1.

Vizita şi inspecţia într-o fermă de păsări Acesul in unitatile de crestere trebuie sa fie controlat pentru a se asigura ca numai persoanele si mijloacele de transport autorizate au acces in unitatea respectiva Izolarea locatiei se face in functie de amplasarea geografica, directia vanturilor dominate si cu o distanta coreaspunzatoare fata de pasarile de curte Pasarile trebuie sa fie separate dupa varsta si categoria de crestere Hala de crestere si intretinere nu trebuie sa prezinte gauri prin care sa aiba acces alte pasari salbatice sau alti daunatori Personalul si vizitatorii trebuie sa poarte imbracaminte adecvata (combinezoane, palarii si incaltaminte igienica) pentru a putea intra in unitate si in hala de pasari Unitatea trebuie sa prezinte o instalatie de igienizare a picioarelor (dezinfectantul schimbandu-se periodic) Personalul si vizitatorii trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun sau intr-o solutie dezinfectanta inainte de intrarea sau dupa plecarea din unitate Animalele bolnave trebuie izolate intr-un adapost separat si supuse tratamentului iar cadavrele trebuie distruse dupa efectuarea in prealabil a necropsiei In unitate trebuie sa existe un registru in care sa fie trecute operatiunile sanitar-veterinare (vaccinarea, deparazitarea, tratamentele aplicate) si mortalitatea In timpul ciclului de productie, pasarile trebuie sa fie supravegheate si supuse unor controale zilnice de catre medicul veterinar al fermei pentru a se putea interveni prompt in cazul aparitiei unor boli In abator trebuie sa fie permanent un medic veterinar care sa realizeze examenul sanitar veterinar al carnii rezultate 2.Vizita şi inspecţia într-o gospodărie în care există un efectiv de păsări comparativ cu o gospodărie în care există şi mamifere In gospodarii trebuie sa existe proiectarea pavajului in asa fel incat sa se faca o igienizare cat mai corespunzatoare si rapida, eventual materiale impermeabile netede Alte animale nu trebuie sa aiba acces in tarcul de pasari Cand o curte de pasari gospodaresti este depopulata se recomanda ca toate fecalele si asternutul sa fie eliminate intr-o maniera aprobata de serviciile sanitar veterinare Dupa inlaturarea deseurilor se face dezinfectia incaperii si tarcului unde au locuit pasarile Pasarilor nu trebuie sa li se permita accesul in zone cu surse de contaminare ( uz casnic , deseuri, alte animale de ferma) 3.Boli cu transmitere verticală la păsări: enumerare şi cîteva principii de prevenire Paratifozele aviare:transmiterea se face si vertical si orizontal; introducerea la incubatie de oua provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri Tifopuloroza(salmonelozele aviare) Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt: -introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati sigur indemne de boli din complexul leucozelor -folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri -asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare -supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea prin ou): -supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie - efectuarea de embrioteste lunare - eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate - tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut 1

Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: prin ou) - in zone cu risc epidemiologic, dupa ecloziune, bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada - ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat, daca acestea se vor folosi la incubatie Boala lui derzsy: se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase, iar in caz de risc epidemiologic, cand in efective sunt decelati anticorpi specifici, se face vaccinarea populatiei de rate si gaste; daca boala se confirma se declara si se instituie carantina de gr III, aplicandu-se aceleasi masuri ca si pt pesta ratelor 4.Boli cu transmitere orizontală la păsări : enumerare şi câteva principii de prevenire Colibaciloza: prevenire: - igiena ouatului, administrarea de furaje salubre si de ratii echilibrate proteino-vitamino-minerale, aplicarea de programe de supraveghere si antistres, prin utilizarea de subst antiinfectioase in furaj si apa Paratifozele aviare: transmiterea se face si vertical si orizontal ;introducerea la incubatie de oua provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri Pasteureloza aviara: - masuri generale de prevenire: achizitionarea pasarilor numai din unitati indemne si mentinerea lor in carantina profilactica 60 zile; eliminarea factorilor favorizanti care pot favoriza declansarea bolii; dezinfectii profilactice periodice; evitarea stresului de transport -imunoprofilaxie: se executa vaccinarea in zonele cu antecedente de boala conform programului actiunilor strategice Turbarea: reducerea nr carnivorelor salbatice si a cainilor vagabonzi; distrugerea sobolanilor; Variolele aviare: este o boala declarabila si supusa masurilor de carantina de gradul I; -este inclusa in lista A a OIE (A010); -vaccinare cu virus columbar- vaccinare preventiva si de necesitate ( varsta 8-10 sapt); - vaccinul preparat din virus galinar se adm dupa 30 de zile de la vaccinarea cu virusvaccin columbar -populare cu anim libere de boala -carantina profilactica in adaposturi speciale -dezinfectii si dezinsectii riguroasa Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt: -introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati indemne de boli din complexul leucozelor -folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri -asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare -supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea repiratorie): -supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie - efectuarea de embrioteste lunare - eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate - tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara): - Evitarea factorilor favorizanti - Adm de ratii echilibrate in proteine, vitamine si minerale - Respectarea principiului totul plin- totul gol - Supravegherea circulatiei pasarilor, oualor si a persoanelor - Dezinfectii riguroase 2

Evitarea contactului intre pasarile din efectiv si purtatorii temporari . nepatogen dar imunogen.3.Puii clinic sanatosi se vaccineaza si se mentin in exploatare pana la atingerea greutatii de sacrificare .Asigurarea conditiilor de crestere .Pt vaccinare se foloseste un anumit tip de vaccin: vaccin monovalent heterolog (serotip 3. obtinute din PMV. bivalent (serotip 3 si serotip 2 ) . se impune asigurarea securitatii personalului de specialitate. in fct de situatia epizootica vaccinarea se face la varsta de 10 sau de 28 zile si se repeta la 16-20 saptamani Bursita infectioasa aviara: . prin coaja contaminata.Se fac dezinsectii riguroase si dupa certificarea asanarii se repopuleaza cu material avicol indemn . migratoare). cu repetare la 3 saptamani si apoi din 6 in 6 luni Influenta aviara: .Carantina profilactica si import de pasari din areale libere de virus Bronsita infectioasa aviara: . in fct de situatia epidemiologica . marine. ouale.Ouale nu se incubeaza pe toata perioada de carantina si inca 3 sapt dupa ridicarea acesteia Laringotraheita infectioasa: pt prevenire se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase si se va efectua vaccinarea pasarilor cu vaccin viu. pot raspandi virusul in incubatoare si eclozionatoare .Introducerea la incubatie a oualor provenite din unitati sigur indemne. rase grele.7.Supravegherea porumbeilor care se intorc din voiaj . trivalent (serotip 1 . serotip 2 si serotip 3) Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: digestiva.vaccinarile vor fi insotite in mod obligatoriu de administrarea unui furaj echilibrat proteinovitamino-mineral si de un riguros program de decontaminare periodica Boala Marek: .Puii bolnavi se trateaza cu antibiotice pt a preveni infectiile bacteriene secundare .vaccinarea pe flux tehnologic la gaini-linii pure.se utilizeaza vaccinuri vii sau inactivate .Popularea cu pui si tineret aviar liber de PMV-1 .Evitarea contactului cu pasari bolnave sau purtatoare . conform schemelor stabilite de firmele producatoare de vaccin .Efectuarea actiunilor de dezinfectie.Dezinfectii si dezinsectii periodice . cu porcine.Vaccinarea in exploatatiile proprietate a persoanelor juridice se efectueaza vaccinari pe flux tehnologic.Asigurarea conditiilor corespunzatoare de zooigiena si alimentatie . desi nu se transmite vertical.Asigurarea supravegherii circulatiei pasarilor.1 sau PMV-5.Supravegherea circulatiei animalelor. pasarilor si personalului . fecale) 3 . dezinsectie si deratizare permanent si riguros . oamenilor si pasarilor . mamiferelor si oamenilor in incintele in care se cresc pasari receptive . cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene sau vaccinuri inactivate Paramixoviroza porumbeilor: masuri generale: .Pasarile adulte bolnave se sacrifica .Evitarea contactului cu pasarile purtatoare (de apa. de curca). bunici si parinti de reproductie.Vaccinarea: vaccinuri inactivate. a ingrijitorilor si a crescatorilor de pasari de apartament Pseudopesta aviara: .Controlul circulatiei oualor.Carantina profilactica in special la pasarile din import .Ornitoza-psitacoza: masuri generale nespecifice. usoare si hibrizi oua de consum. cabaline si oameni bolnavi sau in faza de convalescenta .Se vaccineaza puii parinti la varsta de 1 zi in statiile de incubatie si puii de carne.

la intrarea in gospodarie trebuie sa se observe daca in cotetul respectiv sunt cazate mai multe specii de pasari. carbonat de sodiu. se demonteaza utilajele si obiectele de inventar impreuna cu bateriile. cu vaccin preparat din tulpini adaptate 5.se face umezirea de fixare cu solutii decontaminante (soda caustica.Dezinfecţii şi probleme organizatorice într-o fermă de păsări Decontaminarea profilactica clasica: -curatenia mecanica -curatenia sanitara -decontaminarea propriu-zisa cu mijloace fizice sau chimice -respectarea timpului optim de contact -dupa depopulare.pasarile trebuie sa fie scoase din adapostul respectiv si cazate intr-un adapost temporar . Tego. Tegolan. deoarece consumand din el puii pot suferi de impaslirea gusii si indigestie .Evitarea contactului cu pasari al caror status de sanatate nu este cunoscut .Ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat. In sistem intensiv : Asternutul trebuie pregatit cu cateva zile inainte . in functie de specie . daca acestea se vor folosi la incubatie Pesta ratelor: . daca exista pasari moarte sau prinse in adapatorii si in instalatiile de furajare . Virconul. acestea se vor lua in vederea efectuarii examenului necropsic 9. lucerniere . hidroxid de sodiu -dupa curatenia sanitara se efectueaza teste pentru a se verifica daca decontaminarea a avut rezultate 6. Asternutul de paie tocate . in special in locurile unde stationeaza puii mai mult .Evitarea contactului si stationarea in tufisuri si vegetatie ce pot fi contaminate . a utilajelor si a reperelor detasate (usi. bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada .Dezinfecţii într-o gospodărie în care se cresc păsări . atunci cand este cazul . varsta aproximativa a acestora si starea lor de intretinere .Popularea cu rate si gaste libere de herpes virus . formol) .sa 4 - . campuri .Evitarea contactului cu pasari migratoare (lebede) si salbatice . formol. uscat .se ara la o adancime de minim 30 cm si se fac aspersari cu solutii decontaminante (soda caustica. var.se face anamneza . detergenti) -curatenia mecanica-indepartarea gunoiului grosier prin folosirea jetului de apa sub presiune -curatenia sanitara: spalarea cu o solutie decontaminanta a tuturor suprafetelor. fiind constraindicat rumegusul de lemn .In zone cu risc epidemiologic. adaposturi.Examinarea clinică într-o fermă de păsări . de floarea-soarelui se aseaza in strat de 5 cm si se primeneste periodic . dupa ecloziune.se verifica daca instalatiile de adapare si furajare functioneaza corespunzator 8. acestea se vor scoate din hala si se va efectua necropsia si prelevarea de probe pentru examenul de laborator. pajisti sau ape .se efectueaza inspectia de la distanta si din apropiere a efectivului .daca exista pasari moarte.trebuie sa se observe daca pasarile sunt linistite.Importanţa aşternutului pentru păsări crescute în sistem industrial comparativ cu cel gospodăresc In sistem extensiv (gospodaresc ) : consta in punerea la dispozitiea pasarilor de teren . covorase). Virkon. Virbacid.Vaccinarea in caz de risc epidemiologic. Asternutul poate fi format din talas sau turba .se folosesc Virbacidul.in cazul in care se gasesc animale moarte.acesta trebuie sa fie realizat in fiecare zi la deschiderea halei .Examinarea clinică la păsări crescute în sistem gospodăresc . sa nu produca praf .examenul clinic trebuie sa se efectueze de catre medicul veterinar al fermei . custile etc . hala de pasari va beneficia de cateva saptamani de repaus biologic -se debranseaza instalatiile electrice.pasarile se vor reintroduce in adapost dupa 3 zile 7.

ca si cu micotoxine .In Romania: Programul actiunilor strategice de supraveghere. Un asternut bun este si acela din paie de grau tocate si talas . Profilaxia si combaterea bolilor infectioase se realizeaza prin masuri generale sau nespecifice si prin masuri specifice sau de imunoprofilaxie. In cazul aparitiei uneia dintre aceste boli. de protectia si bunastarea animalelor si protectia mediului. profilaxie si combatere a bolilor pentru apararea sanatatii animalelor. pe pardoseala de beton . restul lasandu-se sa fementeze si sa degaje caldura *se adauga asternut proaspat in strat de 2-5 cm la anumite intervale .Pentru aceasta. indiferent de statutul de provenienta si de marimea populatiei. * Direct pe pardoseala se asterne un srat de praf de var cu grosime de 2-3 mm . nu se vor folosi deseuri de hartie velina. constaminare scazuta . in unele zone aride sau desertice . are un rol primordial. in proportii egale. *Paie tocate = paiele de grau sunt cele mai bune dintre toate paiele . *Nisip = Folosit ca de obicei . riscul constaminarii cu substante chimice folosite in productia cerealiera . Masuri antiepizootice generale sau nespecifice: au caracter tehnico-administrativ si au drept scop atat prevenirea aparitiei si difuzarii bolilor infectioase in populatii indemne. 10. Pasarile au tendinta sa consume asternututl . actiunea de supraveghere a efectivelor de animale. este obligatorie combaterea sa eficienta prin metodele si mijloacele cele mai eficiente si rapide. dar pasarile pot avea dificultati de deplasare daca astenutul nu este imprastiat uniform . *Pleava de cereale = In general nu este recomandata . *apoi se aseaza materialul ales pt asternut in strat de 5-8 cm si se lasa in repaus timp de 5-7zile *de la 7-10 zile se afaneaza zilnic pana la fund si se adauga un strat nou de 2-3 cm . cat si combaterea focarelor existente. Caracteristicile asternutului : *Talas = absorbtie si biodegradare buna . *Deseuri de hartie = este greu de mentinut in consitii de umiditate optima . *Coji de seminte de floarea soarelui si cereale = nu sunt bune absrbante .Principii ale prevenirii bolilor la păsări Mentinerea starii de sanatate a animalelor se realizeaza prin respectarea tuturor masurilor care sunt menite sa previna aparitia bolilor infectioase in efective sau in zone indemne. care sa permita eliminarea intr-un timp cat mai scurt posibil a agentului etiologic. se intervine mai repede ) . in functie de starea timpului si de situatia din hala .nu aiba mirosuri aromate . uneori poate sa apara pericolul de fermentare . a) masuri care trebuie aplicate cu caracter permanent: -efectuarea controlului sanitar veterinar -carantina profilactica -filtrul sanitar -distrugerea cadavrelor prin ecarisare -dezinfectia profilactica -deratizari si dezinsectii periodice si controlul eficientei acestora -respectarea conditiilor de microclimat si de alimentatie -prevenirea unor boli prin administrare de antibiotice sau chimioterapice b) masuri care trebuie aplicate in conditii de necesitate -depistarea cat mai rapida a cazurilor de boala. Exista totusi . prevenirea transmiterii de boli de la animale la om. *apoi se continua afanarea stratului supeficial . care se lasa nemiscat 3-5 zile (daca exista tendinta formarii unei cruste . Se pot folosi mai bine in amestec cu alte materiale . Se degradeaza greu . Produce praf si pasarile au endinta sa consume asternutul . Se administreaza bine . In principiu asternutul din hala trebuie pastrat in permanent uscat si fara degajari de amoniac sau praf . izolarea animalelor bolnave si confirmarea sau infirmarea diagnosticului prezumtiv -instituirea masurilor de carantina 5 .

sursa galinar Di-Gal 115-126 zile = NDV .Vaccin monovalent. HIPRAGUMBORO – CH/80 – IBD.Newvac LS79 .Planul tehnic instrument de supraveghere şi control în România (referiri la păsări) 13.. In urma examenului clinic si a anamnezei. viu.Tipuri de vaccinuri folosite la păsări 1.Boala de Newcastle. Se pot efectua teste serologice.c. • 9-10 zile – pseudopesta – o. virusologice. . . ND.Bronvac 60-65 zile = DFV . împotriva salmonelozelor aviare.Bronvac si Newvac 95-100 zile = DV . 9. 11. IBD. inactivat. . 14.Biavac 23-24 zile = NDV . reactia de seroaglutinare.imunoprofilaxie (vaccinari) 12. bacteriologice. 11. IBD.La Sota . Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare: • 1-2 zile – pseudopesta + bronsita. 8.Boala de Newcastle.aerosoli H120 si IB + NDV. 12. inactivat.Masuri antiepizootice speciale sau profilaxia specifica: se realizeaza prin folosirea de seruri imune si vaccinuri. inactivat.Newvac +Bronvac 180 zile = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota 420 si 519 = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota 14.c. HIPRAVIAR – TRT4 – Sindromul capului umflat (SHS).Vaccinările obligatorii în România (pentru păsări) 9-10 zile = NDV . viu. BRONIPRA – ND/IBD – Bronşita infecţioasă (IB). ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76.stick . produse cunoscute sub denumirea de biopreparate sau produse biologice.Vaccin monovalent tip clonă. împotriva bolii Marek.aerosoli 12 zile = IBD .Bronşită infecţioasă. ND.aerosoli LaSota si IB .Vaccin trivalent. reactia de fixare a complementului Preventia in patologia aviara se realizeaza prin masuri generale de profilaxie si masuri specifice. nobilis clone 30 6 .Vaccin bivalent inactivat. IBD. inactivat.aerosoli 40-42 zile = NDV .LaSota aerosoli si IB . ND.Diagnostic şi prevenţie în patologia aviară : câteva principii Diagnosticul in patologia aviara se pune pe baza examenului clinic si a rezultatelor obtinute in urma analizelor efectuate in laborator si a examenului necopsic.MYPRAVAC AVIS – vaccin monovalent. viu. Boala de Gumboro).Vaccin tetravalent. 13. ADENIPRAVAC – ND/IB – EDS-76. 2.Vaccin trivalent. HIPRAMAREK – HVT LYO – vaccin monovalent. împotriva salmonelozelor aviare. ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76. HIPRATIFUS – AV2 – vaccin monovalent. 5.nobilis reo 2177.Vaccin trivalent inactivat. 3.Vaccin bivalent. 6. ADENIPRAVAC – EDS-76. împotriva micoplasmozei aviare.Vaccin trivalent inactivat. HIPRAGUMBORO – BPL2 – IBD. .Di-Col prin stick (columbar) 70-75 zile = DFV LaSota aerosoli si IB .Bronvac IB+NDV . 7. histologice. HIPRAGUMBORO – IBD.Boala de Newcastle. inactivat.Bursita infecţioasă (IBD. inactivat. Exemple: tehnica ELISA. HIPRATIFUS – AV4 – vaccin monovalent. Masurile generale:-dezinfectii.HIPRAPOX – vaccin viu împotriva difterovariolei aviare. devenind diagnostic de certitudine. nobilis Ma 5 • 4 zile – reoviroza – s. inactivat. dezinsectii si deratizari periodice -carantina profilactica -conditii de microclimat corespunzatoare -introducerea in efectiv a animalelor provenite numai din ferme indemne Masuri specifice. 4. imunodifuzie in gel de agar. IB. . Boala de Newcastle (ND). 10. Newvac LS79 . medicul veterinar este indreptat spre un diagnostic prezumtiv care se confirma in urma testelor de laborator.aerosoli – nobilis ND C2.

agitaţi bine şi turnaţi conţinutul în vasul de băut apă al păsărilor. (de obicei 30 ml la 1000 doze) Picătura se administrează în ochi.nobilis ovo-diphterin • 85 zile – rinotraheita – aerosoli – nobilis RTV 8544 / rhino CV • 95 sau 140 zile – microplasma (aerosoli) . Extindeţi membrana aripii. – nobilis EDS 15.• 14 zile – bursita infectioasa – apa – nobilis 228 E • 24 zile – pseudopesta + (aerosoli) .nobilis clone 30+Ma 5 . Îmbibaţi acul cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală. Vaccinuri aviare inactivate 1. Ocular – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată) administraţi o picătură de vaccin (0. Puncţie în membrana aripii (stick) – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze).c. i. acestea 7 . Evitaţi puncţia carenei sternale. bronsita. (de obicei 30 ml la 1000 doze) Picătura se administrează în nară având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa nazală şi acoperind cealaltă nară cu degetul.Căi de vaccinare specifice păsărilor Vaccinuri aviare vii 1. într-un volum care ar putea fi consumat între ½ oră şi 1 oră. ca şi perforaţia. utilizând un dozator automat. în nară. salmoneloza s. bronsita infectioasa.m. nobilis gumboro D 78 • 38 zile – micoplasmoza (aerosoli). Aplicaţi vaccinul cu grijă perforând membrana astfel încât să nu atingeţi nici un vas de sânge.C. în apa de băut – dizolvaţi tableta liofilizată prin umplerea flaconului până la jumătate cu apă de robinet. O picătură din soluţia vaccinală se va aplica prin scarificare foliculară pe coapsă. Intramuscular – injectaţi în musculatura pectorală.c. 2. bursita infectioasa pseudopesta . Îmbibaţi acul cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală. în aşa fel încât toate păsările să fie acoperite de picături de apă. 6. ţinând cont de următorul tabel: Vârsta păsărilor (săptămâni) Cantitatea aproximativă de apă pentru 1000 păsări (litri) Climat temperat Climat tropical 1-3 5-10 10-20 4-9 12-23 24-46 10-16 27-37 54-74 4. bursita infectioasa ( apa)..c).03 ml) pe pasăre.03 ml) pe pasăre. având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa oculară. Spray-ere – verificaţi aparatul ce va fi folosit la pulverizare pentru a calcula cantitatea de apă cu care se va dilua vaccinul. 3. 7. Scarificare foliculară pe coapsă – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze).)nobilis RT + IBmulti + G + ND • 130 zile sindromul caderii ouatului. Pentru prima vaccinare se recomandă folosirea spray-urilor ce formează picături mai mari de 50 µ.) – nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac • 115 zile – rinotraheita. anemia infectioasa a puilor (s. La manipularea acestui tip de spray se recomandă folosirea măştii de protecţie şi a ochelarilor speciali.c. bronsita (apa) – nobilis IB + ND sau nobilis IBmulti+ND • 62 zile – encefalomielita – apa – nobilis AE 1143 • 72 zile – difterovariola + (stik) . Oral.Verificaţi cantitatea de apă folosită şi aceasta va fi folosită pentru a prepara dozele necesare. reoviroza – (S.) . salmoneloza ( s. direct în cavitatea bucală – preparaţi vaccinul cu apă de băut proaspătă. umpleţi aparatul cu apă proaspătă şi pulverizaţi suprafaţa ocupată de păsări.c. Pentru acest lucru. 5. Pentru revaccinare folosiţi spray-uri cu picături mai mici de 50 µ. utilizând un dozator automat.nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac • 52 zile – pseudopesta(s. La fiecare administrare acul trebuie să fie îmbibat proaspăt în soluţia vaccinală. în funcţie de numărul de păsări ce vor fi vaccinate.Agitaţi manual pentru omogenizare completă şi administraţi cu o seringă cu ac special. Oral. în ochi.M. .. I. salmoneloza – s. Nazal – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată) administraţi o picătură de vaccin (0.

morfopatologic: aerosaculita fibrinoasa Laringotraheita: clinic tuse violenta cu eliminare de secretii mucosangvinolente. bronhopneumonie si proventriculita hemoragica Micoplasmoza: tulburari respiratorii prin diverse sindroame: de coriza. morfopatologic:hemoragii grave pe piele. 2. ataxie. morfopatologic: noduli si ulcere pe mucoasa nazala.putând provoca durere şi moartea păsărilor. secretii nazale. dop anal rezultat din fecalele diareice uscate. somnolenta. ficat. morfopatologic: aerosaculita fibrinoasa. Evitaţi inocularea în ceafă sau în cap. fetida -morfopatologic: congestia grava a musculaturii. congestie renala cu urati in uretere Colibacilozele: hipertermie. laringotraheita. depozite de urati pe rinichi Influenta: tumefierea capului si barbitelor. determinand asfixia. Ornitoza. pulmon. capul ascuns sub aripa. uneori sangvinolenta -in forma cronica: diaree permanenta sau intermitenta. convulsii. Subcutanat – injectaţi sub pielea de la mijlocul gâtului. În general. diaree profuza cu materii fecale de culoare verzuie. artite. edemul fetei Pseudopesta (Newcastle): edemul capului. edeme si necroze ale crestei si barbitelor -morfopatologic: epicardita hemoragica (cord stropit cu fuxina).diagnostic diferenţial Boli cu manifestari respiratorii: Micoplasmoza. albicioasa sau apoasa -morfopatologic: Bursa lui Fabricius edematiata si hemoragica. exsudate in cavitati. Colibaciloze. pericardite si peritonite Pasteureloza: in forma acuta: pasarile au aripile lasate.Sindromul nervos – diagnostic diferenţial Boli cu manifestari nervoase: Paratifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers. Difterovariola. Influenta. Singamoza. diaree cenusie-verzuie. această cale se recomandă pentru toate vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale polivalente. cianoza crestei si barbitelor Bursita: stare de depresie. catar rinotraheal. Vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale polivalente nu trebuie administrate pe această cale. splina hemoragii. rinichi cu exces de urati. Colibaciloza: clinic catar ocular seros sau mucos. creasta si barbitele cianozate. morfopatologic: poliserozita serofibrinoasa Difterovariola: pseudomembrane pe mucoasa respiratorie. depozite cazeoase cu aspect de jumari de ou si leziuni de pneumonie. trahee hemoragica cu sange sub forma de coaguli sau prezinta dopuri cazeoase galbene. bronhica.Sindromul respirator . care pot asfixia pasarile Bronsita: tulburari respiratorii grave. leziuni de traheita si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care obstrueaza orificiul respirator. pedalari) -morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii) Rabia: manifestarile din forma furioasa 8 . in toate viscerele. musculatura scheletica cu hemoragii. in pulmon. tremura. Simdromul digestiv – diagnostic diferenţial Boli cu manifestari digestive: Salmoneloze. tumefierea periorbitara si sinuzita infraorbitara. ficat si splina marite in volum 18. in special cea pectorala. piuit continuu plangator La adulte:”pozitie de pinguin” datorita ascitei si peritonitei viteline -morfopatologic: focare de necroza (noduli pulorici) in miocard. Laringotraheita. stomac glandular si uneori in peretele intestinal. blefaroconjunctivita. de sinuzita infraorbitara. cianoza crestei. deasemenea în muşchii intervertebrali. ficatul marit in volum si de culoare verzuie. traheala. ficat. Pasteureloza. Pseudopesta. hepatita miliara necrotica. Ornitoza: sinuzita si tulburari respiratorii. conjunctivita uni sau bilaterala. au diaree mucoasa. hemoragii subcutanate sub solzii de la nivelul membrelor. Coriza: inflamatie catarala pe caile respiratorii anterioare. 16. Coriza. Bursita Salmonelozele: la pui-fecale diareice urat mirositoare de culoare alba (datorita cantitatilor mari de acid uric si urati). Aspergiloza. de culoare cenusie galbuie. Ccoccidioza. mers nesigur. enterita hemoragica. Colibaciloza (aerosaculita colibacilara) . anchiloze. exsudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale. enantem al mucoasei bucale si respiratorii 17. Bronsita.

depozite cazeoase cu aspect de „jumari de ou”. opistotonus. torticolis. “pas de defilare”/”pas de balerina” -morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosat Hepatita virala a bobocilor de rata: convulsii. albicoasa sau apoasa -intestin cu continut portocaliu. butoni difteroizi/pseudopestosi in cecumuri si cloaca in forma subacuta in Pseudopesta (boala de Newcastle) -hemoragii in musculatura din cavitatea abdominala. paralizii) -morfopatologic: encefalul congestionat Boala lui Marek: incoordonari in mers. splina marita in volum cu aspect pestrit Pesta ratelor: esofagita si faringita hemoragico-necrotica ulcerativa. petesii si focare necrotice pe ficat. opistotonus. tiflita si proctita hemoragica. carente in vitamina A. piuit continuu si plangator-la pui Colibacilozele: colisepticemia-leziune congestiv-distrofica la nivelul ficatului. perihepatita fibrinoasa. proctita hemoragica sau hemoragico-necrotica Salmonelozele: diaree urat mirositoare de culoare alba -dop anal. diaree mucoasa. tulburari de echilibru. convulsii clonice asimetrice. urechiuse.Pseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis) Paramixoviroza porumbeilor: contractii. Aspecte morfo-clinice în sindromul respirator la pasăre -pulmon cu fibrina in micoplasmoza si colibaciloza Micoplasmoza respiratorie(boala respiratorie cronica)MRA/BRC: aerosaculita fibrinoasa. observandu-se niste cruste taratoase 20. barbite. pareze. edemul pleoapelor si crestei . torticolis. la trecerea dintre stomacul glandular si cel muscular se gasesc hemoragii petesiale similare cu cele din pseudopesta Hepatita virala a bobocilor de rata: ficat cu degenerescenta grasa si hemoragii de diferite dimensiuni (patognomonic).Exprimări patologice cutanate la păsări Boli cu manifestari cutanate: raia corpului. cantitate mare de sange in lumenul intestinal si in stomacul glandular. stomac glandular( noduli asemanatori TBC) 9 . mucoasa inflamata cu aspect de mucus. D. raia deformanta a picioarelor Difterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului -localizare cutanata: noduli localizati pe creasta. convulsii. prurit exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor. E. pleoape sau generalizati pe toata suprafata corpului Raia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici. stranut si tuse -traheita si „dopuri” fibrinoase la bifurcatia bronhiilor-la puii de gaina in primele 7 zile Laringotraheita infectioasa(LTI): tuse violenta cu secretii mucosangvinolente. cioc. mers ezitant. paralizii flasce. splina marita in volum si de culoare visinie -coligranulomatoza( boala lui Hjarre): leziuni nodulare de tip granulomatos in ficat. pneumonie. conjunctivita uni sau bilaterala si sinuzita infraorbitara -trahee hemoragica sau prezinta dopuri cazeoase albe -> tin gatul intins si gura deschisa larg Colibaciloza respiratorie (aerosaculita colibacilara): aerosaculita fibrinoasa -coligranulomatoza(Boala lui Hjarre)-noduli asemanatori cu cei din TBC in pulmon si miocard Pasteureloza(Holera aviara/Boala barbitelor): cord stropit cu fuxina 21. sinuzita infraorbitala cu deformarea fetei sau a capului Bronsita infectioasa aviara: raluri traheale. capul si gatul retractat 19. regiunea este deplumata si hiperemiata. gafait puternic si tipete caracteristice. Difterovariola. hemoragii grave in cloaca-in Influenta aviara Bursita infectioasa aviara (BIA): splina si ficat marite in volum. pericardita.Aspecte morfo-clinice în sindromul digestiv la pasăre -perihepatita fibrinoasa in micoplasmoza -proventriculita hemoragica cu aspect de brau . exsudat fibrinopurulent in trahee si cavitatile nazale Coriza (rinita infectioasa aviara): catar nazal si conjunctival. hemoragii sub cuticula stomacului glandular. perihepatita fibrinoasa. proventriculita si enterita hemoragica sau necrotica cu afectarea grava a placilor Peyer. catar oculo-nazal.

carente in vitamina A. torticolis. paralizii flasce. cioc. blefarita Congestie si hemoragii cutanate cu modificari ale penajului Corize Sinuzita infraorbitale in micoplasmoza la gaini Ingluvita hemoragica Hemoragii craniene si encefalice (rujet la fazan) Boli cu manifestari cutanate: raia corpului. regiunea este deplumata si hiperemiata. pedalari) -morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii) Rabia: manifestarile din forma furioasa Pseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis) Paramixoviroza porumbeilor: contractii.Boala lui Marek 22. opistotonus. seroneutralizare. tehnici a. observandu-se niste cruste taratoase Raia deformanta a picioarelor Boala lui Marek:. Se efectueaza in exploatatii de catre detinatorul pasarilor. reticuloendotelioza): 10 . barbite.Aspecte morfo-clinice cutanate la pasăre Hemoragii subcutane Leziuni cutanate variolice Hipercheratoza cutanata si celule epiteliale cu corpusculi Bollinger in variola aviara Horiplumatie. E. capul si gatul retractat 23. convulsii. salmoneloze. torticolis. ataxie. folosind personal instruit si pe cheltuiala acestuia. mers ezitant. pareze. Difterovariola. hemoragii grave pe pielea membrelor Pasteureloza: cianoza crestei si barbitelor Puloroza: noduli pulorici 24. opistotonus. Tifopuloroza : . imunodifuzia in gel si ELISA • Complexul leucozelor aviare ( grupul leucoza-sarcom. gatului si barbitelor. sub supravegherea med vet -reactia de seroaglutinare lenta (RSAL).Aprecierea imunităţii la pasăre Se face serologic in micoplasmoza. paralizii) -morfopatologic: encefalul congestionat Hepatita virala a bobocilor de rata: convulsii.reactia de aglutinare cu sange integral (RASI) descrisa si sub numele de reactia de hemaglutinare rapida (RHAR) pe lama. pleoape sau generalizati pe toata suprafata corpului Raia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici. D Difterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului -localizare cutanata: noduli localizati pe creasta. gurii si a intestinului . influenta aviara. “pas de defilare”/”pas de balerina” -morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosat Paratifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers. prurit exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor.incoordonari in mers. urechiuse.localizare cutanata: proliferari ale foliculilor plumiferi si ingrosarea pielii in anumite regiuni cu aspect “piele de broasca”-regiunea tarso-metatarsiana si digitala Influenta aviara: tumefactia capului. convulsii.Diagnostice serologice la pasăre : boli. convulsii clonice asimetrice. pseudopesta 25.Aspecte morfo-clinice în sindromul nervos la pasăre *Boala lui Marek: afectare nervi toracici-> simptome respiratorii -afectare nervi vegetativi-> tulburari digestive: paralizia stomacului. Se executa in lab pe probe de ser prelevate din efectivele suspecte de boala sau in scop de supraveghere • Paratifozele aviare: • Virozele aviare (difterovariola sau epitelioma contagioasa a pasarilor): se utilizeaza in mod frecvent testul imunofluorescenta. tulburari de echilibru.

Principiile supravegherii şi controlului într-o fermă de păsări sau într-o zonă geografică Biosecuritatea structurala se refera la o delimitare clara intre potentiala „parte contaminata” externa si zona interioara. iepuri sau porumbei ii. Cerinte minime care trebuie respectate: .Testul imunoenzimatic (ELISA) .Testul de imunodifuzie . albus de ou.Reactia de fixare a complementului (RFC).Perimetru fermei trebuie sa fie inconjurat cu gard de sarma de 2 m inaltime. INA (inhibarea neurominidazei). fiind cea mai utilizata metoda .Imunofluorescenta (IF) . de maxima biosecuritate. fecale.Testul imunoenzimatic (ELISA) . Testul de imunoprecipitare in gel de agar: deceleaza anticorpii specifici din serul puilor infectati.Reactia de seroneutralizare a virusului (SN) .Testul de seroneutralizare . folosind antigene preparate dupa diferite tehnici • Micoplasmoza respiratorie aviara: -reactia de imunodifuzie (ID) . Testul de fixare a complementului: identifixca antigenul viral de grup specific existent in supernatantul culturilor celulare infectate.Aglutinare cu antigen colorat • Pseudopesta aviara : . IHA (inhibarea hemaglutinarii). Se utilizeaza in stabilirea dg in cazurile in care simptomatologia si leziunile sunt neconcludente iv. SN. rozatoarelor sau a altor dauanatori 11 .i.reactia de seroaglutinare rapida pe lama (RSAR) .De ambele parti ale gardului se lasa o fasie de pamant de 1 m latime pe care sa se poata observa prezenta anim.Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA) . cu ajutorul unor conjugate imunoglobulinice fluorescente.Imunofluorescenta directa (IFD) • Influenta aviara: pt decelarea anticorpilor la pasari trecute prin boala sau la cele salbatice la care se urmareste precizarea starii de purtator .Cea mai indicata metoda este ELISA dar se pot folosi si testele de inhibare a hemaglutinarii (HA) sau imunodifuzia in gel de agar (IDGA) • Bursita infectioasa aviara: .reactia de hemaglutinare rapida cu sange integral (RASI) .Reactia de seroaglutinare lenta in tuburi (RSAL) . permitand identificarea pasarilor infectate si eliminarea acestora din efectiv iii. TIE.Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA) . in prezenta unui ser imun preparat pe hamsteri. ingropat in pamant pt a nu permite accesul in ferma a altor anim inclusiv a celor salbatice .Reactia de aglutinare rapida cu vitelus . Testul de imunofluorescenta (IF) permite recunoasterea markerilor antigenici de pe suprafata celulelor de cultura infectate.psitacoza: . ultimele doua in special pt identificarea subtipului infectant • Bronsita infectioasa aviara: .Testul imunoenzimatic 26.Se folosesc urm teste: IDGA.Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA) • Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara): anticorpii din ser se deceleaza prin reactia de aglutinare rapida pe lama (RAR) sau reactia de aglutinare lenta in tuburi (RAL) • Ornitoza. Testul imunoenzimatic (ELISA) : identifica antigenul de grup specific prezent in diferite materiale patologice: sange. foliculi plumiferi.

Vaccinarea poate fi efectuata si in perioada 70-100 zile Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare: Varsta vaccinarii 1-2 zile 4 zile 9-10 zile 14 zile 24 zile Afectiunea vizata Pseudopesta + Bronsita Reoviroza Pseudopesta Bursita infectioasa Pseudopesta + Bronsita Bursita infectioasa Microplasmoza Salmoneloza Pseudopesta Bronsita Encefalomielita Difteriovariola+ Anemia infectioasa a puilor Salmoneloza Rinotraheita Metoda Aerosoli Inj sc Oc Apa Aerosoli Apa Aerosoli Inj sc Inj sc Apa Apa Stik Inj sc Aerosoli 12 Vaccinul recomandat Nobilis ND C2 Nobilis Ma 5 Nobilis IB 4/91 Nobilis reo 2177 Nobilis clone 30 Nobilis 228 E Nobilis clone 30+ Ma 5 Nobilis gumboro D 78 sau Nobilis gumboro 228 E Nobilis MG 6/85sau Nobilis Mg inac Nobilis SG 9 R Nobilis IB+ND sau Nobilis IBmulti + ND Nobilis IB 4/91 Nobilis la sota Nobilis AE 1143 Nobilis ovo-diphterin Nobilis CAV P4 Nobilis salenvac T Nobilis RTV 8544 / 38 zile 52 zile 62 zile 72 ZILE 85 zile .sa schimbe complet echipamnetul de strada cu cel de intrare in hale) Este obligatorie dezinfectarea autovehiculelor care intra in perimetrul fermei . inclusiv tavanul si peretii laterali trebuie sa fie finisati si acoperiti cu materiale care sa permita o curatire rapida si totala 27.Constructia halelor trebuie sa permita decontaminarea si dezinfectarea completa a halelor . (sa faca dus inainte de intrare in hale.Efectivele vor fi vaccinate in conditii de risc crescut pt infectia cu tulpini velogene de virus al bolii Newcastle .. in acest moment se face a doua vaccinare (ziua 24) -inainte se facea si a treia vaccinare in a 42-a zi -primele 2 vaccinari se fac cu vaccin viu.Personalul care isi desfasoara activitatea in ferma trebuie sa respecte regulile privind accesul in halele de pasari. restul cu vaccin inactivat ( la 72 si 118-120 zile) .Principiile alcătuirii unui plan de vaccinare într-o fermă sau într-o zonă geografică -trebuie sa se tina cont de bolile care evolueaza in zona geografica respectiva si in functie de aceasta se intocmeste schema de vaccinare In cazul pseudopestei: puii dispun de anticorpi maternali in primele 2 saptamani de viata dupa ecloziune -in gospodarii se recomanda vaccinarea dupa primele doua saptamani -prima vaccinare se face in momentul in care anticorpii maternali incep sa scada (9-10 zile) -in unele zone cu pericol ridicat se face vaccinare din prima zi de viata cu vaccinuri speciale (inactivate) -cresterea anticorpilor dupa vaccinarea din a 9 a zi asigura protectie 2 saptamani.Suprafetele interioare ale halelor .Pasarile vor fi vaccinate at cand efectivul matca din care provin nu a fost vaccinat cu vaccin inactivat impotriva infectiilor cu tulpini variat de bronsita infectioasa .

mucoasa este inflamata cua spect mucos.Diagnosticul diferenţial în gripa aviară DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL: .Exantem cutanat . hemoragii sub cuticula stomacului glandular.Noduli si ulcere de diferite dimensiuni pe mucoasele nazala. coriza contagioasa. In formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete.Bursa lui Fabricius este marita in vol de 2-3 ori . pseudopesta. In forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi intre cecumuri si cloaca d.Hemoragii grave pe piele. se gasesc hemoragii petesiale. reoviroza Sindromul caderii ouatului.95 zile sau 140 zile 115 zile Micoplasmoza Salmoneloza Rinotraheita. traheala. bursita infectioasa. in musculatura. bursita infectioasa aviara. a stomacului.Exudat fibrinos oculo-nazal in sinusurile infraorbitare si in sacii conjunctivali • Bursita infectioasa aviara: . bronhica. deseori o parte dina cestea fiind absente • Variola aviara: .Bursa este gelatinoasa.Leziunile sunt corelate cu localizarea procesului infectios si sunt exprimate prin: . urat mirositoare si ulcere hgemoragice .Se impune fata de pseudopesta aviara. singura modificare apare la bursa lui fabricius care se atrofiaza rapid .Rinichii sunt tumefiati si cu depozite de urati . Salmoneloza Aerosoli (atomist) Inj sc Inj sc sau im rhino CV Nobilis 6/85 sau Nobilis MG inac Nobilis SG 9R Nobilis RT+ IB multi + G+ ND Nobilis reo inac Nobilis EDS Nobilis salenvac T 130 zile Inj sc sau im 28.Cand infectia evolueaza lent. tiflita si proctita hemoragica c. iar in zona de trecere dintre stomacul glandular si cel muscular. infectii cu stafilococi.Deseori este prezenta peritonita cu afectarea si ruptura ovarelor • Pseudopesta aviara: a.In intestin continutul apare portocaliu. In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete. in toate viscerele.Enantem al mucoaselor bucale si respiratorii . genitala . bronsita infectioasa. in cloaca si in grasimea din cav toraco-abdsominala . intestinala. bronsita infectioasa aviara • Influenta aviara (gripa aviara): . glanda apare mai mica decat normal 13 . In forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau aproape de partea proximala a esofagului. exprimate printr-un catar al mucoaselor respiratorii si digestive b. degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . ocult. variola aviara.Clinica modificărilor de comportament în: ferme intensive de păsări 29Clinica modificărilor de comportament în gospodăriile populaţiei 30. similare celor din pseudopesta . aerosaculita spumoasa.Pseudomembrane aderente.Daca infectia este produsa de tulpini. edematiata si hemoragica .varianta.

evoluează cu forme acute şi subacute. Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care are evolutie enzootica . La gainile adulte . Afectează şi palmipedele. cu edeme pronunţate la nivelul capului şi gâtului. evoluţia mai rapidă cu forme supraacute şi acute. splina este mărită în volum de 24 ori. • Holera aviară. La păsările adulte se constată scăderea producţiei de ouă. cu dezvoltarea ulterioara de chisti . 14 • . se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti . Are contagiozitate mai redusă. continut spumos in sacii aerieni .până la 5 săptămâni. sinuzită şi edemul capului. leziunile se găsesc numai la nivelul mucoasei laringotraheale (catarale. clinic acestia prezentând tremurături ale capului şi gâtului. Se întâlneşte la puii de 5-7 zile de viaţă. Afectează galinaceele adulte. clinic se constată diareea albă. dominante fiind tulburările digestive. exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor . făcând crize de asfixie. umiditate . • Encefalomielita infecţioasă. hemoragice. Evoluează benign. cu caracter masal la tineret . • Boala lui Marek (forma neurală). la adulte se constată o scădere pronunţată a producţiei de ouă. Uneori se pot observa hemoragii musculare. la care moartea survine brusc in periada de ouat . • Coriza infecţioasă. cutanată). asemănătoare cu a bronzului oxidat. La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . iar anatomopatologic ficatul este mărit în volum. cu conţinut lichid. clinic domină tulburările respiratorii. Afectează mai frecvent puii de găină de 2-5 săptămâni. producerea de ouă deformate. cu ciocul deschis. iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . pe muocase şi seroase.Diagnosticul diferenţial în boala de Newcastle Diagnosticul bolii de Newcastle trebuie diferenţiat faţă de următoarele boli ale păsărilor: • Boala de Newcastle. Afectează numai puii de 1-6 săptămâni. numit “ficat bronzat”.Pe rinichi se gasesc depozite de urati . se constata un rinchi mult marit in volum .Diagnosticul diferenţial în bronşita aviară Diagnosticul diferential în bronsita aviara se face fata de pseudopesta aviara . iar anatomopatologic se observă îngroşări ale nervilor periferici. îndeosebi plexul brahial şi ischiatic. iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . degenerescenţă renală. clinic se constată diaree şi prurit pericloacal. • Laringotraheita infecţioasă.Leziuni de ovarita atrofica sau degenerare ovariana si atrofia renala uni sau bilaterala 31. urmate de paralizii. boala fiind favorizata de stres . aceştia prezenând respiraţie dispneică. La nivelul aparatului urinar . • Tifoza aviară. cu coriză. cu leziuni de hepatită necrotică miliară. Se pot constata şi celelalte forme (viscerală. forme evolutive supraacute.Leziuni pe trahee si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care obtureaza orificiul respirator det asfixia . La pui domină tulburările respiratorii. oculară. 32. iar în contact cu aerul capătă o nuanţă verzuie. Morfopatologic Bronsita aviara : traheita cu congestii si mucus . leziunile au caracter hemoragic. • Bursita infecţioasă aviară. Afectează găinile de toate vârstele. cu acumularea de lichid pericardic care se coagulează în contact cu aerul. acute. uneori complicaţii de peritonită. uneori cu strii de sânge.evoluţia este mai lungă. hemoragii endocardice şi subepicardice. cu aglutinarea pufului pericloacal şi noduli pulorici în cord şi pulmon. Afectează de obicei păsările adulte. mai sensibili fiind puii de 1-2 săptămâni. ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . • Puloroza. contagiozitatea este mai scăzută. difteroide). subacute şi cronice. iar anatomopatologic bursa lui Fabricius este mărită în volum. La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . • Bronşita infecţioasă. de regulă la cele în vârstă de peste 2 luni. de culoare vişinie. care treptat devine cazeos. clinic se constată paralizii asimetrice ale aripilor şi picioarelor. laringotraheita si corizza contagioasa . trenanta . la pui .Bronsita infectioasa aviara: .

splenomegalie . urat. Bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus .temperatura . izolate sau confluente . hemoragii sub cuticula stomacului glandular . La gainile adulte . si enterita . Boala se manifesta prin tulburari respiratorii . pulmon. exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor . galbui . in miocard .forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau . c. Laringotraheita : prezenta cheagurilor de sange pe trahee . enterita catarala . boala fiind favorizata de stres . umiditate . exsudate in cavitati . b. In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica . coriza . transport . sacii cecali dilatati .distrofie hepatica . iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . temperatura . alimentatie deficitara . pediculati . cu aspect de "jumari de ou " si leziuni de pneumonie . pericardita .Diagnosticul diferenţial în salmonelozele aviare Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi . c. cu foliculi atrofiati . aproape de partea proximala a esofagului .forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre cecumuri si cloaca . inapetenta si scaderea moderata a productiei de oua Diagnosticul diferential se face cu : Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care are evolutie enzootica . Bronsita infectioasa = afecteaza frecvent puii mai mici de 5 sapt spre deosebire de micoplasmoza care afecteaza puii de 4-8 saptamani . cu caracter masal la tineret . uneori cu epansamente pe ficat si splina . dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. ventilatie . descuamarea mucoasei traheale sau exudat cazeos in laringe si trahee . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . sacul vitelin neresorbit . se constata un rinchi mult marit in volum . ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . la pui . in micoplasmoza scazand moderat productia de oua .forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete . tumefiere faciala . continut spumos in sacii aerieni .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . ventilatie .ficat . trenanta . Coriza contagioasa : blefarita . tiflita si proctita hemoragica . Pseudopesta aviara : a. stomac glandular si uneori in peretele intestinal . Se mai constata depozite cazeoase . secretii nazale urat mirositoare . Ornitoza : leziunea cea mai fecventa este poliserozita serofibrinoasa .Diagnosticul diferenţial în micoplasmozele aviare Leziunea caracteristica in micoplasmoza este aerosaculita fibrinoasa . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . aerosaculita spumoasa .In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. Morfopatologic Micoplasmozele aviare : leziunea caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si opacifierea peretilor sacilor aerieni toracici si abdominali . 33. 34. alimentatie deficitara . La nivelul aparatului urinar . conjunctivita . La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf .exudate fibrinopurulente in trahee si in cavitatile nazale . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . coriza . iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . cu vitelus de 15 . Ornitoza = nu afecteaza productia de oua si evolueaza frecvent asimptomatic .forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete . caracteristic .perihepatita fibrinoasa. se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti . cu dezvoltarea ulterioara de chisti . aerosaculita . la care moartea survine brusc in periada de ouat .Se mai observa leziuni de sinuzita . pericardita fibrinoasa . pneumonie . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica. *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon . congestie renala cu urati in uretere . transport .

enterita ulceroasa sau difteroida.si hepatomegalie . La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . pericardita fibrinoasa cu aderente . ascita . izolate sau confluente . La nivelul aparatului urinar . stomac glandular si uneori in peretele intestinal . ascita . tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe mucoase.hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei. In cazurile cu evolutie mai rapida.iar la pasarile ouatoare sunt prezente 16 . neaderenta la capsula Glisson. splina . pediculati . iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . artrite serofibrinoase sau purulente. Aceste leziuni sunt insotite de meningoencefalita si oftalmie . iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . se constata prezenta de membrane cazeoaza galbenverzui si de granuloame macroscopice in pulmon . encefal si in alte organe . blefarita si stomatita difteroida . seroase . aerosaculita fibrinoasa. sacii cecali dilatati . La adulte : pericardite . pericardita serofibrinoasa sau fibrinoadeziva.ficat . vitelus neresorbit . pe masura ce boala evolueaza . In focarele cu evolutie subacuta . In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). sacii aerieni . se constata un rinchi mult marit in volum . exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor . Mai apar hemoragii subepicardice. ovare . artrite . *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule .si hepatomegalie . in organele interne (ficat . Colisepticemia aviara : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita. pulmon. enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa . In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exsudat in sacul pericardic. edemul si necroza barbitelor . pericardita fibrinoasa cu aderente . exudate in cavitati . cu dezvoltarea ulterioara de chisti . focare miliare hepatice . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara. La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor .consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti . sacul vitelin neresorbit . Ulterior . eneterita catarala . La adulte fata de bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus . tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe mucoase. salpingite si artrite. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina. 35. focare miliare hepatice . blefarita si stomatita difteroida . La adulte : pericardite . seroase . in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului. Paratifozele : La pui . la care moartea survine brusc in periada de ouat . in miocard . in organele interne (ficat .cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. splina ) .cu prezenta de exsudat seros in sacul pericardic. la pui . duodenita hemoragicica .distrofie hepatica . congestie renala cu urati in uretere . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule . frecvent la baza cordului. La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . Aspergiloza: intial leziunile sunt congestie pulmonara si granuloame aspergilare microscopice in viscere si pe sacii aerieni .Diagnosticul diferenţial în pasteureloza aviară Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice. splina ) . Paratifozele : La pui . continut spumos in sacii aerieni . rinichi . hipertrofie hepatica si splenica. care coaguleaza in contact cu aerul. peritonita fibrinoasa . se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti . La gainile adulte . salpingita .iar la pasarile ouatoare sunt prezente leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului . salpingita . artrite . peritonite . pneumonie fibrinoasa. cu vitelus de consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti . peritonita fibrinoasa . la suprafata ficatului. Salmoneloza : Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi . cu foliculi atrofiati . hipertrofie hepatica si splenica. vitelus neresorbit . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica. pericardita . enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa . ficat . pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. Mai pot sa apara pneumonii.spleno. peritonite .spleno. In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica . pericardita .

Pseudopesta : In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete. 17 . împreună cu leziunile inflamatorii din derm. raia sarcoptica . in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului. Se constata noduli tuberculosi. In cazurile cu evolutie mai rapida. pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. fibrină. conjunctivita . Variola aviara : Cadavrele păsărilor moarte din cauza variolei aviare sunt de regulă slabe si anemice. localizate epi– si mai putin intradermal . aerosaculita spumoasa. degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . ficatul si splina apar marite in volum. caracteristic 36. peretele intestinal si maduva osoasa. cronic. Urmare a prezentei numerosilor noduli. explică îngrosarea pronuntată a leziunilor eruptive din ectima contagioasa . La examenul microscopic. dermatite crustoase . pe laringe (uneori limitate la nivelul fantei laringiene. în special în cele infraorbitare. coriza . Faza de crustă apare prin desicarea tesuturilor afectate si este reprezentată de un amestec de celule epiteliale keratinizate. deseori o parte dina cestea fiind absente Coriza contagioasa : evoluează benign. leziuni ulceronecrotice în prestomace. tumefiere faciala . dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. Mai pot sa apara pneumonii.Diagnosticul diferenţial în colibacilozele aviare colibacilozele aviare : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita. neaderenta la capsula Glisson. splina. necroze hepatice. Dermul este hiperemiat si infiltrat cu celule mononucleare în prima fază si cu polimorfonucleare mai târziu .niciodată la mucoasa laringotraheală. secretii nazale urat mirositoare . Febra aftoasa : afte localizate extern . Tuberculoza : Tabloul morfopatologic este mai putin diversificat decat la mamifere. În citoplasma celulelor infectate cu virusul ectimei contagioasa se formează incluzii eozinofile cu diametrul de 4-8 nm care persistă 3-4 săptămâni. blefarita . degenerarea vasculară. salpingite si artrite. cu suprafata granulata. În afară de modificările sesizate la examenul clinic se mai pot găsi leziuni difteroide pe mucoasa respiratorie. Ectima contagioasa : La autopsie. Procesul inflamator poate fi prezent si în sinusuri. muschiul cardiac are aspect de muschi fiert (cord tigrat ) . pe pilierii ruminali . în urma suprainfectiilor bacteriene devin microabcese. hemoragii sub cuticula stomacului glandular. leziunile de ectima contagioasa se caracterizează în principal prin: proliferarea puternică. predomină infiltratia cu polimorfonucleare .leziunile sunt localizate la mucoasa nazală.Diagnosticul diferenţial în variola aviară Diagnosticul diferential în variola aviara se face cu ectima contagioasa(boala se caracterizeaza prin eruptie in cavitatea bucala) . urat. afte sau eroziuni pe mucoasa esofagului .In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. Pot fi prezente si distrofii cardio–hepato–renale. edem pulmonar si degenerescenta musculaturii striate ( aspect de carne de peste ) . trahee. Proliferarea intensă a celulelor epiteliale este caracterizată si printr-un proces de keratinizare partială care. în afară de eruptiile tegumentare descrise la tabloul clinic se mai pot constata uneori si alte leziuni.conjunctivală si la sinusurile infraorbitale. tiflita si proctita hemoragica In forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi intre cecumuri si cloaca In formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete. apoi necroza celulelor din stratul spinos si granular cu formarea de microvezicule care. Miocardidoza . In special prezenta unei pelicule fine de fibrina. ca: stomatita difteroidă. adenite. exprimate printrun catar al mucoaselor respiratorii si digestive In forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau aproape de partea proximala a esofagului. intestinului si pe cea respiratorie . mai ales in ficat. pe care o obstruează).leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului . 37. lasand impresia unei formatiuni multifocale. de diverse dimensiuni. resturi de elemente figurate si bacterii . care nu sunt altceva decât rezultatul unor complicatii ale ectimei contagioase.Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. Formatiunile nodulare mai mari au un aspect destul de caracteristic. muriforme. Crustele aderă ferm de straturile subiacente si nu pot fi îndepărtate fără a lăsa leziuni sângerânde. În faza de pustulizare. pe mucoasa intestinală sau ingluvială. Leziuni congestivohemoragice in diferite organe inclusiv in sistemul nervos central . la suprafata ficatului. bronhii sau la nivelul mucoasei digestive. stomac glandular si intestin. rumenului. febra aftoasa (eruptia are caracter veziculos si afecteaza biongulatele ). cheagului .

deformată. Friabilitatea crescută explică moartea subită survenită frecvent prin rupturi accidentale. La puicute se mai poate intaIni si o salpingita fibrinoasa. Rinichii apar măriti în volum. cu tromboze. ascită acompaniată de grade variabile de hepato. depozite fibrinoase neaderente la mucoasa si dopurile de fibrina amintite la simptome. tesuturile oculare etc. In formele grave este prezenta congestia si edemul pulmonar sau chiar pneumonia crupala. cu frecvente hemoragii. asemanator jumarilor de oua. cu petesii în musculatura scheletică. cu consecinte.In faza initiala a micoplasmozei respiratorii sunt prezente inflamatii de tip cataral: rinita sau coriza micoplasmica. astfel încât. Leucoza : Leziunile sunt variabile cu forma clinică. Friabilitatea explică frecventele hemoragii interne care se constată la necropsie. Leucoza limfoidă se caracterizează prin infiltratii difuze sau circumscrise în ficat. În general modificările macroscopice apar după vârsta de 4 luni. De cele mai multe ori. sacii aerieni sunt opacifiati. Se crede ca nodulii de dimensiuni mai mici sunt o consecinta a reiinfectiilor cu germeni proveniti din leziunile mai vechi. testicule. mai mult sau mai putin pronuntate. friabil. bursa Fabricius. sacii aerieni fiind ingrosati si cu un continut fibrinocazeos. apoi sufera o inflamatie de tip fibrinos. care substituie în grade variabile tesutul hematopoietic. splină. Pe masura ce cresc in volum. la sectionare. proeminand sub seroasa. Eritroblastoza se traduce la necropsie prin aspectul anemic al tesuturilor. Splina prezintă leziuni similare: mărire în volum (de 10-20 de ori). la gaina fiind afectati mai frecvent sacii aerieni toracici. si formarea unui ulcer prin care se disipeaza mas a cazeoasa. evidentiind centrul cazeos si o capsula periferica a carei grosime se coreleaza cu vechimea si dimensiunile nodulului. Alteratiile organice reprezintă baza diagnosticului. chiar dacă nu îngăduie distinctia între diferitele forme de leucoză. In acest stadiu este intalnita aerosaculita fibrinoasa. în totalitate sau numai unii dintre lobi. pulmon. galbui. cu infiltratia difuză a parenchimului sau existenta unor procese nodulare. Alteori se pot observa coaguli de sânge subcapsulari. Foarte importante sunt leziunile localizate in peretele intestinal. bogata in germeni virulenti. cu stadiul evolutiv în care a fost surprinsă boala si cu localizarea proceselor patologice. Friabilitatea este mult crescută. Afectarea aproape constantă a bursei si uniformitatea infiltratiei cu elemente neoplazice are o importantă diagnostică deosebită. Leziunea caracteristica este intalnita la sacii aerieni. intestin. acestia au tendinta permanenta de deschidere spre lumenul intestinal. exsudate pericardice.Nodulii pot fi sectionati cu usurinta. moale. fiind prezent si un exsudat seromucos. edem pulmonar. mentionandu-se doar hiperplazia glandelor mucoasei nazale si traheale. stomacul muscular. apare mărită în volum. rinichi.si spolenomegalie. Pluripotenta lezională a virusurilor leucozelor aviare determină posibilitatea de a afecta practic toate tesuturile. cu capsula hepatică întinsă. tesutul conjunctiv si viscere. Bursa Fabricius. piele. Suprafata apare netedă. miocard. În cazurile care evoluează mai lent. cu nuante subicterice sau chiar icterice. cu stază biliară mai mult sau mai putin pronuntată. aflati în diferite faze de resorbtie. procesele excretorii sunt deranjate si eliminarea catabolitilor are de suferit. care duc la hemoragii interne. Hepatomegalia poate interesa ficatul în întregime sau numai o parte. ovar. în parenchimul renal si. proventricul. eventual. hiperplazia 18 . care Ie confera acestora un aspect tubular. sinuzita infraorbitara si laringotraheita. parenchimul splenic proemină. cu suprafata de sectiune slăninoasă si de culoare cenusiugălbuie. infarcte. cu consistentă gelatinoasă.. chiar din acelasi organ. cuprinzand atat mucoasa cat si submucoasa. lucitoare. uneori cu pete hemoragice sau striatiuni rosietice pe un fond cenusiu-gălbui. urat mirositor. Măduva osoasă apare de culoare rosie gălbuie. în conditiile obisnuite din teren. Mucoasa laringelui si traheei poate fi ingrosata. Initial. congestionata sau chiar hemoragica.Leziunile histologice nu au o valoare mare pentru diagnostic. Ficatul Culoarea poate fi rosie-visinie în unele forme leucemice de leucoză sau maronie-albicioasă în cele aleucemice. muschii scheletici. Ficatul apare rosu-visiniu. pancreas. în alte resuturi. având aceleasi caractere ca si în cazulficatului. Acestia depăsesc vizibil lojele renale si sunt foarte friabili. datorită infiltratiei limfocitare masive. prin erodarea capsulei in directia lumenului. ceea ce se traduce prin existenta unor cantităti sporite de urati. Cavitatea medulară este invadată de un tesut lamelar sau spongios. Micoze : Leziunile macroscopice depind de varsta si de evolutia clinica a bolii . pe suprafata de sectiune se pot decela numeroase puncte sau striatiuni cenusiualbicioase. Splina Capsula splenică apare întinsă. Aspectul organului este asemănător cu acela al ficatului de gâscă îngrăsată. care poarta denumirea de aerosaculita.

coli. enterita ulceroasa sau difteroida. pneumonie fibrinoasa.cu prezenta de exudat seros in sacul pericardic. malnutritie. frecvent la baza cordului. pneumonie fibrinoasa. In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul pericardic. salpingite si artrite. Mai apar hemoragii subepicardice. duodenita hemoragicica .limfoida a submucoasei respiratorii. In focarele cu evolutie subacuta . c.hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei. Colibaciloză : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita.hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei. care coaguleaza in contact cu aerul. artrite serofibrinoase sau purulente. c. Mai pot sa apara pneumonii. frecvent la baza cordului. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina. sacul vitelin neresorbit . Eimerioza porumbeilor se va diferenţia de: Salmoneloză : Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi . Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara.cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. Holeră : Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice. In focarele cu evolutie subacuta . pericardita serofibrinoasa sau fibrinoadeziva.ficat . In cazurile cu evolutie mai rapida. tiflita si proctita hemoragica .La embrioni se observa exsudate cazeoase in trahee. 19 . Formele subacute la toate speciile de păsări trebuie diferenţiate de hipovitaminoze (A. malabsorbtie. in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului. stomac glandular si uneori in peretele intestinal . b. Mai apar hemoragii subepicardice. a capilarelor sangvine ceea ce duce la aparitia de hemoragii -modificari ale ph-ului intestinal. este intalnita la necropsie poliserozita fibrinoasa si splina hiperplazica. duodenita hemoragicica . La bobocii de gâscă şi raţă se impune faţă de: Holeră . helmintoze digestive cronice. aerosaculita fibrinoasa. pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. inapetenta Eimerioza(coccidioza) puilor de galinacee trebuie diferenţiată de: Pseudopestă . hemoragii sub cuticula stomacului glandular . a mucoasei si submucoasei. aerosaculita spumoasa .Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice. aproape de partea proximala a esofagului . la suprafata ficatului. In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul pericardic. in miocard . degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . 38.forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre cecumuri si cloaca .distrofie hepatica . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica. aerosaculita fibrinoasa.Diagnosticul diferenţial în coccidiozele aviare Eimerioza (coccidioza): distrugerea enterocitelor.forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau . mai ales in cazul interventiei lui E. In formele complicate.cu prezenta de exudat seros in sacul pericardic. neaderenta la capsula Glisson.forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete . pulmon. care coaguleaza in contact cu aerul. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara. In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). bronhii si pulmoni si aerosaculita.cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. a.contagiozitate foarte mare. edemul si necroza barbitelor . izolate sau confluente .forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete . sacii cecali dilatati . polidipsie. artrite serofibrinoase sau purulente. E). D. edemul si necroza barbitelor . enterita ulceroasa sau difteroida. congestie renala cu urati in uretere . parabronsita heterofilica si limfohistiocitara . In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). sunt receptive şi păsările adulte . pericardita serofibrinoasa sau fibrinoadeziva.

ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . La nivelul aparatului urinar . cu dezvoltarea ulterioara de chisti .evoluează benign. la care moartea survine brusc in periada de ouat . fibrinocazeoasă. peritonita fibrinoasa . cu o zonă clară în jur. Se face fata de micoplasmoza respiratorie aviară. pediculati . eneterita catarala . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . Coriza infectioasă . la adulte apar tulburări ale ouatului. salpingita . se mentionează degenerarea foliculilor bursei Fabricius. cronic. Nefrita infectioasa aviara : La autopsia puilor se constată edem renal iar la cei morti după 14 zile de boală. traheita cu congestii si mucus . pseudopesta aviară. difterovariolă.simptomele respiratorii sunt caracteristice la puii până la 10 zile. Procesele inflamatorii pot fi extinse la mucoasa nazală. în care se evidentiază incluzii intranucleare acidofile (incluziile Seifried). rosie.leziunile sunt localizate la mucoasa nazală. aproape de două-trei ori şi prezintă o inflamaţie seroasă sau inflamaţie hemoragică. se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti . tumefiere faciala . Uneori si cordul apare de culoare albicioasă datorită depunerii uratilor pe epicard. Leziunile renale la puii infectati experimental constau din necroze si degenerări ale celulelor epiteliale tubulare ale rinichilor. Culoarea bursei este roz-roşietică. frapează prezenta unui depozit masiv de urati pe viscere. coriza infecţioasă precum şi alte afecţiuni cu exprimare clinică asemănătoare. 39. Bursa lui Fabricius este mult mărită în volum. La unii pui morti datorită nefritei se găsesc tofi de urati pe seroase si în parenchimul renal . blefarita .îndeosebi pe suprafata peritoneului si a ficatului.spleno. observabile în primele 2-5 zile de boală. iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . coriza . În celulele degenerate se pot pune în evidentă cu ME particulele virale. cu sau fără strii sanguine. In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica . pe seroase şi pe mucoase. ovală sau neregulată. cu vitelus de consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti .si hepatomegalie . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. mucoasa infiltrată. În infectiile spontane.conjunctivală si la sinusurile infraorbitale. mucoasa laringotraheală este acoperită cu depozite sub formă de membrane difteroide sau dopuri cazeoase obstruante. Pe mucoasă se observă hemoragii. Bronsita infectioasă . precum si infiltratii granulocitare. În forma subacută secretia este alb gălbuie. sub care mucoasa este denudată.La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . La unii pui infectati de 2-4 săptămâni apar leziuni si la foliculii limfoizi. se constată infiltratii limfocitare interstiŃiale si o fibroză moderată. Histologic: hiperplazia stratului bazal din mucoasa laringotraheală. fără mortalitate si lipsesc leziunile laringotraheale. sincitializare si incluziogeneză. congestionată sau hemoragică. *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . Antigenul specific din jejun se poate recunoaste prin testul de imunofluorescentă 40. ca si la bronhii si sacii aerieni sau la mucoasa cloacală si bursa Fabricius. dupa 20 . conjunctivita . edem si infiltratii limfohistiocitare . În citoplasma celulelor epiteliale degenerate se observă granule acidofile de mărimi variabile.Diagnosticul diferenţial în bursita infecţioasă aviară Bursita infectioasa aviara : La examenul extern al cadavrului se constată prezenţa penelor pericloacale aglutinate de fecalele albicioase. sinusală sau conjunctivală. iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet functia respiratorie . ascita . exudate in cavitati . La examenul intern se întâlnesc hemoragii musculare. cu foliculi atrofiati . exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor . bronşita infecţioasă. pericardita fibrinoasa cu aderente . La gainile adulte . Rinichii sunt decoloraţi şi prezintă depozite de uraţi pe uretere. De asemenea. înainte de a interveni modificări profunde ale mucoasei. În forma cronică. se constata un rinchi mult marit in volum . la puii de carne. la pui . secretii nazale urat mirositoare . continut spumos in sacii aerieni . Diagnostic diferential se face fata de nefrita infectioasa aviara . dezepitelizări si formarea de sincitii gigante. hiperplazia epiteliului urmată de descuamare.niciodată la mucoasa laringotraheală.Diagnosticul diferenţial în laringotraheita infecţioasă aviară În forma acută -exsudat mucohemoragic sau coaguli de sânge în lumenul laringotraheal. pe secţiune se constată prezenţa unui exsudat gelatinos sau cazeos (brânzos). *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon . de formă rotundă.

la examenul histologic se găsesc congestii si infiltratii hemoragice ale membranelor meningeale. În formele subacute. extrem de caracteristice pentru BN. Si mai caracteristice. Morfopatologic : forma variolica : noduli pe creasta . faringeană si esofagiană se pot observa papilele mucoase tumefiate. hemoragiile de la baza cordului.localizate mai ales pe vârful papilelor glandulare.Foarte frecventă în BN.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. focare la nivelul cărora. curând. se produce si o necroză locală a celulelor. mai putin caracteristice si mai putin constant întâlnite în diverse forme de BN sunt: catarul mucos al căilor aerofore si opalescenta si îngrosarea sacilor aerieni. se constată leziuni de poliserozită fibrinoasă. Se mai constata depozite cazeoase . Micoplasmoză . meningoencefalită limfohistiocitară. se constată congestii si edem pulmonar sau distrofie hepatică. cu dimensiuni medii de 2-8 mm. cu aspect de "jumari de ou " si leziuni de pneumonie .are caracter epizootic. 21 . procloacal . si enterita . de pe fata internă a sternului. putând fi considerate chiar patognomonice pentru BN. Mai rar. caracteristic . întâlnite mai ales la puii de găină. inflamatia devenind hemoragiconecrotică. pericardita . galbui . acute si subacute leziunile sunt uneori caracteristice si se datorează în principal infiltratiei hemoragice. constând din inflamaŃii cataralhemoragice ale intestinului sau aparatului respirator (33). histopatologic se evidentiază incluziuni Bollinger. Prezena pseudomembranelor pe larine (moartea fiind produs prin asfixie ) . proliferări gliale si degenerări neuronale.In sistemul nervos central.exudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale . uneori cu spargerea foliculilor si cu peritonită vitelină. au de obicei ca punct de plecare plăcile Peyer . prezintă si noduli cutanati. leziunile difteroide sunt localizate predominant pe mucoasa bucofaringiană si fanta laringiană. la nivelul acestor focare inflamatorii se constituie niste formatiuni cu aspect de plăci sau butoni difteroizi greu detasabili. barbite .detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. Difterovariolă -evoluează mai benign. urat. cu leziuni digestive hemoragiconecrotice caracteristice. de pe mezenter si alte seroase. continuându-se prin tiflită sau cloacită hemoragiconecrotică sau difteroidă . mai rar pe mucoasa traheală. Este vorba despre focarele hemoragice de formă ovoidală. necrozelor si rupturilor vasculare. leziunea caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si opacifierea peretilor sacilor aerieni toracici si abdominali . dar din păcate nu întotdeauna prezente. În formele tipice. sub formă de pete rosi iviolacee.crusta ) Forma difteroida: depozite difteroide pe mucoasa respiratorie anterioara si digestiva . Ca urmare. Boala de Newcastle . coli. dar cu mai mică specificitate si deci cu mai mică valoare diagnostică este inflamatia hemoragică sau hemoragiconecrotică a formatiunilor limfoide de la intrarea în sacii cecali (asa-numitele amigdale cecale). Această leziune se poate extinde în suprafată. datorate prezentei unui exsudat gălbui (aerosaculita fibrinoasă). carunculi (macula papula(noduli ) . Aceste focare hemoragiconecrotice. cu infiltratii perivasculare.Pe mucoasa bucală. care se pot găsi pe mucoasa intestinului subtire. leziune care indică o posibilă suprainfectie cu E. fie că sunt discrete. leziunile fie că lipsesc. putine la număr. Forma difterovariolica (mixta ) : noduli si depozite difteroide pe acelasi individ avitaminoza A -leziunile au caracter necrotic si apar pe mucoasa bucofaringiană si esofagiană. Alte leziuni. În diverse organe se pot găsi hiperplazii mezenchimale.diseminate pe toată mucoasa proventriculară sau organizate sub formă de cordoane hemoragice. Destul de frecvente sunt hemoragiile ovariene. se infiltrează un exsudat fibrinos si se produce necroza celulelor locale.perihepatita fibrinoasa. În formele supraacute. la intrarea sau la iesirea din proventricul. sunt leziunile de la nivelul intestinului. evoluează cronic. pleoape . cu o mare difuzibilitate în focar si în afara lui.difuzează mai lent. se exprimă si prin tulburări digestive si nervoase. ca urmare a degenerărilor. îngrosati si vizibili chiar prin transversul peretelui intestinului nedeschis.Caracteristice sunt focarele hemoragice. din cauza infiltratiei hemoragice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful