatiu al normelor conflictuale e un conflict sau pozitiv sau negativ. Conflict NEGATIV de norme conflictuale exista in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenta NU trimite la propriul sau sistem de drept ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat tert. calificarea secundara . . In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept.se face pe baza legii aplicabile in speta (lex causae).determinarea cetateniei se face in conformitate cu legii statului a carui cetatenie se invoca. calificarea pin vointa partilor (calificarea conventionala) 2. Este firesc atunci ca notiunile normei conflictuale sa fie interpretate tot dupa acelasi sistem de drept. Conflict POZITIV exista atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. Exista un principiu care spune ca : aceluia ii apartine interpretarea care a edictat normele de drept (ejus est interpretari cujus est condenere) 2. Calificarea imobilelor (art 50 L 105): regimul real e supus legii locului unde bunul se afla (e similara cu interpretarea din dreptul comun/intern) 4. caz in care se va aplica dr material strain fara a exista posibilitatea retrimiterii. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain. In Marea Britanie starea civila si capacitatea pers fizice sunt guvernate de legea domiciliului. Daca insa este sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuala romana care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). Normele conflictuale apartin sistemului de drept al instantei sesizate. Trimiterea pe care o face la un sistem de drept strain poate fi in doua sensuri: 1. Aceste institutii vor fi calificate dupa sistemul de drept care le cunoaste/reglementeaza. Acesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept. Se numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din sistemul de drept in prezenta coexista in spatiu. Ex: calificarea notiunii de cetatenie. calificarea institutiilor juridice necunoscute dreptului forului. CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE SI INSTITUTIA RETRIMITERII Exista acest tip de conflict atunci cand sistemele de drept in prezenta contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. Conflictul pozitiv nu duce la retrimitere. prima conditie a retrimiterii e data tocmai de existenta acestui conflict negativ. Astfel.

Solutia pe fond in aceasta speta: conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul bavarez astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu erau considerate succesori . asadar inclusiv normele sale conflictuale. La moartea sa a lasat o succesiune mobiliara importanta iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze a actiunii in revendicarea succesiunii.norma conflictuala straina trimite la dreptul unui stat tert REGIMUL JURIDIC AL RETRIMITERII . nici domiciliul legal. FELURILE RETRIMITERII: -retrimiterea de gradul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi)-intervine atunci cand norma conflictuala trimite la dreptul forului. sensul trimiterii poate fi la intregul sistem de drept strain adica si la NC straine. dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel bavarez). Speta FORGO –un cetatean bavarez a trait cel mai mult timp in Franta unde nu a dobandit insa nici cetatenia. Si in materia retrimiterii avem o speta lider. Potrivit normei conflictuale franceze succesiunea mobiliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul bavarez.8 2. Sensul trimiterii e stabilit de catre dreptul forului fiind in ultima instanta o problema de calificare. Cu alte cuvinte. astfel incat succesiunea devenind vacanta va fi culeasa de statul pe teritoriul caruia se aflau bunurile. dar acesta nu a primit trimiterea. normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de drept strain (norme materiale+ norme conflictuale). In acest caz poate interveni retrimiterea. In concluzie. Ea NU trebuie confundata cu declinarea de competenta. DEFINITIE RETRIMITEREA este acea situatie juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau. pt a exista retrimitere trebuie intrunite doua conditii cumulative: A. IAR. trimitand inapoi. sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie NU primeste trimiterea si/ci fie trimite : --inapoi la dreptul forului --mai departe la legea unui stat tert Retrimiterea e o operatie logico-juridica ce are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii. sa existe un conflict negativ de norme conflictuale B. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul bavarez exista o norma conflictuala conform careia succesiunea mobiliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului. In fata instantei s-a pus problema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. -retrimitere de gradul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe). Astfel in speta de mai sus (Testamentul Olandezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula). avand doar un domiciliu de fapt in Franta.

Daca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain. daca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale romane retrimite la dreptul roman. . In schimb. daca avem in vedere si normele conflictuale straine. NU se va tine seama de trimiterea facuta de normel conflictuale straine. se va tine seama de aceasta solutie. trimiterea facuta de norma conflictuala romana la un sistem de drept strain e o oferta facuta acestuia de a se aplica si nu o obligatie. atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului problemei. e posibila aparitia retrimiterii. partile au determinat prin vointa lor. care prevede ca. in sensul ca normele conflictuale din ambele sisteme de drept sunt deopotriva aplicabile. Retrimiterea de gradul I NU e admisa totusi intr-o situatie de exceptie: atunci cand. Cu alte cuvinte. ARGUMENTE pentru acceptarea retrimiterii de gradul I: 1. cand exista lex voluntatis NU exista retrimitere de gradul I !!! APLICAREA LEGII STRAINE CA LEX CAUSAE Norma conflictuala romana poate sa trimita la legea romana care se va aplica ca lex causae.9 RETRIMITEREA IN DRPTUL ROMAN Retrimiterea este reglementata in art 4(1) L 105/1992. se va aplica dreptul material al statului la cae ro norma conflictuala romana a trimis. In cazul in care se constata ca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain iar acesta prin norma sa conflictuala trimite mai departe la legea unui stat tert. Astfel. situatie in care judecatorul sau arbitrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. Ratiune: exista riscul unor trimiteri succesive. Astfel. ca aplicabil. 3. Retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat e fara efect. 2. retrimiterea de gradul I asigura o coordonare intre sistemele de drept in prezenta. (Aceasta reprezinta de fapt retrimiterea de gradul I) Retrim de gradul II NU e admisa in dreptul roman (art 4 al 2). argumentul unitatii sistemului de drept strain. apar anumite probleme specifice. acesta trebuie privit in mod unitar adica incluzand si normele sale conflictuale. un anumit sistem de drept. chiar daca partile NU au prevazut in mod expres. intr-un contract. !!! Astfel. se prezuma ca trimiterea s-a facut numai la dreptul material strain. se aplica legea romana afara de cazul in care se prevede in mod expres altfel. Daca dreptul strain NU primeste trimiterea si trimite inapoi.

invocarea L straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata. In dreptul roman. 2. va trebui sa depuna toate diligentele pentru aflarea continutului si intelesului. in conceptia juridica romaneasca actuala dreptul strain la care norma conflictuala romana a trimis e considerat un element de drept. Asadar dreptul strain e aplicat in Romania cu acelasi titlu ca si dreptu national. Pe de alta parte. administrarea tuturor mijloacelor de proba pe care le considera adecvate. Aceasta idee e exprimata in art 7 alin2 L 105 conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un dr strain in temeiul principiului disponibilitatii. in temeiul rolului activ (art 120-3 CPCiv). In sistemele de drept care considera dr strain un element de fapt. unde dreptul strain e considerat un element de fapt. cine poate invoca legea straina in fata autoritatilor forului? Datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept. pt dreptul strain. neaplicarea acelui sistem insemnand de fapt o neaplicare a normei conflictuale romane. TITLUL CU CARE SE APLICA DREPTUL STRAIN IN ROMANIA Spre deosebire de alte sisteme de drept exemplu cel francez. NU se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia). Interpretarea legii straine la care norma conflictuala romana a trimis se face in principiu dupa regulile de interpretare existente in respectivul sistem de drept. american. de aici decurgand mai multe consecinte juridice importante: 1. Cand norma conflictuala romana e imperativa (regula in materia normelor conflictuale). Astfel. englez. acel sistem de drept e privit in totalitatea izvoarelor sale de drept si prin urmare vor trebui aplicate toate izvoarele de drept ale acelui sistem. In cazul in care norma conflictuala romana trimite la un sistem strain. Sub acest aspect exista o mare deosebire intre dreptul strain si dreptul national. CONCLUZIE: Dreptul roman imbina sub aspectul invocarii legii straine. corecte si complete ale legii straine.1 In acest caz. datorita caracterului obligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuala romana trimite la el). (la fel cum am vazut si la calificarea secundara) . poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine cand norma conflictuala straina a trimis la ea. chiar si din oficiu. instanta romana e chiar obligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuala trimite la el. instanta de judecata. cat si de partea interesata. dreptul strain urmeaza a se aplica tocmai datorita faptului ca norma romana trimite la el. Sarcina probei legii straine NU incumba exclusiv judecatorului ci e impartita intre acesta si parti. cui incumba sarcina probei? In sistemele de drept care privesc dr strain ca un element de fapt. in timp ce instanta nu are obligatia de a aplica o norma straina. ea poate fi invocata atat din oficiu de instanta de judecata. sarcina probei legii straine se imparte intre judecator si parti. constand in aceea ca. instanta de judecata. In acest scop instanta poate dispune. sarcina probei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate. Astfel. precum si in temeiul principiului rolului activ. principiul rolului activ al judecatorului cu cel al disponibilitatii partilor.

care nu e o cale de atac la indemana partilor deoarece doar Procurorul General. recursul in interesul legii poate fi promovat pt gresita interpretare/ aplicare a normei conflictuale romane. calea de atac ordinara a apelului se poate aplica si pentru gresita aplicare a legii straine. Din moment ce solutiile date de ICCJ NU au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din respectivele procese rezulta ca NU exista interesul direct al partilor de a solicita promovarea acestui recurs. iar nu a legii straine. aceste mijloace de proba trebuie asimilate celor prevazute de legea romana. b. art 7 alin 1 prevede : „continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o. Legea nr.1 3. (recurs. prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat”. MIJLOACELE DE PROBA A LEGII STRAINE Legea romana consacra libertatea instantei si a partilor in alegerea mijloacelor de proba. ca mijloace de proba provenite de la autoritatile statului strain s-au utilizat certificate eliberate de Ministerul Justitiei din statul strain. Astfel. Daca se apeleaza la avizul unui expert. Camera de Comert etc. Dintre sursele de documentare procurate pe plan intern pot fi date ca exemplu: certificatele eliberate de ambasadele sau consulatele statelor respective in Romania sau informatiile de la organizatiile de cult corespondente din Romania. Care sunt caile de atac in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine? In cazul gresitei interp/aplicari a legii straine. rolul instantei supreme e acela de a asigura interpretarea & aplicarea unitara a legii romane pe intreg teritoriul tarii. Recursul in interesul legii nu poate fi promovat pentru gresita aplicare a legii straine pt urmatoarele argumente: a. De aceea pot fi aplicate si caile extraordinare. pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii. . Forta probanta a mijloacelor de proba din strainatate. contestatie in anulare. In schimb. Solutiile se pronunta numai in interesul legii. sa ceara ICCJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. NU au efect asupra hotararii examinate sau asupra situatiei partilor din aceste procese. In principiu. certificate de cutuma sau alte atestari provenite de la notari publici. proba va fi dispusa si administrata conform legii romane ca orice alta proba in fata instantelor nationale. revizuire.105/1992 mentioneaza expres posibilitatea dovedirii legii straine prin apelarea la expertiza. adica beneficiaza de aceeasi forta probanta. Astfel. In acest sens. caile de atac sunt aceleasi aplicabile pentru dreptul national cu o singura exceptie. din Romania. Mijloacele de proba sunt: -directe : constand din culegeri de drept si jurisprudenta -indirecte : procurate fie de la autoritatile competente din statul strain fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia. In ceea ce priveste recursul in interesul legii. recursul in interesul legii). a carei unitara interpretare cade in sarcina autoritatilor competente din statul respectiv. din oficiu sau la cererea Ministrului Justitiei are dreptul dea-l formula.

1 Instantele romane NU sunt abilitate in principiu sa ia legatura cu instantele statului strain sau cu ambasadele sau alte organisme/institutii de reprezentare. cand legea straina NU se va aplica: 1. Conventia prevede obligatia statelor membre de a-si transmite reciproc informatii privind dreptul lor. litigiul nu poate ramane nejudecat. In sprijinul caracterului subsidiar pot fi aduse urmatoarele argumente: 1. in cazul in care este imposibil a se stabili continutul legii straine se va aplica legea romana. Imposibilitatea de probare a continutului legii straine trebuie sa fie una absoluta. CONSECINTELE IMPOSIBILITATII DE PROBARE A LEGII STRAINE Conform art 7 alin 3 legea 105/1992. in cazul cand legea straina nu poate fi dovedita se aplica prezumtia simpla exprimata prin adagiul „cine alege instanta. in principiu acesta urmeaza a se aplica. Romania e parte la Conventia Europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain(Londra. eligit jus) CAZURILE CARE INLATURA DE LA APLICARE LEGEA STRAINA In cazul in care norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain. Aplicarea legii romane apare ca un subsidiar. 2. cand legea straina incalca ordinea publica de drept international privat roman. Raspunsul trebuie sa fie obiectiv si impartial urmand sa contina texte de lege dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite. O simpla dificultate de probare a legii straine generata de departarea geografica a statului strain. atunci cand a devenit competenta prin frauda 1. Raspunsul la cerere trebuie dat in limba statului solicitat. NU justifica aplicarea imediata a legii romane. Romania a aderat in 1991 prin HG 153/1991. Exista totusi doua situatii expres prevazute de lege .7 iunie 1968) si la Protocolul Aditional la aceasta Conventie (Strasbourg-15 martie 1978). . actiunea reclamantului neputand fi respinsa deoarece nu e culpa nimanui pt faptul ca legea straina nu a putut fi probata. Informatiile se vor transmite printr-un organ national de legatura pe care fiecare stat si-l desemneaza. de necunoasterea chiar totala a dreptului sau in Romania. alege si dreptul”(qui eligit judicem. de inexistenta izvoarelor scrise. Statul solicitat poate refuza informatia atunci cand interesele sale sunt afectate de litigiul care a ocazionat formularea cererii sau atunci cand considera ca raspunsul ar fi de natura sa aduca atingere securitatii sau suveranitatii sale. in sensul ca instanta trebuie sa faca dovada ca s-au depus toate diligentele pentru identificarea continutului legii straine. Cererea trebuie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol. ci trebuie sa ceara sprijinul Ministerului Justitiei care va contacta aceste institutii/ organisme prin Ministerul Afacerilor Externe. ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN Ordinea publica de drept international privat roman e formata din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in raporturile juridice cu element de extraneitate. 2.

de regula. Deosebiri: -au functii diferite. 2. ordinea publica de drept international privat roman are scopul de a impiedica aplicarea pe teritoriul statului forului a efectelor unei legi straine. ordinea publica de drept international privat roman are o sfera mai restransa decat ordinea publica de drept intern. astfel incat daca norma conflictala romana inclusiv lex voluntatis trimite la un sistem de drept strain iar acesta contine . in sensul ca instanta va stabili cand o norma din sistemul de drept roman consacra un principiu juridic fundamental al statului nostru astfel incat incalcarea de catre L straina competenta in speta. In consecinta NU tot ce e ordine publica de drept intern e de ordine publica si in drept international privat. COMPARATIE INTRE ORDINEA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT PUBLICA DE DREPT INTERN SI CEA Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca amandoua inlatura de la aplicare o lege. De asemenea. Legea straina ale carei efecte sunt impiedicate a se produce. Acesta e un continut abstract al notiunii. legiuitorul stabileste explicit normele juridice a caror incalcare constituie un temei de invocare a ordinii publice de drept international privat roman si implicit de inlaturare a legii straine contrarii. ea exprima limitele aplicarii legii straine in tara forului. NU sunt de ordine publica in dreptul international privat. poate sa justifice inlaturarea ei de la aplicare. unde se limiteaza autonomia de vointa a partilor. Statele reglementeaza cu mai multa fermitate raporturile juridice de drept intern.1 Sub aspect procedural. In cazul in care exceptia e admisa. asadar exprima limitele autonomiei de vointa a partilor in raporturile juridice interne. ordinea publica de drept international privat roman se materializeaza prin/ in exceptia de ordine publica de drept international privat. are ca scop impiedicarea producerii efectelor actelor juridice care sunt contrare acestor norme. decat raporturle juridice de drept international privat deoarece in acest caz sistmul de drept al forului intra in corelatie cu un sistem de drept strain iar incompatibilitatile reciproce trebuie pe cat posibil inlaturate. Spre exemplu. in sensul ca. el se determina de catre instanta de judecata. el e stabilit in doua moduri: 1. Elemente definitorii ale ordinii publice de drept international privat roman : -continutul notiunii il constituie principiile fundamentale de drept ale statului forului aplicabile in rap jur de drept international privat. ambele institutii isi au izvorul in dreptul intern al statului. Ordinea publica de drept intern. cu precizarea ca ordinea publica de drept intern inlatura de la aplicare legea partiloriar ordinea publica de drept intern cenzureaza actele juridice ale partilor. -au sfere de aplicare diferite. Legea straina ca atare nu poate fi afectata de aceasta exceptie. ar fi fost competenta deoarece norma conflictuala romana trimisese la ea. care exprima pe plan procedural aceasta institutie. In mod curent. -exceptia de ordine publica. In schimb. desi sunt de ordine publica in dreptul intern (Decretul-lege 167/1958). termenele de prescriptie extinctiva. e o exceptie de fond care poate fi invocata in principiu in limine litis de orice parte interesata sau de orice instanta din oficiu. normal competente sa se aplice raportului juridic respectiv. Asadar. impiedica producerea pe teritoriul tarii a efectelor legii straine. care constituie legea acestora. care e data de ansamblul normelor imperative ale sistemului de drept respectiv.

De la acest caracter de exceptie se genereaza anumite consecinte: a. Spre ex.din punct de vedere material/ pe fond. In acest sens: art 8 legea 105/1992 precizeaza ca aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international privat roman.Fiecare stat are propriile sale reglementari imperative care formeaza ordinea publica de drept international privat roman a statului respectiv. Daca raportul juridic respectiv produce si alte efecte. din punct de vedere temporal.1 alte termene de prescriptie decat cele din dreptul roman. ordinea publica e de stricta interpretare in sensul ca ea nu poate fi interpretata extensiv ci numai restrictiv . b. . astfel incat judecatorul e cel care fixeaza continutul ordinii publice de drept international privat. ordinea publica are un caracter de exceptie de la regula ca legea straina normal competenta trebuie sa se aplice raport juridi cu element de extraneitate. ordinea publica de drept international privat roman are intotdeauna un caracter actual in sensul ca se tine seama de ordinea publca din momentul pronuntarii unei hotarari iar nu de ordinea pulica in momentul incheierii raportului juridic. ordinea publica de drept international privat roman impiedica producerea pe teritoriul Romaniei numai a acelor efecte care sunt strict contrare principiilor fundamentale de drept ale forului. Prevederile de ordine publica de drept international privat roman pot fi cuprinse atat in acte normative cat si in practica. acel impediment va fi declarat ca inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti e cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei. aceste termene se vor aplica de catre instantele romane. EFECTELE ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Doua efecte: -unul negativ : consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care Norma Conflictuala (NC) romana trimisese. Legea 105/1992 in art 18 prevede ca pentru incheierea casatoriei este aplicabila legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. Daca legea nationala a unuia dintre viitorii soti prevede un impediment la casatorie care potrivit dreptului roman e incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie. 2. ea se interpreteaza prin prisma sistemului de drept roman (in cazul nostru). 3. ea are un caracter national in sensul ca. din punct de vedere spatial. acelea vor fi recunoscute si executate. CARACTERELE (ESENTIALE) ale ordinei publica de drept international privat roman: 1.

ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu si timp . art 8 al 2 legea 105/1992 arata ca. Ex. aceste efecte vor fi recunoscute. : O casatorie intre o romanca si un cetatean strain (libian) care mai e casatorit in tara sa. Astfel. ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu 3. Motivare: sfera ordinii publice e mai larga pentru conflictul de legi in spatiu decat in cazul conflictului de legi in timp si spatiu. Din cele de mai sus rezulta ca ordinea publica de drept international privat roman are 3 sfere de cuprindere cu intinderi variabile : 1. Alt ex: Efectele unei casatorii religioase incheiate in strainatate intr-un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre doi cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in Romania desi o casatorie incheiata numai religios in Romania NU produce efecte juridice. Daca insa aceleasi doua persoane s-au casatorit in Libia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in Romania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii. apoi. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept diferite.1 -unul pozitiv :in acest sens. in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romana SFERA NOTIUNII DE ORDINE PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN Sferele notiunii de ordine publica difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. Astfel ordinea publica poate fi invocata fie in cadrul conflictului de legi in spatiu. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu. Acest conflict se considera a fi in spatiu pentru ca sistemele de drept coexista in spatiu. si este si in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp. Cu alte cuvinte. NU se poate incheia in Romania chiar daca L nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. conflictul de legi in spatiu are mai multe situatii de aplicare. Se numeste conflict in spatiu pt ca cele doua sisteme de drept susceptibile de aplicare coexista in spatiu. punandu-se problema recunoasterii drepturilor dobandite de un cetatean roman in strainatate. Conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii. In acest caz conflictul de L e in spatiu. NU toate principiile care sunt de ordine publica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (momentul nasterii/ modificarii/ stingerii unui raport juridic) sunt de ordine publica si atunci cand privesc drepturi deja dobandite in strainatate. (cea mai larga) ordinea publica de drept intern 2. Conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s-a nascut sub incidenta unui anumit sistem de drept iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr-un alt stat. Sfera ordnii publice e diferita in cazul celor doua tipuri de conflicte de legi. Acesta e conflictul la care ne-am referit pana acum (sunt susceptibile de aplicare cel putin doua legi diferite).

2. prin elementele ei definitorii (nationalitate. Exemplu: un cetatean strain isi schimba cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii. Modalitatile de fraudare a legii: De regula. sunt doua modalitati: 1. Cu alte cuvinte. Frauda la lege poate interveni numai in cazul raportul juridic la care sunt aplicabile norme conflictuale cu puncte de legatura mobile sau variabile adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. locul producerii unui delict. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi iar prin aplicarea normei conflictuale conflict de legi normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dr intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui rap jur. trebuie sa existe un act de vointa al partilor in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. 3. partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura facand aplicabil acelui raport juridic prin intermediul normei conflictuale aplicabile pt noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent conform normei conflictuale initiale. si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. intr-un raport juridic de drept intern care in mod normal NU ar trebui sa aiba un element de extraneitate.1 2. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic. Scopul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplicabil a unui alt sistem de drept. partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi e licit. Nu toate punctele de legatura sunt mobile. ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta. capital social) de drept roman. o activitate frauduloasa de schimbare a punctului de legatura. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente (lex societatis. locul situarii unui bun mobil 2. Exista puncte de leg fixe. sediu. Rezulta ca frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. partile stabilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate in scopul de a eluda legile fiscale romaneşti. Frauda la lege la presupune in mod esential existenta acestui element subiectiv (intentia frauduloasa a partilor). FRAUDAREA LEGII APLICABILE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT Frauda la lege in dreptul international privat exista atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept international privat. Astfel se creează artificial un conflict de legi . De exemplu la o societate comerciala legata in mod normal. fraudand astfel legea competenta. scopul urmarit de parti sa fie ilicit. intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate deci e un raport de drept international privat. Conditiile Fraudei la lege in dreptul international privat: (trebuie intrunite cumulativ) 1. . Puncte mobile (ex:) : cetatenia si domiciliul persoanei fizice. sediul persoanei juridice.art 40 alin 1 legea105/1992) se face aplicabil acelei societati comerciale deptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica.De exemplu operatiunea de stabilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi.

1 4. rezultatul obtinut sa fie ilicit. Caracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. Prin ipoteza, rezultatul urmarit si realizat de catre parti trebuie sa fie mai favorabil pentru parti decat cel care s-ar fi obtinut daca s-ar fi aplicat sistemul de drept normal competent.

SANCTIUNEA FRAUDEI LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN In functie de obiectul fraudei avem doua situatii: 1. e fraudat dreptul roman in favoarea unui drept strain 2. e fraudat dreptul strain in favoarea drept romanesc I. E FRAUDAT DREPTUL ROMAN IN FAVOAREA DREPTULUI STRAIN

Art 8 din legea 105- aplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana. Din acest text de lege rezulta ca sanctiunea fraudei la lege in dreptul international pivat implica doua efecte: -unul negativ, constand in inlaturarea legii straine devenita competenta prin frauda -unul pozitiv, reprezentat de aplicarea in subsidiar a legii romane In mod concret, pe planul actului juridic fraudulos incheiat de parti, efectul negativ al sanctiunii fraudei la lege se materializeaza prin doua situatii: 1. inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Astfel actul juridic incheiat in strainatate sau sub incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. Dar actul ramane valabil in strainatate !!! 2. declararea nulitatii actului juridic de catre instantele judecatoresti romane. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate. Frauda la lege trebuie sanctionata chiar si in situatiile in care problema fraudei apare in sfera unui contract adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor deoarece ceea ce e sanctionat e intentia frauduloasa (fraus omnia corrumpit) iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica.

II. E FRAUDAT DREPTUL STRAIN IN FAVOAREA DREPTULUI ROMAN Legea 105/1992 nu reglementeaza aceasta situatie astfel incat s-a pus problema daca se va mai sanctiona frauda la lege. Concluzia a fost ca frauda la lege trebuie sanctionata. Vor opera aceleasi sanctiuni. Argumente : -dreptul strain e considerat un element de drept si prin urmare trebuie sa beneficieze de aceeasi protectie

1 -prin fraudarea drptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuala romana care ar fi trimis la el -ceea ce se sanctioneaza e Frauda DOMENIILE IN CARE POATE APAREA FRAUDA LA LEGE Exista anumite domenii predilecte in care a intervenit frauda la lege. Legea 105 contine anumite prevederi care sa indeparteze posibilitatea fraudei la lege in domeniile respective. Domenii in care intervine frauda la lege: 1. statutul persoanei fizice (starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice). Frauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizica isi schimba in mod fraudulos cetatenia/ domiciliul / resedinta Avem o speta lider: speta Bertola. Doi soti italieni care domiciliau in Bucuresti au introdus o actiune in divort in fata instantei romane. Aplicand norma lex patriae, instanta romana le-a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuala romana trimisese, nu permitea divortul. In aceasta situatie, cei doi soti italieni au indeplinit conditiile care, potrivit legii italiene, duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. Ulterior, au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care, de data aceasta, le-a fost admisa deoarece, fiind apatrizi, instanta le-a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun, lege ce permitea divortul. Legea 105 a prevazut un mic remediu in art 22: daca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun, acea lege nationala comuna carmuieste divortul chiar in cazul in care unul dintre soti isi schimba cetatenia sau domiciliul. 2. statutul organic al persoanei juridice. In cazul acesta o societate comerciala isi schimba sediul (punct de legatura) intr-un paradis fiscal. Legea 105 art 40- prevede ca in cazul in care o persoana juridica isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune). 3. regimul juridic al bunurilor mobile. Un bun din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate, intr-un stat in care nu exista restrictii in legatura cu bunul respectiv. Legea 105 art 52- drepturile reale asupra unui bun mobil care si-a schimbat asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s-a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv. 4. forma exterioara a actului juridic. Spre exemplu, in Romania donatia e act autentic si atunci partile incheie contractul de donatie intr-o tara unde forma autentica nu e ceruta pentru donatie. Legea 105 art 72 : in cazul in care legea aplicabila unui act juridic impune o forma solemna, aceasta NU poate fi inlaturata, chiar daca actul a fost intocmit in strainatate.

1 COMPARATIE INTRE FRAUDA LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT SI ALTE INSTITUTII JURIDICE 1. Comparatie cu frauda la lege la in dreptul intern Exista frauda la lege in dreptul intern atunci cand partile la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a fost edictata de legiuitor eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative, care le este insa defavorabila. Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii: : -un act de vointa al partilor -un mijloc licit -dar un scop si un rezultat ilicit Exista insa deosebiri sub urmatoarele aspecte: 1. sub aspectul obiectului fraudei Astfel, in timp ce in cazul dreptului international privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept, in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. 2. mecanismul fraudei / fraudarii In dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic facand astfel aplicabila o alta norma juridica, in timp ce, in cazul dreptului international privat, se schimba continutul faptic conflictual, ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. 2. Comparatie intre frauda la lege si ordinea publica de drept international privat. Asemanarea esentiala: atat frauda la lege cat si ordinea publica de drept international privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. Deosebiri : -din punctul de vedere al cauzei neaplicarii legi : la ordinea publica de drept international privat, aceasta cauza e de natura obiectiva, legea straina incalcand principiile fundamentale de drept ale statului forului. La frauda la lege cauza e de natura subiectiva constand in activitatea frauduloasa a partilor -din punctul de vedere al sanctiunii aplicabile : La ordinea publica de drept international privat sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in locul ei a legii forului. La frauda la lege sanctiunea consta in inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz, nulitatea actului juridic respectiv. -din punctul de vedere al rolului instantei judecatoresti : La ordinea publica de drept international privat instantele judecatoresti trebuie sa cunoasca continutul legii straine pentru ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului, deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau, pentru ca legea va fi inlaturata pentru ca s-a ajuns la aplicarea sa prin frauda. 4. Comparatie intre frauda la lege si simulatie

In incidenta normei conflictuale lex societatis acelei societati ii va deveni aplicabil sistemul de drept strain. Prin acest acord. La simulatie: contrainscrisul e valabil intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. De exemplu. organele de conducere si control) dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. . Daca o societate comerciala declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in Romania inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv. In acest caz situatia juridica este aceea a simulatiei prin fictivitate. la fel si rezultatul. Privit prin prisma dreptului roman. CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU (respectarea drepturilor dobandite intr-o tara straina) Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport nascut. Acest conflict e in spatiu pentru ca cele doua sisteme de drept in prezenta (cel strain sub incidenta caruia s-au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia drepturile se cer a fi recunoscute) coexista din punct de vedere spatial spatial. desi in principal activitatea societatii se desfasoara in Romania. -la frauda la lege scopul e ilicit. in ambele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. Deosebiri : -frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic respectiv a actului juridic fraudulos. la simulatie operatiunea e fictiva adica este exprimata prin actul aparent dar contrazisa prin contrainscris. simulatia: scopul poate fi si licit -din punct de vedere al consecintelor pe care cele doua institutii le au: La frauda la lege -nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabil nici intre parti. Mijloacele folosite sunt prin ele insele licite. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege pentru ca sediul social din strainatate desi e real. simulatia presupune doua acte juridice : un act ascuns dar real (contrainscrisul) si un act aparent dar mincinos. este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii) pentru a rezulta adevarata situatie juridica : existenta sediului real in Romania. NU e serios. sediul real fiind in Romania. de la locul unde si-a stabilit sediul. efectiv. o societate comerciala are toate elementele sale juridice in Romania (nationalitatea asociatilor.2 Asemanari : ambele implica un acord de vointa al partilor. modificat sau stins sub incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt sistem de drept. -cea mai importanta deosebire : frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept. conflict de legi in timp si spatiu pune problema recunoasterii in Romania a unor drepturi castigate intr-o alta tara.

chiar din momentul nasterii raportlui juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national/ roman CONDITIILE RECUNOASTERII IN ROMANIA A UNUI DREPT DOBANDIT IN STRAINATATE Legea 105 art 9 prevede ca drepturile castigate in tara straina sunt recunoscute in Romania in urmat conditii : 1. dreptul sa fi fost corect nascut sub incidenta legii straine care ii este aplicabila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). La conflictul de legi in spatiu conflictul apare in momentul nasterii. Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu un cetatean strain in strainatate iar sotia. Deosebirea consta in elementul temporal. Aceasta a doua forma implica doua situatii: a. Daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in Romania se pune problema ce lege se va aplica incheierii casatoriei (conflict de legi in spatiu). iar ulterior efectele sale se invoca in Romania. modificarii.2 Conflictul e in timp pentru ca ca intre momentul nasterii raportului juridic respectiv sub incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport juridic se cer a fi recunoscute in Romania. modificarii. FORMELE conflictului de legi in timp si spatiu : 1. Exemplu. stingerii raportului. atunci cand drepturile dobandite in strainatate se cer a fi recunoscute in tara. cetatean roman. raportul juridic se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain apoi se invoca in Romania 2. In cazul conflictului de legi in timp si spatiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii. nu exista nici o legatura cu Romania b. stingerii raportului juridic respectiv. se scurge o anumita perioada de timp. Un drept ce nu e valabil in tara unde s-a nascut nu va putea fi recunoscut nici in Romania. Asemanari : ambele sunt conflicte in spatiu (cele doua sisteme de drept coexista spatial). Aceasta conditie implica dua consecinte: -un drept valabil nascut in strainatate va produce in principiu in Romania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. Conflictul de legi in timp si spatiu se deosebeste de conflictul de legi in spatiu. o casatorie religioasa valabil incheiata in Grecia va fi recunoscuta in Romania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste --un drept dobandit in strainatate nu poate produce in Romania mai multe efecte decat in tara de origine. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era un rap jur de drept international privat in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate. De ex : reprezentanta unei firme straine in Romania nu va putea sa . vine in Romania apoi si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei) suntem in prezenta unui conflict de legi in timp si spatiu. raportul juridic are un element de extraneitate chiar din momentul nasterii sale.

drepturile dobandite in strainatate sa nu fie contrare ordinii publice de drept international privat roman. acel dr NU va fi recunoscut in Romania. iar drepturile difera de cele care s-ar fi acordat conform legii romane. Legea romana este si mai drastica atunci cand raportul juridic nascut in strainatate a avut inca din momentul nasterii sale o legatura cu dreptul roman. .Conflictul mobil si conflictul de legi in timp si spatiu Asemanari : ambele presupun coexistenta in spatiu a doua sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. isi schimba cetatenia in romana si vor trai in Romania. EXCEPTIE: drepturile dobandite sub incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat. Deosebiri importante : in cazul conflictului de legi in timp si spatiu nu exista o schimbare a punctului de legatura si nici a legii aplicabile ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr-o tara straina. traiesc in acea tara pana in 2003. Acest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman. CONFLICTUL MOBIL DE LEGI Exista conflict mobil de legi atunci cand un raport juridic e supus succesiv la doua sisteme de drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile. Deosebiri: conflictul de legi din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. 2. Exemplu: doi cetateni straini (germani) se casatoresc in Germania in 2001. cele doua sisteme de drept continuand sa existe.2 savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu 2. Drepturile dobandite in strainatate NU vor fi recunoscute in Romania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s-a aplicat alta lege decat cea romana. efectele vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul Romaniei. La conflictul mobil se schimba sistemul de drept.Conflictul mobil si conflictul in timp al legilor interne ale unui stat In ambele situatii cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv doua legi. Daca dreptul s-a nascut sub incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice. Efectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana? COMPARATIE INTRE CONFLICTUL MOBIL SI ALTE INSTITUTII 1. Daca un drept dobandit in strainatate e contrar ordinii. La conflictul mobil are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o schimbare a legii aplicabile raportului juridic.

In cazul in care se pune problema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare schimbarii ulterioare. Conflictul mobil poate aparea in principal pentru urmatoarele puncte de legatura: -in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice. Solutii: -legea veche ultraactiveaza -legea noua retroactiveaza -legea veche se aplica pana la momentul schimbarii punctului de legatura. Art 25: filiatia copilului din casatorie se stabileste conform legii care la data cand acesta s-a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor sai Art 28 : filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii sale. iar dupa schimbare. SOLUTIONAREA CONFLICTULUI M DE LEGI Legea 105 nu contine o reglementare generala. art 15 apartenenta unei persoane la o noua lege nationala NU aduce atingeri majoratului dobandit conform legii care ii era anterior aplicabila. se considera ca acel conflict trebuie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern roman: pana la momentul schimbarii punctului de legatura se va aplica legea veche. din acel moment intra in vigoare legea noua Exemple: Art 20 Legea 105: legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi schimba cetatenia sau domiciliul. -sediul unei pers juridice -locul situarii unui bun mobil Conflictul mobil de legi NU poate aparea referitor la regimul juridic al imobilelor sau delictelor. Art 66 punct 6 : mostenirea este supusa in ceea ce priveste bunurile mobile legii nationale pe care persoana decedata a avut-o la data mortii. Art 34 punct c: legea aplicabila obligatiei de intretinere e legea nationala a creditorului obligatiei. i se aplica legea cea mai favorabila. In anumite cazuri se aplica principiul legii mai favorabile.2 DOMENIILE IN CARE POT INTERVENI CONFLICTE MOBILE Conflictul de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuala are punct de legatura mobil. Daca apare o situatie de conflict mobil pe care legea 105/1992 nu o reglementeaza. capacitatea si relatiile de familie. De exemplu. In caz de schimbare a cetateniei creditorului. astfel incat conflictul mobil se poate naste in raporturile ce privesc starea. astfel incat conflictele mobile vor fi solutionate de la caz la caz. legea noua .

legea nationala a cetateanului roman care. . Notiunea de nationalitate e interpretata in art 12 care dispune : „Legea nationala e legea statului a carui cetatenie o are pers in cauza ”. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau. Continutul acestei norme conflictuale il formeaza statutul persoanei fizice iar legatura e data de nationalitatea pers fizice.2 PARTEA PRIVAT SPECIALA A DREPTULUI INTERNATIONAL NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND STAREA CIVILA SI CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE Regula : Starea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relatiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea sa nationala cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfel. e considerat ca are si o alta cetatenie. Aceasta lege poarta numele de lex patriae. e legea romana. in lipsa.art 11 legea 105. resedinta. Legea 105 stabileste si anumite norme speciale in art 12. lui i se va aplica legea romana indiferent de celelalte cetatenii. cetatenia fiind punctul de legatura pentru aceasta norma conflictuala. potrivit legii straine. daca un strain are mai multe cetatenii. Se prevede astfel ca determinarea si proba cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. Din aceasta dispozitie legala rezulta ca in cazul in care un cetatean roman are si o alta cetatenie straina. (institutia calificarii : calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Art 12 al 2. In schimb.

in lipsa. Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale e o problema de calificare a normei conflictuale respective si ea se va face dupa legea instantei sesizate. Sunt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati care intra in continutul starii civile: -filiatia. Se impart in doua subcategorii: -incapacitati de folosinta absolute -incapacitati de folosinta relative Incapacitatile de folosinta absolute opereaza intre persoana incapabila si toate celelalte pers nedeterminate. tuturor acestor aspecte fiindu-le aplicabila legea nationala --casatoria --adoptia --rudenia --afinitatea NU intra sub incidenta legii nationale aspectele privind intocmirea actelor si faptelor de stare civila. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI PERSOANEI FIZICE Domeniul de aplicare reprezinta stabilirea materiilor juridice care intra in continutul normei conflictuale respective adica prin domeniul de aplicare se determina ce institutii de drept si ce raport juridic intra in continutul acelei norme conflictuale. Pentru a identifica legea ce urmeaza sa guverneze incapacitatile trebuie distins dupa mai multe aspecte. Aceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persanei incapabile deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapabilului.de ex: decaderea din drepturile parintesti. aceste aspecte fiind probleme de forma a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului („locus regit actum”). legea resedintei. Legea forului ne arata materiile care se subsumeaza statutului civil al persoanei fizice. 2. starea civila a pers fizice este reprezentata de ansamblul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila si de care legea leaga anumite efecte specifice care servesc pentru identificarea pers fizice in familie si in societate. Aceste doua elemente se aplica numai in subsidiar.2 EXCEPTII: daca o persoana nu are nici o cetatenie. regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. -incapacitati cu caracter de masuri de ocrotire. si anume daca persoana are filiatia stabilita sau nu. Atat inceputul cat si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a pers fizice. Aceasta incapacitate e supusa legii nationale a persoanei in cauza. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. Institutiile juridice care intra in domeniul de aplicare a legii statutului persoanei fizice sunt: 1. instanta va aplica dupa caz lex domicilii sau. Astfel dupa natura incapacitatilor avem : -incapacitati cu caracter de sanctiune civila . --capacitatea de exercitiu Incapacitatile de folosinta reprezinta exceptii si trebuie expres prevazute de lege. . capacitatea civila a persoanei fizice --capacitatea de folosinta.

2 Ex: incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune prin donatie sau testament.cumpararii : incapacitatea sotilor de a incheia contracte de vanzarecumparare intre ei. actul sa fie intocmit in tara forului 3. Aceasta guverneaza inceputul. In acest sens. lex patriae. legea nationala ne arata cazurile de nulitate. Aplicand lex patriae.cumparare pentru incapacitate bazata pe o lege straina.cumparare aratand ca la data incheierii respectivului contract. Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu. desi el era capabil potrivit legii franceze. Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractulei de vanzare. Un cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un bijutier francez bijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cambii pe care le-a emis cu acea ocazie. Tot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacitatii de exercitiu. cocontractantul local sa fi fost de buna credinta. sau incapacitatea minorului intre 16-18 ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major. persoanele care pot invoca nulitatea si conditiile in care poate fi invocata. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez deoarece s-ar prejudicia un cetatean francez de buna-credinta in momentul incheierii actului. drept care il considera pe Lizardi incapabil. incapacitatile de exercitiu si incetarea capacitatii de exercitiu. Acesta sa nu fi cunoscut si in mod rezonabil nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevalabilitate. continutul capacitatii de exercitiu. Conditii pentru aplicarea teoriei interesului national 1. instituindu-se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente. EXCEPTIE de la aplicarea legii personale normal competente cu privire la capacitatea pers fizice: TEORIA INTERESULUI NATIONAL (e reglementata in dreptul roman in art 17 din Legea 105/1992) S-a pornit de la o speta lider: speta LIZARDI (1869). NU era totusi capabil potrivit legii nationale (mexicane). Aceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale ci legii actului jur. instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican. dupa caz. Cand la scadenta bijutierul a prezentat cambiile. . legii testamentului. incapac medicului/ preotului / farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat-o de ultima boala (de care a murit). sau lex successionis). (Legii contractului/ actului. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu potrivit legii sale nationale. Capacitatea de exercitiu -e supusa legii nationale a persoanei fizice. felurile nulitatii. dar sa fie capabila potrivit legii forului 2. adica incapacitatea strainului. Incapacitatile de folosinta relative opereaza intre incapabil si alte persoane determinate. Lizardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare. Aceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau. In materia vanzarii. Ex : incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui sau.

NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND PERSOANELE JURIDICE Art 41 Legea 105/1992: statutul juridic al persoanei juridice e carmuit de egea sa nationala. Sediul social trebuie sa indeplineasca doua conditii: 1. sa fie real. adica sa nu fie fictiv. Continutul acestei norme conflictuale: statutul organic al persoanei juridice. 2. In dreptul nostru sediul social e si sediul statutar. –un alt argument porneste de la necunoasterea scuzabila a legii straine de catre cetateanul national. adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. per a contrario. Sediul social e stabilit potrivit actului constitutiv. In dreptul roman exista un criteriu comun si anumite criterii speciale de determinare a nationalitatii. calificare care se va face dupa lex fori (legea instantei sesizate) In cazul in care lex fori e legea romana trebuie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului roman. lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului incheierii actului).pers jur are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit potrivit actului constitutiv sediul social .2 4. acesta aparand ca temei al acestei teorii in dreptul roman. daca nu e serios. sa fie serios. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste patru conditii sunt intrunite. Legatura normei conflictuale : nationalitatea persoanei juridice respective Legea aplicabila : legea societatii / lex societatis Determinarea notiunii de persoana juridica: aceasta e o problema de calificare si anume o calificare a normei onflictuale. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. Pentru aceasta teorie in literatura de specialitate s-au incercat mai multe explicatii: -unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine publica dar consideram ca nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine publica pentruca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine. e fraudulos. -de asemenea s-a mai incercat argumentarea acestei teorii pornind de la ideea imbogatirii fara justa cauza a cetateanului strain -ideea erorii comune si invincibile (error communis facit jus). cu alte cuvinte in dreptul roman criteriul general pentru stabilirea nationalitatii e sediul social a persoanei juridice. Criteriul comun: art 40 legea 105. Concluzia este insa ca legea romana a avut ca scop ocrotirea bunei credinte . .

In dreptul anglo-saxon. in ceea ce priveste stabilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii: persoanele juridice au nationalitatea statului unde s-au inregistrat. in sensul ca trebuie respectate conditiile prevazute de ambele sisteme de drept in prezenta. . Filiala are o proprie lege nationala deoarece ea are o personalitate juridica distincta de societatea mama. Totusi. Art 40 Legea 105/1992 precizeaza ca determinant pentru identificarea nationalitatii e sediul social real. Legea aplicabila persoanei juridice cu mai multe sedii. Legea aplicabila in cazul schimbarii nationalitatii persoanei juridice. De regula. statutul organic al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu.Statutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece sucursala NU are personalitate juridica. -Acordul dintre Romania si Israel din 1999 pentru promovarea si protejarea reciproca a investitiilor : o societate comerciala e considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat. Legea aplicabila in cazul fuziunii unor persoane juridice de nationalitate straina. adica locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii chiar daca hotararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state. se considera ca o persoana juridica are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice. Un exemplu ar fi determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului. Criterii speciale pot fi stabilite prin acte normative speciale. Art 46 Legea 105/1992 arata ca fuziunea e valabila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de ambele legi nationale in prezenta. Criteriul controlului in dreptul roman e intalnit in cazul conventiilor internationale la care Romania e parte. In acest sens. In schimb. si OG 26/ 2000 privind asociatiile si fundatiile. in state diferite. Legea aplicabila statutului organic al sucursalelor/ filialelor Statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoana juridica din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice. Astfel de reglementari : -Conventia de la Washington din 1965 pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state (Romania a aderat in 1975): o societate comerciala e considerata straina daca asupra ei se exercita un anumit control de catre interese straine. provenienta capitalului social sau cetatenia / nationalitatea organelor de conducere. literatura de specialitate a considerat ca aici trebuie aplicata prin analogie reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice. independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintat-o.2 Criteriul sediului social pentru persoana juridica e validat si de cele doua acte normative fundamentale in materia persoanelor juridice: Legea 31/1990 privind societatile comerciale. controlul se apreciaza dupa cetatenia/ nationalitatea asociatilor. Legea romana nu contine o reglementare speciala sub acest aspect.

relatiile intre organele de conducere si persoana jurdica si relatiile intre organele de conducere si terti. prin dispozitii speciale. sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate. Aceasta regula este exprimata in art 49 legea 105/1992 conform caruia posesia. -aspecte ce tin de dizolvarea si lichidarea persoanei jur. chiar posedate de straini. principiul teritorialitatii / suveranitatii care consta in interesul statului de a guverna prin norme proprii regimul juridic al bunurilor aflate pe teritoriul sau. de regula. . principiul generalitatii – legea locului situarii bunului asigura aplicarea unui regim juridic unic pentru toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu. dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor. avand in vedere faptul ca bunurile reprezinta valori sociale deosebit de importante. 2. afara numai daca. In legatura cu capacitatea de exercitiu a persoanei juridice. Ratiunea aplicarii legii locului situarii bunului consta in faptul ca aceasta lege asigura realizarea a cel putin trei principii fundamentale in materie: 1. continutul capacitatii de folosinta. inclusiv cele de garantii reale. limitele capacitatii de folosinta. incapacitatile de folosinta. -modul de alegere si functiile organelor de conducere. -drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de asociat. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND BUNURILE STATUTUL REAL definit ca fiind ansamblul elementelor care configureaza regimul juridic aplicabil bunurilor e supus. intereseaza aspecte privind constituirea si atributiile organelor de conducere. 3. -reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii. abrogat prin legea 105/1992. principiul sigurantei circuitului civil privind bunurile fata de parti / terti Aplicarea legii situarii bunului (lex rei sitae) e o solutie traditionala in dreptul roman. arata ca numai imobilele aflatoare pe teritoriul Romaniei sunt supuse legii romane. Fostul art 2 alin 1 Cod Civ. modalitatile de constituire. legii locului situarii bunului (lex rei sitae sau lex situs). -raspunderea persoanei juridice si a organelor sale fata de terti . Capacitatea de folosinta In domeniul legii statutului intra elementele constitutive ale persoanei juridice.2 DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI ORGANIC AL PERSOANEI JURIDICE Statutul organic intereseaza capacitatea de folosinta / exercitiu. se prevede altfel. -modificarea actelor constitutive. Tot aspecte reglementate de legea nationala a persoanei juridice sunt: -modul de dobandire / pierdere a calitatii de asociat. incetarea persoanei juridice.

Regimul lor va fi supus art 53 din legea 105/1992. -modul de exercitare a prerogativelor pe care drepturile reale le confera titularului sau . EXCEPTII de la aplicarea statutului real pentru anumite categorii de bunuri Anumite bunuri datorita naturii lor specifice sau pozitiei in care se afla. Modurile nespecifice (contract. 8. In legatura cu acestea se impune o distinctie. formele de publicitate privind bunurile in anumite cazuri. 4. 1. precum si modul de exercitare a acestor prerogative. Art 64 legea 105/1992 precizeaza ca formele de publicitate realizate in orice mod referitoare la bunuri. modurile si conditiile de constituire. 2. 7. NU sunt supuse legii locului situarii lor ci altei legi aplicabile. drepturie reale care pot exista asupra bunurilor. bunurile aflate in curs de transport. mijloacele de aparare a drepturilor reale (actiunile reale).transmitere si stingere a drepturilor reale. Sub acest aspect.bunurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor bunuri in functie de criteriile admise de lege.obligatiile propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real). traditiunea) precum si de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situarii bunurilor. 5. practic. Exista o exceptie: art 68 legea 105/1992 arata ca pentru cazul mostenirii imobiliare testamentare. lex rei sitae va guverna cel putin urmatoarele elemente: -atributele/ prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor precum si limitele acestora. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI REAL Legea statului pe teritoriul caruia se afla bunul carmuieste : 1. legea locului unde se indeplinesc formele de publicitate coincide cu cea a locului situarii bunului unde se efectueaza publicitatea. adica prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor. imperative. -dreptul de urmarire/ preferinta al creditorilor cu garantii reale. -alte aspecte privind regimul juridic al dr de proprietate. Spre exemplu regimul juridic aplicabil actiunii in revendicare. in principiu. 8. 6. Obliigatiile scriptae in rem sunt supuse legii situarii bunului pentru aspectele reale si legii actului juridic din care izvorasc pt celelalte aspecte. . Modalitatile specifice/ originare de transmitere a drepturilor reale (uzucapiunea. sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc.3 Normele conflictuale privind statutul real sunt. continutul drepturilor reale. testament) sunt supuse legii locului situarii bunului sau altor legi dupa cum e vorba de aspectele lor reale ori de alta natura decat reala. Totusi. Prevederile acestui articol care au un caracter de dispozitie generala NU plaseaza direct formele de publicitate in sfera locului situarii bunului ci cea a legii locului unde acele forme se intocmesc (locus regit actum). 3. accesiunea. modurile de urmarire si de executare silita asupra bunurilor.posesia si actiunile posesorii.testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale unei alte legi decat cea a legii situarii bunului pentru succesiunea imobiliara.

calificarea bunului ilicit se va face potrivit legii acelui stat si nu conform legii statului unde bunul se afla in momentul litigiului. Aici legea 105/1992.O.3 2.nr. mijloace de transport. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND MOSTENIREA Art 66 din legea 105/1992 precizeaza ca mostenirea e supusa unei legi diferite in functie de obiectul ei. sunt supuse legii personale a persoanei juridice reorganizate. Rezulta ca. cu conditia ca statul reclamant sa verse o suma de bani cu titlu de despagubire pentru persoana care a achizitionat cu buna credinta sau e proprietara de drept a acelui bun. 6. Acest principiu isi are izvorul in reglementari interne si internationale ale statului pe teritoriul caruia bunul se afla. prevede ca posesorul unui bun cultural furat trebuie sa il restituie iar un bun e considerat furat daca aceasta calificare e conforma cu legislatia statului de unde bunul provine. adoptata la Roma la 24 iunie 1995. care din punct de vedere al clasificarii bunurilor in mobile si imobile sunt incadrate in categoria mobilelor incorporale (art 474 C Civ). 4. nr. bunurile apartinand unui stat. adoptata de Conferinta Generala UNESCO. bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat sunt supuse unui regim special prevazut de doua conventii internationale. (art 55. 56 legea 105/1992) 3. orice bun cultural furat si importat. nu cunosc totusi o reglementare expresa pe planul dreptului international privat.O. Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import. aflate pe teritoriul unui alt stat sunt supuse in principiu legii statului caruia ii apartin ca urmare a principiului imunitatii statului si a bunurilor sale. (se impiedica astfel frauda la lege care s-ar putea realiza prin mutarea punctului de legatura pentru a face aplicabila alta lege). fie legii delictului. art 60-63 se refera numai la dreptul de autor si de proprietate industriala pe care le trece la categoria generica de bunuri necorporale 5. la Paris la 14 nov 1970 (Romania a aderat prin legea 79/1993publicata in M. drepturile de creanta. 7.176/1997). introdusa de proprietarul legitim sau in numele acestuia. 268/1993). sunt supuse legii aplicabile succesiunii. Universalitatile de bunuri au un regim special din perspectiva dreptului international privat: -universalitatile de bunuri mobile/ imobile apartin unei persoane fizice deoarece pot avea ca izvor doar succesiunea. titlurile de valoare. care stabileste continutul si limitele acestui principiu. 149/1997 (publicata in M. ratificata de Romania prin legea nr. Statele parti la Conventie se angajeaza ca in cadrul legislatiei lor sa admita actiunea in revendicare a bunurilor culturale furate. drepturile asupra creatiei intelectuale. Toate informatiile de mai sus se refera la bunuri privite ut singuli/ individual. Se considera ca ele sunt supuse de principiu legii izvorului lor: fie legii actului juridic (lex actus). Conventia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. conventii care contin si anumite dispozitii de drept international privat. . (art 57-59 legea 105). -transmiterea de bunuri in universalitatea lor (patrimoniu sau fractiune de patrimoniu) intre persoane juridice deoarece opereaza ca efect al reorganizarii. prevede ca statele parti la Conventie se angajeaza sa ia masuri adecvate pentru a sechestra si restitui la cererea statului de origine. Astfel. export si transfer de proprietate a bunurilor culturale.

Sub acest aspect. momentul deschiderii succesiunii. calitatile cerute pentru a mosteni: --capacitatea succesorala --lipsa nedemnitatilor succesorale Capacitatea succesorala. Notiunea generala care desemneaza legea aplicabila mostenirii e cea de lex succesionis. intinderea obligatiei mostenitorilor de a suporta pasivul succesoral Prin includerea acestui drept in domeniul legii succesiunii rezulta ca dreptul statului asupra mostenirii vacante e calificat potrivit dreptului roman drept un drept de mostenire. nu si pentru locul deschiderii succesiunii. exercitarea posesiei asupra bunurilor ramase de la defunct. E de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pentru momentul/ data deschiderii succesiunii. 2. Nedemnitatea succesorala e reglementata si ea de lex succesionis care va determina cazurile in care exista nedemnitate succesorala. 5. -efectele renuntarii la succesiune. aceasta solutie pe planul dreptului international privat concorda doua situatii: . In ceea ce priveste efectele optiunii succesorale intereseaza si sunt supuse legii succesiunii : -efectele acceptarii succesiunii. In acest caz se face aplicarea principiului „mobilia secundum personam”(bunurile mobile urmeaza persoanele). mostenirea e guvernata de legea nationala (lex patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. e supusa legii succesiunii iar nu legii personale tocmai datorita calificarii acestei notiuni drept o conditie esentiala pentru a mosteni. persoanele cu vocatie succesorala. modul in care opereaza si efectele acestuia. 4. care sunt supuse lui lex fori. 6. Astfel. Pentru bunurile imobile. Toate aceste aspecte sunt guvernate de legea succesiunii. 3. mostenirea e supusa legii locului unde fiecare imobil din masa succesorala e situat (lex rei sitae). In schimb.3 Pentru bunuri mobile oriunde acestea s-ar afla. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII MOSTENIRII 1. inventarierea bunurilor succesiunii). -termenul de prescriptie pentru exercitarea dreptului -actele cu valoare de optiune succesorala. Sub aspectul conditiilor intereseaza: -cine are dreptul de optiune succesorala. de optiune succesorala. art 67 lit b legea 105/1992 supune legii succesiunii un aspect ce tine de transmiterea activului mostenirii si anume sezina (posesia succesiunii). dreptul de optiune succesorala cu aspecte ce tin de conditiile si de efectele acestuia. nu intra sub incidenta legii succesiunii aspectele de procedura legate de optiunea succesorala (ex. -posibilitatile pe care le au succesibilii. Lex succesionis va determina sub acest aspect uccesorii ce au sezina precum si efectele acesteia etc. Legea succesiunii guverneaza vocatia succesorala care reprezinta una din conditiile esentiale pentru a putea mosteni. adica existenta calitatii de subiect de drept la data deschiderii succesiunii.

fie la data decesului testatorului. aplicabile fie la data cand testamentul a fost intocmit. precum si cauzele testamentare. Conditii de fond: 1. 4. In ceea ce priveste incapacitatile. 2.obiectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii. testamentul e valabil daca indeplineste conditiile de forma ale uneia din urmatoarele legi: 1. -daca bunul e imobil. se va aplica legea nationala a defunctului de la data succesiunii. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND ACTELE JURIDICE . vor fi supuse legii succesiunii. Se observa prin urmare ca legea 105/1992 contine o reglementare foarte larga in ceea ce priveste legea aplicabila testamentului. capacitatea de a dispune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (lex personalis). In concluzie. 3. consimtamantul si viciile de consimtamant.3 -daca bunul e mobil. pentru a fi valabil. legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite (lex fori sau auctor regit actum). a testatorului. adica avem o succesiune mobiliara. -TEMPORAL. 3. iar cele relative legii succesiunii. 5. 2. -rezerva si cotitatea disponibila. Conditiile de forma ale testamentului sunt reglementate de art 68 alin 3 legea 105/1992 si aceste conditii vor fi analizate sub doua aspecte: -SPATIAL. legea situarii imobilului care formeaza obiectul testamentului. testamentul va fi valabil daca indeplineste conditiile a cel putin uneia dintre cele cinci legi enumerate. legea domiciliului. -limitele de a dispune de bunurile succesiunii. cele absolute sunt supuse legii personale. -cauzele de ineficacitate a legatului. Aceste conditii sunt supuse unor legi diferite. legea nationala a testatorului (lex patriae). testamentul e considerat valabil daca respecta conditiile de forma ale oricareia din cele cinci legi enumerate. trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma si de fond. legea succesiunii va guverna in principiu urmatoarele aspecte: -conditiile de validitate a legatelor. Astfel. legea aplicabila va fi legea locului situarii imobilului LEGEA APLICABILA DEVOLUTIUNII TESTAMENTARE Testamentul. legea locului unde testamentul a fost intocmit.

Regulamentul nr. O aplicare recenta a regulii „locus regit actum” o gasim si in legea 119/ 1996 privind actele de stare civila. Civ (abrogat prin lege 105/1992) stabilea ca lege aplicabila formei actului juridic legea locului incheierii lui (locus regit actum).11 prevede. Norma conflictuala principala e aceea conform careia conditiile de forma ale actului juridic sunt supuse legii fondului actului juridic. Astfel. In acest sens. Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in Romania si indeplineste conditiile privind forma. Art 2 C. un act juridic e valabil in ceea ce priveste forma sa daca indeplineste conditiile prevazute de legea autoritatii care a intocmit actul respectiv. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi. legea nationala a cel putin unuia dintre cocontractanti sau legea legea tarii in care la data respeciva. Aceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman.593/2008 in art.3 In acest domeniu trebuie sa avem in vedere doua reglementari: -pe de o parte dispozitiile legii 105/1992 din materia actelor juridice unilaterale. ca regula generala. faptul ca un contract e valabil din punct de vedere al formei sale daca indeplineste conditiile prevazute de legea care regelementeaza fondul contractului. Acest principiu e valabil atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. C. B. . el va fi considerat valabil chiar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului incheierii. Aceasta idee e expresia principiului „auctor regit actum”. in principiu. In materie contractuala. art 42 din aceasta lege arata ca actele de stare civila privind pe cetateanul roman aflat in strainatate pot fi facute intre altele si de autoritatile locale competente.593/2008 al Parlamentului european si al consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabila obligtiilor contractuale. Trebuie sa analizam distinct: -legea aplicabila formei actului juridic -legea aplicabila conditiilor de fond al actului juridic LEGEA APLICABILA FORMEI ACTULUI JURIDIC -art 71 legea 105/1992 reglementeaza o norma conflictuala principala si mai multe norme conflictuale subsidiare. In subsidiar legea 105/1992 prevede ca actul juridic unilateral e valabil din punct de vedere al formei sale daca indeplineste conditiile prevazute de una din urmatoarele legi: A. -cand cocontractantii sau reprezentantii acestora se afla in tari diferite. un act juridic e de asemenea valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazute de legea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv. isi are resedinta obisnuita oricare din parti. Regulamentul 593/2008 arata ca un contract va fi valabil sub aspectul formei si atunci cand indeplineste una din urmatoarele legi: -atunci cand ambii semnatari se afla pe acelasi teritoriu legea locului unde se inchie contractul respectiv . -iar pe de alta parte dispozitiile Regulamentului (CE) nr. legea locului unde s-a incheiat actul. Legiuitorul roman a dorit ca.

partile nu au ales legea . Care sunt conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris. mentiunea bun si aprobat) 3. Legea formei ne va spune. -care e importanta datei inscrisului sub semnatura privata/ daca inscrisul respectiv are caracter de inceput de dovada scrisa. Durata de valabilitate a unui act juridic cand e limitat in timp 7. Legea ne indica daca inscrisul trebuie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar. 6. Coditiile de forma ale conventiei asupra probelor: NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND CONDITIILE DE FOND ALE ACTULUI JURIDIC Legea 105/1992 si Regulamentul 593/2008 prevad ca in ce priveste conditiile de fond ale actului juridic unilatral. respectiv contractului. Sub acest aspect. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII FORMEI ACTULUI JURIDIC Legea formei indiferent care ar fi ea. 2. Forma in care trebuie exteriorizat actul juridic in sensul de negotium. pe de o parte daca e admisa (sau nu) si in ce conditii. se aplica mai intai legea aleasa de parti pentru a guverna fondul actului (legea vointei partilor / lex voluntatis). 8.3 -in cazul unui contract care are ca obiect un drept real imobilar sau un drept de locatiune asupra unui imobil. legea formei actului juridic reglementeaza: -forta probanta si admisibilitatea inscrisurilor ca mijloace de proba preconstituite. actul juridic va fi plasat in sfera unui anumit sistem de drept dupa anumite criterii obiective.Admisibilitatea probei testimoniale.Mijloacele de proba a actelor juridice. Sanctiunea aplicabila in cazul in care se incalca o conditie de forma. si pe de alta parte daca proba cu martori e admisa peste / impotriva continutului unui inscris. 4. 5. Daca partile nu au desemnat o lege aplicabila. determina urmatoarele elemente in legatura cu forma actului juridic: 1. care e caracterul acelei forme (ad validitatem / ad probationem) -daca la contractele reale e necesara remiterea materiala a bunului. legea tarii in care este situat imobilul cu cnditia ca de la acele dispozitii sa nu se poata deroga prin conventii. partile au ales legea 2. Exista prin urmare doua situatii: 1. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica: -daca actul trebuie sau nu sa imbrace o forma scrisa. -atunci cand este ceruta. -daca actul are putere doveditoare pana la inscrierea in fals / la proba contrara. Care sunt formele ce trebuie indeplinite pentru actele autentice si care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn.

3 1. 74 din legea 105/1992 . Se considera ca izvorul vointei partilor deriva din lege in sensul ca partile pot sa aleaga legea aplicabila pentru ca un sistem de drept national le permite acest lucru. Rezulta astfel ca in dreptul roman. exista doua modalitati prin care partile isi pot exprima vointa in vederea legii aplicabile. e firesc ca atunci cand actul jur contine un element de extraneitate. pe planul dreptului international privat. ca alegerea legii aplicabile contractului trebuie sa fie expresa ori sa rezulte neindoielnic din continutul acesteia sau din imprejurarile cauzei (circumstante). Principiul autonomiei de vointa se aplica si actelor juridice unilaterale cat si contractelor. sa se permita partilor sa aiba aceeasi posibilitate in ce priveste alegerea legii aplicabile. Din moment ce Codul Civil permite partilor sa determine continutul actului juridic incheiat. aceasta legatura reiese din faptul ca atat clauza cat si contractul sunt supuse aceleiasi legi . Ambele idei prezinta anumite consecinte : a.3 (1) la fel ca si art. Iar art 3(1) din Regulamentul 593/008 din materia contractelor. la fel ca in dreptul comunitar. LEX VOLUNTATIS Temeiul juridic al legii vointei partilor Lex voluntatis e expresia pe planul dreptului international privat a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului libertatii contractuale. Modalitatile de exprimare Regulamentul pervede in ceea ce priveste modalitatea de exprimare a acordului partilor pentru alegerea legii aplicabile in teza a doua a art. Raportul consta in faptul ca aceasta clauza beneficiaza de o autonomie relativa ceea ce genereaza doua idei: a. fie printr-un acord separat pe care partile il incheie Aceasta conventie prin care partile desemneaza expres legea aplicabila se numeste clauza de alegere. Izvorul lui lex voluntatis Exista o controversa daca vointa isi are izvorul in ea insasi sau izvorul vointei partilor provine din lege. Exista astfel o : -alegere expresa -alegere tacita Alegerea expresa a legii se face fie prin inserarea in acel contract a unei clauze speciale de alegere . pentru ca e vorba de o autonomie inseamna ca sub anumite aspecte regimul juridic al clauzei de alegere e diferit fata de cel al contractului principal. (pactum de lege utenda/ clauza de electio iuris). b. faptul ca exista o legatura intre clauza si contract . Daca clauza de alegere e cuprinsa in contractul principal se pune problema raportului dintre aceasta clauza si contractul principal. contractul e supus legii alese prin consens de catre parti. arata ca.legatura dintre clauza si contract se exprima prin urmatoarele elemente: 1. astfel legea 105/1992 prevede in art 69: conditiile de fond ale actului juridic unilateral sunt stabilite de lgea aleasa de catre autorul sau.

Exemple: -rezolutiunea / rezilierea contr pentru neexecutare nu afecteaza valabilitatea clauzei . Exemple: -daca partile au fost incapabile la incheierea contractului principal. Exista anumite elemente care rezulta din contract si care pot fi: -utilizarea de catre parti a unor notiuni juridice sau a unor institutii juridice specifice numai unui anumit sistem de drept. de exemplu necompetenta organului care a intocmit contractul afecteaza doar contractul. -daca consimtamantul a fost viciat la contract. nu si clauza de alegere. Exista si elemente extrinseci contractului care rezulta din vointa partilor exprimata ulterior incheierii contractului. Acestea pot exprima o alegere tacita a legii aplicabile. dar nu unul foarte puternic. -incheierea contractului intr-o anumita limba poate fi un indiciu. Alegerea tacita Atunci cand partile nu au ales in mod expres legea ce va guverna fondul actului juridic. clauza de alegere e autonoma fata de contract ceea ce inseamna ca sub anumite aspecte va avea un regim juridic distinct de cel al contractului principal. implicit viciul exista si asupra clauzei de alegere. Instantele judecatoresti / de arbitraj desemnate de parti sa judece un litigiu cu privire la acel contract dupa un anumit sistem de drept vor fi competente sa pronunte rezolutiunea / nulitatea contractului in temeiul clauzei de alegere. -alegerea de catre parti a instantei dintr-un anumit stat pt solutionarea litigiului e o prezumtie slaba in ce priveste alegerea de catre parti a legii aplicabile pentru ca in dreptul international privat exista foarte des situatia ca instantele sa aplice un sistem de drept strain. erau implicit incapabile si in ce priveste inserarea clauzei de alegere pentru ca in ambele situatii exista acte de dispozitie. -referirea partilor la o uzanta care actioneaza numai intr-o anumita tara plaseaza contractul in acel sistem de drept. (cazuri de nulitate convergenta) b.3 2. Pot exista anumiti indici subiectivi intrinseci contractului. partile incheie un act aditional in care fac referire la legea unui anumit stat . Acest lucru poate fi un indiciu ca partile au dorit sa localizeze respectivul contract in respectivul sistem de drept.pe de alta parte. -anumite cauze de nulitate nu sunt convergente. De exemplu. anumite cauze de nevalabilitate pe fond ale contractului principal atrag si nevalabilitatea clauzei. Intinderea vointei partilor . Autonomia clauzei rezulta si din faptul ca exceptia de ordine publica e diferita in cazul contractului si in cazul clauzei. e posibil ca judecatorul / arbitrul competent in solutionarea litigiului sa extraga vointa partilor folosinduse de anumite elemente subiective. dupa incheierea contractului. afecteaza doar contractul nu si clauza de alegere. Acesta poate fi un indiciu ca partile au inteles sa aplice acea lege si contractului principal.

caz in care alegerea partilor va fi inlaturata si instanta (judecatoreasca / arbitrala) va proceda la o localizare obiectiva a contractului in sfera unui alt sistem de drept. 2. partile au ales ca aplicabila contractului lor o lege care anuleaza contractul sau cel putin o parte a acestuia. si nu poate afecta in mod negativ drepturile tertilor. chiar si o lege care nu are nici o legatura cu contractul respectiv. iar acel sistem de drept nu contine norme juridice care sa reglementeze situatia litigioasa.3(1) teza a doua prevede ca partile pot alege legea aplicabila intregului contract sau numai unei anumite parti a contractului. Exemplu. Aceasta posibilitate trebuie utilizata cu multa prudenta pentru ca exista riscul ca acele legi sa contina solutii diferite si diferite incompatibilitati. DETERMINAREA LEGII APLICABILE ACTULUI JURIDIC DUPA CRITERII OBIECTIVE Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplicabila si nici nu rezulta o alegere tacita. Rezulta prin urmare ca e posibil ca partile sa aplice legi diferite pentru diferite aspecte ale aceluiasi contract. cu mentiunea ca legea nou aleasa nu poate aduce atingere validitatii formei contractului stabilita conform art. Astfel e de dorit ca partile sa aleaga o singura lege care sa guverneze intregul act juridic. Sub acest aspect este important faptul ca regulamentul face trimitere atat la ordinea publica a statului membru cat si la dispozitiile imperative ale dreptului comunitar atunci cand legea aleasa de parti este cea a unui alt stat nemembru.11 din Regulament. . iar partile sa fi ales legea romana.limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea publica si frauda la lege. Limitele libertatii de alegere a legii aplicabile Atat Legea 105/1992 cat si Regulamentul 593/2008 nu prevad limite ale libertatii de alegere. O alta situatie poate sa apara atunci cand partile au trimis prin vointa lor la un sistem de drept.3 Regulamentul in art. Exista totusi anumite limite ale vointei partilor care rezulta din alte principii si pot fi clasificate in: . sistem ce valideaza contractul respectiv. . Spre exemplu. Solutia se bazeaza pe principiile generale de interpretare a actului juridic. organul de jurisdictie va trebui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe baza unor criterii obiective. un contract de vanzare cumparare intre o societate comerciala romana si o societate comerciala din Grecia. Deasemenea Regulamentul ofera posibilitatea ca ulterior incheierii contractului sa hotarasca supunerea acestuia unei alte legi decat anterioara stabilita la momentul incheierii contractului. astfel incat partile pot alege ca aplicabila contractlui orice lege a oricarui stat.limite speciale care decurg din aplicarea unor alte reguli de drept. contract ce are ca obiect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate. Intre parti poate izbucni un litigiu cu privire la calibrajul maslinelor. Localizarea obiectiva e intotdeauna subsidiara legii alese de parti astfel incat organul de jurisdictie trebuie sa verifice daca partile si-au manifestat sau nu vointa.

proper law). criteriul principal de localizare obiectiva a actelor juridice consta in aplicarea legii statului cu care actul juridic are legaturile cele mai stranse. a) Astfel Conform Legii 105/1992 exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii subsidiare (II). Calificarea notiunii de legaturi cele mai stranse: un contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice are la data incheierii contractului. . E vorba in principal de contracte de locatiune si contracte de comodat. dupa caz domiciliul/ resedinta respectiv sediul statutar pentru persoane juridice sau fondul de comert pt un comerciant. Astfel.cumparare) prestatia caracteristica e prestatia partii care instraineaza bunul mobil. astfel incat contractul va fi localizat obiectiv in sfera sistemului de drept unde prestatorul de servicii isi are domiciliul/ resedinta sau sediul/ fondul de comert. Rezulta ca. sau alte contracte similare. aceste tipuri de contracte se vor localiza in tara vanzatorului: contractele sunt supuse legii statului unde vanzatorul isi are domiciliul/ resedinta sau sediul social / fondul de comert. contractul de locatiune / de comodat se localizeaza in sfera sistemului de drept unde locatorul /comodantul isi au domiciliul / resedinta sau sediul social / fondul de comert. Aceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo-saxon (in dreptul anglo-saxon exista teoria legii proprii a contractului. In cazul contractul de mandat. de cautiune. Notiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de prestatie caracteristica a debitorului. In contractele de inchiriere/ alte contracte similare prestatia caracteristica apartine partii care pune la dispozitia unei persoane pe o perioada determinata folosinta unui bun. depozit. prestatia caracteristica e cea a mndatarului/ depozitarului/ antreprenorului. consider ca solutiile sun in principiu aceleasi. Debitorul prestatiei caracteristice in acest contract e locatorul /comodantul pentru ca ei sunt cei care pun la dispozitia unei alte persoane folosinta bunului. Trebuie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe baza legaturilor cele mai stranse. prestatia caracteristica apartine garantului astfel incat contr se va localiza obiectiv in tara acestuia. a partilor care presteaza un serviciu. Art 78 legea 105/1992 defineste notiunea de prestatie caracteristica astfel: in contractele translative de drepturi reale cu privire la bunul mobil (ex: contractul de vanzare. antrepriza precum si in general in cazul contractului de prestari de servicii.3 Criterii de localizare obiectiva In ceea ce priveste localizarea obiectiva. exista o diferenta de abordare intre legea 105/1992 si Regulamentul 593/2008 desi pe fond. In contractele de garantie. Criteriu principal Conform art 69 (pentru actele juridice unilaterale) si 77 (pentru contracte). I.

Mai mult. Doar contractului privind un drept real imobiliar i se va aplica.4 Exista o situatie speciala in care legea califica legaturile cele mai stranse: in ce priveste bunurile imobile art 77 (3) prevede ca „contractele referitoare la un drept imobiliar / drept de folosinta temporara asupra unui imobil are legaturile cele mai stranse cu legea statului unde imobilul e situat”. 2 (pentru actul juridic unilateral) respectiv art. legea tarii unde isi are resedinta obisnuita distribuitorul. contractului de prestari de servicii. contractului de distributie. legea aplicabila in lipsa alegerii facute de parti.Majoritatea conditiilor de fond intra in sfera legii aplicabile. Legea105/1992 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se incheie contractul. chiar in alin. Se poate constata ca desi regulamentul nu o prevede expres. 1.4 (1) indica diferentiat. Se aplica lex loci actus / lex loci contractus. Regulamentul arata expres ca in cazul in care unui contract nu ii este aplicabil alin (1) sau i-ar fi aplicabile mai multe din variantele de la acel alineat. Dispozitiile referitoare la actul juidic unilateral raman aplicabile ca atare. legea aplicabila va fi intotdeauna legea tarii in care isi are resedinta obisnuita partea contractanta care efectueaza prestatia caracteristica. problema care se pune e aceea de a afla care sunt materiile pe care legea contractului le reglementeaza / care e sfera de aplicare a legii contractului. particularizand la fiecare contract in parte. fie atunci cand legea aplicabila nu poate fi determinata conform acelorasi dispozitii. . in alineatele (3) si (4). atunci cand : fie din ansamblul circumstantelor cauzei rezulta fara echivoc ca respectivul contract are in mod vadit o legatura mai stransa cu o alta lege decat cea ce ar aparea ca aplicabila conform alineatelor 2 si 3. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII ACTULUI JURIDIC Daca fie s-a facut o localizare subiectiva fie una obiectiva. b) In schimb. In final. Intre absenti : daca partile se afla in state diferite contractul se considera incheiat in tara domiciliului/ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta. legea locului unde bunul este situat. in mod logic. contractului de vanzare cumparare de bunuri i se aplica legea tarii unde isi are resedinta obisnuita vanzatorul. legea tarii unde isi are resedinta beneficiarul francizei. dar nu se refera la locul incheierii contractului intre prezenti. legea aplicabila ne apare de fiecare data ca fiind legea tarii unde isi are resedinta obisnuita debitorul prestatiei caracteristice.(2) al aceluiasi articol. Regulamentul 593/2008 in art. oferta ce a fost acceptata. regulamentul vorbeste si de legea cu care contractul are legaturile cele mai stranse ca lege aplicabila. spre exemplu. contractului de franciza.79 (pentru contracte) din Legea 105/1992 prevedeau ca un act juridic care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ce priveste conditiile de fond legea locului unde actul juridic a fost intocmit. Criteriu subsidiar Legea locului incheierii contractului Articolele 69 alin. Astfel. legea tarii unde isi are resedinta obisnuita prestatorul de servicii. II.

sfera persoanelor care o pot invoca.Executarea contractului poate fi supusa unor legi diferite: o parte sunt supuse legii contractului (modalitatile de executare a contractului. 6.Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului (actiunea pauliana. -Consimtamantul : legea contractului va stabili care e raportul dintre vointa interna si vointa declarata. care sunt viciile. clauze penale si conventiile asupra raspunderii sunt supuse tot legii contractului. consecintele neexecutarii contractului. -Cauza contractului precum si modalitatile actului juridic intra tot subincidenta legii contractului 2. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND FAPTELE JURIDICE ILICITE In acest domeniu a devenit aplicabil. lex loci executiones : modalitatile si formele concrete de executare. care e mecanismul formarii consimtamantului -Obiectul : e guvernat tot de legea contractului. legea aplicabila este tot legea contractului. 4. dobanzilor. care sunt conditiile consimtamantului. posibilitatea acoperirii.4 -Capacitatea de a contracta nu e supusa legii contractului ci e supusa legii personale a cocontractantilor. efectele nulitatii.Raspunderea contractuala : conditiile raspunderii. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea europeana. 5. principiile care guverneaza efectele contratului. alte aspecte ale executarii contractului care tin de modul de executare sunt supuse legii locului de executare. regimul fortei majore si a altor cauze exoneratoare de raspundere si evaluarea prejudiciului. Regulamentul (CE) nr.Interpretarea contractelor si efectele contractului. 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale (Roma II) . iar daca creanta izvoraste dintr-un contract.Nulitatea contractului : cauzele de nulitate absoluta si relativa. durata in timp a contractului. regimul daunelor.Stingerea obligatiilor contractuale : moduri de stingere. cat timp poate fi invocata nulitatea. executarea voluntara a contractului. masurile pt conservarea patrimoniului debitorului sunt supuse de regula legii creantei ocrotite. Legea va stabili care sunt efectele contractului. actiunea in declararea simulatiei) . riscul contractului). receptia cantitativa si calitativa a marfii). Toate aceste aspecte intra sub incidenta legii contractului. regimul lor juridic 7. efectele specifice ale contractelor sinalagmatice (exceptia de neexecutare. punerea in intarziere a debitorului/ teoria impreviziunii). masurile luate de creditor pentru preintampinarea neexecutarii obligatiei de catre debitor (termen de garantie…. actiunea oblica/ subrogatorie. 3. rezolutiunea.

Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte. problema probei acesteia. legea delictului stabilind : 1.prejudiciul. Totusi. si . Domeniul de aplicare a legii aplicabile faptului juridic ilicit: Sunt supuse legii delictului urmatoarele: -conditiile raspunderii civile delictuale a. Legea va stabili: -intinderea raspunderii. trebuie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si e de regula cetatenia. -modalitatile reparatiei : in natura sau prin echivalent. ce fapte au / nu au caracter ilicit 2. in ce masura e necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii. sau e numai partiala). indiferent de locul in care s-a savarsit faptul cauzator de prejudicii si indiferent de de tara sau tarile in care se manifesta efectele indirecte ale respectivului fapt. atunci cand din toate circumstantele referitoare la caz rezulta ca fapta ilicita are o legatura mai stransa cu o alta tara decat cele prevazute anterior.fapta ilicita. art. daca vinovatia trebuie probata sau e prezumata / raspunderea e obiectiva. -criterii pentru stabilirea vinovatiei -capacitatea delictuala -cazurile de limitare/ exonerare de raspundere si impartirea raspunderii intre autor si victima b. Regulamentul prevede si o a treia posibilitate. -intinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pentru paguba efectiv suferita si pentru beneficiul nerealizat. proba faptei licite -in ce priveste vinovatia si capacitatea delictuala legea ne va spune ce inseamna vinovatie. -natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . se va aplica legea respectivei tari. domiciliul/ resedinta faptuitorului /victimei. Astfel.sub acest aspect. 4 (1) prevede ca legea aplicabila unei obligatii rezultate dintr-un fapt juridic ilicit este legea tarii in care s-a produs prejudiciul (lex loci laesionis). Elementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de drept interational privat. cauzele care inlatura caracterul ilicit 3. se va aplica respectiva lege. Daca insa victima faptului ilicit si faptuitorul isi au resedinte obisnuite in aceeasi tara. formele si gradele vinovatiei. daunele previzibile / si cele imprevizibile.4 Ca regula generala. .

efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c. c. -transmiterea dreptului la reparatie. acel impediment va fi inlaturat daca unul dintre viitorii soti e cetatean roman si casatoria sa se incheie in Romania (norme de ordine publica – caracter national). Exista o situatie speciala : daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un impediment la casatorie care potrivit dreptului roman e incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie. legea resedintei. daca nu are domiciliu. indicand conditiile raportului. sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti.4 -cauzele de limitare/ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul .Legea delictului va guverna raportul de cauzalitate. NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA DREPTULUI FAMILIEI 1) Casatoria 2) Filiatia 3) Adoptia Relatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu legii sale nationale. . iar daca pers nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului. divortul a. 1)Casatoria Legea aplicabila casatoriei are in vedere trei importante aspece: a. incheierea casatoriei b. Incheierea casatoriei -conditii de fond -conditii de forma Conditiile de fond cerute pentru incheierea valabila a casatoriei. -persoanele indreptatite sa obtina reparatia. art 11 legea 105/1992 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei.

inclusiv obligatia parintilor de a intretine si educa copilul precum si de a-i administra bunurile personale. Exista o norma de aplicatie imediata: casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata numai in fata autoritatilor competente (nu si religioase) sau in fata agentului diplomatic / consular fie al Romaniei fie al statului celuilalt sot. Divortul Diortul va fi guvernat de legea care e desemnata conform art 20 pentru efectele casatoriei. c. b. -raportul dintre parinti si copil inclusiv obligatia acestuia de a-l intretine.4 Conditii de forma. i se va aplica legea romana. i se va aplica legea cea mai favorabila. este supusa legii nationale a copilului de la data nasterii sale Daca copilul la data nasterii sale are mai multe cetatenii dintre care una e romana. educa si administra bunurile personale. Se stabileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 20. Efectele casatoriei Art 20 legea 105/1992 : relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi in scara : -legea nationala comuna a sotilor (daca exista). toate straine. Forma incheierii casatoriei e supusa legii statului pe al carui teritoriu se celebreaza (locus regit actum). -dobandirea numelui copilului din casatorie. -daca nu au nici resedinta comuna se va aplica legea statului cu care sotii intretin in comun legaturile cele mai stranse (solutie preluata din dr anglo-saxon). Daca la data nasterii sale copilul are mai multe cetatenii. Filiatia copilului din casatorie b. Filiatia copilului din afara casatoriei a. 2. -daca nu au nici cetatenie. Domeniul legii filiatiei copilului din casatorie : -tagaduirea paternitatii. b. nici domiciliu comun -legea resedintei comune. . Cele doua legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi schimba cetatenia / domiciliul. Domeniul legii filiatiei copilului din afara casatoriei: -recunoasterea si efectele filiatiei. -contestatia recunoasterii de filiatie. -raporturile dintre parinti si copil.Filiatia a. -in cazul in care au cetatenie diferita se va aplica legea domiciliului lor comun.

b. -societatile in comandita simpla (din dreptul german). legea aplicabila este legea locului unde adoptia s-a incheiat. conditii de fond c. Sunt societati fara personalitate juridica: -asociatiile in participatiune (din dreptul francez.4 3. Efectele si relatiile adoptator-adoptat vor fi guvernate de legea nationala a adoptatorului. Norme conflictuale privind subiectele 2.(pentru societati comerciale) In lipsa de autorizare/ inmatriculare se aplica legea statului unde functioneaza conducerea activitatii economice a comerciantului. cumulativ. Se va aplica cumulativ legea nationala a adoptatorului si legea nationala a pers adoptate. . Norme conflictuale privind contractele comerciale internationale 1.Adoptia a. c. dreptul roman).Norme conflictuale privind subiectele Legea aplicabila calitatii de comerciant Calitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a obtinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pentru persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata. Legea aplicabila fondului de comert Fondul de comert este guvernat de legea locului situarii lui (lex rei sitae). -societatile (in) partnership (din dreptul anglo-saxon). efectele d. nulitatea a. Pentru nulitatea datorita nerespectarii formei. Societatilor comerciale fara personalitate juridica li se va aplica legea statului pe teritoriul caruia se afla centrul principal de gestiune si conducere a activitatii societatii comerciale respective. Legea aplicabila societatilor comerciale Societatilor comerciale cu personalitate juridica li se aplica legea nationala (lex societatis). d. NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA DREPTULUI COMERCIAL 1. conditii de forma b. Se va aplica legea statului pe teritoriul caruia adoptia s-a incheiat. Trebuie remarcat ca pe plan conflictual fondul de comert e asemuit unui bun imobil desi in dreptl roman fondul de comert e considerat bun mobil incorporal. Daca copilul e adoptat de sot efectele vor fi guvernate de legea determinata conform art 20 legea 105/1992. E supusa pe fond legii adoptatorului si legii persoanei adoptate.

-drepturile si obligatiile ce rezulta din contractul de societate. -efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a debitorului. -categoriile de persoane care pot cere falimentul . -dizolvarea si lichidarea societatii Legea aplicabila falimentului Aplicabil in acest domeniu este Regulamentul (CE) 1346/2000 privind insolventa. Aceasta lege determina toate etapele specifice procedurii insolventei: declansarea acesteia. desfasurarea si inchiderea acesteia. -criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor). . -moduri de dobandire si pierdere a calitatii de asociat. Domeniu de aplicare a legii falimentului : -conditii pentru ca o persoana sa fie declarata in faliment . din regulament insolventei ii este aplicabila legea tarii unde s-a deschis procedura insolventei. -organizarea si functionarea societatii. -efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la bunurile debitorului si cu privire la actele juridice incheiate de debitor. Potrivit art. -raspunderea membrilor din organele de conducere ale societatii falite pentru starea de faliment. -masurile prealabile falimentului. nu si procedura de constituire (aceata procedura fiind supusa legii instantei abilitate). Conditiile de fond ale contractelor sunt guvernate: -de legea autonomiei de vointa (lex voluntatis) -in lipsa lui lex voluntatis legea va fi stabilita pe baza localizarii obiective a contractului.Normele conflictuale privind contractele comerciale internationale Forma contractelor e supusa legii formei actului juridic. -categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului. 2. -efectele lichidarii.4 Domeniul de aplicare a legii societatii comerciale: -capacitatea de folosinta si exercitiu.

contractul de munca va fi guvernat de legea convenita de parti (lex voluntatis). Alin 4 al aceluiasi art.593/2008 (dar si art. -incetarea contractului. -executarea contractului. 8 face trimitere si la legea cu care contractul are legaturile cele mai stranse. legea unui stat cu care contractul ar avea o legatura mai stransa. -suspendarea. Din punctul de vedere al dreptului international privat ne intereseaza doar aspectele ce tin de contractul individual de munca.lex loci laboris). -iar daaca salariatul isi indeplineste munca in mai multe state se aplica legea statului pe al carui teritoriu se afla sediul intreprinderii angajatoare. 8 rezulta ca legea aplicabila contractului de munca printr-o localizare obiectiva difera in functie de locul in care angajatul isi indeplineste munca dupa distinctia din text: -in cazul in care salariatul isi indeplineste munca in mod obisnuit pe teritoriul unui singur stat se va aplica legea statului respectiv (legea locului de exercitare/ executare a muncii.4 NORMELE CONFLICTUALE APLICABILE IN MATERIA DR MUNCII Dreptul muncii e o ramura complexa ce include aspecte de drept public dar si aspecte de ordin privat. NORMELE DE PROCEDURA IN MATERIA DR INTERNAT PRIVAT . -nulitatea contractului.lex societatis a angajatorului. Din art. In cazul lipsei unei legi alese. 8 (2) din Regulamentul nr. Legea aplicabila contractului de munca Ca regula. -cuantumul si modalitatile de plata salariului. contractul individual de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu salariatul isi indeplineste in mod obisnuit munca chiar daca e detasat temporar in alt stat. Domeniul legii contractului de munca (contractul individual): -efectele contractului individual de munca (drepturile si obligatiile partilor) -felul muncii si modalitatile de realizare . 102 din legea 105/1992) prevede ca. se va aplica legea tarii in care isi are sediul unitatea angajatoare. In situatia in care legea aplicabila nu poate fi determinata in modul aratat mai sus. modificarea contractului. -durata contractului. -raspunderea materiala a salariatilor. -si in ultima instanta. art. atunci cand din circumstantele de ansamblu ale cauzei ar rezulta ca legea apartine unui alt sistem de drept decat cele deja aratate.

acţiunea poate fi introdusǎ în faţa instanţelor de la locul executǎrii contractului. în urmǎtoarele situaţii: a) în materie contractualǎ. recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti si arbitrale straine in Romania 1. dupǎ cum urmeazǎ: în cazul vânzǎrii de mǎrfuri. Regulamentul nr. legea aplicabila procedurii 3. precum nici în materia arbitrajului. În funcţie de natura contractului. Regulamentul stabileşte o competenţǎ generalǎ şi derogǎri de la aceasta. indiferent de naţionalitatea lor. instanţa competentǎ e cea de la domiciliul sau reşedinţa creditorului obligaţiei de intreţinere. A. reşedinţa. Competenţa generalǎ: potrivit art. În ceea ce priveşte competenţa. sediul sau fondul de comerţ pe teritoriul unui stat membru sunt acţionate în justiţie. Regulamentul nr. sediul sau fondul de comerţ. în temeiul contractului.4 sau PROCESUL CIVIL INTERNATIONAL Procesul civil international implica urmatoarele aspecte: 1.1. condiţia juridicǎ a strǎinului ca parte în proces 3. . 44/2001 nu se aplicǎ în materie fiscalǎ. Competenţa jurisdicţionalǎ a instanţelor române 1. în cazul contractelor de prestǎri servicii. persoanele domiciliate sau care îşi au reşedinţa. locul introducerii acţiunii va fi acela unde a fost sau ar fi trebuit sǎ fie livratǎ marfa. vamalǎ.44/2001 privind competenţa. competenta jurisdictionala 2. se va face o distincţie. acţiunea poate fi introdusǎ la locul unde. recunoaşterea şi executarea hotǎrârilor în materie civilǎ şi comercialǎ. administrativǎ. au fost sau ar fi trebuit sǎ fie prestate serviciile. indiferent de naţionalitatea acestuia. 2. b) în materia obligaţiei de întreţinere. în faţa instanţelor statului membru în cauzǎ. precum şi anumite competenţe speciale în domenii determinate. se poate introduce o acţiune pe teritoriul altui stat decât statul în care îşi are domiciliul. Împotriva unui pârât.

dacǎ asiguratorul este pârât. competenţa aparţine:   Fie instanţei de la sediul asiguratorului-pârât. agenţiilor sau altor asemenea unitǎţi.4 c) d) în materie delictualǎ şi cvasidelictualǎ.  În caz de rǎspundere civilǎ. Dacǎ asiguratorul este reclamant. c) în cazul contractului individual de muncǎ. în mǎsura în care. a) astfel. conform legislaţiei interne. Dacǎ consumatorul este pârât. instanţa competentǎ poate fi cea de la locul producerii prejudiciului sau de la locul în care bunul imobil de aflǎ. instanţa competentǎ e cea de la locul unde se aflǎ sucursala.  bunuri imobile. atunci când angajatorul este pârât. f) acţiunile reale imobiliare vor fi introduse la locul situǎrii bunului imobil. instanţa respectivǎ este competentǎ şi în soluţionarea laturii civile a procesului penal. atunci când reclamantul În cazul asigurǎrilor de rǎspundere civilǎ şi asigurǎrilor pentru este deţinǎtorul poliţei de asigurare. temeiul sǎvârşirii unei infracţiuni. b) în materia contractelor încheiate de consumatori. instanţa competentǎ va fi cea sesizatǎ cu privire la acţiunea penalǎ. nǎscutǎ în instanţei unde s-a produs sau riscǎ sǎ se producǎ fapta prejudiciabilǎ. instanţa competentǎ e cea de la domiciliul pârâtului angajat. B. dar poate fi şi instanţa de la locul desfǎşurǎrii obişnuite a activitǎţii potrivit contractului de muncǎ. acţiunea va fi introdusǎ în faţa în cazul unei acţiuni civile în despǎgubiri sau în restituire. Dacǎ angajatorul este reclamant. agenţia sau unitatea respectivǎ. instanţa competentǎ este cea de la domiciliul sǎu. asiguratorul poate fi acţionat în faţa instanţei la care persoana vǎtǎmatǎ a introdus acţiunea împotriva asiguratorului. Fie instanţei de la sediul reclamantului. acesta are libertatea de a alege între a sesiza instanţa de la domiciliul pârâtului sau instanţa de la domiciliul reclamantului. Competenţa specialǎ: în materia asigurǎrilor. a contractelor încheiate de consumatori şi a contractelor de muncǎ. e) în ceea ce priveşte litigiile rezultate din funcţionarea sucursalelor. instanţa competentǎ este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului (asigurat). în materia asigurǎrilor. instanţa competentǎ e cea de la sediul pârâtului (angajator). Regulamentul 44 prevede o competenţǎ specialǎ. . în cazul în care consumatorul este reclamant.

Verificarea competenţei de cǎtre instanţǎ Dacǎ o instanţǎ dintr-un stat membru este sesizatǎ pe cale principalǎ cu un litigiu asupra cǎruia instanţa din alt stat membru este exclusiv competentǎ. necompetentǎ. în cadrul acestui tip de comerţ. din oficiu. acea instanţǎ este competentǎ. d) acţiunile referitoare la drepturile de proprietate intelectualǎ sunt de competenţa instanţelor de la locul înregistrǎrii drepturilor respective. în anumite domenii: a) acţiunile reale imobiliare sunt de competenţa exclusivǎ a instanţelor de la locul situǎrii imobilului.5 C. Prorogarea de competenţǎ Conform art. sau b) într-o formǎ conformǎ cu obiceiurile statornicite între pǎrţi. Convenţia atributivǎ de competenţǎ se încheie: a) în scris ori verbal cu confirmare scrisǎ. Competenţa exclusivǎ: Regulamentul 44 prevede şi cazuri de competenţǎ exclusivǎ. aceasta se declarǎ. dacǎ pǎrţile au convenit ca o instanţǎ dintr-un stat membru urmeazǎ sǎ aibǎ competenţa în soluţionarea unui litigiu ce a survenit sau urmeazǎ sǎ survinǎ. c) acţiunile privind înscrierile în registrele publice sunt de competenţa exclusivǎ a instanţei statului pe teritoriul cǎruia se pǎstreazǎ registrul respectiv. b) litigiile privind societǎţile comerciale sunt de competenţa exclusivǎ a instanţei de la sediul societǎţii. într-o formǎ conformǎ cu uzanţa cu care pǎrţile sunt sau ar trebui sa fie la curent şi care. Dacǎ pârâtul domiciliat pe teritoriul unui stat membru este acţionat în justitie înaintea unei instanţe dintr-un alt stat membru şi nu se înfǎţişeazǎ în faţa acesteia. 23 din Regulamentul 44. sau c) în comerţul internaţional. este cunoscutǎ pe larg şi respectatǎ cu regularitate de cǎtre pǎrţile la contractele de tipul pe care îl implicǎ domeniul comercial respectiv. instanţa se . e) acţiunile privind executarea hotǎrârilor sunt de competenţa exclusivǎ a instanţei de la locul unde urmeazǎ sǎ se execute.

necompetentǎ în cazul în care competenţa sa nu rezultǎ din dispoziţiile prezentului regulament.2. Dacǎ se stabileşte competenţa primei instanţe sesizate. Dacǎ aceste acţiuni sunt pendinte în prima instanţǎ. instanţa sesizatǎ ulterior îşi declinǎ competenţa în favoarea acesteia. În cazul în care acţiuni conexe sunt pendinte inaintea unor instanţe din state membre diferite. reşedinţa sau fondul de comerţ în România. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat Instanţele judecătoreşti române sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte română şi o parte străină sau numai dintre străini. la cererea uneia dintre pǎrţi. instanţa sesizatǎ ulterior poate. cererea se introduce la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului din ţară. instanţa sesizatǎ ulterior poate suspenda judecata. . sǎ-şi decline competenţa. Legea nr. Litispendenţa (a) şi conexitatea (b) a) În cazul în care cereri având acelaşi obiect şi aceeaşi cauzǎ sunt introduse între aceleaşi pǎrţi înaintea unor instanţe din state membre diferite. din oficiu. instanţa sesizatǎ ulterior suspendǎ din oficiu acţiunea pânǎ în momentul în care se stabileşte competenţa primei instanţe sesizate. dacă pârâtul din străinătate nu are domiciliul cunoscut.5 declarǎ. persoane fizice sau persoane juridice. Din punct de vedere al competenţei rationae personae. 1. instanţele judecătoreşti române sunt competente dacă: a) pârâtul sau unul dintre pârâţi are domiciliul. dacǎ prima instanţǎ sesizatǎ are competenţa în acţiunea în cauzǎ şi dacǎ legislaţia internǎ permite conexarea acestor acţiuni. b) Sunt considerate conexe acele acţiuni care sunt atât de strâns legate între ele încât este oportunǎ instrumentarea şi judecarea lor în acelaşi timp pentru a se evita riscul pronunţǎrii unor hotǎrâri ireconciliabile în cazul judecǎrii separate a cauzelor.

persoana juridică străină este socotită cu sediul în România şi în cazul când are pe teritoriul ţării o filială. h) ultimul domiciliu al defunctului sau bunuri rămase de la acesta se află în România. locul de destinaţie sau primul port sau aeroport. unde nava sau . se află în România. c) declararea morţii prezumate a unui cetăţean român. persoană juridică. dacă aceştia au convenit expres astfel. g) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se află în România. în sensul prezentului articol. chiar dacă el se afla în străinătate la data când a intervenit dispariţia. d) locul unde a luat naştere sau trebuie executată. de asemenea. o obligaţie izvorâtă dintr-un contract. fie chiar în parte. d) procese privitoare la ocrotirea în străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane domiciliate în România. iar raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot dispune. e) procese dintre străini. în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din România. f) procese referitoare la abordajul unor nave sau aeronave. cetăţean român sau străin fără cetăţenie. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean român. competente să judece: a) procese dintre persoane cu domiciliul în străinătate. b) procese referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului. dacă: nava sau aeronava are naţionalitatea română.5 b) sediul pârâtului. referitoare la acte sau fapte de stare civilă înregistrate în România. precum şi portul sau aeroportul de încărcare sau descărcare a pasagerilor sau mărfii transportate se află în România. o sucursală. i) imobilul la care se referă cererea se află în România. rămân valabile măsurile provizorii luate de instanţa străină. f) staţia feroviară sau rutieră. e) locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligaţii extracontractuale sau efectele sale se află în România. Până la luarea unor măsuri provizorii de către instanţa română. instanţele române sunt. dacă prin convenţia părţilor nu s-a stabilit o altă competenţă. cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Potrivit competenţei rationae materiae. c) reclamantul din cererea de pensie de întreţinere are domiciliul în România. se află în România. o agenţie sau o reprezentanţă. precum şi cele referitoare la asistenţa sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri în marea liberă ori întrun loc sau spaţiu nesupus suveranităţii vreunui stat.

g) falimentul sau orice altă procedură judiciară privind încetarea plăţilor în cazul unei societăţi comerciale străine cu sediul în România. Dacǎ. stabilită conform dispozitiilor de mai sus. dacă cel ce urmează a fi adoptat are domiciliul în România şi este cetăţean român sau străin fără cetăţenie. cererea va fi îndreptată. Legea nr. Competenţa instanţelor române. 105/1992 reglementeaza cazurile de competenţǎ exclusivǎ a instanţelor române. f)moştenirea lăsată de o persoană care a avut ultimul domiciliu în România. anularea sau nulitatea căsătoriei. la data cererii. la Judecătoria sectorului 1 al municipiului Bucureşti sau la Tribunalul municipiului Bucureşti.5 aeronava a ajuns. se găseşte pe teritoriul României. pârâtul are domiciliul sau reşedinţa în România. potrivit regulilor de competenţă materială. potrivit art. dacă. iar unul dintre ei este cetăţean român sau străin fără cetăţenie. e) desfacerea. b) încuviinţarea adopţiei. nu este înlăturată prin faptul că acelaşi proces sau un proces conex a fost dedus în faţa unei instanţe judecătoreşti străine. 2. precum şi alte litigii dintre soţi. instanţele române sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturi de drept internaţional privat referitoare la: a) acte de stare civilă întocmite în România şi care se referă la persoane domiciliate în România. h) executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul României. h) orice alte procese prevăzute de lege. cetăţeni români sau străini fără cetăţenie. potrivit Legii nr. Legea aplicabilǎ procedurii . instanţele române sunt competente şi nu se poate stabili care anume dintre ele este îndreptăţită să soluţioneze procesul. cu excepţia celor privind imobile situate în străinătate. d) punerea sub interdicţie a unei persoane care are domiciliul în România. cetăţean român sau străin fără cetăţenie. c) tutela şi curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate în România. Astfel. g) imobile situate pe teritoriul României. nava sau aeronava a fost sechestrată în România. 151. 105/1992. ambii soţi domiciliază în România.

capacitate şi relaţii de familie. dacă ele aveau dreptul să o aleagă. b). în sensul Convenţiei de la Haga: a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului. În procesele privind raporturi de drept internaţional privat instanţele române aplică legea procedurală română. calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau. d) declaraţiile oficiale. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. se face potrivit legii române. în acest domeniu existǎ reglementǎri atât în Convenţia de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizǎrii actelor oficiale străine. Administrarea probelor însǎ. Supralegalizarea are în vedere numai formalitatea prin care agenţii diplomatici sau consulari ai ţării pe teritoriul căreia actul urmează să fie prezentat atestă veridicitatea semnăturii. Din punct de vedere probatoriu. . a). datoritǎ faptului cǎ aceastǎ capacitate procesualǎ este calificatǎ ca fiind o problemǎ de stare. Fiecare stat contractant scuteşte de supralegalizare actele cărora li se aplică această convenţie şi care urmează să fie prezentate pe teritoriul său. Singura formalitate care ar putea fi cerută pentru a atesta veridicitatea semnăturii. c) actele notariale. mijloacele de probă pentru dovedirea unui act juridic şi puterea doveditoare a înscrisului care îl constată. după caz. Autorităţile române competente să aplice apostila sunt: curţile de apel. Rezultǎ cǎ procedura este guvernatǎ de legea forului (lex fori). c) şi d). este aplicarea apostilei eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul. iar nu ca o problemǎ de procedurǎ. cum ar fi: cele privind menţiuni de înregistrare. Sunt considerate acte oficiale. b) documentele administrative. şi prefecturile. depuse pe un act sub semnătură privată. identitatea sigiliului şi a ştampilei de pe acest act. viza de învestire cu dată certă şi legalizări de semnătură. inclusiv cele care emană de la ministerul public. identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act. În ceea ce priveşte supralegalizarea. dacă nu s-a dispus altfel în mod expres. sunt cele prevăzute de legea locului încheierii actului juridic sau de legea aleasă de părţi. pentru actele oficiale prevăzute la lit. calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau. de la un grefier sau de la un executor judecătoresc. cât şi în Legea nr. după caz.5 Capacitatea procesuală a fiecăreia dintre părţile în proces este cârmuită de legea sa naţională. pentru actele oficiale prevăzute la lit.

de către Ministerul Afacerilor Externe. 124/2003. al unei înţelegeri internaţionale la care este parte România sau pe bază de reciprocitate. în ambele situaţii. Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului. persoane fizice şi persoane juridice au. Conform Convenţiei privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială. în condiţiile legii. în aceeaşi măsură şi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Sub aceeaşi condiţie a reciprocităţii. la care România a aderat prin Legea nr. în această ordine. din partea autorităţilor române. 105/1992. Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanţele române se face. adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965. precum şi de asistenţă juridică gratuită. în faţa instanţelor române. Cetăţenii străini beneficiază în faţa instanţelor române. urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular român din statul de origine. reclamantul de cetăţenie străină nu poate fi obligat să depună cauţiune ori vreo altă garanţie. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii.5 Potrivit dispoziţiilor Legii nr. în procesele privind raporturile de drept internaţional privat. 3. străinii. actele oficiale întocmite sau legalizate de către o autoritate străină pot fi folosite în faţa instanţelor române numai dacă sunt supralegalizate. sub condiţia reciprocităţii cu statul de cetăţenie sau de domiciliu al solicitanţilor. fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului de origine în România şi. actele juridice se pot comunica în strǎinǎtate astfel: . de scutiri sau reduceri de taxe şi alte cheltuieli de procedură. Condiţia juridicǎ a strǎinului ca parte în proces Potrivit Legii nr. spre a li se garanta astfel autenticitatea semnăturilor şi sigiliului. în continuare. de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe. pentru motivul că este străin sau că nu are domiciliul ori sediul în România. pe cale administrativă ierarhică şi în continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii procedurale ca şi persoanele fizice de cetăţenie română şi persoanele juridice române.

care doreşte să solicite asistenţă judiciară în materie civilă. b) prin agentul diplomatic sau consular român din strǎinǎtate. 356/2005. Recunoaşterea Pentru ca o hotǎrâre judecǎtoreascǎ strǎinǎ sǎ aibǎ autoritate de lucru judecat pe teritoriul României. poate prezenta cererea sa în statul reşedinţei sale obişnuite. Fiecare parte contractantă desemnează una sau mai multe autorităţi expeditoare care să transmită direct cererile de asistenţă judiciară autorităţii străine desemnate si o autoritate centrală primitoare. . în limba acestuia. Recunoaşterea poate fi solicitatǎ pe cale principalǎ sau pe cale incidentalǎ. Reprezintǎ impedimente propriu-zise şi de fond: a) recunoaşterea este vǎdit contrarǎ ordinii publice a statului membru solicitat. cǎtre autoritǎţile centrale destinatare. c) prin poştǎ (direct) cu condiţia ca statul de destinaţie sǎ nu fi fǎcut rezerve în acest sens. însărcinată să primească cereri de asistenţă judiciară provenind de la o altă parte contractantă şi să le dea curs.5 a) prin autoritatea centralǎ (Ministerul Justitiei). Recunoaşterea hotǎrârii judecǎtoreşti strǎine poate fi refuzatǎ în cazul constatǎrii de impedimente la recunoaştere. adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977. Acest stat este obligat să transmită cererea celuilalt stat. Potrivit Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistenţă judiciară.1. recunoaşterea şi executarea hotǎrârilor în materie civilǎ şi comercialǎ. România a desemnat Ministerul Justiţiei ca autoritate centrală expeditoare şi autoritate centrală primitoare. Transmitere urmeazǎ a fi probatǎ printr-o dovadǎ de comunicare. comercială sau administrativă pe teritoriul unei alte părţi contractante. A. Regulamentul nr. Recunoaşterea şi executarea în România a hotǎrârilor judecǎtoreşti pronunţate în strǎinǎtate 4. Acestea pot fi de douǎ tipuri: impedimente de procedurǎ propriu-zisǎ şi de fond şi impedimente de competenţǎ. orice persoană având reşedinţa obişnuită pe teritoriul uneia dintre părţile contractante. e necesar ca acea hotǎrâre sǎ fie recunoscutǎ în România. ratificat de România prin Legea nr. Actul juridic se transmite potrivit legii statului solicitat. 44/2001 privind competenţa. 4.

sunt de competenţa tribunalului. competenţei exclusive a instanţelor statului unde se cere . în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. caracterul definitiv şi executoriu. la cererea oricǎreia dintre parţile interesate. Cererea se depune la instanţa sau la autoritatea competentǎ indicatǎ de fiecare stat membru. Potrivit Legii nr. Instanţa sau autoritatea competentǎ din statul membru în care s-a pronunţat hotǎrârea elibereazǎ. Hotǎrârea strǎinǎ nu poate face în nicio situaţie obiectul unei revizuiri pe fond. etc. Executarea hotǎrârii judecǎtoreşti strǎine (forţa executorie a hotǎrârii) O hotǎrâre pronunţatǎ într-un stat membru şi care este executorie în statul în cauzǎ este pusǎ în executare într-un alt stat membru atunci când. la cererea oricǎreia dintre pǎrţile interesate. cu condiţia ca hotǎrârea pronunţatǎ anterior sǎ întruneascǎ condiţiile necesare pentru a fi recunoscutǎ în statul membru solicitat. Reprezintǎ impedimente de competenţǎ: a) încǎlcarea recunoaşterea. dacǎ pârâtul nu a introdus o acţiune împotriva hotǎrârii atunci când a avut posibilitatea sǎ o facǎ. c) dacǎ aceasta este ireconciliabilǎ cu o hotǎrâre pronunţatǎ într-un litigiu între aceleaşi pǎrţi în statul membru solicitat.5 b) s-a încǎlcat dreptul la apǎrare prin faptul cǎ actul de sesizare a instanţei sau un alt act echivalent nu a fost comunicat sau notificat pârâtului care nu s-a înfǎţişat în timp util şi într-o manierǎ care sǎ-i permitǎ acestuia sǎ-şi pregǎteascǎ apǎrarea. 191/2007. 44/2001. pǎrţile. B. b) încǎlcarea regulilor de competenţǎ în materia asigurǎrilor. un certificat cuprinzând: instanţa emitentǎ. pronunţate într-un alt stat membru al Uniunii Europene. d) hotǎrârea este ireconciliabilǎ cu o hotǎrâre pronunţatǎ anterior într-un alt stat membru sau într-un stat terţ între aceleaşi parţi într-o cauzǎ având acelaşi obiect şi aceeaşi cauzǎ. cererile pentru încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor în materie civilă şi comercială. semnǎtura agentului care îl intocmeşte. Partea care solicitǎ încuviinţarea executǎrii unei hotǎrâri trebuie sǎ prezinte o copie a hotǎrârii care sǎ întruneascǎ condiţiile necesare în vederea stabilirii autenticitǎţii acesteia. a protecţiei consumatorilor sau a contractelor de muncǎ. a fost declaratǎ executorie în statul respectiv.

poate fi atacată numai cu recurs. chiar nedefinitivă. potrivit legii menţionate. hotǎrârea strǎinǎ neputând fi revizuitǎ pe fond. potrivit legii statului unde a fost pronunţată. În judecarea recursului se analizeazǎ impedimentele la încuviinţarea executǎrii. cât şi actul de sesizare a instanţei şi că i s-a dat posibilitatea de a se apăra şi de a exercita calea de atac împotriva hotărârii. că i-a fost înmânată în timp util citaţia pentru termenul de dezbateri în fond. 105/1992 (art. trebuie să se constate. Recunoaşterea Recunoaşterea hotǎrârii strǎine este supusǎ unor condiţii pozitive şi negative. Termenul de recurs este de o lunǎ dacǎ partea are domiciliul în statul de executare şi de 3 luni dacǎ domiciliazǎ în alt stat membru. Cererea de recunoaştere se rezolvă pe cale principală de tribunalul judeţean în circumscripţia căruia îşi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoaşterea hotărârii străine. Instanţa română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine şi nici la modificarea ei. 151 privitoare la competenţa exclusivă a jurisdicţiei române. rezolvată pe cale incidentalǎ. de asemenea. de asemenea. 4.5 Hotărârea pronunţată de Tribunal în baza cererii de executare. Cererea de recunoaştere poate fi. Condiţii pozitive: a) hotărârea este definitivă. 165-178) A. constituie un asemenea temei de refuz al recunoaşterii încălcarea dispoziţiilor art.2. de . Condiţii negative: a) hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate. c) există reciprocitate în ceea ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statul instanţei care a pronunţat hotărârea. b) hotărârea încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român. a instanţelor române sau se aflǎ în curs de judecare în faţa acestora la data sesizării instanţei străine. d) dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul. competenţa să judece procesul. c) procesul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre. b) instanţa care a pronunţat-o a avut. Legea nr.

care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligaţi a le executa. în condiţiile legii române. Hotărârile străine. pot fi puse în executare pe teritoriul României. în timp util. Cererea de recunoaştere a hotărârii străine se întocmeşte potrivit cerinţelor prevăzute de legea procedurală română şi va fi însoţită de următoarele acte: a) copia hotărârii străine. comunicate părţii care a fost lipsă în instanţa străină sau orice alt act oficial care să ateste că citaţia şi actul de sesizare au fost cunoscute. B. întemeiată pe hotărârea străină. Pe baza hotărârii definitive de încuviinţare a executării se emite titlul executoriu. în completare. că hotărârea străină îndeplineşte celelalte condiţii prevăzute pentru recunoaştere. Executarea Executarea hotărârii străine se încuviinţează cu respectarea condiţiilor prevăzute la recunoaştere. b) dreptul de a cere executarea silită nu este prescris potrivit legii române. d) orice alt act. de natură să probeze. c) copia dovezii de înmânare a citaţiei şi actului de sesizare. cât şi a celor ce urmează: a) hotărârea este executorie potrivit legii instanţei care a pronunţat-o.5 către instanţa sesizată cu un proces având un alt obiect. b) dovada caracterului definitiv al acesteia. menţionându-se în titlu şi hotărârea de încuviinţare. pe baza încuviinţării date. în cadrul căruia se ridică excepţia puterii lucrului judecat. de către tribunalul judeţean în circumscripţia căruia urmează să se efectueze executarea. . de către partea împotriva căreia s-a dat hotărârea. la cererea persoanei interesate.

6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful