VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens.Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor.Sa incepem cu .....inceputul...... Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20 -25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara

sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albine le din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in ti mpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.
Stadiul dezvoltarii Matca Lucratoare Trantor Ou 3 3 3 Larva 5 1/2 6 6 1/2 Larva capacita,prenimfa,nimfa 7 1/2 12 14 1/2 Total zile 16 21 24

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul

fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Activitatea , cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimil e 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

I. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI SI STUPARI
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine, natura, aer liber.Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis) cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.
Organizarea unei stupine

Ca in orice activitate, si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare (literatura de specialitate se gaseste) si mai ales cu multa tenacitate.

Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi (2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata (2826 hectare) trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupii sunt de dou a feluri: stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri, din care 5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: - Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu: prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti. - Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120 -150

zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. - Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. -Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. - Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale dimin etii reprezinta o dovada. -Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat. Apicultura - o afacere de success Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales: Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane, tractoare, tern, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor, se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza. Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 12001300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.

E deschide noi ori zonturi apiculturii in general si apicultorilor in special.E se va face mult mai usor. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 78 kg miere ca rezerva de hrana.fagurii neacoperiti de albine se .fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel: spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura.In acesti faguri.Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bi ne acoperiti de albine.Totul se poate compara cu o casa sistem vagon.din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. In luna iunie.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine.Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei.dar se schimba si generatiile de apicultori.Odata cu venirea timpului frumos. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. mediul concurential. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare.cerintele in domeniul veterinar-apicol. Cand culesul inceteaza. familiile ajung la dezvoltarea maxima. Ingradirile privind calitatea produselor. Penetrarea pietei U.care vor deprinde altfel de comportamente economice.Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic. Apropiata aderare a Romaniei la U.verticali cu magazine si multietajati. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste.totusi facand parte dintr-un intreg.Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere.Numarul de ore munca/an creste dramatic.ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati 21221o1415v stupina.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi.apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puie t. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida.La aparitia unui cules principal. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet.nu trebuie sa sperie pe nimeni.Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib.fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii.Aici lucrurile se schimba radical.Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii.albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. Odata cu terminarea culesurilor de vara.De aceea.iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocup ati de albine.Sa trecem la descrieri concrete !!! Intretinerea in stupi orizontali Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit.cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali.Un singur gand trebuie sa va calauzeasca: nu ratati oportunitatea oferita de apicultura.se opreste in cuib hrana necesara iernarii.subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra?Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.Profesionisti .pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!! II.cu cei goi de la extremitati.In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate.fiecare dotata cu utilitatile ei.Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala.apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib(pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. NTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE In Romania sunt comercializate trei modele constructive de stupi:orizontali.Toamna.

Daca vrem sa inmultim familia de albine.Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral.Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine.iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi.Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon.se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet.2-3 faguri claditi.Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic.Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei.iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine.Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare.alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat.In toamna dupa ce culesurile au incetat. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete).pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata(in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente.scot.De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali.goi.largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali .Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame.Cum procedam: de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie.stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin.Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet).Se fac restrangeri de cuib.Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. Intretinerea in stupi verticali cu magazine Alegand acest tip de stup. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby.Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare.daca lucrarile din toamna au fost bine facute.In orice caz daca l-ati ales. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist.etc.mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor.traduse in importante sporuri de productie. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator.Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului.Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam.impachetari.Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare.Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului.alti 2-3 faguri cu miere. Bineinteles ca procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate.cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza.Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri .recoltati din familiile de baza.familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara.Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului.Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare.Din familia de baza.urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei.La peretele stupului asezam doi faguri (unul cu miere si altul cu miere si pastura).

Acesta se aseaza deasupra cuibului. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii!Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale.inainte de inflorirea salcamului sau -cel mai tarziu-inainte de aparitia culesurilor de productie de vara.care-in anii favorabili-poate fi si el ocupat cu puiet si albine. activitatea de ouat pe acesti faguri. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora.avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita.in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet.Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin.artificiali. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.Unii il considera ca fiind cel mai bun stup existent.La pregatirea familiei pentru iarna. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt.celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem.Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib.cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere.de calitate superioara.Iata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. cu puiet fagurii din corpul de sus. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii.in continuare.populatii numeroase.cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori.De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv:intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp.peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate.Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. din cauza multimii albinelor. succesul este asigurat. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. fiecare alege ce i se potriveste mai . Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. Intretinerea in stupi multietajati Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. matca este nevoita sa-si desfasoare. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri.Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora: mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari (nu e insa o regula).provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati.Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Odata cu venirea timpului racoros.d easupra fundurilor). treptat. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra).In privinta tehnicilor de intretinere.Sigur este un lucru:este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole.Cand familiile au matci tinere si prolifice.se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor.Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare.Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior.

3)O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui.cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor.In scopul eliminarii acestor neajunsuri.bine.apare necesitatea insarmarii ramelor. Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme.cand apar defecte de cladire.fagurii plini cu miere.deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1)In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere.Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit.putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . Sa vedem cand se intampla ruperea.Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama.au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata.nu sarind peste etape !!! Insarmarea ramelor .) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor. 2)Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme.deoarece acolo nu a fost crescut puiet.cand la manevrarea ramelor.stiind ca intervine o anume dilatare termica.intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru".In acest fel. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor.avand grija sa nu apara gauri in foaie.care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare.Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas.Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului.ruperi si indoituri.cat si cel rezultat dupa cladire.scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate.Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme. 3)In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice.au o rezistenta marita.montarea fagurilor artificiali Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali.iar cele de magazin cu 3 sarme.deformari. Insarmare orizontala : Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare.care maresc rezistenta la centrifugare.se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. 5)Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare.restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric.Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior.cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie.pastura ori puiet si acoperiti de albine. 2)In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig.atat fagurele artificial ca atare. 4)In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral.operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. insarmarea orizontal-oblica .putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. .Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior.de multietajat cu 4 sarme.Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1)Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate.cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei.fiind in permanenta prezenta o coroana de miere.una fata de alta.Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare.

Daca sarmele nu sunt montate corect.unde se aseaza fagurele artificial.adica 1. Cladirea si pastrarea fagurilor .5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig.de 0.randalina apicola.se recomanda ca in .verticala : Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure.pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm.reteaua de sarme fiind mai deasa.Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori.La montarea fagurel ui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm.de acelasi leat superior.vom dezbate mai pe larg subiectul.se vor respecta aceleasi norme.cele orizontale de o parte.In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor.zincata.Pentru a avea si faguri bine claditi.Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate.presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata.spre cea superioara.Sarma taiata la dimensiune.Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia.si se trag cele 3 randuri orizontale.totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. Principalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor .apoi capul cuiului se ingroapa in rama.In scopul situarii gaurilor in acelasi plan. Fixarea fagurelui artificial .Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3.oblica : Principial.2 m.Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica).expuse mai sus.asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda.lucioasa si maleabila.batand cu ciocanul.Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. sa se afle pozitionate la 2.Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion.Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1.10 mm lungime). Montarea si fixarea sarmelor . Insarmarea orizontal .iar fata de leatul inferior 5-10 mm.de 3 mm.fata de laterale 5 mm.pentru rama de multietajat.iar cele verticale de alta.). se introduce lateral jos.5 m.Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale.6 m pentru traseul orizontal si 1.prima sarma se ancoreaza pe mijloc.astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor.Pentru asigurarea unei trainicii sporite.Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig.un ciocan de elec tronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica.cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale.La urma urmei.Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita. Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie.pentru rama de orizontal si 3. ca in cazul insarmarii orizontale.care vor asigura o trainicie sporita.Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara. Insarmarea orizontal . Dar care este scopul pe care il urmarim.fagurele aproape lipit.atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa.6 m.).aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor. distanta.4 mm.gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor.Intre cele doua retele se formeaza un buzunar.fixand in mandrina un burghiu de lemn.orizontale sau verticale.dupa marcarea initiala.Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara.dinspre speteaza inferioara.Sarma folosita este o sarma subtire.Bineinteles.entru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale.Dupa ce fixam un capat al sarmei. Tipul sarmei si taierea ei .Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol.9 m pentru traseul vertical.Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime.daca nu acela de a face o treaba buna?Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare.(rama de orizontal).

in care vom evalua starea familiilor de albine.timpul infloririi pomilor fructiferi.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri.dulapuri speciale.trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.pana cand tragem o conluzie corecta.5kg miere pe ambele fete .Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.acestea se vor arde neaparat .Totusi pentru a nu crea confuzii.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi: Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie (functie de starea vremii) vom demara primele actiuni: .instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavera Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup.operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol. Tot in timpul acestui control.au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.urmand a fi utilizati la nevoie. . primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura.scoatem din stupi fagurii mucegai ti.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.si pe cei ce contin multe celule de trantori.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea.in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc.La deschiderea stupului constatam: .4-5 kg miere si bineinteles pastura.Depozitarea se face in corpuri de stup. se trec la rezerva .urmarind o igienizare totala . III. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.cu pete de diaree.prezenta hranei care exista in faguri.vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic.in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui .Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.prezenta matcii.asezam stupii pe locurile definitive.LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru: anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul: Productia.curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi.daca pui etul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana.in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare.functie de sistemul ales.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C).adunam si inlaturam crengile.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".aceasta delimitand compartimentul de hranire.frunzele si in general toate resturile.stiind ca o rama standard contine 3.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor.obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor.marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.Dupa 1-2 zile se scot.bine cladit.dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere. starea de sanatate.dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului.

miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem. -Amestecam cantitati egale de polen si miere.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii. se poate folosi mierea diluata un pic.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte. hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva. se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.5 kg de pastura.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.In primavara modurile de administrare sunt: -Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii. incalzita si apoi turnata in faguri goi.reparate si dezinfectate. . Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Cand nu dispunem de acesti faguri.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi. sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial .Toate aceste lucrari sunt decisive.Aceasta este asigurata de pastura.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie .apoi frecam fasiile in mana pana la separare.In acest scop folosim urmatoarele rezerve: .mierea in faguri.Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate. bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.Apoi se indeparteaza ramel e cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Fagurii scosi (cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. .Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.cat si cu serbet de zahar.Un kg de pastura se amesteca cu 0. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup. putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamn a.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita.pana la aparitia culesului de polen. cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.sa pastram o stare de igiena perfecta. Concluzionand.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.Se introduc fagurii gauriti.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare. albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. si care din motivul mentionat au ramas neconsumate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.

Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna. aparent fara o cauza anume definita. INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. Se adauga un fagure bine cladit.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere . .acestea tin de temperatura externa. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: -existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici.o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp.Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.In principiu lazile se curata de resturi de ceara. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare.precum si caracteristicile biologice.propolis...La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor.de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina. se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei..avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant.la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica .!!!! IV.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea..In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Urmeaza o limpezire.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care sau mai crescut cateva generatii de albine.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.. . Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet..Trebuie sa fiti convin si ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial.Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi. beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.conditiile interne si externe.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata.capabili sa valorifice resursele nectarifere.Acesta se intr oduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.pe care i-am curatat si dezinfectat. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat.printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). este aceea d e ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.

determinand o mai buna hranire a matcii.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.Stupi de mare capacitate .Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului. putandu -se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. .Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Lipsa de spatiu si ventilatie . . . . insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in c azul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.Culesul nectarului si polenului .In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor. .La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu -se activitatea albinelor si favorizand roirea.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.deci aglomerarea cuibului.ventilatia necorespunzatoare a acestora. . acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland .Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie (orele 12-17) deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Amplasarea stupilor . .Aglomeratia de albine tinere .Blocarea cuibului cu miere si pastura . dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste. evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.Excesul de laptisor de matca .contribuind la cresterea puterii familiei.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul. predispunand familia de albine la roire.

In zona de stepa.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa. In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.se impart aproape egal in cei doi stupi.neobservata.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.roirea.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai . in familia orfana se introduce. Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%. .Aici insa vom descrie doar cateva (cele mai simple si eficace).Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului. puiet si miere a familiei de baza.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.dimensionata dupa dorinta.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Carenta de feromoni a matcii . pe masura ce se inapoiaza de la cules. .Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.o matca imperecheata sau neimperecheata. Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Varsta matcii . Spre seara. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci. folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificari i culesurilor.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti. acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.toata operatiunea devine inutila.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.totul este normal.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contri buie la prelungirea acestei stari. se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.Roirea artificiala prin divizare .divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut. intr-o colivie.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali. Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.albinele hotarasc inlocuirea matcii.cand aceasta cantitate insa se reduce.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp. Albinele culegatoare. Cu scopul de a forma familia noua. Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea. .iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.

care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. .Legat de data cand parasesc stupul.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.roiurile se impart in:timpurii.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate (sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. V. Dupa 2 -3 zile roiul se controleaza.cand familiile roiesc in luna iulie.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .sub protectia coliviei.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. Roiul primar cu matca varstnica.iar albinele.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa. Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine. pregatit in acest scop.se introduce o matca tanara imperecheata.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural. Obisnuit.in roi. .din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg. roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda. In timpul formarii roiului. roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.puternice. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2. Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA .in general.Se asigura existenta de culesuri abundente. intre orele 11-15.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca. spre deosebire de roiurile secundare si tertiare. .atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore. .Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.Dupa cateva ore.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. sa aiba cuiburile bine impachetate . imperecherea matcilor in nuclee. blandetea albinelor.Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala.cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.asa ca a insista in acest sens este o greseala.sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. Inainte de a taia.totul decurgand de la sine in mod natural.prelevate din alti stupi. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. si exista un numar mare de albine tinere.Natural.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati.insa nici o satisfactie nu e mai mare.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte: .in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet.O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. Producerea matcilor .imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit.populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca.Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica.lama se incalzeste la o lampa cu spirt.numai ca dezideratul este greu de atins.daca nu imposibil. In scurt timp.Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. Producerea matcilor .se recolteaza cele mai frumoase.stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . Ce avem de facut: inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. introducerea matcilor in familiile de albine.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea.cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate: productia de miere. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. cat si de o stramtorare a cuibului. matcile". Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. prin aparitia noilor generatii. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.decat aceea de a produce regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari).cresterea controlata a matcilor de calitate .Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare.In toate cazurile(indiferent de metoda aleasa).In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare.este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta.Botcile recoltate se aseaza intr-o .Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4 -5 % din totalul familiilor pe care le avem. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara.

Toate celulele -in afara de cele 30 alese.in tot acest timp.care intre timp a fost insamantat de matca.Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile.este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor ce cumpara matci din comert).momentul difera de la o zona la alta. . Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.decat in perioada ce corespunde roirii naturale.care incepe imediat sa oua. .peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. .nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi.umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor.Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai vechi (cunoscuta in anii 50).alegem din stupina stupul cel mai performant.Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii: . . pe o fata si 15 pe cealalta. .Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Iata cum se procedeaza: .pregatit.Acum este momentul sa introducem fagurele.Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos.fie formand nuclee de imperechere.o matca imperecheata.sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.se vor verifica toti fagurii. .familia orfanizata. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu .fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. .prezenta botcilor face introducerea imposibila.Fagurele se scurteaza la jumatate.unul cu puiet capacit si un altul gol.cat si in functie de dorinta apicultorului . impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. . avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Producerea matcilor .cu oua pentru crestere.existenta sau lipsa culesului.Albinele se vor stimula zilnic.avand grija sa nu le turtim.decat cele batrane. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri.cu o buna dezvoltare de primavara.Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). .Acestea se scutura de albine cu maxima atentie.decat in cazul celor introduse ziua.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.inclusiv cei cu hrana.Atentie.In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile.Aici se vor marca 15 celule cu ou. .primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta .introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.cu sirop de zahar. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere.albinele tinere accepta mai bine matcile.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului.Atentie.cutie cu vata.se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. .Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. .Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . indepartand jumatatea inferioara. .introducem un fagure cu puiet capacit.In final acestea se folosesc imediat.

.trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.in mijloc. In ceea ce priveste introducerea botcilor.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente.pe o suprafata cu miere necapacita. .se identifica matca si se scoate din stup.botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. .si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza.Daca acestea nu mai sunt agresive.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4).asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului.in cazul in care familia nu este orfana .pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.veti deveni adevarati apicultori. Imperecherea matcilor .dupa 4-5 ore de la orfanizare..apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. se verifica din nou prezenta matcii.apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.pe capete si un al treilea pe peretele opus.fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.pozitionat astfel: doua la un perete. . .Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.se introduce noua matca in colivie.albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de imperechere".In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.daca matca nu s-a imperecheat.Ce avem de facut dupa ce introducem botca: .Stuparii incepatori.sau in corpuri de stup.Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules.Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare.dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. cu timpul totul o sa vi se para mai usor.Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie.formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore.introducand o alta botca..inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat.se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.pentru ca matca sa se poata hrani.la 1-2 zile.compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.de succes. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa .Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. . . . Formarea nucleelor .la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine.din diferite motive.pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta).Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile.se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. Abordand curajos domeniul. Cum se procedeaza: .Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. .Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. insa.trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode.vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.. .

Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. sablon confectionat botci artificiale 1 -5 capete . Conditii generale Stupinele sunt in stationar.acoperita cu gratie Hanneman .Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora.Exemplu de tehnologie pentru ob tinerea matcilor imperecheate Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii.Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita.scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii.care poate fi folosit de orice apicultor.de 120 si respectiv 150 familii de albine. valorificarea matcilor imperecheate.Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea.sursele de polen fiind asigurate constant. finalizarea cresterii in familii orfanizate . pregatirea ramei de crestere . formarea nucleelor de imperechere. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate .in ideea obtinerii de familii puternice.vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor.Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros).Singurele deplasari sunt cele de la salcam(ocazionale).fie el amator sau profesionist. nuclee imperechere 2-3 faguri.iernand un roi stolon langa familia de baza.introducerea botcilor si imperecherea . Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma.deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase.sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii. Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata). lanteta transvazare . O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare.Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare.amplasate pe mai multe vetre. deci pentru a limita spatiul de ouat. Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame .dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. .Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca .numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor.Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. izolatoare rama cu gratii Hanneman . rame de crestere cu hranitor si un leat . dopuri port-botci .cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate.

practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor.unul cu hrana. 2) Fagure cu puiet capacit . .Inainte de introducerea ramei cu botci.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. Orfanizarea familiei crescatoare .finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile.Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. Astfel restructurata.conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara.ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat .Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita.Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.Dupa 7 -8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale.pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale.Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare .16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura.Dupa un control atent. practicand restructurari periodice. 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. Acceptarea botcilor .operatiune repetata peste 2 zile.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc).unul cu puiet capacit.iar in compartimentul 2.numai buna de transvazare.recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere.restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. deci apta pentru continuarea cresterii.cu ajutorul dopurilor de fixare.Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant).impreuna cu albina acoperitoare. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri.24-36 de ore.1. In ceea ce priveste metoda de transvazare. Compartimentul cu matca : 6) .Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina).Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate .In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.pentru o crestere de matci pe tot sezonul.Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.lasam familia fara sa o deranjam. Rama de crestere arata ca in fig.Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua(desi spatiul este limitat). Recoltarea botcilor .fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan".In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol.putem introduce fara grija rama cu botci. 3) Rama de crestere cu hranitor . 200 cm patrati). albinele vor capaci puietul. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.rama cu rama.Putem folosi familia doica .cu matca.

faneata. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa. .In general culesurile sunt de mare intensitate. .Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.insa durata lor este scurta.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere. Recunoasterea unui cules .floarea soarelui) si tarzii.zmeuris). ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: .dintre care 8-9 cu puiet .prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici.familiile sa fie in stare activa.fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana Italia).aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .stiut fiind faptul ca o fa milie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp.cu albina aferenta.depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura .In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.asteptam sa apara primele oua pe fagure.Pentru a simplifica fluxul de imperechere.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea.ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita .Pentru a verifica daca matca este imperecheata. . Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema .Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam.familiile sa fie puternice si sa ocupe min.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. .dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. 12 faguri standard.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. Numarul de matci obtinut poate fi dimen sionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi(ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse.Conditiile necesare sunt : .VALORIFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. VI.albinele se inghesuie la urdinis.intensitatea zborurilor creste exponential.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.apte biologic si genetic pentru performanta .speciile melifere infloresc abundent .ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.LUCRARI DE VARA IN STUPINA .de vara(tei.

contingente intregi de albine vor ventila stupul.Daca nu se intervine ferm.manuirea stupilor Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de albine-se face diferentiat: -Stupii orizontali: cu o saptamana inaintea debutului unui cules.pot fi compromise.Cand cuibul este completat in totalitate.fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri.Se astupa crapaturile.La culesul de salcam.Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca.acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare tei. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Alegem vetre de stupina la marginea padurilor.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.neparticipand la cules. Extragerea si conditionarea mierii . existenta unei surse de apa(care este foarte necesara).La introducerea acestor faguri.inca un fagure cu pastura si miere.Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul.Stupii multietajati: In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua.La tei si floarea soarelui.artar. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. Pregatirea familiilor . .In scopul mentinerii albinelor in stare activa.sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.in poienite sau locuri cu raritura de arbori.timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv .posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta(deci drumuri practicabile).fagurii cu puiet.cules care are loc in perioada de canicula. .mai adaugam un magazin suplimentar.pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.Daca nu facem aceasta.Stupii verticali cu magazine: crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului.Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine.Odata cu sfarsitul primaverii.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind blocat cu miere)se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.obtin rezultate remarcabile.Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea: odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa.Populatia creste si sursa de hrana scade.In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3.organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura.faguri cu miere.ventilatie etc. acum devenit 2.se pregatesc toate sistemele de fixare.vom aseza stupii la umbra.floarea soarelui. iar deasupra acestuia magazinul plin. Stuparitul pastoral ± generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar.cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare. baza melifera.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii.sau cei care practica stuparitul pastoral.unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti. locul efectiv de amplasare a stupinei.Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.frunze).Zonele cu salcii.urmand apoi fagurii goi.familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.depozitarea se continua in fagurii goi.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului .prin depozitarea mierii in coroane.stupina se aseaza pe locuri insorite .Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib.se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere.pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale(paie.peste cuib.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai . Stuparii care au in zona asemenea "comori".fanete.in care culesul incepe timpuriu.

lucrari de intensificare a cresterii puietului.Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile.bine hranita si intr -o stare de sanatate .depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor..care reprezinta poate cel mai important produs al stupului.Mult hulitele "podisoare izgonitoare" nu se vor folosi. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C.vara se numara .un maturator.Dupa extractie.Apropiata aderare a Romaniei la U.dupa care punem rama in ladita de transport.. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.sau altele agreate de cumparator.cutit sau furculita de descapacit.formarea noilor familii si ingrijirea lor.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol.Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam.toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa.iar la 25 grade C in 36 ore. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.!!! VII.!!!! Succes.Dupa cum si singuri v-ati dat seama. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.bidoanele.Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam..riscam sa contaminam mierea..Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita.strecuratori diferite. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari: descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. cad la fund.In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere.unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare.un extractor tangential.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Cum scoatem ramele pline: aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala.Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina.Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. putem mari turatia pana la 200-250 ture/min.. mierea are un continut de apa de 18-20%.si cele mai usoare se salta la suprafata.Producerea si imperecherea matcilor.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: .LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna.Depozitarea finala se face in recipiente de inox.Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe.un vas unde se scurge mierea.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala.mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.carora trebuie sa le faca fata.. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.Ce fel de echipament folosim: La un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara.pentru ca prin continutul lor de su bstanta activa. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii.. cu un curent de aer cald.au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele.

Acest lucru nu este usor de obtinut.cat si ca volum de munca.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.fara celule de trantori sau alte defecte.atat ca timp.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen. Pentru a inlatura acest neajuns. . Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei.perfecta.albinele blocheaza cuibul.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii.pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.umectat putin cu apa sau miere.hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului. marginiti de faguri cu miere si pastura. Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti.deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos.albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.numarul celulelor libere scazand drastic.asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.Atentie insa.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma.Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet).aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului.cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie.cate 200300 g la interval de 2-3 zile.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Nu trebuie sa ignoram un fapt: hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice.5%). Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar). instinctiv.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului.stuparul fiind foarte solicitat.

Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.inspre primavara.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. La completare se va folosi un sirop de zahar.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.In special mierea de rapita.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere.sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.fiecare avand rolul si scopul sau.Ca un principiu general.Consumata de albine.cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii.pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu.la inceput timid.Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.prin puterea mare de cristalizare.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo. Pregatirea cuibului familiilor de albine .O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete cam 2/3 din suprafata.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.5-6 luni.la litru.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.cresterea sa fie accelerata. Ramele de miere si pa stura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2.Cand timpul este inaintat.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.seara. mierea alterata produce boli grave.familia de albine demareaza cresterea puietului.1/1.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.8-2 kg. 1 fagure cu pastura.pe suprafete mici de fagure.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie). Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.5 kg miere.Ca rezerva de pastura.cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor.Cand conditiile externe permit.aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.fiecare familie trebuie sa aiba min.apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita.

Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: .care s-ar situa undeva la valoarea de 0.Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere.dintre urdinis si fanta din podisor.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara.au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.ea se aplica familiilor de albine slabe.veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.starea vremii si prezenta puietului.deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor.fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.Stupii multietajati -din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior.Aceasta tehnica se aplica . Totusi.insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare.Timpul acestei aranjari difera de la an la an. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr -o casa.iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor.urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.daca ne ghidam dupa experienta trecutului. .Si asta datorita greselilor care au fost facute.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). VIII.Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere.RARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.familii de albine pute rnice in toamna.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.podisor).urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.pentru ca toata lumea sa se simta bine.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. .trebuie sa fie de marimea unei palme".daca nu dauneaza".pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului.

zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.localizam ghemul de iernare.exista o anumita categorie de stupari.imprastie paie. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala.in lunile decembrie.curata zapada.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale.care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.cu luarea masurilor mai sus mentionate.se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. In acest scop.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.ridica capacele si saltelutele izolatoare. lucrarile din stupina s-au incheiat. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie? La cate 3 saptamani interval.cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.ne putem da seama daca exista probleme. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi). avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 .un bazait puternic ne indica.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.spre inceputul iernii.Recomandat insa este o iernare in aer liber. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Mai mult. Supravegherea albin elor iarna Odata cu venirea iernii. Aceasta masura este benefica.aceasta numindu-se "foaia de control".Ce ne-ar putea indica ele? .Acestia sunt "meseriasii".Dupa ce deschidem stupul. .albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta. .curata urdinisurile.Stuparul. Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: .Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. . Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. Exista 3 metode de iernare: iernarea in aer liber. .iernarea in cojoc si iernarea in adapost.Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire.vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.

Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.Se procedeaza in felul urmator : se ia .Un sfat:nu ocoliti si nu tratati cu indiferenta problema.se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute .Daca in alte directii se mai poate face rabat de calitate.aceste boli au fost selectate dupa doua criterii : frecventa aparitiei lor si virulenta cu care se manifesta.ori.Pentru a nu incarca cititorul cu prea multa informatie.tratat cu indiferenta. . La o infestare incipienta cu nosema.sau de zgomote de alta natura.necapacita) .Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor.BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o Cenusareasa : intotdeauna lasat de izbeliste. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii .sau pur si simplu aceasta lipseste. rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana..administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.pentru ca in definitiv este o situatie de "a fi sau a nu fi". Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea).o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei".se vor agita.sa poata fi protejata de vanturile reci.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata . IX.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. cea afanata asigura o mai buna izolare termica. neingrijirea adecvata a puietului.urat..numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).reduce drastic capacitatea de productie. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor . este un adevar.Deci mare atentie.framantata cu zahar pudra. .5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. albinele prezinta abdomenul umflat .vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. ..prin cercetarea catorva albine moarte.Cand nu avem miere indemna la boli.. iernarea grea si neconfortabila.semnele clinice sunt mascate.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect.O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.Din acest amestec se fac turte de 1.aici nu exista jumatati de masura ci doar lucruri bine facute.Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. umiditatea crescuta .De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox.Ce trebuie sa urmarim: .Aici va vom prezenta principalele boli care apar in stupina si modul lor de prevenire si tratament.familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.dar foarte frumos si mai ales necesar.printr -o decimare rapida. Nosemoza .pentru a inlesni circulatia albinelor.adaosuri proteice necorespunzatoare .Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.sa asigure linistea necesara albinelor. o stare de slabiciune a intregii familii .necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.punerea unui diagnostic sigur este mai complicata.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte .

separam capul de corp si cu o penseta fina.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.FUMIDIL B : Un alt preparat.750 litri sirop.inlocuirea la max.adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.iar pentru un roi 18 g/0.nici produselor stupului.stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienicosanitare draconice.Fumidil B. .In tarile U.Conform celor spuse in multe cazuri s -au obtinut rezultate bune.mai vechi.sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) .miere si zahar. Concluzii: orice tratament folositi.la sfarsitul deceniului 7.Aceste cantitati se administreaza saptamanal. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.cu preparatul livrat in hranitor .Ca principiu activ. . Varrooza . si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.cate 34 ml/kg.cu o singura conditie: cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. la utilajele si uneltele metalice.respectati dozele. TRATAMENT NOSEMOZA .nici albinelor.albina.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente). modul de administrare recomandat. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas .E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar.indiferent de varsta si calitati.Boala este produsa de un acarian.Aparuta pe la noi.are la baza antibioticul fumagilina.Recomandam mare precautie.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. Administrare: Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi .o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.PROTOFIL: In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".este perfect.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . .supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.NECONVENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru.se fac fumigatii cu formol 3%. perioada etc.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : . Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi. TRATAMENT NOSEMOZA . . .la una medie 18 g/0.se distrug.inhiband parazitul. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.500litri sirop.scoatem intestinele. .Varroa .dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou. TRATAMENT NOSEMOZA .livrat ca hrana.iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.intre administrare.pe cand la cea bolnava culoarea este alblaptoasa. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.

Un dezavantaj: Prin modul de administrare (fumigatii).se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate.aprinsa.In primavara se mai face un tratament (o singura administrare).si pericolul mare de contaminare.vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare.albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. TRATAMENT VARROOZA .Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate.MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. insa circulatia facila a albinelor (pastoral. nu actioneaza si asupra puietului capacit. Un lucru trebuie inteles de la inceput: cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna.3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal.fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam.In ultima faza de infestare. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor.In principiu.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu . cu un bun randament.cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. aflata la limita inlaturarii pericolului. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii. Atentie la aprinderea benzii: nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii.daca in lunile iunie si iulie cad intre 5 -10 bucati/zi. TRATAMENT VARROOZA -VARACHET: Substanta activa.Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib.pe o perioada de 2-3 ani. Modul de administrare:Toamna. insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. profitand de faptul ca puietul este putin extins.actionand latent prin contact.Intervalul intre tratamente este de 7 zile. pentru ca este pericol de incendiu . Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. mortalitate mare in faze avansate.larvele mor in pozitii nefiresti. furtisag.insa avand in vedere eficienta scazuta.Infestarea coloniilor are loc treptat. stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis".Jacobsoni.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.actionand prin contact.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Prin urdinis.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare.Prezentarea este in role de 5 m. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. raspandita prin fumigatii.se introduce o banda speciala.o cutie fiind folosita la 10 familii.care ataca albinele in toate fazele vietii.ducand in final la distrugerea acestora. Este un medicament de sinteza.la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme).acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.pentru ca riscati sa contami nati mierea. iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. puietul este pestrit.pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.asezata pe o tablita. actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului).

Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.putem obtine rezultate bune.cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana.5 mm grosime. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.deci pentru un corp Dadant aprox.mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.sigur este loca americana .O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" . Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul (sau stupina).Ca o recomandare suplimentara . achizitii de roiuri si familii afectate de boala. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat. aderenta la celule a larvelor.METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta.Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.Tinem placuta in stup 5-7 zile. moartea larvelor (numai a celor capacite). Concluzii : lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica". la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. .iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. TRATAMENT VARROOZA .puietul de trantor . se ia un betigas.astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. Modul de administrare: O placuta de carton de 20/30 cm si 1.si apoi repetam operatiunea de 3 ori.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr -un filament lung.insamantati si capaciti sa fie recoltati.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit. miere sau polen infestat.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului.foarte contagioasa. a carei moarte survine dupa capacire.Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem. TRATAMENT VARROOZA . prezenta solzisorilor uscati.produsa de agentul patogen Bacillus larvae. este una dintre cele mai periculoase si de temut.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat.chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort . Loca americana .Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.facem o pauza de alte 7 zile.apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . unelte.in total fiind facute 4 tratamente.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna.Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit.Bineinteles ca mijloacele de combatere in lume sunt mult mai largi. 20 ml. Manifestare clinica: aspect imprastiat al puietului.se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.Varachet. miros de clei de tamplarie a larvelor moarte.

flambam usor ramele cu flacara .ii spalam cu lesie de soda caustica 4%.polen.E cu familiile bolnave: unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. dezinfectarea anuala a stupilor.spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele . procurarea de material genetic indemn de boli . Pretul este insa mare.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman.contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.propolis.TERAMICINA . prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. Doua sfaturi de incheiere: NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. limitarea pe cat posibil a pastoralului .care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire). pentru ca nu sunt necesare.curatam toate resturile si le ardem .mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate. pentru ca nu are un impact la fel de grav. modul de administrare.Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie.Antibioticele sunt "proscrise" in U.TRATAMENT LOCA AMERICANA .clatim bine cu multa apa.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz .Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii. nu va repeziti direct la antibiotic e.sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.E. Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe .Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana.ceara.Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .pentru ca de multe ori albinele reusesc sa . 2 ani a tuturor fagurilor din stupi . SULFATIAZOL .E.Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor.fiecare tara din U.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . prevenirea furtisagului . Cum procedeaza "puritanii" din U.cu recuperarea cerii.atatea obicee".etc. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis".neajungandu -se la un punct comun.In principiu boala se poate trata cu antibiotice. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor. mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug). Celalalt sfat este : preveniti boala.albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. curatam stupii de urme de ceara.iar prin tratament acestea trec in miere.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN .Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.numai ca de aici pleaca toate divergentele. in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?.fagurilor de la rezerva. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" . Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex. schimbarea la max.stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).are o anumita politica in domeniul apicol.Cert este ca pe plan legislativ.ramelor.daca nu exista cules in natura. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.. In literatura de specialitate. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala.dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator.americanii). Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali.fiind total interzisa hranirea albinelor . Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii .Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie .decat daca nu o combatem.mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.pastura si produsele devin impropii exportului. pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana .

numarul stupinelor infectate creste alarmant.fiind similar cu cel al otetului. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice . schimbati toti fagurii la 2 ani.uscate si mumificate.Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor.o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice .Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules.Nu este o boala exagerat de grava. sau daca nu hranim artificial .Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.umiditatea crescuta in stup. ERITROMICINA . Manifestare clinica . Raspandire si frecventa de aparitie . cate 100-150 g de substanta activa.decat loca americana. Puietul varos (ascosferoza) .adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.am considerat necesar sa o aducem in prim-plan. in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii. larvele moarte sunt rasucite in celule.polenul umed.aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde. constituie un factor favorizant.etc.banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului. capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite .In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara". fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat . In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. In cazuri foarte grave.decat in cazuri rare). Modul de raspandire .pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte.ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. culoarea puietului atacat este alba. Prevenire si combatere .de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului".puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Sfaturi finale . Manifestare clinica .unelte contaminate si toate celelalte.daca nu putem controla boala.miere contaminata.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala. boala prefera (pentru a cata oara?). LOCAMICIN .la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.fagurilor cu hrana.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.ramelor.Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine.la fel si absenta culesurilor in primavara. schimbul de faguri.gri sau negricioasa.Perioada de aparitie este in primavara.invinga boala. Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri. insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie.insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite.Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane: albine hoate sau ratacite.Familiile slabe.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie .Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti .Dupa cum am mai spus.instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. puietul moare in stadiu de larva si preninfa .ca masura de preventie.uneltelor.daca luam masurile adecvate. folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate etc.fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite). Combatere si tratament . se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 .Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei. aplicati masurile igienico-sanitare .cuibul largit fara discernamant. stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie .ratacirea albinelor sau furtisag. mirosul larvelor moarte este de "acru".se fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA .Acesta se presara pe rame si pe albine. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa .sunt factori favorizanti.Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.

iar pe locul lui se pune stupul nou.Dupa aceasta saptamana."Daca in natura nu este cules. Nu exista un anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse.se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de matca.Acesta sectiune a site-ului. dezinfectati fundul stupului.Daca matca se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai departe.Aceasta sectiune a site-ului prezinta primele 5 boli intalnite la albine.reprezinta "nucleul dur" al acestei problematici. Dupa 2 ore deschid stupul.administrez o portie de 0.SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat.las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit."Intr-un stup gol.Acest lucru se intampla rareori.dimineata pe la ora 10 deschid stupul in liniste.!!!! X.pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua.sapati adanc.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza.5 litri sirop 1/1.Dimineata urmatoare.asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand se folosesc alte metode de inlocuire a matcii..reduceti umiditatea stupului .iar informatii puteti gasi in orice carte despre apicultura..Ce se intampla in stup : intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara.zile intre ele..incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos.care este lasat in continuare tot descoperit.Rama cu matca o scot din stup.Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie.Se distrug toate botcile pe care albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame.care prin consecintele grave.inainte cu o saptamana de introducerea matcii.Albinele simtindu -se orfane in ora in care au stat in stupul nou.deasupra pe rame.care au fost expuse in publicatiile de specialitate din Romania sau din lume.catre mijlocul stupului. Concluzii .Prin acest procedeu albinele nu-si vor creste o noua matca pe parcurs.inainte de zborul mare. imbunatatiti v entilatia.singura noastra grija fiind aceea de a prelua sfaturi corecte.vor elibera matca din colivie dupa care totul reintra in normal.Bineinteles numarul "factorilor perturbatori" este mult mai mare.Timp de 2 ore familia fara matca este agitata. Dupa ce am scos matca .pe care pun pasta de zahar si miere 4/1.ceea ce se observa si pe scandura de zbor..5 litri sirop de zahar.care se pune cu capacelul de ceara inchis.Cand inchid stupul.intr-o zi insorita si calda.pentru siguranta.care incepe sa cladeasca pentru a umple spatiul din mijlocul cuibului..Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului.familiei respective.este in continua dezvoltare. eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati .neoc upati bine de albine .. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos." .scot cu grija rama goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu matca tanara. Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina. In acelasi timp.pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine .se administreaza in fiecare seara cate 0. stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.Vartolomei . scot gratia si ma uit prin urdinis.La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si familia continua viata normal.pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea.scot o rama marginasa si cercetez toate ramele pentru a gasi matca batrana. Metoda de inlocuire a matcii .Asa ca.pun in fata urdinisului o gratie Hanemann.In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.Fragment articol .cu matca tanara.cu placuta de ceara.Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu.unde introduc o rama cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul. Stupul nu se deschide 10 zile ." Al.Revista "Apicultura in Romania" Alta metoda de inlocuire a matcii .pe masura ce fluxul de informatii o sa creasca.fara a folosi in exces fumul.pentru ca albinele sa aiba hrana..si formez un nucleu pe apte 3 rame.mai ales cand in stup au ramas botci.

incarcarea. . urmat de o injectie de Fenergan(romergan). Lucrarile s-au executat in asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi multietajati (80 de familii de baza si 20 familii ajutatoare)..la culesul de floarea soarelui .un comprimat a 0.In ce consta studiul si ce urmareste: "Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelor cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii.comprimate a 0.transportul. pregatirea.de regula duminica.Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : alcool cu propolis 10%. la care au fost facute hraniri stimulente.intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un interval de 7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si efectuarea volumului necesar de lucrari in cadrul unei familii de albine.H.descarcarea si dispunerea stupilor pe vatra de iernar.transportul.1g .30g sau o lingurita de sirop cu romergan. ingrijirea periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber limitat al apicultorului amator .descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pastoral. combaterea roitului .Calciu gluconic solutie 10%. injectiile se repeta la 10-15 min.1 pastila a 0. Cu ocazia acestor vizite s-au executat: controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor prin inversarea corpurilor.tehnologii simple de intretinere .incarcarea.o tableta dizolvata in apa sau Lactat de calciu.I.administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un efect semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de .familii cu matci obisnuite. indre ptarea starilor anormale (introducerea de matci in familiile orfane. Nilfan.025g. completarea rezervelor de hrana. hraniri stimulente si cu familii ajutatoare."Acul se reteaza orizontal cu unghia.Buzatu .injectie profund intramuscular sau intravenos.lucrarile de ingrijire a familiilor de albine din lotul experimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile.01g . V2 .familii cu matci selectionate.profund intramuscular .cu dalta apicola.otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor lua : Romergan. In caz de soc anafilactic. Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi: V1 . .drajeuri a 0.se vor lua urmatoarele masuri.Fragment articol .familii cu matci selectionate.500g. V3 . Tavegil comprimate a 0.In aceasta idee. daca socul continua. raniri stimulente .dintre care mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului.Fragment articol .Revista "Apicultura in Romania" Studiu . Care au fost concluziile : ..neselectionate. Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca micii apicultori.folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare.Inca din anii 1977. ompletarea rezervelor de hrana pentru iarna.sau cu o lama de cutit. dar numai de catre personalul medico-sanitar: In primele 5 min. niveluri diferite de pregatire profesionala.etc. diversitatea mare a conditiilor de cules.Calciu.foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000.).Tot ca antihismatice mai sunt in comert : Feniramin.Knall . pregatirea. tratamente medicamentoase.in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lor liber. ampla diversificare a utilajului folosit. recoltarea si extractia mierii la salcam .supozitoare a 0.05g si 0.Revista "Apicultura in Romania" Intepaturile albinelor .20 -40 picaturi intr-o lingura de apa .001g . cercetatorii romani au elaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine. V4 .1 fiola intramuscular profund .solutie de amoniac 10%.Tot pe cale bucala se va mai lua ca desensibilizant :Clorocalcin solutie la flacon. Dr.familii cu matci selectionate. recoltarea si extractia mierii de floarea soarelui .

Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului.multe dintre acestea putand fi evitate.Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii de albina cu pana la 69% fata de martor(V1). 9 .Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala.Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei. 11 . .Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit".zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile.Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal.situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic.Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed.intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. 10 . 7 .fara sa deschidem stupul Multi apicultori (mai ales cei incepatori).scurgeri de balegar de langa grajduri. PRACTICA APICOLA Diagnosticare .apicultorul avizat tragand concluziile necesare : 1 . 1 .Verificam daca urdinisul este liber.iar productia globala de miere cu 44%.Albinele intra fara ezitare in stup.frecventarea masiva a adapatorului. ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen). 4 .Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final.Albine multe pe scandura de zbor.obtinandu-se un venit net superior.si au capul orientat spre camp.in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului.in conditiile cand timpul stuparului este limitat. 3 .La fel.Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.Albinele incep sa alunge trantorii din stup. 2 .sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere.numarul interventiilor din cuib creste. 8 .trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire.curatam cu o sarma resturile daca este obturat.cele de pe scandura de zbor stau nelinistite.cautand parca ceva. 5 . Observatii vizuale ale apicultorului .Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii munci i.acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati.In cel mai rau caz familia este moarta.Albinele ies din stup si pe vreme rece.Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartin e de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei.Albinele care intra sau ies sunt fara stransura..Albinele moarte in fata stupului .inseamna ca familia se pregateste de iernare.sau nu exista cules.care isi balanseaza abdomenul.intretinere .ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa.inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele.La zborul de curatire albinele nu ies din stup.Este un semn de normalitate. .indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet.inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta.Albinele aduc mult polen.Din aceasta cauza.trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.Situatia se intalneste mai ales iarna.Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume).Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la nivel de amator.indica un cules bun.Polenul fiind insuficient ." . 6 . cresterile inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare. 2 .

spre avantajul nostru si al albinelor.Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform.Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza.folosindu-si simtul olfactiv .conditii externe de mediu.Albine moarte cu aripile detasate de corp.Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza..care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid.La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente.Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta. indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana.pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie.Mirosul caracteristic de clei de oase.Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului).Un zumzet slab si prelungit.intalnit mai ales vara si primavara.asta mai cu seama in perioadele calde ale anului.daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii..Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate.indica prezenta locii americane. Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus.Mirosul placut.Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta.Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare.Mirosul neplacut de otet.sapati adanc..indica prezenta bolii numita popular "puiet varos".3 ..Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor". 2 . 4 .Bineinteles ca pe langa toate acestea.Mirosul este dat de puietul capacit descompus.Succes si mai ales. 5 .fara probleme deosebite..cu malformatii.care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup. 4 . 3 .rezistenta biologica a familiilor de albine. Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute. 2 . 6 .Iata cateva situatii : 1 . indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect.Fenomenul se intampla in perioada rece.o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri..cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis. 4 .de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp.Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit.Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca.Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup.Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor.gradul de infestare etc. 3 . MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor. 1 .substante dezinfectante si modul lor de folosire.Aveti o viata inainte. MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE . Examinarea olfactiva a familiilor de albine...indica ca familia ierneaza in conditii normale.

masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva.Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe.Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup.Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate .Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani.cu 7-10 zile interval intre ele.pe tot parcursul sezonului activ. un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui.VARACHET FORTE Varachet un medicament folosit in combat erea varroozei. Mod de administrare .etansarea perfecta a stupului. BAYVAROL . Conditii de indeplinit : temperatura mediului min.care actioneaza prin contact direct.substanta activa trecand spre albine prin contact direct.Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.SOLUTIE Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte.VARACHET .iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat . Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine. 3 picaturi/corp Dadant . Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in ghem.Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor.Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa.din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit.Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat.aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme.BANDA IMPREGNATA Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin. 12 grade C.Urdinisul se tine inchis 15 -20 min.care este o formula imbunatatita(s-a adaugat o noua substanta).Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup.iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri.Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.datorita rezidurilor care raman in miere.10 grade C.arderea completa si fara flacara a suportului.in orice perioada a anului.Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.Temperatura mediului trebuie sa fie min.avand ca substanta activa amitraz-ul. Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine.BANDA IMPREGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea . APITOL . 4 picaturi/corp orizontal. MAVRIROL .totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea. un tratament dupa extragerea mierii de salcam .O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului.Primavara se mentin in stup 45 de zile.Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal. un tratament la 10 zile dupa primul .Practic aceste benzi se atarna intre rame o . Nu are alte restrictii de utilizare.iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna.BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit. APISTAN .

seara..Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente.Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup.5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.PUDRA Timolul este folosit in medicina veterinara.Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.impregnat in benzi.In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului.un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp. ACID FORMIC .singura data pe an. in paste 34 ml/kg de pasta. API .la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului.iar urdinisul se tine inchis 30 min.fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie. TIMOL .timp de 5-6 saptamani.Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun.mentol si camfor(in varianta initiala).minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor.Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile.Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile.Se . ACID LACTIC .perioada optima fiind dupa ridicar ea corpului cu miere(in toamna).Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii.CONCENTRAT 15% Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%.ulei de eucalipt.Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0.Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani.Alte conditii deosebite nu sunt specificate.In toamna.LIFE . In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio. MEDICAMENTE ANTI .Modul de administrare este prin picurare .indiferent daca este capacit sau nu.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament).Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C. FOLBEX .Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C.cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C.Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton.BENZI FUMIGENE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat.In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii.sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele).Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului.SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale.inchizand si urdinisul pana dimineata.cand nu mai exista puiet in familia de albine.CONCENTRAT 60 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE.Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop .Tratamentele se fac si in prezenta puietului. PERIZIN .Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente.NOSEMOZA PROTOFIL .cand nu este cules. Albinele vor elimina singure substanta.Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C.Se poate folosi tot anul.VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare.Contine principii active ca vitamine.SOLUTIE Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%).

PUDRA Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.altele se folosesc numai in cazuri exceptionale. ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina .Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop.Are un efect dezinfectant bun da ca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA .la un roi 18g/0.Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta.500 ml sirop. ACID ACETIC TEHNIC .administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an.SOLUTIE Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale.Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa. ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA .folosit in tratamentul locii americane sau europene.la una medie 18g/750 ml sirop.Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. FUMIDIL B .Se aplica fierbinte pe stupi.La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2.Substanta activa este oxitetraciclina.cate 250-500 ml.iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum.operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant.O cantitate de 0.Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati.Se aseaza la fundul stivei. STREPTOMICINA .Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului.LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor.5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final.stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !! LOCAMICIN .LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.PUDRA Este un medicament produs in Romania.5-0.mai putin periculos pentru apicultor. 60-95 %. la interval de 4-5 zile.In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari. la litrul de volum.Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa).Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. OXITETRACICLINA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. apa .Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului. cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc.Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. SULFATIAZOL . SODA CALCINATA .intr -o tava. ERITROMICINA etc.

larvele primind drept hrana laptisor de matca.cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica.acolo unde se gasesc si larvele.si implicit sa obtina un numar de matci.ci si la o divizare a lor in 2. batoane de sulf etc.iar intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda. .familia de baza sa dispara.3. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine.Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat.Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci.vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte.Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva.Diviziunea fara matca.Simplitatea si usurinta cu care se obtin matci.).asezata intr-o cutie noua.Schimbarea linistita a matcii. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : . .albinele pot ramane fara matca. .Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc.oxigenata .acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca.Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte..de calificarea apicultorului.botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor.Roirea naturala.O diviziune ramane cu matca batrana.la nivel de amatori.Puse in situatii favorabile roirii.Pentru o mai buna intelegere.Pentru a creste o noua matca. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai).In urma pregatirii procesului de roire naturala.Cresteri de salvare.ulterior.vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere. METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini. Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine. Cresterea matcilor .Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.numarul mic de interventii in cuib.4 noi familii(roiuri).care este considerata cea mai buna".urmand ca dv.Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere.urmand ca cealalta sa-si creasca matca.Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural.referitoare la cresterea matcilor fara transvazare.pe marginile fagurilor. sa alegeti.insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce.celule ce contin larve de lucratoare.apare in mintea oricui.Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic.deriva din complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere.Pentru schimbarea linistita a matcii.In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere. alcool 96 .aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui.aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori.ele transforma in botci.).Din diferite cauze accidentale.metode la nivel de amatori Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect.rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc.divizeaza acea familie in doua. Metodele expuse sunt multe si diverse.cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata.fac ca aceasta sa fie agreata.Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare.urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor.sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci.climatice etc.albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.

Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere.1).acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident.urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui.sa fie fata in fata.insa fara albina de acoperire.Fagurii scosi se vor da altor familii de albine. .iar daca fagurele este insarmat.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare . Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : .Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate.Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas).Cu matca batrana se poate forma un roi. in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute.metoda expusa mai sus a fost perfectionata. Avantaje : metoda este simpla si usoara. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere.pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus.trebuie sa ne ocupam si de familia de albine.lasand restul sa decurga de la sine. Avand fagurele astfel pregatit. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.vor lua in crestere larvele de pe conturul .Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor.sau putem sa o omoram. .decat ocazional.si nu cere decat o calificare minima a stuparului.iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.daca este posibil.fara a diviza familia. Dupa indepartarea bucatii inferioare.se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita.consolideaza prea tare peretii acestor celule.deschis la culoare.ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc".bucatile taiate se scot cu mare atentie.sa adopte alte variante de crestere a matcilor.urmeaza sa ne lamurim.Cand spunem ca rarim larvele.de calitate.care evident o sasi ucida suratele.albinele iau in crestere larve de varste diferite.Taietura sub forma de arc(vezi fig.Din nou dupa capacirea botcilor.albinele preferand sa construiasca acolo botcile.cand acestia sunt lipsiti de experienta(anul 1.anul 2). .urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola.puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor.Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci.in care nu s-a depus pentru prima oara puiet.Se alege un fagure insamantat.Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii.in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor.In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane.Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate.urmeaza rarirea larvelor.tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane.aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit.Astfel pregatite albinele.acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.

Astfel pregatita familia de albine.orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit).Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere.vom avea botci capacite gata de recoltare.Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual.In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua.asigurarea linistii familiilor de albine .mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet.Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere.daca avem noroc.In tot acest timp(4 -5 zile).Aici.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater).familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana.timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii. CALENDARUL APICULTORULUI Lucrari lunare in stupina De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol.incalzit in apa clocotita. formam un roi.construind un numar mare de botci. hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar.In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit.pentru a o obliga sa oua numai acolo.sau o omoram.Acesta fiind faptul.determinandu-le sa consume hrana suplimentara . Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine.Dupa 4-5 zile.aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere.dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de acoperire.Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.taieturii.decupam jumatatea inferioara. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine.Cu acelasi cutit.Dupa 1 0-11 zile.miere sau pastura.Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman. pasarile.scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana. Pe jumatatea superioara.alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. .primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua.Iata ce aveti de facut : Ianuarie . La expirarea perioadei.animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac. In varianta folosita la noi.o neliniste a familiilor.pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. .matca o sa umple fagurele cu oua.daca vrem sa o pastram.am considerat necesar ca prezenta in paginile site -ului a calendarului apicol este justificata.care se vor putea controla mai usor. Din familia de baza ridicam matca.avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte. . .Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla.introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de zahar. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei.calitatea matcilor se imbunatateste considerabil(mai ales in varianta romaneasca).trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine.

asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila . executam controlul general si in amanunt la toate familiile .executam controlul sumar al familiilor de albine .il fac acum . . indreptam starile anormale. pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.eventual si capacele. .foarte important) .pregatirea teoretica a stuparilor . .executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) .continuam largirea cuiburilor . adeptii "spargerii cuibului" au cale libera. .matca incepe sa depuna primele oua .supraveghem zborurile de curatire . tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului . . . reparam. largim cuiburile acolo unde este nevoie .dezinfectam stupii. stramtoram cuiburile . o diploma nu o sa va strice. daca vremea permite.repararea.introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor .in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. . micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor. tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura .e timpul sa faceti si un curs de stuparit la A. completarea se va face numai cu faguri de la rezerva.formarea de familii temporare etc. . in aceasta perioada cand sunteti mai liberi.supravegherea permanenta a stupilor. .mutam familiile in casa noua . .nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna. .demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor. aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata.supraveghem familiile facand controale auditive .acolo unde stuparii nu au putut sa faca contr olul general de primavara.A . . .va pierdeti timpul de pomana.turte de miere si zahar pudra sau serbet . luam masuri pentru preintampinarea furtisagului..deasupra ramelor(in contact direct cu ele).deplasam familiile de albine la pomii fructiferi . instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . Martie .acum introducem si faguri artificiali .completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate . Aprilie .utilajelor . largirea se face cu mare prudenta.mentinem in stare activa toate familiile.in unele zone(mai reci). continuam sa introducem faguri artificiali la cladit. .ramelor.prelevati de la familiile puternice.indepartarea zapezii de pe stupi . intarim familiile temporare cu puiet capacit . introducem rama claditoare. .unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam . Februarie .continuam hranirile de stimulare . .soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort ..pentru prevenirea aparitiei starilor anormale .curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva.curatam urdinisul stupilor.prin formarea de roi artificiali . Mai . daca este nevoie se pune in functiune adapatorul.curatam dezinfectam inventarul apicol ramas. . curatam zapada.in zonele mai calde ale tarii. stuparii iau masurile necesare. insarmarea ramelor.continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna . .imprastiem paie .albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic.C. uscam impachetajul existent .au loc zboruri de curatire .alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) . largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . . imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit. curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii.impachetam suplimentar stupii . executarea acestor tratamente este foarte importanta.

pregatim deplasarile la culesurile de vara .) . stimulam zborurile de curatire tarzii.crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice . micsoram corespunzator urdinisul . .continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul . aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine . continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul .scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna .impachetam cuiburile cu materiale izolatoare . deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate .amenajam vatra stupinei .gen polistiren . extragem mierea de prisos.alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei. pregatim matcile de rezerva pentru iernare . . la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri. Octombrie . continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor . . recoltam mierea de la culesurile tarzii.lucrarea este foarte importanta). . topim ceara obtinuta .egalizam ca putere familiile din stupina . extragem mierea de la culesurile de vara.sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma. selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . se vor evita acele materiale care provoaca condensul. .extragem primele cantitati de miere . la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . valorificam culesurile tarzii.curatam si tratam fagurii de la rezerva.folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil .echilibram puterea familiilor. supraveghem familiile de albine . nu impachetati exagerat cuiburile . oprim hranirile de stimulare. aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului.terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii .stimularea cu miere.facem tratamentul contra varrozei . echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) . Septembrie .pentru a ne mari rezerva de polen. se valorifica culesul la salcam .stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie. Iulie .stimulam si supraveghem zborurile de curatire . construim perdele de protectie .executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet .in urma carora putem obtine cantitati importante de miere . facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . Noiembrie . . . 3 tratamente repetate la interval de 7 zile .la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura .. ultimul tratament obligatoriu fara puiet. conditionam ceara si propolisul. aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului. formam nuclee de imperechere a matcilor. sortam.organizam imperecherea si introducerea lor in familii . .stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate .controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna . . . . . August . instalam gr atiile contra soarecilor. soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere .continuam cresterea artificiala a matcilor. inlocuim matcile necorespunzatoare .acum putem recolta polen de la porumb . . executam primele schimbari de matci.face primele rezerve de faguri cu miere de calitate . intarim roii artificiali formati in iunie. Iunie . . .unim familiile slabe .extragem mierea .unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare. . preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.formam un numar mare de roiuri .

O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . .. cuie .3 buc.1 buc . planseta calapod faguri . .2 buc. ciocan lipit botci . . . Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. .1 buc. colivii introducere matci . site pentru strecurat mierea . pinten lipit faguri . . cantar de control . ladita scaun . medicamente . gratii Hanemann .10 buc. sarma pentru rame . .Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta. masa pentru decapacit . .Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). izolator fagure .1 buc. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare.1 buc. . cutit decapacit .2 buc. cabana apicola . supraveghem zborurile de curatire. Materiale consumabile .La vremuri noi.1 buc.5 buc.1 buc.2 buc.. perforator rame .insarmam ramele.1 buc. biostimulatori apicoli . Concluzii . substante dezinfectante etc. . . . doze gaz butan .oameni noi..3 buc. .1 buc.Stupi sistematici completi . . . Utilaje conditionat ceara .2 buc.Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. ladita transport rame . .3 buc. tava decapacit . reprezinta adevarate pietre de moara.2 buc. lampa butan .10 buc/stup . . adapator . .1 buc.90 buc. Utilaje principale de intretinere . forme ceara .apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. carucior stupi .1 buc..Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta. colectoare propolis .1 buc.40 buc.Centrifuga ..90 buc. . Utilaje pentru extragerea mierii .reparam inventarul. presa ceara . . costume protectie + masti . Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine.supraveghem cum ierneaza familiile de albine .Topitor solar . curatam urdinisul stupilor .plini de spo ri ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. perii apicole .2 buc.2 buc. asiguram o liniste deplina in stupina. corpuri rezerva . . . vase diverse .100 buc.3 buc. ..105 buc.cu lemnul putred.legate de "gatul" unei afaceri de succes. roinita . . Decembrie .de iernare.acest calendar apicol are un caracter strict orientativ.si scule noi. . achizitionarea lor fiind costisitoare.30 buc. Niste stupi vechi.deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anu l precedent. . gratii urdinis . .1 buc. afumator . . . bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere . sablon botci .Dalti apicole . .dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere. maturator inox /300 kg.2 buc.3 buc. vopsele .o sa vedeti ca nu este deloc asa. matci .1 buc. rame goale de rezerva . nuclee de imperechere .1 buc. .Faguri artificiali .ne pregatim teoretic.indepartam zapada(numai cand are crusta) .reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare.100 buc. acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. .25 buc. . . . . INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate .1 buc. . colectore polen . . . dulap pentru pastrat fagurii . . . Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . . sipci port-botci .

acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata.desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica. Afumatorul.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici.sunt bune si periile din par naturat.Cat despre modele.deschise. Costumul si masca de protectie . aici puteti avea mari surprize).ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate. Daltile . masa de descapacit . Tava .Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. Evitati stupii din polistiren greu.sau nut-feder. furculita de descapacit .peria. .usor si bine incheiat.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.afumatoarele sunt de mai multe feluri. Cutitul .pentru a va putea da seama de existenta defectelor.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Procurarea sculelor si utilajelor Stupii .care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.Trebuie sa fie ergonomic.Se vor evita daltile prea ascutite.unii stupari evitand folosirea lui. Coliviile pentru matci .existand riscul contaminarii.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta).de eclozionare.Cumparati numai de la firme de profil .Se foloseste si ca ladita de scule.Se are in vedere grija cu care sunt construite.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati).sunt de mai multe feluri : de transport.culorile pastelate.scaunul de lucru . ci doar ce sa urmariti la cumparare.una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile .bine uscat (atentie.uscat si fara noduri cazatoare. Raspunsul este "da". unde puteti beneficia de o garantie.bine incleiati si finisati.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie. fiind de preferat.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.functie de buget. Scaunul de lucru .si acestea sunt de mai multe feluri.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate.chiar daca familia este blanda.de introducere. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant -cant .Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate.materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.fiind bun si unul de tabla zincata.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.sa fie usor de manevrat.este un accesoriu util.acestea putand provoca raniri.fara noduri cazatoare.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. Ramele .construit din lemn de rasinoase.materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Sunt recomandate cele din inox. Peria apicola .care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.material agreat la nivel legislativ.care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort..dalta.pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor.Ca si stupii.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament.pentru a nu avea pierderi mari de fum.ramane la alegerea dv.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul.cat si cele din sintetic.sa asigure debitul de aer necesar.Discutati cu producatorul toate amanuntele.sunt principalul utilaj intr -o stupina si necesita investitia cea mai mare.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.

necesara si utila.deci mare atentie la etanseitati.in timpul limpezirii.se construieste din lemn.recolta fiind compromisa prin impurificare. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.corpurile straine se separa pe baza dimensiunilor. si de unde cumparati !!! CONDITIONAREA MIERII Mierea extrasa prin centrifugare nu poate fi direct imbuteliata deoarece prin proiectarea picaturilor de miere pe peretii extractorului.dar care odata facuta inseamna o investitie durabila.cele usoare ridicandu-se la .limpezirea ei.sub forma unor bule microscopice. incorporeaza in acestea aer.mici cantitati de polen provenit din celulele cu polen ce se gasesc in numar mare sau mic printre celulele cu miere.fragmente de propolis.pasteurizarea si conservarea ei.plasticul alimentar (acel plastic alb.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) .ce retine impuritatile mai mici.inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. Cu cat bulele sunt mai mici.cu ajutorul unei strecuratoare.Materialul este inoxul alimentar. Evitati topitoarele complicate constructiv.Daca mierea este foarte vascoasa sau a inceput sa cristalizeze. In mierea proaspat extrasa ajung de asemenea particule de ceara smulse din fagure in momentul descapacirii.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale.Trebuie sa fie trainic si bine finisat.Strecuratoarea pentru miere se prezinta sub forma unui cuplu de site.ceara.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.larve si alte impuritati. Colectoarele de propolis si polen .numai inoxul va asigura puritatea ceruta.confectionata de obicei din tesatura textila. vasele pentru depozitare .orice alt material nefiind agreat.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.lichefierea mierii cristalizate. CONCLUZII : Atentie mare ce .iar a doua mai fina.tabla si sticla.acestea trebuind sa fie destul de robuste.numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Filtrarea se mai poate face si in momentul turnarii mierii in maturator.Centrifuga .sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. Maturatoarele .trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine.Procesele prin care se realizeaza aceste elemente se refera la filtrarea mierii.mari si grele. pentru decantare. Prin conditionarea mierii se intelege totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea acesteia pentru pastrarea propietatilor fizico-chimice si biologice in perioada conservarii.Deci. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. Sitele . In timpul decantarii.se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Sita se ataseaza la robinetul extractorului sau deasupra vasului de cole ctare a mierii.etc.purificarea devine practic imposibila.de eventualele larve si impuritati.prin asezarea deasupra gurii acestuia a unei site fine. bulele mari de aer se ridica la suprafata datorita dimensiunii lor si diferentei de densitate intre aer si miere.Atentie la trainicia lor. Filtrarea mierii Filtrarea mierii se face in momentul extragerii ei. Nucleele de imperechere .prima avand ochiuri mai mari ce retin impuritati grosiere. reducerea continutului de apa.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.necesita o investitie mare.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor .Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.). Topitorul solar .dur).Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii.in schimb particulele de ceara se ridica mai incet decat aglomerarile de polen. Cea mai buna metoda de a purifica (limpezi) mierea este sa o lasam cateva zile intr-un vas numit maturator.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.pentru a o separa de resturile de capacele.cu atat se ridica mai incet.

Camerele de incalzire pot fi folosite in acelasi scop si pentru optimizarea continutului de apa din mierea deja extrasa.in care scop.Procesul este favorizat de faptul ca mierea cu cel mai ridicat continut de apa se ridica la suprafata vaselor de pastrare.ii dauneaza foarte putin.limpezirea si maturarea ei se poate face in insasi bidoanele in care se pastreaza.Cu cat inaltimea maturatorului creste . .relativ uscat.Dar daca timpul de incalzire se prelungeste.vasele sunt tinute inchise timp de o jumatate de zi.unde este agitata timp de cateva ore cu ajutorul unei elice.urmand a fi supusa unui nou proces de limpezire. Pentru a pastra mierea in stare lichida.Acest lucru se realizeaza prin pasteurizarea mierii.umiditate de 33%.a redus cu 0.In mod obisnuit.se instaleaza in betonul pardoselii radiatoare de caldura si stropirea periodica a acesteia cu apa.mai ales daca tinem seama ca umiditatea relativa optima pentru uscare se situeaza intre 0 si 20%.S-a constatat de asemenea ca incalzirea mierii la temperatura de 35 grade C.Mierea aflata sub robinetul maturatorului se colecteaza separat.In cazul unor cantitati mai mari de miere.mierea se scurge in acest tanc.unde temperatura aerului este de 60-70 grade C si sunt rasturnate pe un gratar asezat deasupra unui tanc de receptie. In lipsa acestor maturatoare speciale si cand cantitatea de miere este mica.Aici.suprafata.cu o viteza de 250 m/minut.cu atat durata de limpezire este mai lunga.Temperatura se optimizeaza prin termoreglatoare pentru a nu depasi 38 grade C.de 6 ore la 40 grade C si de 2 ore la 50 grade C.iar cele grele se lasa la baza vasului.pentru a favoriza extractia se impune ridicarea continutului de apa din miere.Tinand seama de slaba conductibilitate termica a mierii.lichefierea se poate face cu ajutorul aerului cald. In sistemul de crestere intensiv al familiilor de albine.de 3 zile la 20 grade C. In tarile cu clima foarte secetoasa.printre stivele de magaziic cu faguri cu miere.fara a fi in contact direct cu sursa de caldura.calitatea mierii se depreciaza datorita cresterii continutului de hidroximetilfurfurol. temperatura folosita pentru uscare este cuprinsa intre 32 si 35 grade C.Din cercetarile intreprinse de Stephen (1941) s-a constatat ca trecerea unui curent de aer printre stivele de magazii cu faguri.de 18 ore la 30 grade C.pe seama fortei gravitatiei.timp de 12 ore.iar pentru o mai rapida maturare a ei este indicat ca maturatoarele sa fie mentinute in camere incalzite si uscate.vasele cu miere sunt trecute intr-o alta incapere.In cazul unui strat de 1 m inaltime.Pe masura desfacerii cristalelor.vasele cu miere se introduc intr-o incapere care se incalzeste progresiv pana la temperatura de 40 grade C.Folosind aceasta metoda.Rezultatele obtinute sunt remarcabile.2%.dar aceasta cristalizare nu influenteaza negativ calitatile ei.1%din cei necapaciti.optimizarea continutului de apa din miere se realizeaza in camere speciale destinate acestui scop.Evacuarea mierii curate se face prin intermediul unui robinet situat la o anumita distanta fata de fundul maturatorului.Deshidratarea mierii se face in timpul limpezirii ei.partea centrala nu este incalzita.In a doua etapa.de unde sunt eliminate cu ajutorul unei linguri. Deshidratarea mierii Deshidratarea mierii se refera la eliminarea surplusului de apa din faguri sau mierea extrasa.aceasta preincalzire duce la lichefierea straturilor de miere cele mai periferice. in decurs de 30 ore.In prima etapa.in aceleasi vase.7%continutul de apa din fagurii aproape capaciti si cu 3.in doua etape.timp de 2 zile inainte de extractie. Aceasta lichefiere se face atunci cand pe piata se cere miere fluida.este absolut necesar sa i se anihileze cristalele de glucoza pe care inca le contine.continutul de apa al mierii de la suprafata s-a redus cu 1.durata de limpezire la diferite temperaturi este de 15 zile la 10 grade C.In practica se folosesc camere de incalzire care au ca principiu functional circularea unui volum mare de aer cald. Lichefierea mierii cristalizate Se stie ca toate sortimentele de miere cristalizeaza mai mult sau mai putin.lichefierea nefiind necesara intotdeauna.Durata de limpezire a mierii depinde de temperatura si de inaltimea vasului.la temperatura de 38 grade C. Cantitatile mici de miere se lichefiaza prin introducerea borcanelor sau bidoanelor cu miere cristalizata in apa incalzita la temperatura de 60-70 grade C .in scopul prevenirii fermentarii ei.Se supun acestui proces de deshidratare toate cantitatile de miere a carei continut de apa depaseste 18%.

mierea cu o umiditate de 20% fermenteaza si este supusa procesului de degradare.Culoarea : se apreciaza prin examen vizual la lumina zilei pe o cantitate de 10-15 g de miere. .In acest caz se indica .Mirosul si gustul : se apreciaza prin mirosire si degustare.spre deosebire de cele transparente.la temperatura de 14 grade C.Pentru pastrarea mierii fluide in borcane este necesar ca ea sa se tina timp de 5 luni la temperatura de 0 grade C. EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII Examinarea si analiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei.cutiile cu borcane se aseaza distantate una fata de alta.1% si 19% apa.roscata.cealalta la motivatii de ordin estetic.Mierea cu un continut de apa sub 17.consistenta si puritatea mierii.ar determina incepere cristalizarii mierii.Indiferent de continutul in levuri.gustul.025%) desi impiedica procesele fermentative .Introducerea de substante conservante in miere (benzoat de sodiu-0.cuprinse intre 20 si 25 grade C determina pierderea aromei si inchiderea la culoare.una se refera la motivatii de ordin tehnic.deoarece mierea ataca majoritatea metalelor.ascund uneori defectele de prezentare pe care o tehnica mai atenta le-ar fi putut evita. Vasele ideale pentru ambalarea mierii sunt cele confectionate din aluminiu. Ambalarea mierii Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor tehnologice descrise mai sus.1% si 20% numai in cazul in care acestea nu depasesc 1/g.Vasele pentru ambalatmierea trebuie sa fie perfect etanse.Intr-un pasteurizator.Mierea se pastreaza in incaperi curate.procedeu care distruge levurile. .cat si normele interne si externe care certifica ca produsul este de calitate.confectionate din materiale rezistente la umiditate.sticla sau alte materiale transparente.mierea se pastreaza numai daca nivelul levurilor nu depasesc 10/g.Rezultatele examinarii se exprima in urmatorii termeni:incolora.Vasele opace.Ea este acum pasteurizata si isi va pastra starea lichida timp de cel putin 6 luni.mirosul.inchisa.galbenadeschis.iar dupa imbuteliere.Dupa mentinerea ei timp de 5-8 minute la aceasta temperatura.aparat ce stabileste nuantele mierii.introdusa intr-o eprubeta cu diametrul interior de 10 mm.Cea mai eficiente metoda de a impiedica fermentatia este pasteurizarea mierii timp de 7 1/2 minute la temperatura de 63 grade C sau timp de 1 minut la 69 grade C.aurie.portocalie.Astfel.timpul necesar pentru a fi consumata.cea cu continut de apa cuprins intre 17.iar intre 19.va intra in circuitul de racire in contra-curent cu apa rece si se va raci brusc la 42 grade C.ele nu sunt acceptate de industria prelucratoare si in special de consumatori.Se poate determina culoarea si cu melascopul.Pastrarea mierii la temperaturi mai mari.In aceasta pagina va vom prezenta metodele care se folosesc.Pastrarea in vrac se face in cazul mierii neprelucrate.Pasteurizarea mierii Pasteurizarea mierii se face cu scopul de a distruge toti germenii care pot provoca fermentarea mierii si de a topi cristalele initiale existente. Pastrarea mierii Mierea se pastreaza in vrac sau imbuteliata.vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier sau alte metale decat cositorite sau emailate.intr-un strat gros de cativa mm si se incalzeste intr-un timp foarte scurt la temperatura de pasteurizare de 70-78 grade C.3%si 1 8% numai in cazul in care levurile nu depasesc 1000/g.verzuie. Examenul organoleptic Examenul organoleptic se refera la culoarea. Mierea se pastreaza in containere ce se inchid ermetic.1%se pastreaza foarte bine indiferent de continutul de levuri.intre 18.fara mirosuri straine.uscate.permitand astfel trecerea printre acestea a unui curent de aer rece.Pasteurizarea se face in instalatii asemanatoare celor utilizate pentru pasteurizarea laptelui si consta in incalzirea si racirea ei brusca.bruna.pentru stabilirea starii de degradare sau alterare si pentru depistarea falsificarilor.care fara aceasta operatie.mierea lichida circula in contra -curent cu apa calda.Alegerea ambalajului pentru miere depinde de doua categorii de motivatii.

In functie de acest indice.care se centrifugheaza din nou.pe scala.cu diferite aspecte de cristalizare.in ac eleasi conditii. Dupa omogenizare se toarna in fiole si se centrifugheaza timp de 4 minute.Cu ajutorul oglinzii se orienteaza un fascicul de lumina prin deplasarea cremalierei pana in momentul in care partea intunecoasa a campului vizual ajunge in centrul unde se intersecteaza liniile vizuale.se omogenizeaza.pe care-l transforma in oxid cupros.Pe prizma inferioara a refractometrului.cu ajutorul tabelelor care insotesc refractometrul se stabileste procentul de substanta uscata.iar sedimentul se intinde pe 2 lame.iar prin diferenta se calculeaza zaharoza.pana se ajunge la masa constanta. Analize fizice si chimice de laborator Inainte de analiza.indicele de refractie se citeste pe scala.cristalizata grosolan.precum si eventualele particularitati gustative:acrisor.iar mierea cristalizata se incalzeste in prealabil la aproximativ 45 gradeC dupa care se amesteca. Peste acestea se picura o solutie calda de glicerina-gelatina 1:1. .La mierea cristalizata se indica si particularitatile structurale inainte de fluidizare ca:untoasa.dupa care se cantareste.fluida.caracteristic mierii de albine.Determinarea aciditatii : ajuta la aprecierea gradului de prospetime a mierii. .adica numarul de centimetri cubi de NaOH n/10 necesari sa neutralizeze aciditatea din 10 g de miere.Mierea .iar restul se amesteca.La mierea de albine.Diferenta dintre greutatea vasului cu miere si tara acestuia reprezinta tocmai greutatea specifica a mierii.Pentru acest scop se omogenizeaza 10 g miere in 20 ml apa distilata.Lichidul clar se decanteaza.cristalizata nisipos.proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla sau cu o lingura.Fixarea se face tinand preparatul in pozitie orizontala la temperatura de 42 grade timp de 20 minute.etc.Se decanteaza 2/3 din continutul fiecarei fiole.se carbonizeaza la o flacara slaba si apoi se calcineaza.Pe baza acestei insusiri.In acest moment.Determinarea zaharului invertit (reactia Elser) : Glucoza si fructoza in stare libera au capacitatea de a reduce sulfatul de cupru in mediul alcalin si cald.Determinarea continutului in apa : se face cu refractometrul. .la lumina directa a zilei si se identifica fragmente de cadavre de albine.Consistenta : se apreciaza dupa modul de scurgere a mierii de pe o lopatica de lemn.respectiv continutul mierii in apa.Mai intai se evapora pe o baie de apa. .se usuca si se umple cu miere pana la semn.Greutatea specifica a mierii : se poate determina la nivelul stupinelor astfel : intr-un vas de sticla se cantareste exact 1 kg de apa.intr -un creuzet.Amilaza este enzima cu cea mai mare rezistenta la tratarea termica.La unele refractometre se poate citi direct.astringent.sau diastazic)a calitatii mierii naturale.de ceruri.Se raceste in exicator si se intareste treptat.Puritatea : se apreciaza prin examinarea probei de miere care a servit la stabilirea culorii. .Examinarea se face la un microscop care mareste de aproximativ 350 de ori.Determinarea indicelui diastazic : In mierea naturala de albine exista mai multe enzime.stabilindu -se proveniente graunciorilor de polen. . .Cantitatea de oxid cupros ce se formeaza in conditii de lucru specifice.se aplica o picatura din proba de miere si imediat se inchide camera.vascoasa.dulce.Determinarea zaharozei (metoda Elser) : Se determina zaharul direct reducator inainte si dupa invertire (hidroliza acida).Ea poate fi uniforma.Determinarea cenusei : Se face prin calcinarea unei probe de 10 g miere.vasul se desarta.procentul de apa.amilaza poate fi folosita ca test general de apreciere (indice enzimatic.precum si a celorlalte componente din preparat.in cate doua fractiuni pe fiecare.Aciditatea mierii se exprima in grade de aciditate.Mirosul.Apoi.iar deasupra se aplica o lamela.cristalizata fin. .etc.umiditatea este admisa pana la 20%.etc.este proportionala cu concentratia celor doua zaharuri reducatoare din solutia de cercetat.gustul se exprima in placut.Se aduna intr-o singura fiola.Examenul microscopic consta in examinarea sedimentului depus intr -o solutie de miere in apa.dupa ce in prealabil i s-a luat tara si se noteaza nivelul apei.denumirea plantei dominante si provenienta. .aceasta fiind ultima care se distruge.amarui.ca si mierea fluida.cu 2500 turatii pe minut.slab aromat.

20 ppb .max.1. 20 % .. decat in cazul locii americane . HMF .La baza determinarii indicelui diastazic sta determinarea activitatii amilazei.max.cand provine dintr -un amestec natural de nectar recoltat din flori de diferite specii .max.de catre amilaza continuta de 1g miere.max. 10 pp b . 12 . depozitam mierea conform tuturor regulilor de igiena si tehnologice cerute. mierea caramelizata.atunci cand provine din nectarul unei singure specii de flori (salcam. 18%.lipsa . dupa conditionare prin decantare si filtrare aceasta miere se poate da in consum .naturala supusa unui tratament termic brutal va avea indicele diastazic cu valori reduse sau chiar zero.intreaga dv. indice diastazic .Existenta pesticidelor este un alt motiv. cenusa .417 . preconditionam .alte impuritati . zaharoza .Nu facem tratamente preventive cu antibiotice sub nici o forma.1 % .Daca nu tineti cont de ele.ajutorarea roiurilor. alte adaosuri . indice colorimetric .autor : Liviu Alexandru Marghitas Norme de calitate interne si externe Ati vazut care sunt metodele de analiza si examinare a mierii asa cum sunt ele prezentate in publicatiile de specialitate. Ce avem de facut pentru a indeplini conditiile de calitate : in stupina nu folosim antibiotice pentru tratarea familiilor bolnave .max. Se considera necorespunzatoare organoleptic mierea cu urmatoarele defecte : mierea cu impuritati.cauzata de incalzire la temperaturi ridicate .Extragem . HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de albine. Indicele diastazic se defineste ca numarul de ml dintr-o solutie de amidon 1% care a fost transformat in dextrina in timp de o ora. CONCLUZII : obtinerea unei mieri de calitate care sa corespunda normelor impuse se face numai cu adoptarea de masuri drastice. HMF . zahar invertit .Acelasi lucru se constata si la mierea falsificata. miere de mana.11/1998. Sursa : Revista "Romania apicola" nr.Iata care sunt parametrii de calitate : Mierea nu trebuie sa contina antibiotice.75 % . si asiguram culesuri de nectar de la surse necontaminate industrial sau cu pesticide.min.Nu folosim la recoltarea fagurilor "podisorul izgonitor" .Mierea de albine este : monoflora.absent .floarea-soarelui) . cloranfenicol ..Motivele sunt diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana. Mierea care se comercializeaza in Romania trebuie intruneasca urmatorii parametrii de calitate : apa .de ceruri.5 % ..Sunt acceptate insa urmatoarele limite : streptomicina max. zahar artificial .10. 10 ppb . mierea fermentata . 0. 1. Pentru cei ce vor sa vanda la export sau en-grosisti-lor conditiile cerute sunt mai dure in unele privinte.Alti indici de calitate sunt : umiditate max.la temperatura de 45 grade C si pH optim. poliflora.. tetraciclina max.5 ..Falsificarea mierii cat si o incarcatura biologica mare duc la respingerea marfii. munca se duce pe "apa sambetei".max.hraniri stimulente de primavara sau sfarsit de vara.lipsa . cand trebuie sa stim ca mierea este compromisa calitativ. mierea falsificata.perioade lipsite de . glucoza . nitrofuran .tei.absent . Recoltam fagurii cu miere cand sunt capaciti trei sferturi de albine.Sa vedem acum cum este definita din punct de vedere legislativ mierea : "Mierea de albine naturala este produsul care se obtine prin centrifugare sau scurgere din fagurii fara puiet". densitate relativa la 20 grade C . atunci avand garantia ca apa din miere este sub limita de 19 % . cand provine integral sau in cea mai mare parte din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor decat nectarul.lipsa .9 . sulfonamida max. 7 % .fragmente de cadavre de albine.

. Apare intrebarea: ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului .adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1.Se administreaza dupa nevoi. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere.zilnice.Se folosesc doze de 2-2.inlocuitori de polen. Serbetul de zahar (uz apicol) Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar.etc.insa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.amestecand continutul pana la dizolvarea totala.6 l sirop de zahar.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.Usor de administrat.insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.polen.Cand preparam siropul la rece.Mierea reprezinta elementul energetic. Siropul de zahar (uz apicol) Este un inlocuitor al mierii.mierea.in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).concentratiile 2/1 sau 3/2.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2.punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize.Toate informatiile prezentate au aparut in literatura de specialitate de-a lungul timpului.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1 10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).toate in stare pura sau in diferite combinatii.cules. Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-15 august si se termina in maxim 10 septembrie(cu cat mai repede cu atat mai bine).pastura.Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 .Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules nat ural.8 litri sirop de zahar.vara sau toamna .adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3.stimulare in primavara : cu sirop 1/1. concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) .O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.O parte apreciabila a retetelor a fost verificata in practica si de autorii acestui site.sub semnatura unor reputati apicultori romani. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total.subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator. la 2/1.iar pastura cel proteic.concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Hraniri de salvare.Aceasta pagina se doreste a fi un ghid pentru apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o anumita "tehnologie" in aceasta directie. 2/1.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.Hraniri medicamentoase de primavara. pastura. Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor : apa. concentratie 2/1 in doze mici." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.la 3/2.2 litri sirop de zahar.destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori. Inca de la inceput atragem atentia ca hranirea naturala a albinelor reprezinta calea corecta de urmat.zahar. Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere. 3/2.La 1/1.dovedindu-se viabile.In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1.

etc. solutia de zahar apa se amesteca continu.mierea sa nu fie cristalizata(sau cristalizata fin.este recomandata tot timpul anului.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Folosirea serbetului de zahar .apa 0.De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar.mierea sa provina de la familii sanatoase.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C). Pasta de zahar pudra si miere Un alt produs cu o eficienta mare.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece. se lichefiaza in prealabil.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).consumat cu placere de albine.se adauga apa din nou si o luam de la capat.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata.La preparare se vor avea in vedere urmatoarele:folosirea unui zahar pudra de calitate.zahar si 0.in toate cazurile.dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. Cu ajutorul unei linguri mari.impachetat in pungi.apoi se albeste.medicamente. .Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat).850 litri intr-un vas de 10 litrii. Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C.de lemn.Nu trebuie sa grabiti fierberea.inlocuitori de polen.cand acesta ramane inchegat pe lingurita.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca.Spumuiti amestecul.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Daca serbetul este prea tare .racim amestecul pana la 40 -50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Nu preparati doze mai mari de 5 kg.stergeti permanent peretii vasului.acizi pentru corectarea ph -ului.nu o sa mai aveti probleme.ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare. Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul. De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min.sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen.Iata reteta de preparare: Se amesteca 5kg zahar tos.Durata fierberii este de 15-30 min.Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere .Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima.pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Dupa ridicarea vasului de pe foc.pergament.In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). Cam dupa 15-20 min. sau in recipiente etanse.a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.etc.5 cm.de consistenta untului).usor de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere.Dupa fierbere si o oarecare racire.Daca prima incercare a insemnat un esec.Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia.spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.2 litri apa.1 kg.. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox.In caz de esec.sau zahar cu miere.iar focul trebuie sa fie domol.cu exceptia hranirilor de completare.amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza). se controleaza concentratia siropului.functie de taria focului.Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare .inglobati cateva picaturi de apa si framantati.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1.

combatand cu succes nosemoza.daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.elimina"bataile de cap". isma .ceaiuri medicinale.Acest ceai este benefic albinelor.. coada soricelului .in toate cazurile.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.care poate fi actionata manual sau de un motor.etc.unde albinele au acces direct.Protofil.recomandam procurarea unei rasnite mari. Ceaiuri medicinale : Dupa cum ati observat.indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C .pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare.In prealabil plantele se umezesc cu 0.etc.zaharul pudra este un component de baza. roinita.lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete..cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore.asezate pe folii de plastic gaurit.cu ajutorul unei merdenele.2-1 kg.catre sfarsitul iernii sau in primavara.mai putin la hranirea de completare.medicamente. cimbrisor .deasupra ramelor. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala).In rest.in toate preparatele. Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita).inlocuitori de pol en.Din fericire.tifon.. nu lichefiem mierea la flacara directa.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare . (mierea usor incalzita).Corectia produsului se face prin adaugare de miere.ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura.nimic mai simplu .Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere.850 l. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0.Framantarea se face energic.Obtinem ceaiul folosind 3 -4 g din fiecare planta uscata.Deoarece macinarea este destul de dificila.In aceasta pasta se pot ingloba polen.folosita in diferitele retete trebuie lichefiata.etc.Din acest ceai folosim dozele necesare.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.exista in comert zahar pudra gata preparat.Se poate folosi in tot timpul anului..pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. Zaharul pudra.ceaiurile medicinale. musetel .care in ciuda faptului ca este mai scump.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful